CAPITOL VI Utilizarea PC-ului LECȚIA 1 - Contabilitatea și sistemul informațional economic Contabilitatea ca tehnică de gestiune Prin „tehnică" se înţelege un ansamblu de procedee care aparţin unei meserii sau unei arte şi care sunt utilizate pentru obţinerea unui rezultat determinat. Din acest punct de vedere, con- tabilitatea este o tehnică. Prin tehnică se înţelege şi aplicarea cunoştinţelor teoretice, în acest sens, tehnica este o parte a ştiinţei. Ca tehnică de gestiune contabilitatea poate fi considerată partea aplicativă a teoriei contabile. „Contabilitatea este o tehnică ce permite, prin adunarea datelor numerice si organizarea lor într-un ansamblu coerent, înfăţişarea activităţii si a rezultatelor unei întreprinderi, şi mai gener- al, a unei organizaţii". Contabilitatea ca ştiinţă socială Conceptul de ştiinţă are mai multe înţelesuri, într-un sens literar si vechi această noţiune este apropiată de cele de artă sau tehnică. Ştiinţa desemnează priceperea, fiind definită ca arta şi tehnica necesitând cunoştinţe şi reguli, în acest sens, putem considera contabilitatea ca ştiinţa conturilor, al cărei subiect va fi conceperea şi coordonarea lor. Sistemele contabile, deşi aplicate peste tot în lume, nu au o valoare universală şi nu se bazează pe legi obiective. Din acest punct de vedere, contabilitatea nu este o ştiinţă exactă cum sunt ştiinţele fizice si naturale. Sistemul european, sistemul anglo-saxon, sistemul sud-american şi sistemul islamic de contabilitate prezintă unele diferenţe semnificative şi depind de contextul economic, social si cultural al fiecărei ţări. Dacă ştiinţa este definită ca un „sistem de cunoştinţe având un obiectiv determinat şi o metodă proprie" , atunci contabilitatea este o ştiinţă socială aplicativă, ce se aseamănă cu geografia sau istoria. Contabilitatea este o ştiinţă socială deoarece: • este o creaţie a fiinţei umane; • reflectă fenomene, activităţi şi fapte sociale; • se adresează grupurilor de utilizatori care fac parte din societate; • informaţiile contabile influenţează comportamentul oamenilor, determină schimbări sociale; • informaţiile contabile sunt generate de unităţile patrimoniale care fac parte din societate; • este dependentă sau influenţată de fenomene sociale. Contabilitatea este arta reprezentării abstracte a unei realităţi economice concrete. Definirea contabilităţii ca artă a avut loc în contextul apariţiei contabilităţii în partidă dublă, în evul mediu, în această perioadă procesul de propagare a cunoştinţelor contabile a fost destul de lent, deoarece contabilii s-au organizat în asociaţii profesionale, care aveau regulamente restrictive de admitere. Păstrarea secretului asupra artei de a ţine registrele, a contabilităţii în partidă dublă a dus la creşterea prestigiului contabililor dar şi la încetinirea propagării ştiinţei. Contabilitatea este definită ca „arta de a înregistra şi sistematiza, într-un mod semnificativ, valoarea monetară a tranzacţiilor comerciale si evenimentelor cu caracter financiar, de a întocmi documentele contabile de sinteză şi de a interpreta rezultatele".
Transcript
CAPITOL VI
Utilizarea PC-ului
LECȚIA 1 - Contabilitatea și sistemul informațional economic
Contabilitatea ca tehnică de gestiunePrin „tehnică" se înţelege un ansamblu de procedee care aparţin unei meserii sau unei arte şi care sunt utilizate pentru obţinerea unui rezultat determinat. Din acest punct de vedere, con-tabilitatea este o tehnică. Prin tehnică se înţelege şi aplicarea cunoştinţelor teoretice, în acest sens, tehnica este o parte a ştiinţei.Ca tehnică de gestiune contabilitatea poate fi considerată partea aplicativă a teoriei contabile. „Contabilitatea este o tehnică ce permite, prin adunarea datelor numerice si organizarea lor într-un ansamblu coerent, înfăţişarea activităţii si a rezultatelor unei întreprinderi, şi mai gener-al, a unei organizaţii".
Contabilitatea ca ştiinţă socialăConceptul de ştiinţă are mai multe înţelesuri, într-un sens literar si vechi această noţiune este apropiată de cele de artă sau tehnică. Ştiinţa desemnează priceperea, fiind definită ca arta şi tehnica necesitând cunoştinţe şi reguli, în acest sens, putem considera contabilitatea ca ştiinţa conturilor, al cărei subiect va fi conceperea şi coordonarea lor.Sistemele contabile, deşi aplicate peste tot în lume, nu au o valoare universală şi nu se bazează pe legi obiective. Din acest punct de vedere, contabilitatea nu este o ştiinţă exactă cum sunt ştiinţele fizice si naturale. Sistemul european, sistemul anglo-saxon, sistemul sud-american şi sistemul islamic de contabilitate prezintă unele diferenţe semnificative şi depind de contextul economic, social si cultural al fiecărei ţări.Dacă ştiinţa este definită ca un „sistem de cunoştinţe având un obiectiv determinat şi o metodă proprie" , atunci contabilitatea este o ştiinţă socială aplicativă, ce se aseamănă cu geografia sau istoria.
Contabilitatea este o ştiinţă socială deoarece:• este o creaţie a fiinţei umane;• reflectă fenomene, activităţi şi fapte sociale;• se adresează grupurilor de utilizatori care fac parte din societate;• informaţiile contabile influenţează comportamentul oamenilor, determină schimbări sociale;• informaţiile contabile sunt generate de unităţile patrimoniale care fac parte din societate;• este dependentă sau influenţată de fenomene sociale.
Contabilitatea este arta reprezentării abstracte a unei realităţi economice concrete.Definirea contabilităţii ca artă a avut loc în contextul apariţiei contabilităţii în partidă dublă, în evul mediu, în această perioadă procesul de propagare a cunoştinţelor contabile a fost destul de lent, deoarece contabilii s-au organizat în asociaţii profesionale, care aveau regulamente restrictive de admitere. Păstrarea secretului asupra artei de a ţine registrele, a contabilităţii în partidă dublă a dus la creşterea prestigiului contabililor dar şi la încetinirea propagării ştiinţei.Contabilitatea este definită ca „arta de a înregistra şi sistematiza, într-un mod semnificativ, valoarea monetară a tranzacţiilor comerciale si evenimentelor cu caracter financiar, de a întocmi documentele contabile de sinteză şi de a interpreta rezultatele".
CAPITOL VIContabilitatea ca limbaj de comunicareContabilitatea poate fi definită ca un limbaj al afacerilor, sau ca un limbaj formalizat al între-prinderilor. „Contabilitatea este limba afacerilor."Limbajul contabil se caracterizează prin trei dimensiuni: aspectul sintactic, aspectul semantic şi aspectul pragmatic.• Sintaxa contabilă constă în ansamblul de reguli si proceduri ce trebuie respectate pentru înregis-trarea, calculul şi analiza operaţiilor economice dintr-o întreprindere. Sintaxa contabilă se bazează pe un sistem de simboluri care formează un vocabular contabil specializat, cum ar fi: contul, bilanţul, debitul, creditul, activul, pasivul, venituri, cheltuieli, rezultate etc.• Semantica limbajului contabil tratează semnificaţia semnelor transmise de contabilitate şi se referă la corespondenţa dintre obiectul descris (averea întreprinderii) şi sistemul sau modelul contabil.• Aspectul pragmatic sau pratica limbajului contabil se referă la dialogul realizat prin intermediul informaţiilor contabile dintre diferiţii utilizatori ai „produselor" contabilităţii.
Preocupările actuale pe linia normalizării şi standardizării limbajului contabil au dus la un limbaj normalizat sau standardizat la nivel mondial, care realizează descrierea realităţii economice sub formă de simboluri, cifre si cuvinte. Existenta unui astfel de limbaj permite o mai mare transpar-entă asupra activităţii unităţilor patrimoniale si facilitează procesul decizional si de control.Modificarea realităţii economico-sociale şi apariţia unor noi teorii ştiinţifice determină modificar-ea limbajului contabil, perfecţionarea acestuia.Ca toate limbajele normalizate, limbajul contabil este precis, concis şi complet.
Contabilitatea ca sistem de informareDacă pornim de la o abordare sistemică, contabilitatea poate fi definită ca un sistem de informare ce are ca obiect culegerea, prelucrarea, stocarea şi comunicarea informaţiilor cu privire la patri-moniul întreprinderilor, în vederea luării deciziilor.Creşterea rolului social al contabilităţii i-a determinat pe unii autori să afirme că, contabilitatea este un joc social, cu actorii şi regizorii săi, cu arbitrii reprezentaţi de instanţele de normalizare si reglementare.
Printre „actorii" care participă la „jocul social" care este contabilitatea, amintim:• întreprinderile şi conducătorii lor;• contabilii sau producătorii de informaţii contabile;• utilizatorii de informaţii contabile.Intre producătorii de informaţii contabile şi utilizatorii acestora există o lipsă de încredere, motiv pentru care intervin auditorii sau experţii contabili, sau cu alte cuvinte controlorii de informaţii contabile. Ei au menirea de a verifica şi certifică informaţiile contabile.
Informaţiile contabile trebuie să satisfacă necesităţile informaţionale ale unui complex de utiliza-tori:• Managerii şi nevoia de informaţiiContabilitatea este principala sursă de informaţii la nivelul întreprinderii. Deciziile luate în proce-sul de conducere au la bază informaţiile contabile furnizate în cea mai mare parte de contabili-tatea de gestiune.• InvestitoriiPrincipalii parteneri ai întreprinderilor pe piaţa financiară sunt investitorii.Ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupaţi de riscul inerent tranzacţiilor în care s-au angajat sau intenţionează să se angajeze şi de profitul adus de investiţiile lor.
CAPITOL VIPentru investitori informaţia contabilă trebuie să-i ajute să decidă momentul cînd trebuie să cum-pere, să conserve (să păstreze) sau să vândă părţi din capital. Pentru anglo-saxoni informaţia con-tabilă trebuie să ofere investitorului o imagine cât mai fidelă asupra situaţiei întreprinderii, în timp ce pentru continentali regula contabilă de bază este prudenţa.Acţionarii sunt interesaţi si de informaţiile referitoare la capacitatea unităţii de a plăti dividende-le (câştigul per acţiune).• AngajaţiiPersonalul angajat şi sindicatele sunt interesaţi de informaţiile referitoare la stabilitatea locurilor de muncă şi rentabilitatea întreprinderii. De asemenea, ei solicită informaţii referitoare la nivelu-rile si modalităţile de remunerare, avântajele în materie de pensionare, natura şi mărimea oportu-nităţilor profesionale. • Creditorii financiariCreditorii financiari sunt terţii care acordă împrumuturi întreprinderii, pe o durată stabilită în prealabil şi în schimbul unei dobânzi. Aceste împrumuturi trebuie rambursate la scadenţă. Credi-torii financiari sunt interesaţi de solvabilitatea şi lichiditatea întreprinderilor şi de sistemul de garanţii (ipoteci, gajuri). Ei sunt interesaţi de informaţiile care le permit să determine dacă împru-muturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă. Oferta de informaţii trebuie să aibă în vedere alături de situaţiile financiare de sinteză şi date previzionale referitoare la fluxu-rile monetare (cash-flow).• Furnizorii şi alţi creditori comercialiPartenerii comerciali ai unităţii patrimoniale sunt furnizorii şi creditorii săi. Aceştia sunt interesaţi de informaţiile contabile care să le permită să aprecieze situaţia financiară si continuitatea activi-tăţii firmei. Furnizorii sunt interesaţi de solvabilitatea întreprinderii si gradul de lichiditate al acesteia, în funcţie de aceasta îşi pot proiecta politica faţă de clientul lor.• ClienţiiClienţii sunt interesaţi ca furnizorii lor să-şi continue activitatea pentru a avea garanţia surselor de bunuri şi servicii care să le asigure securitatea aprovizionării lor.• Guvernul şi instituţiile saleStatul şi instituţiile sale sunt interesate de activitatea unităţilor patrimoniale. Statul face apel la informaţiile contabile ale agenţilor economici pentru realizarea funcţiei fiscale. Datele din con-tabilitatea unităţilor patrimoniale sunt folosite de organele fiscale pentru stabilirea bazei impoz-abile pentru determinarea unor impozite şi taxe: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe dividende, impozitul pe venituri din salarii etc.Pe baza informaţiilor furnizate de unităţile patrimoniale statul îşi determină politicile fiscale, calculează venitul naţional, produsul intern brut, conturile naţionale si elaborează previziuni mac-roeconomice.• Publicul şi recursul la informaţia contabilăDe situaţia financiară a unităţilor patrimoniale sunt interesate din ce în ce mai mult următoarele categorii ale publicului:- analiştii financiari atunci când sunt solicitaţi să-si spună părerea despre oportunitatea acordării sau refuzul unui împrumut, cumpărarea unor titluri de participare în capitalul unei societăţi, lansarea unui nou produs sau redimensionarea unei activităţi;- responsabilii politici ai colectivităţilor locale sunt interesaţi de situaţia financiară a unităţilor patrimoniale pentru a calcula contribuţia acestora la economia locală, ocuparea si formarea forţei de muncă, tendinţele legate de prosperitatea întreprinderii şi sfera activităţii ei etc.- agenţiile de mediu sunt interesate de politicile antipoluante promovate de agenţii economici, încadrarea în normele de mediu admise;- oficiile pentru protecţia consumatorilor urmăresc justificarea majorărilor de preţuri şi tarife, raportul calitate-preţ pentru bunurile şi serviciile vândute etc.
CAPITOL VI• Instanţele judecătoreşti şi nevoia de probă în justiţie• Sistemul informaţional economic reprezintă un ansamblu organizat de informaţii economice complexe care se obţin prin prelucrarea datelor furnizate de anumite surse şi care sunt necesare pentru organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţii economice. Un sistem este definit ca un ansamblu de oameni, maşini, programe şi procedee al cărui ţel este de a furniza informaţiile nece-sare funcţionării unei întreprinderi sau unui organism.• Sistemul de prelucrare a datelor este un ansamblu de procedee, de mijloace materiale şi tehnice folosite în procesul complex de culegere, prelucrare, trans-mitere, folosire şi păstrare a tuturor informaţiilor economice.• Mijloacele tehnice de prelucrare a datelor constau din maşini de calcul de birou, maşini de birou specializate şi echipamente electronice.• Procedeele de prelucrare a datelor reprezintă partea logică a prelucrării datelor în vederea obţinerii informaţiilor si a indicatorilor economico-financiari. Ele se întemeiază pe principiile metodei contabilităţii.• Sistemul informaţional poate fi organizat după principiul de informare „în dreptunghi", situaţie în care pe toate treptele organizatorice se transmiteacelaşi volum si fel de informaţii. Conducerea unităţii dispune de un volum mare de informaţii din care unele de importanţă redusă, fapt ce îngreunează uneori luarea deciziilor.
Evidenţa economică furnizează date informaţionale efective şi care reprezintă aproximativ 70% din totalul informaţiilor economice, distribuite astfel:• 46-50 % sunt informaţii furnizate de contabilitate;• 9 -13 % sunt informaţii furnizate de statistica economico-socială;• 11 % sunt informaţii furnizate de evidenţa operativă.
CRITERIILE MINIMALE PRIVIND PROGRAMELE INFORMATICE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA FINANCIA-RĂ ŞI CONTABILĂ
Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei unităţi trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu reglementările contabile apli-cabile, controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. Elaboratorii de programe informatice au obligaţia de a prevedea, prin contractele de livrare a programelor informatice, clauze privind întreţinerea şi adaptarea produselor livrate, precum şi clauze privind eliminarea posibilităţilor de modificare a procedurilor de prelucrare automată a datelor de către utilizatori. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente, iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. Utilizatorul trebuie:- să se asigure de perenitatea documentaţiei, a diferitelor versiuni ale produsului-program;- să organizeze arhivarea datelor, programelor sau produselor de prelucrare astfel încât infor-maţiile să poată fi reprocesate;- să deţină la sediul său, pe perioadă neprescrisă, manualul de utilizare complet şi actualizat al fiecărui produs-program utilizat.
CAPITOL VIPe perioada neprescrisă se va organiza o gestiune a versiunilor, modificărilor, corecturilor şi schimbărilor de sistem informatic, produse-program şi sistem de calcul.Dacă unitatea, în cursul acestei perioade, a schimbat sistemul de calcul, respectiv de prelucrare a datelor, trebuie să se efectueze o reconciliere între datele arhivate şi versiunile noi ale produsel-or-program şi ale echipamentelor de calcul. Arhivele pe suport magnetic trebuie "împrospătate" periodic pentru a asigura accesibilitatea datelor.Responsabilităţile ce revin personalului unităţii cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne.
