1

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul OperaŃional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenŃie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane în educaŃie şi formare profesională” Titlul proiectului:” CompetenŃă, profesionalism şi dimensiune europeană prin integrarea TIC în actul educaŃional” Nr. de identificare al contractului de finanŃare: POSDRU/87/1.3/S/57406

Drd. Simona Găbureanu

Cercet. Dr. Magdalena Balica

2

CUPRINS

INTRODUCERE: OBIECTIVE, PRINCIPII, STRATEGII ............................................... 3

TEMA 1. ROLUL INSTRUMENTELOR TIC ÎN UTILIZAREA METODOLOGIILOR ACTIV PARTICIPATIVE ÎN EDUCAŢIE: EXPERIENŢE, VALENŢE, LIMITE .................. 9

1.1. Utilizarea TIC în educaţie – situaţia actuală în context naţional şi European...........10

1.2. Dimensiuni ale inovării metodologiilor de predare-învăţare-evaluare cu ajutorul TIC18

TEMA 2. APLICAŢII DE BAZĂ PE CALCULATOR ŞI UTILIZAREA ACESTORA ÎN EDUCAŢIE .............................................................................................. 21

2.1. Procesarea textului. Utilizarea Word în situaţii de predare/învăţare/evaluare .......22

2.2. Calcul tabelar – utilizarea Microsoft Excel în predare/ învăţare/ evaluare ..............49

2.3. Realizarea unei prezentări......................................................................................69

2.4. Instrumente multimedia ........................................................................................83

TEMA 3. INTERNETUL ŞI POTENŢIALUL ACESTUIA PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PROCESELOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE.................................. 99

3.1.Funcţiile Internetului şi valenţele sale în activitatea educativă - căutare avansată 100

3.2.Comunicarea virtuală şi utilitatea acesteia în educaţie (e-mail, mesagerie instant,

grupuri) ......................................................................................................................116

3.3.Instrumente de colaborare online. Valorificarea instrumentelor de colaborare în

activitatea didactică....................................................................................................127

TEMA 4. PLANIFICAREA, IMPLEMENTAREA ŞI EVALUAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE CU AJUTORUL TIC ............................................................... 131

4.1.Instrumente şi aplicaţii TIC în analiza de nevoi educaţionale şi în planificarea

experienţelor de învăţare ale elevilor .........................................................................132

4.2.Instrumente şi aplicaţii TIC în activităţile curriculare şi extracurriculare ................135

4.3.Instrumente şi aplicaţii TIC în analiza de nevoi educaţionale şi în evaluarea învăţării

elevilor........................................................................................................................138

TEMA 5. PLATFORMA DE ÎNVĂŢARE AEL ........................................................ 141

5.1. ELearning – Cadrul conceptual. Abordări pedagogice...........................................142

5.2. Managementul resurselor educaţionale pe platforma eLearning .........................146

5.3. Crearea conţinutului educaţional ........................................................................153

BIBLIOGRAFIE................................................................................................. 164

3

Introducere: obiective, principii, strategii

Bine aţi venit la cursul Formarea competentelor IT si certificare IT. Acest curs se

adresează cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, interesate de a împărtăşi

experienţe privind utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare în activitatea

didactică şi de a descoperi împreună cu formatorii şi colegii de curs noi valenţe ale tehnologiei,

pentru o învăţare mai activă, mai atractivă şi mai inovativă, la clasă sau în afara acesteia.

Obiective şi competenţe

De-a lungul acestui curs vom explora împreună experienţele în

domeniul utilizării noilor tehnologii din activitatea proprie, a

colegilor şi a formatorilor, astfel încât la finalul acestei călătorii de

formare, fiecare dintre noi va fi capabil să:

• descopere şi să valorifice potenţialului educaţional al utilizării

TIC în activitatea de planificare, implementare şi evaluare a

învăţării elevilor/preşcolarilor şi în dezvoltarea profesională;

• construiască exemple de contexte educaţionale în care

utilizarea TIC poate facilita şi îmbunătăţi procesele de predare-

învăţare-evaluare;

• utilizeze aplicaţii de bază oferite de calculator şi INTERNET în

contexte educaţionale specifice (Microsoft Word, Microsoft

Excel, Prezi, aplicaţii multimedia);

• utilizeze instrumente de comunicare şi instrumente electronice

pentru dezvoltarea resurselor educaţionale cu ajutorul

INTERNET-ului;

• să utilizeze platforma de învăţare AeL şi principalele facilităţi ale

acesteia pentru designul unor secvenţe sau materiale de

învăţare.

De asemenea, participarea la acest curs ne va oferi ocazii de

reflecţie şi analiză asupra impactului pe care noile tehnologii le au

în prezent şi le vor avea, cel mai probabil, în viitor pentru viaţa

şcolii, a cadrelor didactice şi a modului în care învaţă elevii noştri.

4

Conţinutul şi structura

cursului

Cursul pe care vi-l propunem este structurat pe 5 teme majore:

Tema 1. Rolul instrumentelor TIC în metodologiile activ

participative în educaţie: experienţe, valenţe, limite

Tema 2.

Aplicaţii bază pe calculator şi utilizarea acestora în

educaţie – Word, Excel, aplicaţie pentru crearea unei

prezentări, multimedia

Tema 3. Internetul şi potenţialul său pentru îmbunătăţirea

proceselor de învăţare-predare-evaluare

Tema 4. Planificarea, implementarea şi evaluarea situaţiilor de

învăţare cu ajutorul TIC: Unde? Când? Cine? Cum? Cu

ce impact?

Tema 5. Platforma de învăţare AeL

Fiecare temă va cuprinde atât elemente de TIC, cât şi elemente

privind pedagogia utilizării TIC în activităţi de învăţare specifice.

Principii

Experienţele de formare din acest curs vă propun o călătorie a

propriei dumneavoastră învăţări care se bazează pe următoarele

principii:

• Principiul adaptării la contexte specifice. Din această

perspectivă, programul este construit astfel încât noile

informaţii şi competenţe să pornească de la nevoile specifice

ale fiecărui cursant, de la contextul local, comunitar, şcolar, al

clasei de elevi şi al disciplinei predate. Experienţele de învăţare

propuse în cadrul programului de formare dedică activităţi

specifice prin care fiecare cursant să poate analiza propriul

context şi să-şi poată dezvolta acele competenţe specifice de

care are nevoie.

• Principiul învăţării aplicativ situaţionale. Conform acestui

principiu, toate noile informaţii şi competenţe din cadrul

programului de formare se vor baza pe exemple concrete:

studii de caz, poveşti personale, explorarea directă a

instrumentelor TIC propuse în curs.

5

• Principiul comunităţii. Deoarece utilizarea TIC în educaţie este

încă un domeniu în plină expansiune, este important ca acest

curs de formare să reprezinte o ocazie de consolidare a unei

comunităţi de cadre didactice interesate să comunice

permanent, chiar şi după finalizarea cursului, să împărtăşească

experienţe, să înveţe din experienţa celorlalţi.

• Principiul valorificării experienţelor naţionale şi europene.

Deoarece utilizarea TIC în educaţie reprezintă o preocupare

majoră a îmbunătăţirii şi modernizării tuturor sistemelor de

educaţie din Europa, cursul de formare va valorifica informaţii şi

exemple de la nivel naţional şi din alte ţări europene.

Strategii de formare

Cursul se va derula combinând strategii de formare de tip

explorativ-aplicativ faţă în faţă cu cele specifice facilitării învăţării în

mediul virtual. Cel mai importat principiu în alegerea strategiilor de

formare este derivat din abordarea constructivistă a învăţării.

Această opţiune se bazează pe faptul că utilizarea noilor tehnologii

în educaţie reprezintă o oportunitate reală de a situa elevii în

centrul proceselor de învăţare şi de a le stimula curiozitatea

intrinsecă pentru învăţare. Tocmai de aceea, strategiile activ

participative, reflexive şi exploratorii pe care le vom utiliza în

cadrul cursului de formare continuă vor facilita conştientizarea

rolului interactiv al noilor tehnologii şi vor echipa cadrele didactice

cu acele competenţe de organizare a unor experienţe relevante de

învăţare pentru elevi.

De aceea, cele mai multe dintre sarcinile de învăţare vor

presupune:

• împărtăşirea în grup (3-4 cursanţi) a experienţei personale

în utilizarea computerului şi a Internetului în viaţa personală

şi în activitatea didactică;

• demonstrarea frontală a funcţionalităţilor calculatorului şi a

Internetului de către formator;

• explorarea cu ajutorul calculatorului pe Internet sau pe

6

platforma e-learning a instrumentelor prezentate;

• construirea unor situaţii de învăţare cu elevii sau cu colegii

de şcoală în care pot fi utilizate cu succes aceste

instrumentele explorate la curs;

• simularea unor situaţii de învăţare în care să folosească cel

puţin unul dintre instrumentele prezentate in curs.

• analiza unor studii de caz.

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de formare,

mijloacele de învăţământ includ: computere, conexiune la Internet,

instrumente şi aplicaţii digitale (soft educaţional specializat,

platforme de e-learning, forumuri de discuţii), manualul cursului.

Evaluare

Evaluarea iniţială

Se va realiza prin completarea unui chestionar de autoevaluare a

competenţelor de utilizare a calculatorului în activitatea didactică.

Acest chestionar are ca scop identificarea punctelor tari şi a celor

ce urmează a fi dezvoltate cu precădere pe parcursul sesiunilor de

formare, în cadrul unei grupe specifice de formare. De asemenea,

chestionarul va cuprinde întrebări referitoare la aşteptările

cursanţilor şi la nevoile individuale de învăţare.

Evaluarea de parcurs

Pentru fiecare temă, activitatea de evaluare pe parcurs are alocate

30 de minute, conform planului-cadru de formare. Metodele şi

instrumentele de evaluare pe care vi le propunem sunt

următoarele:

• evaluarea prin probe practice adăugate în portofoliul individual,

corespunzătoare fiecărei teme;

• evaluare prin chestionare de evaluare a activităţilor de învăţare

corespunzătoare fiecărei teme;

Autoevaluare – la finalul fiecărei teme, cursanţii vor completa o

grilă de autoevaluare, care va cuprinde itemi referitori la activitatea

proprie (grad de implicare, motivaţia participării, corespondenţa cu

nevoile proprii de informare şi formare etc.), precum şi itemi de

evaluare a cursului (conţinuturi, metode, activitatea formatorului);

7

evaluare în perechi – pe parcursul activităţilor de formare, fiecare

cursant va avea ca sarcină evaluarea unui coleg de grup, prin

postarea unor mesaje de feed-back (sugestii, opinii, critici etc.) pe

platformă.

Evaluarea finală

Evaluarea finală se realizează prin susţinerea în şedinţă publică a

unui proiect/temă din portofoliul realizat sau a unei lucrări

elaborate în acest scop. Din comisia de examinare constituită în

acest scop face parte şi un reprezentant al MECTS-DGMRURS sau al

CSA. Aprecierea portofoliului şi a susţinerii proiectului/ temei/

lucrării se face prin calificative (Excelent, Foarte Bine, Bine,

Suficient, Insuficient). Bugetul de timp alocat evaluării face parte

din durata totală a programului de formare continuă.

Portofoliul va fi pregătit de către cursanţi pe parcursul derulării

programului de formare, prin realizarea unor sarcini punctuale

corespunzătoare fiecărei teme.

Cursanţii vor încărca pe platforma cursului lucrările din portofoliu,

elaborate pe parcursul desfăşurării activităţilor de formare.

Beneficiind de feed-back imediat din partea formatorilor,

participanţii îşi pot îmbunătăţii piesele de portofoliu, până la

finalizarea sesiunilor de formare.

Portofoliul pentru evaluarea finală trebuie să conţină cel puţin 2/3

din numărul total de teme recomandate. Portofoliul final va fi

evaluat cu Admis sau Respins înainte de evaluarea finală.

Vor participa la examenul final doar cursanţii al căror portofoliu

individual a fost admis. Rezultatul evaluării portofoliului final

reprezintă media rezultatelor obţinute pentru fiecare piesă de

portofoliu, înscrise în catalog.

8

Legendă

OBIECTIVE SPECIFICE

COMPETENŢE SPECIFICE

RESURSE INFORMAŢIONALE

EXERCIŢIU INDIVIDUAL

EXERCIŢIU DE GRUP

EXERCIŢIU FRONTAL

TEMĂ DE PORTOFOLIU

APLICAŢIE PE COMPUTER

EVALUARE

EXEMPLE/SUGESTII PEDAGOGICE

9

TEMA 1. Rolul instrumentelor TIC în utilizarea metodologiilor activ participative în educaţie: experienţe, valenţe, limite

Obiective specifice

La finalizarea acestei teme, participanţii la cursul Formarea

competentelor IT si certificare IT vor fi capabili:

• să exemplifice situaţii sau contexte de învăţare în care au

utilizat TIC, cu evidenţierea avantajelor şi limitelor acestora;

• să analizeze constructiv experienţele de utilizare a TIC în

educaţie, relatate de către colegii de curs;

• să denumească cel puţin trei dimensiuni inovative ale TIC în

activitatea didactică, argumentând alegerile dintr-o perspectivă

personală şi contextuală.

Competenţe specifice

• exersarea abilităţilor de a comunica constructiv în grupul de

colegi, de a împărtăşi propriile experienţe de utilizare a TIC şi de

a valorifica pozitiv experienţele celorlalţi;

• conştientizarea importanţei utilizării TIC pentru un învăţământ

modern, eficient, atractiv şi motivant pentru elevi;

• capacitatea de autoevaluare şi de formulare a propriilor

obiective şi strategii de învăţare pe parcursul întregii vieţi.

Introducere TEMA 1

În acest capitol introductiv vom explora împreună câteva informaţii,

date statistice şi studii recente care pun în evidenţă importanţa

utilizării TIC în educaţie. De asemenea, vom face apel la experienţa

fiecărui cursant cu privire la utilizarea TIC în activitatea didactică. Ca în

orice început, vom avea ocazia să ne cunoaştem colegii de curs şi să

descoprim interesele comune şi aştepătările de la această experienţă

de formare.

10

1.1. Utilizarea TIC în educaţie – situaţia actuală în context naţional şi European

Ce înseamnă

TIC în

educaţie?

Atunci când alăturăm cele două concepte: educaţie şi noile tehnologii

informaţionale (TIC) putem vorbi în principal despre 3 tipuri de abordări existente

în acest moment în realitatea educaţională:

a) Educaţia despre noile tehnologii

Vorbim aici despre introducerea unor module/discipline/cursuri despre calculator

şi INTERNET în programele de formare a profesorilor sau în curriculum-ul şcolar.

Și în România curriculumul naţional cuprinde în aria tehnologii astfel de discipline

în cadrul cărora elevii au posibilitatea să înveţe despre noile tehnologii şi despre

INTERNET.

b) Educaţia cu ajutorul noilor tehnologii

În acest caz, ne referim la acele experienţe de învăţare-predare-evaluare care se

derulează în mod clasic, dar utilizează o serie de noi tehnologii ca elemente de

inovare. Ne referim aici la utilizarea unor aplicaţii pe calculator în clasă, la

utilizarea INTERNET-ului ca resursă în activitatea didactică sau la orice alte

tehnologii care sprijină procesul didactic.

c) Educaţia prin noile tehnologii

Ne referim aici la educaţia care se realizează efectiv utilizând noile tehnologii cum

ar fi învăţarea online, învăţarea care se derulează exclusiv pe o platformă virtuală

de învăţare sau învăţarea care are loc exclusiv cu ajutorul noilor tehnologii mobile

(Iphone, Ipod, tablete etc.)

În contextul cursului de faţă, ne vom referi mai ales la acele situaţii de educaţie

cu ajutorul noilor tehnologii, explorând însă şi câteva aspecte cu privire la cea de-

a treia abordare, educaţia prin noile tehnologii, în mod special atunci când vom

ajunge la tema dedicată platformei AEL.

Pentru a avea o imagine globală asupra situaţiei utilizării noilor tehnologii în

educaţie în România, dar şi în context european, vă propunem pentru început să

analizăm împreună câteva resurse informaţionale relevante.

11

Date statistice

europene

Ponderea

familiilor cu

acces la

INTERNET

Strategii în

domeniul TIC în

educaţie

Cea mai recentă publicaţie a Comisie Europene privind învăţarea şi inovarea

cu ajutorul TIC a fost publicată în anul 2011. Principalele rezultate relevante

pentru contextul din România sunt următoarele:

• În România, din anul 2006 până în anul 2009, ponderea familiilor cu copii

care au o conexiune la INTERNET a crescut de aproape 3 ori, de la 17% în

2006, la 46% în anul 2009. În ciuda unui decalaj semnificativ în raport cu

media europeană, România a înregistrat însă o evoluţie spectaculoasă în

doar 3 ani. Este de aşteptat că această creştere va continuat şi după 2009.

