O modalitateartistici

Discufielamasa rotundicu:

LBoNru DruovDuunnu fnrnNnacDfi.IEI- TuncuLaunpxTru Uucr

Rrnnsrm.: Ag lnc.epe prin apune urrnetoarca intrebare :

ce reac[ie ai cind [i se amin-tegte defini[ia: onirismul eactivitatea mentalA auto-matA, formatn ln principaldin halucinafii de ordin vi-zual, antrenind reac[ii afec-tive motrice, adici delir devis care nu se confundA nici-odati cu visul psihologic?

Jrrenelc: Ce fglde defini[ie easta? Cui li apartine?

Rrolcron: Am gasito i"trjcarte gi am ales< -nu din-tr< convingere fermi, cica s{ folosesc ca punct deplecare in disculia noastra.

Uucr: Definilia ai tras.o, firllndoiali, dintrc car-te demedicinl gi ca atare nu in-trit ih discufia noastril. E cagi cum ai incerca cu tot din-adinsul s[ stabilegti o rela-

fie de sens intrre omonime.Noliunea de onirisrn are inrnedicinfl un infebs qi inarttr cu totul alt inteles- Elese ating, pe un plnn foartegeneral, in mlsura in carenumitorul lor comun e vi-sul, dar nu se pqt cu nici unchip confunda ln medicinatermenul exact este de delironiric gi e caracterizatprlnapari[ia unei stiri subcon-

I

\

gtiente care inceteazd,pintr< deqteptare, adeseori brusci. Esteurmat de o amnezie mai mult sau mai pufin marcat6, gi uneoripoate lasa inaga-zisele ideo posibilitatechiar in artA termenul poate avea diferite in[elesuri, sau maibine zis nuanle, care fin intii de aspectul siu superficial, gi apoide finalitatea lui ln cadrul operei de arti.Se cunoagte onirismul romanticilor ct inyocarea visului ca oyn9 de a ,,uita" realitatea curenta pentru o alta, de dincolo,egall ln coeren[l cu prima, dar mai pufin mobih; apoi oniris-mul suprarealist - la care poate fi oarecum aplicati definifiadati de Chitic, ctrci impune dicteul automat...

fenexnec: Suprarealigtii recomandi o stare de reverie in care sub-conEtientul si se manifeste intr+ cft mai mare libertate. Ei nuinvocl nici nu evoca visul, ci 1l exploreazd in cadrul investigf,-rii generale a incongtientului. Iar dicteul automat nu e singuralor metodf,.

Uuct: Desigur, eu am simplificat ca in orice clasificare. Ajungem,in sf?rgit, la onirismul literaturii onirice de azi, care e de faptobiectul discutiei noastre. Ag sugera deocamdatl cf, cele treitiprni de onirisrn in artl (literaturt) sint porfiuni, la nivele deo-sebite, ale unei aceleiaqi spirale.

frrrxeno: Adice o spirali dialecticit: tezi (olricul romantic), anri-tezi (oniricul supmrealist) Si sintem lor de astLzi.Pentru cd., se gtie, folosirea visului in literaturl nu e ceva nou.Scopul e cel care diferl. Scopul romanticilor e clar ci era meta-fizic, sau, daci vreti, gnoseologic: prin vis ei c{utau sd. cu-noascl o reattate de dincolo, o altf, realitate. Mai realiqti, maipf,minteni, suprarealiqtii au clutat sd. cunoascd. o reaTitate dedincoace, o realitate psihologicl.

Dnrov: Po4iunea de spirall a romanticilor vizeazA sublimul, ceeace se rlsftfnge gi in seriitura 1or grandilocventa, prefioasa.$i trebuie si mai spunem cd. suprarealismul, in calitate de curentliterar, se nume$te suprarealism, gi nu onirism, degi foloseqte ininstrumentarul snu gi onirismul, in sensul definit de Chitic.

