+ All Categories
Home > Education > Modulul 1 ecdl

Modulul 1 ecdl

Date post: 12-Apr-2017
Category:
Upload: adriana-popescu
View: 4,526 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
51
GeneralităŃi privind posibilităŃile de utilizare ale calculatorului 1.1.Hardware, software şi tehnologia informaŃ iei (TI) „Modul cum culegi, administrezi şi foloseşti informaŃia fac din tine un câş tigător sau un înfrânt în viaŃă'” în această manieră dramatică sintetizează Bill Gates rolul tehnologiei şi informaŃiei. Este tot mai evident faptul că în prezent existenŃa fiecărui individ în parte, ca şi a întregii societăŃi în ansamblul ei, capătă un ritm din ce în ce mai alert, devine tot mai marcat ă de necesitatea cunoaş terii rapide, complete ş i corecte a realit ăŃ ii înconjurătoare, pentru ca luarea deciziilor să fie făcută ferm, oportun şi competent. Aceasta duce, inevitabil, la creşterea volumului de informaŃii ce trebuie analizat, de unde o diminuare a operativităŃii în acŃiune. Orice decizie are la bază informaŃ ii ş i date referitoare la obiectul activităŃ ii respective. Prelucrarea datelor trebuie făcută în concordanŃă cu cerinŃele tehnologiei informaŃionale. Se pot astfel contura diferenŃele dintre date şi informaŃii: - datele desemnează elementele primare, provenind din diverse surse, f ăr ă o formă organizată care să permită luarea unor decizii; - informaŃiile sunt date ce au un caracter de noutate, care îmbogăŃesc nivelul de cunoştinŃe ale celui care primeşte aceste informaŃii. O dat ă care nu aduce nimic nou nu se poate considera informaŃie. Prelucrarea datelor (numită ş i procesare ) presupune totalitatea transformărilor, ca formă şi conŃinut a datelor. Dintre transformările cele mai importante se pot enumera: 1. Generarea reprezintă operaŃ ia prin care se obŃin date primare (sursă); 2. Culegerea şi pregătirea . Forma iniŃ ială a datelor diferă de forma sub care acestea intră în prelucrare. Pregătirea datelor în vederea prelucrării lor, presupune etapele: selectarea - dintre datele primare se aleg datele care sunt necesare pentru generarea anumitor informaŃii; codificarea - trecerea datelor într-o formă adecvată prelucrării (de exemplu, utilizarea numerelor pentru a desemna lunile anului);
Transcript
Page 1: Modulul 1 ecdl

GeneralităŃi privind posibilităŃile de utilizare ale

calculatorului

1.1.Hardware, software şi tehnologia informaŃiei (TI)

„Modul cum culegi, administrezi şi foloseşti informaŃia fac din tine un câştigător sau

un înfrânt în viaŃă'” în această manieră dramatică sintetizează Bill Gates rolul tehnologiei şi

informaŃiei.

Este tot mai evident faptul că în prezent existenŃa fiecărui individ în parte, ca şi a întregii

societăŃi în ansamblul ei, capătă un ritm din ce în ce mai alert, devine tot mai marcată de

necesitatea cunoaşterii rapide, complete şi corecte a realităŃii înconjurătoare, pentru ca

luarea deciziilor să fie făcută ferm, oportun şi competent. Aceasta duce, inevitabil, la

creşterea volumului de informaŃii ce trebuie analizat, de unde o diminuare a operativităŃii în

acŃiune.

Orice decizie are la bază informaŃii şi date referitoare la obiectul activităŃii

respective. Prelucrarea datelor trebuie făcută în concordanŃă cu cerinŃele tehnologiei

informaŃionale. Se pot astfel contura diferenŃele dintre date şi informaŃii:

- datele desemnează elementele primare, provenind din diverse surse, fără o formă

organizată care să permită luarea unor decizii;

- informaŃiile sunt date ce au un caracter de noutate, care îmbogăŃesc nivelul de

cunoştinŃe ale celui care primeşte aceste informaŃii. O dată care nu aduce nimic nou nu se

poate considera informaŃie.

Prelucrarea datelor (numită şi procesare) presupune totalitatea transformărilor, ca

formă şi conŃinut a datelor.

Dintre transformările cele mai importante se pot enumera:

1. Generarea reprezintă operaŃia prin care se obŃin date primare (sursă);

2. Culegerea şi pregătirea. Forma iniŃială a datelor diferă de forma sub care

acestea intră în prelucrare. Pregătirea datelor în vederea prelucrării lor, presupune

etapele:

� selectarea - dintre datele primare se aleg datele care sunt necesare pentru

generarea anumitor informaŃii;

� codificarea - trecerea datelor într-o formă adecvată prelucrării (de exemplu,

utilizarea numerelor pentru a desemna lunile anului);

Page 2: Modulul 1 ecdl

� conversia - transferarea datelor de pe un suport pe altul;

� copierea, multiplicarea - reproducerea pe un mediu identic a datelor,

păstrându-se forma, conŃinutul şi semnificaŃia acestora;

� verificarea - analiza corectitudinii datelor, ca forma şi conŃinut, urmărind

eliminarea posibilelor alterări datorate culegerii, pregătirii sau

transmiterii;

3. Prelucrarea datelor în scopul obŃinerii diferitelor rezultate se face cu ajutorul

funcŃiilor:

� sortarea - aranjarea datelor intr-o anumită ordine, conform unor criterii bine

precizate, pentru ca prelucrarea să fie cât mai eficientă şi prezentarea

rezultatelor cât mai atractivă;

� clasificarea - gruparea datelor după caracteristici comune, fără stabilirea

unor anume priorităŃi în cadrul grupei;

� compararea - stabilirea asemănărilor şi/sau deosebirilor dintre două sau mai

multe date;

� analiza - examinarea unui grup de date, urmărindu-se condiŃiile

îndeplinirii unei cerinŃe (sau mai multor cerinŃe), de către fiecare dată a grupului,

in parte;

� sintetizarea - stabilirea unor caracteristici esenŃiale, generale, pe care le au

datele constituente ale unui grup, formându-se o nouă structură ce surprinde

acele caracteristici comune;

� calcularea - operaŃii aritmetice sau logice efectuate asupra uneia sau mai

multor date simultan.

4. Furnizarea datelor . Pe parcursul prelucrării, forma în care sunt datele, de cele

mai multe ori nu corespunde cerinŃelor celui care aşteaptă rezultatele -

beneficiarul. Se impune deci necesitatea furnizării rezultatelor într-o formă clară,

astfel încât să nu existe probleme de înŃelegere sau de interpretare eronată a lor.

5. Păstrarea datelor se face în colecŃii de date alcătuite după reguli bine definite,

în vederea unor prelucrări ulterioare. Asupra unei astfel de colecŃii se poate

acŃiona prin una dintre funcŃiile:

� validarea datelor- precizarea modului în care o dată poate fi introdusă în

colecŃie;

� regăsire - căutarea şi localizarea unei date în cadrul colecŃiei;

� modificare - transformarea unei date existente în colecŃie prin

schimbarea unor atribute;

Page 3: Modulul 1 ecdl

� distrugere- eliminarea din colecŃie a unor date, cu precizarea condiŃiilor in care se

poate face acest lucru.

6 . Transmiterea (comunicarea) datelor se refera la modul în care datele trec de la o

etapă la alta pe parcursul prelucrării.

Orice activitate, in orice domeniu, se desfăşoară pe baza unui flux informaŃional.

Totalitatea fluxurilor informaŃionale, cu o anumită organizare, care asigură

legătura dintre conducere (sistemul decizional) şi execuŃie (sistemul de execuŃie) se

numeşte sistem informaŃional.

Dacă desfăşurarea activităŃii presupune, în mod special, utilizarea echipamentele

electronice, sistemul informaŃional se numeşte sistem informatic.

Este evident că cele două sisteme nu se pot identifica, sistemul informatic fiind parte

componentă a sistemului informaŃional, însă creşterea permanentă a nivelului de

automatizare a activităŃii conduce la accentuarea importanŃei sistemului informatic.

In structura unui sistem informatic, al cărui element principal este calculatorul

electronic sau sistemul de calcul, se identifică următoarele componente:

� cadrul organizatoric al societăŃii şi datele vehiculate;

� resursele umane, pe de o parte analiştii sistemului informatic şi proiectanŃii

sistemului informatic, pe de altă parte

� beneficiarul sistemului informatic şi utilizatorii acestuia;

� metodele şi tehnicile de proiectare ;

� echipamentele electronice de calcul;

� sistemul de programe utilizat pentru realizarea obiectivelor sistemului informatic şi

pentru utilizarea eficientă şi corectă a echipamentelor.

Omiterea uneia dintre aceste componente face imposibilă funcŃionarea respectivului

sistem informatic.

A face un adevărat rezumat sintetic despre posibilităŃile de utilizare ale calculatorului este

o sarcina aproape imposibila. Calculatorul nu este utilizat numai pentru calcule simple sau

sarcini de automatizare, scopul pentru care a fost gândit iniŃial, ci a pătruns intre timp si in

domenii pentru care nu fusese conceput iniŃial. Oamenii sunt in mod natural superiori

calculatorului in toate, mai puŃin in executarea activităŃilor e de rutina. In acest domeniu,

calculatorul poate chiar să înlocuiască omul în totalitate. Dar şi acolo unde sunt necesare

bogăŃia de idei, creativitatea sau puterea de decizie, calculatoarele încep să fie utilizate cel

Page 4: Modulul 1 ecdl

puŃin ca ajutoare. Motivele pentru această extindere vizibilă a posibilităŃilor de utilizare a

calculatoarelor sunt mai ales:

• Creşterea exploziva a capacităŃii de prelucrare a calculatorului;

• Scăderea drastica a costurilor de achizitionare si utilizare;

• Dezvoltarea sistemelor de operare si a programelor tot mai apropiate de utilizator;

• Dezvoltarea de programe tot mai productive;

• Creşterea standardizarii programelor;

• Dezvoltarea tehnica continua prin legarea in retea a calculatoarelor.

Posibilitatile de utilizare a calculatoarelor sunt deja atat de multe incat vom putea descrie

numai o parte a celor mai importante forme de utilizare zilnica pentru utilizatorii obisnuiti:

• In domeniul activitatilor productive:

o Birotica

� Intocmirea corespondentei de afaceri

� Intocmirea formularelor de lucru si a prezentarilor

� Statistica si verificarea

� Administrarea clientilor, adreselor

� Posta electronica (e-mail, etc.)

o Administrarea depozitelor, aprovizionarea si logistica

o Productia

o Planificarea

o Activitatile de creatie

o Circulatia baneasca

� Tele-banking

� Net-banking

o E-commerce

o Degrevarea personalului prin automatizarea unor activitati

� Cod de bare

� Telefoane mobile

� Sisteme de navigatie (GPS)

� Servicii de orice fel la distanta

o Tele-working

• In invatamant:

o Programe de invatare

o Utilizarea CD-ROM-urilor ca purtatori de informatii

o Folosirea internetului pentru procurarea de informatii

Page 5: Modulul 1 ecdl

o Dezvoltarea tele-learning-ului ca o noua forma de invatamant

• In viata zilnica:

o Carduri de plastic de orice fel

o Info-terminale

o Utilizarea internetului pentru scopuri personale

� E-mail

� Chat

� Cumparaturi prin internet (on-line)

� Procurarea de muzica (partial gratuita)

� Jocuri on-line

o Utilizarea programelor standard in scopuri private

Din punct de vedere structural, pornind de la diferenŃierea modulelor fizice şi logice,

calculatorul electronic (el însuşi un sistem informatic) are două componente:

> hardware, (pe scurt hard): ansamblul elementelor fizice şi tehnice cu ajutorul

cărora datele se pot culege, verifica, transmite, stoca şi prelucra, suporturile de

memorare a datelor precum şi echipamentele de redare a rezultatelor -

reprezintă componentele ce pot fi practic atinse;

> software, (pe scurt soft): ansamblul programelor, procedurilor, rutinelor care

controlează funcŃionarea corectă şi eficientă a elementelor hard; există sub

formă de , concepte şi simboluri, nu are substanŃă.

Tehnologia informaŃiei (TI) reprezintă normele şi procedeele de colectare, memorare,

transmitere şi prelucrare a datelor, în vederea obŃinerii rezultatelor scontate, cu ajutorul

calculatorului electronic.

ConstrucŃia calculatorului personal

Calculatorul este o maşină care prelucrează informaŃiile automat. Pentru aceasta trebuie

să i se furnizeze datele pe care trebuie să le prelucreze (datele de intrare) şi o listă de

instrucŃiuni (programul), care să îi indice cum să prelucreze aceste date. Dacă pentru a

ajunge la un rezultat trebuie sa execute mai multe operaŃii, el le va efectua pe rând.

OperaŃiile şi ordinea acestora îi sunt specificate calculatorului prin intermediul programului.

Calculatorul va furniza utilizatorului rezultatele obŃinute în urma prelucrării (date de ieşire). În

timpul prelucrării pot să apară şi date intermediare.

Page 6: Modulul 1 ecdl

Pentru a putea realiza aceste operaŃii, calculatorul este alcătuit din două componente:

Echipamentele fizice (partea materială) – HARDWARE

Programele şi datele (partea logică) - SOFTWARE

1.2.HARDWARE

.HARDWARE-UL. reprezintă echipamentele fizice din care este alcătuit un sistem de calcul,

în care circuitele electronice prelucrează automat informaŃiile şi asigură comunicarea între

utilizator şi sistem.

Von Newmann a stabilit că hardware-ul trebuie să asigure următoarele funcŃii:

1. funcŃia de memorare;

2. funcŃia de comandă şi control;

3. funcŃia de prelucrare;

4. funcŃia de intrare-ieşire.

1. FuncŃia de memorare asigură memorarea datelor şi a programelor şi are ca suport

memoria internă şi memoria externă. În memoria internă sunt stocate programele şi datele

care sunt în lucru la un moment dat. În memoria externă sunt stocate toate programele şi

datele de care poate avea nevoie, în diferite situaŃii, sistemul de calcul.