Problematica utilizării Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor în crearea şi dezvoltarea proiectelor educaţionale este una de actualitate pentru toţi actorii din sistemul educaţional. În societatea secolului XXI, ca societate bazată pe cunoaştere, procesele de instruire, respec-tiv de autoinstruire, nu mai pot fi concepute fără ajutorul calculatorului. Şcolii i se cere tot mai imperativ să se adapteze noilor realităţi, să asimileze universul deschis prin intermediul Tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, iar profesorii trebuie să înţeleagă şi să folos-ească tot mai multe informaţii, în moduri din ce în ce mai complexe şi subtile, să manifeste o vie curiozitate intelectuală, capacitate de adaptare, creativitate.
În acest context, nevoile de formare ale cadrelor didactice sunt orientatate tot mai mult spre acele cursuri care înarmează omul de la catedră cu instrumentele necesare depăşirii barierelor de comunicare ce îi separă uneori radical şi ireversibil pe elevi de profesorii lor. Experienţa de �ecare zi ne arată că oame-nii reţin mai bine informaţiile ce utilizeză stimuli vizuali şi auditivi.
Acesta este motivul pentru care am considerat utilă şi e�cientă includerea în acest curs a unui capitol care să ofere profesorilor competenţele necesare editării avansate a unor documente precum şi inte-grarea elementelor multimedia necesare în demersul didactic şi nu numai.
De ce Word 2007 şi Power Point? Pentru că sunt instrumente simple şi e�ciente în crearea şi susţinerea unor prezentări, oferind posibilitatea de a structura e�cient informaţiile şi de a le transmite într-un mod atractiv şi dinamic, utilizând text şi elemente multimedia.
Noţiuni introductiveMS Word este probabil una dintre cele mai intens folosite aplicaţii pentru birotică. În MS Word pot � reali-zate documente conţinând text formatat, imagini, tabele etc.Dată �ind importanţa vitezei de tastare, în �gură se prezintă modul de asezare corectă a mâinilor pe tastatură în vederea deprinderii tastării cu toate degetele.
Lansarea în execuţieAplicaţiile instalate în Windows pot � lansate în execuţie în mai multe moduri:
a. Pornind de la butonul Start: Start / All Programs /Microsoft o�ce/ Wordb. Selectând pictograma corespunzătoare de pe desktop (dublu clic):c. Selectând în panoul din dreapta al Windows Explorer un �sier realizat în word (dublu clic):
CAPITOL VI
LECȚIA 2 - Editarea computerizată de documente prin utilizarea avansată a editorului de texte MS Word 2007
CAPITOL VI
Word �ind o aplicaţie profesională, un studiu complet ar depăsi cu mult volumul care poate � alocat într-un curs obisnuit de birotică.Prezentarea aplicţiei va � realizată urmărind ciclurile de activităţi speci�ce realizării de documente de mici dimensiuni respectiv a celor de mari dimensiuni.
Word �ind o aplicaţie profesională, un studiu complet ar depăsi cu mult volumul care poate � alocat într-un curs obisnuit de birotică.Prezentarea aplicţiei va � realizată urmărind ciclurile de activităţi speci�ce realizării de documente de mici dimensiuni respectiv a celor de mari dimensiuni.
Butonul OFFICE
NEW - creare document nouSe creează un document nou (Blank document) sau se deschide un document în care s-a lucrat recent
Bara de titlu
Acces rapid la barele de instrumente
Buton Office – Clic pentru deschidere, salvare sau tiparire sau orice alta operatiune se doreste a se face in document
Bara de meniuri
Rigla orizontală
Minimizare
Maximizare
Inchidere fereastra
CAPITOL VI
Dacă este un document în care s-a lucrat recent se găseşte în listă iar dacă nu se caută documentul conform locaţiei în care a fost salvat.
OPEN - Deschidere document existent
Se pot deschide şi documente prede�nite (agende, brosuri, carti de vizită etc)
CAPITOL VI
Dacă este un document în care s-a lucrat recent se găseşte în listă iar dacă nu se caută documentul conform locaţiei în care a fost salvat.
CONVERT - Transformarea documentului în document *.xml compatibil cu aplicaţiile din mediul internet.
SAVE - Salvarea unui document deja existent pe care l-am modificat. În acest caz documentul nu se închide, se salvează doar ultimele modi�cări făcute, numele rămânând neschimbat.
SAVE AS - Salvarea unui nou document.
CAPITOL VI
Trebuie scris numele dat acestui document, locatia sa si tipul de �sier cum vrem să �e salvat (*.doc, *.docx, *.rtf etc)
CAPITOL VI
In captura de imagine următoare se observa tipurile de extensii pe care le poate genera aplicaţia word 2007. Word Document reprezintă un �şier *.docx adică un document text obişnuit in word 2007.
Word Template reprezintă un �şier *.dotx adică un document şablon care are anumite proprietăţi presta-biliteWord 97-2003 Document reprezintă un �şier *.doc adică un document compatibil cu versiuni anterioare versiunii 2007Open Document Text reprezintă un �şier *.odt �sier compatibil cu pachetul Open O�ce PDF or XPS reprezintă un �şier *.pdf (document ce nu isi pierde formatarea si are dimensiuni reduse - se deschide cu Adobe Reader) sau *.xps �sier cu format comprimat bazat pe �şiere *.xml (se poate recupera continutul documentului dacă nu există imprimantă instalată şi se tipăreşte pe una virtuală prin internet explorer)Other Formats permite salvarea în alte tipuri de formate.
Meniul VIEW
DOCUMENT VIEWS - Vizualizarea documentului sub diferite forme:
Print Layout A�şează modul cum va apărea documentul pe pagina tipărită.Full Screen Reading Permite vizualizarea documentului pe tot ecranul a�şând grupuri de câte două pagini ale documentului. Web Layout A�şează documentul sub forma unei pagini web.Outline A�şează o schiţă a dispunerii paragrafelor pe mai multe nivele în paginăDraft - A�şarea documentului sub formă de ciornă pentru a permite o editare mai rapidă.Show/Hide - A�şează sau ascunde: rigla, liniatura, inceputul de paragrafe Ruler - A�şează riglele orizontală şi verticalăGridlines - A�şează o reţea de linii echidistante – caroiaj – pe suprafaţa documentuluiDocument Map - A�şează o hartă rezumat cu titlurile documentuluiThumbnails - A�şează în miniatură, în partea stângă, paginile documentului.
ZOOM - Apropie sau îndepărtează pagina după nevoia utilizatorului (valoarea dorită se poate scrie în casetă, în cazul în care nu se găseşte în listă, şi ea este între 10 şi 500). A�şează o pagină, două pagini, pagina curentă în mărime mai mare de 100% (mărimea ferestrei)
WINDOW - Face o copie a ferestrei active şi o deschide (această opţiune permite folosirea concomitentă a documentului în două ferestre), rearanjează documentele deschise pas cu pas, împarte documentul în două părţi cu ajutorul riglei la preferinţele utilizatorului şi permite comutarea între mai multe ferestre deschise..
MACROS - Crearea unor aplicaţii utile în mai multe părţi ale documentului.
Culesul textuluiPrima operaţiune şi cea mai simplă pe care o veţi face într-un editor de text este culesul. Ce înseamnă această operaţiune?
Textul, indiferent de modul în care va arăta el în �nal şi indiferent de formatul de pagină pe care va � tipărit, trebuie copiat de pe un manuscris sau introdus direct, chiar pe timpul elaborării lui. Pe măsură ce introduceţi caracterele (litere, cifre şi simboluri) de la claviatură (keyboard) cuvintele apar pe ecran exact în felul în care aţi scrie la maşina de scris clasică, mecanică sau electromecanică.
Există totuşi o diferenţă: în cadrul aceluiaşi paragraf, la sfârşit de rând (la marginea din dreapta) avansul la rândul următor se face automat, fără intervenţia utilizatorului. Se elimină astfel ceea ce o dactilografă numeşte retur de car, utilizatorul putându-se concentra mai bine asupra lucrului. Avansul "forţat" la un rând următor sau introducerea unui rând "gol" se face prin apăsarea tastei ENTER. Notă: prezentul paragraf începe cu "Există" si se termina cu cuvântul ENTER.
La culesul unui text trebuie să ţinem cont de câteva reguli. Acestea sunt:Regula nr.1: Începutul unui paragraf nou se face după un rând gol sau distanţat faţă de marginea din stânga cu un TAB; excepţie de la regulă o face doar primul paragraf. Regula nr.2: După semnele de punctuatie - punct(.), virgulă (,), două puncte (:) şi punct şi virgulă(;) se lasă un spaţiu liber; excepţie de la regulă se face la sfârșit de paragraf. Regula nr.3: La sfârşitul unei propoziţii (fraze), indiferent dacă se termină cu un semn de punctuaţie sau un alt semn (de exclamare, de întrebare etc.) se lasă un spaţiu liber; excepţie de la regulă se face la sfârșit de paragraf. Regula nr.4: Când se utilizează paranteze, între text şi paranteze nu se lasă spaţiu nici la început nici la sfârşit.
Formatarea la nivel de caracter, paragraf şi pagină
Formatare la nivel de caracterPentru stabilirea unui font dorit se foloseşte meniul Pornire, si apoi din fereastra Font: Font, Spaţiere caractere. Operaţiile de formatare la nivel de caracter se fac prin selectarea opţiunilor din Font.Sunt puse la dispoziţie o varietate de fonturi, dintre care cele mai utilizate sunt: Times New Roman, Arial, etc. Pentru �ecare tip de font poate � stabilit un stil de font: obişnuit, cursiv, aldin, aldin cursiv. Se stabilesc apoi dimensiunea caracterelor, culoarea fontului, stilul de subliniere, respectiv efecte.La nevoie se pot folosi opţiunile din Spaţiere caractere: scară, spaţiere şi poziţie.
CAPITOL VI
CAPITOL VI
Formatare la nivel de paragrafFormatarea la nivel de paragraf se realizează cu ajutorul opţiunilor din fereastra de dialog ce se obţine prin selectarea opţiunii Paragraf – butonul dreapta al mouse-ului sau din meniul Pornire. Sunt prezente două cadre: Identări şi spaţiere, respectiv Sfârşituri de linie şi de pagină.
Există posibilitatea stabilirii marginii paragrafului cu rigla:
Pe rigla apar patru butoane cursor de forme speciale:
Aranjarea paragrafului se face apăsând butonul stânga al mouse-ului şi trăgând pentru poziţia dorită
Alinierea textuluiFereastra de dialog Paragraf conţine în grupul Aliniere opţiuni ce permit stabilirea modului de aliniere orizontală a textului în pagină, existând şi pe bara de butoane Pornire câte un buton pentru �ecare tip de aliniere:• aliniere „la stânga” – toate liniile paragrafului vor � aliniate la marginea din stânga paginii;• aliniere „la dreapta” – toate liniile paragrafului vor � aliniate la marginea din dreapta paginii• aliniere „centrat” – toate liniile paragrafului vor � aliniate la centru• aliniere „la stânga şi la dreapta” – toate liniile din textul selectat (sau din paragraful în care se găseşte cursorul) vor � aliniate la marginea din stânga şi din dreapta prin modi�carea dimensiunii spaţiilor dintre cuvinte.
Parametri de formatare la nivel de paginăFormatarea la nivel de pagină are în vedere dimensiunile şi marginile paginii şi numerotarea paginilor.Pentru stabilirea parametrilor pentru o pagină se alege din Aspect pagină Iniţializare pagină ce conţine trei cadre: Margini, Hârtie şi Aspect.
Mărimea marginilor se poate face prin selectarea cadrului Margini, prin completarea câmpurilor corespunzătoare Sus, Stânga, Jos, Dreapta, Pentru îndoire respectiv Poziţia îndoitură. Orientarea pag-inilor se face prin selectarea cu mouse-ul pe pictograma Tip portret sau Tip vedere.
Se poate opta pentru pagini în oglindă, două pagini pe aceeaşi foaie şi paginare tip carte.Cadrul Hârtie permite alegerea tipului de pagină: A4, Scrisoare, Plic.Cadrul Aspect permite setarea parametrilor pentru întregul document, secţiune, etc.
Inserarea obiectelor într-un document Inserarea tabelelorPentru inserarea unui tabel într-un document procedăm astfel:Efectuăm clic stânga pe Meniul Inserare apoi pe instrumentul TabelAcest instrument oferă posibilitatea inserării tabelului în trei moduri:Cu ajutorul mouse-ului selectăm numărul de coloane și numărul de rânduri Alegând opțiunea „Inserare ca tabel” apare o fereastră în care introducem numărul de rânduri și numărul de coloane ale tabelului și alte opțiuni de a�șare a tabelului Alegând opțiunea „Desenare tabel” tabelul se construiește prin desenarea bordurilor. În acest caz cursorul mouse-ului se transformă în creion.
CAPITOL VI
O dată cu inserarea în document a unui tabel apare și panglica cu instrumente speci�ce, numită „Instru-mente tabel” și unde sunt grupate instrumentele necesare modi�cării și personalizării tabelului inserat.
Operații care pot � efectuate asupra unui tabel:Îmbinarea celulelor : selectăm celulele -> clic dreapta pe selecție -> Îmbinare celule
CAPITOL VI
Rezultatul obținut: inserarea unui tabel cu două rânduri și cinci coloane în poziția unde se afla cursorul în document.
Rezultatul obținut în urma îmbinării
Scindarea celulelor –împărțirea unei celule în mai multe rânduri și/sau coloane: clic dreapta în celulă � Scindare celule. Apare o fereastră în care introducem numărul coloanelor și al rândurilor pe care dorim să le obținem în urma scindării.
Inserare rânduri / coloane / celule în tabel: se efectuează clic dreapta în interiorul tabelului în locul unde dorim să se efectueze inserarea și alegem o opțiune, adică:
Umplere cu culoare: selectăm celulele – clic pe butonul Umbrire , de pe panglica cu instrumente „Instrumente tabel” și alegem culoarea dorită sau clic pe butonul Umbrire de pe panglica cu instru-mente a meniului Pornire.
Modificarea bordurilor unui tabel:Efectuăm clic dreapta în interiorul tabelului – alegem opțiunea Borduri și umbrire.Apare o fereastră în care alegem stilul liniei, culoarea, grosimea și unde se aplică.
Inserarea formelorEfectuăm clic stânga pe meniul: Inserare -> Forme Alegem forma dorită și o trasăm cu ajutorul mouse-ului pe suprafața de lucru.Instrumentele pentru modi�carea formelor se a�ă pe panglica cu instrumente numită „Instrumente de desen”.Cu ajutorul acestor instru-mente formele pot � colorate, conturate, li se pot aplica diferite efecte și li se poate stabili poziția față de textul introdus sau față de restul formelor.
CAPITOL VI
Rezultatul obținut în urma scindării
Inserarea imaginilor și a miniaturilorEfectuăm clic stânga pe meniul: Inserare � Imagine sau Miniatură
În cazul imaginilor, apare o fereastră prin intermediul căreia se caută și se localizează imaginea dintr-un �șier, se selectează apoi se inserează în document.
Imaginile salvate pe hardul calculatorului pot proveni din descărcarea de pe aparate foto - digitale sau din scanarea unor imagini.
După inserarea imaginii, aceasta poate � prelucrată folosind instrumentele de pe panglica„Instrumente imagine”.Cu ajutorul acestor instrumente poate � modi�cat contrastul, luminozitatea, poziția față de text, dimensi-unea, stilul imaginii.
În cazul Miniaturilor se inserează miniaturi sub formă de desene, sunete, �lme sau fotogra�i speci�ce aplicației O�ce (le regăsim și în celelalte aplicații ale pachetului O�ce – Excel, Power Point) grupate în diferite colecții.
Inserarea ilustrațiilor SmartArt
Aceste ilustrații sunt folosite pentru a comunica vizual informații și variază de la liste gra�ce și nomo-grame până la gra�că mai complexă.Efectuăm clic stânga pe meniul: Inserare -> SmartArt
Rezultatul obținut în urma scindării
CAPITOL VI
Inserarea diagramelorEfectuăm clic stânga pe meniul: Inserare -> Diagramă Pot � inserate diferite tipuri de diagrame iar personalizarea acestora se face utilizând instrumentele speci�ce a�ate pe panglica „Instrumente diagramă”.
Inserare Word Art – uri (scriere artistică) Efectuăm clic stânga pe meniul: Inserare -> WordArtAlegem modelul dorit, apare o fereastră în care se introduce textul după care acesta este inserat în document în locul unde era poziționat cursorul.
La fel ca în cazul celorlalte obiecte modi�car-ea WordArt - urilor se face utilizând instru-mentele speci�ce.
Finalizarea prelucrării documentului
Iniţializarea paginiiAspectul unui document nu depinde numai de formatarea la nivel de caracter şi paragraf ci şi de alegerea formatului de hârtie, de stabilirea dimensiunilor marginilor şi de orientarea paginilor.Toate aceste opţiuni sunt grupate în meniul Aspect pagină. Panglica cu instrumente a acestui meniu conţine instrumente pentru:Iniţializarea paginii: Margini, Orientare, Dimensiune, Coloane, Întreruperi
CAPITOL VI
Inserarea ilustrațiilor SmartArt
Aceste ilustrații sunt folosite pentru a comunica vizual informații și variază de la liste gra�ce și nomo-grame până la gra�că mai complexă.Efectuăm clic stânga pe meniul: Inserare -> SmartArt
Pentru iniţializarea paginii folosim instrumentul Margini -> Margini particularizate Apare fereastra - Iniţializare pagină în care se efectuează modi�cările dorite de utilizator.Fundalul paginii: Inscripţionare text, Bordură pagină, Culoare pagină
Antet şi subsolO altă etapă care trebuie parcursă înaintea �nalizării prelucrării documentului este introducerea anteturi-lor, a subsolurilor şi numerelor de pagină. Conţinutul din antet apare în partea de sus a �ecărei pagini imprimate iar conţinutul din subsol apare în partea de jos a �ecărei pagini imprimate.
