MODULUL III Sugestii metodologice şi exemple de activităţi ...APLICATII... · 1 MODULUL III –...

1

MODULUL III – Sugestii metodologice şi

exemple de activităţi didactice - liceu

CLASA a IX-a ciclul inferior al liceului - Exemplul 1

1. Conţinuturi

Domeniul de conţinut: Popoare şi spaţii istorice

Tema: Formarea popoarelor medievale

Lecţia: Popoarele romanice

2. Competenţele specifice ale disciplinei istorie

CS 1.4. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise în format digital.

CS 5.7. Realizarea de analize comparative în format digital referitoare la spaţii şi perioade istorice.

3. Competenţele specifice TIC

CS 2.2. Căutarea datelor în format digital.

CS 3.2. Elaborarea de pagini web conform unor specificaţii date.

4. Subiectul / Ipoteza

Există asemănări şi deosebiri între procesele de formare ale popoarelor romanice (portughez,

spaniol, francez, italian, român)?

Cuvinte-cheie: Romanizare, Pax Romana, Traian, secolul I, Marea Mediterană

5. Activitatea elevilor

a) Stabilirea planului cercetării: Elevii compară trei popoare romanice: poporul român şi alte

două popoare romanice la alegere. Elevii stabilesc criteriile analizei comparative a popoarelor

romanice alese, pe baza următoarelor recomandări ale profesorului:

- identificarea momentului fondator - cucerirea romană;

- evoluţia spaţiului istoric sub stăpânirea romană – provincie a statului roman;

- desfăşurarea procesului de asimilare a popoarelor barbare din secolele IV-X;

- precizarea momentului atestării în izvoarele scrise medievale a popoarelor romanice.

b) Repartizarea sarcinilor de lucru în echipă: Elevii îşi organizează activitatea echipe pe

studierea etnogenezei celor trei popoare romanice alese.

c) Documentarea: Elevii folosesc Internetul ca resursă pentru documentare, pornind de la

cuvintele-cheie sugerate de profesor. Elevii utilizează şi alte resurse pentru documentare

(enciclopedii, cărţi, articole ştiinţifice, manuale), dar toate informaţiile obţinute trebuie să le

prelucreze în format digital.

2

d) Elaborarea produsului informatic: În cadrul echipei, elevii prezintă informaţiile obţinute,

pentru a stabili asemănările şi deosebirile dintre procesele de formare a popoarelor romanice

studiate.

Elevii editează rezultatele cercetării lor sub forma unei pagini web, care trebuie să conţină

texte, imagini, hărţi, scheme / grafice.

3

CLASA a X-a ciclul inferior al liceului - Exemplul 2

1. Conţinuturi

Domeniul de conţinut: Oamenii, societatea şi lumea ideilor

Tema: Anul 1848 în Europa

Lecţia: Revoluţia de la 1848 în spaţiul românesc


CS 1.4. Formularea în format digital de argumente referitoare la un subiect istoric.

CS 5.6. Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg românesc,

european sau universal prin căutarea şi prelucrarea informaţiei în format digital.


CS 2.1. Aplicarea operaţiilor necesare prelucrării avansate a unei prezentări

CS 3.1. Elaborarea de prezentări conform unor specificaţii date


Există argumente care să susţină opinia lui Nicolae Bălcescu, exprimată în 1850, în studiul

”Mersul revoluţiei în istoria românilor”, conform căreia: Revoluţia generală fu ocazia, iar nu cauza

revoluţiei române. Cauzele ei se pierd în zilele veacurilor?

Cuvinte-cheie: Revoluţie, paşoptism, Nicolae Bălcescu, 1848, Principatele române


a) Stabilirea planului cercetării: Elevii găsesc elementele contextului revoluţionar european

de la 1848: ideile, obiectivele,acţiunile.

Elevii stabilesc legăturile dintre generaţia paşoptistă din Principatele române şi spiritul

revoluţionar şi liberal european.

Elevii identifică rolul cauzelor interne ale revoluţiei de la 1848 din Principatele române,

pornind de la problema modernizării societăţii româneşti şi obiectivul creării ideologiei naţionale

româneşti.

Elevii identifică importanţa contextului european favorabil revoluţiei de la 1848 din

Principatele române.

