Moneda si Credita.doc

8/14/2019 Moneda si Credita.doc

1/19

Var.1-finala:

1) Moneda in functie de etalon al valorii:

d)toate afirmatiile sunt corecte;

2)Indicatorii monetary sunt:

d) toate afirmatiile sunt corecte;

3) Necesitatea aparitiei creditului a fost conditionata de:

d)toate afirmatiile sunt corecte;

4) e cuprinde moneda ca valoare intriseca:a) cantitatea de metal pretios;

!) are din functiile "anilor le indeplineste cam"ia:

a)mi#loc de plata;

")mi#loc de circulatie;

$) %unctia de re&erva de aur a "ancilor s-a redus deoarece:


') are din urmatoarele instrumente de politica monetara sunt utili&ate de (anca

Nationala a Moldovei

e) toate afirmatiile sunt corecte;

*) +,re,atul monetary M include:

a) "anii in circulatie;) /iferenta dintre rata nominala si ,radul de ero&iune a capitalului repre&inta:

") do"inda reala

1) are din urmatoarele monede erau converti"ile in aur in adrul 0istemului Monetar

International de la (retton-oods

3)dolarul +merican;

11) in functie de eistenta moneda se clasifica astfel: reci&ati care din aceste variante nu

este adevarat :

c) moneda converti"ila;

12) reditul "ancar se caracteri&ea&a prin :

a) unul dintre participanti este un a,ent ne"ancar producator sau a,ent economic) 5 pe

de o parte 5 celalant participant fiiind "anca;

13) In ca&ul cind masa monetara este mai mare decit marimea necesara 5 care fenomen are

loc:

a) inflatia;

14) are definitie a "anilor este vala"ila :

2) notiunea de "ani este mai cuprin&atoare si mai vec6e decit notiunea de moneda si

cuprinde totalitatea mi#loacelor de plata si sc6im";

1!) %unctiile caracteristice (ancii centrale sunt:

f) toate afirmatiile sunt corecte;

1$) are din raspunsuri contin doar elemente de activ:

a)operatiunele de creditare ")operatiunile cu cam"ii c)investitiile "ancare

1') /o"inda creditara indeplineste urmatoarele functii:


1*) are din afirmatii nu este corecta :

a) piata monetara este o piata en-,ros;

rocesul de poten7are a masei monetare este cunoscut su" denumirile de multiplicator

monetar sau multiplicator de credit. 8 anumit9 in#ec7ie de numerar ,enerea&9 o serie de

credite succesive5 care se rentorc n sistemul "ancar. 0umele mprumutate de fiecare dat9

depind de rata re&ervelor o"li,atorii.

Multiplicatorul monetar eprim9 varia7ia masei monetare ce re&ult9 din varia7ia unei u.m.

introdus9 n

sistemul "ancar su" form9 de numerar "a&9 monetar9). (a&a monetar9 n sens strict) este

cantitatea de

moned9 central9 "ilete i piese metalice) emis9 de "anca de emisiune. Multiplicatorulmonetar Mm) este

inversul ratei re&ervelor o"li,atorii r)5 sau este raportul ntre masa monetar9 creat9 M) i

"a&a monetar9

1


2/19

(m) ;

Mm


3/19

Banii standart al partilor amanate, stabilirea in momentul actual al unei sume ce urmeaza a fi platita lao data viitoare.

1. Moneda. Formele istorice ale monedei.

Moneda este piesa de metal (aur, argint cupru care se prezinta in general sub forma de disc plat si serveste camijlc de circulatie de plata si de tezaurizare. !pre deosebire de bani, moneda nu este un termen generic, ci serefera la un anumit fel de bani si anume la piesele de metal cu valoare proprie deplina sau inferioara valoriinominale.

Formele istorice ale monedei:

Moneda"marfa. !e alegeau marfurile care aveau calitati adecvate: conservare, divizibilitate, incredere,valoare de intrebuintare. #$: vite, oi

Moneda metalica. %imp de &' de secole au fost folosite metale pretioase: aur argint.

Moneda"semn. rmatoarele forme ale acestei monede:

Biletul sau bancnota) moneda fiduciara. *ceste bilete au valoare mult mai mare decat aceaconservata de metal, avand la baza increderea ca nu toti detinatorii de bilete vor solicita inacelasi timp metalul din depozitele bancare.

+ontul sau moneda scripturala este caracteristica transferurilor prin virament. *ceasta estecreate de banci, alimentarea conturilor facandu"se prin acordarea de credite bancare.

&. storia aparitiei banilor.