Cum procedăm pentru introducerea unui antet sau a unui subsol?Fie folosim Meniul: Inserare -> Antet sau Inserare -> Subsol.Atât pentru antet cât şi pentru subsol avem posibilitatea alegerii modului de a�şare a conţinutului acesto-ra.Fie efectuăm dublu-clic în zona marginii de sus a documentului, pentru introducerea unui antet, respec-tiv dublu-clic în zona marginii de jos pentru subsol.Atunci când este introdus un antet sau un subsol apare panglica cu instrumente speci�ce.
CAPITOL VI
Cum procedăm pentru numerotarea paginilor docu-mentului?Pentru numerotarea paginilor putem folosi instru-mentele de pe panglica Instrumente antet şi subsol sau utilizăm meniul Inserare -> Număr de pagină.
Tipărirea documentuluiÎnaintea imprimării unui document tehnoredactat este indicat să �e previzualizat, pentru a vedea cum va arăta tipărit.Această operaţie se realizează astfel:Efectuăm clic stânga pe Butonul O�ce şi alegem opţiunea Imprimare – Examinare înaintea imprimării
Va apărea o fereastră în care putem vizualiza documentul în mai multe moduri (o pagină, două pagini pe ecran).În acest mod de vizualizare nu se pot face modi�cări asupra conţinutului documentului. Pentru realiza-rea modi�cărilor se închide această fereastră şi se revine în document.
Din fereastra Examinare înaintea imprimării se poate trece în fereastra Iniţializare pagină, dacă trebuie făcute modi�cări sau se poate trece direct la imprimarea documentului efectuând clic pe instrumentul Imprimare.Acest instrument deschide fereastra în care se introduc opţiunile de imprimare a documentului, adică:
• Imprimanta cu care se va realiza tipărirea• Proprietăţile imprimantei selectate• Intervalul de pagini care va � tipărit• Numărul de copii ale documentului• Ce anume sa va imprima• Paginile pare sau cele impare ale documentului
Opţiuni de panoramareÎn cazul în care nu sa poate realiza imprimarea pe hârtie a unui document se poate alege imprimarea acestuia într-un �şier, alegând opţiunea Imprimare în �şier din fereastra Imprimare.Alegând această opţiune va apărea o fereastră în care se introduce numele �şierului şi se alege locul unde se va salva.
CAPITOL VI
Microsoft Excel este un program de calcul tabelar. O aplicaţie de calcul tabelar este un program specializat în prelucrarea datelor organizate sub formă de tabele. Facilităţi oferite de aplicaţia de calcul tabelar Excel: introducerea datelor se poate face manual sau automat (preluate dintr-un fişier), calculele matematice, chiar de complexitate ridicată, sunt efectu-ate cu uşurinţă, datele pot fi reprezentate sub formă grafică, utilizarea macrocomenzilor.
În Microsoft Excel, un �şier de lucru (workbook) reprezintă un �şier în care se stochează şi prelucrează date. Acesta poate conţine mai multe foi de calcul, ceea ce permite organizarea a diferite tipuri de infor-maţii într-un singur �şier.
Foile de calcul (worksheet) se utilizează pentru listarea şi analiza datelor. Datele pot � introduse pe mai multe foi de calcul simultan şi se pot face calcule cu datele din mai multe foi de calcul în acelaşi timp. Gra�cele create cu ajutorul datelor dintr-o foaie de lucru pot � introduse pe aceeaşi foaie sau se pot plasa într-o foaie diferită. Numele foilor de calcul apar în partea de jos a �şierului de lucru. Pentru a trece dintr-o foaie în alta se selectează de aici o anumită foaie. Numele foii de calcul active la un moment dat apare cu caractere îngroşate (bold).
O foaie de calcul este compusă din celule distincte, în care se pot înscrie diverse valori. Într-o foaie de calcul, �ecare coloană este identi�cată prin litere, începând cu A, iar �ecare linie prin numere, începând cu 1. La intersecţia unei linii cu o coloană se găseşte o celulă a cărei adresă este dată de litera coloanei şi numărul liniei (exemplu: A3, H5, B20).
LANSAREA APLICAŢIEIClick pe butonul Start -> Programs -> Microsoft O�ce -> Microsoft Excel
SALVAREA UNUI DOCUMENT EXCEL
SALVAREA UNUI DOCUMENT EXCEL Meniul File (Fişier) -> Save (Salvare) -> se speci�că numele documentului în secţiunea File Name (Nume �şier) şi locaţia în care va � salvat, în secţiunea Save in (Salvare în) -> click pe butonul Save (Salvare).
CAPITOL VI
LECȚIA 3 - Aplicația de calcul tabelar Microsoft Excel
CAPITOL VI
Dacă se doreşte asigurarea securităţii datelor atunci salvarea registrului se va face cu parolă astfel: în fereastra Save (Salvare) după ce se speci�că numele registrului şi locul pe disc unde va � salvat se acce-sează meniul Tools (Instrumente) -> General Options ,iar în noua fereastră apărută se speci�că o parolă (pentru deschidere sau modi�care) click pe OK -> click pe butonul Save (Salvare).
DESCHIDEREA UNUI DOCUMENT EXCEL EXISTENTMeniul File (Fişier) -> Open (Deschidere) în secţiunea Open in (Privire în) se caută documentul în folder-ul în care a fost salvat -> se selectează �şierul -> click pe butonul Open (Deschidere).
OPERAŢII CU FOILE DE CALCULFoile de calcul se pot redenumi, şterge, copia, muta, se pot insera noi foi de calcul sau se poate alege o anumită culoare pentru foi.Pentru a realiza una dintre aceste operaţii se execută click pe foaia de calcul asupra căreia se doreşte să se facă modi�cări -> din meniul a�şat se alege opţiunea dorită. Dacă se alege opţiunea Mutare sau copiere (Move or copy), va apărea următoarea fereastră:
Se speci�că �şierul Excel în care se va realiza copierea/mutarea în secţi-unea To Book ( În registrul), iar în secţiunea Before sheet (Înaintea foii de calcul) se alege foaia de calcul înaintea căreia se va face copierea/mutarea sau se alege opţiunea (move to end) dacă foaia va � copiată/mutată pe ultima poziţie în registrul de calcul.Opţiunea Create a copy (Creează copie) se bifează doar în cazul copierii. La mutare, această opţiune rămâne nebifată.
Pentru a grupa mai multe foi de calcul se ţine tasta CTRL apasată şi apoi se execută click cu mouse-ul pe foile care vor � grupate. Pentru a anula gruparea anumitor foi se execută click dreapta pe una din foile din grup şi se alege opţiunea UnGroup Sheets (Anulare grupare). Dacă se alege opţi-unea Mutare sau copiere (Move or copy), va apărea următoarea fereastră:
CAPITOL VI
INTRODUCEREA DE INFORMAŢII ÎNTR-O CELULĂClick asupra celulei în care se vor introduce datele -> se introduc datele -> click în altă celulă sau se apasă tasta Enter.Într-o celulă se pot introduce texte, valori numerice, date calendaristice, valori monetare etc.
INTRODUCEREA AUTOMATĂ A DATELOR CARE SE REPETĂ SAU A SERIILOR (AutoFill)Dacă se doreşte copierea în mai multe celule a unei valori ce se gaseşte într-o anumită celulă se procedează astfel: se selectează celula al cărei conţinut va � copiat -> se poziţionează cursorul mouse-ul-ui în colţul din dreapta jos al celulei -> ţinând butonul stâng al mouse-ului apăsat se deplasează mouse-ul în direcţia dorită (dreapta sau jos).
Seriile sunt şiruri de valori numerice sau texte care se găsesc într-o anumită ordine. Exemple de serii: 1,2,3,4,5,.... ; 2,4,6,8,.....; 100,90,80,.....; luni, marţi, miercuri, ....Pentru generearea unei serii se procedează la fel ca în cazul introducerii automate a datelor, dar de această dată se vor introduce primii doi termeni ai seriei -> se selectează ambele celule -> se poziţionează cursorul mouse-ului în colţul din dreapta jos al celulei -> ţinând butonul stâng al mouse-ul-ui apăsat se deplasează mouse-ul în direcţia dorită (dreapta sau jos).
INTRODUCEREA COMENTARIILORSe selectează celula căreia i se va asocia comentariul -> meniul Insert (Inserare) -> Comment (Comentar-iu) (sau click dreapta pe celulă -> Insert Comment) -> va apărea o căsuţă de text de culoare galbenă în care se va introduce textul comentariului.Pentru modi�carea textului comentariului: click dreapta pe celulă -> Edit CommentPentru ştergerea comentariului: click dreapta pe celulă -> Delete CommentPentru a�şarea/ascunderea comentariului: click dreapta pe celulă -> Show/Hide Comment
CAPITOL VI
UTILIZAREA INSTRUMENTLUI DE VERIFICARE ORTOGRAFICĂMeniul Tools (Instrumente) -> opţiunea Spelling (Veri�care ortogra�că) sau se apasă tasta F7 sau click pe butonul din bara de instrumente -> se alege limba dicţionarului în secţiunea Dictionary language -> se parcurge foaia de calcul, iar pentru celulele în care există greşeli de ortogra�e se va a�şa o fereastră în care sunt a�şate cuvinte din dicţionarul limbii în care se face corectarea, cuvinte care ar putea înlocui cuvântul eronat. Utilizatorul poate alege unul din cuvintele propuse şi apoi apasă pe butonul Change sau nu alege nimic şi apasă pe butonul Ignore.
UTILIZAREA ŞABLOANELORPentru crearea unei foi de calcul se pot folosi şabloane prede�nite sau se pot crea unele noi. Şabloanele sunt utile pentru a uşura activitatea utilizatorului. Aplicaţia Excel pune la dispoziţie o serie de şabloane care cuprind mai multe domenii de utilizare: rapoarte de cheltuieli, formulare de comandă, bugetul fami-liei etc.
Deschiderea unui şablon prede�nit se realizează astfel: meniul File (Fişier) -> New (Nou) -> din meniul din partea dreaptă, din secţiunea Templates (Şabloane) se alege opţiunea On my compu- ter (dacă dorim să alegem un şablon al aplicaţiei Excel instalate pe calculatorul nostru), Templates on O�ce Online (dacă dorim să alegem un şablon disponibil pe net pe pagina O�ce) sau On my web sites (dacă dorim să alegem un şablon de pe un anumit site).Dacă alegem opţiunea On my computer -> în fereastra Templates alegem tab-ul Spreadsheet Solutions (Modele foi de calcul) -> alegem şablonul dorit -> OK -> se introduc datele în şablonul respectiv.
Excel permite crearea propriilor şabloane. Astfel, pentru ca o foaie de calcul să �e salvată ca şablon trebuie să alegeţi opţiunea Template (Şablon) în caseta de text Save as type (Tip �şier). Extensia noului �şier va � .xlt şi va putea � folosit ori de câte ori este necesar.
De obicei, şabloanele realizate sunt destinate altor utilizatori decât cei care le realizează. Deoarece corec-titudinea introducerii datelor este esenţială, proiectantul şablonului trebuie să aibă în vedere aspectele legate de validarea datelor.
Se selectează celula sau celulele pentru care se face validarea datelor -> meniul Data -> Validation (Vali-dare) -> se selectează criteriul de validare dorit -> în pagina Error Alert se scrie mesajul de alertă la apariţia erorii -> pentru atenţionarea utilizatorului asupra condiţiei impuse se introduce un mesaj în pagina Input Message -> OK.
Excel permite crearea propriilor şabloane. Astfel, pentru ca o foaie de calcul să �e salvată ca şablon trebuie să alegeţi opţiunea Template (Şablon) în caseta de text Save as type (Tip �şier). Extensia noului �şier va � .xlt şi va putea � folosit ori de câte ori este necesar.
De obicei, şabloanele realizate sunt destinate altor utilizatori decât cei care le realizează. Deoarece corec-titudinea introducerii datelor este esenţială, proiectantul şablonului trebuie să aibă în vedere aspectele legate de validarea datelor.
Se selectează celula sau celulele pentru care se face validarea datelor -> meniul Data -> Validation (Vali-dare) -> se selectează criteriul de validare dorit -> în pagina Error Alert se scrie mesajul de alertă la apariţia erorii -> pentru atenţionarea utilizatorului asupra condiţiei impuse se introduce un mesaj în pagina Input Message -> OK.
CREAREA FORMULARELOR PENTRU VALIDAREA DATELORLa introducerea datelor în foile de calcul, deseori suntem puşi în situaţia de a introduce aceleaşi valori în mai mulet celule. În aceste situaţii, opţiunea Data Validation ne vine în ajutor. În loc să introducem aceleaşi valori de mai multe ori, putem folosi liste ascunse (drop-down list / combobox). În acest fel, putem să selectăm valoarea dintr-o listă şi să trecem la următoarea înregistrare.Dacă dorim să creăm următorul tabel în care penrtu �ecare student trebuie să alegem disciplina şi nota obţinută la disciplina respectivă.
CAPITOL VI
CAPITOL VI
În coloanele D şi E vom scrie elementele ce vor crea listele ascunse din coloanele B şi C.Se selectează coloana B (click pe litera B) -> meniul Data -> Validation (Validare) -> în fereastra Data Validation se fac următoarele setări: în secţiunea Allow (Se permite) se alege List (Listă), iar în secţiunea Source (Sursă) se selectează domeniul D2:D6 -> OK.
După aceasta, când se va introduce un student, în coloana Disciplina se va alege varianta dorită dintr-o listă. În aceeaşi manieră se procedează şi pentru coloana Nota.Se observă ca atunci când selectăm celula B1 apare de asemenea lista drop-down. Pentru a nu mai apărea, se selectează celula -> meniul Data -> Validation -> în secţiunea Allow se alege Any Value -> OK.Deplasarea într-o foaie de calcul se realizează �e cu ajutorul mouse-ului poziţionând cursorul mouse-ului pe celual dorită şi efectuând click, �e cu ajutorul tastelor de deplasare (tastele săgeţi).Comutarea între mai multe registre deschise se poate face:a) cu ajutorul mouse-ului – se execută click pe simbolul registrului dorit din bara de task-uri
b) cu ajutorul tastaturii – se ţine tasta ALT apăsată şi apoi se apasă tasta TAB până când se ajunge la aplicaţia dorită.
MODIFICAREA DIMENSIUNII DE VIZUALIZARE A FOII DE CALCUL PE ECRANa) click pe combobox-ul Zoom din bara de instrumente de unde se alege dimensiunea dorităb) meniul View (Vizualizare) -> Zoom (Panoramare) -> se alege dimensiunea dorită
BLOCAREA (ÎNGHEŢAREA) COLOANELOR ŞI RÂNDURILOR Uneori se doreşte deplasarea în cadrul foii de calcul astfel încât întotdeauna să �e vizibile anumite linii de început şi/sau anumite coloane de început ale foii. Pentru a de�ni numărul liniilor şi coloanelor care nu vor participa în procesul de de�lare a foii ( adică rămân „îngheţate”), se va selecta o celulă -> meniul Window (Fereastră) -> Freeze Panes (Îngheţare panouri). Zona situată deasupra şi în stânga celulei selec-tate desemnează regiunea îngheţată a foii de calcul.Operaţia de „dezgheţare” a panourilor se realizează astfel: meniul Window (Fereastră) -> UnFreeze Panes (Dezgheţare panouri).
DIVIZAREA ECRANULUISe selectează o celulă � meniul Window (Fereastră) -> Split (Divizare) . Divizarea se va face în stânga şi în partea de usus a celulei selectate.Anularea divizării: meniul Window (Fereastră) -> Remove Split (Anulare divizare). De exemplu, dacă selectăm celula E5, devizarea se va face astfel:
ASCUNDEREA RÂNDURILOR ŞI COLOANELORSe execută click dreapta pe numărul rândului/litera coloanei ce va � ascuns/ă -> se alege opţiunea Hide (Ascundere).Pentru rea�şarea rândului/coloanei se selectează rândurile/coloanele ce încadrează rândul/coloana ascuns/ă -> click dreapta -> Unhide (Rea�şare).
CAPITOL VI
CAPITOL VICOPIEREA / MUTAREA CONŢINUTULUI UNEI CELULE ÎNTR-O ALTĂ CELULĂ A ACELEIAŞI FOI DE CALCUL SAU A ALTEI FOI DE CALCUL ACTIVE SAU ÎNTRE REGISTRESelectarea datelorSelectarea unui grup de celule: click asupra primei celule din grup -> se ţine butonul mouse-ului apăsat -> se deplasează mouse-ul spre ultima celulă din grup -> se eliberează butonul mouse-ului.Selectarea unei coloane: click pe litera coloanei.Selectarea unei linii: click pe numărul liniei.Selectarea unei foi de calcul: click în colţul stânga sus (vezi �gura).