68

IE vorba insa de aga-numita artf,,,onirici" ce n-are nimic de-aface cu onirismul tratatelor de medicinf, psihiatrica. Aceastd.arttr oniricl trebuie si. incercim s< definim acum.E dificil gi chiar nedrept sl incerci sA dai o definilie a literaturiionirice actuale de la noi, inainte de a delimita patrimoniul aces-tei literaturi, atft sub aspect istoric (surse, influente, perspective),cit gi pe plan competitiv (valoric), in comparafie cu curenteleliterare postbelice. Aceasta pentru ci procesul de tnchegare a

,,tendinfei" onirice in literatura noastri modernA nu numai cf,nu s-a incheiat, dar inainte chiar de a se desfaEura ,din plin" afost supus unei serii intregi de alterfi, mergind de Ia suspiciunegi pini la acuza de epigonism. $i dacf, tot am pronun[at acestcuvint, trebuie si mai spun o dati, gi nu voi inceta si repetaceasta pinl cind cuvintul nu va fi folosit ln sfera gi cu con[inu-tul sf,u firesc, po[i fi epigon al lui Kafka sau Leonid Andreiev,dar po[i tot atit de bine sf, fii epigon al lui Anatole France sauMihail $olohov. De ce sA spui cA trandafirul care rf,sare din pin-tecul unui elev, la fepeneag, seamena cu... nufirul care ucide,la Boris Vian, gi si nu observi cd, Groapa de Eugen Barbu are

4celagi titlu cu Groap de Kuprin? in arnbele cazuri, observa[iaar fi la fel de ne la obiect. $i tot aga cum Eugen Barbu nu esteepigon al lui Kuprin (dupa paTerea mea Groapa lui Bartu emai frumoasf,), nici lepeneag nu este un epigon al lui Vian.Nici fepeneag, nici Barbu nu sint nigte epigoni, degi ultimuleste un realist, iar celalalt un... oniric.

RepesroR: Dar sl ne intoarcem totugi la obiectul discufiei, adicl ladiscriminlri. . . teoretice.

JnenNnac: Cea mai importanta ,discriminare" de ff,cut este vis-tr-vis de suprarealism...

UucI: intr-adevar, la noi, suprarealismul a creat o serie de prejude-cafi care se rlsfring asupra onirismului de an. Se fac confuzii,se amestecf, unul cu celalalt. Ag zice ci onirismul de astlzi se

leaga mai mult de onirismul romantic decft de suprarealism.Care e deosebirea intre onirism, ca structure gi modalitate artis-tica, Ei suprarealism? Dupa mine, suprarealismul e, in primulrind, o chestiune de modalitate, la care un poet poate si ajungl

69

sau nu - sA o aleagd sau nu. Migcarea onirici despre care sevorbegte lia noi e insf, o chestiune de strtrctuni; nu se deschideoricui.

T\rncee: Mergind pe liniaideii lui Ulici, ag zice ctr onirismul nu eo metodl, un mod poetic, ci o stare. E vorba de o poezie a st{riigi aici e distincfia netf, intre suprarealism gi onirism.Suprarealismul e un dicteu automatic al cuvintelor, din al cirorintimplf,tor joc reiese sau nu o idee; e instr o aglomerare dez-ordonati, in timp ce onirismul...

JnreNeec: Oniiismul actual, cel estetic. . .

Tuncta: ...onirismul nostru nu e supus hazardului, fiind o poezie-dicteu al ideii.

frreNnec: Onirismul estetic (nu gLsesc alt termen pentnr a-l deo-sebi de cel metafizic, sau mai simplu, filozofic, al rornanticilor,ca gi de cel psihologic al suprarealigtilor, puternic influenla[i deFreud)^presupune permanenla lucidit{ii care str controlezestarea. In acest punct, el este exact contrar teoriei suprarealiste.