2. FuncŃia de comandă şi control asigură:

extragerea instrucŃiunilor din memoria internă;

analiza instrucŃiunilor;

comanda de executare a unei operaŃii;

extragerea datelor de intrare din memoria internă;

aranjarea datelor de ieşire în memoria internă.

FuncŃia este realizată de Unitatea de Comandă şi Control.

3. FuncŃia de prelucrare asigură efectuarea operaŃiilor aritmetice (adunare, scădere,

înmulŃire şi împărŃire) şi logice (AND, IF, NOT). FuncŃia este realizată de Unitatea

Aritmetică Logică.

Page 7: Modulul 1 ecdl

4. FuncŃia de intrare-ieşire asigură introducerea datelor şi a programelor în memoria

internă şi furnizarea rezultatelor.

Exemplu: Calculul valorii expresiei e = (a+b) · c

Rezultă că un calculator este format din mai multe blocuri funcŃionale.

Structura unui calculator personal

Unitatea Centrală (UC), alcătuită din:

• Unitatea de memorie internă (UM) compusa din :

- memorie ROM;

- memorie RAM;

• Unitatea Centrală de Prelucrare (UCP) ce este compusă din:

- Unitatea de Comandă şi Control (UCC)

- Unitatea Aritmetică şi Logică (UAL);

Sistemul de Intrare/Ieşire (S I/O), care este alcătuit din:

■ Medii de stocare;

■ Dispozitive periferice;

■ Dispozitive pentru accesarea mediilor de stocare;

■ Dispozitive pentru interfaŃa cu utilizatorul;

■ Dispozitive periferice de intrare (DP /I);

■ Dispozitive periferice de ieşire -out- (DP /O);

■ InterfeŃe;

■ Memoria externă (M.E.);

■ Magistrale de transmitere a comenzilor de control, informaŃiilor şi instrucŃiunilor.

Succint, despre fiecare componentă se poate preciza:

DATE DE INTRARE PROGRAM DATE INTERMEDIARE DATE DE IEŞIRE

Page 8: Modulul 1 ecdl

Unitatea Centrală (UC) este alcătuită din Unitatea Centrală de prelucrare şi

Unitatea de memorie internă

Unitatea de Memorie (UM) sau memoria internă (principală) este zona de

stocare temporară a datelor într-un calculator. Termenul memorie este folosit pentru a

desemna cipurile reale capabile să păstreze datele.

Deoarece calculatorul recunoaşte numai două stări, datele supuse prelucrării sunt

transformate în şiruri de cifre 0 şi 1, indiferent în care dintre cele două tipuri de

memorie, RAM sau ROM se află.

Bit-ul (binary digit - cifră binară) reprezintă cea mai mică unitate de date ce poate fi

reprezentată şi prelucrată de către calculator.

O succesiune de 8 biŃi se numeşte byte sau octet, fiind cea mai mică unitate de date

ce poate fi reprezentată şi adresată de către memoria unui sistem de calcul.

Deoarece datele reprezentate în memorie ocupă o succesiune de bytes, acestea sunt

exprimate in multiplii unui byte astfel:

1 kilobyte (kB) = 1024 bytes (210 bytes);

1 megabyte (MB) = 1024 kbytes (210 kB);

1 gigabyte(GB) = 1024 Mbytes (210 MB);

1 terrabyte(TB) = 1024 Gbytes (210 GB);

1 petabyte(PB) = 1024 Tbytes (210 TB);

1 exabyte(EB) = 1024 Pbytes (210 PB);

Reprezentarea în memorie a datelor/informaŃiilor se realizează la nivel de byte (octet) :

cuvânt de memorie = doi bytes (16 biŃi);

cuvânt dublu = patru bytes (32 biŃi);

cuvânt cvadruplu = opt bytes (64 biŃi);

Memoria externă sau suplimentară este aceea care foloseşte dispozitive speciale

pentru stocarea datelor: hard disk, CD, floppy disk, disc ZIP.

Memoria cache este un mecanism de stocare de mare viteză. Poate fi sau o secŃiune

rezervată din memoria principală, sau un dispozitiv independent. Uneori este încorporat

fn arhitectura microprocesorului (de exemplu la calculatoarele Pentium).

Din punct de vedere al „volatilităŃii", memoria este de două tipuri:

- ROM (Read Only Memory) - nu îşi pierde conŃinutul la oprirea calculatorului, nu poate

fi „scrisă" de către utilizator (este inscripŃionată de către producător cu ajutorul unei

aparaturi speciale), este de capacitate redusă (până la 2MB) şi este flosită pentru

Page 9: Modulul 1 ecdl

stocarea informaŃiilor despre hardware, mici programe ce configurează diverse

dispozitive (conŃine programe esenŃiale care se încărca la pornirea calculatorului);

- RAM (Random Access Memory) - este o memorie volatilă (se pierde la oprirea

calculatorului), poate fi atât citită cât şi modificată şi este folosită pentru stocarea

programelor şi datelor, fiind considerată principala memorie de lucru a calculatorului;

Unitatea Centrala de Prelucrare (UCP), se află în interiorul carcasei calculatorului

montată pe placa de bază (mainboard sau motherboard). Aceasta este placa principală

dintr-un calculator.

In mod obişnuit, plăcile de bază conŃin: CPU, memoria, interfeŃele pentru

dispozitivele de stocare a datelor şi pentru perifericele standard.

UCP-ul este implementată cu ajutorul microprocesorului, elementul de bază

al sistemului de calcul. (La microcalculatoare este numită procesor). Procesorul

interpretează programele, identifică instrucŃiunile din program, decodifică o instrucŃiune,

recunoaşte codurile operaŃiilor, activează circuitele electronice corespunzătore şi execută

operaŃii aritmetice şi logice.

Astăzi, UCP-ul se bazează pe un singur circuit integrat, numit microprocesor.

Dintre funcŃiile procesorului pot fi amintite:

• execută instrucŃiuni individuale pentru programe şi controlează operaŃiile efectuate

de alte componente ale computerului;

• realizează calculele şi operaŃiile logice;

Fiecare microprocesor este alcătuit din mai multe micromodule interconectate prin

intermediul unor căi de comunicaŃie numite magistrale interne, pe care circulă date sau

instrucŃiuni, a căror viteză de deplasare depinde de doi factori:

• lăŃimea - numărul benzilor de circulaŃie; deoarece pe fiecare bandă circulă un

bit, se poate vorbi despre lăŃimi convenabile (de 8, 16, 32, 64 sau 128 de biŃi

transmişi în paralel);

• frecvenŃa de tact - numărul de paşi de lucru (tacturi)pe care poate să îi facă

procesorul în fiecare secundă; se măsoară în megahertzi (MHz), iar mai nou, în

gigahertzi (GHz).

Circuitul integrat este o capsulă în interiorul căreia se găsesc sute de mii de circuite

electronice. Acesta se mai numeşte şi cip (chip) şi se montează pe placa calculatorului.

Microprocesorul este format din circuite electronice cu ajutorul cărora el poate interpreta

şi executa instrucŃiunile. InstrucŃiunile reprezintă codificarea comenzilor de operaŃii pe care

Page 10: Modulul 1 ecdl

trebuie să le execute calculatorul. Deoarece calculatorul este o maşină cu două stări, aceste

instrucŃiuni vor fi şiruri de cifre binare, iar codul folosit se numeşte cod maşină. Setul de

instrucŃiuni pe care microprocesorul îl înŃelege şi îl execută se numeşte limbaj maşină.

Pentru executarea operaŃiilor, unitatea aritmetică-logică dispune de o memorie proprie, de

dimensiuni reduse, organizată sub formă de registre. Atunci când procesorul execută o

instrucŃiune, din memoria internă sunt aduse în registre operaŃiile pe care trebuie să le

execute UAL.

Microprocesorul poate executa următoarele operaŃii:

cele patru operaŃii aritmetice de bază: adunarea, scăderea, înmulŃirea şi împărŃirea;

operaŃiile logice: AND, OR, NOT şi XOR, cu ajutorul cărora se poate controla ordinea

în care se execută operaŃiile, folosind:

textul, adică operaŃia de comparare între două operaŃii;

saltul condiŃionat, adică executarea unei anumite instrucŃiuni în funcŃie de o

condiŃie;

repetiŃia, adică executarea repetată a unei secvenŃe de instrucŃiuni.

� Unitatea de Comandă şi Control (UCC) primeşte instrucŃiunile de la memorie, le

interpretează şi, corespunzător, emite comenzi către UAL şi UM, respectiv comenzi de

transfer către S I/O şi memoria externă.

� Unitatea Aritmetică şi Logică (UAL) are rolul de a executa operaŃii aritmetice şi logice

cu date furnizate de memorie şi de a depune în memorie rezultatul obŃinut.

� Sistemul de Intrare / Ieşire (S l/O), este alcătuit din:

• Mediile de stocare - suportul fizic pe care se stochează informaŃia: hard disk,

CD, floppy disk, disc ZIP. Constituie o memorie suplimentară.

• Dispozitive periferice, împărŃite la rândul lor în:

o dispozitivele periferice pentru accesarea mediilor de stocare: unitatea

floppy, unitatea CD-Rom, unitatea DVD, unitatea ZIP. După poziŃia lor în

calculator, acestea pot fi interne sau externe. Cele mai multe se găsesc în ambele

variante, diferenŃa dintre ele fiind interfaŃa şi... preŃul, cele externe având sursă de

alimentare şi carcasă proprie, deci preŃ mai mare.

o dispozitivele de interfaŃa cu utilizatorul reprezintă totalitatea

dispozitivelor cu ajutorul cărora este posibilă introducerea datelor în prelucrare

precum şi furnizarea rezultatelor obŃinute. Pot fi:

o dispozitive periferice de intrare (DP /I) - tastatură, mouse, joystick, microfon,

scanner, cameră video;

Page 11: Modulul 1 ecdl

o dispozitive periferice de ieşire (DP /O) - monitor, imprimantă, boxe.

� InterfeŃa ~ componenta ce asigură o conexiune între două elemente pentru a putea

lucra împreună. InterfeŃele pot fi de mai multe tipuri:

o paralele - transmit simultan 8 biŃi (un byte); folosită în special pentru

conectarea imprimantei;

o seriale - interfeŃe universale, în care biŃii unui byte se transmit pe rând, unul câte

unul; la aceasta se pot conecta modemul sau un alt calculator.

o USB (Universal Serial Bus) – este o interfata seriala universala, aproapa orice

periferic are optiunea de conectare pe USB

� Memoria externă (ME) sau memoria secundară este utilizată în cazul în care

prelucrările depăşesc capacitatea memoriei interne sau când se doreşte arhivarea

datelor şi programelor. Este strâns legată de mediile de stocare din sistemul de

intrare/ieş ire, referindu-se de fapt la aceleaşi componente, privite dintr-un punct de

vedere diferit.

� Magistrale de transmitere a comenzilor de control, informaŃiilor şi

instrucŃiunilor ~ dispozitive ce asigură funcŃionarea întregului ansamblu, stabilind

legătura funcŃională între componente. Sunt sisteme de conductoare de

semnal care transportă o anumită cantitate de date mai repede sau mai încet, în

funcŃie de lăŃimea magistralei.

� Dispozit ive de stocare

o Hard disk (disc fix) - disc magnetic pe care se pot stoca date într-un

calculator. Sunt superioare celorlalte suporturi de păstrare a informaŃiilor din punct de

vedere al vitezei de lucru şi a capacităŃii (în general mai mult de 3 Gb).

La nivel fizic, sunt organizate ca zone circulare concentrice numite piste, fiecare

împărŃite la rândul lor în câte 12 arce numite sectoare.

Caracteristicile tehnice care determină viteza unui hard disk sunt:

• timpul de acces la date - timpul necesar pentru accesul la un sector (85 până la

65 ms); cu cât viteza de rotaŃie este mai mare, cu atât accesarea datelor se

realizează mai rapid;

• viteza de transmisie a datelor - cantitatea de informaŃii citite într-o

secundă.

Hard disk-ul extern este un hard disk care poate fi detaşat de la calculator fără a

necesita desfacerea acestuia, el fiind situat într-un sertar al calculatorului care are

conectori la magistrala de date a calculatorului.

Page 12: Modulul 1 ecdl

o CD-ROM (Compact Disc Read Only Memory)- tip de disc optic ce permite

stocarea unei mari cantităŃi de date (peste 600 MB). Datele se inscripŃionează cu un

aparat special şi nu mai pot fi şterse sau modificate. Din punctul de vedere al

posibilităŃii de imprimare sunt două categorii:

• CD-R - imprimabile o singură dată;

• CD-RW - imprimabile de mai multe ori.

o Unitatile DVD(Digital Versatil Disc) – permit citirea si scriere datelor de pe discuri cu o

capacitate mai mare de stocare decat CD-urile intre 4,7GB si 17,08GB.

• DVD ROM- deja inregistrat

• DVD-R – inregistrabil o data

• DVD-RW –inregistrabil de mai multe ori

o Disc Jaz - dispozitiv cu o capacitate de memorare de până la 1Gb.

o Disc ZIP - dispozitiv cu o capacitate de memorare de 100-300 Mb.

o Unitatile cu cipuri sau USB Flash (memorii USB)- memorii nonvolatile care utilizeaza

semanle electrice pentru a memora date.. Au capacitai intre 1GB si @%^ GB.

o Floppy disk (discheta)- disc magnetic flexibil, portabil, cu timp de acces mare şi

capacitate mică. Se folosesc tot mai puŃin, datele nu se pot păstra timp îndelungat

în siguranŃă. Poate memora în general 1,44 Mb de informaŃii.

Pentru a putea lucra cu discheta aceasta va trebui iniŃial formatată. (De obicei,

atunci când cumpăraŃi o dischetă aceasta este formatată).

Formatarea unei dischete este necesară pentru ca discheta respectivă să fie

compatibilă cu sistemul de operare folosit. Prin formatare, sistemul de operare şterge toate

informaŃiile legate de gestiunea suportului, testează şi eventual marchează zonele

defecte.