Banii au aparut odata cu schimbul de marfuri ca un derivat al acestui schimb(operatiunilo comerciale. -olulbanilor se rezuma la functia de intermediar in schimbul de diverse marfuri in diferite etape a dezvoltariisocietatii. nterpretarea banilor include & abordari conceptuale:rationalista si evolutiva. rimul tip"abordarearationalista (*ristotel e$plica aparitia banilor ca rezultat a unui acord intre oameni,ce favoriza miscareavalorilor in cadrul operatiunilor de schimb. *bordarea conceptual"evolutiva (/.Mar$ consta in fundamentareacaracterului marfar al provenientii banilor. +onform acestei teorii,banii au aparut ca urmare a procesuluievolutiv,care ,cu sau fara voia oamenilor,dupa o lunga perioada de dezvoltare a relatiilor de schimb,s"a soldat cufaptul ca anumite marfuri s"au desprins de masa celorlalte si au capatat proprietatea de marfadeosebita,speciala,indeplinind functia de 0bani.n ultima instanta 0banulsi"a gasit cel mai bine e$presia in &metale pretioase:aurul si argintul. n concluzie, ca prima etapa apar banii marfa, care in final se fi$eaza pe metalepretioase. 2a inceput banii au avut forma de lingouri, bratari, inele, etc. #i au luat forma de moneda ulterior.Monezile contineau o anumita cantitate de aur sau argint, emisa de autoritatea statului pe baza de monopol, cu oanumita denumire. *cestea erau primite in plata de cele mai multe ori nu numai in tara emitenta, ci si in alte tari,deoarece ceea ce conta era cantitatea de aur continuta. n procesul circulatiei monedele de aur cunosc un procesde uzura. *stfel se ajunge ca valoarea nominala a monedei sa nu mai corespunda cu continutul ei in aur, iarmonedele cu acelasi nume sa aiba valori diferite. *pare astfel posibilitatea ca in rolul de moneda, banii de metalpretios sa poata fi inlocuiti prin bani fara valoare intriseca. *cestea sunt, de fapt, semne ale valorii. Formamonetara a banilor devine independenta si locul aurului este luat de obiecte relativ lipsite de valoare, cum ar fihartia. n felul acesta se ajunge la forma 3bani din hartie3, care dupa natura lor pot fi: bilete de banca (bancnote,bani de credit si bani de hartie propriu"zisa. *laturi de bancnote si bani de hartie circula si moneda divizionara,confectionata din metale nepretioase, avand acelasi rol de semn al valorii. *stazi termenul de moneda a fost e$tinspentru denumirea oricarui semn banesc. 4otiunea de bani astazi nu mai semnifica numai monezile si banii dehartie. +rearea banilor de cont (scripturali impune, din ce in ce mai mult, practica platilor efectuate prin cecuriemise pe baza depozitelor 3la vedere3 pe care le detin persoanele fizice si juridice la bancile comerciale. eparcursul dezvoltarii industriei si comertului moneda schimba formele evoluind la unele tot mai favorabilevolumelor mari si vitezelor tot mai inalte a tranzactiilor.5 data cu dezicerea standardul de aur in sistemelebanesti valoarea intrinseca a banilor tinde spre zero,concomitent creste pericolul dezechilibrelor monetare.

6. iata monetara. 4otiunea si caracteristica.

iata monetara este piata pe care bancile se imprumuta pe termen scurt. iata monetara indeplineste functie desompensare a deficitului de lichiditate prin & cai: prin creditul acordat unei banci si prin cumpararea de ladiferite banci a instrumentelor specifice pietei monetare. e piata monetara nationala, se efectueaza tranzactii

3


4/19

monetare in moneda nationala intre rezidentei acelei tari. 5 componenta a pietei monetare este piata valutara pecare se confrunta cererea si oferta pt diferite valori.

#cuatia lui Fisher (ecuatia principala a pietei monetare: M7897

M stocul de moneda; 8 viteza de circulatie a monedei; nivelul general al preturilor; volumulproductiei.

rut ?n noiembrie 1@@6, odat> cu introducerea ?n rotaAie aunit>Aii monetare naAionale. +adrul instituAional al acestui sistem a ap>rut ?n 1@@1, odat> cu aprobarea de c>tre arlamenta legilor 0+u privire la Banca 4aAional> de !tat a -epublicii Moldova i 0+u privire la b>nci i activitate bancar>. Cn

baza acestor legi ?n 1@@1, ?n a doua jum>tate a anului, a fost creat un sistem bancar din dou> niveluri:1 Banca 4aAional> a -epublicii Moldova;& b>nci comerciale.2a sfDritul anului 1@@= ?nceputul anului 1@@' arlamentul a aprobat dou> legi noi, care au ?nlocuit legile

bancare din 1@@1: 02egea cu privire la Banca 4aAional> a -epublicii Moldova i 02egea cu privire la instituAiilefinanciare. *ceste legi au determinat bazele juridice ale sistemului monetar, precum si functiile B4M in organizareacirculatiei monetare si a sistemului monetar. %otodata aceste legi reglementeaz> ?ntr"o m>sur> mai mare, faA> de legileprecedente, organizarea i efectuarea rotaAiei monetare. !cara preAurilor ?n -epublica Moldova s"a stabilit stihiinic,mijloacele b>neti se emit ?n rotaAie de Banca 4aAional> ?n baza operaAiilor de credit ale acesteia. olitica monetar>,valutar> i creditar> se elaboreaz> de Banca 4aAional> ?n comun acord cu Euvernul. !istemul monetar al -M areurmatoarele elemente:

unitatea monetara leul este singura unitate monetara legala pe teritoriul -M; mecanismul de emisiune dreptul de emisiune a monedei efective, organizarea circulatiei monetare si

retragerea monedei este un atribut al B4M; modul de asigurare leul este asigurat cu toate activele B4M, inclusiv cu aur, 8!; rezervele b>ncilor comerciale; structura masei monetare ?n circuit sunt bancnote i monede metalice, care au o putere legal>; mecanismul reglement>rii monetar"creditare;

4


5/19

modul de stabilire a cursului valutar raportul dintre eu i moneda str>in> se detrmin> zilnic" cursul valutar oficial .!istemul monetar al -epublicii Moldova se afl> ?n dezvoltare permanent>, ?n sensul elabor>rii i introducerii ?n

practic> a instrumentelor monetare e$istente ?n toate A>rile dezvoltate (instrumentele de supraveghere bancar>, creareaatributelor pieAei hDrtiilor de valoare, implementarea mecanismului contabil conform principiilor internaAionale, etc..

