Modul_tehnici abordarepacienti

8/6/2019 Modul_tehnici abordarepacienti

1/29

UNIUNEAEUROPEAN

MINISTERULMUNCII, FAMILIEI I

EGALITII DEANSE

AMPOSDRU

FONDULSOCIALEUROPEANPOS DRU2007-2013

INSTRUMENTESTRUCTURALE2007 - 2013

LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013. Investete n oameni!

1

Modulul

Tehnici inovative de abordare iintervenie n cazul pacienilor cuprobleme specifice de s

ntate

mintal

Liga Romn pentru Sntate Mintal

Autori: Coordonator proiect:

Ileana Botezat Antonescu Raluca NicaBogdana BursucSorina PetricDomnica PetrovaiDiana Stnculeanu


2/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


2

Lectia 1.Abordare inovativa:

Atitudinea fata de pacientii cu probleme specifice de sanatate mentala

OBIECTIVE:

1. Explorarea atitudinii profesionistilor de sanatate mentala fata de pacienti;2. Modificarea atitudinii profesionistilor de sanatate mentala fata de pacienti: reducerea stigmeiasociate pacientilor cu probleme specifice de de sanatate mentala;

CONTINUT:

Asumptii de baza in aborbarea inovativa a pacientilor cu probleme specifice de sanatatementala:

Adorbarea inovativa a pacientilor cu probleme specifice de sanatate mentala se refera laabordarea lor in termeni de non-stigmatizare si in redefinirea obiectivelor de comunicare cupacientul.

Deoarece serviciile de sntate mental adreseaz o populaie cu nevoi speciale, abordarea siinterventia in cazul pacientilor cu probleme de sanatate mentala specifice trebuie s acorde oatenie mai mare pacientului i acceptrii poziiei acestuia. Valoarea terapeutic a intervenieimedicale crete, dac sunt integrate in mod inovativ in interactiunea cu pacientul urmtoareleasumpii de baz despre acesta.

Pacientul:1. FACE TOT CE I ST N PUTINToi oamenii n anumite momente fac tot ce le st n putin pentru a produce schimbrile decare au nevoie. Pacientii ncearc din greu s se schimbe. Cnd rezultatele nu sunt imediatvizibile sau cnd comportamentul lor este exagerat, imprevizibil sau de necontrolat, suntemtentai s credem c nu se strduiesc ndeajuns sau deloc. De multe ori, ntrebai desprecomportamentul lor, nsii pacienii se nvinovesc c nu fac suficiente eforturi, dar asta nu

nseamn c nu fac tot ce le st n putin la un moment dat sau n fiecare moment dat.

2. VREA S I MBUNTEASC CONDIIA MEDICALDac pacienii nu i mbuntesc condiia suficient de repede sau suficient de mult asta nu

nseamn c ei nu i doresc acest lucru. Dac apar tentative de suicid sau parasuicid, astanu nseamn c ei nu doresc s i imbunteasc condiia. Plecnd de la premisa cpacientul vrea s i imbunteasc condiia putem analizm factorii care interfereaz cuacest lucru i conduc la efecte contrare, optimiznd n acest fel interven ia: emoii intense


3/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


3

(fric, ruine, vinovie), convingeri eronate despre puterea lor de recuperare, lipsa unorabiliti, factori care ncurajeazi menin rspunsuri problematice dinpartea pacientului.

3. ARE NEVOIE S FAC MAI MULT, S NCERCE MAI MULT, S FIE MAI MOTIVATChiar dac pacientul face tot ce i st n putin i dorete s i imbunteasc condiiaacest lucru nu este suficient. Faptul c are nevoie s fac mai mult nu nseamn c ce facenu este bine, ci nseamn c are nevoie de asisteni suport pentru a-i crete motivaia,

pentru a-i crete eforturile i a nltura factorii care l mpiedic.4. NU DIN CAUZA LUI AU APRUT TOATE PROBLEMELE PE CARE LE ARE, DAR EL

ESTE CEL CARE TREBUIE S LE REZOLVECondiia medical actual a pacientului este rezultatul unui cumul de factori. Dei primeteasisteni suport n a-i modifica mediul i modul de rspuns la acesta, pacientul este celcare poate produce cu adevrat aceste schimbri. De aceea, scopul comunicrii estecreterea sentimentului de autoeficacitate i a ncrederii n potenialul propriu de recuperare.

5. VIAA LUI ESTE O VIA GREU DE TRITExperiena personal a bolii i a situaiei lui de via este deosebit de dificil pentru pacient.

ngrijorrile i nevoile pacientului trebuie ascultate i tratate cu maxim seriozitate pentrucreterea calitii vieii.

6. ARE NEVOIE S NVEE MODURI NOI DE A SE COMPORTAI DE A REACIONA NTOATE CONTEXTE RELEVANTE PENTRU EL

Experienele de nvare fructuoase pentru pacient sunt i situaiile foarte dificile pentru el,situaii n care vulnerabilitatea lui este foarte mare, i nu doar situaiile n care se afl ntr-ostare de echilibru emoional. Situaiile de criz pot avea ca rezultat nvarea i nuspitalizarea sau contenionarea, dac asistena adecvat pentru pacient este disponibil.

7. NU EUEAZ NICIODAT N EFORTUL DE A SE RECUPERADac pacientul nu mai face progrese sau starea lui se nrutete suntem tentai s spunemc pacinetul este irecuperabil i s ne pierdem entuziasmul. Pacientul nu eueaz niciodat

n efortul de a se recupera. Dac acest lucru se ntmpl eecul se datoreaz planului detratament. Ca urmare, n aceste situaii nu trebuie s renunm la pacient i la efortul nostrude a-i oferi servicii de ngrijire de calitate, ci trebuie s renunm la planul de tratament i s

contruim un altul.

Beneficii ale abordarii inovative a pacientilor cu probleme specifice de sanatate mentala ?