Utilizarea unei dischete presupune:

Avantaje:

• toate calculatoarele au unitate de dischetă astfel încât o dischetă se poate citi

oriunde.

• costul de achiziŃie este foarte redus.

Dezavantaje:

• se defectează foarte uşor;

• au capacitate de stocare redusă.

Datorită capacităŃii mari de stocare, CD-urile sunt cele mai bune medii de stocare

pentru aplicaŃiile multimedia. Calculatoarele folosite pentru aceste aplicaŃii sunt mai

scumpe deoarece trebuie echipate astfel încât să permită prezentarea de texte, grafică,

Page 13: Modulul 1 ecdl

video, animaŃie şi sunet. Aceste calculatoare se numesc PC-multimedia şi au

caracteristicile:

• Permite folosirea de simboluri grafice

• Permite folosirea de sunete

• Pot fi rulate jocuri

• Pot fi ascultate CD-uri cu muzica

• Permite folosirea de boxe

• Permite folosirea de microfoane

Termenul de multimedia desemnează o metodă de prezentare a informaŃiei pe un

computer, folosind mai multe metode: text, imagine grafica, sunet, imagine video etc.

Programele multimedia sunt folosite la:

• Prezentări;

• Materiale pentru pregătire pe computer - Computer based training (CBT);

• Jocuri;

• Publicitate;

• AplicaŃii pentru afaceri.

� Dispozitive de intrare

Prin intermediul dispozitivelor de intrare, utilizatorul introduce informaŃii în calculator.

Printre cele mai cunoscute sunt:

o Tastatura - reprezintă unul dintre perifericele standard, este cel mai utilizat, fiind

principalul dispozitiv cu ajutorul căruia se introduc datele în calculator şi este inclusă

în cadrul minim de dotare al unui calculator. Cu ajutorul acesteia se pot introduce in

calculator diferite informaŃii: date, programe, comenzi, texte. Cuprinde cinci

categorii de taste: taste de introducere text (alfanumerice), taste numerice,

taste de deplasare a cursorului, taste funcŃionale, taste speciale. Pentru

tastaturile mai noi există chiar şi taste de navigare pe Internet.

o Mouse-ul - dispozitiv de intrare , parte integrantă a interfeŃei grafice, care

controlează mişcarea cursorului (pointer) pe un ecran de afişare. Este de

dimensiune redusă, poate fi deplasat pe o suprafaŃă rigidă şi plată, conŃine cel puŃin

un buton cu utilizări diferite, în funcŃie de programul care trebuie executat. în

particular, mouse-ul este important pentru interfaŃa grafică spre utilizator, deoarece

opŃiunile şi obiectele se pot puncta şi apoi se execută un clic cu butonul mouse-ului.

Page 14: Modulul 1 ecdl

Astfel de aplicaŃii sunt deseori numite point-and- clic. Mouse-ul este de asemenea

folositor pentru programele grafice care permit folosirea sa ca pe stilou, creion sau

pensulă. Există trei tipuri de bază pentru mouse:

• mecanic - are o bilă metalică sau de cauciuc ce se poate roti în toate direcŃiile

mutând corespunzător indicatorul pe ecran, sensul de mişcare fiind detectat prin

senzorii încorporaŃi;

• optic - pentru detectarea mişcării se foloseşte un laser; deplasarea se face

utilizând o suprafaŃa specială, dotată cu o grilă. Acest tip de mouse răspunde mai

rapid şi mai precis decât cele mecanice, dar sunt şi mult mai scumpe.

• optomecanice - folosesc o combinaŃie de tehnologii mecanice şi optice,dar nu

necesită suprafeŃe speciale.

o Trackball (bila rulantă)- dispozitiv de intrare ce poate fi considerat un mouse

aşezat pe spate: mutarea cursorului se poate face prin rotirea bilei cu ajutorul

degetelor sau palmelor. De obicei există de la unul la trei butoane plasate lângă bilă.

Permite indicarea, selectarea, inserarea şi este folosit într-o InterfaŃă Grafică cu

Utilizatorul (GUI). Avantajul principal faŃă de mouse este acela că nu necesită o

suprafaŃă de lucru, putând fi aşezat oriunde. Deseori este folosit în locul unui mouse

pe un computer portabil (laptop).

o Touchpad - este o mică suprafaŃă sensibilă la atingere, folosită ca dispozitiv de

punctare pe unele calculatoare portabile. Deplasarea pointer-ului pe ecran se face

prin mutarea degetului peste pad.

o Scanner - dispozitiv care poate citi textul sau ilustraŃiile tipărite pe hârtie şi

transformă informaŃiile într-o formă pe care calculatorul o poate folosi. Un scanner

funcŃionează prin digitizarea unei imagini, adică prin împărŃirea sa într-o grilă de

puncte şi reprezentarea fiecărui punct prin 0 sau 1, în raport de culoarea punctului, alb

sau negru. După mărime şi posibilitatea de a fi utilizate, există:

� scaner de birou - arată ca un copiator. Materialul ce trebuie copiat se aşează pe

o suprafaŃă plană, de sticlă, capacul trebuind să fie închis, ca şi la copiator

� scanner de mână - are dimensiuni reduse, este mai lent şi este util pentru

prelucrarea documentelor mici.

o Joystick - manetă care se mişcă în toate direcŃiile controlând deplasarea

pointerului. Este similar unui mouse, cu deosebirea că la mouse mişcarea cursorului

încetează odată cu deplasarea, pe când la joystick cursorul continuă să se deplaseze

în direcŃia în care este îndreptat joystick, încetând cu revenirea la poziŃia iniŃială. Este

folosit mai ales pentru jocurile pe calculator.

Page 15: Modulul 1 ecdl

o Light pen (creion luminos) - dispozitiv asemănător unui mouse, care foloseşte un

detector sensibil la lumină pentru selectarea obiectelor de pe un ecran de afişare prin

punctarea directă.

o Microfon - folosit pentru a inregistra diverse sunete pe calculator, conectat la placa

de sunet. Este utilizat în telefonia prin Internet ş i la introducerea verbală a

comenzilor.

o Camera web (Webcam)- consta intr-o camera digitala de mici dimensiuni capabila sa

filmeze continuu sau sa realizeze fotografii cu rezolutie mica. Este folosita si pentru

afisarea de imagini pe pagini web sau in programele de teleconferint e si mesagerie

instantanee( Skype, Yahooo Messenger, etc)

o Camera digitala- se preyinta ca o camera conventionala care utilizeaza componente

electronice pentru a crea o imagine

� Dispozitive de ieşire

Extragerea datelor se face prin utilizarea unor dispozitive de ieşire, specializate,

care pot prezenta rezultatele într-o formă inteligibilă, pe suport de hârtie sau acustic,

agreată de beneficiar.

o Monitor (numit şi VDU - Video Display Unit) - este dispozitivul standard de ieşire.

Constructiv, există monitor:

• cu tub catodic - cel mai folosit tip de monitor, deşi ocupă mult spaŃiu.

Imaginea se formează similar cu aceea de pe ecranul televizorului, şianume pe

suprafaŃa unui tub cu raze catodice.

• cu cristale lichide (LCD - Liquid Crystal Display) - au ecrane ce utilizează

două straturi de material polarizat, cu o soluŃie de cristale lichide între ele care, la

trecerea unui curent electric, se aşează astfel încât să oprească trecerea luminii.

Calitatea unui monitor este determinată de:

• mărime - dimensiunea diagonalei, măsurată în Ńoii (1 Ńol = 2,54 cm);

• rezoluŃie - măsurată în pixeli(puncte de imagine); cu cât rezoluŃia este mai

mare, cu atât creşte calitatea;

• frecvenŃa - măsurată în Hertz, arată de câte ori pe secundă se

generează pe ecran o nouă imagine, deci o frecventa crescută înseamnă o

calitate crescută;

• aspectul ergonomie - se referă la calitatea de radiaŃii emise de către

calculator, cunoscându-se faptul că lucrul timp îndelungat la calculator

Page 16: Modulul 1 ecdl

provoacă disconfort ocular.

o Imprimantă - dispozitiv care afişează pe hârtie texte sau ilustraŃii, în funcŃie

de tehnologia de tipărire utilizată, imprimantele pot fi:

• cu pini sau matriciale - crearea caracterelor se face din alăturarea unor puncte

separate, obŃinute prin lovirea pinilor (ace mici) cu o bandă tuşată. Este necesară o

hârtie specială, este ieftină, deosebit de zgomotoasă şi pe cale de dispariŃie.

• cu jet de cerneală - caracterele sunt formate din puncte obŃinute prin stropire

cu cerneală prin duze speciale. Se foloseşte hârtie de scris normală, are cost

mediu şi este mai puŃin zgomotoasă. Calitatea imaginii depinde, în afară de

calitatea hârtiei, de rezoluŃie (număr de puncte pe inch, măsurată în dpi=dots per

inch), viteza de lucru (în pagini/minut) şi de capacitatea de colorare;

• laser - foloseşte aceeaşi tehnologie ca şi copiatoarele: pentru imprimare utilizează

toner şi hârtie normală. Execută cele mai bune lucrări, dar datorită preŃului

destul de ridicat (mai ales cele color), sunt mai puŃin folosite.

Există diferite caracteristici ale imprimantelor. Cele mai importante sunt:

• Calitatea imprimării sau rezoluŃia imprimantei, exprimată prin numărul de puncte

tipărite pe un inch;

• Viteza - exprimată prin numărul de caractere tipărite pe secundă sau numărul

de pagini tipărite pe minut;

• Modalitatea de alimentare cu hârtie;

• Zgomotul din momentul tipăririi, se măsoară în decibeli.

o Plotter-u\ (trasatorul) - dispozitiv special pentru trasarea pe hârtie a unor planuri şi

desene tehnice, în funcŃie de comenzile unui calculator, folosind o peniŃă.

o Boxe (difuzoarele) - sunt folosite ca dispozitive de ieşire pentru sunet. Sunt legate la

placa de sunet.

� Dispozitive de intrare / ieşire

o Modem-ul - dispozitiv care permite calculatorului să transmită date prin liniile telefonice.

InformaŃiile prelucrate de calculator sunt stocate digital, în timp ce informaŃiile transmise

prin liniile telefonice sunt transmise sub formă de unde analogice. Modem-ul face

conversia datelor dintr-o formă în alta.

o Touch screen - tip de ecran de afişare, acoperit de o folie transparentă sensibilă

la atingere, punctarea elementelor de pe ecran făcându-se cu degetele. Acest

Page 17: Modulul 1 ecdl

aspect poate fi considerat ca un avantaj (interfaŃă naturală), dar şi dezavantaj,

punctarea cu acurateŃe fiind imposibilă.

� Porturi utilizate pentru conectarea echipamentelor periferice

Portuile sunt componente ce asigură o conexiune între două elemente pentru ca

acestea să poată lucra împreună.

o Porturi paralele – transmit simultan 8 biŃi (pentru conectarea imprimantei în special).

o Porturi seriale – interfeŃe universale – biŃii se transmit în serie, unul după altul

(pentru modem, conexiunea la un alt calculator, etc).

o Porturi USB – Universal Serial Bus – permit conectarea oricăror periferice

o Portul de retea numit si RJ45 este interfata folosita pentru a conecta computerul la o

retea locala de calculatoare sau la internet

o Portul Firewire numit si IEEE1394 – interfata seriala de mare viteza, folosita pentru a

conecta echipamentele audio-video.

1.2.1Stocarea fişierelor online (Online Data Backup)

Serviciile de stocare online reprezină un serviciu gratuit sau plătit prin care copii ale

fişierelor de pe un computer local sunt transferate prin internet şi stocate pe un server de

date gestionat de o firmă furnizoare de servicii de stocare online a datelor. Manipularea

fişierelor se realizează intuitiv, printr-o interfaŃă web (se foloseşte, de exemplu, un browser

web1: Internet Explorer, Mozilla Firefox, etc).

Comparativ cu dispozitivele externe de stocare a datelor (cd, dvd, memorie USB etc),

serviciile de stocare online a datelor oferă câteva avantaje:

• Acces la date în orice moment şi din orice locaŃie, atâta timp cât există o

conexiune la internet;

• Securitatea datelor împotriva viruşilor informatici, furtului de date şi calamităŃilor

naturale;

• OpŃiuni de partajare (în engleză sharing) a fişierelor; diferiŃi utilizatori pot accesa şi

edita documentele partajate;

Pe lângă procesele de autentificare a utilizatorilor prin nume de utilizator şi parolă, pot fi

utilizate şi tehnici de criptare a datelor şi mai multe nivele de autorizare a accesului la date.

Page 18: Modulul 1 ecdl

1.3.PerformanŃa calculatorului

Un sistem de calcul poate fi evaluat prin prisma unor componente hardware:

• Viteza de lucru a procesorului - se măsoară în megahertzi (MHz) sau gigahertzi (GHz)

şi se referă la frecvenŃa la care se sincronizează diferite operaŃiuni elementare care au

loc în microprocesor. De-a lungul timpului, viteza procesorului a crescut exponenŃial:

astăzi, un procesor rulează la viteze de peste 3 GHz.

• Memoria RAM - este un parametru de performanŃă, întrucât instrucŃiunile şi datele

sistemului de operare şi programelor ce rulează la un moment dat, sunt stocate în

această memorie şi ocupă spaŃiu. Dacă sunt mai multe programe deschise şi memoria

RAM este insuficientă, atunci viteza de răspuns a calculatorului scade. Se recomandă

o dimensiune cât mai mare a memoriei RAM (peste 1 GB).

• Memoria cache - memoria temporară a procesorului, care stochează cele mai des

accesate date şi instrucŃiuni, din memoria RAM. Astfel, viteza procesorului este sporită

prin eliminarea timpilor morŃi, generaŃi de accesările repetate ale informaŃiilor din

memoria RAM.

• Adaptorul grafic dedicat (placa video), conŃine un procesor şi cipuri de memorie, care

preiau o parte din instrucŃiunile executate de microprocesor, mărind astfel performanŃa

calculatorului.

