+ All Categories
Home > Documents > Modulul 1. Impactul sănătății adolescenților pentru ... · Obiectivele modului La sfârșitul...

Modulul 1. Impactul sănătății adolescenților pentru ... · Obiectivele modului La sfârșitul...

Date post: 09-Oct-2019
Category:
Upload: others
View: 20 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
56
Modulul 1. Impactul sănătății adolescenților pentru sănătatea publică. Rolul instituțiilor de învățământ în ameliorarea sănătății și dezvoltării adolescenților Program de formare Dezvoltarea și implementarea programului curricular comprehensiv de educație pentru sănătate în conformitate cu nevoile de dezvoltare ale elevilor și standardele internaționale 10-12 aprilie 2018, Chișinău
Transcript

Modulul 1. Impactul sănătății adolescenților pentru sănătatea publică. Rolul instituțiilor de

învățământ în ameliorarea sănătății și dezvoltării adolescenților

Program de formare

Dezvoltarea și implementarea programului curricular comprehensiv

de educație pentru sănătate în conformitate cu nevoile de dezvoltare ale elevilor și standardele internaționale

10-12 aprilie 2018, Chișinău

Obiectivele modului

La sfârșitul acestui modul, participanții vor putea:

• defini cine sunt adolescenții și tinerii

• descrie dinamica problemelor cheie de sănătate a adolescenților și tinerilor în Republica Moldova

• argumenta necesitatea de a a investi în sănătatea adolescenților și tinerilor

• explica rolul sectorului de învățământ în asigurarea sănătății și dezvoltării adolescenților.

NOŢIUNI DE VÂRSTĂ ŞI ETAPE DE DEZVOLTARE A COPIILOR ŞI TINERILOR

În practica şi terminologia ONU sunt folosite următoarele definiţii privind vârsta şi etapele de dezvoltare ale copiilor şi tinerilor:

Copii – persoane ce nu au atins vârsta de 18 ani

Adolescenţi – persoanele în vârstă de 10-19 ani (inclusiv vârsta adolescentătimpurie (10-13 ani), medie (14-16 ani) şi târzie (17-19 ani)

Tineret – populaţia în vârstă de 15-24 ani

Persoane tinere – toate persoanele în vârstă de 10-24 ani

Legea Republicii Moldova cu privire la Tineret (Nr. 215 din 29.07.2016)defineşte ca tânăr/ă persoane de 14-35 ani (art.2. Noţiuni principale).

Proporția tinerilor de 10-24 ani în structura populației generale este în proces de descreștere, constituind în 2017 doar 18,3% în comparație cu 23,4% în 2011!

Totodată impactul stării de sănătate a adolescenților asupra calitățiii vieții ulterioare crește – conform datelor OMS, 70% din decesele premature la adulţisunt în general cauzate de deprinderi iniţiate în timpul adolescenţei

Cine sunt adolescenţii?• Adolescenții nu sunt niște copii mai maturi sau niste adulți tineri – ei au

nevoile sale specifice. Adolescența este una dintre perioadele dezvoltăriiumane cu cele mai rapide schimbări atât la nivel fizic, cât și psihologic și social. Setul de determinanți care influențează sănătatea au particularitățile sale și au un impact unic în perioada adolescenței.

• Adolescenţii au diferite necesităţi în dependenţă de stadiul lor de dezvoltare şicircumstanţele lor personale.

• Unii adolescenţii sunt extrem de vulnerabili sau greu de contactat şi au necesităţi sporite de suport – adolescenţii neîncadraţi în procesul de învăţământ, copii străzii, din sex industrie, cei încadraţi în munci prost plătite, cei cu dizabilităţi etc.

CE PROBLEME DE SĂNĂTATE AU ADOLESCENȚII?

(VIPP)

Factorii de Risc&protectori&Rezultate negative

Factori de riscComportament

de riscRezultatenegative

Factorii protectori

Cu ce probleme de sănătate se confruntă adolescenţii şi tinerii azi?

La general:

• Adolescenţii pot să sufere de aceleaşi maladii ca şi copii şi ca adulţii. De asemenea ei se supun la o serie de riscuri de sănătate corelate în special de pubertate.

• Adolescenţii pot avea diferite riscuri de sănătate şi necesităţi în corespundere cu vârsta sa, sexul şi mediul de trai.

• Adolescenţii pot să nu aprecieze importanţa tratamentului cerut şi deseori subestimează severitatea stării lor.

• Adolescenţii sunt foarte vulnerabili la consecinţele nocive ale riscurilor de sănătate. Unele riscuri, ca depresia sau violenţa, au efecte imediate, altele, precum ITS sau fumatul au efecte pe termen mediu sau lung.

• Adolescenţii, în special fetele, sunt vulnerabile la abuzul sexual.

La nivel global:

Adolescenții poartă în proporție substanțială la nivel global povara bolilor și vătămărilor

Adolescenții reprezintă a 6-sea parte din populația lumii. Aceștia reprezintă 6% din povara mondială a bolilor și a vătămărilor. Recentele scăderi foarte rapide ale mortalității la sugari și copii mici nu au fost urmate

prin tendințe similare în rândul adolescenților. Adolescența este perioada în care multe comportamente riscante încep să aibă un

impact major asupra sănătății lor ca adulți.