'. !istemul monetar international

!M este un ansamblu de reguli, instrumente, organisme si piete, referitoare la crearea, valorificarea si circulatiamonedelor internationale. !M actual este bazat pe deciziile luate la Bretton Goods (1@


6/19

fost puse in circulatie monedele si biletele euro, care circulau paralel timp de ' luni cu monedele nationale; faza8 1 iunie &JJ&, #-5 devine moneda oficiala.

@. Moneda #-5. #tapele lansarii monedei europene #-5.

#uro (!5EUR, cu simbolul O este monedaoficial> a 1I din cele &I de state membre ale niunii #uropene.*cestestate, cunoscute colectiv ca Pona euro, sunt *ustria, Belgia, +ipru, #stonia, Finlanda, FranAa, Eermania,Erecia,rlanda,talia, 2u$emburg,Malta,5landa,ortugalia,!lovacia, !loveniai!pania. #uro mai este folositcu acordul comunit>Aii ?n Monaco,!an Marinoi 8atican,iar trei alte state Q *ndorra, /osovoiMuntenegruQutilizeaz> moneda european> f>r> s> aib> acordul #. 4umele euroa fost adoptat oficial la1' decembrie1@@=, iarmoneda ?ns>i a intrat pe pieAele internaAionale la 1 ianuarie 1@@@, ?nlocuind aa"numita unitate monetar>european>(ECU, iar apoi, la 1 ianuarie &JJ&,a fost introdus> ?n circulaAie ?nlocuind ?n cele din urm> monedelenaAionale din Pona euro. %oate monedele au o faA> comun>, iar cealalt> faA> este specific> A>rii emiA>toare amonezii. %oate bancnotele sunt realizate dup> o machet> comun> pentru toat> zona euro. %oate monedele suntutilizabile ?n toate A>rile membre. !imbolul monedei europene, O, provine de la iniAiala continentului european, iarcele & bare paralele reprezint> stabilitatea i siguranAa. Cn afara monedelor din circulaAie, au mai fost emisepentru scopuri numismaticemonede cu valoarea nominal> de 1)< euro, = euro, L euro, 1J euro, 1& euro, &J euro,&= euro, =J euro, 1JJ euro i &JJ euro. He asemenea, fiecare stat are dreptul s> emit> anual o moned> de & euro, cuscop comemorativ, dar cu putere circulatorie obinuit>. !e mai poate emite anual i cDte o moned> comemorativ>suplimentar>, dac> este emis> de toate statele, cu ocazia unui eveniment internaAional.

1J. ntegrarea europeana a tarilor baltice (economico"valutara.

+ele 6 tari baltice: #stonia, 2ituania si 2etonia s"au incadrat intr"un timp record pentru etapele de integrare in#. +urand dupa reconoasterea internatioanla a independentei lor in a doua jumatate a anului 1@@1, tarile balticeau reusit sa semneze acorduri cu #uropa in 1@@=, iar #stonia a fost una dintre primele tari estice europeneaplicante care a fost invitata la negocierile din 1@@I. 2etonia si 2ituania nu au ramas in urma si au fost invitate siele la negocieri in 1@@@. *ceste negocieri au fost incheiate cu success in &JJ& astfel incit tarile baltice au printrecele 1J tari aplicante sa se integreze in # in mai &JJ< ca membri deplini. Motivul care face tarile baltice atit dediferite de alte e$"tari sovietice care nici macar nu pot fi considerate acceptabile in # este faptul ca ei au inavantaj istoria lor. Hatorita e$perientei lor istorice dupa obtinerea primei lor independente in 1@&J ele au fostmult mai familiar cu sistemul de baza economic si legal care caracterizeaza astazi # si tarile salemember.transformarea si procesul estic de amplificare in anii R@J au adus demontarea barierelor artificiale depiata, consolidind astfel drumul tarilor baltice spre europa vestica prin intensificarea relatiilor de piata sub unregim de piata distinct. *naliza datelor statistice baltice arata ca #stonia, 2ituania si 2etonia s"au integrat rapidin Hiviziunea international a muncii cu o distinct concentrare europeana. %arile baltice s"au indreptat spre piata# care atrage o deosebita atentie asupra strinselor relatii de piata cu vecinii lor imediati (B!-. Marea Baltica ,ca o mare interna a #, serveste ca o imoprtanta deviza pentru #st, 2it si 2et. Hrumurile Baltice de stat(B!-formeaza un centru de gravitatie pentru drumurile baltice, cel mai proeminent pentru #st. 2it si 2et impartasescaceasta trasatura dar au si stabilit strinse relatii de piata cu alte tari europene vestice. +u toate aceste diferentedintre tarile baltice, drumul de integrare al Marii Baltice spre Bru$elle trece prin elsinSi, !tocSholm,+openhaga si Berlin. n acelasi timp tarile baltice, chiar daca nu mai sunt parte a diviziunii de muncaintrasovietice, nu au abandonat contactul cu tarile sovietice succesoare, ele inca mai au potentialul sa formeze opoarta de la #uropa spre pietile +!. #ste evident ca integrarea involunatara in sitemul sovietic a lasat amprente

in piata baltica si in acelasi timp ofera oportunotati care servesc ca pod intre vest si est. ntegrarea europeanabaltica poate fi inerpretata atit ca o reintegrare in pietile regionale cu trecut istoric dar si ca o ancora a stabilitatiipolitice. Fara nici o indoiala integrarea in diviziunea de munca europeana a dus la o importanta schimbarestrucurala economica a #st, 2it si 2et. #stonia este cea de"a treia tara e$"comunista dupa !lovenia in &JJI si!lovacia in &JJ@ care adopta moneda comuna #-5, la 1 ianuarie &J11. Fondul monetar internatioanalestimeaza ca aceasta trecere ar trebui sa accelereze cresterea economica de la J,1= la 1 la suta pe an in urmatorii&J de ani. !upranumita 0tigrul baltic pt trecerea rapida de la o economie centralizata la una de piata si ptcresterea sa impresionanta, #stonia a incercat inca din &JJI sa treaca la euro, dar a ratat din cauza inflatiei prearidicate. *limentarea in avans a bancilor si a clientilor lor cu bancnote si monede euro s"a facut de la 1 dec. &J1J.#stonienii au putut sa schimbe gratuit moneda nationala in euro. Hupa #stonia si celelalte tari baltice, 2it. si 2et,sunt inscrise si asteapta sa se alature zonei euro.