• LăŃimea de bandă a magistralei procesorului ce se referă la fluxul de biŃi vehiculaŃi

între procesor şi memorie, şi lăŃimea de bandă a magistralei de intrări/ieşiri ce

caracterizează fluxul de informaŃii dintre unitatea centrală şi periferice. O lăŃime de

bandă mai mare permite un transfer mai mare de date, deci o viteză sporită de

procesare.

1.4.Tipuri de calculatoare

Termenul de computer se poate aplica unui dispozitiv ce utilizează un microprocesor pentru

a prelucra date introduse cu ajutorul unei tastaturi şi al unui mouse, şi care afişează

rezultatele prelucrării pe un monitor. în funcŃie de dimensiune, capacităŃi de prelucrare şi

costuri, se deosebesc mai multe tipuri:

• Mainframe - sunt computere de mari dimensiuni, care prelucrează cantităŃi

impresionante de date şi care sunt foarte scumpe. Se folosesc în firme şi organizaŃii

Page 19: Modulul 1 ecdl

mari şi sunt proiectate să funcŃioneze continuu şi să deservească mulŃi utilizatori în

acelaşi timp.

• Server de reŃea - sistem de calcul construit să stocheze date care sunt partajate şi

editate de utilizatorii reŃelei.

• Calculator personal (PC = Personal Computer) - cel mai răspândit sistem de calcul,

utilizat în aproape toate domeniile de activitate.

Calculatorul personal se găseşte în următoarele forme constructive:

• Desktop - unitatea centrală este poziŃionată pe biroul sau masa de lucru, iar în jurul

acesteia se găsesc dispozitivele periferice: monitor, tastatură, mouse, imprimantă etc.

• Laptop (numit şi notebook) - este sistemul de calcul portabil în care componentele

sunt redimensionate, astfel încât să ocupe cât mai puŃin spaŃiu.

• Tablet PC - calculator personal portabil cu funcŃii şi caracteristici similare laptop-ului,

ce utilizează un ecran tactil ca dispozitiv principal de introducere a datelor; în general

este folosită o tastatură virtuală si un „stilou" ca înlocuitor de mouse

• PDA (Personal Digital Assistant) - dispozitiv de mici dimensiuni ce rulează un sistem

de operare şi aplicaŃii specifice. De regulă, prezintă un ecran tactil (touchscreen) şi un

"creion" (stylus) cu ajutorul căruia se selectează butoane şi comenzi, se scriu texte şi

se desenează diagrame. Modelele recente prezintă şi facilităŃi de navigare pe internet,

poştă electronică şi mesagerie instantanee, etc

Printre alte dispozitive digitale care fac parte din viaŃa cotidiană se numără:

• Smartphone - telefon mobil cu funcŃii avansate de calculator. Cele mai multe smartphone-

uri au un sistem de operare ce permite instalarea aplicaŃiilor şi conectarea cu alte dispozitive.

Majoritatea „telefoanelor inteligente" vă permit să trimiteŃi şi să primiŃi e-mail-uri, să navigaŃi

pe web, să deschideŃi documente office şi pdf, să ascultaŃi muzică şi să vizionaŃi videoclipuri

şi fotografii.

• Telefon mobil - dispozitiv electronic de mici dimensiuni folosit pentru a iniŃia si primi

apeluri telefonice.

• Player multimedia - mic dispozitiv ce stochează şi rulează fişiere de muzică, filmuleŃe,

podcast

Un podcast este un fişier audio sau video care este descărcat de pe internet şi rulat pe un

calculator personal sau un dispozitiv multimedia.

Page 20: Modulul 1 ecdl

20

.SOFTWARE-UL.

2.1. Tipuri de software

Aşa cum aminteam în primul capitol, termenul de software desemneaza ansamblul

programelor, procedurilor şi rutinelor care controlează funcŃionare; eficientă a elementelor

hardware.

Componenta software este uzual formată din sistem de operare, drivere şi programe de

aplicaŃii.

• sistemul de operare - ansamblul de programe care asigură utilizarea optimă a resurselor

fizice şi logice ale unui sistem de calcul. El are rolul de a gestiona funcŃionarea componentelor

hardware ale sistemului de calcul, de a coordona şi controla execuŃia programelor şi de a

permite comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul.

• drivere - programe ce oferă calculatorului informaŃii specifice privind un anumit

echipament hardware. Când se ataşează calculatorului un nou dispozitiv, trebuie instalat pe

hard-disk driverul corespunzător. Ca urmare, driverul este utilizat de sistemul de operare pentru

comunicarea cu noile echipamente.

• programe de aplicaŃii (cunoscute şi sub denumirea de aplicaŃii software) -totalitatea

programelor destinate rezolvării unor programe specifice

La pornirea calculatorului se realizează încărcarea sistemului de operare în memoria de

lucru (RAM). Odată ce sistemul de operare este încărcat (şi pe ecranul monitorului apare

interfaŃa grafică), se pot rula aplicaŃiile dorite.

2.2.Principalele funcŃ ii ale unui sistem de operare

Principalele funcŃii ale unui sistem de operare sunt:

> Gestiunea resurselor hardware şi software - sistemul de operare gestionează alocarea timpului

procesorului, a memoriei interne, accesul la fişiere, accesul la echipamentele periferice, etc. pe

toată durata execuŃiei unui program, în scopul utilizării cât mai eficiente a acestor resurse. în

cazul în care este posibilă executarea simultană a mai multor programe, sistemul de operare

Page 21: Modulul 1 ecdl

21

realizează alocarea resurselor între programe pe baza unor criterii de alocare, în scopul

optimizării execuŃiei programelor.

> Gestiunea fişierelor - realizează separarea fişierelor încărcate în memorie şi grupează fişierele

pe diferiŃi utilizatori astfel încât găsirea fişierelor să se realizeze în cel mai scurt timp.

> Gestiunea prelucrărilor - oferă posibilităŃi de pregătire şi lansare în execuŃie a programelor de

aplicaŃii.

> Coordonarea execuŃiei simultane a mai multor programe, prin urmărirea modului de

executare a instrucŃiunilor, lansarea în execuŃie a operaŃiilor de intrare/ieşire şi încheierea

execuŃiei programului.

> Depistarea şi tratarea erorilor - sistemul de operare poate trata erori la nivelul fizic (de exemplu:

erori de citire / scriere în memoria externă, erori de acces la un echipament periferic, lipsa din

configuraŃia sistemului de calcul a unui echipament, etc.) sau logic, care pot să apară în timpul

executării unui program (de exemplu: operaŃii interzise, precum împărŃirea la 0, tentativa de

acces în zone protejate ale memoriei interne, tentativa de execuŃie a unor instrucŃiuni

privilegiate, etc).

> Asistarea execuŃiei programelor de către utilizator, printr-o interfaŃă prietenoasă şi uşor

de utilizat.

Dintre cele mai cunoscute sisteme de operare se pot aminti: Windows, Mac Operating System,

Linux, Unix

2.3.AplicaŃ ii software

AplicaŃiile software sunt acele programe care transformă calculatorul într-un instrument

pentru efectuarea unor acŃiuni şi/sau rezolvarea unor probleme specifice, cum ar fi: prelucrarea

textelor, tehnoredactare, contabilitate, analiză financiară, programe juridice, planificare, baze de

date, gestionarea mesajelor, proiectare (arhitectură, inginerie), urmărirea şi controlul proceselor

industriale, navigarea pe Internet, etc.

în funcŃie de scopul pentru care au fost concepute, distingem:

• Programe de comunicaŃii - Yahoo Messenger, Skype (cu ajutorul acestor programe se

poate comunica în timp real cu diferite persoane, indiferent de localizarea geografică a

acestora).

Page 22: Modulul 1 ecdl

22

• Programe de navigare pe Internet - Mozilla Firefox, Internet Explorer, Google

Chrome (cu ajutorul acestor programe puteŃi căuta diverse informaŃii pe Internet).

• Programe de procesare de text PageMaker (cu ajutorul acestor programe puteŃi

introduce şi edita text, salva şi imprima apoi documentul).

• Programe de calcul tabelar -Microsoft Excel, Lotus 1-2-3, (aceste programe permit

manipularea datelor numerice existente în tabelele de calcul).

• Programe de gestiune a bazelor de date - Visual FoxPro, Microsoft Access,

Oracle (aceste programe gestionează colecŃii mari de dat pentru ca informaŃia să fie disponibilă

utilizatorului pentru extragerea datele necesare).

• Programe de prezentări multimedia (aceste programe generează diapozitiv şi sunt

utilizate la susŃinerea diverselor prezentări în faŃa unui auditoriu) Microsoft PowerPoint;

• Programe de poştă electronică: Microsoft Outlook, Outlook Express (aceste

progame permit trimiterea şi primirea de mesaje electronice); Programe de editare imagini.

Paint, Adobe PhotoShop, Corel Draw; Programe pentru arhivarea fişierelor: Win Zip, Win

Rar (aceste programe permit reducerea dimensiunii fişerelor);

• Programe pentru creşterea accesibilităŃii (aceste programe sunt destinate persoanelor

cu dizabilităŃi):

� programe de recunoaştere a vocii (voice recognition) - Sonic Extractor, e-Speaking,

Windows Speech Recognition (aceste programe permit utilizatorului să dicteze instrucŃiuni

direct în calculator, transformându-le în diferite comenzi).

� programe de recunoaştere a caracterelor existente pe ecran (screen reader) -

Microsoft Narrator, JAWS, Text to Speech (programe ce identifică, interpretează şi

convertesc în voce conŃinutul afişat pe ecran), programe ce permit mărirea caracterelor

pe ecran (screen magnifier) Magnifier, Virtual Magnifying Glass. programe ce afişează o

tastatură virtuală (on-screen keyboard) - On Screen Keyboard.

Page 23: Modulul 1 ecdl

23

3.1.ReŃele informaŃ ionale

Tipuri de reŃele

O reŃea de calculatoare reprezintă o colecŃie de computere şi dispozitive interconectate

prin diverse canale de comunicaŃii pentru a facilita comunicarea între ele, precum şi partajarea

de resurse şi informaŃii.

ReŃelele de calculatoare se împart după extinderea lor în următoarele tipuri: LAN, WLAN,

MAN, WAN, şi, ceva mai nou, PAN

• Local Area Network (LAN) - reŃea locală -acoperă o zonă geografică restrânsă, cum ar fi

un domiciliu, birou, sau o clădire.

• Wireless Local Area Network (WLAN) - reŃea locală fără fir, în care calculatoarele

transmit date prin intermediul undelor radio; calculatoarele pot accesa reŃeaua sau internetul

atâta timp cât se află în aria de acoperire a reŃelei. Metropolitan Area Network (MAN) - reŃea

metropolitană extindere care de obicei împânzeşte oraşe întregi

• Wide Area Network (WAN) - reŃea de largă acoperire - reŃea de mare întindere

geografică, de exemplu între 2 oraşe, pe o Ńară, un continent sau chiar în întreaga lume.

FacilităŃile oferite de o reŃea sunt:

• Facilitarea comunicaŃiilor - prin intermediul reŃelei, oamenii pot comunica rapid şi eficient prin

email, mesagerie instant, camere de chat, telefon, video conferinŃe, etc.

• Partajare componente hardware - într-o reŃea, fiecare computer poate accesa şi utiliza

resurse harware din reŃea, cum ar fi imprimanta de reŃea, discurile de reŃea, etc.

• Partajare fişiere - în reŃea, utilizatorii autorizaŃi pot accesa date şi informaŃii stocate pe alte

computere din reŃea.

Partajare software - utilizatorii conectaŃi la o reŃea pot rula aplicaŃii de pe alte

computere

Page 24: Modulul 1 ecdl

24

3.2. Intranet, Extranet

Ce este Intranetul şi diferenŃa dintre Intranet şi Internet

Intranetul este o reŃea de comunicare asemănătoare Intemetului, ce utilizează aceleaşi

instrumente, în special browser-ele www.

Cuvântul Intranet este format din prefixul intra corespunzător termenului interior şi a

termenului net ce este folosit în general pentru termenul de reŃea.

DiferenŃa dintre Intranet şi Internet este aceea că reŃeaua Intranet este o reŃea privată şi

internă a unei companii. Termenul Intranet este foarte nou şi de aceea nu este foarte bine

definit. Există diferite definiŃii care afirmă faptul că o reŃea Intranet poate fi conectată la

Internet, sau poate folosi Internetul, în timp ce alte definiŃii subliniază importanŃa unei separări

totale de Internet, acesta fiind protejat de bariere (firewall).

Ce este Extranetul şi diferenŃa dintre Extranet şi Internet

Cuvântul Extranet este format din prefixul extra corespunzător termenului exterior şi a

termenului net ce este folosit în general pentru termenul de reŃea. Extranetul este folosit de

obicei în exterior cu scopul de a îmbunătăŃi comunicarea între diferite organizaŃii, clienŃi, fără

a prejudicia securitatea electronică.

în concluzie, Extranetul este o extensie a unei reŃele Intranet, în mod special pe World

Wide Web, ce permite comunicarea între anumite instituŃii şi a oamenilor din această reŃea

Extranet, în cele mai multe cazuri oferind un acces limitat la reŃeaua Intranet a acestor

organizaŃii.

DiferenŃa între Extranet şi Internet constă în aceea că Extranetul este o reŃea exterioară

corespunzătoare anumitor firme, reŃea ce permite şi accesul limitat la reŃeaua Intranet a

acestor firme, pe când Intemetul nu permite accesul la reŃeaua Intranet a firmelor.

3.3 . In ternetu l

Intemetul este:

• un sistem cu o dezvoltare foarte rapidă care cuprinde computere interconectate şi

care facilitează serviciile de transfer de date cum ar fi poşta electronică, World Wide Web,

transferul de fişiere şi ştiri;

• reŃea globala de computere, care leagă guverne, universităŃi, companii şi multe alte reŃele şi

Page 25: Modulul 1 ecdl

25

utilizatori;

Spre deosebire de serviciile online care sunt controlate in mod central, Intemetul este

descentralizat prin însuşi modul sau de proiectare. Fiecare calculator din Internet, numit gazdă

sau host, este independent.