Copierea conţinutului unui grup de celule în alte celule din aceeaşi foaie de calcul sau în altă foaie de calculSe selectează grupul de celule -> click dreapta pe selecţie -> Copy (Copiere) -> se selectează foaia de calcul în care se va face copierea -> se selectează grupul de celule destinaţie -> click dreapta pe selecţie -> Paste (Lipire).Obs. Se poate folosi orice metodă de copiere studiată anterior.
Mutarea coţinutului unui grup de celule în alte celule din aceeaşi foaie de calcul sau în altă foaie de calculSe selectează grupul de celule -> click dreapta pe selecţie -> Cut (Decupare) -> se selectează foaia de calcul în care se va face mutarea -> se selectează grupul de celule destinaţie -> click dreapta pe selecţie -> Paste (Lipire).
ŞTERGEREA UNEI CELULE SAU A UNUI GRUP DE CELULE ADIACENTE, A UNEI LINII, A UNUI RÂNDŞtergerea conţinutului unei celule/grup de celuleSe selectează celula/grupul de celule -> se apasă tasta Delete (Ştergere).Ştergerea unei celuleClick dreapta pe celulă -> Delete (Ştergere) -> se alege una dintre opţiuni (deplasarea celulelor spre stânga, deplasarea celulelor în sus, ştergerea întreului rând sau a întregii coloane).Ştergerea unei liniiClick dreapta pe numărul liniei -> Delete (Ştergere).
INSERAREA DE RÂNDURI/COLOANEInserarea unei liniiClick dreapta pe numărul liniei unde va � inserată noua linie -> Insert (Inserare).Inserarea unei coloaneClick dreapta pe litera coloanei unde va � inserată noua coloană -> Insert (Inserare).
MODIFICAREA DIMENSIUNILOR LINIILOR / COLOANELORa) Click pe marginea dreaptă a coloanei -> se ţine butonul mouse-ului apăsat -> se deplasează mouse-ul spre dreapta (pentru mărire) sau spre stânga (pentru micşorare) până se ajunge la dimensiunea dorită -> se eliberează butonul mouse-ului.b) Click dreapta pe numele coloanei -> Column width... (Lăţime coloană) -> se speci�că lăţimea dorită -> OK.
a) Click pe marginea de jos a liniei -> se ţine butonul mouse-ului apăsat -> se deplasează mouse-ul în jos (pentru mărire) sau în sus (pentru micşorare) până se ajunge la dimensiunea dorită -> se eliberează butonul mouse-ului.b) Click dreapta pe numărul liniei -> Row height... (Înălţime rând) -> se speci�că înălţimea dorită -> OK.
CĂUTAREA / ÎNLOCUIREA ANUMITOR DATEMeniul View (Vizualizare) -> Find (Găsire) sau combinaţia de taste CTRL+F / Replace (Înlocuire) sau com-binaţia de taste CTRL+H -> în fereastra apărută se completează cuvîntul căutat şi cel cu care se va face înlocuirea -> click pe butonul Find Next (Find All) / Replace Next (Replace All).
ANULAREA COMENZILOR GREŞITEa) Meniul Edit (Editare) -> Undo (Anulare) b) click pe butonul din bara de instrumentec) combinaţia de taste CTRL+Z
INSERAREA UNEI CELULEClick dreapta pe poziţia unde va � inserată noua celulă -> Insert (Inserare).
COMBINAREA CELULELOR
CAPITOL VI
CAPITOL VICOMBINAREA CELULELORSe selectează celulele care vor � combinate -> click dreapta pe selecţie -> Format Cells (Formatare celule) -> tab-ul Alignment (Aliniere) -> se bifează opţiunea Merge Cells (Îmbinare celule) -> OK.
Dacă dorim ca odată cu îmbinarea celulelor să realizăm şi centrarea conţinului acestora procedăm astfel: se selectează celulele al căror conţinut va � îmbinat -> click pe butonul Merge and Center (Îmbinare şi centrare) din bara de instrumente.
SEPARAREA DATELOR DIN CELULE ÎN COLOANEClick pe celula al căreui conţinut va � separat -> meniul Data -> opţiunea Text to Columns -> se parcurg paşii wizard-ului („vrăjitor” / asistent).
EVIDENŢA MODIFICĂRILORFuncţia Track Changes trebuie activată înainte de a începe evidenţa evoluţiei foii de calcul. Dacă această funcţie nu este apelată, modi�cările făcute de alţii se vor integra în conţinutul foii şi nu vor mai putea � identi�cate.
Activarea caracteristicii Track Changes (Urmărire modi�cări) se face astfel: meniul Tools (Instrumente) -> Track Changes (Urmărire modi�cări) -> Highlight Changes (Evidenţiere modi�cări) -> în fereastra High-light Changes se bifează opţiunea Track Changes While Editing (Urmărire modi�cări în timpul editării) -> se completează secţiunile When (Când), Where (Unde) şi Who (Cine) � se păstrează activă opţiunea High-light Changes On Screen aste� încât celulele ce cuprind conţinut nou sau editat să �e marcate corespun-zător pe ecran -> click pe OK.
Dezactivarea caracteristicii Track Changes (Urmărire modi�cări) se face astfel: meniul Tools (Instru-mente) -> Track Changes (Urmărire modi�cări) -> Highlight Changes (Evidenţiere modi�cări) -> în fereastra Highlight Changes se debifează opţiunea Track Changes While Editing (Urmărire modi�cări în timpul editării) -> click pe butonul OK.
FORMATAREA CELULELOR
CAPITOL VI
STABILIREA TIPULUI DE DATĂ CE VA FI INTRODUS ÎN CELULĂPentru a efectua anumite setări asupra datelor dintr-o celulă se execută click dreapta pe celual respec-tivă -> Format Cells (Formatare celule) -> tab-ul Number -> în secţiunea Category (Categorie) se alege tipul de dată dorit şi se efectuează eventualele setări -> click pe OK.
CAPITOL VISTABILIREA ALINIERII DATELOR DIN CELULĂFormat Cells (Formatare celule) -> tab-ul Alignment -> se aleg opţiunile dorite. Se poate determina modul de aliniere al datelor în celulă atât pe orizontală cât şi pe verticală cât şi gradul de înclinare al datelor în celulă.Dacă se bifează opţiunea Wrap text, în cazul în care celula conţine informaţie ce depăşeşte dimensiunea ei atunci textul va � organizat pe mai multe rânduri astfel încât să se încadreze în lăţimea celulei.Dacă se bifează opţiunea Shrink to �t, în cazul în care celula conţine informaţie ce depăşeşte dimensiunea ei atunci dimensiunea textului va � redusă astfel încât textul să se încadreze în lăţimea celulei.
STABILIREA FONTULUI DATELOR DIN CELULĂFormat Cells (Formatare celule) -> tab-ul Font -> se aleg opţiunile dorite
STABILIREA TIPULUI DE CHENARFormat Cells (Formatare celule) -> tab-ul Border -> se alege tipul de chenar dorit.
STABILIREA CULORII DE FUNDAL A CELULEIFormat Cells (Formatare celule) -> tab-ul Patterns -> se alege nuanţa dorită.
FORMATAREA RAPIDĂPentru a stabili un anumit şablon pentru celulele dintr-o foaie de calcul : meniul Format (Formatare) -> AutoFormat (AutoFormatare) -> se alege şablonul de tabel dorit.
COPIEREA UNUI FORMATPentru a copia formatările applicate datelor unei celule pentru o altă celulă: se selectează celula al cărei format se va copia � se apasă butonul Format Painter (Descriptor de formate) din bara de instrumente � se execută click în celula destinaţie.
FORMATAREA CONDIŢIONATĂDacă dorim ca anumite valori dintr-o coloană să aibă o anumită formatare se poate folosi formatarea condiţionată: se selectează coloana respectivă -> meniul Format (Formatare) -> Conditional Formatting... (Formatare condiţionată) -> se speci�că valoarea datelor ce vor avea o altă formatare � click pe butonul Format -> se stabileşte formatul -> click pe OK -> click pe OK.
FORMATAREA CELULELOR ÎN FOI GRUPATEPentru a realiza anumite formatări simultan în mai multe foi de calcul se procedează astfel: se grupează celulele (se ţine tasta CTRL apăsată şi se selectează toate foile dorite) -> într-una din foile din grup se realizează toate formatările dorite -> se anulează gruparea foilor (click dreapta pe una din foile din grup -> Anulare grupare).
FORMATAREA CU AJUTORUL STILURILORPentru a de�ni un stil propriu se urmează paşii: meniul Format -> Style (Stil) -> se apasă butonul Modify (Modi�care) pentru a realiza modi�cări referitoare la font, aliniere etc. -> click pe butonul Add (Adăugare) pentru a salva noul stil.
Pentru a utiliza un anumit stil: se selectează celula sau domeniul asupra căruia se va aplica stilul respectiv -> meniul Format -> Style -> se alege din listă stilul dorit -> OK.
INSERAREA IMAGINILOR ÎN FOILE DE CALCULMeniul Insert (Inserare) -> Picture (Imagine) -> From File (Din �şier) / ClipArt (Miniatură) / WordArt.
PROTECŢIA CELULELOR, FOILOR ŞI REGISTRELOR Meniul Tools (Instrumente) -> Protection (Protecţie) -> se alege opţiunea dorită.
INTRODUCEREA UNEI FORMULE SIMPLE ÎNTR-O CElULĂFormulele permit efectuarea calculelor în cadrul foii de calcul. Când se folosesc formule, Excel va recalcu-la automat rezultatul la orice modi�care a valorilor numerice care participă la respectivul calcul.
Paşii necesari pentru introducerea unei formule:1. se selectează celula în care se va scrie formula. 2. se tastează semnul „=” pentru a începe introducerea formulei.
CAPITOL VI
CAPITOL VI3. se introduc coordonatele primei celule sau click pe celulă cu mouse-ul.4. se introduce operatorul .5. se introduc coordonatele următoarei celule implicate în calcul sau click pe celulă cu mouse-ul.6. se repetă paşii 4 şi 5 de câte ori este necesar.7. se apasă tasta Enter.
Operatori matematici:Operator Operaţia+ Adunare- Scădere* Înmulţire/ Împărţire^ Ridicare la putere
Formulele se pot scrie în zona de formule sau în celula respectivă.
Dacă formula se scrie în zona pentru formule: se selectează celula în care se doreşte a�şarea rezultatului -> se mută cursorul în zona de formule ( fx ) -> se scrie formula -> se apasă Enter sau click pe butonul
După apăsarea tastei Enter, în celula în care a fost scrisă formula, va apărea rezultatul.
rezultatul
REFERINŢE RELATIVE ŞI REFERINŢE ABSOLUTEOrice informaţie scrisă în foaie poate � referită prin adresa celulei care o conţine. Adresa unei celule este, uzual, formată din numele coloanei urmat de numele liniei. Un domeniu de celule este notat prin indicarea celulelor din colţul stânga-sus şi colţul dreapta-jos, sepa-rate prin caracterul “:”.De exemplu, domeniul dreptunghiular determinat de coloanele A, B, C şi D şi liniile de la 3 la 7 se notează A3:D7. Dacă domeniile sunt cu structuri mai compli¬cate, atunci se specifică prin descompuneri în componente dreptunghiulare, separate prin virgule: A1,B2:C4,D5 reprezintă o zonă compusă din celula A1, dreptunghiul B2:C4 si celula D5.
Acesta este modul de referinţă relativ. Adresa celulei referite este stabilită prin poziţia relativă faţă de celula de unde se face referinţa. Adică, dacă suntem în celula C1, o referire la A2 înseamnă celula situată cu două coloa¬ne la stânga şi cu o linie mai jos. Atunci când se copie informaţia în alte celule, referinţele relative sunt copiate cu semni�caţia lor. Adică, dacă în exemplul anterior copiem din C1 informaţia în celula D3, atunci referinţa la A2 se va copia ca înţeles, deci va deveni B4 (celula care se poziţionează faţă de D3 în aceeaşi con�gurţtie cum era poziţionată A2 faţă de C1).Modul de referinţă absolut este indicat prin plasarea caracterului $ în faţa părţii (părţilor) absolute din adresă. De exemplu, $A$1 reprezintă celula A1 indiferent de unde este referită; $A1 reprezintă celula situată pe coloana A (referită absolut) şi în linia interpretată relativ din locul unde se face refer-inţa; A$1 reprezintă celula situată în coloana interpretată relativ faţă de locul unde se face referinţa şi pe linia 1 (indicată absolut).
REFERINŢE LA FOI DE CALCULO referinţă la o celulă dintr-o altă foaie de calcul decât cea activă se face în următorul mod: nume-foaie!adresă-celulă.Exemplu: O referinţă la o celulă dintr-un alt registru de calcul se face astfel: [nume-registru]nume-foaie!adresa-celulă.Exemplu: =[Reg1.xls]Sheet1!A1
În situaţia în care nu referinţa nu este luată automat, Excel va a�şa o fereastră în care puteţi selecta regis-trul din care face parte celula referită.
FOLOSIREA FUNCŢIILOR Funcţiile sunt formule prede�nite care efectuează anumie operaţii (suma, maximul, media mai multor valori etc.).Introducerea unei funcţii într-o celulă1. se selectează celula în care va � scrisă funcţia.2. se tastează semnul „=” pentru a începe introducerea funcţiei.3. se scrie numele funcţiei urmat de o paranteză deschisă.
CAPITOL VI
CAPITOL VI3. se scrie numele funcţiei urmat de o paranteză deschisă.4. se selectează grupul de celule.5. se închide paranteza (opţional).6. se apasă tasta Enter.
OBS. Funcţiile pot fi scrise, la fel ca şi formulele, în zona de formule.
Exemple de funcţiiFuncţia Operaţiasum Suma valorilor din celulele selectateproduct Produsul valorilor din celulele selectatemax Maximul valorilor din celulele selectatemin Minimul valorilor din celulele selectateaverage Media aritmetică a valorilor din celulele selectate
Introducerea funcţiei pentru calculul mediei
După apăsarea tastei Enter, în celulă se va a�şa rezultatul.
COPIEREA FORMULELOR/FUNCŢIILORSelectaţi celula care conţine formula -> click pe punctul de selectare (colţul dreapta jos al celulei) până când cursorul mouse-ului ia forma + -> se ţine butonul mouse-ului apăsat -> se deplasează mouse-ul până când se acoperă întregul grup de celule -> se eliberează butonul mouse-ului.
DENUMIREA CELULELOR ŞI A GRUPURILOR DE CELULE Uneori este mai comod să folosiţi denumiri mai uşor de recunoscut pentru celule. Folosind pentru celule denumiri mai uşor de reţinut, formulele vor deveni mult mai logice şi mai uşor de folosit. Denumind celulele, operaţiile de decupare, copiere şi mutare a blocurilor de celule devin mult mai uşor de efectuat. Se selectează celula -> meniul Insert (Inserare) -> Name (Nume) -> De�ne(De�nire) -> se speci�că numele dorit -> click pe OK.
Pentru a denumi un domeniu de celule, efectuaţi paşii următori: • Selectaţi domeniul de celule pe care vreţi să-l denumiţi. Asiguraţi-vă că toate celulele se găsesc în aceeaşi foaie de calcul. (Nu puteţi denumi celule şi domenii de celule care se a�ă în mai multe foi de calcul.) • Executaţi clic pe caseta Name din stânga barei cu formule• Introduceţi numele domeniului folosind cel mult 255 de caractere. Denumirile admise pot să conţină litere, cifre, puncte şi sublinieri, dar nu şi spaţii. De asemenea, o cifră nu poate � folosită ca prim caracter în denumirea unui domeniu.• Apăsaţi tasta Enter. • Pentru a vedea lista care conţine denumirile domeniilor, executaţi clic pe săgeata de derulare a casetei Name (de pe bara de formule).
ÎNLOCUIREA UNEI FORMULE CU VALOAREA EI CALCULATĂSe poziţionează cursorul în celula cu formula respectivă -> Edit -> Copy -> Edit -> Paste Special -> se alege opţiunea Values -> click pe OK.