Relaia dintre personalul medical i pacient nu este nicieri mai important ca n psihiatrie. nacest domeniu, abordarea pacientului si comunicarea medic-pacient este parte integrant dinplanul de tratament. Cnd personalul medical abordeaza eficient pacientul apar numeroasebeneficii att pentru pacieni ct i pentru personalul medical.


4/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


4

Beneficii pentru calitatea serviciilor de ngrijire n sntate mental: Se identific mult mai clar problemele pacientului i crete acuratezea diagnosticului,

care este dificil de realizat n serviciile de sntate mental, spre deosebire de serviciilede sntate fizic;

Crete probabilitatea ca pacienii s fie compliani la tratament i s fac modificri ncomportamentul lor;

Comunicarea despre nevoile pacientului n mod structurat i sistematic aduce sugestii de

mbuntire pentru managementul cazului pacientului cu schizofrenie; Implicarea pacientului n discutarea nevoilor sale crete aderena la tratament; Centrarea pe nevoile i emoiile pacientului i nu pe intervenia farmacologic are o

valoare terapeutic considerabil n tratarea pacienilor cu nevoi multiple; Att personalul medical, ct i pacienii identific calitatea relaiei ca fiind un aspect

crucial n serviciile de ngrijire a sntii mentale; calitatea relatiei este construita demodul de abordare a pacientului.

Beneficii pentru personalul medical: Un studiu de sintez asupra satisfaciei personalului medical arat c sursa principal a

insatisfaciei la locul de munc perceput de acetia este interactiunea unul la unul cupacienii;

Interactiunea cu pacientul care permite oferirea de informaii, aborbarea problemelorpresante, rspunsul la ateptrile pacientului sunt relaionate cu satisfacia crescut apersonalului medical;

Scade stresul la locul de munci burn-out-ul personalului medical; Creterea satisfaciei n munc la personalul medical este n strns legtur cu relaia

medic-pacient; Validarea i acceptarea ngrijorrilor i emoiilor pacientului reprezint o metod de

autosecurizare i prevenire a riscurilor n interaciunea personal medical-pacient; Crete eficiena interveniilor oferite i scade suprasolicitarea la locul de munc;

Beneficii pentru pacieni: Colectarea de date prin comunicare centrat pe pacient are un efect pozitiv asupra

satisfaciei acestuia; Studiile arat c anumite comportamente de comunicare, precum explorarea nevoilor

pacientului, aborbarea emoiilor acestuia, sunt un foarte bun predictor al satisfaciei

pacientului, n timp ce interveniile medicale tehnice (examinare, teste, prescriereamedicaiei) nu sunt; Pacienii sunt mulumii de servicii le de ngrijire i pot nelege mai bine problema lori

interveniile sau opiunile de tratament; Scade distresul pacienilori vulnerabilitarea la recderi; Scade intensitatea simptomelori disconfortul generat de acestea; Pacienii mulumii de relaia terapeutic cu medicul lor se implic activ n recuperare fa

de pacienii care nu sunt multumii de natura relaiei terapeutice; Comunicarea medic-pacient contribuie n mod esenial la reabilitarea social a

pacientului;


5/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


5

STRUCTURA:

Activitati:

1. Se propune participanilor nceperea abordrii tematicii printr-un exerciiu:

Participanii sunt solicitai s listeze pe o foaie de hrtie toate cuvintele care le trec prinminte atunci cand spun pacient cu probleme de sanatate mentala i se gndesc laproprii pacienti, s nu cenzureze nimic.

Sunt rugai s se uite cu atenie la cuvinte i s le mpart n dou categorii cele carereflect aspecte pozitive i cele care reflect aspecte negative.

Fiecare participant este solicitat s prezinte cele mai relevante dou aspecte pozitive inegative pentru el, precum i raportul nr. de cuvinte pozitive/nr. de cuvinte negative.

Trainerul noteaz pe flipchart. Participanii sunt invitai s identifice dintre elementele pozitive listate care exist n

realitate la locul de munci care lipsesc dar sunt dorite.

Concluziile pe care trainerul le sublinieaza in urma activitatii:

In mod natural ne centram pe aspectele negative si tindem sa le generalizam, datoritaparticularitatilor mintii umane de procesare a informatiei. Aceasta particulatitate a mintiiumane ne intinde deseori o capcana, deoarece ne preselecteaza modul in care percepemrealitatea.

Participantii sunt invitati sa exerseze selectarea informatiilor din realitate in mod flexibil, prinurmatorul exercitiu:

2. Se prezinta participantilor iluziile optice prezente in FISA 1:

Participantii sunt invitati sa le priveasca pe rand si sa sa spuna ce anume vad in imagini.


Se sublinieaza diversitatea modului in care putem selecta informatii din realitate. Existanumeroase aspecte pozitive care caracterizeaza pacientii cu probleme de sanatatementala si pe care deseori le subevaluam

Se pune accent pe abordarea dialectica in abordarea pacientului cu probleme de sanatate:mai multe lucruri pot fi adevarate in acelasi timp despre pacient; anumite comportamentenefunctionale ale pacientului nu anuleaza comportamentele sale functionale si valoarea luipersoanala.

Participantii sunt invitati sa exerseze abilitatea mentala de a selecta informatiipoztive caredescriu pacientii cu probleme de sanatate mentala, prin urmatorul exercitiu.

3. Participantii sunt impartiti in grupe de cate 5-6 persoane:


6/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


6

Participantii sunt solicitati sa noteze pe o foaie de flipchart minim 5 comportamentefunctionale sau pozitive ale pacientilor cu probleme de sanatate mentala (exemple: ducealtcuiva de mancare, ajuta la bucatarie, permite medicului sa vorbeasca la tel. In timpulconsultatiei etc.)

Fiecare grupa prezinta comportamentele identificate la proprii pacienti.


Se sublinieaza schimbarea abordarii pacientului cu probleme de sanatate mentala sivaloarea terapeutica acestui aspect, intrucat noi oamenii invatam ca suntem ceea ce altiiconsidera ca suntem.