Dnraov: Trebuie addugat cI onirismul de astrzi nu fuge de realitate,tindnd spre sublim, pentru cA aceastA metodi ,,sublimf,.. deaproximare a visului in literaturl nu mai este suficienti ast{zi.NiciodaH n-am recuzat suprarealisrnul. Dmpotrivd,, am amin-tit, ori de cfte ori am avut prilejul, c{ strlrnogii literaturii oniri-ce du fost romantisrnul gi suprarealismul. Este adevflrat, atuncicind vorbegti de stitmogi, oricft de mult i-ai iubi, nu-i pofi in-via. $i nu oniricii s?nt de vinl cf, suprarealismul a incetat sf, maiexiste in calitate de curent hterar prezenl in marea curs{, a mo-dernismului.

fernNeac: Da, de asta iEi dau seama qi suprarealigtii!Dnaov: Unii, da. De pildl, Virgil Teodorescu, dupf, ce declari c{

visul face parte din frinfa noastrit intocmai ca rinichii, se ridicitimpotriva concep[iilor religioase, mistice ale suprarealismului,gindindu-se desigur la cartea lui Breton, aplruti ln 1930, L'Im-macalde Conception, scris[ ftr colaborare cu paul Eluard.Demistificind ivirea Sfintului Duh, adici tratind< ca pe o ale-gorie, ca pe o invenfie menitA si marcheze creafia, poetul oniric

70

de astlzi se ridicA gi impotriva dicteului automat, a subcon-qtientului descltugat de crea[ie, qi impotriva a ceea ce Al doileaManifest al suprarealismlrlui numegte drept,,ceva mai'puternicdecft el, care-laruncl... in nemurire". Fo4a demiurgicl, rele-vatA mistic in cadrul dicteului automat, este stApinitl, cercetati(desigur tot intr< frac[iune de secunda) qi folositi cu luciditatein clipa farl duratA a creafiei. Pentru ca @visul. eI nu se lasa stlpinit de halucinatii ci. folosind legile vi-sului. creeazA o operf, de arti lucida. cu atft mai lucidl Si maidesf,vir$itf, cu cft se apropie mai mult de vis. $i nu este un para-dox in cele spuse, pentru cd apropierea este (vai!) asimptotici.$i nu este un furt pentru cf,, folosind uneltele demiurgului, poe-tul oniric primegte implicit gi un act de proprietate asupra lor.

Jeenxnlc: Pentru cl veni vorba de Virgil Teodorescu, dupl ptrre-

rea mea, cel pu[in in ultimul timp (9i in ultimul volum!) el este

mai degrabi un poet oniric decft unul suprarealist. El s-a elibe-rat din robia dicteului automat in care incf, mai rlrnin GelluNaum sau Vintili lvdtrceanu, sau allii mai pulin importan[i.Mlcar pentru ca htrebuinteaza deseori o prozodie de tip clasic(ritm, rimQ gi tot se vitdegte ce Virgil Teodorescu a. dezetat,de facto" din tabira suprarealistf,.

Tuncee: Nu e dezertare acum, e o evolu[ie normalA.

JrrnNrnc : Binein[eles.

Replsron: Ar fi interesant de lAmurit cum vede[i, in cadrul oniris-mului, raportul dintre realitate gi vis. $i cum se reflect{ acest

raport in literatura onirica.

TuRcrl: Realitatea o percepem a;riomatic. $i in mnsuraln care rea-litatea imediatl e euclidiantr,bazatlpe axiome, vizul e postula-

tul gi nu realitatea. Dar visul artei onirice e o construcJie logic{gi nu un hazard, degi se sprijinf, pe o axioml mobill; adici nulucreazit sub imperiul unei axiome neclintite; nu e geometrieconstruiti pe un postulat lnchistat, ci func[ie de n postulate.Mai clar: omul nu mai are sensul dat de Parmenide, nu mai eacea fiinp unicf,, neclintitf,, ci e o construcfie de idei logicf,,bazatl.pe o axioml in continul evolutie.

Rroacron: A planat zd,1rrcd,, deasupra ca-petelor oniricilor m. De fapt prin ce vddeosebifi de arta

Uuct: Intr-adevf,r, trebuie ficuti o delimitare. Adicr sf, acordAmni;te nuanfe. Si vedem cum $l tn ce se leagi migcarea oniriclactuall de realitate. Personal, nu cred tn acuzatul evazionism alonirismului.

Rrplcto.: S-ar perea c[ oniricul nu trlieEte o realitate, ci o trans-formil visceral, neurotic, perceptibilul din realitate devenind oinsumare de date care nu pot constitui obiect epistemologic.