Se estimează că 1,2 milioane de adolescenți au decedat în 2015, peste 3000 în fiecare zi, mai ales din cauze care pot fi prevenite sau tratate.• Leziunile din traficul rutier au fost principala cauză a decesului în 2015. • Alte cauze majore ale deceselor printre adolescenți includ infecții respiratorii

inferioare, suicid, boli diareice și înec.• La nivel global, au loc 44 de nașteri la 1000 de fete în vârstă de 15-19 ani pe an.• Jumătate din toate tulburările de sănătate mintală la vârsta adultă încep cu vârsta de

14 ani, dar majoritatea cazurilor sunt nedetectate și netratate.

sursa: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs345/en/

Cinci cauze principale ale mortalității printre adolescenți. Date estimative OMS pentru regiuni. 2015

sursa: Global Accelerated Action for the Health of Adolescents (AA-HA!) Guidance to SupportCountry Implementation – Summary. http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/255418/WHO-FWC-MCA-17.05-eng.pdf?sequence=1

sursa: Global Accelerated Action for the Health of Adolescents (AA-HA!) Guidance to SupportCountry Implementation – Summary. http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/255418/WHO-FWC-MCA-17.05-eng.pdf?sequence=1

Cinci cauze principale ale anilor de viață ajustați cu incapacitate (DALYs) printre adolescenți. Date estimative OMS pentru regiuni. 2015

Rata mortalității generale printre băieții de 15-19 ani este de peste 2 ori mai înaltă decât printre fete în Republica Moldova. BNS

Sursa: Biroul Național de Statistică, RM, http://statbank.statistica.md

0,5

0,6

0,5

0,5

0,4

0,5

0,7

0,9

0,6

0,7

0,6

0,6

0,3

0,3

0,3

0,2

0,2

0,3

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Ambele sexe Barbati Femei

25,6 25,823,5

10,614,0

11,6

16,9

10,1

20,022,9 24,0

21,024,1 25,1

9,713,5

9,9

15,1 15,120,0

29,532,0

26,1

19,3

36,333,0

35,438,9

28,0

39,4

30,828,0

0,05,0

10,015,020,025,030,035,040,045,0

Cze

ch…

Hu

nga

ryP

ola

nd

Slo

vaki

aSl

ove

nia

Esto

nia

Latv

iaLi

thu

ania

Bu

lgar

iaR

om

ania

Alb

ania

Bo

snia

…C

roat

iaM

on

ten

e…

Serb

iaTh

e…

Be

laru

sM

old

ova

Ru

ssia

n…

Ukr

ain

e

Arm

en

iaA

zerb

aija

nG

eo

rgia

Kaz

akh

stan

Kyr

gyzs

tan

Tajik

ista

nU

zbek

ista

n

Tota

l fo

r…To

tal f

or…

Rata mortalități generale printre pre-adolescenți și adolescenți/per 100000 populație relevantă

5-14 ani 15-19 aniSursa: TransMonEE 2016 Database, http://www.transmonee.org/databases.php

Boli infectioase si

parazitare1%

Tumori7% Tumori

maligne7%

Boli ale aparatului circulator

8%Infarctul acut al

miocardului1%

Bolile endocrine de

nutritie si metabolism

1%

Diabetul zaharat

1%Bolile aparatului respirator

3%

Pneomonie acuta

3%

Bolile aparatului

digestiv1%

Malformatii congenitale,def

ormatii si anomalii

cromozomiale…

Accidente, intoxicatii si

traumatisme; 43; 57%

Leziuni auto-provocate

9%Băieți

Boli infectioase si

parazitare3%

Tumori13%

Tumori maligne13%

Boli ale aparatului circulator

6%

Infarctul acut al miocardului

6%

Bolile aparatului respirator

3%

Pneomonie acuta3%

Malformatii congenitale,deformatii si anomalii cromozomiale

6%

Accidente, intoxicatii si traumatisme

41%

Leziuni auto-provocate

6%FETE,

STRUCTURA MORTALITĂȚII GENERALE, FETE/BĂIEȚI, 15-19 ANI, 2015

Sursa: Biroul Național de Statistică, RM, http://statbank.statistica.md

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Rata mortalității din cauze externe, 15-19 ani/ per 100000 populație relevantă

total baieti fete

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Rata suicidului, 10-14 ani/per100000 populație relevantă

total baieti fete

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

18,0

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Rata suicidului, 15-19 ani/per100000 populație relevantă

total baieti fete

Sursa: TransMonEE 2016 Database, http://www.transmonee.org/databases.php

Mortalitatea din cauze evitabile, cum ar fi accidentele, intoxicațiile, suicidul este semnificativ mai mare printre băieți

Sursa: Biroul Național de Statistică, RM, http://statbank.statistica.md

100

80

20 24

22

2

12

4

97

27 30

20

10

80

55

25

23

16

7

83

72

11 18

16

2

56

43

13

9 7 2

65

51

14 18

14

4

AMBELE SEXE BARBATI FEMEI AMBELE SEXE BARBATI FEMEI

ACCIDENTE, INTOXICATII SI TRAUMATISME LEZIUNI AUTO-PROVOCATE

DECEDAȚI (NR. PERSOANE), 15 - 19 ANI

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Incidența cu HIV printre tineri