Cele mai importante servicii oferite de Internet sunt:

� World Wide Web (WWW) - serviciu multimedia, este un sistem de server-e Internet care

permite lucrul cu documente formatate special, fntr-un limbaj numit HTML (Hyper Text

Markup Language) ce permite grafică şi legături hyperlink.

Acest serviciu oferă posibilitatea accesului la o cantitate imensă de informaŃii, fapt ce duce la

necesitatea stabilirii unei metode de selectare datelor care ne interesează, cerinŃă îndeplinită

prin folosirea motoarelor de căutare.

Un motor de căutare este un program care permite utilizatorilor să găsească diverse

informaŃii pe Internet. în sens mai larg poate fi definit ca program care găseşte informaŃia

căutată într-o bază de date).

Cele mai cunoscute sunt: AltaVista, Yahoo, Infoseek, Hotbot, Lycos, Metacrawler, Excite,

Web Crawler etc.

� E-mail (poştă electronică) - trimiterea şi primirea de mesaje în format electronic pe Internet;

� Mesajerie instantanee (instant messaging) - conversaŃie în timp real pe Internet între două

sau mai multe persoane;

� Newsgroups - colecŃii cu informaŃii globale actualizate frecvent, organizate mai mult sau mai

puŃin în jurul unui anumit subiect cu relevanŃă publică;

� ComunităŃi online - serviciu disponibil pe Internet, creat cu principalul scop de a conecta

utilizatori cu aceleaşi interese, activităŃi, hobby-uri.

Conectarea la reŃeaua Internet se realizează fizic prin una din următoarele metode:

o Dial-Up - prin intermediul unui modem şi al unei linii telefonice

o Telefon mobil - Cablu TV

o Fibră optică

o Wireless - prin intermediul comunicaŃiilor mobile prin satelit sau radio.

Termenul de bandă largă (broadband) este în general folosit pentru a descrie o conexiune

la Internet de mare viteză. El poate fi de 4 până la 50 de ori mai rapid decât printr-o conexiune

telefonică obişnuită, deoarece este conceput pentru transferuri mult mai rapide de date. De

Page 26: Modulul 1 ecdl

26

asemenea, permite accesul mai multor dispozitive la aceeaşi conexiune. Astfel, puteŃi primi

telefoane pe aceeaşi linie telefonică pe care o folosiŃi pentru a vă conecta la Internet, în timp ce

navigaŃi pe Internet. Acest tip de conexiune este preferat în special de companii şi persoane

fizice cu un volum mare de comunicare.

Avantaje:

� Viteză mare (peste 1 Mbps)

� Taxă lunară fixă de utilizare

� Conexiune permanentă la Internet

Dezavantaje:

� Risc sporit de infectare cu viruşi şi programe spion

Serviciile oferite de Internet sunt bazate pe modelul Client/Server, model care utilizează un

sistem de tip cerere-răspuns. în cadrul său, calculatoarele client efectuează cereri către server.

Server-ul primeşte cererile de la client, le execută şi transmite rezultatul. Un exemplu al

modelului client/server îl constituie actualizarea unei aplicaŃii software de pe Internet.

In zilele noastre, serverele se aseamănă fizic cu celelalte calculatoare uzuale, deşi

configuraŃia hardware este deseori optimizată pentru funcŃionarea lor ca servere. Multe

componente de hardware sunt identice cu cele existente într-un calculator personal. Totuşi

serverele rulează sisteme de operare şi programe specializate care sunt foarte diferite faŃă de

cele folosite pe calculatoare personale şi staŃiile de lucru.

Intre calculatoarele legate la Internet se pot schimba date şi informaŃii. Acestea sunt

transferate prin magistrale de date. Cu cât lăŃimea benzilor de circulaŃie a datelor este mai

mare, cu atât datele sunt transferate cu o viteză mai mare. Viteza cu care dispozitivele

electronice realizează un schimb de date (transfer de date) poartă denumirea de rată de

transfer. Rata de transfer este măsurată în mod tradiŃional în biŃi pe secundă (bps), dar şi în

multiplii Kbps şi Mbps.

In cadrul transferului de date, întâlnim două noŃiuni:

� download (descărcare) când iniŃiem un transfer de date (fişiere, aplicaŃii, e-mailuri) de pe

un alt calculator către calculatorul local. Un exemplu de download ar fi primirea unui email şi

salvarea fişierelor ataşate.

Page 27: Modulul 1 ecdl

27

� upload (încărcare) şi se referă la transmiterea de date de la calculatorul local către un alt

calculator sau server din reŃea sau către internet, cu intenŃia de a stoca o copie a datelor pe

aceste sisteme. Un exemplu de upload ar fi trimiterea unui email.

4.Calculatoarele în activitatea zilnică

ApariŃ ia ş i dezvoltarea calculatoarelor electronice a reprezentat o adevărată

evolu Ń ie în societatea umană , având ca principală consecin Ńă tranziŃ ia de la

s oc ietatea industrială la societatea informa Ń ională . Calculatorul a devenit o

componentă normală a activ ităŃ i i zi lnice, iar tehnologia comunica Ń i i lor ş i

posibil ităŃ i le oferite de Internet au produs transformăr i în întreaga societate,

pă trunzând în toate aspectele v ie Ń i i economice, sociale ş i culturale. Societatea

informa Ń ională a secolului XXI aduce în prim-plan comunicarea la nivel global ş i

accesul rapid la informa Ń ia stocată oriunde în lume. Accesul la informa Ń ie prin

intermediul Internetului ş i , mai ales, abil itatea de a analiza o mare cantitate de

date cu ajutorul calculatorului, constituîe avantaje fără precedent.

Datorită poten Ń ialului mare de efic ientizare a muncii, calculatorul a fost introdus

pe scară largă în toate domeniile activ ităŃ i i productive. Calculatorul are în prezent

un rol esen Ń ial, permiŃând rezolvarea mai efic ientă a unor probleme zilnice.

4.1.Lumea electronică

Re Ńeaua Internet a fost creată iniŃ ial ca o uriaşă bază de date pentru a f i

uti l izată in scop ş t i in Ń i f ic ş i educa Ń ional. În acest sens, rolul predominant al

re Ńelei Internet era cel de documentare ş i de comunicare. Ulterior, datorită

creş terii numărulu i de calculatoare conectate la Internet, a crescut ş i numărul de

s ite-uri ale diferitelor organiza Ń i i care oferă con Ń inut informa Ń ional, ş i implic it

numărul de v izitatori ai acestor s ite-uri, posibil i consumatori de produse sau

servic ii.

Internetul oferă diverse serv ic ii consumatorilor să i :

Page 28: Modulul 1 ecdl

28

� ComerŃul electronic, cunoscut sub numele de e-commerce, constă în

cumpărarea ş i vânzarea de produse sau serv ic ii prin intermediul s istemelor

electronice, cum ar f i Internetul a te re Ńele de calculatoare. El include, de

asemenea, întregul proces de dezvoltare online, market ing, vânzare,

l iv rare, serv ice ş i plată pentru produse ş i serv ic ii

În România sunt peste 6000 de magazine online care tranzac Ń ionează anual sute

de milioane de euro. Pia Ńa de e-commerce este foarte dinamică , valoarea

tranzac Ń ionată crescând de la an la an cu valori importante, ceea ce face loc

noilor iniŃ iative în domeniu.

Principalele domeni i de success în comer Ńul online românesc sunt:

• Turism & Transporturi

• Retail Online

• Telecom

• Serv ic ii

• Plată facturi

Activ itatea magazinelor online este condiŃ ionată de prevederile legii 365/2002

priv ind comer Ńul electronic ş i ale ordonan Ńei 130/2000 priv ind proteci

consumatorilor ş i executarea contractelor la distan Ńă .

Comer Ńul electronic prezintă o serie de avantaje dezavantaje.

Avantajele sunt:

• Operabilitate 24 ore/zi, 7 zi le pe săptămână ;

• Promovarea produsului se realizează mai amplu ş i mai rapid;

• Dispar l imitele geografice de vânzare a unui produs;

• Se reduce timpul de acces la un produs;

• Majoritatea produselor sunt l iv rate la domicil iu;

• Posibil itatea de a prezenta sau v inde orice produs sau serv ic iu;

Dezavantajele sunt:

• Credibil itate scăzută ;

• Sisteme de plată nesigure;

• Calitatea reală a produselor poate fi defic itară în raport cu cea prezentată

online

Page 29: Modulul 1 ecdl

29

� servicii bancare online (e-banking) - reprezintă serv ic ii le bancare care pot f i

puse la dispoziŃ ia persoanelor f izice ş i a companiilor de că tre o bancă ,

prin mijloace electronice, prin intermediul unui telefon fix sau mobil, sau

prin Internet. Serv ic ii le bancare electronice oferă acces la diverse

informa Ń i i de cont ş i f inanciar-bancare, în general, ş i pot permite efectuarea

de transferuri de fonduri ş i plăŃ i din cont. De Ń ină torii de conturi pot avea

acces la aceste servic ii dacă se înregistrează la bancă în acest scop ş i

primesc, după acceptarea înregistrări i, modalitate de identif icare unică

(nume, parolă , PIN - Personal Identif ication Number, expresii de control,

dispozit iv special, etc), care să le permită o uti l izare s igură serv ic ii lor.

Există trei t ipuri de serv ic ii bancare electronice: internet banking, home

banking ş i mobile banking, plăŃ i le putând fi făcute cu ajutorul unui computer sau

a un telefon mobi l.

Primul t ip de serv ic iu bancar electronic este internet banking. Opera Ń iunile pe

care le efectua Ń i nu depind de un orar sau de o anumită loca Ń ie ş i nu trebuie să

vă deplasa Ń i la sediul băncii, ceea ce reprezintă una dintre cele mai avantajoase

metode de verif icare a stăr i i contului sau soldului cardului dumneavoastră .

Pentru realizarea acestei opera Ń iuni, este necesară o conexiune la Internet ş i un

abonament la una dintre băncile care acordă această facil itate.

Cel de-al doilea tip de serv ic iu este home banking, care vă ajută să afla Ń i

informa Ń i i în amănunt despre s itua Ń ia conturilor dumneavoastră , dar ş i despre

tranzac Ń i i le efectuate.

Ultimul t ip de serv ic iu bancar electronic este mobile banking, care reprezintă un

servic iu furnizat de operatorii de telefonie mobi lă din România ş i s tră ină tate,

care ş i asigură o legă tură permanentă între un client ş i o bancă , prin intermediul

telefonului mobil.

Opera Ń i i le care pot f i efectuate prin e-banking sunt:

- plata taxelor ş i impozite lor

- achitarea facturilor de telefon, gaze,electr ic itate, etc.

- vânzarea sau cumpărarea de valută .

- crearea de depozite în valută sau lei.

Page 30: Modulul 1 ecdl

30

- plata că tre persoanele fizice sau juridice, direct în contul lor

- verif icarea soldului cardului

- verif icarea opera Ń iunilor din cont, precum plăŃ i le efectuate, sumele primite

sau soldul f inal.

Una dintre principalele probleme cu care se confruntă e-banking-ul o

reprezintă securitatea. Unele dintre amenin Ńăr i le securităŃ i i sunt furtul ş i v iolarea

intimităŃ i i indiv idului ş i a confiden Ń ialităŃ i i informa Ń i i lor. Băncile care uti l izează e-

banking-ul oferă mai multe metode pentru a asigura un nivel r idicat de securitate:

• identif icare ş i autentif icare: uti l izarea numelui de ut il izator ş i a unei parole pentru

a putea accesa conturile,

• criptare: chiar dacă informa Ń ia este interceptată , hacker-ul să nu o poată

v izualiza

• f irewall: bariere pentru protejarea servere-lor ş i a bazelor de date ale băncilor.

Prin intermediul Internet-ului , o persoană poate avea acces non stop la

conturile sale ş i poate realiza tranzac Ń i i , f i indu-i necesar pentru aceasta doar un

calculator conectat la Internet ş i un browser Web. Serv ic ii le bancare prin Internet

pot f i accesate ş i prin dispozit ivele de telefonie mobilă ş i cu ajutorul WAP

(Wireless Application Protocol).

Ş i în România, serv ic ii le bancare electronice s-au dezvoltat rapid în ult imi i

ani ş i sunt în continuare în curs de dezvoltare ş i extindere.

� guvernarea electronică (e-government) - este prescurtarea termenului electronic

government ş i descrie uti l izarea tehnologiei pentru a facil ita func Ń ionarea

guvernului ş i furnizarea de informa Ń i i guvernamentale ş i serv ic ii că tre

cetăŃeni.

În România, serv ic ii le publice disponibile online presupun rezolvarea unei

probleme în rela Ń ia cu administra Ń ia, făra a mai f i necesară deplasarea la ghişeu

sau util izarea altor mij loace de transmitere a documentelor.

Aceste servic ii online se referă la:

Page 31: Modulul 1 ecdl

31

• depunerea de că tre contribuabili a declara Ń i i lor CAS, CASS, de şomaj ş i a

declara Ń i i lor f iscale 100, 101, 102, 103, 300, 390;

• achitarea de că tre persoanele f izice, prin intermediul cârdurilor bancare,

a obliga Ń i i lor f iscale că tre bugetul de stat, reprezentând impozit pe venit, plăŃ i

antic ipate cu tit lul de impozit, regular izăr i aferente impozitu lui pe venit ş i obliga Ń i i

f iscale accesorii aferente acestora;

• plata amenzilor de c ircula Ń ie aplicate în municipiul Bucureş t i cetăŃenilor români

cu domicil iul în Bucureş t i sau cetăŃenilor stră ini cu reşedin Ńa în Bucureş t i;

• furnizarea de formulare tip izate uti l izate în rela Ń ia cu administra Ń ia, facil itând

ob Ń inerea documentelor necesare în urbanism ş i construc Ń i i , s tare civ ilă ,

protec Ń ie socială , etc.