Se trag concuziile prezentate in Asumptii de baza in aborbarea inovativa apacientilor cu probleme specifice de sanatate mentala si se ofera participantilor fisacu aceste asumptii (FISA 2.)

Materiale de training:

Fisa 1. Iluzii optice (Anexe);Fisa 2. Asumptii de baza in aborbarea inovativa a pacientilor cu probleme specifice de sanatatementala (Anexe);

Referinte bibliografice:

Linehan MM, Core strategies: Validation, Cognitive-Behavioral Treatment of BorderlinePersonality Disorder, 1993, Guilford Press, New York.

Cruz M, Pincus HA, Research on the Influence That Communication in Psychiatric EncountersHas on Treatment, Psychiatric Services, October 2002 Vol. 53 No. 10.

Raz AE and Fadlon J, We Came To Talk With The People Behind The Disease:Communication And Control In Medical Education, Culture, Medicine and Psychiatry, 30: 5575,

2006.

Seale C, Chaplin R, Lelliott P, Quirk A, Antipsychotic medication, sedation and mental clouding:An observational study of psychiatric consultations, Social Science & Medicine, 2007, 65: 698-711.


7/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


7

Lectia 2.Interventie inovativa:

Management comportamental aplicat in cazul pacientilor cu probleme specifice desanatate mintala

OBIECTIVE:1. Modificarea atitudinii profesionistilor de sanatate mentala fata de pacienti:Cunoasterea

cauzei reale a comportamentelor nefunctionale ale pacientilor cu probleme de sanatatementala, pentru situaiile n care acestea nu apar n tabloul bolii.

2. Aplicarea tehnicilor de management comportamental pentru reducereacomportamentelor disfunctionale si cresterea comportamentelor functionale alepacientilor cu probleme de sanatate mentala

CONTINUT:

Funcii ale comportamentelorFuncii ale comportamentelor Exemple

Funcia de a obine ceva: Beneficii sociale sau emoionale (atenie,

laud, confort emoional etc); Beneficii tangibile (accesul la o activitate

preferat, o carte, hran, reet, intimitate etc.);

Face cumprturi pentru un pacientcare nu se poate deplasa;Anun cnd un alt pacient are nevoiede ajutorul specialistului;

Funcia de a evita ceva sau de a scpa din ceva: sarcini aversive sau consecine negative

(sarcini dificile, plictisitoare, timp de ateptaresuplimentar, critic etc.);

stri emoionale negative (fric, ruine); situaii (interaciuni cu aduli, beneficari etc);

Nu vine la grupurile de suport pentrua evita ruinea c nu a reuit cevaanume;

Funcia de a obine i de a evita ceva, simultan Face glgie n sala de ateptarepentru a obine reeta mai repede ipentru a scpa de timpul lung iinconfortabil de ateptare;

Funcia de a comunica ceva Nu este compliant la medicaie pentrua comunica disconfortul cu efectelesecundare.


8/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


8

Aceste funcii ale comportamentelor sunt expresia nevoilor pe care toi oamenii le au, precumnevoia de apreciere, de stim i statut, de valorizare, nevoia de control, de aprobare, decomunicare, nevoia de confort emoional i alte nevoi emoionale i sociale.

Satisfacerea acestor nevoi asigur funcionarea optim a fiecruia dintre noi. De aceea, funciilepe care comportamenetele le au nu pot fi evaluate, nu pot fi considerate bune sau rele. nschimb, comportamentele care rspund acestor funcii pot fi evaluate i considerate adecvate/

acceptabile sau neadecvate/ neacceptabile.De exemplu: consumul de alcool sau cutarea suportului social al unui pacient pot servi aceleiaifuncii: obinerea confortului emoional. Diferena dintre aceste dou comportamente este caccesarea suportului social este un comportament evaluat ca fiind adecvat/ acceptabil, n timp cecomportamentul de consuma alcool este considerat ca fiind neadecvat i se dorete modificarealui.

Ca urmare, fiecare comportament disfuncional al pacientilor este fcut de ctre acetia pentru arspunde imediat i cu maxim certitudine unei nevoi.

Analiza consecinelor unui comportament disfuncional al pacientului:Comportament

Consecine Pozitive/Negative

Imediate/Viitoare

Certe/Incerte =Uncertain*

Unii dintre pacienti l aprob. P I USe simte n contol. P I CSe simte bine pentru ctie c are mai multeanse de a primi mai repede reeta.

P I C

Este mustrat de unii specialiti n sntatemental.

N V U

Este luat naintea altor pacieni. P I UTrece mai repede timpul. P I C

Faceglgie nsala deateptare

i modific poziia incomod n care sttea demult timp.

P I C

* Pentru formarea acronimului care descrie tipul consecinei utilizm pentru incert, echivalentul nlimba englez, uncertain.

PIC pozitive imediate certeNIC negative imediatecertePIU pozitive imediateuncertain

NIU negative imediateuncertainPVC pozitive viitoare certeNVC negative viitoare certe

NVU negative viitoareuncertainPVI pozitive viitoareuncertain


9/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


9

Principii in aplicarea tehnicilor de management comportamental pentru valorificarapotenialului de recuperare al pacientului:

CE TREBUIE S FACEI CE NU TREBUIE S FACEI1. s identificai comportamentelefuncionale ale pacientilor (potenialul lorde dezvoltare): ajut, salut, ateapt, ia

medicaia, solicit ajutorul, pune ntrebri,discut cu ali pacienti;

2. s identificai comportamentelefuncionale care sunt de dorit s apar lapacienti: s participe la edinele de terapie,s exprime dorinele sau ngrijorrile etc.