Sursa: Biroul Național de Statistică, RM, http://statbank.statistica.md

45,5 4,7

6,28,4

12,514,7

17,419,4

17,10 17,1 17,6 18,5 17,920,4 20,2

10,38 10,469,02 9,76

13,42

20,0618,77

21,21

16,08

19,5921,01

18,6321,28

19,117,9 17,9

0

5

10

15

20

25

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Incidenţa HIV/SIDA4, cazuri la 100 000 locuitori

Incidenţa HIV/SIDA printre populaţia în vîrstă de 15-24 ani4, cazuri la 100 000 locuitori

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

140,0

160,0

180,0

Incidența prin boli venerice,15-19 ani/per 100000 populație relevantă, zona est-europeana, 2014

Sursa: TransMonEE 2016 Database, http://www.transmonee.org/databases.php

25,3 49

,4

115,

8

27,6

122,

8 174,

2

189,

2

24,1

35,3

46,1

101,

6

26,8

138,

7

159,

5

192,

7

30,6

29

60,9

124,

2

13,6

99,3

156,

3

168

32,5

32

,4 49,3

95,3

19,4

98,4

16

7,2

176,

1

36,9

30

,8

37,2

126

11

,9

99

15

3,7

14

5

28

,6

25,1

30,2

102,

7

8,9

99,2 13

0,7

139

28,3

SIFILIS GONOREE SIFILIS GONOREE SIFILIS GONOREE SIFILIS GONOREE

BARBATI FEMEI BARBATI FEMEI

15-17 ANI 18-19 ANI

MORBIDITATEA POPULATIEI PRIN BOLI VENERICE PE GRUPE DE V ÎRSTĂ , SEXE, INDICATORI, BOLI SI ANI/LA 100000 POPULATIE

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: Biroul Național de Statistică, RM, http://statbank.statistica.md

Sursa: Biroul Național de Statistică, RM, http://statbank.statistica.md

61,81

53,19 51,8

43,8339 36,34

33,5730,21

29,17 29,24 29,01 28,71 26 26 27,0226,74 25,71 25,1 25,44 26,73 27,91 27,1528

2220 20

17 15

9 9 109 9 8 9 8 10 10

1311

10,5 9,3 9,4 9,2

0

10

20

30

40

50

60

70

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

RATA SARCINILOR LA ADOLESCENTE ÎN REPUBLICA MOLDOVA, 1995-2016

rata fertilității rata avorturilor

Dereglările de nutriție la adolescenți

9,914,2 12,4

167,1

14

4,810,7

2,1

5,1

1,22,1

1,5

2,9

0,9

1,5

0

5

10

15

20

25

fete baeiti11 ani

fete baeiti13 ani

fete baeiti15 ani

fete baeiti17 ani

suprapoderare obezitate

sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014

61% 60%56%

52%

66% 67% 68% 66%

11 ani 13 ani 15 ani 17 ani

fete

băeiți

Proporția fetelor si băieților din diferite grupe de vârstă care își consideră propriul corp de greutate potrivită Fetele au indicat că

urmează o cură de slăbire de peste 2 ori mai frecvent decât băieții (16,4% față 7,2% respectiv)

35,4

41,4

51,8

59,2

28,3 27,4 28,3 26,9

11 ani 13 ani 15 ani 17 ani

fete

băieți

Proporția adolescenților cu 2 sau mai multe semne de boală, HBSC Moldova

sursa: Studiu HBSC Moldova, 201444,6%

25,7%

33,3%

48,7%

49,7%

40,6%

24,5%

20,8%

25,0%

15,0%

23,4%

33,3%

33,0%

25,3%

18,0%

13,2%

Durere de cap

Durere de stomac

Durere de spate

Fără dispoziție

Iritare /nervozitate/dispoziție …

Sentimente de nelinişte

Dificultăţi în a adormi

Stări de ameţeală

baieți

fete

Frecventa raportării semnelor de boală de către adolescenți

TRAUME ȘI ACCIDENTE

14%15%

13%

9%

26%24%

20%19%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

11 ani 13 ani 15 ani 17 ani

fată băiat

Ponderea adolescenților care au fost râniți sau accidentați de 2 ori și mai frecvent în decursul ultimului an

0% 20% 40% 60% 80% 100%

baiat

fata 11 ani

baiat

fata 13 ani

baiat

fata 15 ani

baiat

fata 17 ani

Mers cu bicicleta Jocuri, antrenamente sportive

Plimbări, alergat Într-o mașină sau alt vehicul

Bătaie Lucrului

Activitățile în cadrul cărora adolescenții au fost traumați/accidentați

sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014

78% 74%67% 62%

87% 84% 86% 84%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

11 ani 13 ani 15 ani 17 anifete baieti

Proporția adolescenților care își apreciază pozitiv starea sănătății(bună și excelentă)

77%79%

85%

89%

85%86%86%88%

17 ani15 ani13 ani11 ani

Proporția adolescenților care își apreciază viața ca prosperă (cu un grad înalt de satisfacție de viață)

fete baieti

sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014

COMPORTAMENTELE DE

SĂNĂTATE ALE

ADOLESCENȚILOR

și factorii determinanți

39%

28% 28%

17%

26%

17% 18%

10%

11 ani 13 ani 15 ani 17 anibăieți fete

Proporția adolescenților care au practicat activitate fizică zilnic cel puțin o oră pe zi în decursul ultimei săptămâni

44%

60%52%

67%

53%

65%

41%

54%

28%

40%34%

45%

28%36%

23%33%

11 anizile delucru

11 anizile deodihnă

13 anizile delucru

13 anizile deodihnă

15 anizile delucru

15 anizile deodihnă

17 anizile delucru

17 anizile deodihnă

băiat

fată

Proporția adolescenților care se joacă în jocuri electronice zilnic 2 ore și mai mult

De ce, după părerea ta, fetele de toate vârstele practicăactivitatea fizică cu cel puțin o oră pe zi mai rar ca băieții?