Tabel 1. Ponderea gospodăriilor cu copii care au acces la INTERNET (2006, 2009)

• Similar cu situaţia majorităţii ţărilor europene, elevii utilizează mai des un

computer acasă, decât la şcoală.

• Multe ţări europene au deja o strategie coerentă la nivel naţional privind

integrarea TIC în procesele de învăţare-predare evaluare. Strategiile

vizează atât formarea unor competenţe specifice de utilizare a TIC pentru

cadrele didactice, cât şi obiective concrete de utilizare a TIC în curriculum-

ul şcolar. Deşi în România există unele documente strategice în acest

sens, referirile cu privire la integrarea TIC în curriculum-ul şcolar sunt

formulate la nivel general, fără obiective concrete în acest sens. În

consecinţă, astfel de obiective nu sunt măsurate în acest moment şi nici

nu intră în sistemele de evaluare a învăţării.

12

Abilităţi asociate

cu utilizarea TIC

în educaţie

Securitatea în

mediile virtuale

Metodologii

activ

participative cu

ajutorul TIC

• Tot mai adesea, utilizarea TIC în educaţie este asociată cu promovarea

competenţelor de învăţare şi inovare, dar şi cu anumite competenţe mai

generale de viaţă şi de orientare în carieră.

Tabloul abilităţilor care pot fi dezvoltate cu ajutorul TIC

Abilităţi de învăţare şi inovare Abilităţi de viaţă şi orientare în

carieră

- Creativitate

- Inovare

- Gândire critică

- Rezolvare de probleme

- Luarea deciziilor

- Comunicare

- Colaborare

- Cercetare

- Flexibilitate şi adaptabilitate

- Iniţiativă personală

- Capacitatea de a gestiona

propriile alegeri

- Productivitate

- Responsabilitate şi rolul de

lider

- Tot mai multe state europene, fie la iniţiativa instituţiilor guvernamentale, fie a

celor non-guvernamentale, au inclus deja în curriculumul şcolar aspecte privind

siguranţa în mediile virtuale: comportament virtual sigur, aspecte privind

integritatea şi aspectele private ale comunicării virtuale, pericolul agresiunii

virtuale, aspecte legate de descărcarea unor date, informaţii, resurse, utilizarea

în siguranţă a dispozitivelor mobile, contactul cu persoane necunoscute etc.

- Utilizarea TIC în educaţie este de asemenea asociată cu o serie de

metodologii pedagogice activ-participative cum ar fi:

- Metoda proiectelor

- Personalizarea învăţării

- Învăţarea centrată pe elev

- Investigaţia ştiinţifică

- Învăţarea online

- Deşi multe ţări europene recomandă în documentele de curriculum

utilizarea TIC în procesele de predare-învăţare-evaluare, în realitate încă

relativ puţini elevi beneficiază de noile tehnologii în învăţarea la clasă.

- Alte activităţi din sfera educaţiei şi a vieţii şcolare care se derulează în

Europa cu ajutorul noilor tehnologii sunt:

o împărtăşirea experienţelor pedagogice prin platforme virtuale

13

dedicate comunicării între cadrele didactice;

o managementul educaţional;

o comunicarea cu părinţii;

o prezentarea şcolii sub forma unui site;

o prezentarea proiectelor şcolii şi a activităţilor extraşcolare etc.

Lectură

individuală

Consultaţi raportul Key Data on Learning and Innovation trough ICT at School

in Europe 2011, disponibil în limbile engleză şi franceză la adresa:

EURYDICE

http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice

Identificaţi şi alte date şi informaţii relevante de interes pentru disciplina pe

care o predaţi sau pentru situaţia şcolii dumneavoastră. Opţional, puteţi să

introduceţi în portofoliul personal principalele concluzii, întrebări, observaţii

pe marginea analizei textului propus spre lectură individuală.

EduTIC 2009

Studiul EduTIC 2009 - Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie, parte a

unei cercetării realizate la nivel european, a avut ca scop evaluarea

impactului tehnologiei în educaţie. Demersul investigativ de analiză a

nivelului integrării aspectelor legate de tehnologie în activitatea didactică a

fost orientat către:

- relevarea opiniei cadrelor didactice referitoare la integrarea tehnologiei în

activitatea didactică, asociată cu evaluarea experienţelor concrete la

clasă;

- evaluarea impactului utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicării

asupra actorilor actului educativ, profesor/elev, la nivelul al

comportamentelor sociale sau cognitive;

- punerea în evidenţă a aspectelor legate de utilizarea TIC în şcoală:

existenţa infrastructurii, frecvenţa şi tipologia utilizării computerelor,

dificultăţi îmtâmpinate.

Între rezultatele studiului, amintim:

- în procent de 89,7% profesorii spun că există în şcoală computere la

dispoziţia elevilor.

- între disciplinele şcolare care utilizează în cea mai mare măsură suportul

tehnologic se numără ştiinţele - fizică, chimie, biologie (59,7% din

14

respondenţi), limba străină (57,4% din respondenţi) şi geografia (50%).

- impactul utilizării noilor tehnologii în procesul didactic constă în

adaptarea activităţilor de învăţare pentru elevii care au nevoi speciale de

educaţie sau au dificultăţi de învăţare; facilitarea activităţii de predare.

- modificările la nivelul structurilor cognitive, emoţionale, sociale ale

elevilor se traduc în: creşterea interesului pentru învăţare; creşterea

frecvenţei la activităţile didactice; obţinerea unor rezultate şcolare mai

bune.

- prioritatea TIC pentru profesionalizare este recunoscută de 98% din

respondenţi. În opinia acestora, competenţa digitală este utilă pentru

inserţia profesională a viitorilor absolvenţi.

UNESCO

Standarde de

competenţă în

domeniul TIC

pentru cadrele

didactice

Proiectul UNESCO Standarde de competenţă în domeniul TIC pentru cadrele

didactice propune furnizorilor de programe de formare o serie de

recomandări pentru elaborarea sau ameliorarea ofertei pentru dezvoltare

profesională. Proiectul are ca scop îmbunătăţirea activităţii la clasă a

profesorilor şi învăţătorilor, combinând competenţele TIC cu inovaţiile

referitoare la didactică, curriculum şi management şcolar.

Obiectivele proiectului sunt:

• oferirea unui set de soluţii posibile şi recomandări pe care furnizorii de

formare le pot valorifica pentru a identifica, elabora sau evalua materiale

didactice sau programe de formare în utilizarea noilor tehnologii în

predare şi învăţare;

• elaborarea unui set de calificări care să le permită cadrelor didactice să

integreze TIC în procesele de predare-învăţare, să stimuleze învăţarea

elevilor şi să-şi îmbunătăţească activitatea didactică;

• extinderea ariei de competenţe ale cadrelor didactice, care să permită o

dezvoltare profesională centrată pe competenţe pedagogice, de

conducere şi de dezvoltare şcolară inovatoare prin utilizarea TIC;

• armonizarea diferitelor puncte de vedere şi a termenilor legaţi de

utilizarea TIC în formarea cadrelor didactice.

15

„HOMO

ZAPPIENS”

Referindu-se la impactul noilor tehnologii asupra societăţii, în general,

Richard Thieme spunea că “Pe termen scurt, întotdeauna supraestimăm

efectele noilor tehnologii. Dar pe termen lung, întotdeauna le subestimăm.”

Aşa se face că doi cercetători: Wim VEEN şi Ben Vrakking au lansat un nou

concept, parafrazându-l pe cel de homo sapiens: HOMO ZAPPIENS. Această

denumire a fost aleasă pentru a caracteriza noua generaţie de copii, născuţi

după 1990, care nu au cunoscut niciodată o lume fără INTERNET şi

tehnologie. Cercetările celor doi asupra comportamentelor de joc şi învăţare

ale copiilor au condus la concluzia că pentru această generaţie de homo

zappiens tehnologia şi INTERNETUL reprezintă extensii fireşti ale mediului în

care cresc şi se dezvoltă. Această nouă generaţie nu manifestă temeri faţă de

utilizarea sau controlul tehnologiei, ci, dimpotrivă, se aşteaptă ca aceasta să

fie disponibilă oriunde şi în orice moment, astfel încât să poată fi utilizată în

orice context cu uşurinţă. Mai mult decât atât, cercetările arată că noua

generaţie nu doar că deţine în mod natural abilităţi de utilizare a noilor

tehnologii, dar şi-au dezvoltat în mod firesc şi o serie de alte abilităţi sociale

cum ar fi: comunicarea, colaborarea, experimentarea, gestionarea

informaţiei. În viziunea celor doi cercetători, şcoala are obligaţia de integra

noile tehnologii în procesele de învăţare, pentru a scăpa riscului de a deveni

nerelevantă pentru această nouă generaţie.

În lucrarea recent publicată Homo Zappiens. Joc şi învăţare în epoca digitală,

cei doi autori propun o serie de soluţii inovative prin care şcoala ar putea să

se angajeze pe drumul inovării cu ajutorul noilor tehnologii.

Lectură

suplimentară

Lucrarea Homo Zappiens a fost tradusă în limba română şi a fost publicată la

editura Sigma în anul 2011. În cazul în care o puteţi consulta, notaţi-vă câteva

dintre sugestiile de schimbare ale şcolii pe care le propun cei doi autori.

Căutaţi pe INTERNET cât mai multe referiri la conceptul de homo zappiens.

Notaţi în portofoliul personal tot ceea ce vi se pare interesant şi relevant

pentru disciplina pe care o predaţi, pentru elevii dvs. sau pentru şcoala în

care activaţi.

16

Temă de

reflecţie

Richard Thieme spunea că “Pe termen scurt, întotdeauna supraestimăm

efectele noilor tehnologii. Dar pe termen lung, întotdeauna le subestimăm.”

Încercaţi să identificaţi din experienţa personală o situaţie care să susţină sau

să contrazică această afirmaţie. Notaţi în portofoliul personal câteva

argumente pro sau contra acestei afirmaţii.

Să ne

cunoaştem!

Interese,

aşteptări, nevoi

specifice de

formare

Prima temă marchează debutul călătoriei noastre de învăţare şi comunicare

privind utilizarea noilor tehnologii în activitatea de predare-învăţare-evaluare.

Este momentul în care ne vom exprima interesele şi aşteptările fiecăruia cu

privire la utilizarea TIC în educaţie şi vom explora împreună aspectele pe care

dorim să le abordăm îm profunzime în acest curs.

Pentru moment, veţi face cunoştinţă cu ceilalţi participanţi şi cu formatorii.

Comunicarea cu aceştia va constitui, probabil, cea mai importantă ocazie de a

învăţa pe parcursul acestui curs, iar acum este momentul să vă faceţi

cunoscut.

În experienţa noastră de învăţare vă veţi înregistra reflecţiile şi veţi aduna

„suveniruri” la fiecare pas. Toate acestea se vor adăuga de-a lungul

săptămânilor de formare sub forma unor înregistrări scrise în portofoliul

personal. Portofoliul va fi creat pas cu pas, pe măsură ce progresăm în

parcurgerea modulelor.

Experienţele, opiniile şi aşteptările colegilor cu privire la utilizarea TIC în

educaţie pot semăna destul de mult cu ale dumneavoastră, după cum, în

aceeaşi măsură, pot fi foarte diferite. Vă propunem să începem cursul nostru

prin a descoperi câte ceva unii despre alţii! Aţi putea să aflaţi acum că o

scurtă relatare despre dumneavoastră poate fi chiar mai interesantă pentru a

vă prezenta celorlalţi, decât un CV alcătuit după toate regulile. Tipul de lucruri

pe care ceilalţi colegi ar dori probabil să le afle sunt următoarele:

•• DDeesspprree ddvvss..:: CCaarree ssuunntt aacceellee aassppeeccttee pprriivviinndd uuttiilliizzaarreeaa TTIICC îînn eedduuccaaţţiiee

ccaarree vvăă pprreeooccuuppăă?? CCaarree eessttee rreellaaţţiiaa ddiinnttrree aacceessttee iinntteerreessee ppeerrssoonnaallee şşii

mmaatteerriiaa ppee ccaarree oo pprreeddaaţţii ssaauu ccuu şşccooaallaa ddvvss..?? CCee vvăă ddeetteerrmmiinnăă ssăă vvăă

17

ffooccaalliizzaaţţii aassuupprraa aacceessttuuii aassppeecctt lleeggaatt ddee uuttiilliizzaarreeaa TTIICC îînn eedduuccaaţţiiee??

•• AAşştteeppttăărriillee ddvvss..:: CCee vv--aa mmoottiivvaatt ssăă ppaarrttiicciippaaţţii llaa aacceesstt ccuurrss?? CCaarree ssuunntt

iinntteerreesseellee ppeennttrruu ccaarree vv--aaţţii îînnssccrriiss?? CCee ddoorriiţţii ssăă oobbţţiinneeţţii ppeennttrruu

pprroopprriiaa dduummnneeaavvooaassttrrăă îînnvvăăţţaarree,, llaa ffiinnaalluull ccuurrssuulluuii??

•• CCoonntteexxttuull ddvvss..:: CCaarree ssuunntt rreessuurrsseellee ppee ccaarree llee aavveeţţii llaa ddiissppoozziiţţiiee ppeennttrruu

aa iinnoovvaa aabboorrddăărriillee şşii mmeettooddoollooggiiiillee ddee îînnvvăăţţaarree--pprreeddaarree--eevvaalluuaarree ccuu

aajjuuttoorruull TTIICC îînn şşccooaallaa îînn ccaarree lluuccrraaţţii?? CCaarree ssuunntt pprriinncciippaalleellee bbaarriieerree ccuu

ccaarree vvăă ccoonnffrruunnttaaţţii??

Temă de portofoliu

La finalul exerciţiului de intercunoaştere, probabil că dvs. v-aţi făcut deja o

imagine cu privire la preocupările colegilor, la interesele şi problematica

legată de utilizarea computerului şi Internetului în învăţare-predare-evaluare.

În relaţie cu toate acestea, dvs. unde vă situaţi? V-aţi descoperit punctele

forte şi experienţele anterioare care ar putea să vă sprijine în participarea la

acest curs? Care sunt lucrurile pe care doriţi să vi le dezvoltaţi pe parcursul

cursului? Care sunt reflecţiile dvs. după ce v-aţi cunoscut colegii? Ce aspect

v-a atras atenţia în legătură cu asemănările şi deosebirile dintre interesele,

motivaţiile şi contextele specifice în care lucraţi dvs.?

Acum vă puteţi formula câteva obiective personale de învăţare în cadrul

cursului, dar şi strategiile pe care doriţi să le utilizaţi pentru a le atinge!

Elaboraţi o scurtă prezentare în portofoliu personal în care să notaţi aceste

obiective şi strategii.

18

1.2. Dimensiuni ale inovării metodologiilor de predare-învăţare-evaluare cu ajutorul TIC

O experienţă

personală

Am putea să mergem mai departe acum şi să explorăm câte ceva despre

experienţa dvs. legată de învăţare-predare-evaluare cu ajutorul

computerului sau a Internetului. Vă mai amintiţi vreo situaţie de învăţare

sau un moment din activitatea dvs. la catedră în care aţi utilizat computerul

sau Internetul şi de care aţi fost foarte încântat/ă şi cu care să vă mândriţi.

Reflectaţi cîteva momente asupra aceastei experienţe de succes pe care aţi

trăit-o. În timpul acestei experienţe, probabil aţi trăit momente de

dificultate, dar şi reuşite. În final care a fost acel aspect, poate puţin

important la prima vedere, care a făcut ca această experienţă să fie de

succes? Povestiţi-ne despre toate acestea.

•• ÎÎnn ccee ccoonntteexxtt ss--aa ppeettrreeccuutt aacceeaassttăă eexxppeerriieennţţăă?? CCâânndd ?? UUnnddee aannuummee ss--aa

îînnttââmmppllaatt??

•• CCaarree aauu ffoosstt iinnssttrruummeenntteellee ooffeerriittee ddee ccoommppuutteerr ssaauu IInntteerrnneett ppee ccaarree

llee--aaţţii uuttiilliizzaatt??

•• ÎÎnn ccee ffeell aaţţii ffoolloossiitt aacceessttee rreessuurrssee?? CCiinnee vv--aa ffoosstt aallăăttuurrii îînn aacceeaassttăă

eexxppeerriieennţţăă??

•• CCuumm aauu rrăăssppuunnss eelleevviiii ddvvss.. îînn aacceeaassttăă ssiittuuaaţţiiee?? CCee oobbsseerrvvaaţţiiii iimmppoorrttaannttee

aaţţii rreeţţiinnuutt??

•• CCaarree aauu ffoosstt dduuppăă ddvvss.. ppuunncctteellee ffoorrttee aallee aacceesstteeii eexxppeerriieennţţee?? DDaarr

bbaarriieerree??