11. Masa monetara: definire si structura.

Masa monetara reprezinta un indicator care desemneaza totalitatea mijloacelor banesti e$istente in economiaunei tari la un moment dat sau ca medie pe o anumita perioada. #ste un indicator statictica care se determina pe

6
http://ro.wikipedia.org/wiki/ISO_4217http://ro.wikipedia.org/wiki/Moned%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cipruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cipruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Estoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Estoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Estoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Finlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Finlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Greciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maltahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maltahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Slovaciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Slovaciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sloveniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sloveniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monacohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monacohttp://ro.wikipedia.org/wiki/San_Marinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/San_Marinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/San_Marinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vaticanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vaticanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andorrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kosovohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kosovohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muntenegruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muntenegruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muntenegruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/16_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/16_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/16_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1995http://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unitatea_monetar%C4%83_european%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unitatea_monetar%C4%83_european%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Numismatic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/ISO_4217http://ro.wikipedia.org/wiki/Moned%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cipruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Estoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Finlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Greciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Irlandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maltahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portugaliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Slovaciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sloveniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monacohttp://ro.wikipedia.org/wiki/San_Marinohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vaticanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andorrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kosovohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muntenegruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/16_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1995http://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unitatea_monetar%C4%83_european%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unitatea_monetar%C4%83_european%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Numismatic%C4%83


7/19

baza bilantului centralizat al intregului sistem bancar dupa deducerea operatiunilor duble dintre banci. Masamonetara se prezinta ca totalitatea activelor care pot fi utilizate pt procurarea bunurilor si serviciilor si pt platadatoriilor. Masa monetara include urmatoarele active: moneda efectiva sau numerarul; moneda de cont disponibilitati in conturi curente; depunerile la termen si alte active cu grad inalt de lichiditate. t a asigura uncircuit normal al mijloacelor banesti marimea masei monetare trebuie sa corespunda strict necesitatilor pietei debunuri si servicii. Haca masa monetara depaseste necesitatile economice apare inflatia. Marimea masei monetarenecesare pt asigurarea decurgerii normale a rotaiilor monetare se determina prin legea rotatiei monetare:M9(1T&"6"


8/19

a 5peratiuni asupra bunurilor si serviciilor: productia, consum si invetitiile.

b 5peratiuni de rapartitie si transferuri care descriu circulatia veniturilor intre agenti: salariile, venituriledin proprietate, impozitele.

c 5peratiuni financiare care cuprind mijloacele de plata care se utilizeaza pt realizarea operatiunilorprecedente.

4omenclatorul agentilor se clasifica dupa & criterii:

a Hupa natura activitatilor lor:

!tatul comple$ul celor 6 puteri separate din societate, gestiunea bugetului de stat (venituri si cheltuieli;

ntreprinzatorii particulari persoane sau grupuri de persoane care desfasoara activitate economicalegala;

Menajele unitati economice care au ca nucleu familia.

b +lasificarea statistica a agentilor economici:

!ocietati si cvazisocietati comerciale sunt unitati institutionale nefinanciare a caror functie constituieproducerea de bunuri si servicii nefinanciare destinate pietii si ale caror resurse provin din vanzarea

productiei;

Eospodariile populatiei unitati economice a caror functie principala este de a consuma sau de a producebunurile si serviciile nefinanciare. -esursele acestui sector provin din remunerarea muncii, transferuri dela alte sectoare, venituri din proprietate si din industria casnica;

*dministratia publica unitati institutionale a caror functie principala este de a efectua operatii deredistribuire avenitului statului si a caror resurse provin din varsamintele obligatorii (impozite de lacelelalte sectoare;

*dministratia privata regrupeaza unitatile institutionale care produc in principiu servicii nedestinatepietii pt gospodarii si ale caror resurse principale provin din contributiile voluntare efectuate degospodarii, de consumatori;

nstitutiile financiare unitati institutionale a caror functie principala este de a finanta si ale carorresurse sunt formate din fondurile banesti atrase si dobazile incasate (activitatea bancilor, institutiifinanciare de mica finantare;

+ompaniile de asigurari include toate unitatile institutionale care au functia de asigurare, transferariscurile individuale in riscuri colective si care au drept resurse primele colectate;

-estul lumii un ansamblu de conturi ce reflecta operatiunile ce sa desfasoara intre unitetile rezidente sicele nerezidente in tara.

!e disting & modalitati de finantare ale economiei nationale:

Finantarea directa care este acoperita direct de capacitatea de finantare a altor agenti fara interventia unororganizatii financiare. -elatia dintre cele doua categorii de agregate se realizeaza prin intermediul pietiifinanciare (actiuni)obligatiuni;

Finantarea indirecta un apare un intermediar financiar fiind persoana, institutii financiare sau banci.

1=. Mecanismele si instrumentele finantarii economiei.