Apar alte interese (activitatea intelectuală)Lipsa vestimentației – complex legat de fizicLipsa de timpLipsa motivațieiSatisfacția de cum aratăDau prioritate dietei, nu sportuluiApărarea statutului de feminitateAspectele adverse ale sportului ( mușchi mari)Lipsa motivației externe ( nu sunt beneficii)

sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014

2%

4%

13%

25%

1% 1%2%

3%

11 ani 13 ani 15 ani 17 ani

băieți

fete

Proporția adolescenților care au indicat că fumează odată pe săptămână și mai des

16%

5%

32%

8%

55%

15%

73%

18%

8%

2%

16%

3%

34%

7%

48%

9%

11 ani, în decursul vieții

11 ani, ult 30 zile

13 ani, în decursul vieții

13 ani ult 30 zile

15 ani, în decursul vieții

15 ani, ult 30 zile

17 ani, în decursul vieții

17 ani ult 30 zile

băiat

fată

Proporția adolescenților care s-au îmbătat foarte tare cel puțin odată (în decursul vieții sau ultimele 30 zile)

Băieții de 3 ori mai frecvent decât fetele au relatat experimentarea cu canabisul în decursul vieții (7,5% și 2,5% respectiv) și de circa 5 ori mai frecvent în decursul ultimei luni (2,4% și 0,5% respectiv).

sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014

....Este mult mai rau atunci când fumeaza o fatădecât când fumează un băiat. Spre exemplu, eu când văd că un băiat fumează, pentru mine e ceva normal, dar când vâd o fată că fumează e ceva ieșit din comun... FG, fată de 14 ani.

33%

4%

22%18%

39%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

15 ani 17 ani

băiat

fată

total

Proporția adolescenților care au relatat ca au avut relații sexuale

sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014

COMPORTAMENTUL SEXUAL PRINTRE ADOLESCENȚI, DIFERENȚE GENDER

30,4%

58,0%

4,10%

18,7%

15 ani 17 ani

baieți

fete

Proporția adolescenților care nu au utilizat nici o metodă contraceptiva la ultimul contact sexual

sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014

COMPORTAMENTUL SEXUAL PRINTRE ADOLESCENȚI, DIFERENȚE GENDER

65,5%

5,0%

31,3%

9,0%

77,1%

12,6%

38,1%

9,8%

74,3%

6,8%

33,0%

9,2%

prezervativ

pastile

coitusîntrerupt

alte

fete

băieți

total

Utilizarea metodelor de contracepție la ultimul contact sexual la adolescenții sexual activi de 15 și 17 ani (eșantion total)

2%4%

13%

25%

1% 1% 2% 3%

11 ani 13 ani 15 ani 17 ani

băieți

fete

Proporția adolescenților implicați în bătăi de 2 ori și mai des în decursul ultimilor 12 luni

15,3% 15,80% 16,6%14,10%

21,3%

9,50%

5,0%8,00%8,4%

13,30%

9,7%12,20% 12,8%

9,30%

14,0%

6,40%

au hărțuit a fost hărțuitți

au hărțuit a fost hărțuitți

au hărțuit a fost hărțuitți

au hărțuit a fost hărțuitți

11 ani 13 ani 15 ani 17 ani

băieți

fete

. Proporția adolescenților implicați în hartuire

sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014

COMPORTAMENTUL VIOLENT PRINTRE ADOLESCENȚI, DIFERENȚE GENDER

64

108

71

8173

65

35

51

29 2935 34

1 1 4 7 9 7

37

74

48

75

129

86

14

31

14

26

35

19

2011 2012 2013 2014 2015 2016

art. 171 CP art.172 CP

art.173 CP art.174 CP

art.175 CP

Violența sexuală - infracțiuni de gen sexual față de minori

Sursa: Inspectoratul General de Poliție, 2017, MAI

În 2016 au fost înregistrate 211 infracțiuni de gensexual și au fost calificate după cum urmează:- art. 171 CP „Violul” – 65 cauze penale;- art. 172 CP „Acţiuni violente cu caracter sexual” – 34cauze penale;- art. 173 CP „Hărțuirea sexuală” – 7 cauze penale;- art.174 CP „Raportul sexual cu o persoană care nu aîmplinit vârsta de 16 ani” – 86 cauze penale;- art. 175 CP „Acțiuni perverse” – 19 cauze penale.

După locul săvârșirii, infracțiunile de gen sexual suntspecifice:- mediului rural - 130 cazuri,- mediului urban – 81 cazuri

Profilul victimeiconform genului:- fete – 200;- băieți - 17. conform criteriului de vârstă:- copii-victime cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani - 70cazuri;- copii-victime cu vârsta cuprinsă între 15-16 ani – 82cazuri.