•• CCee aaţţii îînnvvăăţţaatt îînn uurrmmaa aacceesstteeii eexxppeerriieennţţee??

Ne vom grupa câte 3 sau 4 cursanţi şi vom relata în grupul nostru, fiecare

pe rând, o astfel de experienţă. Cineva din grup va avea, apoi, rolul de a

prezenta cele discutate după următoarea grilă de analiză:

1. Situaţii posibile de utilizare a computerului şi

Internetului

2. Resurse oferite de computer şi Internet care

pot fi utilizate în învăţare

3. Impactul asupra elevilor

4. Punctele tari ale utilizării computerului sau

Internetului în învăţare

5. Provocări ale utilizării computerului sau

Internetului în învăţare

6. Aspecte inovative din punct de vedere

pedagogic

Analiza relatărilor din fiecare grup va evidenţia potenţialului noilor

tehnologii pentru îmbunătăţirea proceselor de învăţare, din perspectiva

cursanţilor.

19

Cartonaşele

roşii şi verzi

Utilizarea computerului în învăţare-predare-evaluare: avantaje şi

dezavantaje

Fiecare participant va primi câte 3 cartonaşe roşii şi câte 3 cartonaşe verzi.

Formatorul va informa cursanţii despre tema dată: fiecare participant va

nota 3 avantaje (pe cartonaşele verzi) şi 3 dezavantaje (pe cartonaşele roşii)

ale utilizării TIC la disciplina pe care o predă. Cartonaşele vor fi adunate de

către formator şi vor fi lipite pe o coală la vedere, în două secţiuni diferite:

avantaje şi dezavantaje. Cursanţii vor fi invitaţi să analizeze cele două liste

şi să facă observaţii. Formatorul va sublinia următoarea concluzie UUnneellee

aassppeeccttee sseemmnnaallaattee ssee rreeggăăsseesscc aattââtt îînn lliissttaa ccaarrttoonnaaşşeelloorr rrooşşiiii,, ccââtt şşii îînn lliissttaa

ccaarrttoonnaaşşeelloorr vveerrzzii.. CCaa uurrmmaarree,, uunneellee ddiinnttrree aassppeeccttee ppoott ccoonnssttiittuuii aavvaannttaajjee îînn

aannuummiittee ccoonntteexxttee,, ddaarr şşii ddeezzaavvaannttaajjee îînn aalltteellee.. CCuumm ppoott ffii ooppttiimmiizzaattee

aaccttiivviittăăţţiillee ddiiddaaccttiiccee aassttffeell îînnccââtt ddeezzaavvaannttaajjeellee ssăă ppooaattăă ttrreeccee îînn lliissttaa

aavvaannttaajjeelloorr?? FFoorrmmaattoorruull vvaa aavveeaa rroolluull ddee aa ffaacciilliittaa ddiissccuuţţiiiillee ddeesscchhiissee ddiinnttrree

ppaarrttiicciippaannţţii..

Valori şi atitudini

Valori şi atitudini

Programele şcolare prezintă în introducere o listă cu valori şi atitudini ce

trebuie urmărite de-a lungul experienţelor de învăţare pe care le propun

elevilor.

Acum ne vom împărţi pe grupa discipline/arii curriculare şi vom analiza

seturi de valori corespunzătoare. De exemplu, programa pentru limba şi

literatura română de clasa a IX-a, lista de valori şi atitudini din programa

şcolară este următoarea:

VVAALLOORRII ŞŞII AATTIITTUUDDIINNII

• Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii

• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate

• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române

• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare

• Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi

20

• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural

• Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

În grupul dvs., alegeţi una sau două dintre valorile şi atitudinile prezentate

în lista de mai sus. Identificaţi în grupul dvs. câteva exemple concrete prin

care experienţele de învăţare realizate cu ajutorul TIC în activitatea dvs.

didactică pot conduce la exersarea acestor valori şi atitudini la elevii dvs.

sau, dimpotrivă, le pot întârzia sau perturba.

Realizaţi împreună cu colegii de grup o prezentare ppt în care să

concluzionaţi asupra principalelor elemente de inovare pe care TIC le pot

aduce asupra predării, învăţării şi evaluării. Pentru fiecare slide ppt. alegeţi

un cuvânt cheie care să sintetizeze o idee importantă şi adăugaţi pe slide o

imagine pe care aţi găsit-o utilizând google, opţiunea de filtrare – imagini.

Temă de portofoliu Introduceţi în portofoliul dvs. personal o notă în care să exprimaţi în câteva

cuvinte interesele şi obiectivele dvs. personale în cadrul acestui curs,

precizând totodată strategiile pe care vă gândiţi să le utilizaţi pentru a le

atinge.

Vă recomandăm ca la finalul cursului să vă reîntoarceţi la această

intervenţie pentru a vă autoevalua învăţarea, pentru a vedea dacă din

punctul dvs. de vedere aţi reuşit să vă atingeţi obiectivele de învăţare

personale.

21

TEMA 2. Aplicaţii de bază pe calculator şi utilizarea acestora în educaţie

Obiective specifice

Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii de formare, participanţi vor fi

capabili:

• Să elaboreze un material necesar în activitatea didactică, folosind

principalele instrumente de editare Word;

• Să creeze grafice/ diagrame în Excel, pentru a le oferi elevilor

suportul intuitiv adecvat, în activitatea de învăţare;

• Să realizeze o prezentare, ca material didactic pentru o lecţie la

disciplina de specialitate/ pentru o activitate cu copii, cu ajutorul

aplicaţiei Prezi.

• Să argumenteze potenţialul diferitelor categorii de media pentru

situaţii educaţionale specifice;

• Să creeze materiale educaţionale bazate pe fotografie editată şi

sunet.

Competenţe specifice

• Capacitatea de elaborare a unor materiale necesare în activitatea

didactică, cu ajutorul aplicaţiilor Microsoft Word, Microsoft Excel,

Prezi şi instrumentele multimedia;

• Capacitatea de reprezentare, prin grafice sau diagrame în Excel, a

diferitelor seturi de date;

• Formarea unei atitudini reflexive privind utilizarea tehnologiei

informaţiei şi comunicării în activitatea didactică.

Introducere Capitol 2

Acest capitol va ajută să exploraţi funcţiile aplicaţiei Word în vederea

realizării unor documente-suport pentru învăţare. Folosind aplicaţia

Excel, veţi înregistra într-un tabel date numerice şi date de tip text şi

veţi învăţa să lucraţi cu formule si functii. Veţi reprezenta, apoi, datele

numerice folosind diagramele Excel.

Elaborând o prezentare cu ajutorul aplicaţiei Prezi, veţi valorifica ceea

ce aţi dobândit în capitolele anterioare. Mai mult decât atât, avem

convingerea că veţi îndrăgi acest instrument şi îl veţi utiliza cu succes în

lecţie. Explorarea instrumentelor multimedia vă va permite crearea

unor materiale educaţionale mai bine adaptate nevoilor de învăţare ale

elevilor.

22

2.1. Procesarea textului. Utilizarea Word în situaţii de

predare/învăţare/evaluare

AplicaŃia Microsoft Word poate fi folosită de cadrele didactie în scopul

elaborării documentelor proiectării didactice, al editării lucrărilor pentru

sesiunile de comunicări ştiinŃifice, al realizării unor materiale-suport pentru

învătare sau al creării instrumentelor de evaluare a performanŃelor şcolare ale

elevilor. Luând ca exemplu un document realizat în vederea pregătirii unei fişe

de lucru, vom descrie principalele operaŃii de editare şi formatare a

documentului.

Parcurgând pas cu pas conŃinutul acest capitol şi executând operaŃiile de

procesare a textului prezentate, veŃi învăŃa:

-- ssăă ccrreeaaţţii uunn ddooccuummeenntt

-- ssăă ddeennuummiiţţii şşii ssăă ssaallvvaaţţii

ddooccuummeennttuull

-- ssăă iinnttrroodduucceeţţii tteexxtt ffoolloossiinndd

ttaassttaattuurraa

-- ssăă şştteerrggeeţţii tteexxttuull

-- ssăă ccooppiiaaţţii tteexxttuull şşii ssăă--ll lliippiiţţii îînn

aacceellaaşşii ddooccuummeenntt

-- ssăă iinnttrroodduucceeţţii eeccuuaaţţiiii ffoolloossiinndd

MMiiccrroossoofftt EEqquuaattiioonn EEddiittoorr

-- ssăă ffoorrmmaattaaţţii oobbiieeccttuull -- eeccuuaaţţiiee

-- ssăă ccrreeaaţţii lliissttee ccuu mmaarrccaattoorrii şşii

lliissttee nnuummeerroottaattee

-- ssăă aalleeggeeţţii ttiippuull,, ssttiilluull,, ccuullooaarreeaa

şşii mmăărriimmeeaa ffoonnttuulluuii

-- ssăă iinnddeennttaaţţii ppaarraaggrraaffeellee

-- ssăă aapplliiccaaţţii ccuulloorrii ddee ffoonndd

ppaarraaggrraaffeelloorr

-- ssăă eevviiddeennţţiiaaţţii ppaarraaggrraaffeellee

ffoolloossiinndd cchheennaarreellee

-- ssăă ccrreeaaţţii oobbiieeccttee ccuu aajjuuttoorruull

eeddiittoorruulluuii ppeennttrruu ddeesseennee

-- ssăă ffoorrmmaattaaţţii oobbiieecctteellee ccrreeaattee ccuu

eeddiittoorruull ppeennttrruu ddeesseennee

-- ssăă iinnsseerraaţţii iimmaaggiinnii îînn ddooccuummeenntt

-- ssăă ffoorrmmaattaaţţii ddooccuummeennttuull

-- ssăă iinnttrroodduucceeţţii tteexxtt// iimmaaggiinnii îînn

aanntteett şşii ssuubbssooll

-- ssăă eexxaammiinnaaţţii ddooccuummeennttuull îînnaaiinnttee

ddee iimmpprriimmaarree

-- ssăă aalleeggeeţţii ooppţţiiuunniillee ddee

iimmpprriimmaarree..

23

Problema prezentată în fişa de lucru a fost aleasă din manualul de fizică pentru clasa a VI-a,

autori Doina Turcitu, Viorica Pop, Magda Panaghianu, Georgeta Negoescu.

24

Lansarea

aplicaţiei

Pasul 1 – Deschideţi aplicaţia Microsoft Word

Lansaţi aplicaţia Word făcând clic pe Start/ All Programs/ Microsoft Office/

Microsoft Word sau prin dublu clic pe pictograma Microsoft Word aflată pe

desktop.

Lucrarea pe care aţi creat-o odată cu lansarea aplicaţiei se numeşte document

şi are extensia “.doc”. Documentul este de o pagină. Ca urmare a completării

sale cu informaţie, se creează automat o pagină nouă. Folosind combinaţia de

taste Ctrl + Enter puteţi adăuga în orice moment o altă pagină.

Salvarea

documentului

Pasul 2 – Daţi un nume documentului şi alegeţi calea unde va fi salvat

1. Din meniul File, alegeţi opţiunea Save. (Sau apăsaţi butonul Save din bara

de instrumente standard). Pentru că documentul nu a fost salvat

niciodată, se va activa automat fereastra Save as.

2. Întroduceţi calea în care doriţi să salvaţi fişierul (ex. alegeţi My computer/

Local Disc (C: )/ My Documents/ Inovează cu TIC).

3. În caseta File name introduceţi numele fişierului.

4. Din lista derulantă Save as type, alegeţi formatul în care se salvează

documentul. Formatul implicit este document Word – Word Document

(*.doc). Alte formate suportate sunt: Web Page, PDF, Plain Text etc.

5. Pentru stabilirea unor parametri privind securitatea documentului, puteţi

selecta General Options, din lista derulantă Tools.

25

Figura. 2.1.1. Caseta de dialog General options

- În fereastra General options, în caseta Password to open, introduceţi o

parolă pentru deschiderea documentului.

- În caseta Password to modify, introduceţi o parolă pentru autorizarea

modificărilor asupra documentului.

- Selectaţi opţiunea Read-only recommanded, pentru a preveni

modificările accidentale asupra documentului. Dacă doriţi ca documentul

să se deschidă normal, deselectaţi această opţiune.

6. Pentru stabilirea unor parametri generali ai operaţiei de salvare, selectaţi

Save options, din lista Tools.

Figura. 2.1.2. Caseta de dialog Save Options

- Save AutoRecover information – salvarea automată la un anumit interval

de timp, necesară în situaţii accidentale precum o pană de curent.

- Embed fonts in the file – salvarea fonturilor care au fost utilizate în

document, opţiune utilă în cazul deschiderii ulterioare a documentului pe

un sistem în care nu au fost instalate toate aceste fonturi.

- Embed only the characters used in the document – salvarea

caracterelor care au fost utilizate în document; nu va fi salvat întregul

set de caractere corepunzător fiecărui tip de font utilizat.

26

7. Faceţi clic pe butonul Save.

Dacă veţi dori să modificaţi documentul elaborat în cadrul cursului, îl veţi

putea deschide din meniul File, secţiunea Recent documents. Pentru a

deschide un document existent, puteţi utiliza, de asemenea, meniul File/Open.

Pasul 3 - Introduceţi textul folosind tastatura

Introducerea

textului

Textul reprezintă un grup de paragrafe, fraze, linii, cuvinte sau caractere.

Caracterul este cea mai mică entitate care se poate introduce într-un

document (literă, cifră, caracter special, spaţiu).

Un şir de caractere, urmat de un spaţiu sau de un semn de punctuaţie,

formează un cuvânt.

Un grup de cuvinte, urmat de un caracter de control numit “sfârşit de linie”,

formează o linie. Acest caracter se introduce folosind combinaţia de taste

Shift+ Enter.

Textul introdus între două apăsări ale tastei Enter formează un paragraf.

Introducerea textului se poate face cu ajutorul tastaturii sau folosind mouse-

ul. Caracterele/ textul vor fi plasate în spaţiul de editare, în locul în care se află

cursorul text.

1. Plasaţi cursorul în locul în care doriţi să introduceţi text, executând dublu

clic în spaţiul de editare.

2. Introduceţi textul aşa cum apare în documentul prezentat în imaginea de

mai sus.

Când se completează rândul, cursorul sare automat pe rândul următor.

Mutaţi cursorul pe pagină cu ajutorul tastelor săgeţi sau folosind mouse-ul.

Apăsaţi tasta End pentru a muta cursorul la sfârşitul rândului. Cu tasta Home

puteţi muta cursorul la începutul rândului.

Introducerea textului, într-un document aflat în lucru, se poate realiza în două

moduri:

- modul Inserare (Insert) - textul este introdus prin deplasarea spre dreapta

a celorlalte caractere;

- modul Suprascriere (Overtype) - textul introdus se va suprascrie prin

ştergerea caracterele existente.

Alegerea modului inserare se face prin apăsarea butonului OVR (Overtype), de

27

pe bara de stare.

Alegerea modului suprascriere se face prin apăsarea butonului Insert, de pe

bara de stare.

Ştergerea

textului

Dacă aţi introdus greşit anumite caractere, le puteţi şterge folosind tastele:

� Backspace – şterge un caracter în stânga cursorului text;

� Ctrl+Backspace – şterge un cuvânt în stânga cursorului text;

� Delete – şterge un caracter în dreapta cursorului text;

� Ctrl+Delete – şterge un cuvânt în dreapta cursorului text.

Copierea şi

lipirea textului

Pentru a economisi timp, este necesară, uneori, copierea unui fragment de

text şi lipirea sa în alt loc, în document.

1. Selectaţi textul: Automobilul trece prin faţa indicatorului A la ora.

Cea mai simplă metodă de selectare a textului cu ajutorul mouse-ului constă

în poziţionarea cursorului la începutul blocului de text pe care doriţi să-l

selectaţi, executarea unui clic în punctul respectiv şi deplasarea mouse-ului,

cu butonul apăsat, la sfârşitul blocului text.

Altă metodă: poziţionaţi cursorul text la începutul blocului de text, apoi

apăsaţi tasta Shift + tastele săgeţi, în sensul selecţiei.

Pentru a selecta blocuri de text aflate în diferite zone în document, selectaţi

mai întâi un bloc de text, apoi apăsaţi tasta Ctrl şi selectaţi celelalte blocuri de

text cu ajutorul mouse-ului.

Selectarea unui cuvânt se realizezază cu dublu clic pe cuvânt.

Selectarea unui rând se face poziţionând cursorul text la marginea din stânga

a rândului. Faceţi clic când cursorul îşi schimbă forma în săgeată cu vârful spre

dreapta.

Pentru selectarea unui paragraf, faceţi triplu clic în interiorul paragrafului sau

dublu clic în stânga lui.