CAPITOL VI
CAPITOL VICALCULE CU MATRICIMatricile sunt domenii dreptunghiulare de formule sau valori pe care Excel le tratează ca �ind un grup. Unele funcţii şi formule care lucrează cu astfel de elemente returnează rezultate care sunt plasate în mai multe celule. Altele, deşi prelucrează matrici de valori, pot furniza un rezultat a�şat într-o singură celulă.Pentru a introduce o formulă de tip matrice se parcurg următoarele etape:1. Se selectează domeniul care va conţine formula de tip matrice.2. Se introduce formula.3. După introducerea formulei se apasă combinaţia de taste <Shift> + <Ctrl> + <Enter>.Foaia de calcul următoare conţine un exemplu cu datele care sunt introduse într-o factură:
Pentru a calcula totalul în coloana D se pot folosi şi metodele anterioare (în celula D4 se introduce formula =B4*C4, care apoi se copiază în celelalte celule din coloana D). În locul acestor formule se poate introduce o singură formulă, valabilă în tot domeniul D4:D6, care va ocupa mai puţină memorie.Pentru a calcula totalul utilizând formule de tip matice:1. Se selectează domeniul D4:D6.2. Se introduce în linia de formulă, formula = B4:B6*C4:C63. Se tastează combinaţia de taste <Shift> + <Ctrl> + <Enter>.În bara de formulă, formula va � a�şată între acolade {}. Fiecare celulă a domeniului D4:D6 conţine aceeaşi formulă. Acoladele simbolizeză că formula este o matrice şi că domeniul matrice trebuie să �e tratat ca o entitate unică. Nu se pot introduce linii sau coloane în acest domeniu după cum nu este posibilă ştergerea componentelor sale sau editarea unei singure celule. Formula nu multiplică valorile din două celule, ci valorile din două matrici, B4:B6 şi C4:C6, făcând corespondenţa corectă a elementelor acestora B4*C4, B5*C5, B6*C6.Rezultatele sunt plasate în celulele matricei D4:D6 selectată anterior.
Domenii de tip matrice se pot utiliza şi ca argumente la funcţii. Funcţiile cu argumente de tip matrice se introduc la fel ca şi formulele de acest tip.1. Se selectează un domeniu de dimensiuni corecte.2. Se introduce funcţia speci�c`nd domeniile de celule asupra cărora operează.3. Se apasă combinaţia <Shift> + <Ctrl> + <Enter>.De exemplu, dacă în exemplul anterior trebuie calculat totalul general fără a calcula totalurile parţiale, în celula D7 trebuie introdusă formula {=SUM(B4:B6*C4:C6)}.Introducerea se termină cu <Shift> + <Ctrl> + <Enter> pentru ca formula să �e considerată ca formulă de tip matrice.
În mod uzual domeniul utilizat pentru introducerea formulelor sau funcţiilor de tip matrice trebuie să �e corect selectat. Dacă domeniul de tip matrice selectat este prea mic, nu se pot vedea rezultatele; dacă este prea mare, celulele care nu au fost utilizate vor conţine mesajul #N/A.
RECUNOAŞTEREA ERORILOR STANDARD ASOCIATE FORMULELORUnele formule, în loc de returnarea unei valori, a�şează constante de erori. Principalele constante de erori sunt prezentate în tabelul următor:
Constantă de eroare Cauza erorii###### #NULL!
#DIV/0! #VALUE!
#REF!
#NAME?
#NUM!
#N/A
CALCULE CU AUTOCALCULATEDacă avem un domeniu ce conţine valori numerice şi selectăm acest domeniu vom observa în bara de stare a aplicaţiei că Excel a calculat suma valorilor din domeniu fără ca utilizatorul să � introdus vreo funcţie sau formulă.Dacă dorim să calculăm altceva pentru domeniul respectiv (maxim, minim, medie etc.) se execută click dreapta pe valoarea sumei şi din listă se alege operaţia dorit
FUNCŢII PREDEFINITE
Funcţii inginereşti
BIN2DEC Efectuează conversia unui număr din sistem binar în sistem zecimalDEC2BIN Efectuează conversia unui număr din sistem zecimal în sistem binarCONVERT Efectuează conversia unui număr dintr-un sistem de măsură în altul DELTA Testează egalitatea a două valoriGESTEP Testează dacă un număr este mai mare decât o valoare de prag
CAPITOL VI
Datele sunt prea late pentru a încăpea în coloanăSe utilizează o intersecţie nulă(vidă) de regiuni de celule, de exem-plu =A1:B1 B3:B4Se împarte cu zero o valoare, de exemplu =A1/ 0Se utilizează operatori care au valori incompatibile, de exemplu în formulă se adună un număr cu un textSe referenţiază o celulă inexistentă (de exemplu o celulă care aparţine unei foi de calcul care a fost ştearsă).Se utilizează un nume de celulă inexistent sau un nume de funcţie inexistent, de exemplu =ALFA+13Se utilizează un argument numeric care nu aparţine domeniului permis de valori, de exemplu =(-2)^0.5 (radical dintr-un număr negativ)Apare atunci când o valoare este inaccesibilă pentru o funcţie sau formulă.
CAPITOL VIFuncţii pentru numere complexe
COMPLEX Efectuează conversia coeficienților reali și imaginari într-un număr complexIMCONJUGATE Returnează numărul complex conjugat al unui număr complexIMPOWER Returnează un număr complex ridicat la o putere întreagăIMPRODUCT Returnează produsul a 2 până la 29 de numere complexeIMSUB Returnează diferența dintre două numere complexeIMSUM Returnează suma numerelor complexe
Funcţii logice
AND Returnează TRUE dacă argumentele sunt toate adevărateIF Specifică un test logic ce trebuie executatNOT Inversează valoarea logică a argumentuluiOR Returnează TRUE dacă unul dintre argumente este adevărat
Funcţii pentru date calendaristice
DATE Returnează numărul serial al unei date calendaristiceDAYS360 Calculează numărul de zile dintre două date calendaristice având ca bază anul cu 360 de zileEDATE Returnează numărul serial al datei calendaristice care este numărul indicat anul cu 360 de zileNETWORKDAYS Returnează numărul de zile lucrătoare întregi dintre 2date calendaristiceNOW Returnează numărul serial al datei calendaristice și al timpului curentTODAY Returnează numărul serial al datei calendaristice curenteWEEKDAY Face conversia unui număr serial într-o zi a săptămânii
Funcţii statistice
AVEDEV Returnează media aritmetica a abaterilor absolute ale punctelor de date de la valoarea lor medieBINOMDIST Returnează probabilitatea individuală de repartiție binomialăCONFIDENCE Returnează intervalul de încredere pentru o medie a populațieiCORREL Returnează coeficientul de corelație între două seturi de dateCOUNT Numără numerele din lista de argumenteCOUNTBLANK Numără câte celule goale există într-o zonăCOUNTIF Numără celulele unei zone, care conțin date și care corespund unui anumit criteriuCOVAR Returnează covarianța, media produselor abaterilor împerecheateFREQUENCY Returnează o distribuție a frecvenței ca matrice verticalăFTEST Returnează rezultatul unui test FGEOMEAN Returnează media geometricăHARMEAN Returnează media armonicăLINEST Returnează parametrii unei regresii liniareLOGEST Returnează parametrii unei tendințe exponențialeMAX Returnează valoarea maximă într-o listă de argumenteMAXA Returnează valoarea maximă într-o listă de argumente, inclusiv numere, text sau valori logice
Funcţii pentru numere complexe
COMPLEX Efectuează conversia coeficienților reali și imaginari într-un număr complexIMCONJUGATE Returnează numărul complex conjugat al unui număr complexIMPOWER Returnează un număr complex ridicat la o putere întreagăIMPRODUCT Returnează produsul a 2 până la 29 de numere complexeIMSUB Returnează diferența dintre două numere complexeIMSUM Returnează suma numerelor complexe
Funcţii logice
AND Returnează TRUE dacă argumentele sunt toate adevărateIF Specifică un test logic ce trebuie executatNOT Inversează valoarea logică a argumentuluiOR Returnează TRUE dacă unul dintre argumente este adevărat
Funcţii pentru date calendaristice
DATE Returnează numărul serial al unei date calendaristiceDAYS360 Calculează numărul de zile dintre două date calendaristice având ca bază anul cu 360 de zileEDATE Returnează numărul serial al datei calendaristice care este numărul indicat anul cu 360 de zileNETWORKDAYS Returnează numărul de zile lucrătoare întregi dintre 2date calendaristiceNOW Returnează numărul serial al datei calendaristice și al timpului curentTODAY Returnează numărul serial al datei calendaristice curenteWEEKDAY Face conversia unui număr serial într-o zi a săptămânii
Funcţii statistice
AVEDEV Returnează media aritmetica a abaterilor absolute ale punctelor de date de la valoarea lor medieBINOMDIST Returnează probabilitatea individuală de repartiție binomialăCONFIDENCE Returnează intervalul de încredere pentru o medie a populațieiCORREL Returnează coeficientul de corelație între două seturi de dateCOUNT Numără numerele din lista de argumenteCOUNTBLANK Numără câte celule goale există într-o zonăCOUNTIF Numără celulele unei zone, care conțin date și care corespund unui anumit criteriuCOVAR Returnează covarianța, media produselor abaterilor împerecheateFREQUENCY Returnează o distribuție a frecvenței ca matrice verticalăFTEST Returnează rezultatul unui test FGEOMEAN Returnează media geometricăHARMEAN Returnează media armonicăLINEST Returnează parametrii unei regresii liniareLOGEST Returnează parametrii unei tendințe exponențialeMAX Returnează valoarea maximă într-o listă de argumenteMAXA Returnează valoarea maximă într-o listă de argumente, inclusiv numere, text sau valori logice
Returnează valoarea minimă într-o listă de argumenteReturnează valoarea minimă într-o listă de argumente, inclusiv numere, text sau valori logiceReturnează cea mai frecventă valoare dintr-un set de dateReturnează distribuția PoissonEstimează abaterea standard bazată pe un eșantionEstimează abaterea standard pe baza unui eșantion, incluzând numere, text sau valori logiceEstimează abaterea standard pe baza întregii populațiiCalculează abaterea standard pe baza întregii populații, incluzând numere, text sau valori logiceEstimează varianța pe baza unui eșantionEstimează varianța pe baza unui eșantion, incluzând numere, text și valori logice
Returnează TRUE dacă valoarea este necompletatăReturnează TRUE dacă numărul este parReturnează TRUE dacă valoarea este o valoare logicăReturnează TRUE dacă valoarea nu este un textReturnează TRUE dacă valoarea este un numărReturnează TRUE dacă numărul este imparReturnează TRUE dacă valoarea este text
Alege o valoare dintr-o listă de valoriReturnează numărul coloanei unei referințeReturnează numărul de coloane dintr-o referințăCaută în rândul de sus al unei matrice și returnează valoarea celulei indicateCaută valori într-un vector sau într-o matriceReturnează numărul de rând dintr-o referință.Returnează numărul de rânduri al unei referințeCaută în prima coloană a unei matrice și se deplasează pe rând pentru a retur-na valoarea unei celule
Modifică literele englezești sau katakana ale unui șir de caractere din reprez-entare lungă (doi octeți) în reprezentare scurtă (un octet).Efectuează conversia unui număr în format text, utilizând formatul monetar ß (baht)Returnează caracterul specificat de codul numericElimină toate caracterele din text care nu pot fi imprimateReturnează un cod numeric pentru primul caracter dintr-un șir text
Unește mai multe elemente text într-unul singurTransformă un număr într-un text utilizând formatul simbol monetar $ (dolar).Verifică dacă două texte sunt identiceGăsește un text în interiorul altuia (sensibil la caractere mari și mici)Formatează un număr ca text cu un număr fix de zecimaleModifică literele englezești sau katakana ale unui șir de caractere, din reprezentare scurtă (un octet) în reprezentare lungă (doi octeți).Returnează cele mai din stânga caractere ale textuluiReturnează numărul de caractere dintr-un șir textTransformă literele unui text în minusculeReturnează un anumit număr de caractere dintr-un șir de text începând de la o poziție specificatăExtrage caracterele fonetice (furigana) dintr-un șir textPrima literă din fiecare cuvânt al unui text apare scrisă cu majusculăÎnlocuiește caractere în interiorul unui textRepetă textul de un număr dat de oriReturnează cele mai din dreapta caractere ale unui textGăsește un text în interiorul altuia (nu este sensibil la caractere mari și mici)Înlocuiește un text vechi cu unul nou, într-un șir textTransformă argumentele în textFormatează un număr și îl transformă în textElimină spațiile din textTransformă literele textului în majusculeTransformă un argument text într-un număr
Returnează valoarea absolută a unui numărReturnează valoarea arccosinusului unui numărReturnează valoarea inversă a cosinusului hiperbolic al unui numărReturnează valoarea arcsinusului unui numărReturnează valoarea inversă a sinusului hiperbolic al unui numărReturnează valoarea arctangentei unui numărReturnează valoarea arctangentei după coordonatele x și yReturnează valoarea inversă a tangentei hiperbolice a unui numărRotunjește un număr la cel mai apropiat întreg sau la cel mai apropiat mul-tiplu semnificativReturnează numărul de combinări pentru un număr dat de obiecteReturnează valoarea cosinusului unui numărReturnează valoarea cosinusului hiperbolic al unui numărConvertește radianii în gradeRotunjește un număr la cel mai apropiat întreg parReturnează e la puterea unui număr datReturnează factorialul unui numărReturnează dublul factorial al unui număr
Rotunjește un număr prin lipsă, înspre zeroReturnează valoarea celui mai mare divizor comunRotunjește un număr la primul întreg dinaintea luiReturnează valoarea celui mai mic multiplu comunReturnează valoarea logaritmului natural al unui numărReturnează valoarea logaritmului unui număr într-o bază datăReturnează valoarea logaritmului zecimal al unui numărReturnează valoarea determinantului unei matriceReturnează inversa unei matriceReturnează valoarea produsului matricial a două matriceReturnează restul unei împărțiriReturnează un număr rotunjit la multiplul doritReturnează valoarea multinomială a unui set de numereRotunjește un număr la cel mai apropiat număr întreg impar următorReturnează valoarea numărului piReturnează valoarea unui număr ridicat la o putereÎnmulțește argumentele funcțieiReturnează câtul unei împărțiriEfectuează conversia gradelor în radianiReturnează un număr aleator între 0 și 1Returnează un număr aleator, cuprins între numerele specificate.Efectuează conversia în forma romană a unui număr cu cifre arabe, sub formă de textRotunjește un număr la un număr specificat de cifre.Rotunjește un număr prin lipsă, înspre zeroRotunjește prin adaos un număr, în sensul dinspre zeroReturnează suma unei serii de puteri, pe baza formuleiReturnează semnul unui numărReturnează sinusul unui unghi datReturnează sinusul hiperbolic al unui numărReturnează valoarea pozitivă a radicalului unui numărReturnează valoarea rădăcinii pătrate din (număr * pi)Returnează subtotalul unei liste sau baze de dateAdună argumentele funcțieiAdună conținutul celulelor specificate, după un criteriu datAdaugă celulele dintr-o zonă care îndeplinesc mai multe criterii. Returnează suma produselor componentelor unei matrice corespondenteReturnează suma pătratelor argumentelorReturnează suma diferențelor pătratelor valorilor corespondente din două matrice.Returnează suma sumei pătratelor valorilor corespondente din două matrice.Returnează suma pătratelor diferențelor valorilor corespondente din două matrice.Returnează valoarea tangentei unui numărReturnează valoarea tangentei hiperbolice a unui numărTrunchiază un număr la un întreg
CAPITOL VI
Funcţii financiare
FVNPV
PVRATE
DIAGRAME / GRAFICE Diagramele /gra�cele permit reprezentarea datelor unei foi de calcul într-o formă gra�că. Gra�cul poate � creat pe foaia de calcul ce conţine datele sau pe o altă foaie. La modi�carea datelor din foaia de calcul, gra�cul este actualizat, astfel încât va re�ecta modi�cările făcute.
Crearea diagramelor1. se selectează datele care vor � reprezentate gra�c.2. click pe butonul Chart Wizard (Expert Diagramă) din bara de instrumente sau în meniul Insert (Insera-re) -: Chart (Diagramă)
3. se selectează tipul de gra�c dorit din lista Chart Type (Tip de diagramă) şi formatul gra�cului din lista Chart sub-type (Subtip de diagramă) � click pe butonul Next (Următorul).
Returnează valoarea viitoare a unei investițiiReturnează valoarea netă actualizată a unei investiții bazate pe o serie de fluxuri de numerar periodice și a unei rate de actualizareReturnează valoarea actualizată a unei investițiiReturnează rata dobânzii periodice pentru o anuitate
Modificarea cadrului diagramei şi a zonei de trasareClick dreapta pe cadrul diagramei -> Format Chart Area -> se aleg opţiunile dorite.Click dreapta pe zona de trasare -> Format Walls -> se alege fundalul dorit.Dacă se doreşte pentru cadrul diagramei o imagine de fundal sau o anumită textură se apasă pe butonul Fill e�ects (Efecte umplere) -> se alege textura sau imaginea respectivă -> OK.
ADĂUGAREA OBIECTELOR GRAFICEÎntr-o foaie de calcul se pot realiza diferite obiecte gra�ce. Pentru aceasta trebuie a�şata bara de desenare: Meniul View (Vizualizare) � Toolbars (Bare de instrumente) � Drawing(Desen). Bara de desen are aceleaşi instrumente ca bara de desen din aplicaţia Word şi se utilizează în aceeaşi manieră.