3. s oferii feedback-uri pozitive intriri* ca urmare a apariiei acestorcomportamente funcionale.

s nu criticai pacientul; s nu ridicai vocea; s nu jignii pacientul;

s nu pedepsii pacientul; s nu umilii pacientul l; s nu facei pacientul s atepte

nejustificat; s nu adresai ironii i glume la adresa

pacientul, sarcasm; s nu contenionai nejustificat pacientul; s nu dezaprobai excesiv pacientul; s nu manifestai o atitudine superioar de

tipul eu hotrsc aici, am ultimul cuvntde spus;

s nu reamintii comportamentedisfuncionale anterioare ale pacientul is adresai acuze suplimentare la adresapacientul;

STRUCTURA:

Activitati:

1. Se alege impreuna cu participantii un comportament problematic al pacientilor:

Participantii sunt invitati sa numeasca cel mai problematic sau mai frecventcomportament nefunctional al pacientilor cu probleme de sanatate mentala, care nureprezinta un simptom al bolii: de exemplu, Face glgie n sala de ateptare.

In scopul realizarii analizei PIC/NIC a comportamentului, participantii sunt invitati sa

numeasca cat mai multe efecte ale acestui comportament, pe care pacientul le resimte,(ce se intampla ca urmare a faptului ca pacientul are acest comportament).


Orice comportament are o functie, raspunde unor nevoi pe care le avem; Comportamentele sunt mentinute de consecintele pozitive imediate; Reactiile noastre reprezinta de multe ori consecinte pozitive care intaresc

comprtamentele problematice sau disfunctionale ale pacientilor. Comportamentele disfunctionale ale pacientilor, care nu fac parte din tabloul bolii, nu au

legatura cu boala sau aferctiunile functionarii mentale, ci sunt comportamente fiziologice


10/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


10

care raspund principiilor de management comportamental si interventiilorcomportametale.

Se ofera informatii despre cele mai frecvete metode de interventie comportamentala:stabilirea de reguli, programe de aplicare a intaririlor, extinctia, aplicarea consecintelorlogice si naturale.

2. Participantii sunt impartiti pe grupe de cate 5-6 persoane.

Participantii sunt solicitati sa aleaga un comportament problematic al unui pacient (cazreal), sa identifice functia comportamentului prin realizarea analizei PIC/NIC si saidentifice cat mai multe reactii ale personalului medical care intaresc comportamentulproblematic; fiecare grup primeste FISA 3 pentru ajutor;

Fiecare grupa prezinta ce a lucrat, apoi, impreuna cu toti ceilalti se identifica, pentrufiecare caz, comportamente alternative ale personalului medical in scopul interventieicomportamentale (reducerea comportamentului nefunctional si crestereacomportamentului funtional a pacientului).


Reactiile noastre reprezinta de multe ori consecinte pozitive care intaresccomprtamentele problematice sau disfunctionale ale pacientilor. O metoda inovativa deinterventie este modificarea lucrurilor care sunt in controlul nostru, modificarea propriilorreactii, pentru modificarea comportamentelor disfunctionale ale pacientilor.

3. Participantii sunt invitati sa exprime avantaje si dezavantajele percepute ale aplicariiacestei metode inovative de interventie in cazul pacientilor cu probleme specifice desanatate mentala.

Se extrag impreuna cu participantii principii in aplicarea tehnicilor de managementcomportamental pentru valorificara potenialului de recuperare al pacientului:


Moderatorul valideaza dezavantajele percepute, le resemnifica in termenii dezavantajelorpe teremen scurt si a castigurilor pe termen lung si construieste raportul costuri beneficiiin favoarea beneficiilor pentru personalul medical.

Materiale de training:Fisa 3: Analiza PIC/NIC (Anexe).


11/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


11

Referinte bibliografice:

Daniels, A., 2000, Bringing Out the Best in People. How to Apply the Astonishing Power ofPositive Reinforcement, McGrow -Hill, Inc.


12/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


12


Modificarea convingerilor despre boala in cazul pacientilor cu probleme specifice desanatate mintala

OBIECTIVE:

1. Modificarea atitudinii profesionistilor de sanatate mentala fata de pacienti: Cunoasterearolului pe care reprezentarea mentala asupra bolii o are asupra comportamentelornefunctionale ale pacientilor cu probleme de sanatate mentala.2. Aplicarea tehnicilor de modificare a convingerilor despre boala pentru crestereacompliantei la tratament a pacientilor cu probleme de sanatate mentala.

CONTINUT:

Ce este reprezentarea mental a bolii ?

nainte de a rspunde unor situaii i evenimente, oamenii caut s le neleag. Aa se ntmpl

i n cazul unei mboln

viri.Pacien

ii

i reprezint

mental informa

iile despre boal

si medicaie

sub form de convingeri personale care au un coninut specific. Mai muli autori, Leventhal fiindunul dintre cei mai importani, au fcut demersuri pentru identificarea elementelor stabileprezente la majoritatea oamenilor,care circumscriu acest coninut mental referitor la boal. (6,7)Oamenii i organizeaz informaiile despre boali tratament pe mai multe dimensiuni:

1) identitatea bolii(denumirea i simptomele bolii)2) durata bolii(acut / cronic)3) consecinele (fizice, sociale, economice, emoionale)4) cauze ( interne / externe)5) curabilitate sau controlabilitate.

Relevana reprezentrii mentale a bolii de ctre pacient n practic ?

Reprezentarea mental a bolii construit de ctre pacieni este cel mai adesea mult diferitde informaiile tiinifice despre boal.Pentru a nelege cum ajung oamenii s adopte un anumit comportament legat de starea lorde sntate, Leventhal concepe modelul autoreglrii bolii (Self-Regulation Model of Illness).Cercetrile care au pus baza dezvoltrii acestui model arat c oamenii se raporteaz laboal att cognitiv (raional), ct i emoional. n efortul de autoreglare, oamenii parcurg treietape :

1. reprezentarea bolii i a ameninrii asupra sntii (Ce simptome am ? Care estecauza lor ? Ct timp dureaz ? Ce consecine au simptomele asupra mea ? Existo modalitate prin care pot controla simptomele/ exist un tratament ?)

2. planul de aciune pentru adaptarea la boal (Ce s fac ca s m simt mai bine ?) ;


13/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


13

3. evaluarea eficienei aciunilor implementate (M simt mai bine sau nu ?).(7)

Reprezentarea mental a bolii, informaiile pe care pacienii le au despre boal itratament, este punctul de plecare n procesul de autoreglare a propriului comportament nraport cu boala.