Dacă doriţi să selectaţi o propoziţie, apăsaţi Ctrl+clic oriunde în interiorul

propoziţiei.

Pentru a deselecta zona selectată, faceţi clic pe spaţiul de editare sau apăsaţi

o tastă săgeată.

2. Copiaţi textul. Din meniul Edit, alegeţi opţiunea Copy (Editare/ Copiere).

3. Lipiţi textul. Plasaţi cursorul în punctul de inserţie; din meniul Edit alegeţi

opţiunea Paste (Editare/ Lipire).

28

Comenzile copiere, lipire se pot executa, de asemenea, cu ajutorul

combinaţiei de taste Ctrl+C, Ctrl+V.

Introducerea

simbolurilor/

a caracterelor

speciale

Pasul 4 – Introduceţi simboluri/ caractere speciale

Caracterul ∆ nu se află pe tastatură, deoarece nu este folosit frecvent de

utilizatorii procesorului de text Word.

Pentru a introduce simbolul dorit, efectuaţi următoarele operaţii:

1. Din meniul Insert, alegeţi oţiunea Symbol (Inserare/ Simbol).

2. În fereastra Symbol, din fila Symbols (Simboluri) alegeţi ∆;

3. Faceţi clic pe butonul Insert.

4. Închideţi fereastra făcând clic pe butonul X (Închide) sau pe butonul Close.

Figura 2.1.3. Fereastra Symbols

Caracterele speciale, precum © (Copyright), § (Section), ¶ (Paragraph) etc., se

aleg din fila Special Characters.

Inserare de

obiecte create

cu Microsoft

Equation

Editor

Pasul 5 – Introduceţi obiectul de mai jos:

1. Alegeţi Object Equation Editor din meniul Insert sau apăsaţi butonul .

2. Introduceţi formula utilizând formatele prestabilite. Alegeţi simbolurile

din bara de instrumente. Introduceţi variabilele şi numerele folosind

tastatura.

29

Figura 2.1.4. Meniul Equation

- Alegeţi şablonul fracţie, din lista Formate pentru fracţii şi radicali.

- Faceţi clic pe caseta situată deasupra liniei de fracţie şi introduceţi

numărătorul. Procedaţi la fel pentru a introduce numitorul fracţiei.

- Alegeţi operatorul.

- Alegeţi din nou şablonul fracţie.

- Faceţi clic pe numărător. Din lista Formate pentru sublinieri alegeţi

.

- Continuaţi scrierea ecuaţiei, cu ajutorul operaţiilor descrise anterior.

3. Faceţi clic stânga în afara obiectului, pentru a închide Editorul de ecuaţii.

Meniul Equation conţine următoarele formate:

Operatori relaţionali

Tipuri de paranteze

Tipuri de paranteze şi linii de legătură

Formate pentru fracţii şi radicali

Format pentru sublinieri

Formate pentru exponenţi şi indici

Operatori matematici

Formate pentru sumă

Tipuri de linii cu săgeţi

Formate pentru integrale

Operatori pentru mulţimi

Formate pentru sublinieri inferioare si superioare

Operatori pentru mulţimi

Tipuri de linii cu săgeţi şi text

Simboluri matematice

Formate pentru produse şi reuniuni

Simboluri greceşti mici

30

Formate pentru matrici

Simboluri greceşti mari

Pasul 6 – Formataţi obiectul

Când creaţi o ecuaţie, editorul ajustează automat mărimea caracterelor şi

spaţiul dintre caractere, respectând convenţiile matematice.

Pentru a formata obiectul, folosiţi meniurile Format, Style, Size.

- Meniul Format – alinierea conţinutului obiectului;

- Meniul Style – crearea stilurilor pentru diferite elemente ale ecuaţiei (text,

funcţie, variabilă, caractere greceşti mici, caractere greceşti mari, simbol

etc.);

Figura 2.1.5. Caseta de dialog Styles

- Meniul Size – selectarea dimensiunilor elementelor unei ecuaţii.

Figura 2.1.6. Caseta de dialog Sizes

Crearea listei

cu marcatori

sau a listei

Pasul 7 – Creaţi lista numerotată şi lista cu marcatori

1. Selectaţi textul pentru crearea listei numerotate.

2. Alegeţi opţiunea Bullets and Numbering, din meniul Format.

31

numerotate

3. Din fila Numbered, alegeţi formatul pentru numerotare (ex. cu cifre, cu

litere).

4. Selectaţi, apoi, textul pentru introducerea marcatorilor.

5. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Bullets and Numbering,.

6. Din fila Bulleted, alegeţi formatul potrivit.

Figura 2.1.7. Caseta de dialog Bullets and Numbering

Listele cu marcatori sau listele numerotate pot fi introduse şi în timpul tastării,

astfel:

1. Activaţi butonul Bullets sau butonul Numbering, înainte de a introduce

primul element al listei.

2. Introduceţi textul şi apăsaţi tasta Enter după fiecare element al listei.

3. Pentru a încheia lista, apăsaţi de două ori tasta Enter.

Ştergerea

marcatorilor

Dacă este necesar, ştergeţi o parte dintre marcatori urmând paşii:

1. Selectati textul de la care doriti să eliminaţi marcatorii.

2. Din lista Bullets, alegeţi opţiunea None.

Formatarea

caracterelor -

Fila Font

Pasul 8 - Formataţi caracterele

Aspectul textului trebuie să pună în evidenţă organizarea logică a

conţinutului şi să faciliteze identificarea conceptelor cheie, a informaţiilor

esenţiale.

Pentru aplicarea diferitelor opţiuni de formatare a caracterelor, selectaţi mai

întâi textul. Altfel, opţiunile de formatare se vor aplica textului ce va fi

introdus din punctul în care se află cursorul.

Formatarea caracterelor se referă la aplicarea următoarelor caracteristici:

32

� Font – tipul şi forma caracterelor;

� Size – dimensiunea caracterelor;

� Style- stilul caracterelor;

� Underline style – stilul de subliniere a caracterelor;

� Color – culoarea caracterelor;

� Character spacing – spaţierea caracterelor;

� Effects – efecte aplicate caracterelor;

� Text effects – efecte de animaţie aplicate caracterelor.

1. Selectaţi textul.

2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Font.

Figura 2.1.8. Caseta de dialog Font. Fila Font

Aceasta conţine trei file (taburi) cu opţiuni de formatare.

În fila Font se vor selecta atribute pentru caractere. Modificările se vor urmări

în zona Preview.

� Din lista Font, alegeţi tipul de font Calibri.

� Din lista Font style, alegeţi stilul fonturilor:

Regular Obişnuit

33

Italic Cursiv

Bold Îngroşat

Underline Subliniat

Bold italic Cursiv îngroşat

� Din lista Size, alegeţi dimeniunea caracterelor.

� Din lista Font color, alegeţi culoarea pe care o veţi aplica fonturilor.

� Din lista Underline Style, alegeţi stilul de subliniere.

Linie simplă Subliniere cu linie simplă

Linie dublă Subliniere cu linie dublă

Linie punctată Subliniere cu linie punctată

� Din lista Underline Color, alegeţi culoarea liniei.

Roşu Subliniere cu linie simplă, roşie

Albastru Subliniere cu linie dublă, albastră

Verde Subliniere cu linie punctată, verde

� Din zona Effects (efecte), puteţi selecta efectele ce vor fi aplicate textului

selectat.

Strikethrough Efect caracter tăiat cu o linie

Double strikethrough

Efect caracter tăiat cu două linii

Superscript Efect caracter exponent (H+)

Subscript Efect caracter indice H2O

Shadow EEffeecctt ccaarraacctteerr uummbbrriitt

All caps EFECT CARACTER LITERE MARI

3. După alegerea opţiunilor de formatare, apăsaţi butonul OK.

Spaţierea

caracterelor -

Fila caracter

Spacing

1. Selectaţi textul:

Viteza unui automobil în fiecare moment reprezintă viteza momentană sau

instantanee (v), care este, în general, diferită de viteza medie.

2. Din fila Character Spacing (Meniul Format/ Font), modificaţi spaţiul dintre

caractere.

34

Figura 2.1.9. Caseta de dialog Font. Fila Character Spacing

� Din lista Spacing, alegeţi efectul de spaţiere Expanded

Normal Normal

Expanded L ă r g i t

Condensed Condensat

� În caseta By, specificaţi distanţa dintre caractere 1,1 pt.

Normal Normal

Expanded By: 1,5 pt

L ă r g i t

Condensed By: 1,1 pt

Condensat

� În caseta Position, alegeţi opţiunea Normal.

Normal Poziţie normală

Raised Poziţie ridicată faţa de linia de scriere

Lowered Poziţie coborâtă faţa de linia de scriere

3. Apăsaţi butonul OK.

35

Aplicarea

efectelor de

animaţie

textelor -

Fila Text

Effects

Din fila Text Effects se pot aplica efecte de animaţie textelor care vor fi citite

numai pe ecran. Rolul lor este de a evidenţia anumite zone din text. Efectele

de animaţie nu vor putea fi vizualizate pe documentele printate.

Pentru aplicarea efectelor de animaţie, urmaţi paşii :

1. Selectaţi textul pe care doriţi să-l modificaţi.

2. Din meniul Format / Font, selectaţi Text Effects.

3. Din lista Animation, alegeţi efectul dorit (ex. Blinking Background, Las

Vegas Light, Marching Black Ants, Marching Red Ants, Shimmer sau

Sparkle text).

4. Apăsaţi pe butonul OK.

Pentru a dezactiva un efect de animaţie, selectaţi textul animat şi alegeţi

None (nici una) din lista Animation.

Dacă apăsaţi butonul Default (Implicit) după ce aţi selectat atributele

corespunzătoare în caseta de dialog Font, va fi afişată o casetă asemănătoare

celei de mai jos:

Figura 2.1.10. Caseta de dialog Default

Dacă apăsaţi Yes, valorile curente din filele Font, Character Spacing şi Text

effects vor fi memorate ca setări implicite pentru documentul curent şi pentru

documentele ce vor fi deschise ulterior.

36

Alinierea şi

indentarea

paragrafului -

Fila Indents

and Spacing

Pasul 9 - Formataţi paragrafele

Indentarea paragrafelor

1. Selectaţi paragraful următor:

Viteza unui automobil în f iecare moment reprezintă vi teza

momentană sau instantanee (v) , care este, în general , difer ită

de v i teza medie.

2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Paragraph.

Figura 2.1.11. Caseta de dialog Paragraph. Fila Indents and Spacing

Din fila Indents and Spacing, alegeţi tipul de aliniere a paragrafului, opţiunea

de spaţiere a liniilor paragrafului, respectiv opţiunea de indentare a liniilor

paragrafului.

� În zona General, din lista Alignment alegeţi tipul de aliniere.

Left Aliniere în partea stângă

Centered Aliniere la centru

Right Aliniere în partea dreaptă

Justified Aliniere stânga-dreapta (spaţiile dintre cuvinte sunt extinse).

� În zona Indentation, în caseta Left specificaţi distanţa între liniile paragrafului şi marginea din stânga (în cm); În caseta Right puteţi specifica distanţa între liniile paragrafului şi marginea din dreapta.

37

Left: 1,5 cm Indentare paragraf, la stânga. Distanţa liniilor paragrafului, faţă de marginea din stânga, este de 1,5 cm.

Right: 1 cm Indentare paragraf, la dreapta. Distanţa liniilor paragrafului, faţa de marginea din dreapta, este de 1 cm.

� În caseta Special, alegeti una dintre opţiunile:

(none) Paragraf fără indentare.

First line By:1,5 cm

Indentare prima linie a paragrafului, la stânga 1,5 cm.

Hanging By:1,5 cm

Indentare de tip Hanging (Agăţat). Prima linie rămâne neschimbată. Pentru restul liniilor se aplică indentare la stânga, cu distanţa selectată în caseta By.

� În caseta Line Spacing, alegeţi opţiunea de spaţiere a liniilor din paragraf:

Single Spaţiere la un rând – se oferă spaţiu pentru cel mai mare caracter folosit în liniile paragrafului, la care se adaugă un spaţiu suplimentar.

1,5 lines

Spaţiere automată a liniilor paragrafului cu

1,5 rânduri

Double Spaţiere automată a liniilor paragrafului cu

două rânduri

Exactly At: 20pt

Spaţiere automată a liniilor paragrafului cu

20pt.

Alte opţiuni: At Least Multiple

Acestea necesită specificarea distanţei de spaţiere a liniilor paragrafului.

38

Adăugarea de

borduri

(chenare) unui

paragraf

Evidenţierea paragrafelor folosind chenarele

1. Selectaţi paragraful pe care doriţi să-l încadraţi într-un chenar.

2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Borders and Shading.

3. În fila Borders (Chenare)

- din lista Setting, alegeţi tipul de chenar;

- din lista Style, alegeţi tipul de linie;

- din lista Color, alegeti culoarea liniei;

- din lista Width, selectaţi grosimea liniei;

- în zona Preview, adăugaţi sau eliminaţi linii de chenar;

- din lista Apply to (Se aplică la), alegeţi Paragraph.

4. Apăsaţi butonul OK.

Figura 2.1.12. Caseta de dialog Borders and Shading. Fila Borders

Adăugarea

unei umbriri

(culori de

fond)

Evidenţierea paragrafelor prin aplicarea unei culori de fond

39

Figura 2.1.13. Borders and Shading. Fila Shading

1. Selectaţi paragraful.

2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Borders and Shading.

3. În fila Shading (Umbrire), din lista Fill (umplere) alegeţi culoarea de fundal.

4. Din lista Apply to: alegeţi Paragraph.

5. Faceţi clic pe butonul OK .

Pentru a vedea care sunt paragrafele introduse în document, apăsaţi butonul

¶ marcator de paragraf.

Aduceţi documentul la forma iniţială, apăsând din nou acest buton.

Dacă doriţi să scrieţi într-un document versurile unei poezii, nu folosiţi tasta

Enter pentru a trece pe rândul următor! Introduceţi un marcator întrerupere

de linie (line break) apăsând tastele Shift+Enter. Acest marcator nu este vizibil

în paragraf, decât atunci când apăsaţi butonul ¶.

Toate versurile vor fi scrise într-un singur paragraf, facilitându-se, astfel,

aplicarea opţiunilor de formatare.

Crearea

obiectelor cu

Word Draw

Pasul 10 – Creaţi elemente grafice în document, folosind editorul pentru

desene

Figura 2.1.14. Bara cu instrumente pentru desenare

Afişarea barei Drawing se face din meniul View/Toolbars.

40

Toate elementele grafice create cu instrumentele din bara Drawing se vor

comporta ca obiecte.

Accesând pictogramele corespunzătoare, introduceţi în document:

- AutoShapes – forme predefinit

- Obiecte de tip linie, săgeată, dreptunghi, cerc

- Obiecte de tip text

Pentru a şterge chenarul obiectului de tip text, din lista Shape Outline, alegeţi

opţiunea No outline.

- Obiecte de tip text artistic

Se pot introduce, de asemenea, obiecte de tip diagramă

Pentru a încadra un obiect de tip text (ex. BBuuccuurreeşşttii 6600 kkmm), alegeţi unul dintre

obiectele predefinite şi faceţi clic pe obiectul de tip text. Dacă forma de

încadrare a obiectului acoperă întregul text, acesta va deveni invizibil.

Din meniul Draw, alegeţi opţiunea Send behind text pentru a trimite obiectul

predefinit în spatele textului.

Deoarece este foarte greu să mutăm în document cele două obiecte, aşezate

astfel, vom grupa obiectele într-unul singur: selectaţi cele două obiecte ţinând

apăsată tasta Shift; din meniul Draw, alegeţi opţiunea Group.

41

Obiectul creat va fi încadrat de opt puncte cu rol de ghidaje de

redimensionare.

Formatarea

obiectelor

Pentru a formata obiectele introduse, faceţi clic dreapta pe obiectul inserat şi

alegeţi Format autoshape. Selectaţi caracteristicile dorite.

Pentru a formata obiectele de tip linie, alegeţi culoarea liniei, stilul şi

orientarea: .

Inserarea de

miniaturi

(ClipArt)

Pasul 11 – Inseraţi o imagine

Pentru a ilustra caracteristicile obiectelor descrise în materialul-suport pentru

învăţare, puteţi insera în document imagini ClipArt, din aplicaţia Microsoft

Word.

1. Accesaţi meniul Insert/ Picture/ ClipArt.

2. Alegeţi Clip Organizer - colecţia de imagini ClipArt.

3. Copiaţi imaginea potrivită (faceţi clic dreapta pe imagine şi alegeţi

opţiunea Copy sau faceţi clic pe săgeata din dreptul imaginii şi alegeţi

opţiunea Copy).