Prevalența comportamentelor de risc printre tinerii studenți universitari, RM, 2016*

*Studiu ACE în Republica Moldova, Lesco G. și coautorii, 2017

6,6%

2,50%

2,90%

3,90%

6,10%

8,90%

15,70%

3,40%

3,90%

8,60%

25,4%

11,50%

7,90%

17,70%

35,10%

45,40%

3,40%

1,80%

27,20%

13,9%

6%

4,80%

9,30%

17,20%

24,40%

3,40%

3,10%

15,80%

0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0% 35,0% 40,0% 45,0% 50,0%

fumat in prezent

abuz de alcool

condus in stare de ebrietate

consum droguri

sex precoce (16 ani si mai devreme)

parteneri 4+

sarcină precoce (18 ani si mai devreme)

fugit de acasa

tentative de suicid

comportament sedentar

fete băieți total

Determinanții sănătății adolescenților• Numai 23% dintre adolescenți au practicat activităţi fizice cu o durată totală de cel puţin 60 de minute pe zi în decursul ultimii săptămâni, iar 4,6% - nu au practicat nici o zi. (HBSC Moldova , 2014)

• Numai 6 din fiecare 10 respondenți au indicat că iau dejunul in fiecare z i de lucru, iar fiecare al 10-lea – că nu i-a dejunul niciodată. (HBSC Moldova , 2014)

• Mai mult de 1/3 adolescenți locuiesc fără unul sau ambii părinți (MPSFC)

• 87 % adolescenții de 11-15 ani și 62% 16-18 ani sunt implicați în procesul de învățământ. Subiectele legate de formarea deprinderilor de viață sunt incluse doar parțial in curricula obligatorii a instituțiilor de învățământ (ME)

Factorii determinanți ai sănătății adolescenților prin prisma de gen

sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014

Mediu familial:

- Mama este persoana cu care cei mai mulți respondenți de la toate categoriile de vârstă vorbesc ușor și foarte ușor.

- atât fetele, cât și băieții în egală măsură au indicat ca se pot adresa pentru suport în caz de probleme la mamă, pe când la tată în astfel de situații se pot adresa mai ușor băieții decât fetele.

81,60%77,30%

69,50% 70,60%

85,70%80,50%

72,50% 70,30%

11 ani 13 ani 15 ani 17 ani

băieți

fete

Proporția adolescenților care pot vorbi despre problemele pe care le au cu familia

Factorii determinanți ai sănătății adolescenților prin prisma de gen

sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014

Semenii

- Fetele până la vârsta de 15 ani mai des decât băieții relatează prezența prietenilor cărora le pot împărtăși orice și cu care se simt confortabil. După vârsta de 17 ani situația se inversează.

- Băieții mai frecvent ca fetele se întâlnesc cu prietenii lor in afara orelor de școală, iar fetele mai des comunică utilizând rețelele de socializare.

- Băieții, mai frecvent decât fetele, își consideră colegii de clasă ca fiind prietenoși

Factorii determinanți ai sănătății adolescenților prin prisma de gen

sursa: Studiu HBSC Moldova, 2014

Mediu școlar

- Fetele din toate grupurile de vârstă se simt mai stresate la școală decât băieții

- În același timp, fetele mai frecvent cred că profesorii consideră că performanțele lor școlare sunt foarte bune comparativ cu ale colegilor de clasă

18,70%23% 22,10%

26,70%

17,55%

25,90%

30,90%

36,30%

11 ani 13 ani 15 ani 17 ani

băieți

fete

Proporția adolescenților care se simt stresați la școală

Factori de risc/protectori pentru adolescenţi

Evidenţe la cauzele cele mai frecvente*

Factori de risc/protectori Sex

Precoce

Abuz de

substanţeDepresie

Relaţia pozitivă cu părinţii

Relaţia pozitivă cu adulţii din

comunitate

Angajarea în alte comportamente

riscante

Conflicte în familie

Mediu școlar pozitiv

Prieteni ce au roluri de modele

negative

Posedarea credințelor spirituale

*”Broadening the Horizon” Evidence from 52 countries

STATISTICILE OFICIALE:

PROBLEME DE SĂNĂTATE GENERALĂ

Deficienţe alimentare (deficit I, Fe)

Infecţii (ТB, hepatite)

Traume şi accidente

PROBLEME A SĂNĂTĂŢII

SEXUAL-REPRODUCTIVE:

ITS/HIV/SIDA

Sarcina precoce

PROBLEME DE SĂNĂTEA MENTALĂ

Retardul în dezvoltarea psihică

Comportamentul adIctiv

PROBLEME SOCIALE

Violenţa

Traficul de fiinţe umane

PROBLEME DE AUTOCUNOŞTERE

ŞI AUTOAFIRMARE

(cine sunt eu?, unde este locul meu?)