Elevii urmăresc legăturile personale dintre revoluţionarii români şi cei francezi de la 1848.


studierea evenimentelor revoluţionare de la 1848 din trei spaţii istorice: Franţa, Moldova, Ţara

Românească.





4

d) Elaborarea produsului informatic: În cadrul echipei, elevii prezintă informaţiile obţinute

despre revoluţiei de la 1848 din Principatele române, pentru a stabili cauzele interne şi contextul

extern favorabil.

Elevii elaborează în format digital fişe biografice ale unor revoluţionari români şi francezi

de la 1848, care au avut legături personale de prietenie.

5

Elevii editează rezultatele cercetării lor sub forma unei prezentări Power Point, care trebuie

să conţină texte, imagini, hărţi, scheme / grafice.

CLASA a XI-a ciclul superior al liceului - Exemplul 3

1. Conţinuturi

Domeniul de conţinut: Statul şi politica

Tema: Statele în perioada contemporană

Lecţia: Forme de organizare statală


CS 2.4. Analizarea instituţiilor, normelor şi procedurilor de guvernare prin căutarea şi prelucrarea

informaţiei în format digital.

CS 3.4. Descoperirea în sursele de informare în format digital a perspectivelor multiple asupra

evenimentelor şi proceselor istorice.


Curriculum diferenţiat M2. Modulul Tehnoredactare avansată şi documentare

CS 2.3. Documentarea şi pregătirea materialelor

CS 3.3. Prezentarea publică a produselor realizate


Există influenţe importante ale tipurilor de regimuri politice (democratice / totalitare) asupra

stabilităţii formei de guvernământ (monarhia / republica) în statele din perioada contemporană?

Cuvinte-cheie: Sovietizare, Constituţie, Mihai I, 1989, Europa de Est

6


a) Stabilirea planului cercetării: Elevii stabilesc caracteristicile formelor de guvernământ

(monarhia / republica) şi a tipurilor de regimuri politice (democratice / totalitare) din statele

contemporane.

Elevii identifică exemple din perioada contemporană de modificări ale tipului de regim

politic care au avut drept consecinţă schimbarea formei de guvernământ a statelor respective.

Elevii caută exemple de state din secolul XX în care modificarea tipului de regim politic nu

a produs o schimbare a formei de guvernământ.

Pentru toate aceste exemple identificate, elevii urmăresc elementele de opoziţie şi

influenţele reciproce dintre tipul de regim politic şi forma de guvernământ.


studierea evoluţiei politice în secolul XX a trei state europene: Italia, România, Spania.




prelucreze în format digital. Elevii vor utiliza platforma SkyDrive pentru salvarea tuturor

documentelor de lucru.

d) Elaborarea produsului informatic: În cadrul echipei, elevii realizează o platformă de

dezbatere pe Internet sub forma unui blog dedicat temei proiectului.

Pe acest blog, membrii echipei comunică şi dezbat între ei informaţiile, opiniile şi

argumentele elaborate pe parcursul studierii evoluţiei politice în secolul XX a celor trei state (Italia,

România, Spania).

Elevii editează rezultatele cercetării lor sub forma unui produs multimedia, care trebuie să

conţină texte, imagini, fişiere audio.

7

Profesorul extinde şi consolidează competenţele şi cunoştinţele dobândite de elevi prin

enunţarea sarcinilor de lucru individual ale temei pentru acasă:

- accesarea blogului creat de echipă, pentru a prelua în caiete informaţii despre tema

proiectului;

- formularea de opinii şi aducerea de argumente pe blogul echipei, pentru continuarea

dezbaterii temei proiectului;

- termenul este ora următoare sau peste o săptămână.

În ora următoare sau peste o săptămână, profesorul verifică utilizarea de către elevii clasei a

blogului echipei. Elevii sunt evaluaţi de către profesor atât pentru consultarea informaţiilor de pe

blog cât şi pentru participare cu opinii şi argumente la dezbaterea pe blog a temei proiectului.

CLASA a XII-a ciclul superior al liceului - Exemplul 4

1. Conţinuturi

Domeniul de conţinut: Relaţiile internaţionale

Tema: Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii

Lecţia: Rezistenţa antiotomană a Ţărilor române în secolele XIV-XV


CS 2.5. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situaţii şi contexte economice,

sociale, politice, culturale prin căutarea şi prelucrarea informaţiei în format digital.