4. Marcaţi punctul de inserţie, aşezând cursorul acolo unde doriţi să adăugaţi

imaginea ClipArt; lipiţi imaginea (faceţi clic dreapta şi alegeţi opţiunea

Paste).

Sau

3. Faceţi clic pe săgeata din dreptul imaginii şi alegeţi opţiunea Insert.

Imaginea ClipArt va fi inserată în locul în care se afla cursorul înainte de a

accesa meniul Insert/ Picture/ ClipArt.

42

Dacă vreţi să adăugaţi în document o imagine dintr-un fişier, urmaţi paşii:

1. Aşezaţi cursorul în document, pentru a marca punctul de inserţie.

2. Alegeţi calea către fişier: Insert/Picture/From File.

3. Faceţi clic pe imagine şi apăsaţi butonul Insert.

Din lista Insert, puteţi selecta opţiunea Link to file, pentru a crea o legătură

către fişierul respectiv. Astfel, orice modificare ulterioară a imaginii se va

regăsi şi în documentul Word, cu condiţia ca ambele fişiere să fie salvate în

calculatorul pe care se afişează documentul.

Prelucrarea

imaginilor

Pentru a redimensiona o imagine, efectuaţi clic în interiorul acesteia şi folosiţi

ghidajele de redimensionare.

Altă modalitate:

1. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Picture.

2. Din caseta Format picture, selectaţi fila Size.

3. În secţiunea Size and rotate, puteţi indica dimensiunile imaginii.

4. În secţiunea Scale, puteţi indica dimensiunile în procente, în raport cu

mărimea iniţială a imaginii. Bifaţi caseta Lock aspect ratio, pentru a fi

respectate proporţiile obiectului.

Puteţi apăsa butonul Reset, dacă doriţi să reveniţi la dimensiunile iniţiale ale

imaginii.

Pentru a schimba poziţia unui obiect grafic în cadrul documentului, efectuaţi

operaţiile:

1. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Picture.

2. Din caseta Format picture, selectaţi fila Layout.

3. În zona Wrapping style, setaţi opţiunile potrivite:

- In line with text – plasarea obiectului la acelaşi nivel cu textul;

- Square şi Tight – încadrarea obiectului în text;

- Behind text- plasarea obiectului sub text;

- In front of the text – afişarea obiectului deasupra textului (opţiunea este

potrivită numai dacă imaginea este transparentă).

4. În zona Horizontal alignment, setaţi alinierea orizontală a obiectului în

pagină.

5. Pentru opţiuni suplimentare, apăsaţi butonul Advanced.

43

Dimensionarea

şi orientarea

paginii

documentului

Pasul 12 - Formataţi documentul

1. Din meniul File, alegeţi opţiunea Page Setup (Fişier/ Iniţializare pagină)

2. În fila Margins (Margini), în zona Margins, specificaţi distanţa faţă de

marginea superioară (Top), marginea inferioară (Bottom), marginea din

stânga (Left) şi marginea din dreapta (Right) a paginii. Dacă se doreşte

margine de îndosariere (Gutter), se alege poziţia şi distanţa faţă de

marginea foii.

În zona Orientation (Orientare), alegeţi Portrait sau Landscape.

Figura 2.1.15. Page Setup. Fila Margins

În zona Pages, din lista Multiple pages, puteţi alege:

- Normal

- Mirror Margins – aşezarea paginilor în oglindă, în cazul imprimării

acestora faţă-verso;

- 2 pages per sheet – comprimarea a două pagini ale documentului, pentru

a fi imprimate pe o singură pagină fizică.

În zona Preview, din lista Apply to, alegeţi Whole document (se aplică

întregului document) sau This point forward (de la poziţia curentă a

cursorului).

3. În fila Paper (Hârtie), din lista Paper size, alegeţi dimensiunea foii (A4).

Din lista Apply to, alegeţi Whole document sau This point forward.

44

Apăsaţi butonul OK pentru a salva opţiunile.

Figura 2.1.16. Page Setup. Fila Paper

Dimensiunile se copiază automat la paginile noi ale documentului.

Dacă doriţi să selectaţi dimensiuni diferite pentru două pagini succesive, la

sfârşitul primei pagini, introduceţi un marcator sfârşit de pagină (Insert/

Break/ Page break), apoi alegeţi dimensiunile pentru fiecare pagină în parte.

Adăugarea şi

modificarea

unui text în

antet şi subsol

Pasul 13 - Adăugaţi text/ imagini în antet sau subsol

Antetul şi subsolul permit repetarea pe fiecare pagină a unor elemente de

identificare sau a altor informaţii (ex. sigla şcolii, sigla proiectului, titlul

documentului, autorul, numărul paginii, data etc.).

Pentru crearea antetului sau subsolului de pagină, urmaţi paşii:

1. Din meniul View, alegeţi opţiunea Header and Footer. Se va activa zona

Header (antet) sau Footer (subsol).

2. Introduceţi text/ imagine; formataţi textul/ prelucraţi imaginea.

3. Comutaţi între antet şi subsol, prin clic pe butonul de pe bara de

instrumente Header and Footer.

Figura 2.1.17. Antet şi subsol

4. Apăsaţi butonul Close sau faceţi dublu clic în zona de lucru pentru a reveni

45

în document.

Pentru a modifica textul sau obiectele din antet şi/sau subsol, activaţi zona

Antet, respectiv zona Subsol, executând operaţiile prezentate mai sus.

Pentru adăugarea altor informaţii în antet sau subsol, urmaţi paşi:

1. Accesaţi meniul View / Header and Footer.

2. Faceţi clic pe butonul corespunzător de pe bara de instrumente Header

and Footer:

- inserarea numărului paginii curente;

- afişarea numărului paginii curente, din numărul total de pagini ale

documentului;

- alegerea formatului pentru afişarea numărului paginii;

- inserarea datei curente;

- inserare orei.

3. Reveniţi în document.

Examinarea

documentului

înaintea

imprimării

Pasul 14 – Examinaţi documentul înainte de imprimare

Examinarea documentului este necesară pentru indentificarea problemelor de

aranjare în pagină a textului şi a obiectelor inserate.

1. Din meniul File, alegeţi opţiunea Print Preview sau apăsaţi pe butonul

corespunzător din bara de instrumente:

2. Selectaţi butonul One Page, pentru a examina câte o pagină.

Cu ajutorul barelor pentru defilare puteţi vizualiza toate paginile unui

document.

3. Faceţi clic pe butonul Close. Alegerea

opţiunilor de

imprimare

Pasul 13 – Imprimaţi documentul

1. Din meniul File, alegeţi opţiunea Print sau folosiţi combinaţia de taste

Ctrl+P.

46

Figura 2.1.18. Caseta de dialog Print

2. În caseta de dialog Print,

- În zona Printer, din lista Name, alegeţi numele imprimantei.

- În zona Page range, alegeţi

- All - toate paginile,

- Current page - pagina curentă,

- Selection - paginile selectate

sau

- Pages – anumite pagini (Exemplu: 2,5,7,10-15).

- Din lista Print alegeţi All pages in range (Toate paginile la rând), Even

pages (pagini pare) sau Odd pages (pagini impare).

- În caseta Number of copies, introduceţi numărul de exemplare.

- Dacă selectaţi Collate, se vor imprima toate paginile specificate pentru un

exemplar, apoi se va imprima următoarul exemplar.

3. Apăsaţi butonul OK.

Comanda rapidă de imprimare constă în apăsarea butonului de pe bara

de instrumente sau în accesarea combinaţiei de taste Ctrl+ P.

47

� Deschideţi un document nou, alegând opţiunea New, din meniul File.

Căutaţi în colecţia Microsoft Office imagini ClipArt potrivite conţinutului

ştiinţific al disciplinei pe care o predaţi şi introduceţi-le în document.

Descrieţi în câteva cuvinte aceste imagini. Prelucraţi imaginile inserate, din

punct de vedere al dimensiunii şi al poziţionării acestora în raport cu alte

elemente din document.

� Dacă predaţi discipline din aria curriculară Matematică şi ştiinte, folosiţi

Microsoft Equation Editor pentru a introduce formule în document.

C + H2O CO + H2

� Scrieţi pe un post-it două dintre acţiunile/operaţiile necesare pentru

elaborarea materialului didactic cu ajutorul procesorului de texte Word,

pe care doriţi să le exploraţi cu sprijinul formatorului sau al colegilor.

Lipiţi-l pe flipchart!

În grupurile de lucru constituite sub îndrumarea formatorului, jucaţi rolul

profesorului şi executaţi demonstrativ anumite operaţii de editare a

textului, respectiv rolul elevului pentru a învăţa de la colegi ceea ce vă

intereseză.

48

� Reflectaţi asupra modului în care puteţi orienta elevul către folosirea

calculatorului în activitatea de învăţare. Propuneţi diferite sarcini de lucru

pentru elevi, care implică utilizarea aplicaţiei Microsoft Word.

Exemple:

Realizaţi o hartă conceptulă pornind de la noţiunea de sferă.

Scrieţi, într-un document, formulele de calcul prescurtat. Folosiţi

materialul pentru a memora formulele.

Realizaţi un poster cu tema Erupţii vulcanice.

Cu ajutorul unei imagini, evidenţiaţi părţile componente ale plantei.

49

2.2. Calcul tabelar – utilizarea Microsoft Excel în predare-învăţare-

evaluare

Pe baza conŃinutului cuprins în capitolul anterior aŃi explorat opŃiunile de

utilizare a aplicaŃiei Word pentru elaborarea materialului didactic şi pentru

pregătirea altor documente necesare în activitatea profesională.

Aplicaţia de calcul tabelar permite organizarea şi prelucrarea diferitelor tipuri de

date precum şi reprezentarea grafică a datelor numerice. Pentru a descriere

operaŃiile de utilizare a aplicaŃiei Excel, vom lua ca exemplu crearea unei baze

de date reprezentând rezultatele şcolare ale elevilor în anul şcolar 2010-2011.

Limba română Matematică Fizică Chimie Istorie Geografie

1 Popescu Ion 9 8 7 7 9 9 8,17

2 Manea Ana 10 9 9 9 10 10 9,50

3 Florea Mihai 7 6 5 6 8 8 6,67

4 Toader Ina 10 8 7 9 9 10 8,83

5 Peleanu Maria 10 9 10 10 8 8 9,17

6 Deleanu Mircea 8 10 10 10 10 9 9,50

Media obŃinută la disciplina

Numele elevului

Media

generalăNr. crt.

Parcurgând informaţiile prezentate în acest capitol, veţi învăţa:

-- ssăă ccrreeaaţţii uunn rreeggiissttrruu ddee ccaallccuull

nnoouu

-- ssăă ssaallvvaaţţii rreeggiissttrruull ddee ccaallccuull

-- ssăă rreeddeennuummiiţţii oo ffooaaiiee ddee ccaallccuull

-- ssăă iinnttrroodduucceeţţii ddiiffeerriittee ttiippuurrii ddaattee

îînnttrr--oo cceelluullăă

-- ssăă sseelleeccttaaţţii cceelluullee// rrâânndduurrii//

ccoollooaannee

-- ssăă şştteerrggeeţţii cceelluullee// rrâânndduurrii//

ccoollooaannee

-- ssăă iinnsseerraaţţii cceelluullee// rrâânndduurrii//

ccoollooaannee

-- ssăă mmooddiiffiiccaaţţii ddiimmeennssiiuunniillee

ccoollooaanneelloorr// rrâânndduurriilloorr

-- ssăă aapplliiccaaţţii ddiiffeerriittee ffoorrmmaattee

ppeennttrruu aaffiişşaarreeaa nnuummeerreelloorr

-- ssăă îînnccaaddrraaţţii tteexxttuull îînn cceelluullăă

-- ssăă îîmmbbiinnaaţţii cceelluullee

-- ssăă ffoorrmmaattaaţţii tteexxttuull

-- ssăă aapplliiccaaţţii cchheennaarree şşii ccuulloorrii ddee

ffoonndd cceelluulleelloorr

-- ssăă ccrreeaaţţii ffoorrmmuullee ddee ccaallccuull ccuu

aajjuuttoorruull ooppeerraattoorriilloorr aarriittmmeettiiccii

-- ssăă lluuccrraaţţii ccuu ffuunnccţţiiii EExxcceell

-- ssăă ccrreeaaţţii ddiiffeerriittee ttiippuurrii ddee

ddiiaaggrraammee,, ppeennttrruu aa rreepprreezzeennttaa

ddaatteellee ddee ttiipp nnuummeerriicc..

50

Lansarea

aplicaţiei

Pasul 1 – Lansaţi aplicaţia Microsoft Office Excel Deschideţi aplicaţia de calcul tabelar din meniul Start / Programs / Microsoft

Office sau faceţi dublu clic pe pictograma de pe ecran , sub care scrie Microsoft Excel.

Figura 2.2.1. Lansarea aplicaţiei

La deschiderea aplicaţiei se creează automat un registru de calcul, ce conţine trei

foi de calcul (Sheet). Foia de calcul activă are eticheta scrisă cu negru pe fond alb.

Salvarea

unui registru

de calcul nou

Pasul 2 – Salvaţi registrul de calcul

1. Din meniul File alegeţi opţiunea Save.

2. În caseta de dialog Save as, din lista Save in, alegeţi calea unde veţi salva

fişierul; în caseta File name, completaţi noul nume al registrului de calcul; din

lista Save as type, alegeţi tipul fişierului.

Tipul implicit este Registru de calcul Microsoft Excel (Microsoft Excel Workbook) cu

extensia *.xls. Pentru salvarea documentului în format Web, selectaţi opţiunea

Web Page (*.htm; *.html).

Crearea unui

nou registru

de calcul

Dacă într-o sesiune de lucru doriţi să creaţi un nou registru de calcul, din meniul

File, alegeţi opţiunea New.

51

Redenumirea

unei foi de

calcul

Pasul 3 – Redenumiţi foaia de calcul în care veţi introduce datele

1. Pe bara ilustrată în imaginea de mai jos, denumită Selector foi, faceţi clic cu

butonul din dreapta al mouse-ului pe eticheta foii de calcul, pe care doriţi să o

redenumiti, şi alegeţi opţiunea Rename. Sau faceţi dublu clic pe eticheta foii de

calcul.

2. Introduceţi numele nou (ex. Rezultate şcolare 2011).

3. Definitivaţi modificarea făcând clic oriunde în foaia de calcul.

Introducerea

informaţiilor

în celule

Pasul 4 – Introduceţi informaţiile în celule, pentru a crea o bază de date cu

situaţia şcolară a elevilor, din anul şcolar 2010-2011

După cum observaţi, modul de organizare a foii de calcul este asemănător unei

matrici. Fiecare celulă are o adresă (referinţă celulă) formată din:

• identificatorul de linie (număr);

• identificatorul de coloană (literă).

La deschiderea unei foi de calcul, celula activă este A1.

Pentru a introduce informaţii într-o celulă, poziţionaţi mai întâi cursorul pe celula

respectivă. După ce aţi terminat de introdus informaţiile în celulă, apăsaţi tasta

Enter.

În Excel informaţiile sunt clasificate în:

• date de tip numeric – valori numerice raţionale ce se construiesc cu cifrele 0-9,

punctul (“.”), virgula (“,”), procentul (“%”), simbolurile E şi e.

Operatorii aritmetici, +, -, * (înmulţire), / (împărţire), ^ (ridicare la putere), produc

valori de tip numeric. Prioritatea acestor operatori este cea cunoscută, însă, cu

ajutorul parantezelor “(” sau “)”, priorităţile pot fi schimbate.

Alinierea datelor de tip numeric se face automat la dreapta.

• date de tip text – şiruri de caractere

Alinierea lor se face automat la stânga.

Operatorii nu se pot aplica datelor de tip text.

Dacă se doreşte transformarea unei date de tip numeric în dată de tip text, se

utilizează apostroful « ‘«.

• tipul dată calendaristică şi timp – cu formate predefinite pentru afişarea

datelor calendaristice şi a datelor de tip timp.

52

Formatele pentru dată calendaristică sunt:

ll/zz/aa (ll=luna, zz=ziua, aa=anul; de exemplu 02/10/12)

zz-luna-aa (zz=ziua, aa=anul; de exemplu 10-Feb-12).

Formatul pentru date de tip timp este:

hh:mm AM/PM şi hh:mm:ss, unde hh=ora, mm=minute, ss=secunde.

Pentru introducerea datei calendaristice curente se face clic pe celulă şi se apasă

simultan tastele Ctrl şi ;

Pentru introducerea orei curente se execută clic pe celulă şi Ctrl + Shift + ;

Introducerea

datelor într-o

celulă

Introducerea datelor într-o celulă se poate face manual, prin selectarea celulei (clic

pe celula respectivă) şi introducerea datelor în bara de formule. Sau se execută clic

pe celulă şi se introduc datele direct în celula respectivă.