STRUCTURA:

Activitati:

1. Participanii sunt invitai s-i aminteasc un moment n care au avut un disconfort fizic(ex.o durere, o raceala) i modul n care au reacionat.

Fiecare participant descrie o experien personal.


Se identific faptul c pacienii n mod natural reacioneaz la simptome conform unorreguli laice despre boali tratament;

Se identifica comportamente necompliante sau hipercompliante proprii, in caz de boala; Se introduce conceptul reprezentrii mentale asupra bolii ca explicatie pentru respectivele

comportamente.

2. Participanii sunt invitai noteze ce semnificaie are pentru fiecare dintre ei conceptul dedepresie si /sau anxietate ca exemplificare a diferenelor individuale n percepiaasupra bolii.


Se discut aderena la prescripiile medicale n funcie de reprezentarea personalasupra bolii;

Convingerile despre boala si tratament influenteaza comportamentul de bolnav alpacientilor cu probleme de sanatate mentala;

Comportamentele neadecvate ala pacientilor cu probleme de sanatate mentaa, precumnecomplianata, sunt datorate reprezentarii mentale asupra bolii si faptului ca boalaafecteaza functionarea mentala. Comportamentele nefunctionale ale pacientilor suntfiziologice, adica sunt coerente cu reprezentarea mentala asupra bolii pe care acestia oau si raspund la modificarea convingerilor despre boala si despre tratament.

3. Participanii sunt impartiti pe grupe si sunt solicitai s dea exemple de situaii n carepacienii rspund diferit sau se comport diferit fa de cum le-a recomandat medicul(exemplele sunt prezentate).


14/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


14

Participanii sunt solicitai s ofere ct mai multe explicaii pentru care comportamentulpacientului este diferit, nu urmeaz recomandrile medicului (exemplele sunt notate peflipchart).


Explicatiile oferite sunt formulate in termenii reprezentarii mentale a bolii pe care pacientii

o au; Se identifica cele mai frecvente distorsiuni in modul in care pacientii isi reprezinta boala;

4. Participanii sunt impartiti pe grupe de 5-6 persane si sunt solicitai s prezinte un cazconcret cu care s-au confruntat, in care pacientul avea comportamente necompliante suneadecvate cu conduita terapeutica. Paticipantii primesc FISA 4 ca sprijin.

Fiecare grupa prezinta modalitatea de identificare a distorsiunilor din reprezentareamentala a bolii pacientului si transmiterea informatiei necesare pentru contruirea uneireprezentri mentale corecte asupra bolii, de exemplu:

A. Explicarea patofiziologiei. Educarea despre cauzele bolii.B. Educarea pacientului legat de diferena ntre simptomele bolii i alte simptome pecare pacientul le atribuie eronat bolii.C. Educarea despre durata bolii acuta/ cronica;D. Educare despre consecinele bolii (dizabilitate);E. Educare despre tratament i stabilirea unui plan personalizat de recuperare saude management a bolii (exerciiu fizic, reluarea activitilor normale etc.).F. Educarea cu privire la cele mai frecvente simptome faza prodromala/postdromala.


O metoda inovativa de interventie este modificarea distorsiunilor din reprezentareamentala pe care pacientii cu probleme de sanatate mentala o au, legat de propria lorboala, in scopul cresterii compliantei la tratament si a recupararii.

Materiale de training:

Fisa 4: Dimensiunile reprezentarii mentale a bolii (Anexe).

Referinte bibliografice :

Leventhal, H. & Diefenbach, M., "Active Side of Illness Cognition", Mental Representation ofHealth and Illness, Skelton J.A., Croyle R.T. (eds), 1991, Springer-Verlag Inc., New York.


15/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


15


Dezvoltarea abilitatilor de autoreglare si validare emotionala in cazul pacientilor cuprobleme de sanatate mentala

OBIECTIVE:1. Modificarea convngerilor disfunctionale despre emotii a profesionistilor de sanatatementala.2. Aplicarea tehnicilor de autoreglare si validare emotionalapentru valorificarea potentialuluide recuperare a pacientilor cu probleme de sanatate mentala.

CONTINUT:

Ce pot face pentru sntatea mea emoional ?

Sntate emoional este rezultatul unui set de abiliti sau competene emoionale dobnditeprin nvare pe parcursul vieii. S fii sntos emoional nseamn s fii autonom, s ai abilitateade a face fa la situaiile cotidiene de stres, s recunoti i s exprimi emoiile, s interacionezieficient cu ceilali, s fii autoeficient.

Pentru optimizarea i meninerea sntii tale emoionale poi s exersezi i s acorzi atenie, nfiecare zi, emoiilor.

Identific emoiile n propriile manifestri fiziologice, dispoziii i gnduri Identific emoiile prezente la ali oameni D nume emoiilori recunoate varietatea tririlor emoionale Exprim-i adecvat emoiile i nevoile tale generate de emoii Recunote diferenele individuale n exprimarea aceleiai emoii Recunoate diferena ntre emoiile oamenilor aflai n acceai situaie. Dac emoiile ar fi

detereminate de stimuli externi, atunci toi oamenii n aceeai situaie, ar avea aceeaiemoie.

Numete cauzele emoiilor. De exemplu, Sunt nemulumit c iubita nu-mi zambete cnd ne ntalnim!, nu reprezint cauza real a emoiei pentru c nu toat lumea este nemulumitntr-o astfel de situaie. Cauza real este faptul c persoana i-ar dori foarte mult ca iubita s-I zmbeasc atunci cnd se ntlnesc, iar acest lucru nu se ntmpl. Numirea adecvat acauzelor emoiilor ar fi Sunt nemulumit atunci cnd iubita nu-mi zmbete, pentru c mi-adori foarte mult ca ea s-mi zmbeasc atunci cnd ne ntalnim!