• furnizarea de link-uri că tre primăr i i, prefecturi, consil i i jude Ńene ş i alte institu Ń i i

publice de la nivel local.

� e-learning - cuprinde toate formele de învăŃare pe cale electronică ş i

presupune transferul de competen Ńe ş i cunoş t in Ńe prin intermediu l

computerului. Apl ica Ń i i le E-learning includ învăŃarea pe baza calculatorului

ş i Internetului, c lase virtuale ş i colaborăr i digitale. Con Ń inutul este furnizat

prin Internet, Intranet / Extranet sau CD-ROM. ÎnvăŃarea poate fi efectuată

în r itm propriu sau cu ajutorul unui instructor ş i include materia le

interactive sub formă de text, imagine, anima Ń ie, v ideo ş i audio. Termenul

de E-learning poate fi regăsit ş i sub forma altor s inonime, precum: CBT

(Computer-Based Training), IBT ( Internet-Based Training) sau WBT (Web-

Based Training)

Principalul avantaj al procesului de E-learning constă în accesibil itatea lui,

materialele de studiu putând f i accesate în orice moment, de oriunde, fără a f i

necesară deplasarea la o institu Ń ie de învăŃământ.

� teleworking reprezintă un job practicat de la distan Ńă cu ajutorul

calculatoarelor ş i telecomunica Ń i i lor. Cel care prestează o astfel de activ itate se

numeş te telelucrator (teleworker). El poate lucra acasă sau într-un telecentru.

Page 32: Modulul 1 ecdl

32

CalităŃ i le unui te lelucrator ar trebui să f ie: autodisciplina, abil itatea de a lucra

independent ş i posibil itatea de concentrare.

Avantajele teleworking-ului ar f i:

- productiv itate mai r idicată prin:

• concentrare mai bună datorată reducerea elementelor care distrag aten Ń ia;

• reducerea timpului p ierdut în trafic;

• f lexibil itatea orelor de muncă ;

• reducerea timpului de trecere de la o activ itate la alta.

- motivare mai mare datorită independen Ńei oferite de acest s istem de lucru;

- reducerea cheltuieli lor organiza Ń ie i cu achiziŃ ionarea de birouri, echipamente,

etc;

- posibil itatea de a lucra în cadrul aceleiaş i organiza Ń i i , chiar dacă aceasta îş i

mută sediul;

- accesul la lucru pentru cei cu dif icultăŃ i (handicapuri f izice).

Ca dezavantaje am putea aminti:

- monitorizarea productiv ităŃ i i teleworker ilor poate fi dif ic il de realizat;

- deteriorarea culturii organiza Ń iei:

- l ipsa contactului cu colegii, c lien Ń i i , etc.

4.2.Comunicare

Internetul oferă uti l izatorilor urmă toarele serv ic ii de comunicare:

� poşta electronică (e-mail) - desemnează transmiterea sau primirea de mesaje

electronice, de obicei prin Internet.

Folosirea poş tei electronice, în raport cu poş ta obişnuită , prezintă avantaje ş i

dezavantaje.

Avantaje:

• Transmitere rapidă (aproape instantanee) a mesajelor;

• Un mi jloc ieft in ş i efic ient de comunicare;

Page 33: Modulul 1 ecdl

33

• Accesibil itate - se pot tr imite ş i primi mesaje oricând, oriunde ş i de oriunde,

dacă există un calculator cu o conexiune la Internet;

• Permite tr imiterea mesajelor la mai multe persoane în s imultan prin

folosirea de lis te de distr ibu Ń ie;

• Permite facil ităŃ i de organizare a mesajelor;

Dezavantaje:

• Fiş ierele ataşate mesajelor pot con Ń ine v iruş i ;

• Probabilitatea mare de primire a mesajelor nesolic itate (numite Junk Mai l

sau Spam).

Pentru a putea tr imite un mesaj de poş tă electronică , este necesară

cunoaş terea unei adrese de e-mail unde să f ie l iv rat acesta. Forma acestei

adrese este urmă toarea: nume_utilizator@server_mail.

Nume_utilizator poate fi orice combina Ń ie de l itere, c ifre, l in iu Ńe (cratimă sau

liniu Ńă de subliniere) ş i puncte, aleasă de persoana care a creat acel cont.

Server_mail este compus dintr-un nume ş i un domeniu, separate prin punct ş i

identif ică adresa calculatorului pe care a fost creat acel cont. De exemplu, în

cadrul adresei [email protected], popescu reprezintă numele ut i l izatorului, iar

egb.org.ro numele ş i domeniul serverului de mai l.

� Mesagerie instantanee (Instant Messaging) - este o formă

de comunicare ce permite schimbul instantaneu (în t imp real) de

mesaje de tip text între mai multe calculatoare conectate la

Internet.

Serv ic ii le de mesagerie instantanee (Yahoo Messenger, MSN, Skype, Google

Talk, Windows Live Messenger, AIM, ICQ, etc.) func Ń ionează pe acelaş i principiu

al comunicăr i i în t imp real a mesajelor scrise, având în plus facil itatea alcătuir i i

unui grup propriu de util izatori cu care se doreş te comunicarea. Atunci când o

persoană din l is tă dev ine disponibilă , adică intră în re Ńea, servic iul alertează

uti l izatorul ş i permite contactul imediat între cei doi.

Prin intermediul mesageriei instantanee, dispare problema mesajelor

nedorite, iar formalismul mesajelor este mult d iminuat. Multe s isteme de acest

Page 34: Modulul 1 ecdl

34

gen permit uti l izatorilor să anun Ńe dacă sunt sau nu lângă computer, disponibil i

pentru conversa Ń ie, pleca Ń i din birou sau de acasă , etc. în acelaş i t imp, unele

s isteme de mesagerie instant permit tr imiterea mesajelor că tre uti l izatori care nu

sunt conecta Ń i la s istem, cei apela Ń i putând v izualiza mesajele după intrarea în

s istem.

Pe lângă comunicarea de mesaje scrise, au fost dezvoltate ş i alte facil ităŃ i

pentru comunicarea în t imp real, cum ar f i serv ic ii le audio ş i v ideo, care oferă noi

posibil ităŃ i de lucru ş i colaborare între angaja Ń i :

- transmiterea vocii că tre o altă persoană sau un grup, folosind de exemplu

acelaş i servic iu de mesagerie instantanee ş i un microfon ataşat calculatorului.

- transmiterea de imagini în d irect că tre o persoană sau un grup de util izatori,

prin intermediul unei camere v ideo ataşate calculatorului. Nu este obligatoriu ca

cei care primesc transmisia să aibă la rândul lor cameră v ideo. Totuş i , dacă to Ń i

uti l izatorii posedă camere ş i transmit imagini, se poate realiza o v ideoconferin Ńă .

- transmiterea prin Internet a emisiunilor radio ş i de telev iziune.

- v izualizarea, analizarea ş i editarea on-line a unui document de că tre un grup de

util izatori (serv ic iul whiteboard - planşetă electronică), fără ca aceş t ia să se afle

împreună f izic în acelaş i loc. Servic iul poate oferi, pe lângă editare de text, ş i

editare grafică ş i desen.

- transfer de fiş iere.

� VolP (Voice Over Internet Protocol) este tehnologia ce vă permite să vorbiŃ i

prin Internet cu alte persoane ce folosesc acest servic iu, spre deosebire de

apelurile telefonice, ce folosesc re Ńeaua de telefonie. Astfel, pute Ń i vorbi

fără costuri suplimentare sau pute Ń i chiar apela numere de telefon reale, la

un cost mult mai redus decât în mod normal.

Pentru uti l izarea VolP este necesară instalarea unui microfon ş i a unor căşt i

sau există posibil itatea achiziŃ ionăr i i unui telefon special compatibi l VolP,

contectat apoi la calculator printr-un port USB.

Unul din cei mai cunoscu Ń i furnizori de produse VolP este Skype.

Page 35: Modulul 1 ecdl

35

� RSS (Really Simple Syndication) este o metodă folosită pentru distr ibu Ń ia

ş t ir i lor ş i art icolelor publicate pe Internet. RSS oferă con Ń inut web sau

sumaruri de con Ń inuturi web, împreună cu legă turi că tre con Ń inutul complet

al respectivei surse de informa Ń i i . RSS oferă această informa Ń ie sub forma

unui f iş ier numit „feed" sau „canal". În plus, feed-urile web permit c it itori lor

f ideli ai anumitor pagini să f ie informa Ń i la actualizarea con Ń inutului de pe

aceste pagini web, prin folosirea unui soft special (numit c lient RSS).

Exemple de clien Ń i RSS: Google Reader, FeedDemon, NewzCrawler, etc.

Aceste programe oferă instrumente de actualizare automată , gestiune,

s incronizare ş i etichetare a con Ń inutului RSS.

În paginile web, feed-urile RSS sunt de obicei legate de cuvântul "Subscribe"

("Subscrie"), un pă trat portocaliu sau de literele XML sau RSS.

� Podcast este o metodă de d istr ibu Ń ie a f iş ierelor în format multimedia (de

obicei f iş iere audio ş i v ideo). Fiş ierele pot f i descărcate ş i redate pe

echipamente mobile sau calculatoare ce acceptă formatul în care acestea

au fost create. Siturile de podcasting pot oferi f iş ierele spre descărcare ş i

ascultare off- l ine sau pentru redare directă on-line. Metoda de bază este

totuş i aceea de descărcare prin intermediul unui c it itor de con Ń inut RSS.

Termenul „podcast" este o combina Ń ie a cuv intelor „ iPod" ş i „cast" (difuzare).

Multe s ite-uri, pe baza unui abonament, vă permit să descărca Ń i manual

con Ń inut podcast ş i pot f i identif icate printr-o imagine asemănă toare cu cea de

RSS la care se adaugă o pereche de căş t i. Dacă doriŃ i ca acest con Ń inut sa fie

actualizat s i descărcat automat, atunci folosiŃ i un program (client) de podcasting.

Exemple de clien Ń i podcast: HappyFish, Doppler, iTunes, etc.

� Weblog (blog) reprezintă o publ ica Ń ie web cu caracter personal (un gen de

jurnal online) ce con Ń ine articole periodice, actualizate continuu. Ca regulă ,

actualizarea blogurilor constă în adăugăr i de texte noi, asemenea unui

jurnal de bord, toate contribu Ń i i le f i ind afişate în ordine invers cronologică

în partea de sus, la vedere.

Page 36: Modulul 1 ecdl

36

Acest gen de publica Ń i i sunt în principiu accesibile publicului larg, ce poate

adăuga diverse comentarii, creându-se astfel o comunitate de cit itori în jurul

blog-ului.

� ComunităŃi on-line - O re Ńea socială v irtuală reprezintă un serv ic iu disponibil

pe Internet, creat cu principalul scop de a conecta uti l izatori cu aceleaş i

interese, activ ităŃ i , hobby-uri. Pe baza unui cont creat pe aceste s ite-uri,

uti l izatorii pot completa profiluri cu informa Ń i i personale, domeni i de interes,

educa Ń ie, locul de muncă , date de contact, etc.

Au la dispoziŃ ie instrumente de mesagerie (chat), de adăugare a fotografii lor

ş i con Ń inutului v ideo, diferite jocuri online ş i s isteme de comentari i, votare ş i

recomandăr i.

Se creează astfel comunităŃ i de uti l izatori cu interese specif ice:

• Re Ńele sociale de afaceri: Linkedln, Talkbiznow;

• Re Ńele sociale de prietenii: hi5, Facebook;

• Re Ńele sociale de partajare de fotografii: Flickr;

• ComunităŃ i pentru ecologiş t i: Care2;

• ComunităŃ i de blogging: Blogster, Twitter, Friend Feed;

Datorită interactiv ităŃ i i acestui servic iu putem enumera câteva avantaje:

• sunte Ń i la curent cu ult imele ş t ir i , evenimente,

noutăŃ i ;

• pute Ń i căuta în aceste re Ńele prieteni, cunoş t in Ńe, colegi de şcoală ;

• pute Ń i partaja con Ń inut audio-v ideo;

• pute Ń i comenta, vota ş i recomanda mesajele text, pozele, v ideoclipurile

adăugate de ceilalŃ i uti l izatori.

Util izate pe scară largă la nivel mondial, s ite-urile de re Ńele sociale reprezintă

spa Ń iul în care oamenii interac Ń ionează on-line, conversează , fac schimb de

fotografii sau muzică ori îş i împărtăşesc experien Ńe. Dezvoltarea accelerată a

acestei forme de comunicare a dat naş tere anumitor îngrijorăr i legate de

siguran Ńa util izăr i i Internetului pentru dezvă luirea anumitor date personale.

Page 37: Modulul 1 ecdl

37

În ult ima v reme au apărut din ce în ce mai multe avertismente din partea

companii lor care se ocupă cu securitatea online în legă tură cu pericolul la care

se expun util izatori i re Ńelelor sociale atunci când publică prin intermediul

acestora informa Ń i i private cum ar f i numărul de te lefon, adresa de e-mai l sau

chiar adresa unde locuiesc.

Informa Ń i i le ob Ń inute de hackeri prin intermediul Facebook, MySpace sau

Linkedln pot compromite atât identitatea online a uti l izatorilor inconş t ien Ń i , cât ş i

bazele de date a le companiilor la care aceş t ia lucrează în cazul în care aceş tia

afişează online locul de muncă ş i /sau date despre angajatori. De exemplu, dacă

un cont al unui angajat la o anumită companie este compromis, acest lucru va

însemna invariabil mai mult spam ş i /sau malware îndreptat spre conturile de e-

mail a le corpora Ń iei respective, ceea ce poate duce la pierderea sau coruperea

de date v itale pentru compania în cauză .

În plus, folosind informa Ń i i le personale ale userilor, hackerii pot ob Ń ine în mod

fraudulos permise de conducere sau paşapoarte, pot pune la cale fraude bancare

sau cot ob Ń ine ilegal transferuri de bani.