Ducxr: E o insumare de date care pot fi integrate in realitate, aces-te date constituind parte integranfli a realitdfii.

Rroacron: $i aceasta, pentru c[ literatura oniric{ se pretinde ana-loge realitagii?

Dnaov: Da, analog[, dar nu omoloagf,.

fneeueao: Fiinta urnane e, prin esenfa ei, logicf,, inzestrat{ cu lu-ciditate, deci avind putin[a de a gindi asupra ei ftrsfui. $i visul,parte integrantA a fiinfei noastre, trebuie privit cu luciditate,adus la luciditate, gi nu luciditatea dizolvatA in transa onirici.De aceea, o rldAcinl romAneasc{. a onirismului se afla in poe-zia lui Ion Barbu. in acel lon Barbu al vizualitAfii, al distihuluialternativ din cunoscuta stroff, din Timbru. Nu ,,fognirea mAti-soase a mfilor cu sare", poezie simbolist<nuzicah gi abstrac-ttr, ci ,,lauda gredinii de ingeri citd nisarelDin coasta barbe-basca al Eve poezie puternic vianall,in care visul La un mijloc, ca o sursade inspiralie ecundA.

Uu tAziilcearclsi se apropie de realitatealitate, pe calea acestei a doua realitAfi16 nici dincolo, in metafizic, nici din-

fereNnac: ... pe care o cunoa$te ca pe un loc geometric.

72

Rnolc"ron: Onirismul a fost acuzat, mai ales in proza dar gi in poe-zie, cA, ar cultiva gi s-ar face expresia unui automatism ln afaralogicii. De aceea mul[i l-au confundat cu suprarealismul

Ur-Io: Onirismul lucreazA cu logica simbolici; el nu trebuie privitprin normele logicii formale. Trebuie sf, ne apropiem de mig-carea onirici cu nigte lentile simbolice. Automatismul gestic aipsihologic a cepatat cu timpul un caracter de inexorabil - de

aceea ne miram cind g[sim in literaturi o migcare ctre nu co-incide cu migcarea noastrfl obignuitil. Gesturile noastre diurnese dovedesc, la cea mai elementari arrahztr', drept automatisme,dar automatisme omologate gi legiferate prin logica formala.Automatismul din vis e aParent gi e aparent numai vis-i-vis de

automatismul realita[ii noastrc de toate zilele; dar judeqate fa[n

in fati se va vedea ci automatismut cel mai tncrtncerra{; penmci nu e pur, e cel real.

Trpeurlc: Legea ,,cauzei gi a efectului",bazatl.pe logica formah,aristotelici e ,,suspectatl" ln ultimul timp gi ?n unele domeniiale Stiinlei; ea a fost mult timp proclamat[ drept lege funda-mentall a nara[iunii epice gi chiar gi ftr poezia de PinA la supra-

recurge la supranatural, textul inlreg primind o'luminl mistic{sau magic{. Miracolul fiind o incllcare a legii, deci o exceplie,

finea gi el seama, la un mod implicit, de [ege. ln onirisrnul ac-tual cauza poate dispf,rea, din simpla voinlA a autorului. Cau-

zahlilea. este inlocuitit cu simpla conseculie: unui fapt (A) iiurmeazA un altul (B sau C sau D) diritr< necesitate Pur este-

tici; astfel,genvis,schematic - dar poate altfel? - sfinta lege a

,ri expriml chiar atft de fidel realiJatea.

Tuncs,t: $i atunci, acceptind visul ca pe o rigoare, cu eviden[i pro-prie, neraportata in afar6, cuvintele care incifreaztr aceaste $arecapf,ta o proprietate in plus - acea proprietate care io fizica

interne. Catt, s[ aplice

cauzalitA[ii nu

modeml se numegte corpuscul-urdd -, devin relative gi prinrelativitatea lor fragmentul este contaminat de totalitate.Cuvintul devine astfel exponentul unei serii de flux calitativcare comprimi sensibilul gi idealul.Golurile dintre cuvinte, undele, suspensia vorbirii, devin atft deimportante incft ele construiesc cuvintele.$i astfel restituie cuvintului elementaritatea gi originea sa. Estescos din tipare gi poate evolua din nou flr6 rigiditate, atonal,polifonic, monodic, incantatoriu. Iati deci...