#$ista urmatoarele instrumente ale finantarii in eoconomie:

a. +reditele bancare (+t %!, %M si %2;

8


9/19

b. +redite cu rata fi$a si cu rata variabila;

c. +redite in lei sau in valuta straina;

d. +redite garantate)negarantate, asigurate)neasigurate;

e. +redite pt imobil (ipotecare si pt alte bunuri;

f. +redite de productie, de e$port, de investitii.

+ostul creditelor variaza in functie de: costul resurselor financiare; riscul si caracteristica creditului, caracteristicaclientului, istoria de credit.

5bligatiunile corporative:

nstrumentele pietei de capital instrumente de finantare directa in care emitentul este persoana care are nevoiede finantare sau de mijloace banesti ce emite aceste valori materiale pe %2. +umparatorul este persoana fizica sau

juridica care dispune de mijloace banesti si are dreptul la o recompensa in forma de dobanda achitata de obicei de& ori pe an.

lasamente actiuni de investire intr"un titlu financiar, generat de cel care solicita lichiditate, cpital, resursenecesare finantarii sau economisirii.

5peratiunile pietei de capital se evidentiaza prin: operatiuni de piata primara (emiterea instrumentelore$istente; operatiuni de piata secundara (negocierea instrumentelor e$istente.

iata de capital se clasifica in:

a. iata monetara (pe %! care cuprinde piata interbancara si piata titlurilor de valoare de stat.

b. iata financiara (pe %2 care cuprinde instrumentele negociabile emise pe termen lung sau nelimitat.

1'. +reditul. %rasaturile caracteristice.

+reditul este o operatiune bancara prin care se acorda debitorului in posesie resurse in schimbul unei promisiunide rambursare viitoare si a unei remunerari in forma de dobanda. %rasaturile caracteristice ale creditului:

a. !ubiectele raportului de credit sunt debitorul si creditorul. +reditorul este banca, iar ca debitor pot fipers fiz si jur inclusiv statul.

b. romisiunea de rambursare element esential al raportului de credit, presupune riscuri cum ar fi r. denerambursare care consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata a debitorului; r.de imobilizare survine la banca care nu este in masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite dincazua unei gestiuni nereusite a creditelor acordate.

c. %ermenul de rambursare. #$ista termene de la &< de ore intre banci e pietele monetare si termene foarte

mari.

d. Hobanda pretul creditului.

e. %ranzactia acordarea creditului poate sa fie in cadrul unei tranzactii unice sau in cadrul unei linii decredit deschise si se acorda la solicitare.

f. +onsemnarea formalitatea de acordare a creditului in forma de contracte incheiate.

Functiile creditului:

F"tia de mobilizare, de ameliorare calitativa a disponibilitatilor banesti si de restribuie.

F"tia de emisiune. F"tia de reflectare si stimulare a eficientei in activitatea agentilor economici.

Formele creditului:

9


10/19

a. Hupa natura economica: ct comercial, de consum, ipotecar, obligatar.

b. Hupa statutul debitorului: ct interbancar, acordat persoanei fizice, acordat pers juridice, acordat statului.

c. Hupa scopul acordarii creditului: ct de productie, investitonal, pt mijloace circulante, de consum, pt procurareaimobilului.

d. Hupa natura garantiilor: ct cu garantii reale (gaj, cu garantii personale (fidejusiune.

e. Hupa termenul la care se acorda: ct pe %! (U1 an, %M (1"= ani, %2 (V= ani.

1I. #lementele definitorii ale dobanzii.

Hobanda este o remunerare pt folosirea capitalului creditar incredintat spre utilizare altor persoane pe o duratastabilita. Hobanda este o suma ce revine proprietarul la rambursarea sumei imprumutate sau pretul folosiriicapitalului si totodata remunerarea riscului pe care il implica imprumutul respectiv. Factorii care det niveluldobanzii:

roductivitatea capitalului o anumita rata a profitului determinat de evolutia si conjunctura pietei.ntreprinzatorul cand isi propune sa mobilizeze un capital suplimentar trebuie sa evalueze realistposibilitatile de rentabilitate, respectiv dimensiunil profitului pt a fi capabil sa remunereze corespunzator

acest credit.

2ichiditatea. +reditorii prefera acea forma de imprumut care sa asigure nivelul inalt de lichiditate(termene mai scurte. 5rice diminuare a lichiditatii bancii implica o crestere a nivelului dobanzii.

-iscul nerambursarii. +u cat mai mare e nivelul riscului de credit cu atat mai mare e si nivelul rateidobanzii.

-aportul dintre oferta si cererea de credite det de conditiile pietei la momentul respectiv.

-atele dobanzii:

-d9(H71JJ)+, + suma imprumutata, H suma dobanzii in cantitati monetare.

#$ista & forme de dobanzi: simpla (se calc pt credite pana la 1 an si compusa (mai mare de 1 an, se calc dobanda ladobanda.

Hobanda simpla: H9(+74z7-d)(6'=71JJ, 4z nr de zile.

Hobanda compusa: H9+7(1T-dn7W1T(4z7-d)(6'=71JJX"+, n nr de ani.

Hobanda nominala si reala se det in conditiile procesului inflationist. Hob nominala se e$prima prin rata curenta de piata,iar dob reala ca diferenta intre dob nominala si nivelul de inflatie.

Hob reala: -d(r9(1T-d(n)(1T-i"1, -d(n rata dob nominale, -i rata inflatiei.

1L. Banci. Hefinitie si clasificari. storia aparitiei bancilor.