LINII DE TENDINŢĂ ÎN DIAGRAME EXCELCând aveți date existente pentru care doriți să estimați o tendință, aveți posibilitatea să creați o linie de tendință într-o diagramă. De exemplu, dacă aveți o diagramă în Excel care a�șează datele de vânzare pentru primele câteva luni dintr-un an, aveți posibilitatea să adăugați o linie de tendință la diagramă care a�șează tendința gener-ală de vânzări (crescătoare, descrescătoare sau plată) sau care a�șează tendința proiectată pentru lunile următoare.Această procedură presupune că ați creat deja o diagramă care se bazează pe date existente.Pentru a adăuga o linie de tendinţă la o diagramă se execută următorii paşi:1. click pe diagramă. 2. click dreapta pe seria de date căreia doriți să-i adăugați linia de tendinţă sau media mobilă -> Adăugare linie tendinţă (Add trendline) -> click pe tipul de linie de regresie sau medie mobilă pe care îl doriți.
CAPITOL VI
OBS. Serie de date: Puncte de date înrudite care sunt reprez-entate gra�c într-o diagramă. Fiecare serie de date dintr-o diagramă are o culoare sau un model unic și este reprezentată în legenda diagramei. Într-o diagramă se pot reprezenta gra�c una sau mai multe serii de date. Diagramele de struc-tură radială au numai o serie de date.
CAPITOL VI
4. se selectează Rows (Rânduri), dacă se doreşte ca valorile de pe prima linie să �e reprezentate pe axa X sau se lasă selectată opţiunea implicită Columns (Coloane), şi în acest caz datele din prima coloană selectată vor � reprezentate pe axa X -> click pe butonul Next (Următorul).5. se introduce titlul gra�cului în câmpul Chart title (Titlu diagramă) � se introduce eticheta axei X în câmpul Category (X) axis (Axa categoriilor)-> se introduce eticheta axei Y în câmpul Value (Y) axis (Axa seriilor) -> click pe butonul Next (Următorul).se selectează opţiunea As new sheet (Ca foaie nouă), dacă se doreşte crearea gra�cului pe o foaie de calcul nouă sau se lasă selectată opţiunea As object in (Ca obiect în), şi în acest caz gra�cul va � creat pe foaia curentă -> click pe butonul Finish (Terminare).
MODIFICAREA DIAGRAMELORMutarea şi redimensionarea diagramelor se realizează în aceeaşi manieră ca mutarea şi redimensionarea unei imagini în Word. Pentru mutare se execută click pe diagramă � se ţine butonul mouse-ului apăsat şi se deplasează în poziţia dorită (metoda drag-and-drop). Pentru redimensionare se execută click în unul din colţurile cadrului diagramei � se ţine butonul mouse-ului apăsat şi se trage spre interior (pentru micşorare) şi spre exterior (pentru mărire).
Modificarea tipului diagrameiClick dreapta pe diagramei -> Chart Type(Tip diagramă) -> se alege tipul dorit -> click pe OK.Modificarea datelor care intră în reprezentarea graficăClick dreapta pe diagramei -> Source Data -> se selectează datele -> OK.Modificarea tipului şi culorilor pentru seriile de dateClick dreapta pe diagramei -> Format Data Series -> se alege nuanţa pentru �ecare serie din secţiunea Patterns -> se alege forma seriilor din secţiunea Shape -> se alege ordinea seriilor din secţiunea Series Order -> OK.
Linia de tendință: O reprezentare gra�că a tendințelor în seriile de date, cum ar � o linie urcătoare pentru a reprezenta creșterea vânzărilor de-a lungul unei perioade de ordinul lunilor. Liniile de tendință sunt utilizate pentru studierea problemelor de predicție, denumită, de asemenea, analiza regresiei.Medie mobilă: O secvență de medii calculate din părți ale seriei de date. Într-o diagramă, o medie mobilă netezește �uctuațiile datelor, arătând astfel mai clar modelul sau tendinţa.
3. Pentru a seta opțiunile și a formata linia de tendință sau de medie mobilă, click dreapta pe linia de tendință, apoi click pe Formatare linie de tendință în meniul de comenzi rapide. 4. Selectați opțiunile, liniile și efectele dorite pentru linia de tendință. Dacă selectați Polinomială, introduceți în caseta Ordine cea mai mare putere pentru variabila independ-entă. Dacă selectați Medie mobilă, introduceți în caseta Perioadă numărul de perioade ce vor � utilizate pentru calculul mediei mobile.
Secţiunea TypeLinear – modelul liniar (regresia simplă), y = a + bx.Polynomial – modelul polinomial de ordin 2, 3, 4, 5, sau 6, y = a0 + a1x1 + a2x2 + … + akxk.Logarithmic – modelul logaritmic: y = a + b ln x.Exponential – modelul exponenţial: y = a ebx.Power – modelul putere: y = a xb.
Moving Average – modelul de tip MA (medii glisante), în care se calculează o serie nouă cu valori obţin-ute ca medie aritmetică a valorilor din seria iniţială: yn = (xn + xn-1 + … + xn-k+1)/k, unde k este ordinul modelului. Este modelul prin care se elimină in�uenţele pe termen foarte scurt sau scurt.Pentru o alegere corectă se poate utiliza informaţia cunoscută din cercetări anterioare sau cea furnizată vizual de aspectul norului de puncte.Zona Order este activă pentru modelul polinomial (stabileşte ordinul modelului, maxim 6), iar zona Period este activă pentru modelul Moving Average (stabileşte ordinul modelului – câte elemente contribuie la calculul mediei aritmetice).În zona Based on series se indică seria (dintre cele reprezentate) pentru care se estimează prin metoda celor mai mici pătrate modelul selectat.Ca efect al procedurii de adăugare a liniei de trend, în gra�c se va a�şa, ca o linie separată, seria ipotetică obţinută prin calcularea trendului. Această linie poate � formatată ca orice alt obiect gra�c (se selecte-ază, se aplică meniul Format etc.).
Secţiunea OptionsÎn grupul de opţiuni Trendline name se poate ataşa liniei o denumire proprie (butonul radio Custom şi tastarea numelui în zona rezervată) sau se alege denumirea implicită (butonul radio Automatic).În grupul de opţiuni Forecast se poate indica numărul de perioade (valori) pentru care se efectuează prognoze, atât în viitor (Forward), cât şi în trecut (Backward). Este su�cient să se înscrie o valoare diferită de zero în zona contor alocată şi seria de trend se va extinde corespunzător.
Set intercept = permite �xarea valorii termenului liber al modelului la o valoare cunoscută (opţiune utilă pentru anumite tipuri de regresii). Se va marca boxa de control şi se va trece valoarea termenului liber.
CAPITOL VI
valoarea termenului liber.Display equation on chart – marcarea boxei de control are efectul trecerii pe gra�c a ecuaţiei estimate.Display R-squared value on chart – este utilă pentru a�şarea coe�cientului de determinare R2 (= pătratul coe�cientului de corelaţie multiplă), interpretabil în analiza de regresie.
CREAREA ŞI EDITAREA UNEI LISTEÎn Excel datele pot � gestionate cu uşurinţă dacă sunt organizate sub formă de liste. O listă reprezintă o zonă dintr-o foaie de calcul care conţine date similare. Fiecare coloană din listă reprezintă o anumită categorie de date (numită câmp) şi determină tipul de informaţie necesar pentru �ecare intrare în listă. Fiecare linie dintr-o listă constituie o înregistrare.
Pentru a crea o listă se introduce un titlu pentru �ecare coloană. Listele se pot crea în orice zonă din foaia de calcul, trebuie doar ca zona de sub listă să nu conţină date, astfel încât lista să se poată întinde fără să interfereze cu alte date din foaia de calcul. Pentru a introduce înregistrări în listă se vor introduce date în liniile imediat de sub titlurile coloanelor. Fiecare înregistrare trebuie să conţină aceleaşi câmpuri.
Pentru a uşura introducerea şi editarea înregistrărilor dintr-o listă se pot utiliza facilităţile oferite de formulare. Un formular reprezintă o imagine organizată a datelor care cuprinde denumirile coloanelor, casete text pentru introducerea datelor şi butoane pentru adăugarea, ştergerea şi găsirea înregistrărilor.
CAPITOL VI
CAPITOL VI
Pentru a adăuga înregistrări cu ajutorul formularului de date:1. Se poziţionează cursorul în orice celulă din listă.2. Din meniul Data se selectează comanda Form. Pe ecran apare caseta de dialog Data Form.3. Pentru a adăuga o nouă înregistrare în listă se aplică un clic pe butonul New. Pe ecran apare un formu-lar gol în care se completează �ecare casetă text cu informaţiile corespunzătoare. Pentru deplasare în următoarea casetă se apasă tasta <Tab>, pentru deplasare în caseta text anterioară se apasă <Shift+Tab>. După terminarea introducerii datelor se apasă tasta <Enter> pentru adăugarea de înregis-trări noi în listă.În cazul în care în anumite câmpuri au fost scrise informaţii şi se constată că înregistrarea respectivă nu trebuie adăugată în listă, se aplică un clic pe butonul Restore pentru a elimina înregistrar-ea din formular. Clicul pe Restore trebuie aplicat înainte de a apăsa tasta <Enter > prin care se salvează înregistrarea.4. Se aplică un clic pe butonul Close pentru a reveni în foaia de calcul.
Formularul de date poate � folosit şi pentru vizualizarea înregistrărilor din listă. Există mai multe metode pentru a realiza acest lucru. O metodă ar � folosirea barei de derulare din caseta de dialog Data Form. Se apasă pe săgeata în sus sau săgeata în jos pentru a vizualiza înregistrarea anterioară sau înregistrarea următoare. Pe măsură ce sunt vizualizate înregistrările din listă în colţul din dreapta sus al casetei de este indicat numarul curent al înregistrării. O altă metodă ar � utilizarea butoanelor Find Next pentru a vizual-iza următoarea înregistrare şi Find Previous pentru a vedea înregistrarea anterioară. Dacă la apăsarea acestor butoane Excel emite un semnal sonor înseamnă că sunteţi poziţionaţi pe ultima, respectiv prima înregistrare din listă.
Pentru a şterge o înregistrare cu ajutorul formularului de date:1. Se poziţionează cursorul în orice celulă din listă.2. Din meniul Data se selectează comanda Form. Pe ecran apare caseta de dialog Data Form.3. Se vizualizează înregistrarea care trebuie ştearsă.4. Se aplică un clic pe butonul OK pentru a efectua ştergerea. Excel va solicitacon�rmarea pentru ştergerea înregistrării. Se va răspunde cu OK pentru a ştergeînregistrarea sau cu Cancel pentru a anula operaţia de ştergere.5. Se aplică un clic pe butonul Close pentru revenirea în foaia de calcul.
Formularul de date poate � folosit şi pentru a găsi înregistrările care satisfac unul sau mai multe criterii. Dacă se foloseşte formularul în acest scop nu se poate vizualiza decât câte o înregistrare găsită.Paşii pentru a găsi o înregistrare sunt:1. Se selectează o celulă din listă.2. Din meniul Data se selectează comanda Form.3. Din caseta de dialog Data Form se selectează butonul Criteria.4. Se introduc criteriile pentru efectuarea căutării 5. Se aplică un clic pe butonul Find Next sau se apasă pe săgeata în jos din bara de derulare a formularu-lui.În formular va � a�şat rezultatul căutării.
Dacă nu există nici o înregistrare corespunzătoare se va auzi un semnal sonor.Dacă trebuie făcută căutarea în sens invers se aplică un clic pe butonul Find Prev sau se apasă săgeata în sus din bara de derulare a formularului. Dacă nu există nici o înregistrare corespunzătoare se va auzi semnalul sonor.
SORTAREA UNEI LISTESortare = ordonarea datelor din tabel după anumite criterii.Se selectează datele care vor � sortate � meniul Date � Sort � se speci�că criteriile de sortare (colaonele după care se va face sortarea) în secţiunile Sort By şi precum şi ordinea de sortare (ascendent sau descendent) � click pe butonul OK.O listă se poate sorta mai rapid cu ajutorul a două butoane din bara de instrumente standard: pentru sortare în ordine crescătoare pentru sortare în ordine descrescătoare.
Pentru a sorta o listă cu butoanele de sortare:1. Se selecteză o celulă din coloana ce va � folosită drept cheie de sortare.2. Se execută un clic pe unul din cele două butoane de sortare.Butoanele de sortare efectuează această operaţie doar după un câmp cheie – câmpul selectat înainte de apăsarea butonului.
Pentru sortare, Excel foloseşte următoarele reguli:Datele sunt sortate în ordine ascendentă, de la A la Z, de sus în jos pentru linii, sau de la stânga la dreapta pentru coloane. Opţiunea Descending inversează această ordine, de la Z la A, de sus în jos sau de la stânga la dreapta.Spaţiile libere sunt puse la sfârşit.
Este folosită următoarea ordine de priorităţi:1. numerele de la cel mai mic număr negativ la cel mai mare număr pozitiv2. texte (de la A la Z)3. rezultatele FALSE4. rezultatele TRUE5. valori de eroare6. spaţii libere
Excel poate ignora diferenţele dintre literele mari şi mici sau poate ţine cont de acestea . Acest lucru se poate speci�ca dacă din caseta de dialog Sort se selecteză butonul Options. Pe ecran apare caseta de dialog Sort Options:Dacă este marcată opţiunea Case Sensitive se face distincţie între literele mici şi cele mari, dacă nu este marcată nu se face distincţie. Tot în această casetă de dialog se speci�că în ce ordine se va face sortarea: - de jos în sus (Sort Top To Bottom), sau de la stânga la dreapta (Sort Left To Right).În unele cazuri este posibil să �e necesară o sortare în care informaţiile nu trebuie să apară în ordine alfabetică normală. În acest caz din caseta de dialog Sort Options se selectează din lista derulantă First Key Sort Order modul în care se va face sortarea după prima cheie.
CAPITOL VI
CAPITOL VI
FILTRAREA DATELORFiltrarea datelor = a�şarea doar a datelor care îndeplinesc anumite condiţii.Click pe litera coloanei în care se va face �ltrarea -> meniul Date -> Filter -> AutoFilter.
Se aplică un clic pe săgeata de derulare din coloana în care se va introduce criteriul. Se selectează crite-riul pentru coloana respectivă. Sunt posibile următoarele opţiuni:1. All Permite a�şarea tuturor înregistrărilor cu acest câmp.2. (Top 10) Permite selectarea unui subset de înregistrări pornind de sus sau de jos într-o listă. Se poate speci�ca �e numărul de elemente, �e procentul de elemente ce vor � �ltrate. La selectarea acestei opţi-uni apare caseta de dialog Top 10 Auto�lterDin prima listă derulantă se selectează Top /Bottom, în funcţie de direcţia în care se va face �ltrarea de sus (Top) sau de jos (Bottom). În a doua listă derulantă se introduce sau se selectează un număr care indică câte înregistrări (dacă în a treia listă derulantăeste selectată opţiunea Items) sau ce procent din numărul total de înregistrări (dacă în a treia listă derulantă este selectată opţiunea Percent) vor rezulta din �ltrare.3. Custom Permite crearea unor criterii de�nite cu condiţii şi/sau. La selectarea acestei opţiuni apare caseta de dialog Custom AutoFilter Pentru a introduce criterii comparative se selectează un operator din prima listă derulantă, apoi se introduce o valoare în caseta alăturată. Dacă există un al doilea criteriu se selectează una din opţiunile AND (şi) sau OR (sau) şi se introduce în mod similar al doilea criteriu.4. Blanks A�şează toate înregistrările cu spaţii în acest câmp.5. Non Blanks A�şează toate înregistrările care nu conţin spaţii în acest câmp (înregistrări ce conţin date). În plus apare o listă cu toate valorile distincte din coloana curentă. La selectarea acestor valori vor � a�şate doar înregistrările care au exact această valoare în câmpul speci�cat. Numele coloanelor după care s-a făcut �ltrarea apar cu albastru.
Se aplică paşii anteriori pentru a �ltra datele şi în funcţie de alte criterii. Pe măsură ce se selectează mai multe criterii ele sunt combinate şi cu criteriile anterioare. Pentru ca o înregistrare să �e a�şată ea trebuie să îndeplinească criteriile pentru toate câmpurile.
Dacă trebuie anulat rezultatul �ltrării după un anumit câmp se selectează săgeata de derulare pentru acel câmp şi se selectează opţiunea All. Pentru a a�şa toate înregistrările şi a înlătura criteriile din toate câmpurile se aplică comanda Data-> Filter -> Show All. Atunci când comanda AutoFilter este activă, în meniu, în dreptul comenzii apare un marcaj de validare. Pentru a dezactiva această facilitate se aplică din nou comanda Data -> Filter -> AutoFilter.
FILTRAREA AVANSATĂO altă metodă de �ltrare este folosirea comenzii Advanced Filter. Cu această comandă se pot efectua operaţii de �ltrare bazate pe criterii complexe. Pentru folosirea comenzii trebuie creat un domeniu de criterii. Domeniul de criterii speci�că condiţiile pe care datele �ltrate trebuie să le îndeplinească. Prima linie din domeniul de criterii conţine numele câmpurilor pentru care se vor speci�ca criterii. Numele câmpurilor trebuie scrise exact la fel ca numele câmpurilor din listă. În liniile imediat următoare, sub numele câmpurilor, se introduc criteriile pentru câmpurile respective. Domeniul de criterii se va termina cu o linie goală. Criteriile care sunt pe aceeaşi linie în domeniul de criterii vor trebui să �e îndeplinite simultan. Între criteriile care se găsesc pe linii diferite aplică o relaţie de tip SAU.