PROBLEME DE COMUNICARE

ŞI DE RELAŢIONARE

(semenii, maturii etc)

PROPRIUL ASPECT

(acnea, supraponderarea)

PREVENIREA INFECTĂRII CU ITS/HIV/SIDA

ALCOOLISMUL, NARCOMANIA

OPINIA TINERILOR

PROBLEMELE DE SĂNĂTATE ALE ADOLESCENTILOR PRIN PRISMA STATISTICILOR OFICIALE SI OPINIILOR TINERILOR

Problemele majore cu care se confruntă tineriiîn Republica Moldova (în opinia tinerilor)

• SĂRĂCIA (“lipsa banilor”)

• IMPOSIBILITATEA CONTINUĂRII STUDIILOR (tineri neşcolarizaţi şi tinerii străzii) - „n-au bani pentru şcoală, haine” (b, 15 ani)

• ÎNCADRAREA DIFICILĂ ÎN CÂMPUL MUNCII ŞI ŞOMAJUL - „nu au unde lucra, greu îşi găsesc de lucru” (armată, 19-24 ani), „lipsa unei perspective de viitor” (f., şomeri, 19-24 ani)

• NEÎNŢELEGEREA CU PĂRINŢII ŞI VIOLENŢA DOMESTICĂ „probleme cu tata –vine beat, mă bate pe mine” (m, copiii străzii, 15 ani)

• ABILITĂŢI REDUSE DE INTEGRARE SOCIALĂ - „nedorinţa de a comunica cu alţii, de a te integra în societate sau să faci ceva bun” (f. voluntară)

• ABUZUL DE ALCOOL, FUMAT, DROGURI

• OPORTUNITĂŢI REDUSE PENTRU AGREMENT

De ce trebuie să investim în mod particular în sănătatea adolescenților?

Există cel puțin trei argumente pentru care investiția în sănătatea adolescenților este indispensabilă.1. Adolescenții au dreptul fundamental la

sănătate.

2. Investițiile în sănătatea adolescenților aduc un dividend triplu al beneficiilor pentru sănătate (pentru adolescenți acum, pentru viața viitoare a adolescenților și pentru următoarea generație de adolescenți).

3.Investițiile în sănătatea adolescenților reduc costurile de sănătate prezente și viitoare și îmbunătățesc capitalul social.

Intervențiile cheie bazate pe evidențe care pot să asigure dezvoltarea pozitivă și reducerea problemelor - cauze majore ale mortalității printre adolescenți, la nivel global (OMS)

sursa: Global Accelerated Action for theHealth of Adolescents (AA-HA!) Guidanceto Support Country Implementation –Summary. http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/255418/WHO-FWC-MCA-17.05-eng.pdf?sequence=1

Implicarea sectorului de învățământ

Ce v-ar face fericit ca profesor ca elevii care îi educați să poată face la absolvire?

Sănătatea adolescenților este în mare măsură determinată de factori determinanți din afara sectorului sănătății (de exemplu, normele familiale și comunitare, sectorul educației, piața muncii, politicile economice, sistemele legislative și politice, sistemele alimentare și mediul înconjurător).

Ca rezultat, obținerea unui nivel optim de sănătate și bunăstare la adolescenți va necesita acțiuni din mai multe sectoare, o coordonare și o colaborare eficientă intersectorială. Aceasta va necesita, de asemenea, participarea activă a adolescenților

Cadrul de intervenții intersectoriale eficiente în domeniul sănătății și dezvoltării tinerilor, OMS

Sectorul de

sănătate

Sectorul de

educație

Media Alti

parteneri*

:

Informare și deprinderi de

viață

+ +++ ++ ++

Servicii și consiliere +++ + + +

Mediu sigur și suportiv + ++ ++ +++

Oportunități de participare + + + ++

* servicii sociale, de angajare, de probațiune, părinți, grupuri de semeni etc.

Rolul sectorului de educație în cadrul acțiunilor de ameliorare a sănătății adolescenților

- de asigurat securitatea facilităților instituțiilor de învățământ în conformitate cu standarde minime sanitare, cu acces la apa și canalizare

- asigurarea condițiilor pentru igiena menstruală, inclusiv a toaletelor cu cabine private cu apa și săpun accesibil, coșuri închise pentru aruncarea remediilor folosite

- sporirea capacităților profesorilor în domeniul sănătății adolescenților prin includerea subiectelor date in curriculum universitar și cel de instruire continuă

- implementarea programelor de promovare a sănătății gender-senzitive, care iau în considerație nevoi specifice de sănătate ale fetelor, precum și ale băieților

- promovarea educației incluzive, cu suportul lucrătorilor medicali, inclusiv și prin adaptarea clădirilor și condițiilor pentru elevii cu nevoi speciale

- colaborarea cu APL pentru a asigura alimentarea tuturor elevilor la școală

sursa: Global Accelerated Action for the Health of Adolescents (AA-HA!) Guidance to Support Country Implementation . http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/255415/9789241512343-eng.pdf?sequence=1

Rolul sectorului de educație în cadrul acțiunilor de ameliorarea a sănătății adolescenților

- elaborarea și dezvoltarea programelor de educație pentru sănătate, inclusiv cu adresarea homofobiei și stigmatizării legate de HIV, violența bazată pe gen, educația comprehensivă sexuală și deprinderi de viață. Promovarea abordărilor de dezvoltare pozitivă focusate pe respectul de sine prin intervenții de învățare și guvernare participativă și o implicare mai largă a comunității.