Accept experiena att a emoiilor plcute, ct i a celor neplcute Identific schimbarea opiniei i a punctelor de vedere a unei persoane o dat cu schimbarea

tririi emoionale Identific rolul emoiilor n orientarea ateniei spre diferite acitiviti sau stimuli


16/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


16

Accept trecerea de la o emoie la alta Implic-te n dezvoltarea propriilor emoii care sunt stenice i i ofer beneficii

Autoreglare emoional

Deoarece de fiecare dat emoiile noastre sunt corecte i reale, ele dor.Autoreglarea emoional nseamn s fii capabil s schimbi modul n care te simi.

Autoreglarea emoiilor este diferit de a nega sau de a evita emoia. De exemplu, este nesntos snegi emoia de durere la pierderea cuiva sau s o transformi ntr-o emoie de indiferen. S schimbimodul n care te simi nseamn s trieti o nou emoie, diferit de cea pe care o trieti i n legturcu care ai decis c nu te conduce nicieri. Acest lucru se face printr-un set de abiliti care te ajut sreacionezi emoional la ceva diferit; astfel trieti o nou emoie legat de acelai eveniment;

Asumii de baz ale autoreglrii emoionale

Urmtoarele asumpii au rolul de ai oferi un sprijin n efortul de management a propiilor emoii. Poireveni la aceast list dac observi c emoiile/ emoia ta crete n intensitate indiferent ce faci i ieste greu s o trieti (probabil c unele dintre asumpiile de mai jos au fost nclcate; n acest caz,lista te poate ajuta s stabilizezi trirea ta emoional):

1. Emoiile au un scop. Te ajut s reacionezi rapid, s te protejezi, s nvei i adaug culoare ienergie vieii de zi cu zi.

2. Pentru a putea s serveasc scopurilor pentru care ele au fost create i puse n viaaoamenilor, emoiile trebuie trite pe deplin i acceptate.

3. Evitatea emoiilor are efecte paradoxale: cu ct ncerci mai mult s evii emoiile sau s evadezidin ele, cu att mai intense i mai imediate (de neoprit) vor deveni.

4. Emoiile sunt ntotdeauna adevrate i corecte. Ceea ce faci cu ele sau modul n care

reacionezi la ele (cum te gndeti/ ce gndeti despre ele/ cum te compori datorit lor) estegreit sau disfuncional.

5. Emoiile nu sunt valori. Valori sunt gndurile, ideile, principiile. Emoiile sunt simuri ca ipipitul, gustul, mirosul, vzul. Emoiile sunt un mod prin care cunoatem i expereniemlumea.

6. nti, trebuie s trieti emoia, s stai n ea, s accepi prezena ei i modul n care ea seexprim, nainte de a trece la o alt emoie. nti trebuie s fii aici, pentru ca apoi s fii acolo.

7. Emoiile sunt diferite de aciuni sau de comportamente. De exemplu, dac te simi furios, astanu nseamn cu necesitate c vei lovi pe cineva. A avea o emoie nu nseamn cu necesitatec ea va conduce la o anumit aciune sau c trebuie acionat.


17/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


17

8. Tu eti diferit/ de emoiile tale. Ceea ce simi este doar un aspect (important) a ceea ce eti.Identitatea ta, cine eti tu, nu este acelai lucru cu ce simi, cu emoiile tale.

9. Cnd intensitatea emoiilor este mare (inima bate puternic, respiraie ntretiat, nod n gt, nod n stomac, gndul c trebuie s faci imediat ceva pentru a schimba ce se ntmpl etc.),emoiile sunt cel mai puin n stare s i dea un sfat nelep i util legat de ceea ce este de fcut

(cu excepia situaiilor n care eti ameninat/ fizic direct de un pericol identificabil).10. Autoreglarea emoional necesit exerciiu i rbdare. Dac autoreglarea emoiilor ar fi fost un

lucru uor, cu siguran am fi nvat i am fi tiut cu toii s l facem pn acum. Ca toatelucrurile importante i utile, este nevoie de efort i perseveren pentru a obine efecte durabile.

STRUCTURA:

Activitati:

1. Participanii sunt invitai sa realizeze un exercitiu de decizie, pentru a pune in evidenta rolulemotiilor:

a. 3 exercitii de decizie:Ex. 1. alegeti intre urmatoarele aternative (certitudine):1.1. 100% sanse sa castigati 5000 euro ;1.2. 100% sanse sa casigati 2500 euro ;Participantii sunt invitati sa ridice mana daca aleg alternativa 1, respectiv 2.

Ex. 2. alegeti intre urmatoarele alternative (risc)2.1. 50% sanse sa castigati 5000 euro; (risk taker)2.2. 100% sanse sa castigati 2500 euro; (risk averse)Participantii sunt invitati sa ridice mana daca aleg alternativa 1, respectiv 2.

Ex. 3. alegeti intre urmatoarele alternative (ambiguitate)3.1. s-ar putea sa castigati 5000 euro;

3.2. 100% sanse sa castigati 2500 euro;Participantii sunt invitati sa ridice mana daca aleg alternativa 1, respectiv 2.


Se identifica, care dintre aceste 3 situatii de decizie (ca pattern) o intalnim mai frecvent inviata reala: certitudine, risc sau ambiguitate ?

Se discuta ce ne ajuta sa decidem in situatiile de risc si de ambiguitate ? care sunt criteriilerationale pe care le folosim ? ce calcule facem ?

Oamenii nu dispun de resurse nelimitate de timp, cunostinte si capacitate de procesare ainformatiei; situatiile in care decizia corecta e importanta, sunt situatiile care implica risc,incertitudine, ambiguitate.


18/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


18

Procesul de luare a deciziei depinde in mare masura de substratul neurologic implicat inprocesarea emotiilor si autoreglarea emotionala.

Daca emotiile sunt atat de utile, de ce incercam sa le controlam ? ca sa se raspunda laaceasta intrebare , se introduce exercitiul urmator.