Introducerea datelor prin incrementare presupune utilizarea unor serii cu pas

cunoscut. Aceasta modalitate implică folosirea comenzii AutoFill.

În foaia de calcul activă, introduceţi manual datele de tip text.

În prima coloană, pe primele 3 rânduri completaţi numărul curent.

Folosiţi comanda AutoFill pentru a numerota celelalte rânduri din prima coloană a

tabelului, astfel:

1. Selectaţi cele trei celule în care aţi completat numărul curent.

2. Pozitionaţi cursorul în colţul din dreapta jos al ultimei celule selectate.

3. Când acesta ia forma +, glisaţi, în jos, peste celelalte celulele din coloana Nr.

crt., pe care doriţi sa le umpleţi.

Celulele pot fi completate automat, nu numai cu o serie numerică în progresie

aritmetică, ci şi cu o serie text.

Exemplu:

Numele şi prenumele

Clasa

Media generală

Numele şi prenumele

Clasa

Media generală

Numele şi prenumele

Clasa

Media generală

53

Selectarea

celulelor,

rândurilor,

coloanelor

Selectarea unei celule se face prin clic pe celula respectivă.

Selectarea unui bloc de celule (zonă compactă de celule adiacente):

1. Faceţi clic pe colţul din stânga sus al blocului de celule;

2. Apăsaţi şi ţineţi apăsată tasta Shift;

3. Faceţi clic pe colţul din dreapta jos al blocului de celule.

Sau glisaţi mouse-ul de la prima celulă până la ultima celulă a blocului de celule.

Selectarea unor celule/blocuri neadiacente:

1. Selectaţi prima celulă/ primul bloc de celule.

2. Selectaţi, pe rând, celelalte celule sau blocuri de celule ţinând apăsată tasta Ctrl.

Selectarea unei linii se face prin clic pe identificatorul liniei (numărul liniei).

Selectarea unei coloane se face prin clic pe identificatorul coloanei (litera

coloanei).

Selectarea unor linii sau coloane adiacente:

1. Selectaţi o linie sau o coloană;

2. Ţineţi apăsată tasta Shift şi selectaţi celelalte linii sau coloane.

Selectarea unor linii sau coloane neadiacente:

1. Selectaţi o linie sau o coloană;

2. Ţineţi apăsată tasta Ctrl şi selectaţi celelalte linii sau coloane.

Selectarea tuturor celulelor unei foi de calcul se face prin apăsarea butonului

Select all (clic pe dreptunghiul gri din colţul stânga sus al foii de calcul, unde se

îmbină liniile cu coloanele).

Stergerea

unor celule/

rânduri/

coloane

Ştergerea conţinutului unei celule: selectaţi celula şi apăsaţi tasta Delete.

Ştergerea celulelor: Selectaţi celulele, accesaţi Edit/ Delete şi alegeţi una dintre

variantele Shift cells left (deplasarea către stânga a celulelor rămase) sau Shift cells

up (deplasarea în sus a celulelor rămase).

Ştergerea rândurilor/ coloanelor: Selectaţi celulele, accesaţi Edit/ Delete şi alegeţi

una dintre variantele Entire row (tot rândul) sau Entire Column (toată coloana).

Inserare

rânduri/

Pasul 4 – Introduceţi coloane, pentru a adăuga rezultatele şcolare ale elevilor, la

alte discipline din planul de învăţământ

1. Selectaţi coloana în stânga căreia doriţi să introduceţi o coloană nouă.

2. Faceţi clic dreapta şi alegeţi opţiunea Insert.

Sau

54

coloane/

celule

1. Selectaţi o celulă din coloana în stânga căreia doriti să adăugaţi o coloană nouă.

2. Din meniul Insert, alegeţi opţiunea Columns.

Pasul 5 – Introduceţi rânduri, pentru a completa mai uşor lista numelor elevilor,

în ordine alfabetică

1. Selectaţi rândul deasupra căruia doriţi să introduceţi un rând nou.

2. Faceţi clic dreapta şi alegeţi opţiunea Insert.

Sau

1. Selectaţi o celulă aflată pe rândul deasupra căruia doriţi să inseraţi un rând nou.

2. Din meniul Insert, alegeţi opţiunea Rows.

Pasul 6 – Ajustaţi dimensiunea fiecărei coloane

Modificarea

dimensiunii

coloanelor

Celule în care se introduc date de tip text

Dacă datele care se introduc în celulă sunt mai lungi decât lăţimea curentă a

coloanei, acestea vor trece peste linia/ liniile de demarcaţie a coloanelor.

Celule în care se introduc date de tip numeric

Dacă datele introduse depăşesc lăţimea curentă a coloanei, informaţia este afişată

ca o serie de semne diez . Acest lucru nu afectează informaţia

introdusă, deoarece este stocată intern. Pentru a vizualiza intrările, trebuie

modificată lăţimea coloanei.

1. Selectaţi o celulă din coloană sau selectaţi coloana.

2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Column; din lista derulantă, alegeţi

opţiunea Width.

Figura 2.2.2. Redimensionare lătime celulă

3. În câmpul Column Width, specificaţi lăţimea coloanei şi apăsaţi butonul OK.

55

Figura 2.2.3. Caseta de dialog Colomn Width

Sau

Glisaţi, cu marginea din dreapta a selectorului de coloană, la dreapta sau la stânga,

pentru a mări sau micşora lăţimea coloanei.

Figura 2.2.4. Selector de coloană

Modificarea

dimensiunii

rândurilor

Pasul 7 – Modificaţi dimensiunea rândurilor

Pentru ajustarea dimensiunii unui rând, urmaţi paşii:

1. Selectaţi o celulă din rândul respectiv sau selectaţi rândul.

2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Row; din lista derulantă, alegeţi opţiunea

Height, pentru deschide caseta de dialog Row Height:

3. Completaţi câmpul Row height şi apăsaţi butonul OK.

Sau, cu ajutorul selectorului pentru rând, glisaţi marginea rândului, în sus sau în jos,

pentru a mări sau micşora înălţimea acestuia.

Figura 2.2.5. Selector rând

Formatarea

celulelor –

Afişarea

datelor în

diferite

formate

Pasul 8 – Formataţi celulele în care aţi introdus valorile corespunzătoare mediilor

la fiecare disciplină studiată

1. Selectaţi blocul de celule în care aţi specificat mediile elevilor la fiecare

disciplină.

2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Format cells.

56

Figura 2.2.6. Caseta de dialog Format cells

3. În fila Number alegeţi categoria Number (pentru date de tip numeric); în

câmpul Decimal places, din lista derulantă selectaţi 2 (cu două zecimale) şi

apăsaţi butonul OK.

Alte formate prestabilite pentru afişarea numerelor:

Formate

pentru

afişarea

numerelor

Pentru datele de tip text nu există formate prestabilite.

Format Descriere

General Formatul prestabilit.

Currency (monedă) Afişează numărul şi simbolul monedei. Se specifică numărul de zecimale. Se alege forma de prezentare a numerelor negative. Se poate folosi separatorul pentru mii. Afişează şi valorile nule.

Accouting (contabilitate) Aliniază simbolurile monedei şi punctele zecimale în coloană. Afişează valorile nule sub formă de liniuţe.

Date (dată) Afişează seria de numere ca valori de tip dată.

Time (timp) Afişează seria de numere ca valori de timp.

Fraction (fracţie) Afişează un număr ca fracţie, în funcţie de formatul de fracţie specificat. Ex. 1/4 în loc de 0,25.

Percentage (procent) Afişează rezultatul cu simbolul procent. Se specifică numărul de zecimale.

Scientific (ştiinţific) Afişează un număr în notaţia exponent . Ex. 1,23E+10, în loc de 12345678901

Text (text) Converteşte conţinutul celulei în text. Conţinutul celulei se aliniază la stânga.

Special Afişează un număr în format special: cod poştal, număr de telefon.

Custom (personalizare) Permite selectarea dintr-o listă de formate personalizate.

57

Încadrarea

textului în

celulă

Pasul 9 – Încadraţi textul Dacă datele de tip text pe care le-aţi introdus depăşesc dimensiunea celulei, puteţi

alege dispunerea acestora pe mai multe linii, astfel:

1. Selectaţi celula în care aţi introdus datele.

2. Din meniul Format, alegeţi oţiunea Format cells.

3. În fila Alignment, în zona Text Alignment, bifaţi câmpul Wrap text (încadrarea

textului) şi apăsaţi butonul OK.

4. Dacă este necesar, modificaţi dimensiunea rândului cu ajutorul selectorului de

coloană.

A B C D E

1

Numele

elevului

Media

generală Disciplina

2 Matematică

3

4

Îmbinarea

celulelor

Pasul 10 – Utilizaţi opţiunea de îmbinare a celulelor pentru a afişa textul ca în

imaginea de mai jos:

A B C D E

1 Disciplina

2 Matematică

3

4

Numele

elevului

Media

generală

1. Selectaţi celula în care aţi introdus datele de tip text şi celula aflată pe rândul

următor.

2. Din meniul Format, alegeţi oţiunea Format cells.

3. În fila Alignment, în zona Text control, bifaţi câmpul Merge cells (îmbinarea

celulelor) şi apăsaţi butonul OK.

Procedaţi în acelaşi mod, pentru a scrie un text pe mai multe coloane:

A B C D E1

2 Matematică Fizică Chimie

3

4

Numele

elevului

Media

generală

Disciplina

Formatarea

textului

Pasul 11- Schimbaţi aspectul fontului

1. Selectaţi celulele în care doriţi să modificaţi tipul de font, dimensiunea

caracterelor etc.

2. Din meniul Format, alegeţi oţiunea Format cells.

3. Din fila Font, alegeţi tipul de font, stilul, mărimea fontului, stilul de subliniere,

culoarea fontului etc. şi apăsaţi butonul OK.

58

Adăugarea

de chenare

Pasul 12 – Adăugaţi chenare celulelor

1. Selectaţi celulele.

2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Format Cells.

3. Din fila Border, alegeţi tipul de chenar, respectiv tipul şi culoarea liniei.

Adăugarea

culori de

fond

Pasul 13 – Adăugaţi culori de fond celulelor

1. Selectaţi celulele.

2. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Format Cells.

3. Din fila Fill, alegeţi culoarea.

Pasul 14 – Introduceţi formula de calcul pentru afişarea mediilor generale obţinute de elevi

Formula cuprinde următoarele elemente:

- operanzi (valori constante, funcţii, referinţe de celule)

- operatori aritmetici (+ adunare, - scădere, * înmulţire, / împărţire, ^ ridicare la

putere); operatori logici (and, or, not); operatori relaţionali (< mai mic, <=mai

mic sau egal, = egal, > mai mare, >= mai mare sau egal, <> diferit).

- paranteze rotunde pentru a indica ordinea de efectuare a operaţiilor.

Toate formulele încep cu semnul “=”

Pentru a vizualiza o formulă, faceţi clic pe celula care conţine formula. Cititi formula

din bara de formule.

Introducerea

unei formule

1. Selectaţi prima celulă din coloana Media generală.

2. Introduceţi de la tastatură semnul „=”

3. Completaţi formula cu referinţele celulelor şi operatorii corespunzători.

Ex. =(B3+B4+B5+B6+B7+B8+B9)/7

Puteţi introduce referinţele de celule selectând celulele cu ajutorul mouse-ului sau

folosind tastatura.

4. Apăsaţi tasta Enter pentru a afişa rezultatul în celulă.

Puteţi renunţa la introducerea formulei în timpul tastării, prin apăsarea tastei

Escape.

Pentru modificarea unei formule, selectaţi celula, apoi operaţi modificările în bara

de formule. Apăsaţi tasta Enter pentru a confirma formula.

Sau

Faceţi dublu clic în celulă şi operaţi modificarea. Confirmaţi formula.

59

Copierea/ lipirea unei formulei

Pasul 15 – Completaţi toate celulele din coloana Media generală, prin copierea şi

lipirea formulei aritmetice din prima celulă a coloanei

1. Selectaţi celula în care aţi afişat media generală a primului elev din listă.

Vizualizaţi formula în bara de formule.

2. Copiaţi formula apăsând Ctrl+C.

3. Selectaţi, apoi, folosind mouse-ul, următoarea celulă din colana Media

generală.

4. Lipiţi formula apăsând Ctrl+V. Vizualizaţi formula în bara de formule. Ce

observaţi?

Când copiaţi o formulă şi o lipiţi într-o altă celulă din aceeaşi coloană, Excel

modifică automat numărul rândului în referinţele de celule.

Repetaţi paşii, pentru a copia formula în celelalte celule din coloană:

1. Selectaţi celula.

2. Copiaţi formula.

3. Selectaţi celelalte celule, în care doriţi să afişaţi media generală a fiecărui elev.

Lipiţi formula.

Lucrul cu funcţii

Atenţie!

La Pasul 14 şi la Pasul 15 am prezentat operaţiile de introducere a unei formule şi

de copiere/ lipire a formulei. Însă, rezultatele pe care dorim să le afişăm în coloana

Media generală se pot obţine şi cu ajutorul unei funcţii Excel.

Ştergeţi conţinutul celulelor din coloana Media generală.

1. Selectaţi prima celulă din aceasta coloană.

2. Din meniul Insert, alegeţi opţiunea Function (Inserare/ Funcţie).

Sau apăsaţi butonul Insert Function, din bara de formule.

60

Figura 2.2.7. Insert Function

În zona Or Select a Category (Selectarea categoriei), din lista derulantă, dintre

categoriile de funcţii descrise mai jos, alegeţi Statistical.

Categorie Descriere

All Lista tuturor funcţiilor din programul Excel

Financial Lista funcţiilor financiare

Date&Time Lista funcţiilor pentru calculul valorilor de dată şi oră (NOW, DATE etc.)

Math&Trig Lista funcţiilor matematice şi trigonometrice (COS, LOG, POWER etc.)

Statistical Lista funcţiilor statistice

Database Lista funcţiilor pentru căutarea/ calcularea valorilor într-o bază de date

Text Lista funcţiilor care pot fi folosite cu text

Logical Lista funcţiilor logice (AND, FALSE, TRUE, OR, IF etc.)

În zona Select a function (Selectarea funcţiei), din listele cu funcţiile grupate pe

categorii, alegeţi AVERAGE şi apăsaţi butonul OK.

În fereastra Function Arguments introduceţi argumentele pentru funcţia selectată.

Figura 2.2.8. Introducere argumente funcţie

Caseta de dialog Function Arguments permite introducerea mai multor serii de

date. În exemplul nostru, valorile care ne interesează sunt cuprinse într-o singură

serie de date.

- În câmpul Number 1, introduceţi argumentele funcţiei, fie prin selectarea

celulelor care conţin argumentele, fie prin introducerea valorilor cu ajutorul

tastaturii. După introducerea argumentelor, rezultatul apare în zona Formula

result = (Rezultatul formulei =).

- Faceţi clic pe butonul OK pentru afişarea acestui rezultat în celulă.

Mutaţi pe foaia de calcul caseta de dialog, în care se introduc argumentele funcţiei,

61

pentru a permite vizualizarea câmpurilor care conţin argumentele.

Referinţa la un grup de celule adiacente este redată folosind semnul „:”. Ex.

Referinţa la grupul de celule de pe rândul 5, din coloanele D, E, F, G, H, este D5:H5.

Referinţa la grupul de celule din coloana C, de pe rândurile 4,5,6,7,8, este C4:C8.