CS 2.6. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii

în format digital.


Trunchiul comun

CS 2.2. Selectarea şi organizarea datelor în vederea realizării de proiecte

8

CS 3.1. Elaborarea de pagini web prin tehnici avansate, conform unor specificaţii date


CS 3.1. Realizarea unei cărţi de format mic, a unui referat sau articol ştiinţific

CS 3.2. Crearea unei biblioteci de documentare pentru articole şi cărţi

Curriculum diferenţiat M3. Modulul Prelucrare grafică, audio, video

CS 3.1.Realizarea unor aplicaţii practice

Curriculum diferenţiat M4. Modulul Medii vizuale de dezvoltare a aplicaţiilor

CS 3.3.Realizarea unor aplicaţii practice web interdisciplinare

4. Subiectul / ipoteza

De ce nu au reuşit sultanii otomani să transforme Ţările române în paşalâcuri?

Cuvinte-cheie: Expansiunea otomană, capitulaţii, Mircea cel Bătrân, secolul al XV-lea,

Europa de Sud-Est


a) Stabilirea planului cercetării: Elevii stabilesc categoriile de documente / surse istorice pe

care le vor utiliza în realizarea proiectului: scrierile cronicarilor români şi otomani; documente

diplomatice; lucrări ale istoricilor români şi străini.

Elevii precizează caracteristicile politicii externe a Imperiului otoman din secolele XIV-

XVIII.

Elevii identifică exemple de state medievale din Europa de Sud-Est care au fost cucerite de

Imperiul otoman şi transformate în paşalâcuri.

Elevii urmăresc principiile generale ale politicii externe dusă de domnitorii români în

secolele XIV-XVIII.


studierea relaţiilor internaţionale dintre Ţările române şi Imperiul otoman în timpul domniei a trei

voievozi din secolul al XV-lea: Mircea cel Bătrân, voievod al Ţării Româneşti (1386-1418); Iancu

de Hunedoara, voievod al Transilvaniei (1441-1456); Ştefan cel Mare, voievod al Moldovei (1457-

1504).






dezbatere pe Internet sub forma unei video-conferinţă dedicat temei proiectului. Membrii echipei

aleg un moderator al dezbaterii din cadrul video-conferinţei. Întreaga dezbatere din video-conferinţă

este înregistrată / stocată în format digital. Cu ajutorul programului Live Meeting Recording

Manager elevii stochează pe calculatoare aceste date.

Elevii editează o bibliotecă de documentare în format digital ce va cuprinde documente,

articole, cărţi, site-uri Internet relevante pentru tema proiectului prin intermediul uni blog.

9

Elevii editează rezultatele cercetării lor sub forma unei pagini web. În clasele care studiază

disciplina TIC la curriculum diferenţiat M2. Modulul Tehnoredactare avansată şi documentare,

elevii editează în format digital rezultatele cercetării lor sub forma unui referat sau articol ştiinţific.

În clasele care studiază disciplina TIC la curriculum diferenţiat M3. Modulul Prelucrare grafică,

audio, video sau M4. Modulul Medii vizuale de dezvoltare a aplicaţiilor, elevii editează rezultatele

cercetării lor sub forma unui film.



- identificarea de documente / surse istorice prezentate în format digital pentru completarea

bibliotecii de documentare a proiectului. Fiecare elev trebuie să identifice câte un document / o

sursă istorică;

10

- formularea de opinii şi aducerea de argumente pe tema proiectului, pe baza documentului /

sursei istorice identificate;


Pe baza documentelor / surselor istorice identificate de elevi, profesorul va relua dezbaterea

pe tema proiectului în ora următoare sau peste o săptămână. Profesorul îi evaluează pe elevi atât

pentru relevanţa / validitatea documentului / sursei istorice identificate cât şi şi pentru pertinenţa

opiniilor şi a argumentelor formulate în cadrul dezbaterii temei proiectului.

CLASA a XII- ciclul superior al liceului - Exemplul 5

1. Conţinuturi

Domeniul de conţinut: Religia şi viaţa religioasă

Tema: Statul, Biserica şi diaspora

Lecţia: Politica statului român faţă de cultele religioase în secolele XIX-XX


CS 1.3. Construirea unor explicaţii şi argumente inter- şi multidisciplinare în format digital cu

privire la evenimente si procese istorice.