5riginea bancilor nu este pe deplin clarificata. Hupa unele pareri, primele banci sau ocupat cu schimbul de baniin perioada cand circulau monede metalice de multiple proveniente si valori. n aceasta situatie apartia bancilorcoincide cu aparitia monedelor metalice. *lte pareri sustin ca aparitia bancilor este legata de preocupareaconcentraii sub forma de depuneri a disponibilitatilor banesti altor persoane in cautare de bani. *lte opiniiconsidera ca aparitia bancilor este legata de necesitatea tinerii conturilor de catre pers fiz si necesitatea efectuariiplatilor. rima banca Banca de la 8enetia (11I1; Banca de Barcelona (16


11/19

Banca +entrala;

Banci de emisiune (autoritatea unui stat cu dreptul de a emite bancnote;

Banci comerciale;

Banci de credit ipotecare (banci specializate in acordarea de imprumuturi indeosebi pe %2garantate cu bunuri imobiliare;

Banci mutualiste (au ca scop principal efectuarea de operatiuni pt populatie;

Banci universale (efectuaeaza toata gama serviciilor bancare si pt toate categoriile de clienti;

Banci specializate (efectueaza numai anumite operatiuni specifice unui anumit sector deactivitate economica.

b. Hupa forma de proprietate:

Banci private (capitalul lor apartine unei pers sau unui grup de pers si ele sunt organizate informa de !*;

Banci de stat (capitalul lor sau majoritatea acestuia apartine statului;

c. Hupa apartenenta nationala:

Banci autohtone (componente ale sistemului bancar national functionand sub supraveghereabancii centrale a statului respectiv;

Banci multinationale (care nu se afla sub jurisdictia oricarui stat, acestea sunt organismelemonetare si financiare internationale, capitalul acestora este subscris de catre tarile membre.#Y: FM.

1@. Banca centrala. #senta, functiile.

#$ista diferite denumiri ale bancilor centrale:

. Banci care include in denumirea lor numele tarilor respective (e$: Banca *ngliei, Banca Frantei;

. Banci care poarta denumirea de 0Banca 4ationala (e$: B4M, B4-;

. Banci care poarta denumirea de 0Banca de rezerve (e$: in !*, ndia, *ustralia

Functiile bancilor centrale:

1 #misiunea banilor;

& +ontrolul crearii creditelor care implica reglementarea lichiditatii in economie prin operatiunile pietii deschise;

6 *sigurarea de servicii bancare guvernului (e$: rezolvarea datoriilor acestora fata de sectorul privat, emiterea sirascumpararea bancnotelor de trezorerie;


12/19

B4M este banca centrala a -M. B4M este o pers jur publica autonoma si este responsabila fata de parlament.B4M este supusa inregistraii in -egistrul de stat al intreprinderilor si in -egistrul de stat al oraganizatiilor. B4Mpoate sa deschida filiale si reprezentante in tara si in strainatate unde considera necesar. B4M a fost fondata la anual cu o posibil> deviere de Z1.J puncte procentuale.nstrumentele politicii monetare a B4M:

5peraAiunile pe piaAa monetar> s?nt operaAiunile e$ecutate pe piaAa financiar> la iniAiativa B4M cu participarea benevol>a b>ncilor autorizate.5peraAiunile de piaA> deschis> pot fi efectuate prin tender anunAat anticipat (licitaAii, sau negocieri directe. tilizDnd5peraAiunile de piaA> deschis>, B4M asigur> piaAa cu lichiditate, efectuDnd operaAiuni -#5, sau cump>rDnd active(valori mobiliare sau valut> str>in>, sau scoate resurse din piaA>, plas?nd certificate proprii (+B4, efectu?nd operaAiunirevers"-epo, v?nzDnd active (valori mobiliare sau valut> str>in> sau accept?nd depozite la termen.

5peraAiunile pe piaAa valutar> sunt intervenAiile valutare, ce se deruleaz> ?n strict> conformitate cu obiectivele politiciivalutare. Banca 4aAional> utilizeaz> ?n calitate de instrumente ale intervenAiilor valutare atDt operaAiunile directe(cump>r>ri sau vDnz>ri la vedere de valut> contra lei moldoveneti, care influenAeaz> masa monetar>, cDt i operaAiunilede ajustare (s[ap"uri valutare, care sunt instrumente reversibile i nu influenAeaz> masa monetar> pe termen lung.

Facilit>Aile permanente reprezint> facilit>Aile pe care B4M le pune la dispoziAia b>ncilor autorizate la iniAiativa acestora.B4M ofer> facilitatea de credit overnight i facilitatea de deposit overnight. Facilit>Aile permanente joac> rolul unuimecanism de siguranA> ?n gestionarea lichidit>Aii pe piaAa monetar>: facilitatea de credit overnight ofer> posibilitateb>ncilor s> ia credite de la B4M, iar facilitatea de depozit overnight creeaz> posibilitatea plas>rii e$cesului de lichiditate.

-ezervele obligatorii reprezint> nivelul minim al mijloacelor atrase pe care o banc> autorizat> trebuie s> le deAin> laB4M. entru evaluarea ?ndeplinirii acestei obligaAii se utilizeaz> media soldurilor zilnice ale contului de rezerve pe durataunei perioade de aplicare.

&


16/19

-iscul de efectuare a operatiunilor denumit risc operational, administrativ sau risc de bacS"office corespunde risculuilegat de tratamentul administrativ si contabil al operatiunilor. Faptele generatoare ale acestui risc sunt o supraveghereincorecta a operatiunilor, o procedura de control ineficienta si erori neconstatate la timp, situatii care necesita timp decorectare a anomaliilor precum si o deteriorare a imaginii bancii. -isculreglementerilor sau riscul juridic, risc fiscal care corespunde riscului legat de neaplicarea dispozitiilor legale sau areglementarilor. Haca o banca nu respecta normele prudentiale impuse de reglementarea bancara atunci va suportaconsecinte in forma de sanctiuni pana la retragerea licentii.-iscul deontologic reprezinta riscul de procedura sau riscul de control intern care corespunde riscului legat denerescpectarea de catre banca a principiilor deontologice specifice sectorului bancar.