Principalele funcţii Excel pentru prelucrarea datelor de tip numeric sunt

următoarele:

Funcţia Descriere AVERAGE (x1, x2,…, xn)

Media aritmetică a numerelor x1, x2,…,xn

A B C D E F G H1 Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie Rezultat

2 11 21 22 100 55 47 AVERAGE(A2:F2) 42,67

SUM(x1, x2,…, xn)

Suma aritmetică a numerelor x1, x2,…,xn

A B C D E F G H1 Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie Rezultat

2 11 21 22 100 55 47 SUM(A2:F2) 256

PRODUCT(x1, x2,… ,xn)

Produsul aritmetic al numerelor x1, x2,…,xn

A B C D E F G H1 Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie Rezultat

2 11 21 22 100 55 47 PRODUCT(A2:F2) 1313697000

MIN (x1, x2,…, xn)

Valoarea minimă dintre numerele x1, x2,…, xn

A B C D E F G H1 Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie Rezultat

2 11 21 22 100 55 47 MIN(A2:F2) 11

MAX (x1, x2,…, xn)

Valoarea maximă dintre numerele x1, x2,…, xn

A B C D E F G H1 Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie Rezultat

2 11 21 22 100 55 47 MAX(A2:F2) 100

COUNT (v1, v2,…,vn)

Numărul de celule care conţin valori numerice

A B C D E F G H1 Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Tip functie Rezultat

2 11 21 22 100 55 47 COUNT(A2:F2) 6

Afişaţi, într-o coloană nouă, prima literă din numele fiecărui elev din listă. Folosiţi

una dintre funcţiile de prelucrare text descrise mai jos:

Funcţia Descriere

LEN(s) Numărul de caractere din şirul de caractere s A B C

1 Sir de caractere Tip de functie Rezultat

2 Manea Ion =LEN(A2) 9

3

LEFT(s,n) Primele n caractere din şirul de caractere s

62

A B C1 Sir de caractere Tip de functie Rezultat

2 Manea Ion =LEFT(A2,4) Mane RIGHT(s,n) Ultimele n caractere din şirul de caractere s

A B C1 Sir de caractere Tip de functie Rezultat

2 Manea Ion =RIGHT(A2,1) n

MID(s,n1,n2) Returnează n2 caractere din şirul de caractere s, de la poziţia n1

A B C1 Sir de caractere Tip de functie Rezultat

2 Manea Ion =MID(A2,1,2) Ma

REPT (s,n) Şirul de caractere format prin repetarea de n ori a şirului s de caractere

A B C1 Sir de caractere Tip de functie Rezultat

2 Manea Ion =REPT(A2,2) Manea IonManea Ion

După introducerea şi prelucrarea diferitelor date este de preferat, uneori, să

realizaţi reprezentări grafice ale acestora. Alegearea tipului de diagramă se face în

funcţie de datele/ seriile de date de tip numeric cu care aţi operat. În continuare,

vom descrie principalele etape de parcurs pentru crearea unei diagrame.

1. Adăugaţi datele într-un tabel.

2. Selectaţi celulele care conţin datele ce urmează a fi reprezentate grafic.

3. Accesaţi meniul Insert, iar din lista derulantă alegeţi opţiunea Chart

(Diagramă).

Figura 2.2.9. Inserare diagramă

Sau faceţi clic pe butonul ChartWizard de pe bara standard.

4. În caseta de dialog Chart Wizard, în fila Standard Types alegeţi tipul şi subtipul

de diagramă, din modelele prestabilite.

63

Figura 2.2.10. Fila Standard Types

� Digramele statistice – permit reprezentarea evoluţiei statistice a datelor

(Column, Bar, Pie, Line etc.);

� Diagramele ştiinţifice - permit reprezentarea variaţiei unei date în funcţie de

alta (XY Scatter).

Din fila Custom Types (Modele Personalizate) puteţi alege modele de diagrame

personalizate, similare unui şablon. Acestea conţin formate adiţionale şi opţiuni de

diagramă.

5. Parcurgeţi în continuare paşii din casetele de dialog ale aplicaţiei Chart Wizard,

completând detaliile în funcţie de cerinţe.

Pasul 1 Selectarea tipului de diagramă

� Diagramă pe coloane (Column) – pentru compararea valorilor între categorii

� Diagramă pe coloane stratificate

� Diagramă linie (Line) – pentru a reprezenta evoluţia în timp

� Diagramă cu structură radiară (Pie) – pentru a reprezenta proporţiile; se utilizează doar pentru o singură serie de date, cu valori pozitive.

� Diagramă stratificată (Area) – evidenţiază diferenţele între anumite serii de date, într-o perioadă de timp.

� Diagramă Scatter sau diagrama de tip XY - reprezentarea datelor ştiinţifice (variaţia unei valori în funcţie de alta).

64

După alegerea tipului potrivit, apăsaţi butonul Next.

Pasul 2 - Stabilirea sursei de date

În caseta Chart Source Data, în fila Series, modificaţi, dacă este necesar domeniul

de date, folosind butonul Collaps Dialog.

Figura 2.2.11. Fila Series

Cu ajutorul butoanelor Add şi Remove se adaugă sau se elimină serii de date.

� Name – se redenumeşte serie;

� X values – se alege domeniul valorilor care vor fi reprezentate pe axa x

pentru seriile ştiinţifice;

� Y values – se alege domeniul valorilor care vor fi reprezentate pe axa y,

pentru seriile ştiinţifice.

În cazul seriilor statistice se alege doar domeniul valorilor care vor fi reprezentate şi

etichetele de sub fiecare serie.

În fila Data Range, butoanele radio Rows şi Columns permit schimbarea orientării

datelor din linii (Rows) în coloane (Columns).

65

Figura 2.2.12. Fila Data range

Pasul 3 - Alegerea opţiunilor de diagramă

În fereastra Chart Options

• În fila Titles introduceţi un titlu pentru diagramă, un nume pentru axa

categoriilor şi unul pentru cea a valorilor;

Figura 2.2.13. Fila Titles

• În fila Axes (Axe) bifaţi opţiunea Category (X) Axis. Butonul radio selectat va

indica ce afişează axa. Etichetele axei se pot elimina prin deselectarea opţiunii

Category (X) Axis.

66

Figura 2.2.14. Fila Axes

• În fila Linii de grilă (Gridlines) puteţi alege, pe axe, linii majore sau minore.

Pentru a realiza o diagramă neaglomerată, se recomandă evitarea liniilor de

grilă. Se pot păstra liniile de grilă majore pentru axa Y sau Z.

Figura 2.2.15. Fila Gridlines

• Dn fila Legendă (Legend) alegeţi opţiunile de afişare a legendei.

67

Figura 2.2.16. Fila Legend

• În fila Etichete de date (Data Labels) alegeţi opţiunile de afişare de etichete sau

valori corespunzătoare fiecărei serii de date.

Figura 2.2.17. Fila Data Labels

• Din fila Tabel de date (Data Tabel) puteţi ataşa tabelului diagramei create.

68

Figura 2.2.18. Fila Data Table

Pasul 4 - Alegerea locaţiei pentru diagrama creată

• As Object In- obiect în foaia de calcul;

• As New Sheet- aplicaţia Chart Wizard creează automat o foaie cu numele

implicit Chart 1.

Alegeţi din listă foia de calcul în care doriţi să plasaţi diagrama şi apăsaţi

butonul Finish.

Figura 2.2.19. Chart Wizard

� Elervii dvs. ştiu să lucreze cu aplicatia Microsoft Excel?

Cum aţi putea sprijini elevii să utilizeze acest instrument în activitatea de învăţare?

� Discutaţi cu 2-3 colegi despre posibilităţile de utilizare a diagramelor Excel în

activitatea didactică. Propuneţi 2-3 sarcini de învăţare pentru elevi, care

necesită lucrul cu diagrame de diferite tipuri. Rezolvaţi una dintre sarcinile de

lucru propuse.

� Dacă aplicaţia Microsoft Excel nu este cea mai potrivită pentru activitatea

didactică pe care o desfăşuraţi, având în vedere specificul conţinutului predat,

evidenţiaţi posibilităţile de utilizare a acesteia în activitatea profesională, în

general.

69

2.3. Realizarea unei prezentări

Ce este

Prezi?

Prezi este o aplicaţie web ce face posibilă conceperea unor prezentări atractive,

care servesc realizării obiectivelor de nivel superior şi stimulării creativităţii

elevilor.

În loc de diapozitive obişnuite, Prezi oferă un spaţiu mare pentru introducerea

informaţiei. Organizarea conţinutului se face cu uşurinţă, fără a fi necesară

stabilirea, de la început, a firului prezentării.

Prin modul în care este redată informaţia, se poate asigura concentrarea

atenţiei elevilor asupra aspectelor esenţiale. Variatele modalităţi de organizare

a conţinutului precum şi facilităţile de modificare a aspectului prezentării, fac

din fiecare material creat unul diferit de alte prezentări cu aceeaşi temă.

Prezi este un instrument eficient de elaborare a resurselor educaţionale.

The Zooming Presentation Editor – http://prezi.com

Ce veţi învăţa?

-- ssăă ddeesscchhiiddeeţţii aapplliiccaaţţiiaa PPrreezzii

-- ssăă iinnttoodduucceeţţii tteexxtt,, iimmaaggiinnii şşii aallttee

oobbiieeccttee îînn pprreezzeennttaarree

-- ssăă ffoorrmmaattaaţţii tteexxttuull

-- ssăă rreeddiimmeennssiioonnaaţţii mmaaii mmuullttee

oobbiieeccttee îînn aacceellaaşşii ttiimmpp

-- ssăă sscchhiimmbbaaţţii aassppeeccttuull pprreezzeennttăărriiii

-- ssăă ssttaabbiilliiţţii ccaalleeaa ddee ppaarrccuurrggeerree aa

ccoonnţţiinnuuttuulluuii

-- ssăă eeddiittaaţţii ccoollaabboorraattiivv

pprreezzeennttaarreeaa

-- ssăă uuttiilliizzaaţţii ooppeerraaţţiiiillee ddee nnaavviiggaarree îînn

pprreezzeennttaarree

-- ssăă vviizzuuaalliizzaaţţii pprreezzeennttaarreeaa îînn mmoodduull

oofffflliinnee

-- ssăă ttrraannssffoorrmmaaţţii îînn PPrreezzii oo

pprreezzeennttaarree PPoowweerrPPooiinntt

-- ssăă ccoommpplleettaaţţii pprreezzeennttaarreeaa ppee

ppaarrccuurrssuull ddeessffăăşşuurrăărriiii lleeccţţiieeii

-- ssăă ccrreeaattii oo pprreezzeennttaarree nnoouuăă,,

ffoolloossiinndd mmaatteerriiaalleellee ddiissppoonniibbiillee îînn

ppoorrttaalluull PPrreezzii

70

Alegerea

temei pentru

prezentare

Formaţi un grup de lucru cu 3-4 profesori care predau diferite discipline.

Propuneţi o temă care să permită o abodare interdisciplinară şi creaţi pe foaia

de flipchart o hartă conceptuală pornind de la conceptul-cheie ales.

Exemplu: fotografie – educaţie plastică (elemente de simetrie, estetica

proporţiilor, efecte de lumină şi culoare); chimie (reacţii chimice- developare),

psihologie (exprimarea emoţiilor) etc.

Folosiţi produsul activităţii pentru a realiza o prezentare cu ajutorul aplicaţiei

Prezi.

Deschiderea

aplicaţiei

Pasul 1 – Deschideţi aplicaţia Prezi

1. Accesaţi http://prezi.com

2. Creaţi-vă un cont sau folosiţi profilul de Facebook pentru autentificare.

Vizualizarea

prezentărilor

create de alţi

utilizatori

Pasul 2 – Vizualizaţi prezentările create de alţi utilizatori

Din pagina principală, accesaţi secţiunea Explore pentru a căuta şi vizualiza

prezentările disponibile în portalul Prezi.

Figura 2.3.1. Pagina principală

Sau accesaţi link-urile:

http://prezi.com/zk38sp4hcnz6/math-videos/

http://prezi.com/q-ccx8fsi5c0/atomic-theory-timeline/

http://prezi.com/e5j6l-u3sokl/the-circulatory-system/

Pentru a vizualiza o prezentare, apăsaţi săgeata Start.

71

Figura 2.3.2. Săgeata Start

Afişaţi conţinutul prezentării cu ajutorul acestei săgeţi.

Pentru a afişa prezentarea pe întregul ecran, poziţionaţi mouse-ul pe zona

More şi alegeţi opţiunea Fullscreen.

• Ce v-a plăcut în mod deosebit la prezentările pe care le-aţi analizat?

• Ce aţi schimba în ceea ce priveşte modul de afişare a conţinutului

prezentării?

Lipiti pe o foaie de flipchart ideile dvs., scrise pe post-it-uri de culori diferite.

Discutati aceste aspecte cu colegii dvs. Aveti în vedere opiniile exprimate,

pentru a realiza o prezentare de calitate.

Crearea unei prezentări

Pasul 3 – Creaţi o prezentare

Înainte de a începe să lucraţi cu acest instrument, urmăriţi cele 3 tutoriale video

din secţiunea Learn.

1. Accesaţi secţiunea Your prezis.

2. Apăsaţi butonul New prezi.

În fereastra Create a new prezi, scrieţi titlul prezentării, adăugaţi descrierea

prezentării şi apăsaţi butonul New prezi.

3. Din fereastra Templates, vizualizaţi şaboanele disponibile:

Selectaţi un şablon şi apăsaţi butonul Preview.

Faceţi clic pe butonul săgeată drepta.

72

Figura 2.3.3. Vizualizare şablon

Apăsaţi butonul Back, pentru a reveni la fereastra Templates.

4. Selectaţi şablonul potrivit şi apăsaţi butonul Start Editing.

Introducerea textului

Pasul 4 - Introduceţi informaţiile completate pe foaia de flipchart

Faceţi dublu clic pe spaţiul de lucru pentru a introduce text.

Folosiţi, apoi, instrumentele de formatare a textului.

Textul introdus în caseta de mai sus este considerat obiect. Comenzile de

formatare a textului se aplică întregului text introdus în casetă sau doar textului

selectat.

Bubble Menu - Meniul Principal

Fig. 2.3.4. Meniul principal

Faceţi clic pe cercurile albastre pentru a le activa! Veţi observa că fiecare dintre

acestea capătă o formă similară fractalului, afişând diferite opţiuni de editare.

Write (scrierea textului, cu opţiunile de aliniere a textului, de marcare a

73

elementelor unei enumerării, de schimbare a culorii caracterelor, de alegere a font-ului) Insert

� Shapes – pentru inserarea unor forme geometrice sau pentru

desenarea lor cu mouse-ul

� Image – pentru inserarea unei imagini din computer sau de pe

Internet

� YouTube - pentru inserarea unui fisier video

� Diagrams (ex. linia timpului, piramidă, tabel etc.)

� File – pentru inserarea unui fişier din computer

Frame

� [ ]

�

�

Path

� Add – pentru evidenţierea ordinii de afişare a zonelor de conţinut

� Delete all – pentru ştergerea comenzii de afişare adăugată

anterior

� Capture view – pentru crearea unui diapozitiv care cuprinde tot

conţinutul adăugat în zona de lucru, aşa cum este afişat pe

ecranul computerului.

Colors & Fonts � Theme Wizard– pentru a schimba diferite atribute de formatare

� Original Theme – pentru a reveni la versiunea originală a temei

� Şabloane- temă, care includ atribute de formatare precum:

culoarea de fundal, culorile tipurilor de caractere şi a formelor

utilizate în prezentare.

Faceţi clic pe meniurile Insert, Frame, Path, Colors & Fonts pentru a afişa

opţiunile. Reveniţi la Meniul principal făcând clic pe sectorul circular albastru,

aflat în colţul din stânga sus al ecranului sau apăsaţi tasta Escape [ESC].

74

Pentru a trece de la un meniul la altul, pe parcursul editării, apăsaţi tastele cu

literele corespunzătoare meniului. Ex. tasta [I] pentru Insert, tasta [P] pentru

Path, tasta [F] pentru Frame.

Butonul (+) Accesaţi link-ul de mai jos pentru a urmări un tutorial privind utilizarea

butonului (Add +):

http://prezi.com/learn/new-features/?utm_source=newfeatures/#plus

Deplasarea

în spaţiul de

editare

Drag - trage

În Prezi, informaţiile nu se completează în diapozitive diferite. Adăugarea

conţinutului se face în zona de lucru, pe caroiaj. Vizualizarea ulterioară a

prezentarii se bazează pe mărirea şi micşorarea succesivă a fiecărei zone de

conţinut.

Pe măsură ce completaţi prezentarea, trebuie să adăugaţi informaţii în diferite

părti ale caroiajului. Trecerea de la o zonă la alta, în spaţiul de editare, se

realizează prin tragerea reţelei de pătrate, cu ajutorul mouse-ului.

Altă modalitate: ţineţi apăsată tasta [X] şi mişcaţi mouse-ul; când procedaţi

astfel, caroiajul se deplasează în sensul opus mişcării mouse-ului.

Dacă vreţi să-l deplasaţi mult într-o parte, faceţi întâi zoom out (micşoraţi),

trageţi caroiajul, apoi măriţi.

Butoanele Zoom in şi Zoom out se găsesc la marginea din dreapta a spaţiului de

editare.

Editarea textului

Pasul 5 – Operaţi modificări asupra textului introdus

Dacă doritiţi să modificaţi o idee notată anterior, faceţi clic pe textul respectiv

pentru a selecta obiectul-text. Utilizaţi zebra să mutaţi/ să rotiţi/ să schimbaţi

mărimea textului/ să modificaţi textul.

Fig. 2.3.5. Transformation Zebra

� Trageţi de cercul exterior pentru a roti obiectul selectat.

� Trageţi de cercul din mijoc pentru a mări/ micşora obiectul; sau faceţi clic

75

pe pictogramele / .

� Trageţi de pictograma pentru a muta obiectul pe spaţiul de lucru.

� Faceţi clic pe pictograma Edit pentru a modifica textul introdus.

� Faceţi clic pe pictograma Delete pentru a şterge obiectul.