CS 4.5. Integrarea cunoştinţelor obţinute prin căutarea şi prelucrarea informaţiei în format digital în

analiza fenomenelor istorice studiate.


Trunchiul comun











Există influenţe (directe sau indirecte) ale regimurilor politice asupra atitudinii statului

român din secolele XIX-XX faţă de cultele religioase?

Cuvinte-cheie: Laicitate, Biserică Naţională, Ion Antonescu, 1948, România Mare


a) Stabilirea planului cercetării: Elevii caută date statistice despre apartenenţa la cultele

religioase a populaţiei statului român în secolele XIX-XX.

11

Elevii identifică tipurile de regimuri politice din statul român din secolele XIX-XX: liberal-

democratic; totalitar fascist; totalitar comunist.

Elevii stabilesc principiile ideologice ale acestor tipuri de regimuri politice referitoare la

religie şi la cultele religioase.

Elevii urmăresc efectele asupra cultelor religioase ale practicilor şi măsurilor politice

aplicate în statul român în secolele XIX-XX. de către regimurile democratice, fasciste şi comuniste.


studierea principiilor ideologice şi a măsurilor politice referitoare la religie şi cultele religioase ale

celor trei tipuri de regimuri politice din statul român în secolele XIX-XX: liberal-democratic;

fascist; comunist.






comunicare şi dezbatere pe internet sub forma unei pagini pe una dintre reţelele de socializare

(facebook.com; hi5.com; twitter.com; myspace.com). Membrii echipei aleg un moderator al

dezbaterii, cel care va administra pagina dedicată proiectului de pe reţeaua de socializare. Întreaga

activitate a membrilor echipei, de comunicare a informaţiilor şi de exprimare a opiniilor şi

argumentelor în cadrul dezbaterii, este stocată în format digital pe pagina proiectului de pe reţeaua

de socializare, ca într-un jurnal al cercetării.

Cu ajutorul Google docs elevii pot partaja documentele întocmite care sunt apoi folosite la

redactarea produsului final.

12

Elevii pot utiliza şi platforma SkyDrive de la Microsoft.

Elevii editează rezultatele cercetării lor sub forma unei pagini web (foi în stil cascadă –

CSS). În clasele care studiază disciplina TIC la curriculum diferenţiat M2. Modulul Tehnoredactare

avansată şi documentare, elevii editează în format digital rezultatele cercetării lor sub forma unui

referat sau articol ştiinţific. În clasele care studiază disciplina TIC la curriculum diferenţiat M3.

Modulul Prelucrare grafică, audio, video sau M4. Modulul Medii vizuale de dezvoltare a

aplicaţiilor, elevii editează rezultatele cercetării lor sub forma unui film ori proiect multimedia.



- identificarea de imagini documente / surse istorice (caricaturi, fotografii) prezentate în

format digital, care să ilustreze atitudinile faţă de religie şi cultele religioase ale regimurilor politice

din statul român între 1859 şi 2011. Fiecare elev trebuie să identifice câte o imagine document /

sursă istorică;

- formularea de opinii referitoare la validitatea pentru tema proiectului a imaginii document

istoric identificată;


Pe baza imaginilor documente / surse istorice identificate de elevi, profesorul va relua

dezbaterea pe tema proiectului în ora următoare sau peste o săptămână. Profesorul îi evaluează pe

13

elevi pentru relevanţa / validitatea imaginii document / sursă istorică identificate şi pentru pertinenţa

opiniilor formulate în cadrul dezbaterii.

Profesorul le cere membrilor echipei să realizeze o bibliotecă de documentare în format

digital cu imaginile documente / surse istorice identificate de către elevi, care sunt relevante pentru

proiect.

CLASA a XI-a / CLASA a XII- a ciclul superior al liceului - Exemplul 6

Cursul opţional ”O istorie a comunismului din România”

1. Conţinuturi

Domeniul de conţinut: Mecanisme de menţinere a puterii

Tema: Metode de control material al societăţii

Lecţia: Viaţa privată în timpul regimului comunist din România


CS 13. Descoperirea în sursele de informare în format digital a perspectivelor multiple asupra

evenimentelor şi proceselor istorice.