-iscul strategic denumit risc politic sau risc de management corespunde riscului general de absenta unei strategii in maimulte sectoare ale bancii.

&=. +ontrol si norme prudentiale bancare.

+ontrolul prudential are ca obiectiv impiedicarea manifestarii riscurilor interne cat si e$terne la nivelul uneiinstitutii bancare precum si evitarea propagarii acestora. +ontrolul prudential include & momente:

-eglementarea prudentiala din partea bancii centrale care include stabilirea unui set de norme ptprotejarea bancii de riscuri bancare;

+ontrolul intern al bancilor care este un instrument de gestiune indispensabil bunei functionari abancilor si completeaza masurile prudentiale.

*naliza diferitor norme prudentiale evidentiaza e$istenta unor caracteristici comune:

4ivelurile impuse prin reglementarile prudentiale se refera la practicile bancare si la structura institutieirespective ceea ce conduce la efecte asupra bilantului bancar;

t majoritatea reglementarilor instrumentul central de masura il constituie notiune de fonduri proprii (in -Mcapitalul normativ total, ceea ce face posibila armonizarea la nivel european si international a regulilor adoptate.2a nivel international aceste reguli sunt stabilite de catre +omitetul de !upraveghere Bancara de la Basel.

#$ista < categorii de norme prudentiale:

4orme prudentiale fata de capital si suficienta capitalului (-egulamentul privind suficienta capitalului ponderatla risc.

!uficienta capit ponderat la risc9(capit normativ total)active ponderate la risc71JJN

4orma internationala " LN (norma lui +uc, dar in -M U1&N.

4orme privind lichiditatea bancilor (-eg. B4M privind lichiditatea bancilor. #$ista & principii de lichiditate: lichpe %! si pe %2.

*ctive pe %!9(active lichite)active totale71JJN " U&JN

*ctive pe %29(active V 1 an) resurse financiare U 1

4orme privind activitatea de creditare (-eg. privind e$punerile mari. 4ormative:

o Marimea creditului acordat unui singur debitor (-M 1=N din capit normativ total;

o +ota celor mai mari credite, primelor 1J dupa marimea in portofoliul total al creditelor U96JN;

o Marimea tuturor creditelor mari nu trebuie sa depaseasca de = ori capit normativ total.

Formarea fondului de risc la credite (-eg. cu privire la clasificarea activelor.

16


17/19

&'. 4orme prudentiale principale ale sistemului bancar al -M.

!tabilitatea sistemului bancari ?ncrederea investitorilor ?n mare m>sur> depinde de cadrul legal ?n baza c>ruia ?idesf>oar> activitatea. Cn vederea asigur>rii siguranAei sistemului bancar, pe parcursul ultimelor decenii pe planinternaAional a fost elaborat un num>r considerabil de norme ?n domeniul sistemelor de pl>Ai, contabilit>Aiiiauditului, insolvabilit>Aii, transparenAei, combaterii sp>l>rii banilor etc. +a e$emplu, putem menAiona Hirectivelebancare ale #, care conAin principii de baz>, condiAiii proceduri ?n domeniui creeaz> premisele necesare pentrufuncAionarea efectiv> a unei pieAe bancare unice. Hescrierea principalelor directive ale # aferente pieAeibancarei evaluarea corespunderii legislaAiei bancare autohtone cu prevederile acesteia s?nt prezentate ?n *ne$ele

@i 11 la prezenta lucrare. -eglementareai supravegherea sistemului bancar reprezint> singura modalitate de atranspune ?n viaA> politici monetarei valutare ale b>ncii centrale. -eglementarea bancar> este reprezentat> demai multe legii acte normative care urmeaz> a fi respectate de c>tre b>nci pentru ca politica monetara s ivalutar> a b>ncii centrale s> fie efectiv aplicat>, iar autoritatea de supraveghere este responsabil> pentruverificarea gradului de corespundere a activit>Aii b>ncilor normelor stabilite. !upravegherea corespunderiiactivit>Aii b>ncilor reglement>rilor prudenAiale faciliteaz> determinarea punctelor fortei a vulnerabilit>Ailorfiec>rei b>nci ?n parte. -eglementarea bancar> include toate aspectele activit>Aii bancare: intrarea pe piaA> ab>ncilor, managementul capitalului minim necesar, alocarea activelor, deschiderea filialelor etc. He e$emplu,potrivit actelor normative bancare autohtone pot obAine licenA> doar acele b>nci, al c>ror capitali ai c>roracAionarii administratori pot demonstra capacitatea de a asigura o bun> funcAionare. B>ncilor nu li se permitecrearea filialelori reprezentanAelor, at?t pe teritoriul republicii, c?ti peste hotarele ei f>r> aprobarea B4M. Heasemenea, s?nt prev>zute limitele ma$ime cu privire la e$punerea faA> de o persoan> sau un grup de persoane etc.revederile actelor normative bancare au ca scop asigurarea stabilit>Aii sistemului bancari evitarea premiselor