Rnoasron: Validitatea unei modaliti[i opozabile cu aga-zisul ,,rea-lism" supracotat ,Je;nic gi mustos" const{. ftr faptul ctr ceea ceera considerat esenfi devine abrupt atribut al formei de expri.mare, iar noua esenff, cere cu necesitate alt{ punere tn form&.Punere in formi care respinge forma modalitAtii deplgite, cata-loglndo formalism, schematism etc.

Uuct: Migcarea oniric{ actualil qi+ dat seama ci eul artistic trebuiese [in[ seama de relaliile eului empiric. De aceea, onirismul

migcfi literare care fac raportfi de euri gi e ca un filtru carealungi impurit{ile din eul artistic, ajungind la o realitate pur[.Cu alte cuvinte, poezia+xistenf{ e specificl literaturii onirice.

Rrpnsron: Pentru cf, fepeneag vorbea de poezia 1ui Ion Barbu...

ferrueac: O lature a ei...Rnoagrm.: ... ca despre o ,,redlcine romAneasci.. a onirismului,

care ar fi celelafte rldilcini autohtone?

feeeNrac: Postumele lui Erninescu, atft de pertinent analizate deIoan Negoilescu, mai ales acel poem care e Miradoniz: precum

74

$i proza lui Eminescu, care prezintl alaturi de elementele fan-tastice cu substrat filozofic, obignuite la romantici, qi elementeonirice nu indeajuns de studiate pinf, acum. $i apoi, bineinfeles,

suprarealismul romdnesc, perfect sincronizat cu cel european.

Sf, nu-[uitim nici pe Urmuz...

Dvtov: Problema e mai complicati qi mai vastl, depigegte limiteleacestei mese rotunde. Cf,ci se poate vorbi de o adeveratl intri-care a elementului oniric ln poezia romAneasci, ln arta romA-

neascl ln ceea ce are ea specific. Astfel, de la aga-numitele

,,rnedievalitlti intftziate" - cum le spunea George Calinescu

Alixindriei, Isopiei, Viselor de Panaghie gi altor traduceri care

au circulat la inceputurile culturii romdnegti - de la nostalgiaedenictr a depf,rtllritor din cromatica gi perspectiva frescelormlnlstiregti, trecind prin Dimitrie Cantemir gi prin clltinareacatargelor eminesciene, ajungem, parcurgind etape nete, laMateiu Caragiale, la Gheorghe Magheru qi luculescu (i-am

omis pe Anton Pann, Ion Barbu Si pe a[ii), la literatura oniri-ci de astlzi, pe care o putem privi ca pe o etape prefiguratf, de

o intreagf, serie de momente literare gi artistice anterioare, spe-

cifice. Dar aceastf, probleml de istorie literarA este Prea vastipentru a putea fi epuizatA aici.

fernNeec: Se pot observade tip traklian sau, maffnd deja naqtere uneikafkian, din pf,cate pu[in cuttivat in literatura noastrl- Existlinrudiri, mai ales de tehnicf,, de pilda proiectarea hiperbolica a

unui sentiment sau a unei idei care astfel se obiectualizeazl,devin vizibile. Ca gi in vis, unde totul este vilzut, chiar gi gin-

dul; iar senza[ia de ubicuitate duce pina la unnl la dispariliaeului. De aici, caracterul non-liric al onirisrnului.AS indrezni sa rag cfteva concluzii - chiar dacll am s[ repet,

uneori chiar gi in formulare Qterseverare diabolicum estl),

unele idei exprimate qi cu altr ocazie. in primul rtnd, pentru

onirismul estetic, visul nu este doar o sursil, ci un criteriu, ,'unmodel legiuitot''. in opozilie cu suprarealismul, onirismul re-

fuzl dicteul automat, sclavia incongtientului 9i a incoeren[ei,

I

I

76

nr- 36, nw. 1968.