- planificarea intervențiilor de asigurare a continuării studiilor în caz de sarcină precoce și mamelor adolescente fără stigmă și discriminare și în cooperare cu serviciile de sănătate respective

- planificarea și implementarea în sectorul educațional a răspunsurilor cuprinzătoare la utilizarea de substanțe în corespundere cu recomandările bazate pe evidentele respective

- implementarea conceptului de ”școli extinse” pentru îmbunătățirea condițiilor sociale și performanțelor școlare prin colaborarea cu serviciile de sănătate și alte servicii sociale, prin vizite în familii, acțiuni in comunitate de comun cu sectorul sănătății

- monitorizarea calității în implementarea promovării sănătății în programele școlare, utilizând instrumentele și resursele disponibile

- punerea în aplicare a politicii pentru a asigura o abordare a educației pe durata viații prin recunoașterea importanței intervențiilor de dezvoltare timpurie a copilului pentru îmbunătățire rezultatelor de sănătate pe termen lung.

sursa: Global Accelerated Action for the Health of Adolescents (AA-HA!) Guidance to Support Country Implementation . http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/255415/9789241512343-eng.pdf?sequence=1

Școlile care promovează sănătatea (ȘPS) –dovezi despre eficacitateDovezile provenite din reviuri sistematice din țările cu venituri

ridicate demonstrează ca abordarea ȘPS poate contribui la îmbunătățirea sănătății copiilor prin reducerea factorilor de risc pentru bolile non-comunicabile, de ex. prin îmbunătățirea indicelui masei corporale, creșterea activității fizice, creșterea aportului de fructe și legumele și reducerea consumului de tutun.

În țările cu venituri mici și mijlocii, intervențiile școlare au fost implementate cu succes pentru a preveni bolile transmisibile și alte probleme de sănătate, cum ar fi infecțiile intestinale, deficit de fier, malnutriție și boli orale, în ultimii 20 de ani.

sursa: WHO. Health promoting schools an effective approach to early action on noncommunicable disease risk factorshttp://apps.who.int/iris/bitstream/10665/255625/1/WHO-NMH-PND-17.3-eng.pdf?ua=1

Care sunt esențialele componente ale școlii care promovează sănătatea? (ȘPS)ȘCS (OMS) este o școală care:• promovează sănătatea și învățarea prin toate măsurile de care dispune;

• angajează oficiali din domeniul sănătății și al educației, cadre didactice, sindicate, elevi, părinți, furnizori de servicii medicale și comunitate, lideri în eforturile de a face școala un loc sănătos;

• se străduiește să asigure un mediu sănătos, educația pentru sănătatea școlară și servicii de sănătate la școală în comun cu proiectele și programe de promovare a sănătății pentru personal în școală și comunitate, programe de nutriție și siguranță alimentară, oportunități pentru educația fizică și recreere și programe pentru consiliere, sprijin social și promovarea sănătății mintale;

• implementează politici și practici care respectă drepturile individului la bunăstare și demnitate, oferă oportunități multiple pentru autorealizare, și

• se străduiește să îmbunătățească sănătatea personalului școlar, a elevilor și a familiilor acestora, membrilor comunității, și lucrează cu liderii comunitari pentru a le ajuta să înțeleagă modul în care comunitatea contribuie sau subminează sănătatea și educația.

sursa: WHO. Health promoting schools an effective approach to early action on noncommunicable disease risk factorshttp://apps.who.int/iris/bitstream/10665/255625/1/WHO-NMH-PND-17.3-eng.pdf?ua=1

Educația de sănătate comprehensivă, inclusiv cea sexualăScopul

copiii și tinerii să fie echipați cu cunoștințe, aptitudini și valori pentru a fi capabili să ia decizii responsabile cu referire la relațiile lor sociale și sexuale într-o lume afectată de HIV.

Programele de educație sexuală au de obicei mai multe obiective care se consolideze reciproc:

• sporirea nivelului de cunoștințe și înțelegeri;

• să poată explica și clarifica sentimentele, valorile și atitudinile;

• dezvolte sau întărească deprinderi de viață;

• să promoveze și susțină comportamentul de reducere a riscurilor.

comunicarearelații interpersonale

dragostea prietenia

familiarelații sexuale

echitatea genderdrepturile omului

sănătatea reproductivă

sarcinainfecțiile cu transmitere sexuală

deprinderi nocive

- corespunde cu nevoile reale ale elevilor

- formează sistemul de valori

- formează deprinderi personale și sociale

- contribuie la menținerea sănătății generale, mentale, sexual-reproductive

- formează relații sănătoase și armonioase

HIV

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE:

CONVENŢIA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI (Adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 29 noiembrie 1989. Intrată în vigoare la 2 septembrie 1990. Republica Moldova

a aderat prin Hotărîrea Parlamentului RM nr.408-XII din 12.12.90. În vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993. Publicată în ediţia

oficială "Tratate internaţionale", 1998, volumul 1, pag.51)