Astfel, se recomandă celor care uti l izează s ite-urile de re Ńele sociale:

• afişarea unui profil privat

• l imitarea persoanelor care pot v izualiza informa Ń i i personale postate

• ev itarea postăr i i unor informa Ń i i personale ca adresa ş i numărul de telefon

• ev itarea folosir i i unor parole care pot f i identif icate uşor, chiar ş i de cei

apropia Ń i

• uti l izarea unei adrese de email specială , diferită de cea str ict personală sau

profesională

• manifestarea pruden Ńei fa Ńă de stră ini

Page 38: Modulul 1 ecdl

38

5.Ergonomie, sănătate, siguranŃă, securitate

5.1Ergonomie

Ergonomia este un domeniu de activ itate tehnico-ş t i in Ń i f ic din cadrul psihologie i

muncii, care studiază ş i realizează o organizare a s istemului "om - maş ină -

condiŃ i i loc de muncă" în aşa fel încât munca să f ie efectuată cu costuri biologice

minime ş i maximă efic ien Ńă . Altfel spus, ergonomia are ca scop adaptarea

sarcinilor de muncă ş i a locului de muncă la oameni ş i invers. Optimizarea

func Ń ionăr i i s istemului "om-maş ină-condiŃ i i de muncă" urmăreş te reducerea

maximă sau chiar eliminarea boli lor (îmbolnăv ir i lor) profesionale.

Folosirea calculatorului necesită realizarea unor mişcăr i stereotipe (mişcăr i

dese ale gâtului, coatelor, mişcăr i de tastare repetate ş i variate, în r itm rapid), ce

pot provoca anumite afec Ń iuni ale gâtului, muşchilor, tendoanelor, umerilor,

coloanei vertebrale, etc. Aceste afec Ń iuni se datorează mişcăr i lor repetate,

concept ce se numeş te RSI (Repetitive Strain Injury - Daune traumatice repetitive).

Un prim aspect al lucrului cu calculatorul se referă la crearea unui mediu

propice. Mediul de lucru computerizat implică :

• Multe ore de lucru

• Oboseală pasivă

• PoziŃ ie nef irească a corpului

• Iluminare necorespunză toare

• Efort v izual

Şezutul într-o poziŃ ie nepotriv ită măreş te presiunea pe vertebrele ş irei

spinăr i i, provocând dureri de spate. Concentrarea asupra monitorului este o

misiune ce pretinde o vedere c lară ş i focalizată , precum ş i o coordonare a

ambilor ochi. Priv itul continuu spre monitor provoacă o scădere a numărului de

c lipir i spontane ş i astfel scade lubrefierea ochilor. De asemenea, poziŃ ia

incorectă a mâinilor determină presiune în articula Ń i i le palmei.

Elementele care contribuie la crearea unui mediu sănă tos de lucru sunt:

Page 39: Modulul 1 ecdl

39

• Păstrarea unei distan Ńe optime fa Ńă de monitor (cam de o lungime a mâini i

întinse), pentru a ev ita afectarea ochilor;

• Axa verticală a monitorului ş i centrul tastaturii vor f i pe acelaş i plan cu axa

verticală a uti l izatorului;

• Marginea superioară a ecranului monitorului va fi cu 7 cm mai sus decât

înă lŃ imea ochilor;

• PoziŃ ionarea adecvată a computerului , biroului ş i scaunului;

• PoziŃ ionarea adecvată a monitorulu i, mouse-ului ş i tastaturii;

• Util izarea unor scaune reglabile, adaptate la forma ş i dimensiunea corpului

ş i la înă lŃ imea mesei; S Util izarea unei tastaturi ergonomice, cu un design

ce permite o poziŃ ionare corectă a mâinilor;

• Luminozitate ş i aeris ire bună a încăperii;

• Pauze de 10 minute după f iecare 50 de minute petrecute în fa Ńa

calculatorului

• pentru relaxarea ochilor ş i muşchilor;

• ExerciŃ i i de relaxare musculară ş i extinderi;

• Unghiul între şezut ş i spetează , ca ş i unghiul între şezut ş i verticala

pic ioarelor trebuie să f ie între 90-110°.Deci, pic ioarele trebuie să f ie

aproximativ paralele cu spatele;

• Tă lpile vor atinge podeaua sau vor f i puse pe un postament reglabi l pe axa

orizontală ;

• Palma va fi în l inie dreaptă cu antebra Ńul;

• PoziŃ ia monitorului va fi perpendiculară cu fereastra pentru a evita

reflectarea luminii;

• Umerii vor f i relaxa Ń i ;

• Speteaza scanului trebuie să sprij ine spatele la curba şoldurilor a ş irei

spinăr i i;

• Coatele trebuie să f ie într-un unghi de 90-100°, într-o poziŃ ie lejeră ,

naturală , pe mânerele scaunului;

Page 40: Modulul 1 ecdl

40

• Asigurarea existen Ńei unei surse de lumină adecvate pentru a ev ita

oboseala ochilor;

• Dotarea ferestrelor cu jaluzele ajustabi le pentru a ev ita stră luc irea sau

reflexia luminii.

5.2.Mediul de lucru

Calculatoarele afectează foarte mult mediul înconjură tor deoarece util izează

foarte multă energie ş i emit radia Ń i i . De aceea se recomandă înlocuirea

monitoarelor cu tub catodic cu monitoarele LCD, care emit mai pu Ń ine radia Ń i i

electromagnetice

Totodată , pentru economisirea energiei, este recomandabil să seta Ń i monitorul

să se închidă automat după un anumit t imp de nefolosire, iar calculatorul să

treacă într-o stare de stand by (aş teptare). De asemenea, este recomandabi l ca

la f inalul sesiunii de lucru la calculator,să î l închide Ń i .

Este bine să se încerce, pe cât posibil, recic larea hârtiei uti l izată la

imprimarea diferitelor documente ş i a cartuşelor folosite la imprimarea hârtiei,

prin reîncărcarea acestora în centre specializate.

Datorită informat izăr i i activ ităŃ i i , s-a constatat scăderea necesităŃ i i uti l izăr i i

documentelor imprimate. Necesitatea păstrăr i i documentelor pe suport de hârtie

a scăzut foarte mult deoarece documentele în format e lectronic prezintă o

mobil itate mai mare, e le putând fi transportate foarte uşor ş i putându-se realiza

oricâte copii ale acestora

5.3.Securitatea informaŃ iei

În lucrul cu date importante, securitatea datelor dev ine un element cheie. De

regulă , prin securitatea informa Ń iei se în Ńelege asigurarea confiden Ń ialităŃ i i ei.

Printre metodele de protejare a datelor amintim:

Page 41: Modulul 1 ecdl

41

• Restric Ń ionarea accesului f izic la calculator;

• Folosirea unui nume de uti l izator (username) ş i a unei parole (password)

pentru autentif icarea pe un calculator;

• Adoptarea unei polit ic i de parolare corespunză toare;

Parolele stabil ite trebuie concepute astfel încât să f ie foarte greu de

descoperit de persoanele neautorizate. Pentru aceasta, se recomandă ca aceste

parole să nu con Ń ină date personale ale uti l izatorului sau să nu fie parole

generate automat de că tre calculator. Trebuie avut în vedere ş i faptul că parolele

sunt „case-sensit ive", în sensul că se face deosebire între caracterele majuscule

ş i cele minuscule folosite la scrierea parolei. De asemenea, este recomandat ca

parolele să f ie constituite dintr-o combina Ń ie de litere, c ifre ş i s imboluri, să aibă o

lungime corespunză toare, să f ie modif icate la un anumit interval de timp ş i , cel

mai important, să nu fie comunicate altor persoane.

• Stabil irea drepturilor pe care le are fiecare uti l izator;

O modalitate foarte bună de prote jare a datelor este crearea util izatori lor cu

diferite drepturi în func Ń ie de locul pe care îl ocupă aceş t ia în structura

organizatorică a f irmei. Astfel, se recomandă accesul restr ictiv la date al

angaja Ń i lor de pe o treaptă in ferioară ş i un acces mai pu Ń in restr ictiv uti l izatorilor

de pe un nivel superior.

• Realizarea de back-up în mod regulat ; în tehnologia informa Ń iei, termenul

de backup desemnează realizarea unor copii de s iguran Ńă ale f iş ierelor din

computer pe un dispozit iv extern de stocare (hard disk extern, CD, DVD,

memory stick, etc), pentru a putea recupera datele în cazul defectăr i i

s istemului. Este recomandabi l ca aceste copii de s iguran Ńă să f ie păstrate

într-o loca Ń ie externă , diferită de cea în care se află calculatorul ce con Ń ine

datele iniŃ iale

• Criptarea fiş ierelor;

Criptarea sau codificarea datelor este procesul de ascundere a informa Ń iei pentru

a o face il izibilă . Scopul criptăr i i este acela de a nu permite persoanelor

neautorizate accesul la anumite date în t impul transmiterii lor sau atunci când

Page 42: Modulul 1 ecdl

42

sunt păstrate pe diverse suporturi de stocare. Pentru decodificarea datelor, este

necesară o cheie de decodificare.

• Fo

losirea programelor anti-v irus;

• Fo

losirea programelor de securitate de tip firewall.

Acesta reprezintă un s istem de securitate format dintr-o combina Ń ie de hardware

ş i software, destinat protejăr i i unei re Ńele împotriva accesului neautorizat. El va

monitoriza ş i f i l tra în permanen Ńă transmisii le de date realizate între calculator,

re Ńeaua locală ş i Internet.

5.4.Viruş i

Odată cu apariŃ ia calculatoarelor ş i , ulterior, a re Ńelelor de calculatoare au

început să apară ş i să se răspândească ş i v iruş i i informatic i, producând pagube

însemnate prin compromiterea datelor stocate pe computerele oamenilor

obişnuiŃ i sau ale institu Ń i i lor.

Viruşii informatici sunt microprograme pentru calculator create cu scopul

declarat de a distruge datele sau echipamentele hardware ale calculatorului.

Viruş i i au proprietatea de a se extinde ş i duc la func Ń ionarea necorespunză toare

a s istemului de operare ş i aplica Ń i i lor.

Virusul informatic este definit ca un software cu două caracteristic i principale:

1. Se auto-execută . Virusul se poate ataşa altor programe sau se poate ascunde

în codul care rulează automat la deschiderea anumitor t ipuri de f iş iere.

2. Se auto-multip lică . Acest lucru este posibil prin ataşarea virusului la alte

programe din computer sau prin suprascrierea acestora. Virusul se auto-

răspândeş te cu ajutorul dispozit ivelor de stocare sau a oricărei alte forme de

schimb de date, nu numai în s istemul de calcul, dar ş i în întreaga re Ńea.

Viruş i i se c lasif ică în:

-Viruş i Hardware : afectează hard discul sau memoria.

Page 43: Modulul 1 ecdl

43

-Viruş i Software : afectează f iş ierele ş i programele aflate în memorie sau pe

disc, inclusiv s istemul de operare sau componente ale acestuia.

Câteva dintre efectele pe care le generează v iruş i i software sunt:

a)distrugerea unor f iş iere;

b)modificarea dimensiunii f iş ierelor;

c)ş tergerea totală a informa Ń i i lor de pe disc, inclusiv formatarea acestuia;

d)distrugerea tabelei de alocare a fiş ierelor, care duce la imposibil itatea cit ir i i

informa Ń iei de pe disc;

e)diverse efecte grafice/sonore inofensive;

f) încetinirea v itezei de lucru a calculatorului până la blocarea acestuia.

Viruş i i se pot c lasif ica în func Ń ie de efectele lor ş i modul în care ac Ń ionează .

Printre cei mai importan Ń i , amint im:

• vierme (worm) - foloseş te o re Ńea de calculatoare pentru a se reproduce de

la un calculator la altul ş i poate realiza această ac Ń iune fără nic io

interven Ń ie din partea util izatorului . Acest lucru se datorează defic ien Ńelor

de securitate de pe computerul Ń intă . Spre deosebire de un virus de

calculator, nu are nevoie să se ataşeze de un program existent. Obiectivul

principal constă în blocarea calculatoarelor ş i re Ńelelor. Spre deosebire de

viruş i , v iermii nu infectează f iş ierele.

• cal troian -este un program software rău inten Ń ionat, care se ascunde în

interiorul altor programe. El intră în computer ascunzându-se în interiorul

unui program legit im, cum ar f i un economizor de ecran (screen saver).

Apoi, introduce un cod în s istemul de operare, care permite accesul ş i

controlul deplin la calculatorul infectat. La instalare, nu creează suspic iuni

uti l izatorului ş i nic i nu atrage aten Ń ia. Acest t ip de v irus atacă ş i distruge

datele de pe hard-disk.

• programe spion (spyware) - aplica Ń i i ce colectează informa Ń i i despre o

persoană sau organiza Ń ie fără ş t i in Ńa ş i consimŃământul acestora. Aceste

programe fură date ce sunt folosite în scopuri public itare sau financiare.

Tipul de informa Ń i i furate variază de la nume ş i parole de uti l izatori, adrese

Page 44: Modulul 1 ecdl

44

IP ş i DNS până la date uti l izate în opera Ń iuni de plată folosind serv ic ii de

online banking ş i magazine v irtuale.

• virus - sunt programe de calculator proiectate să infecteze fiş iere. Se

găsesc în c odurile programelor infectate ş i ac Ń ionează când aceste

programe sunt rulate. Pot f i programa Ń i să se activeze când sunt îndeplinite

anumite condiŃ i i (o anumită dată a calendaristică , o anumită ac Ń iune a

uti l izatorului, etc). Aceste mici programe distrug in fo r ma Ń i i le aflate pe

calculator ş i împiedică func Ń ionarea aplica Ń i i lor.

• păcăleli (hoax) - sunt mesaje tr imise prin e-mail care con Ń in avertizăr i false

despre un v irus existent ş i care cer să f ie avertizate toate persoanele

cunoscute. Uneori, aceste avertizăr i con Ń in ş i f iş iere ataşate menite,

chipurile, să stopeze sau să elimine virusul. Retrimiterea mesajului la alŃ i

destinatari determină mult iplicarea v irusului.

