MOMENTE ÎN EVOLUŢIA CHIMIEI CA ŞTIINŢĂ

CE ESTE CHIMIA ?

Chimia este ştiinţa care studiază compoziţia, structura şi proprietăţile substanţelor.

Concepţia despre natură în general şi despre chimie, în special, s-a

extins şi s-a aprofundat pe măsură ce noile cunoştinţe au dovedit că vechile teorii sunt incomplete sau

chiar incorecte.

1. Descoperirea focului

MOMENTE

Deşi nu se cunoaşte nici locul, nici cine a descoperit focul, arderea lemnului a fost utilizată încă din cele mai vechi timpuri pentru prepararea hranei şi prelucrarea metalelor.

2. Descoperirea primelor elemente chimice

Iniţial, au fost descoperite metale care se găsesc libere în natură: aurul, argintul, mercurul. Au urmat apoi pucioasa (sulful) şi cărbunele.

3. Descoperirea experimentului chimic de laborator şi folosirea balanţei au permis descoperirea legilor de bază ale chimiei.

4. Descoperirea teoriei atomo-moleculare.

Noţiunea de atom, ca cea mai mică particulă, a stat la baza descoperirii structurii substanţelor.

5. Marile descoperiri de la sfârşitul sec. al XIX-lea

Electronul=particulă elementară negativă, componentă a atomului

Radioactivitatea = proprietatea unor elemente de a emite spontan şi continuu radiaţii

Teoria cuantelor=lumina este emisă în mod discontinuu sub formă de “cuantă” de lumină

Toate acestea sigură marile succese ştiinţifice ale acestei perioade

6. Marile descoperiri ale sec. al XX-lea

Procesul de fotosinteză, a demonstrat că planta este cea mai complexă “uzină chimică” din natură. Din câteva elemente reuşeşte să sintetizeze o gamă vastă de substanţe: glucoză, zahăr, amidon, celuloză, grăsimi, uleiuri, esenţe parfumate, coloranţi, vitamine, etc.

Hârtia pe care scriem zilnic îşi are povestea ei. Egiptenii au folosit iniţial papirus-ul apoi s-a utilizat pergamentul, piei de oaie sau de capră special tăbăcite şi, în final, hârtia chinezească obţinută din fire de bambus, diferite ierburi şi câlţi. În Europa meşteşugul obţinerii hârtiei a ajuns abia în anul 1100. Astăzi hârtia se fabrică din lemn, paie sau stuf.

Procese fermentative , care conduc de la laptele proaspăt la laptele acru, de la must la vin, de la vin la oţet, au fost observate încă din cele mai vechi timpuri şi utilizate în gospodărie.

Vitaminele =substanţele care se găsesc în cantităţi extrem de mici în alimente, dar care sunt strict necesare organismului uman sunt sintetizate de industria farmaceutică. Zilnic se obţin noi şi noi medicamente cum sunt şi antibioticele (adevărate “arme” împotriva infecţiilor)

Masele plastice au apărut ca urmare a necesităţii înlocuirii unor materiale: sticla, oţelul, cauciucul, lâna, etc. Fibre bune, rezistente, ieftine şi foarte aspectuoase au putut fi obţinute printr-un şir de transformări ale unor bogăţii subterane: gazul metan, petrolul, cărbunele.

Haina care nu arde, firul de borangic mai subţire decât pânza de păianjen, dar mai tare decât oţelul şi mai alb decât laptele, sticla care nu se sparge, toate oglindesc dorinţe de veacuri purtate de oameni în gând, care astăzi au coborât din lumea basmelor, în viaţa de zi cu zi.