ARTICOLUL 241. Statele părţi recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate posibilă şi de a beneficia de serviciile medicale şi de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru a garanta că nici un copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii.2. Statele părţi vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectivă a acestui drept şi, în mod deosebit, vor lua măsurile corespunzătoare pentru:a) reducerea mortalităţii infantile şi a celei în rândul copiilor;b) asigurarea asistenţei medicale şi a măsurilor de ocrotire a sănătăţii pentru toţi copiii, cu accent pe dezvoltarea măsurilor primare de ocrotire a sănătăţii;c) combaterea maladiilor şi a malnutriţiei, inclusiv în cadrul măsurilor primare de ocrotire a sănătăţii, recurgând, printre altele, la tehnologii accesibile şi la aprovizionarea cu alimente nutritive şi cu apă potabilă, luând în considerare pericolele şi riscurile de poluare a mediului natural;d) asigurarea ocrotirii sănătăţii mamelor în perioada pre- şi postnatală;e) asigurarea că toate segmentele societăţii, în mod deosebit părinţii şi copiii, sunt informate, au acces la educaţie şi sunt sprijinite în folosirea cunoştinţelor de bază despre sănătatea şi alimentaţia copilului, despre avantajele alăptării, ale igienei şi salubrităţii mediului înconjurător şi ale prevenirii accidentelor;f) crearea serviciilor de medicină preventivă, de îndrumare a părinţilor şi de planificare familială, şi asigurarea educaţiei în aceste domenii.3. Statele părţi vor lua toate măsurile eficiente corespunzătoare, în vederea abolirii practicilor tradiţionale dăunătoare sănătăţii copiilor.4. Statele părţi se angajează să favorizeze şi să încurajeze cooperarea internaţională în vederea asigurării, în mod progresiv, a deplinei înfăptuiri a dreptului recunoscut în prezentul articol. În această privinţă se va ţine seama, în mod deosebit, de nevoile ţărilor în curs de dezvoltare.

Objectives & principles

Content (5-8 years)

Content (9-12 years)

Content (12-15 years)

Content (15-18+ years)

Implementation

Integration in curricula

Teacher training

M & E

Institutional context

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Corespunderea programelor de educație pentru sănătate din curiculaobligatorii școlare (din cadrul disciplinelor educație civică, biologie,

dirigenție) cu Standardele internaționale pentru educațiacomprehensivă de educație sexuală, UNESCO, RM, 2017

Strong Features Intermediate features Weak features No data

Cunosc de unde pot găsi ușor prezervative la necesitate

Au beneficiat de formarea deprinderilor de viață, inclusiv educația sexuală

31,5

63,3

30,4

64,5

32,4

62,5

0

20

40

60

80

2012 2015

total CSPT active

CSPT abs./noi

Series 3

66

48,6

72,5

56,660

40,4

0

20

40

60

80

2012 2015

total

baieti

fete

sursa: Studiu de acoperire cu SSPT, Republica Moldova , 2012,2015

Temele de care adolescenții se interesează mai mult și pe

care ar dori să le discute în școală, %

53Sursa: Studiu KAP, Sănătatea și dezvoltarea adolescenților din Republica Moldova, 2012, 2003

AbilitățiCunoștințe/ Strategii ale domeniului/ Contexte de

realizareValori și atitudini

Trăirea bucuriei experienței modului

sănătos de viață

punând în aplicare decizii informate privind

sănătatea fizică, emoțională, socială etc.

acceptând / recunoscând nevoile

individuale de sănătate și

dezvoltare.

Construirea relațiilor interpersonale

sănătoase

cunoscând bazele relațiilor interumane și a

comunicării asertive,

manifestând atitudine, non-

dicriminatorie și non-violentă

Reducea riscurilor comportamentale

de sănătate și solicitarea, la

necesitate, a serviciilor de sănătate

aplicând strategii de evaluare a situației de risc

pentru sănătate și cunoscând serviciile de

sănătate unde pot sa se adreseze,

manifestând atitudine responsabilă

în prevenirea riscurilor

comportamentale de sănătate.

Asigurarea securitătii vieții în

activitatea zilnică și în situații

excepționale

aplicând principiile de securitate a vieții acasă,

în strada / lă trafic, pe apă și în situații

excepționale (cutremur, inundații etc.), inclusiv

acordarea primului ajutor medical,

manifestând atitudine conștiență

față de securitatea proprie și a celor

din jur.

Propuneri de competențe generale în educația pentru sănătate / sănătate și securitatea vieții

Până la sfârsitul studiului, elevii își vor dezvolta următoarele competențe generale:

de a trai bucuria experienței modului sănătos de viață

de a construi relații interpersonale sănătoase și adecvate

de a reduce riscurile comportamentale de sănătate și de a solicita la necesitate servicii de sănătate

de a asigura securitatea vieții în activitatea zilnică și în situații excepționale

Mesaje cheie:

Adolescenții nu sunt niște copii mai maturi sau niște adulți tineri – ei au nevoile sale specifice. Adolescența este una dintre perioadele dezvoltării umane cu cele mai rapide schimbări atât la nivel fizic, cât și psihologic și social. Setul de determinanți care influențează sănătatea au particularitățile sale și au un impact unic în perioada adolescenței.

Adolescenții poartă în proporție substanțială povara bolilor și vătămărilor. În același timp, conform datelor OMS, 70% din decesele premature la adulţi sunt în general cauzate de deprinderi iniţiate în timpul adolescenţei.

Investițiile în sănătatea adolescenților aduc un dividend triplu al beneficiilor pentru sănătate (pentru adolescenți acum, pentru viața viitoare a adolescenților și pentru următoarea generație de adolescenți).

Sănătatea adolescenților este în mare măsură determinată de factori determinanți din afara sectorului sănătății. sectorul de sănătate are un rol esențial în promovarea și ameliorarea stării de sănătate a adolescenților, în mod special prin implementarea școlilor care promovează sănătatea, inclusiv programele comprehensive de educație pentru sănătate.

Resurse internaționale


Recommended