2. Participantii sunt invitati sa raspunda la urmatoarele intrebari pentru a identifica Miturile siconvingeri disfunctionale despre emotii:

Ce am invatat de-a lungul vietii despre emotii? Ce gandim despre emotiile noastre? Ce gandim ca ceilalti oameni cred despre emotiile noastre?

Ca sunt o povara pentru alti oameni;Ca sunt ceva de care sa iti fie rusine;Ca sunt stupide sau absurde;Ca sunt inutile;Ca spun despre tine ca esti o persoana slaba;Ca spun despre tine ca nu esti profesionist;


Daca consideram ca nu ar trebui sa simtim ce simtim sau ca emotiile nu au sens, sau caspun despre noi ca suntem slabi, atunci obiectivul este eliminarea si controlul emotiilor sinu gestionarea optima a situatiei se da participantilor FISA 5.

3. Participantii sunt invitati sa identifice cum ii influenteaza convingerile negative despre emotiiin interactiunea cu pacientii si cum ii influenteaza pe pacienti.

Participantii sunt impartiti in grupe de 5-6 persoane si primesc sarcina de a da 2-3exemple de situatii in care se evidentiaza comportamnte care decurg din urgenta de aelimina emotiile negative in activitatea lor profesionala, dar si la pacienti.

Exemplele sunt prezentate si sunt analizare costurile comportamentelor care decurg dindin urgenta eliminarii emotiilor negative;


Eliminarea emotiilor are costuri mari pe termen lung si se impune modificarea strategiei degestionare a emotiilor.

4. Prezentarea noi perspectivei de autoreglare emotionala si a convingerilor functionaledespre emotii: Frecvent ne gandim la reglarea emotoiilor ca la controlul lor, trebuie sa necontrolam emotiile, sa le infranam.

Nimeni nu spune ca ar trebui sa ne inframan dragostea, recunostinta sau aprecierea, darcu toate acestea, emotiiletrebuie infranate.

Rolul emotiilor noastre; ce spun ele despre noi: reflecta valorile nostre reflecta nevoile noastre


19/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


19

neconecteza cu ceilalti ne ajuta sa luam decizii

Paradigma Acceptance and Commitment Therapy: emotiile ca organ de simt, nu putemsa nu simtim ce simtim. Emotiile sunt esentiale pt viata.


Se identific convingerile pozitive despre emotii si mesajele de validare emotionala oferite siesisi pacientietului. Se da un exemplu au Validarii Ideale:

Inteleg ca te simti trista si fara speranta. Emotiile tale au sens avand in vedere ce seintampla cu tine si situatia in care esti. Acum pare ca tristetea va dura la nesfarsit, tecopleseste uneori si te simti singura cu toate astea si nimeni nu te intelege cu adevarat. Dartristetea ta este, de asemenea parte a ceea ce valorizezi importanta dragostei, a faptului dea avea pe cineva care conteaza langa tine si asta spune ceva despre capacitatea ta de a iubisi de a tine la cineva si nu vrei sa pierzi vreodata asta.

Materiale de training:Fisa 5: Modelul schemelor emotionale (Anexe).

Referinte bibliografice :

Leahy, R., L., 2003, Roadbloacks in Cognitive Behavioral Therapy. Transforming Challenges intoopportunities for change, Guildford Press, New York, London.


20/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


20

ANEXE


21/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


21

FISA 1. Iluzii optice:


22/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


22

FISA 2. Asumptii de baza in aborbarea inovativaa pacientilor cu probleme specifice de sanatate mentala


23/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


23

PACIENTUL:

1. FACE TOT CE I ST N PUTINToi oamenii n anumite momente fac tot ce le st n putin pentru a produce schimbrile de careau nevoie. Pacientii ncearc din greu s se schimbe. Cnd rezultatele nu sunt imediat vizibilesau cnd comportamentul lor este exagerat, imprevizibil sau de necontrolat, suntem tenta i s

credem c nu se strduiesc ndeajuns sau deloc. De multe ori, ntrebai despre comportamentullor, nsii pacienii se nvinovesc c nu fac suficiente eforturi, dar asta nu nseamn c nu factot ce le st n putin la un moment dat sau n fiecare moment dat.

2. VREA S I MBUNTEASC CONDIIA MEDICALDac pacienii nu i mbuntesc condiia suficient de repede sau suficient de mult asta nu

nseamn c ei nu i doresc acest lucru. Dac apar tentative de suicid sau parasuicid, asta nunseamn c ei nu doresc s i imbunteasc condiia. Plecnd de la premisa c pacientulvrea s i imbunteasc condiia putem analizm factorii care interfereaz cu acest lucru iconduc la efecte contrare, optimiznd n acest fel intervenia: emoii intense (fric, ruine,vinovie), convingeri eronate despre puterea lor de recuperare, lipsa unor abiliti, factori care

ncurajeazi menin rspunsuri problematice dinpartea pacientului.

3. ARE NEVOIE S FAC MAI MULT, S NCERCE MAI MULT, S FIE MAI MOTIVATChiar dac pacientul face tot ce i st n putini dorete s i imbunteasc condiia acestlucru nu este suficient. Faptul c are nevoie s fac mai mult nu nseamn c ce face nu estebine, ci nseamn c are nevoie de asisteni suport pentru a-i crete motivaia, pentru a-icrete eforturile i a nltura factorii care l mpiedic.

4. NU DIN CAUZA LUI AU APRUT TOATE PROBLEMELE PE CARE LE ARE, DAR EL ESTECEL CARE TREBUIE S LE REZOLVE

Condiia medical actual a pacientului este rezultatul unui cumul de factori. Dei primeteasisteni suport n a-i modifica mediul i modul de rspuns la acesta, pacientul este cel carepoate produce cu adevrat aceste schimbri. De aceea, scopul comunicrii este creterea

sentimentului de autoeficacitate i a ncrederii n potenialul propriu de recuperare.

5. VIAA LUI ESTE O VIA GREU DE TRITExperiena personal a bolii i a situaiei lui de via este deosebit de dificil pentru pacient.

ngrijorrile i nevoile pacientului trebuie ascultate i tratate cu maxim seriozitate pentrucreterea calitii vieii.