După pregătirea domeniului de criterii se execută următorii paşi:1. Se selectează domeniul de celule care conţine lista2. Se aplică comanda Data, Filter, Advanced Filter. Pe ecran apare caseta de dialog Advanced Filter 3. Dacă lista �ltrată va � a�şată în acelaşi loc ca şi lista iniţială se selectează opţiunea Filter the List, in place. Dacă datele trebuie plasate într-o altă zonă a foii de calcul pentru a � prelucrate ulterior se selecte-ază opţiunea Copy To Another Location. În acest caz în caseta Copy To se speci�că domeniul de celule ce va conţine lista, dacă acesta nu a apărut automat.4. În caseta List Range se introduce domeniul de celule care conţine lista, dacă acesta nu a apărut auto-mat.5. În caseta Criteria Range se introduce domeniul de celule care conţine domeniul de criterii.6. Dacă prin �ltrare trebuie înlăturate înregistrările duble se marchează opţiunea Unique Records Only.7. Se selectează butonul OK.
PRELUCRAREA DATELOR CU AJUTORUL SUBTOTALURILORCând sortează datele dintr-o listă, Excel permite efectuarea unor sinteze a datelor pe baza totalurilor parţiale. Când se efectuează calcule parţiale, acestea sunt calculate pentru �ecare grup din listă. Un grup este alcătuit din mai multe linii (înregistrări) care au aceeaşi informaţie într-o coloană (câmp) speci�cată.Pentru a putea crea subtotaluri trebuie ca datele să fie sortate. După sortarea datelor după câmpuri, se parcurg următorii paşi:1. Se selectează orice celulă din listă.2. Se aplică comanda Data -> Subtotals. Pe ecran apare caseta de dialog Subtotal.3. Se speci�că modul în care vor � grupate datele pentru subtotaluri selectând din lista derulantă At Each Change(la �ecare schimbare) numele coloanei după care se face gruparea.Dacă este prima dată când este selectată comanda, Excel selectează automat coloana cea mai din stânga. Dacă comanda a fost folosită şi mai înainte, atunci va � selectată coloana folosită ultima dată.4. Din lista derulantă Use Function se selectează funcţia care trebuie calculată. Funcţiile cel mai frecvent folosite sunt:SUM – adunare MIN – minimum MAX – maximum AVERAGE – medieAVERAGE – medie PRODUCT – produs VAR - varianţa STD DEVP - deviaţia standard;5. Din lista Add Subtotal To se selectează datele cu care se vor efectua calculele. Această listă conţine numele coloanelor din lista de date. Se marchează coloanele pentru care se vor efectua calculele.
CAPITOL VI
CAPITOL VI
6. Pentru a înlocui totaluri existente se marchează opţiunea Replace Current Subtotals.7. Pentru a insera un salt de pagină înaintea �ecărui grup se marchează opţiunea Page Break Between Groups.8. În mod implicit subtotalurile şi totalurile generale apar la sfârşitul grupului de date (opţiunea Summa-ry Below Data se marchează automat). Dacă ele trebuie a�şate înaintea grupului de date se va demarca opţiunea Summary Below Data.9. Se selectează butonul OK.Pentru eliminarea subtotalurilor din caseta de dialog Subtotal se selectează butonul Remove All.
CREAREA DE SUBTOTALURI IERARHIZATEDacă în cadrul unui grup trebuie calculate subtotaluri suplimentare se vor calcula subtotaluri ierarhi-zate.Pentru a crea un subtotal ierarhizat datele trebuie sortate şi după a doua cheie. Apoi se aplică comanda Data� Subtotals. Se vor selecta opţiunile pentru grupul principal (cel mai mare). Excel inserează subtota-lurile pentru primul grup.Se alege în continuare Data�Subtotals şi opţiunile pentru următoarele subseturi de grupe. Opţiunea Replace Current Subtotals trebuie să �e demarcată. Excel inserează câte un subtotal pentru următoarele subseturi de grupuri.
TABELE PIVOT
Tabelele de sinteză sau tabelele pivot (Pivot Table) realizează sintetizarea datelor dintr-o bază de date Excel din mai multe perspective. Utilizatorul poate alege câmpurile care să constituie titluri de pagină, de linie sau de coloană, sau câmpuri care sa �e utilizate în realizarea unor calcule.Un tabel pivot utilizează date pe două dimensiuni pentru a crea un tabel în trei dimensiuni. Sunt o cale foarte bună pentru a concentra multă informaţie într-un spaţiu restrâns.Tabelele pivot îţi permit şi să faci auditul datelor. Caracteristica unică a tabelelor pivot este capacitatea lor de a muta câmpurile prin trag-ere şi plasare. Excel recalculează instantaneu datele în noua rearanjare. Nu trebuie să scrii noi formule sau să re�ltrezi datele deoarece tabelul pivot se recalculează automat atunci când se recalculează câm-purile.
Aplicaţia Pivot Table WizardAplicaţia Pivot Table Wizard poate � folosită pentru a crea un nou tabel pivot sau pentru a edita un tabel pivot deja existent.
Pentru a crea un tabel pivot trebuie parcurşi paşii:• Execută secvenţa Data\PivotTable and PivotChart Report (Raport tabel pivot şi diagramă pivot).• În pasul 1 al aplicaţiei PivotTable Wizard trebuie indicată sursa de date pe care doreşti să le utilizezi pentru tabelul pivot. Pentru sursa de date ce trebuie analizată îţi stau la dispoziţie următoarele patru opţiuni:• Microsoft Excel List or Database (Listă sau bază de date Microsoft Excel) – utilizează date organizate cu etichete de linie şi coloană pe o foaie de calcul. Este parametru prede�nit.• External Data source (Sursă externă de date) – utilizează un �şier sau o bază de date din afara registru-lui de calcul curent.• Multiple Consolidation Ranges (Zone multiple de centralizare) – crează un tabel sau o diagramă pivot din mai multe foi de calcul Excel.� Another PivotTable or PivotChart (Alt tabel pivot sau diagramă pivot) – creează un tabel sau o diagramă pivot dintr-un alt raport pivot din acelaşi registru de calcul.3. Stabileşte tipul de raport pivot pe care vrei să-l creezi: un tabel sau o diagramă. Apoi selectează
CAPITOL VI
• Another PivotTable or PivotChart (Alt tabel pivot sau diagramă pivot) – creează un tabel sau o diagramă pivot dintr-un alt raport pivot din acelaşi registru de calcul.3. Stabileşte tipul de raport pivot pe care vrei să-l creezi: un tabel sau o diagramă. Apoi selectează butonul Next.4. În pasul numărul 2 al aplicaţiei Pivot Table Wizard selectează o sursă de date dacă aceasta nu este selectată sau dacă datele se găsesc într-un alt registru de calcul sau domeniu decât cel prezent în caseta de dialog.5. Pasul 3 al aplicaţiei PivotTable Wizard îţi oferă mai multe opţiuni de plasare şi formatare a tebelului pivot. Tabelul pivot poate � plasat pe o nouă foaie de calcul sau pe foaia curentă.Dacă optezi pentru foaia de calcul existentă trebuie să precizezi localizarea tabelului pivot. De aseme-nea, poţi folosi butoanele Layout (Aspect) şi Options(Opţiuni) pentru a continua precizarea parametrilor doriţi pentru noul tabel pivot.. Aceşti parametri pot � modi�caţi şi ulterior, după crearea tabelului sau diagramei pivot.
6. Când ai terminat de selectat opţiunile dorite, execută click pe Finish (Terminare) pentru a crea tabelul.Executarea unui click pe butonul Layout din pasul 3 duce la a�şarea casetei de dialog Pivot Table Wizard-Layout.
Poţi utiliza această casetă de dialog pentru a controla modul de a�şare a datelor într-un tabel pivot.Câmpurile datelor selectate apar în partea dreaptă a casetei de dialog. Selectează şi trage câmpurile dorite în zona din centrul casetei de dialog şi plasează-le în secţiunile Row (Rând), Column (Coloană), Page (Pagină) şi Data (Date) pentru a obţine aspectul dorit.Lista de mai jos descrie cele patru zone în care pot � introduse câmpurile:• Page creează un meniu derulant deasupra tabelului, care îţi permite să extragi o anumită opţiune cum ar � un departament sau o ţară.• Row aplică un format vertical tabelului, rezumând datele de sus în jos – reprezintă �ecare obiect din câmpurile din partea stângă a tabelului pivot.• Column aplică un format orizontal tabelului, rezumând datele de la stânga la dreapta – prezintă �ecare obiect din câmpurile din partea de sus a tabelului pivot.• Data – această zonă este rezumatul valorilor. Aici poţi aduna, număra sau crea alte funcţii de analiză pentru datele introduse. Execută dublu click pe câmp pentru a obţine acces la funcţia sau tipul de rezu-mat dorit.Funcţiile alese de Excel, care sunt la dispoziţie în câmpul Data, depind de natura câmpului plasat. Poţi să aplici şi alte funcţii, cum ar � medie, maxim, minim.
CAPITOL VI
Pentru a schimba funcţia pe care Excel o utilizează la rezumarea datelor, în secţiunea Data a casetei de dialog Pivot Table and PivotChart Wizard-Layout execută dublu click pe câmpul a cărui funcţie vrei să o modi�ci. Se deschide caseta de dialog Pivot Table Field, de unde poţi selecta funcţia dorită.
Poţi personaliza funcţiile de rezumare executând click pe butonul Options (Opţiuni) ca să extinzi caseta de dialog PivotTable Field. Opţiunile suplimentare îţi permit să analizezi datele ca procentaje din total, în funcţie de câmpurile şi obiectele de bază. Câmpul de bază este câmpul de comparaţie din analiza personalizată, iar obi e c tul de bază este obiectul de câmp din aceeaşi analiză.
Configurarea opţiunilor pentru un tabel pivotExecutarea unui click pe butonul Options din pasul 3 al casetei de dialog Pivot Table Wizard deschide caseta de dialog Pivot Table Options, în care poţi continua precizarea opţiunilor de formatare şi surse de date.
Poţi apela această casetă de dialog şi după ce ai terminat crearea tebelului pivot, �e prin executarea unui click pe butonul Pivot Table din bara de instrumente Pivot Table şi selectarea opţiunii Table Options (Opţiuni tabel) din lista derulantă, �e prin executarea unui click dreapta pe tabelul pivot şi selectarea comenzii Table Options din meniul rapid.
CAPITOL VI
• Opţiunea Name (Nume) din caseta Pivot Table Options îţi permite să stabileşti un nume pentru tabelul pivot. În mod prestabilit, Excel numeşte noile tabele Pivot Table 1, Pivot Table 2..., dar poţi introduce oricând alt nume.• Opţiunea Grand Totals for Columns (Totaluri generale pentru coloane) execută funcţiile de analiză şi asigură totaluri generale pentru �ecare coloană din tabelul pivot. Opţiunea Grand Totals for Rows (Tota-luri generale pentru rânduri) face acelaşi lucru pentru �ecare linie din tabelul pivot. Aceste opţiuni sunt selectate implicit, însă este bine să le deselectezi pentru a nu aglomera tabelele pivot cu prea multe totaluri.
Dacă tabelul pivot conţine câmpuri ascunse, vei dori, probabil, să obţii un subtotal pentru a c e s t e câmpuri, însă fără să a�şezi conţinutul câmpurilor. În astfel de cazuri, selectează opţiunea Subtotal Hidden Page Itema (Subtotal elemente pagină ascunsă).• Excel aplică automat un autoformat prestabilit noilor tabele pivot. Dacă preferi să selectezi un alt format, poţi dezactiva opţiunea AutoFormat Table din caseta de dialog Pivot Table Options sau poţi modi�ca formatarea după crearea tabelului pivot.
Pentru a schimba formatarea automată aplicată alege Format\AutoFormat sau execută click p e butonul Format Report (Formatarea raport) din bara de instrumente Pivot Table.• O importantă caracteristică a aplicaţiei Excel 2000 este capacitatea de păstrare a formatării unui tabel pivot atunci când actualizezi datele sau îi modi�ci aspectul. Opţiunea Preserve Formatting (Păstrare formatare) este selectată implicit însă o poţi dezactiva dacă preferi să revii la formatul original.• Opţiunea Merge Labels (Îmbinare etichete) îţi permite să combini celulele din coloanele şi liniile perimetrului exterior al tabelului pivot. Aceasta este o caracteristică de formatare.• Un tabel pivot poate ocupa mai multe pagini. Pentru a a�şa etichetele pentru coloane şi linii se bifează opţiunea Repeat Items Labels on Each Pronted Page (Se repetă etichetele elementelor pe �ecare pagină imprimată).• Opţiunea Set Print Titles (Stabilire titluri de imprimare) este prin de�niţie dezactivată. Selectează această opţiune în cazul în care doreşti ca la imprimare să utilizezi etichetele de câmp şi obiect în titlurile tabelului pivot.• Prin de�niţie, ordinea câmpurilor în machetă este de sus în jos şi apoi în lateral. Dacă preferi ca ordinea să �e de la stânga la dreapta şi apoi în jos, schimbă parametrul Page Layout (Aspect pagină) din caseta de de dialog PivotTable Options.
CAPITOL VI
În machetă poţi modi�ca numărul de câmpuri pe coloană sau linie precizând numărul respectiv în caseta Fields per Columns (Câmpuri pe coloană). Prin de�niţie, numărul este zero.� În caseta Pivot Table Options există două opţiuni care îţi permit să controlezi ce va a�şa Excel în celulele în care nu apar datele aşteptate. Opţiunea For Error Values, Show_ (Pentru valori de eroare, se a�şează_) îţi permite să înlocuieşti valorile eronate cu un caracter sau un loc gol; opţiunea For Empty Cells, Show_ (Pentru celule goale, se a�şează_) îţi permite să stabileşti un caracter sau un spaţiu pentru celulele goale. De exemplu, dacă ai un raport care conţine un mesaj #ERR, vei găsi că este util să atragi atenţia asupra erorilor intro-ducând cuvintele nume lipsă în caseta corespunzătoare opţiunii For Error Values, Show_. Această con�guraţie va duce la a�şarea respectivelor cuvinte în orice celulă ce conţine o eroare. În plus, poţi aplica formatări condiţionate pentru a folosi şi culori.• Secţiunea Data Options (Opţiuni date) din caseta de dialog Pivot Table Options îţi oferă câteva carac-teristici utile. Lista de mai jos descrie aceste opţiuni:• Save Data With Table Layout (Salvare date şi aspect tabel) – salvează o copie a datelor provenite dintr-o sursă externă de date. Este selectată în mod prestabilit. Deselectarea ei reduce dimensiunea registrului de calcul, dar te obligă să actualizezi manual tabelul pivot atunci când deschizi registrul – cu excepţia cazului când este activată opţiunea Refresh on Open (Reîmprospătare la deschidere). Dacă această opţi-une este dezactivată nu poţi lucra cu tabele pivot până nu le reactualizezi.• Enable Drilldown (Activare selecţie dinm listă) – prezintă detalii când execuţi dublu click pe un câmp; selectată în mod prestabilit.• Refresh on Open (Reîmprospătare la deschidere) – actualizează tabelul pivot la deschiderea registrului de calcul. Nu este selectată în mod prestabilit.• Refresh Every _ Minutes (Reîmprospătare la �ecare _ minute) permite actualizarea automată după intervalul de minute stabilit. Nu este selectată în mod prestabilit. Această opţiune este disponibilă doar pentru tabelele pivot bazate pe surse externe de date.• Save Password (Salvare parolă) – salvează parola asociată sursei externe de date din care provine infor-maţia. Nu este selectată în mod prestabilit; activarea ei poate compromite securitatea bazei de date.• Background Query (Interogare în fundal) – rulează interogarea în fundal, permiţând utilizatorului sa continue lucrul. Nu este selectată în mod prestabilit.• Optimiza Memory (Optimizare memorie) – optimizează şi gestionează memoria când se folosesc tabele pivot; reduce performanţele. Nu este selectată în mod prestabilit.
DIAGRAME PIVOTAtunci când creezi o diagramă pivot, Excel creează în interiorul registrului de calcul o foaie de diagramă şi o foaie pentru tabelul pivot. Deoarece informaţia din diagramă trebuie să provină dintr-un tabel Excel crează automat tabelul.Atunci când doreşti să creezi o diagramă pivot trebuie să parcurgi paşii:1. Selectează tabelul pivot pentru care doreşti să creezi diagrama.2. Din bara Pivot Table apasă butonul Chart Wizard.3. Diagrama este creată automat pe o altă foaie de calcul.4. Dacă doreşti să modi�ci tipul de diagramă execuţi click dreapta pe diagramă şi alegiun alt tip.Diagramele pivot pot � formatate pe foi de calcul separate pentru reprezentarea şi a�şarea datelor în format de diagramă şi pot � combinate cu datele din alte foi de calcul, transformându-se într-un instru-ment �exibil şi foarte puternic.