CS 14. Prelucrarea în format digital a cunoştinţelor obţinute în medii non-formale de învăţare

despre fenomenele istorice studiate, pentru elaborarea unui produs informatic (articol şi referat

ştiinţific, proiect multimedia, pagină web, film).


Trunchiul comun











Există elemente comune ale încălcărilor vieţii private a oamenilor făcute de către regimul

comunist din România? Au existat şi diferenţe în intervenţia regimului comunist din România în

viaţa privată a oamenilor în funcţie de statutul lor politic, profesional, social, cultural, religios,

etnic?

Cuvinte-cheie: totalitarism, omul nou, Nicolae Ceauşescu, 1966, România

14


a) Stabilirea planului cercetării: Elevii identifică principiile ideologice şi măsurile politice

ale regimului comunist din România cu privire la controlul total asupra societăţii.

Elevii stabilesc elementele fundamentale ale vieţii private şi urmăresc intervenţiile regimului

comunist asupra lor.

Elevii elaborează un chestionar, cu trei sau patru teme legate de viaţa privată în timpul

regimului comunist din România.

Elevii precizează categoriile politice, profesionale, sociale, culturale, religioase, etnice din

societatea românească sub regimul comunist, ai căror membrii intenţionează să-i intervieveze, ca

surse de istorie orală, pe tema intervenţiei statului comunist asupra vieţii private.


realizarea câte unui interviu de istorie orală cu câte o persoană, care se încadrează în câte unul

dintre profilurile politice, socio-profesionale, religioase şi etnice stabilite. Profesorul îi îndeamnă pe

elevi să-i considere pe părinţii şi bunicii lor drept surse principale în realizarea interviurilor.




prelucreze în format digital. Fiecare membru al echipei realizează câte un interviu de istorie orală,

pe baza chestionarului unic stabilit. Toate interviurile sunt înregistrate în format digital.

d) Elaborarea produsului informatic: În cadrul echipei, elevii realizează o bibliotecă de

documentare pe tema proiectului, care cuprinde sursele de istorie orală înregistrate (interviuri audio-

video sau doar audio).

15

Elevii editează rezultatele cercetării lor sub forma unei pagini web. În clasele care studiază

disciplina TIC la curriculum diferenţiat M2. Modulul Tehnoredactare avansată şi documentare,

elevii editează în format digital rezultatele cercetării lor sub forma unui referat sau articol ştiinţific.

În clasele care studiază disciplina TIC la curriculum diferenţiat M3. Modulul Prelucrare grafică,

audio, video sau M4. Modulul Medii vizuale de dezvoltare a aplicaţiilor, elevii editează rezultatele

cercetării lor sub forma unui film ori proiect multimedia.

16



- accesarea pe Internet sau vizionarea pe DVD a unui interviu de istorie orală, disponibil în

format digital, din documentarul ”Memorialul Durerii”, realizat de Lucia Hossu-Longin;

- identificarea în interviul selectat din documentarul ”Memorialul Durerii”, a unui exemplu

de încălcare a vieţii private a oamenilor de către regimul comunist din România;

- solicitarea, de la un membru al familiei (părinte sau bunic) a unei opinii despre un exemplu

de încălcare a vieţii private de către regimul comunist, cuprins în proiectul grupei;

- formularea de opinii referitoare la validitatea pentru tema proiectului atât a interviului

selectat din documentarul ”Memorialul Durerii” cât şi a opiniilor părinţilor şi bunicilor;


Pe baza interviurilor cu membrii familiei şi a surselor istorice identificate de elevi în

documentarul ”Memorialul Durerii”, profesorul va relua dezbaterea pe tema proiectului în ora

următoare sau peste o săptămână. Profesorul îi evaluează pe elevi pentru relevanţa / validitatea

imaginii document / sursă istorică identificate şi pentru pertinenţa opiniilor formulate

Profesorul le cere membrilor echipei să completeze biblioteca de documentare în format digital cu

interviurile membrilor familiei şi surse istorice din documentarul ”Memorialul Durerii”, care sunt

relevante pentru proiect.

Date post:	07-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	phamdan
View:	245 times
Download:	1 times

MODULUL III Sugestii metodologice şi exemple de activităţi ...APLICATII... · 1 MODULUL III –...

Documents