6. ARE NEVOIE S NVEE MODURI NOI DE A SE COMPORTA I DE A REACIONA NTOATE CONTEXTE RELEVANTE PENTRU EL

Experienele de nvare fructuoase pentru pacient sunt i situaiile foarte dificile pentru el, situaii n care vulnerabilitatea lui este foarte mare, i nu doar situaiile n care se afl ntr-o stare de


24/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


24

echilibru emoional. Situaiile de criz pot avea ca rezultat nvarea i nu spitalizarea saucontenionarea, dac asistena adecvat pentru pacient este disponibil.

7. NU EUEAZ NICIODAT N EFORTUL DE A SE RECUPERADac pacientul nu mai face progrese sau starea lui se nrutete suntem tentai s spunem cpacinetul este irecuperabil i s ne pierdem entuziasmul. Pacientul nu eueaz niciodat n

efortul de a se recupera. Dac acest lucru se ntmpl eecul se datoreaz planului de tratament.Ca urmare, n aceste situaii nu trebuie s renunm la pacient i la efortul nostru de a-i oferiservicii de ngrijire de calitate, ci trebuie s renunm la planul de tratament i s contruim unaltul.


25/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


25

FISA 3. Analiza PIC/NIC

Analiza consecinelor unui comportament disfuncional al pacientului:

Comportament ConsecinePozitive/Negative

Imediate/Viitoare

Certe/ Incerte= Uncertain*

Unii dintre pacienti l aprob. P I USe simte n contol. P I CSe simte bine pentru ctie c are mai multeanse de a primi mai repede reeta.

P I C

Este mustrat de unii specialiti n sntatemental.

N V U

Este luat naintea altor pacieni. P I U

Trece mai repede timpul. P I C

Face glgie nsala de ateptare

i modific poziia incomod n care sttea demult timp.

P I C

* Pentru formarea acronimului care descrie tipul consecinei utilizm pentru incert, echivalentul nlimba englez, uncertain.

CU CAT O CONSECINTA ESTE MAI IMEDIATA SI CERTA, CU ATAT ARE O PUTERE MAI MAREASUPRA COMPORTAMENTULUI.

PIC pozitive imediatecerteNIC negative imediatecertePIU pozitive imediateuncertain

NIU negative imediateuncertainPVC pozitive viitoarecerteNVC negative viitoare cert

NVU negative viitoareuncertainPVI pozitive viitoareuncertain


26/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


26

FISA 4. Dimensiunile reprezentarii mentale a bolii.

Oamenii, nainte s rspund la situaii i evenimente care le afecteaza sntatea, le nteleg. Eii reprezint mental informaiile despre boal si medicatie, sub form de convingeri personalecare au un coninut specific. Leventhal 1991 este unul dintre principalii autorii care a realizat un

demers complex de identificare a unor elemente stabile, prezente la marea majoritate aoamenilor, care circumscriu acest coninut mental referitor la boal.

Oamenii i organizeaz informaiile despre boal si tratament pe mai multe dimensiuni:

1.identitatea bolii(denumirea i simptomele bolii),

2.durata bolii (acut / cronic),

3.consecinele (fizice, sociale, economice, emoionale),

4. cauze( interne / externe),

5. curabilitate sau controlabilitate (tratament).

De ce s identificm reprezentarea mental a pacientului asupra bolii ?

Colectarea tuturor informaiilor relevante despre pacient contribuie la realizarea unuidiagnostic acurat i la construirea eficient a planului de intervenie;

l ncurajeaj pe pacient s s coopereze i s fac eforturi n urmarea planului derecuperare;

Exploararea convingerilor pacientului despre bol l ajut s neleag i s ireaminteasc informaiile primite;

Cnd se prezint la medic, pacientii doresc suport i ajutor pentru mai multe problemedect una singur, cu care ncep discursul sau pe care o prezint atunci cnd sunt

ntrebai; 40% - 80% dintre pacienti nu urmeaz recomandrile primate, dac acestea nu sunt

relaionate cu nevoile, prioritile, asteptrile pacientului; Explorarea convingerilor pacientului despre problemele sale este predictor pentru

rezultatele pozitive obinute de pacient n urma interveniei medicale;


27/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


27

FISA 5. Modelul schemelor emotionale (Leahy, 2003)

Atentia orientate catre emotiiEMOTII:Furie

AnxietateTristeteEmotii sexuale

Emotiile sunt normale

Evitarea emotiilor

Emotiile sunt roblematice

Interpretari negative aleemotiilor:

Vina Lipsa consensului Vedere simplistica Incompresibilitate Neacceptarea emotiilor Rationalitate

disociere mancat compulsive consum de alcool consum de droguri amortit (nu simt nimic)

Pierderea controlului Durata lunga

Ruminare Ingrijorare Evitarea situatiilor care

genereaza emotii Acuzarea altora

Acceptare

Exprimare Validare invatare


28/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


28

Fondul Social European, POS DRU 2007-2013, Axa prioritar nr. 3 - Creterea adaptabilitii lucrtoriloria ntreprinderilor, Domeniul major de intervenie 3.2. Formare i sprijin pentru ntreprinderi i angajaipentru promovarea adaptabilitii.

Titlu proiect Competene i Performan n Sntate

Liga Romn pentru Sntate MintalSos. Mihai Bravu 90-96, Bl. D17, Sc. 4, Ap. 149,Sector 2, Bucuresti, RomaniaTel: +4021 252 60 11Fax: +4021 252 08 66E-mail: [email protected]

Aprilie 2011


29/29

UNIUNEAEUROPEAN


EGALITII DEANSE

AMPOSDRU



LIGAROMNPENTRU

SNTATEMINTAL

CENTRULNATIONAL

DESANATATEMINTALA

SI LUPTAANTIDROG


29

Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene sau aGuvernului Romniei

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	lili-janet
View:	216 times
Download:	0 times

Modul_tehnici abordarepacienti

Documents