• macro - se va folosi de func Ń ionalităŃ i le Visual Basic for Applications (VBA)

de a crea macrocomenzi oferite de unele programe cum ar f i Microsoft

Office. Dacă uti l izatorul va folosi facil ităŃ i le oferite prin crearea de comenzi

macro pentru automat izarea anumitor activ ităŃ i , v irusul va folosi această

facil itate pentru a se răspândi ş i a-ş i îndeplini scopul distructiv . Viruş i i de

macro infectează f iş ierele de tip document ş i se răspândesc cu ajutorul

documentelor transmise între uti l izator i.

Modal i tăŃ i de t ransmitere a vi ruş i l o r

Viruş i i pot pă trunde în calculator:

• prin intermediul programelor, documentelor ş i imaginilor descărcate de pe

Internet (opera Ń ie denumită download),

• prin intermediul f iş ierelor ataşate primite prin e-mail, prin intermediul

dispozit ivelor de stocare.

De aceea este recomandat ca la folosirea uneia din aceste că i să se ruleze un

program ant iv irus.

Page 45: Modulul 1 ecdl

45

Programele antiv irus sunt programe create special pentru a efectua

urmă toarele opera Ń iuni:

• să detecteze v iruş i i prin verif icarea con Ń inutului f iş ierelor ş i semnalarea

prezen Ńei semnă turi i unui v irus cunoscut sau a unor secven Ńe suspecte în

interiorul lor

• să dezinfecteze sau să ş teargă f iş ierele infestate de v iruş i cunoscu Ń i

• să prev ină infectarea prin supravegherea ac Ń iunilor din memorie ş i

semnalarea întâlnir i i unor anumite ac Ń iuni ce ar putea fi generate de

existen Ńa în memorie a unui v irus.

Există două feluri de antiv iruş i după modul în care ac Ń ionează :

1 Programe care după ce au fost lansate rămân în memoria calculatorului ş i

supraveghează f iecare aplica Ń ie lansată în execu Ń ie.

2. Programe care sunt lansate de că tre uti l izator numai atunci când el doreşte să

verif ice calculatorul.

• Ac Ń iun i împotr i va vi ruş i lo r

Pentru a ev ita anumiŃ i v iruş i sau pentru a-i elimina, va trebui:

• să ave Ń i instalat un program antiv irus cât mai recent, cu ajutorul căruia să

pute Ń i descoperi ş i să elimina Ń i eventuali i v iruş i ;

• programul antiv irus pe care îl uti l iza Ń i are o bază de date în care sunt

înglobate diferitele t ipuri de v iruş i pe care programul antiv irus îi recunoaş te

ş i î i elimină . Având în vedere că aproape zilnic apar v iruş i noi, trebuie să

vă actualiza Ń i periodic baza de date a programului antiv irus astfel încât

acesta să poată recunoaş te ş i elimina to Ń i v iruş i nou apăru Ń i . Pentru

calculatoarele care au conexiune la Internet, actualizarea se realizează

automat.

• să se scaneze toate fiş ierele cu regularitate;

• să se scaneze periodic f iş ierele din calculator ş i de pe diverse suporturi de

stocare (memory stick-uri, CD-uri, DVD-uri, etc) înainte de a le folosi;

Page 46: Modulul 1 ecdl

46

• să se scaneze fiş ierele ataşate primite pe mail;

• să nu se ruleze programe dacă nu li se cunoaş te provenien Ńa;

• să se folosească func Ń ia „macro disable" (dezactivare macrocomenzi) ,

disponibilă în cele mai moderne aplica Ń i i .

LegislaŃie

5.5.Copyright

• T ermenul de copyright

Copyright este un set de drepturi exclusive acordate autorului sau creatorului

unei opere originale, inclusiv dreptul de a copia, distr ibui ş i adapta opera.

Titulari i drepturilor de autor au dreptul legal exclusiv să exercite un control

asupra copierii ş i altor forme de exploatare a lucrăr i lor pentru o anumită perioadă

de timp, după care se spune că acestea intră în domeniul public. Ti tularii

drepturilor de autor pot transfera sau atr ibui drepturile exclusive altor persoane.

După înregistrarea dreptului de autor este recomandat să folosiŃ i s imbolul ©

pentru a avertiza ter Ń i i asupra caracterului protejat al crea Ń iei.

• T ermeni i l icen Ńă , sharew are , f reew are

LicenŃa software este un act ce înso Ńeş te un produs informatic ş i dă dreptul

uti l izatorului de a folosi în mod legal o aplica Ń ie software. La baza licen Ńei, stă un

acord de util izare a aplica Ń iei software (numit End-user licence agreement).

Majoritatea programelor de calculator necesită înregistrarea acestora pe

serverul producă torului (autorului) pentru a putea fi uti l izate. Astfel, pe baza

cheii produsului (product key), se primeş te un cod de identif icare (product ID), ce

asigură înregistrarea programului respectiv . Cheia de produs (product key) este

o cheie specif ică , unică , pentru un program de calculator. Prin intermediul ei , se

Page 47: Modulul 1 ecdl

47

certif ică faptul că o copie a programului este originală . Cheia de produs constă

dintr-o serie de numere ş i / sau litere. Această secven Ńă este de obicei introdusă

de că tre uti l izator în t impul instalăr i i software-ului de calculator, f i ind verif icată

de program pe baza unui algoritm matematic.

Înregistrarea (activarea) programelor se face uneori off l ine sau online prin

introducerea cheii produsului.

Avantajele programelor achiziŃ ionate legal împreună cu calculatorul:

• Programul este instalat corect de profesioniş t i.

• Programul este original, cu toate componentele.

• Programul nu are v iruş i .

• Cumpărate împreună cu calculatorul (preinstalate), programele au un pre Ń mai

mic decât cel pentru produsele achiziŃ ionate ulterior.

• Benefic iezi de suport tehnic din partea producă torului ş i a vânză torului de

calculatoare.

• Ai posibil itatea să faci actualizăr i la cea mai nouă versiune a produsului, la un

pre Ń avantajos.

• Nu ai probleme în cazul unui control cu priv ire la legalitatea programelor de

calculator.

• Solu Ń ie completă , func Ń ională , disponibilă imediat. Calculatorul achiziŃ ionat c i

programe preinstálate legal este gata de util izare din primul moment.

Pentru a v izualiza informa Ń i i despre licen Ńa ş i uti l izatorul programului

consultai op Ń iunea Help (Ajutor) a aplica Ń iei software.

LicenŃa acordă dreptul de folosire a programului respectiv şi nu dreptul de

comercializare sau distribuŃie.

Pirateria software constă în reproducerea sau distr ibuirea neautorizată de

software protejat prin drept de autor. Pirateria se realizează prin copierea,

descărcarea, punerea la dispoziŃ ie, vânzarea sau instalarea de copii pe

calculatorul personal sau cel uti l izat la locul de muncă . La cumpărarea software-

ului, se achiziŃ ionează , de fapt, l icen Ńa de a-l uti l iza, nu software-ul ca atare.

Această l icen Ńă este cea care vă informează de câte ori pute Ń i instala software-

Page 48: Modulul 1 ecdl

48

ul. Dacă realiza Ń i mai multe copii decât cele pe care le permite l icen Ńa, aceasta

echivalează cu piratarea software-ului.

În România, drepturile de autor asupra software-urilor sunt apărate prin

Legea nr.8/1996 priv ind dreptul de autor ş i drepturile conexe, modificată ş i

completată , care prin art.1399 dispune: "Constituie infracŃiune şi se pedepseşte cu

închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amendă reproducerea neautorizată pe sisteme de calcul a

programelor pentru calculator în oricare dintre următoarele modalităŃi: instalare, stocare, rulare

sau executare, afişare ori transmitere în reŃea internă."

Licen Ńele software se împart în două categorii:

- LicenŃe comerciale, reprezentând programele IT asupra cărora autorii au stabil it

restr ic Ń i i referitoare la uti l izarea, modif icarea, copierea sau redistr ibuirea

acestora. Restric Ń i i le sunt stabil ite atât la nivel legal, prin drepturile de autor, cât

ş i la nivel tehnic, prin intermediul unor l imităr i.

La rândul lor, ele pot f i de mai multe t ipuri:

- retail - software de calculator vândut consumatorilor f inal i, de obicei sub

licen Ńe restrânse

- shareware - pot f i folosite gratuit doar pentru o anumită perioadă de timp în

scop de probe sau evaluare, iar la expirarea perioadei, uti l izatorul trebuie să

opteze între a cumpăra l icen Ńa (drepturile) de folosire nelimitată a programului

sau returnarea ş i /sau "ş tergerea" copiei acestuia.

- trial - pot f i fo losite gratuit o perioadă de timp, având însă multe op Ń iuni

dezactivate.

- freeware - uti l izatorul poate folosi softul pe o perioadă nelimitată , dar nu are

dreptul să î l editeze sau să î l revândă . în plus, autorul softului poate introduce în

cadrul acestuia diverse reclame, care să î i furnizeze un anumit venit pentru

uti l izarea acestuia de că tre alte persoane. Software-ul freeware nu trebuie

confundat cu licen Ńele open source.

- LicenŃele open source reprezintă l icen Ńele prin intermediul cărora dreptul de

proprietate asupra unui produs IT nu rămâne la autorul acestuia,

programul putând fi ut i l izat în mod liber de

orice uti l izator. Cu toate acestea, autorul

Page 49: Modulul 1 ecdl

49

open source programului are în continuare exclusiv itate asupra drepturilor de

autor. Util izatorul are astfel dreptul de a dezvolta ş i îmbună tăŃ i programul uti l izat

ş i de a-l redistr ibui sub noua formă (fă ră un interes

comercial, însă).

Un alt t ip de software îl reprezintă cel Abandonware, care poate fi folosit în

mod gratuit, fără nic io restr ic Ń ie, întrucât producă torii acestuia au renun Ńat la

drepturile de autor. Acest t ip de licen Ńă este în general specif ic jocurilor de

calculator vechi.

Exemple de licenŃe:

- Exemplu de licen Ńă de retail software: sistemul de operare Windows (XP, Vista, etc),

suita de programe Office

- Exemplu de licen Ńe de software comercial, distr ibuit în format shareware:

AcdSee, un program de prelucrare imagini ce poate fi descărcat gratuit de pe

Internet ş i folosit pentru o perioadă de 30 zi le.

- Exemplu de licen Ńă freeware: programul de v izualizare media IrfanView sau

orowserul de internet Opera

- Exemplu de licen Ńă open source: browserul Firefox

Legea pentru protecŃ ia datelor

Protec Ń ia datelor cu caracter personal reprezintă un domeniu nou pentru

spa Ń iul legis lativ din România, Con Ń inutul său priveş te, într-o formă generică ,

dreptul persoanei f izice de a-i f i apărate acele caracteristic i care conduc la

identif icarea sa ş i obliga Ń ia corelativă a statului de a adopta măsuri adecvate

pentru a asigura o protec Ń ie efic ientă . Institu Ń ia care asigură aplicarea

dispoziŃ i i lor normative anterior men Ń ionate este Autoritatea Na Ń ională de

Supraveghere a Prelucrăr i i Datelor cu Caracter Personal, aceasta având

competen Ńa de a investiga prelucrăr i le de date cu caracter personal care cad sub

inciden Ńa Legii nr. 677/2001 ş i de a aplica sanc Ń iuni, în cazul în care constată

încă lcarea dispoziŃ i i lor legale de că tre operatorii de date cu caracter personal, în

Page 50: Modulul 1 ecdl

50

urma sesizăr i lor din ofic iu sau pe baza unor plângeri depuse de persoanele

lezate în drepturile lor.

Legea Nr. 677 / 2001 pentru protec Ń ia persoanelor cu priv ire la prelucrarea

datelor cu caracter personal ş i l ibera c ircula Ń ie a acestor date are ca principal

scop garantarea ş i protejarea drepturilor ş i l ibertăŃ i lor fundamentale ale

persoanelor f izice, în special a dreptului la v ia Ńa intimă , familia lă ş i privată , cu

priv ire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Potriv it art. 3 alin. (1) l it . a) din Legea nr. 677/2001, datele cu caracter personal

reprezintă orice informa Ń i i referitoare la o persoană f izică identif icată sau

identif icabilă , iar o persoană identif icabilă este acea persoană care poate fi

identif icată , direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de

identif icare ori la unul sau la mai mulŃ i factori specif ic i identităŃ i i sale f izice,

f iziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.

Prin prelucrarea datelor cu caracter personal se în Ńelege orice opera Ń iune sau set

de opera Ń iuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin

mij loace automate sau neautomate, cum ar f i colectarea, înregistrarea,

organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea,

uti l izarea, dezvă luirea că tre ter Ń i prin transmitere, d iseminare sau în orice al t

mod, ală turarea ori combinarea, blocarea, ş tergerea sau distrugerea acestora

[art. 3 alin. (1) l it . b)].

Drepturile persoanelor ale căror date personale sunt colectate ş i /sau prelucrate

sunt:

• Dreptul de acces la date

• Dreptul de interven Ń ie asupra datelor

• Dreptul de opoziŃ ie

• Dreptul de a nu fi supus unei decizii indiv iduale

• Dreptul de a se adresa justiŃ iei

ObligaŃiile operatorilor de date cu caracter personal sunt:

• Colectarea datelor în scopuri determinate, explic ite ş i legit ime

• Colectarea datelor adecvate, pertinente ş i neexcesive prin raportare la

scopul în care sunt colectate ş i ulterior prelucrate

Page 51: Modulul 1 ecdl

51

• Stocarea datelor într-o formă care să permită ident if icarea persoanelor

v izate str ict pe durata necesară realizăr i i scopurilor în care datele sunt

colectate ş i în care vor f i ulterior prelucrate

• Prelucrarea cu bună-credin Ńă ş i în conformitate cu dispoziŃ i i le legale în

v igoare a datelor cu caracter personal.


Recommended