CAPITOL VI
UTILIZAREA FACILITĂŢII GOAL SEEKExcel dispune de o serie de facilităţi pentru a putea răspunde la întrebări de genul “Ce se întâmplă dacă ?“. Presupunem că avem o foaie de calcul, cunoaştem răspunsul dorit, dar vrem să rezolvăm problema şi în sens invers, adică să găsim valoarea de intrare care conduce la un anumit răspuns. Pentru a putea rezolva probleme de acest tip se utilizează comanda Goal Seek.Pentru a folosi comanda Goal Seek se formulează întâi problema, se introduc variabilele şi formulele în foaia de calcul. Celula cu rezultate trebuie să conţină neapărat o formulă, iar formula respectivă trebuie să conţină referiri la alte celule din foaia de calcul, celule care conţin variabile de intrare.
Pentru găsirea valorii de intrare care să conducă la un anumit răspuns se vor parcurge următoarele etape:1. Se selectează celula rezultat, care trebuie să conţină o formulă şi în care vrem să obţinem o anumită valoare.2. Se aplică comanda Tools, Goal Seek. Pe ecran apare caseta de dialog Goal Seek3. Caseta Set Cell conţine celula selectată în etapa 1.Dacă s-a sărit peste etapa 1, se scrie în această casetă referinţa celulei rezultat. În caseta To value se introduce soluţia la care vreţi să ajungeţi. În caseta By changing Cell se scrie referinţa celulei de intrare. Această celulă trebuie să contribuie la valoarea formulei din celula rezultat, speci�cată în Set Cell.4. Se selectează butonul OK.Goal Seek înlocuieşte valoarea de intrare astfel încât soluţia să se apropie cât mai mult de soluţia cerută.
UTILIZAREA SOLVER-uluiCu comanda Goal Seek se poate analiza variaţia rezultatelor în funcţie de o singură celulă de pornire. Multe foi de calcul sunt prea complexe pentru comanda Goal Seek. La unele modele pot � necesare intrări multiple sau se pot impune restricţii asupra unora dintre valorile de intrare sau asupra rezultatu-lui. Analiza unui rezultat prin modi�carea valorilor din una sau mai multe celule se poate face utilizând facilitatea Solver din Excel.
Pentru a putea fi folosită facilitatea Solver, ea trebuie mai întâi instalată. Pentru a realiza acest lucru se vor executa următorii paşi:1. Se aplică comanda Tools, Add-Ins. Pe ecran apare caseta Add-Ins2. Se marchează opţiunea Solver.3. Se selecteză butonul OK. Comanda Solver va aparea în meniul Tools.Cu Solver-ul se pot rezolva tot felul de probleme de programare liniară şi neliniară:� Probleme de maximizare a câştigurilor� Probleme de transport
CAPITOL VI
• Probleme de maximizare a câştigurilor• Probleme de transport• Probleme de amestec• Probleme de minimizare a costurilorÎn principiu problemele care pot � rezolvate au un singur obiectiv, pentru unele variabile sunt speci�-cate restricţii, iar variabilele de intrare in�uenţează, direct sau indirect, atât restricţiile cât şi valorile care trebuie optimizate.Pentru utilizarea Solver-ului se vor efectua următorii paşi:1. Se con�gurează foaia de calcul şi se stabileşte care sunt celulele care conţin variabilele de intrare şi rezultatul.2. Se aplică comanda Tools, Solvers. Pe ecran apare caseta de dialog Solver Parameters.
În caseta text Set Target Cell se speci�că celula care conţine formula cu rezultatul care trebuie analizat (funcţia obiectiv). În secţiunea Equal To se speci�că ce se urmăreşte pentru funcţia obiectiv:• Dacă trebuie maximizată se selectează opţiunea Max.• Dacă trebuie minimizată se selectează optiunea Min.• Dacă funcţia obiectiv trebuie să atingă o anumită valoare se selectează opţiunea Value of, iar în caseta text alăturată se introduce valoarea respectivă.În caseta text By Changing Cells se vor indica celulele sau domeniul de celule pe care Solver-ul le va modi�ca pentru a obţine valoarea optimă.Caseta Subject to the Constraints va conţine restricţiile problemei. Pentru a adăuga o restricţie se aplică un clic pe butonul Add. Pe ecran apare o nouă casetă de dialog, Add Constraint în care se pot introduce restricţiile problemei:
Pentru a stabili o restricţie:• În caseta text Cell Reference se va speci�ca celula care conţine formula pe care se bazează restricţia.Se aplică un clic pe săgeata de derulare pentru a vedea lista cu operatori pentru restricţii şi se selectează operatorul corespunzător.• În ultima casetă text se scrie valoarea restricţiei ce trebuie respectată.• Se aplică un clic pe butonul Add pentru a introduce şi alte restricţii.� Pentru a reveni în caseta de dialog Solver Parameters se aplică un clic pe butonul OK. Restricţiile
CAPITOL VI
• Pentru a reveni în caseta de dialog Solver Parameters se aplică un clic pe butonul OK. Restricţiile de�-nite vor � a�şate în caseta Subject to the Constraints.4. Se aplică un clic pe butonul Solver. Solver-ul va începe efectuarea calculelor pentru soluţiile optime. După ce găseşte o soluţie, pe ecran apare casetă de dialog Solver Results.
Excel introduce soluţiile în foaia de calcul. Dacă se alege opţiunea Keep Solver Results Excel va păstra în foaia de calcul soluţia calculată.Dacă se selectează opţiunea Restore Original Values, se va reveni la valorile iniţiale din foaia de calcul. Pentru sintetizarea rezultatelor găsite, Solver-ul permite generarea a trei tipuri de rapoarte:• Answer - în care sunt prezentate valorile iniţiale şi �nale pentru celula rezultat şicelulele care conţin variabilele de intrare.• Sensitivity - în care este prezentată o analiză de senzitivitate a variabilelor de intrare(cum variază rezul-tatul la diferite modi�cări ale variabilelor de intrare).• Limits - se speci�că între ce limite pot varia limitelele impuse în restricţii, astfel încât rezultatul �nal să nu se modi�ce.Pentru a crea un raport se selectează denumirea lui din lista Reports din caseta Solver Results. Pentru a selecta mai multe rapoarte din listă, se alege primul raport, se ţine apăsată tasta <Ctrl> şi se aplică un clic pe unul sau ambele rapoarte rămase. Se aplică un clic pe butonul OK. Excel va crea �ecare raport într-o foaie de calcul separată.
Modificarea configuraţiei Solver-uluiUtilizatorul poate speci�ca tehnica utilizată de programul Solver pentru găsirea răspunsurilor, precizia răspunsurilor şi perioada de lucru a programului Solver.Pentru a realiza acest lucru din caseta de dialog Solver Parameters se selectează butonul Options. Pe ecran apare caseta de dialog Solver Options. Folosind opţiunile din această casetă de dialog se poate stabili modulul în care va lucra Solver-ul.
În caseta Max Time se speci�că timpul maxim (în secunde) pe care programul Solver poate să îl olos-ească pentru găsirea unei soluţii.
În caseta Iterations se speci�că numărul maxim de iteraţii pe care le poate face Solver-ul.
În caseta Precision se speci�că cât de apropiate trebuie să �e două încercări de soluţie, înainte de a declara găsită cea mai bună soluţie.
În caseta Tolerance se speci�că (în procente) cât de aproape de cea mai bună soluţie trebuie să �e răspunsul, atunci când se lucrează cu probleme cu numere întregi. Stabilirea unei toleranţe mai mari poate mări considerabil viteza de calcul atunci când se lucrează cu probleme complexe cu numere între-gi.
CAPITOL VI
Opţiunea Assume Linear Model con�gurează Solver-ul să utilizeze o metodă de programare liniară pentru găsirea soluţiei. Dacă foaia de calcul conţine o problemă neliniară, apare un mesaj de avertis-ment.Opţiunea Show Iterations Results permite a�şarea soluţiilor intermediare.Continuarea se face apăsând pe butonul Continue, oprirea pe butonul Stop.Opţiunile Tangent sau Quadratic sunt metode adiţionale folosite pentru găsirea soluţiei. Se recomandă utilizarea opţiunii Quadratic dacă foaia de calcul conţine formule complexe care sunt neliniare.Opţiunile din secţiunea Derivatives permit speci�carea metodei de derivare parţială folosite.Opţiunile din secţiunea Search permit speci�carea metodei de căutare folosită.
TABELE DE SIMULARETabelul de simulare este o zonă de celule care arată rezultatele substituirii diferitelor valori într-una sau mai multe formule. Există două tipuri de tabele de simulare: tabele cu o variabilă şi tabele cu două varia-bile. Pentru tabelele de simulare cu o intrare, se introduc diferite valori pentru o singurã variabilă şi se poate observa efectul într-una sau mai multe formule. Pentru tabele de simulare cu două variabile, se introduc diferite valori pentru două variabile şi se observă efectul într-o singură formulă.Comanda Data -> Table este folosită pentru astfel de simulări, cu una sau două variabile. Înainte de lansarea acestei comenzi, trebuie de�nit tabelul de simulare. Tabelul de simulare cu o singură variabilă poate � constituit din două coloane şi mai multe linii sau din două linii şi mai multe coloane. În cazul tabelului de simulare cu o variabilă, cu două coloane, pe prima coloană se înscriu valorile care vor înlocui variabila din formulă. Coloana a doua este formula sau funcţia după care se realizează simularea. Pentru a speci�ca variabila, este necesară de�nirea modelului de simulare. Tabelele de simulare cu două varia-bile utilizează o singură formulă cu două liste de valori de intrare. Formula trebuie să se refere la două celule de intrare diferite. În aceeaşi coloană cu formula, imediat sub aceasta, se introduce prima listă de valori de intrare şi apoi, pe acelaşi rând cu formula, imediat la dreapta, se introduce a doua listă de valori de intrare.
Precizarea tuturor elementelor de intrare pentru ambele tipuri de tabele de simulare se face prin dialog, într-o fereastră ce apare la execuţia comenzii Data -> Table. În zonele Row input cell şi/sau Column input cell utilizatorul introduce adresa celulei/celulelor funcţie prin care se realizează simularea.Pentru a ilustra utilizarea tabelelor de simulare cu una şi două variabile, se consideră următorul exemplu, în care se foloseşte şi o funcţie �nanciară (PV) pentru calculul valorii prezente a unei investiţii pe bază de plăţi egale.
CAPITOL VI
Astfel, se doreşte contractarea unui împrumut în lei, în condiţiile în care se cunosc următoarele aspecte: plata lunară ce poate � suportată de contractant este de 3.000.000 lei/lună, termenul pentru care se face împrumutul este 5 ani şi dobânda practicată de bancă pentru persoane �zice este de 30 % pe an.
Întrebări:a) Care este suma ce poate � împrumutată de către client?b) Ce sume s-ar putea împrumuta dacă rata dobânzii ar � cuprinsă între 25 % şi 32 % pe an?c) Care ar � rezultatele dacă împrumutul s-ar realiza pentru o perioadă cuprinsă între 2 şi 7 ani şi rata dobânzii ar � cuprinsă între 25 % şi 32 % pe an?
Răspunsuri:a) Suma ce poate � împrumutată se calculează cu funcţia �nanciară PV, ce are formatul general =PV(rata dobânzii; durata depunerii; plata lunară). În celula E6 apare rezultatul funcţiei PV utilizată în calcul. Formatul funcţiei este vizibil în bara de formule. Plata lunară se introduce cu semnul minus.
b) Se generează pe coloană o serie de valori posibile ale ratei dobânzii, între 25 % şi 32% (domeniul D9:D16 ). Cu o linie mai sus, în celula E8, se scrie formula folosită pentru simulare (funcţia PV). Se selecte-ază zona tabelului (domeniul D8:E16), apoi meniul Data, opţiunea Table şi se completează caseta Column input cell cu adresa celulei ce corespunde ratei dobânzii, respectiv $E$3 . Rezultatele obţinute în urma simulării sunt valorile domeniului E9:E16.
c) Pentru a răspunde la întrebarea de la acest punct, trebuie construit un tabel de simulare cu două variabile . Se generează pe coloană o serie de valori pentru rata dobânzii (domeniul A27:A34) şi pe linia 26, începând cu coloana B, o serie de valori posibile pentru perioada pentru care se face împrumutul (domeniul B26:G26). În celula A26 este plasată formula de calcul pe care se bazează simularea. Se selec-tează tabelul de simulare (A26:G34), apoi meniul Data, opţiunea Table şi se completează caseta Row input cell cu adresa celulei ce se modi�că pe linie (termenul - $B$23), precum şi caseta Column input cell cu adresa celulei din zona de intrare ce se modi�că pe coloană (rata dobânzii - $B$21). Rezultatele simulării sunt plasate în domeniul B27:G34.
PACHETUL ANALYSIS TOOLPAKMicrosoft Excel furnizează un set de instrumente de analiză a datelor numite „Pachet de instrumente de analiză” (Analysis ToolPak) care pot � utilizate pentru a economisi etape atunci când se efectuează analize complexe, statistice sau de inginerie.Pentru adăugarea acestor instrumente: Tools -> Add-Ins... -> se bifează opţiunea Analysis ToolPak -> OK.Pentru a vizualiza lista disponibilă de instrumente de analiză: Tools -> Data Analysis.
CAPITOL VI
PREGĂTIREA PENTRU IMPRIMARE A FOILOR DE CALCUL
Pentru a con�gura pagina care se va utiliza în procesul de imprimare: Meniul File � Page Setup.În secţiunea Page se pot stabili:• Orientarea paginii• Stabilirea zonei de imprimare (Scalling): Adjust to- micşorează sau măreşte dimensiunea zonei de imprimare( poate � micşorată până la 10% şi mărită până la 400% ; dimensiunea normală este de 100%), Fit to – reduce zona sau selecţia în aşa fel încât informaţia imprimată va încape pe un număr speci�cat de pagini.• Dimensiunile hârtiei• Calitatea tuşului• Stabilirea numărului de început pentru numerotarea paginilorÎn secţiunea Margins se stabilesc marginile paginii ce va imprimate.În secţiunea Header/Footer se pot crea antetul şi subsolul. Există două butoane de comandă: Custom Header şi Custom Footer pentru particularizarea antetului şi subsolului.
Dacă se apasă pe butonul Custom Header va apărea următoarea fereastră în care se poate edita antetul. Există butoane de instrumente ce permit stabilirea fontului, inserarea numărului de pagină, a numărulu-itotal de pagini, inserarea datei şi orei curente, inserarea locaţiei şi numelui registrului de lucru, inserarea numelui registrului de lucru, a foii de calcul, inserarea unei ima- gini.
CAPITOL VI
În secţiunea Sheet se pot stabili:• Zona din foaia de calcul de va � imprimată (Print area)• Liniile şi coloanele care se vor repeta pe �ecare pagină (Rows to repeat at top, Columns to repeat at left)• A�şarea grilelor (Gridlines), imprimarea în alb şi negru (Black and white), calitatea tuşului (Draft quali-ty)• Ordinea paginilor (Down, then over / Over, then down)
LIMITAREA NUMĂRULUI DE COLOANE / LINII PE O PAGINĂ Se efectuează click pe celula din linia 1 a coloanei următoare (coloana din dreapta ultimei coloane dorite pe pagină) / celula din coloana A a liniei următoare (linia situată sub ultima linie dorită pe pagină) -> meniul Insert -> Page Break.Pentru limitarea simultană a liniiilor şi coloanelor se efectuază click pe celula situată la dreapta şi dedes-uptul ultimei celule de pe pagină -> Insert -> Page Break.Eliminarea întreruperilor de pagină: Insert -> Remove Page Break.
IMPRIMAREA FOILOR DE CALCULMeniul File -> Print -> se aleg numărul de copii dorite, paginile care vor � imprimate sau selecţia -> butonul Properties -> se alege calitatea tuşului şi alte opţiuni speci�ce imprimatei instalate OK -> OK.Dacă se doreşte imprimarea într-un �şier se va bifa opţiunea Print to file.
CAPITOL VI
ARHIVAREA A arhiva datele înseamnă a înregistra aceleaşi date pe o suprafaţă mai mică de suport. Procentul de comprimare depinde de: algoritmul folosit si tipul de fişier supus comprimării.
Fişierul creat în urma arhivării se numeşte arhivă. Un fişier comprimat nu poate fi folosit ca atare. Pentru a putea fi exploatat, el trebuie decomprimat (dezarhivat). Decomprimarea se face de obicei cu acelaşi program cu care s-a făcut comprimarea. Totuşi, unele programe suportă şi arhive create cu alte programe. Arhiva are o extensie specifică programului cu care s-a realizat comprimarea. De exemplu: .rar, .zip, .ace . Dacă o arhivă ocupă mult spaţiu, ea poate fi împărţită în volume (arhivă multivolum) pentru a putea fi copiate pe dischete. Pentru arhivare se selectează fișierele sau folderele pe care dorim să le arhivam, se face clic dreapta pe fișierele sau folderele selectate șiu se alege din meniu Send to/Trimitere la comanda compressed ziper folders, se tasteză numele pentru arhivă
Unele utilitare de comprimare permit folosirea unei parole în cazul arhivării. La dezarhivare, această parolă condiţionează despachetarea arhivei.