pentru apariAia situaAiilor de criz> ?n activitatea ulterioar> a b>ncii. *ne$a 1J include principalele reglement>ri?ndreptate spre asigurarea stabilit>Aii bancarei reflect> influenAa acestora asupra stabilit>Aii sistemului bancar. Cnacelai timp reglement>rile urmeaz> s> asigure independenAa juridic>, operaAional>, financiar> i administrativ>a b>ncilori s> fie ?ndreptate spre stimularea concurenAeii a inovaAiilor, evit?nd riscurilei comportamentul ilegalal participanAilor sistemului bancar. !istemului de supraveghere bancar> e$istent ?n -M corespunde cu cele &= derincipii Basel pentru !upraveghere Bancar> #fectiv>, in care s?nt reflectate c>ile de ?mbun>t>Aire a activit>Aiiautorit>Aii de supraveghere bancar> autohtone ?n vederea armoniz>rii acesteia cu principiile nominalizate. 2abaza planific>rii i organiz>rii secAiei valutare din cadrul instituAiei bancar naAionale a -epublicii Moldova fiindstrategia bancar>, ?ns> funcAia de control i finanAare fiind caracterizat> prin performanAa bancar>, normeleprudenAiale care reglementeaz> structurile bilanAiere, statutDnd anumite raporturi ?n cadrul gestiunii risculuivalutar .

Varianta ???

1.are din urmatoarele forme ale

creditului sta"ilite in functie de natura

economica si participantii la relatia de

creditare sunt ,resite

1.+reditul obligatar

&.+reditul ipotecar

6.+reditul public

4.reditul de consum

2.In care dintre urmatoarele credite

de"itorul este statul5care se imprumuta pe

piata interna5pt acoperirea deficitului

"u,etar

1.reditul de tre&orerie

2.reditul de eploatare

3.reditul pu"lic

4.reditul comercial

+254) (152) 3) /4)

3.rin transferul prin scont la "anci a

titlurilor creditului comercial5creditul

comercial se transforma in :

1.credit de consum

2.credit "ancar

3.credit ipotecar

4.credit o"li,atar

4.reditul "ancar este :

1.un credit su" forma "aneasca

acordata de catre "anc6eri

intreprin&atorilor

2. creditul pe care si-l acorda

intreprin&atorii la vin&area marfurilor su"

forma aminarii platii

3.un credit ,arantat cu proprietate

mo"iliara

17


18/19

4.de"itor este statul

!./o"inda eprimata prin rata concurenta

de piata este :

1.d"inda nominala

2.rata do"in&ii nominale

3.do"inda reala

4.rata do"in&ii reale

$.%actorii de influenta asupra do"in&ii la

nivel microeconomic sunt:

1.efectul de lic6iditate

2.productivitatea

3.lic6iditatea

4.cursul de sc6im" valutar

+153) (253) 15253) /1525354)

'.Frasaturile principale ale "ancilor sunt :

1.formarea capitalului disponi"il in

economie

2.acumularea impo&itelor si taelor

percepute de populatie

3.coordonarea procesului

economisire-investire

4.plasamente pe piata eterna de

capital

+152) (253) 354) /153)

*.%unctiile traditionale ale "ancii

comerciale sunt:

1.distri"uirea de credite

2.emisiuni monetare

3.operatiuni inter"ancare

4.colectarea depo&itelor

+15354) (1525354) 25354) /15253)

.0a se determine do"inda reala si rata

do"in&ii reale in tara +5stiind ca in anul

24 rata inflatiei a fost de 1E5ratado"in&ii nominale de 1!E5iar imprumutul

luat a constituit 2!.. u.m. +le,eti

varianta corecta dintre cele de mai #os :

1.dr


19/19

+153) (253) 354) /154)

4.rin transferul prin scont la "anci a

titlurilor creditului comercial5creditul

comercial se transforma in :

1.credit de consum

2.credit "ancar

3.credit ipotecar

4.credit o"li,atar

!.rin functiile care le indeplineste5

creditul ,arantea&a o serie de efecte

favora"ile precum ar fi :

1.sporirea puterii productive

2.concentrarea capitalului

3.deteriorarea puterii de cumparare

4.favori&area unor operatiuni

+254) (152) 153) /253)

$.%actorii de influenta asupra do"in&ii la

nivel macroeconomic sunt:

1.cererea si oferta de credite

2.productivitatea capitalului

3.efectul de venit

4.lic6iditatea

+2) (152) 4) /3)

'.In care dintre urmatoarele credite

de"itorul este statul5care se imprumuta pepiata interna5pt acoperirea deficitului

"u,etar

1.reditul de tre&orerie

2.reditul de eploatare

3.reditul pu"lic

4.reditul comercial

+254) (152) 3) /4)

*.onceptiile privind elementul

fundamental in determinarea contului

sunt:

1.credit ca incredere

2.credit comercial

3.credit ca forma relatiilor de sc6im"

4.credit o"li,atar

+254) (152) 153) /354)

.In conditiile unei rate anuale a do"in&ii

sta"ilite la nivelul de 1! E5determinati

termenul pt care tre"uie acordata suma

de 12. lei in credit pt ca sa poata fi

incasata do"inda in aceeasi marime:

1.$ani si $luni

2. $ani si 4luni

3. $ani si * luni

4. $ani si 3 luni

/aca un de"itor o"tine pt 1 an credit in

valoare de 2.u.m5la o rata nominala

a do"in&ii de 2!E in conditiile unei rate

anuale a inflatiei de 13E5atunci nivelul

do"in&ii in termeni reali repre&inta:

1. 1!. lei

2. 212.4 lei

3. 1!*.4 lei

4. .1*5! lei

Varianta

reditul presupune:

1.promisiunea viitoare de ram"ursare

2.remunerarea imprumutului

3.rascumpararea facturilor

4.participarea a cel putin 3

intermediari

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	grigoras-boris
View:	359 times
Download:	0 times

Moneda si Credita.doc

Documents