Obiectele din pagină se pot mări/ micşora şi cu ajutorul mouse-ului, folosind

Scroll.

Altă modalitate: apăsaţi şi tineţi apăsată tasta [Z], mişcaţi mouse-ul.

Apăsând butonul back, din bara de instrumente, puteţi anula ultima operaţie

efectuată (ex. mutarea unui text, mărirea unei imagini, inserarea unui film,

scrierea unui text etc.).

Fig. 2.3.6. Butonul Back

Inserarea

imaginilor

sau a altor

obiecte în

prezentare

Meniul

Insert

Inserare

imagine

Pasul 6 - Inseraţi imagini în prezentare

Fig. 2.3.7. Meniul Insert

Faceţi clic pe Insert.

Alegeţi opţiunea Image.

În fereastra Insert imagine, în secţiunea From your computer, apăsaţi butonul

Select files… pentru a încărca o imagine salvată în computer.

Sau

În fereastra Insert imagine, în secţiunea From web,

Scrieţi cuvântul-cheie şi apăsaţi butonul Search pentru a afişa imagini de pe

Internet.

76

Faceţi clic pe imaginea aleasă şi apăsaţi butonul [OK].

Sau

Deschideti o nouă filă (un nou tab) Ctrl+T.

Căutaţi o imagine pe Internet.

Faceţi clic dreapta pe imaginea pe care doriţi să o adăugaţi în prezentare şi

alegeţi opţiunea Copiază adresa legăturii (Copy Image Location).

Reveniţi în fila în care editaţi prezentarea şi completaţi, în caseta From web,

adresa imaginii: clic dreapta, apoi Paste.

Inserare video YouTube

Pasul 7 – Adăugaţi un film în prezentare

Faceţi clic pe Insert.

Alegeţi opţiunea YouTube.

În fereastra Insert YouTube Video trebuie sa adăugaţi adresa legăturii.

Deschideţi o nouă filă şi accesaţi http://www.youtube.com/. Căutaţi materialul

video potrivit. Apăsaţi apoi butonul Share (Share or embed this video), pentru a

vizualiza adresa web a acestuia. Selectaţi şi copiaţi adresa web afişată.

Reveniţi în fila prezentării. În fereastra Insert YouTube Video, lipiţi adresa şi

apăsaţi butonul Insert.

Alte surse: SchoolTube (http://www.schooltube.com) sau de pe TeacherTube

(http://www.teachertube.com/).

Insert

Shapes

În scopul evidenţierii anumitor elemente de conţinut, din meniul Insert, alegeţi

opţiunea Shapes. Faceţi clic pe figura potrivită.

Inserare

desen/

figură

Pasul 8 – Alegeţi diferite diagrame pentru prezentarea informaţiilor

Pentru a reda în mod adecvat conceptele/ ideile, în funcţie de specificul

conţinutului, puteţi insera: timeline (linia timpului), piramidă, diagramă de

proces etc.

(Sursa www.prezi.com/explore)

Inserare Pasul 9 – Completaţi prezentarea adăugând imagini, filme sau text din fişiere

77

fişier din

calculatorul

personal

salvate în calculator

Faceţi clic pe Insert.

Alegeţi opţiunea File.

Selectaţi calea către fişierul dorit, care poate fi imagine, film sau document în

format pdf. Apăsaţi butonul Open.

Selectarea şi

modificarea

mai multor

obiecte din

prezentare

Meniul Write

Pentru a mări/ micşora mai multe obiecte în acelaşi timp, executaţi

următoarele operaţii:

Faceţi clic pe zebra din meniul principal.

Selectaţi obiectele: apăsaţi tasta Shift; faceţi clic pe ecran în colţul din stânga-

sus a zonei în care se află obiectele asupra cărora doriţi să faceţi modificări şi

glisaţi mouse-ul peste zona respectivă.

Folosiţi zebra pentru executarea operaţiilor necesare.

Faceţi clic pe ecran pentru deselectare.

Comanda Zebra + [Shift]

În timp ce mutaţi sau rotiţi un obiect, ţineţi apăsată tasta [Shift]. Acest lucru vă

ajută sa aliniaţi obiectele şi să păstraţi unghiurile de înclinare.

Organizarea

conţinutului

prezentării

Meniul

Frame

Pasul 10 – Organizaţi informaţia

Fig. 2.3.8. Meniul Frame

Pentru a organiza logic conţinutul prezentarii, folosiţi meniul Frame. Cele trei

cadre (rame) disponibile permit gruparea ideilor în funcţie de gradul de

generalizare şi de importanţa acestora.

Faceţi clic pe Frame.

Faceţi clic pe cadrul ales (cerc, dreptunghi, paranteze pătrate, cadru ascuns).

Faceţi clic pe ecran şi trageţi cursorul pentru a aranja cadrul, astfel încât să

cuprindă conţinutul dorit.

Faceţi clic pe cadru pentru a-l modifica folosind zebra.

78

Organizaţi conţinutul prezentării astfel:

Grupaţi obiectele din prezentare pe zone de conţinut folosind cadrele.

Pentru ideile din acelaşi registru/ cu acelaşi nivel de generalizare, folosiţi acelaşi

tip de cadru.

Tineţi cont de faptul că fiecare cadru, respectiv fiecare obiect din cadru, poate fi

adăugat ca diapozitiv în prezentare.

Adăugarea

căii de

parcurgere a

conţinutului

Meniul Path

Pasul 11 - Stabiliţi ordinea de parcurgere a conţinutului prezentării dvs.

Folosiţi meniul Path.

Din Meniul principal, alegeţi Path.

Selectaţi obiectele în ordinea în care doriţi să le afişati.

Zonele de conţinut, astfel create, vor fi dispuse în ordinea indicată, sub forma

unor diapozitive. Pentru a schimba ordinea de afişare a zonelor de conţinut din

prezentare, trageţi cu mouse-ul diapozitivele şi aşezaţi-le cum doriţi.

Designul

prezentării

Pasul 12 - Formataţi prezentarea

Fig. 2.3.9. Meniul Colors & Fonts

Din meniul Colors and Fonts alegeţi şablonul potrivit. Faceţi clic pe fiecare temă

design pentru a vizualiza şabloanele disponibile. Alegeţi şablonul, apoi reveniţi

la meniul principal.

Dacă doriţi să alegeţi dvs colorile pentru fundal/ cadre/ caractere, faceţi clic pe

Theme Wizard, apoi clic pe butonul Manual.

79

Fig. 2.3.10. Theme Wizard

În fereastra Theme Wizard, modificaţi culoarea de fundal şi culorile pentru

tipurile de font, introducând de la tastatură numere de la 0 la 255, în casetele

corespunzăroare colorilor primare – roşu, galben, albastru. Urmăriţi

modificările afişate.

În acelaşi mod, alegeţi culorile pentru Cicle Frame, Bracket Frame &

Rectangular Frame, Arrow Line, Marker.

Apăsaţi butonul Done.

Dacă doriţi să reveniţi la designul anterior, faceţi clic pe meniul Colors & Fonts şi

selectaţi Original Theme.

Salvare şi

vizualizare

Pasul 13 – Salvare şi vizualizare

Prezentarea se salvează automat. Pentru vizualizare, apăsaţi butonul ,

aflat în colţul din dreapta-jos. Faceţi clic pe pictograma Fullscreen. Folosiţi

săgeţile albastre pentru a naviga în prezentare.

Apăsaţi butonul Exit, pentru a ieşi din modul de editare.

80

Vizualizare

offline

Pentru a vizualiza prezentarea în lecţie, fără a fi necesară conectarea la

Internet, descărcaţi în calculator materialul realizat.

Din pagina principală, din secţiunea Your Prezis, alegeţi prezentarea pe care

doriţi să o utilizaţi în modul offline.

Apăsaţi butonul Download din bara de instrumente şi urmaţi paşii:

Reţineţi faptul ca nu puteţi face modificări în prezentările dvs. descărcate de pe

portalul Prezi. Dacă doriţi să adăgaţi informaţii în prezentare, accesaţi din nou

http://prezi.com. Din pagina principală, din secţiunea Your Prezis, alegeţi

prezentarea pe care doriţi să o modificaţi şi apăsaţi butonul Edit prezi.

Descărcaţi, apoi, prezentarea în calculator.

Editare

colaborativă

Pasul 14 – Pregătiţi forma finală a prezentării, folosind opţiunea de editare

colaborativă

Pentru a elabora prezentarea lucrând împreună cu un coleg, în modul editare,

apăsaţi Meeting/ Invite to edit, din bara de meniu.

În fereastra Invite to edit veţi vedea afişat linkul prezentării dumneavoastră.

Copiaţi link-ul şi trimiteţi-l colegului prim e-mail sau Instant messaging.

81

Dacă aţi ieşit din modul editare, din secţiunea Your Prezis, apăsaţi butonul Edit

together.

În caseta de dialog, alegeţi Editing. Copiaţi linkul prezentarii şi trimiteţi-l unui

coleg.

Folosiţi caseta comments pentru a adăuga observaţiile dvs. privind prezentările

realizate de colegi.

Reutilizarea

conţinutului

unei

prezentări

Alte informaţii utile

Transformarea unei prezentări PowerPoint în Prezi

Pentru valorificarea unei prezentări PowerPoint, realizată anterior, puteţi

importa în Prezi slide-urile PowerPoint:

Converţi diapozitivele în pdf. (Deschideţi prezentarea PowerPoint; faceţi clic pe

Save as; alegeţi pdf din lista Save as type; apăsaţi butonul Save).

Faceţi clic pe Insert.

Faceţi clic pe File.

Selectaţi calea către fişierul pdf şi apăsaţi butonul Open.

Folosiţi spaţiul de editare Prezi pentru a rearanja elementele din prezentare;

Măriţi anumite elemente de conţinut în funcţie de importanţa acestora.

Folosiţi Frame pentru a grupa diapozitivele sau anumite obiecte din diapozitive.

Faceţi clic pe Path şi clic pe fiecare slide pentru a-l numerota; veţi stabili, astfel,

ordinea în care vor fi afişate diapozitivele.

Vlorificarea unei prezentări din secţiunea Public Reusable Prezi

În secţiunea Explore, căutaţi un material pentru tema pe care aţi ales-o.

Deschideţi aplicaţia Prezi.

Faceţi clic pe Explore.

În fereastra de căutare, scrieţi diferite cunvintele cheie pentru a găsi materialul

potrivit.

Vizualizaţi prezentările afişate şi selectaţi prezentarea pe care doriţi să o utilizaţi

în materialul dvs.

Faceţi clic pe Make a copy.

Editaţi prezentarea. Păstraţi doar elementele de conţinut adecvate şi aranjaţi-le

82

cum doriţi.

Adăugaţi în prezentare elemente noi de conţinut.

Formataţi prezentarea folosind Colors & Fonts.

Dacă prezentarea originală nu poate fi copiată, folosiţi Jing, sau o aplicaţie

similară, pentru captarea imaginii unei părti din prezentare. Editati imaginea în

Paint. Inseraţi apoi imaginea în prezentarea dvs., precizând sursa.

Editarea

prezentării în

timpul

activităţii

didactice

Completarea prezentării cu informaţiile oferite de elevi

Din modul Vizualizare, apăsaţi tasta [ESC] pentru a reveni la meniul principal.

Adăugaţi în prezentare răspunsurile primite de la elevi, cu ajutorul

instrumentelor de editare a textului.

Acest lucru se poate realiza numai online.

Analizaţi materialul creat în cadrul cursului, din perspectiva posibilităţilor de

utilizare în lecţie. Ce ar trebui să adăugaţi sau să modificaţi în prezentare,

pentru ca aceasta să susţină realizarea unor obiective de nivel superior?

Precizaţi trei motive pentru utilizarea unei prezentări într-o lecţie de

recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor.

Teme de portofoliu

Elaborati un material-suport pentru învăţare, folosind aplicatia Microsoft Word.

Formulaţi o sarcină de lucru pentru a fi rezolvată de elevi, cu ajutorul aplicaţiei

Microsoft Excel. Prezentati modul de rezolvare a sarcinii de lucru propuse.

Folosind aplicaţia Prezi, creati o prezentare pentru o lectie de transmitere/

dobândire de cunoştinţe.

83

2.4. Instrumente multimedia

Gândiţi-vă că vă aflaţi într-una dintre situaţiile descrise mai jos:

1. Urmează să predaţi tema “Literatura română interbelică”.

2. Vă propuneţi să-i învăţaţi pe elevi ce este centrul de simetrie/ planul de

simetrie.

3. Aveţi ca obiectiv înţelegerea de către elevi a conceptului de “izomerie”,

utilizat în chimie.

Reflectaţi asupra următoarelor aspecte:

- Cum v-ar putea ajuta un material didactic multimedia, în acest scop?

- Presupunând că deţineţi competenţele digitale necesare utilizării

instrumentelor multimedia, descrieţi succint materialul multimedia pe

care l-aţi crea dvs., pentru a fi utilizat în lecţie.

- Ce elemente multimedia consideraţi că ar putea fi cuprinse într-un

material didactic multimedia pentru discipline precum istoria, educaţia

civică, literatura? Ce rol ar avea aceste elemente în învăţare?

Pentru a găsi răspunsuri la aceste întrebări, vom analiza o serie de aspecte

psihopedagogice privind selectarea sau elaborarea materialelor mutimedia în

scop didactic. Parcurgând materialul veţi reuşi să creaţi un proiect multimedia,

folosind una dintre aplicaţiile prezentate.

Ce este Multimedia?

Etimologic, multimedia este un cuvânt compus format din prefixul „multi”

(mai mult decât unul, mai multe) şi substantivul „media” care este pluralul

termenului „medium” (cu sensul de mijloc, intermediar, menire). Deci o

traducere brută este aceea de mijloace multiple. Termenul la plural „media”

are mai multe semnificaţii. În diferite contexte găsim: massmedia (mijloace de

comunicare în masă), communication media (mijloace de comunicare),

computer storage media (mijloace de stocare a informaţiei procesate de

computer) sau presentation–media (mijloace de prezentare).

Clasificări ale mediilor

Se pot identifica mai multe criterii prin care mediile se deosebesc. Sistemul

perceptiv uman este unul dintre criterii, după care deosebim mediul vizual,

audio, etc. De asemenea, după originea informaţiilor există informaţii captate

şi create. De exemplu, la aceeaşi percepţie vizuală mediul video captează

84

informaţiile, iar animaţia este creată pe computer.

Tipurile media mai pot fi clasificate în temporale şi non-temporale. Tipuri

media temporale au un comportament dinamic, dependent de timp şi

caracterizat prin continuitate. Un mediu dependent de timp este descris

printr-un flux, între unităţile fluxului fiind o relaţie de timp. Dacă duratele de

prezentare ale tuturor unităţilor elementelor mediului dependent de timp

sunt egale, mediul se numeşte continuu. În această categorie pot fi incluse

tipurile audio şi video.

Tipurile media non-temporale sunt statice, independente de timp şi

caracterizate prin valori discrete. Un mediu independent de timp este orice tip

din mediile tradiţionale precum text sau imagini grafice. Conţinutul acestor

tipuri de medii nu depinde de timp.

Rolul proiectelor multimedia în învăţare

Avantajele utilizării proiectelor multimedia în lecţie:

• Le oferă elevilor oportunitatea de a analiza diferite moduri de reprezentare

a unor concepte. Acest lucru presupune crearea condiţiilor adecvate pentru

ca elevul să transpună limbajul ştiinţific în limbajul comun şi să exploreze

moduri variate de reprezentare a conceptelor discutate în clasă.

• Vizualizarea joacă un rol major pentru rezolvarea diferitelor situaţii-

problemă apărute în activitatea de zi cu zi, în diferite domenii de activitate.

Pentru a investiga fenomenele naturale, chimiştii, spre exemplu, au

elaborat reprezentări variate, precum modelul molecular, structura

chimică, formula chimică, ecuaţia chimică, simbolul chimic (Hoffmann &

Laszlo, 1991, apud Hsin-Kai Wu & Shah, 2011), pe care le-au valorificat,

apoi, în calitate de master images, pentru a extindere cunoaşterea în acest

domeniu.

• Favorizează percepţia multimodală a realităţii reflectate (vizuală şi auditivă)

• Permit antrenarea diferitelor modalităţi de procesare a informaţiilor:

• modalitatea activă, ce presupune manipularea elementelor din

realitatea înconjurătoare, de către cel care învaţă;

• modalitatea iconică, bazată pe organizarea imaginilor fără manipulare

efectivă;

• modalitatea simbolică, în care imaginea şi acţiunea sunt înlocuite cu

simbolurile ale acestora.

85

Cerinţe privind elaborarea proiectelor multimedia:

- Oferirea de informaţii suficiente, relevante în raport cu obiectivele

învăţării;

- Alegerea optimă a elementelor multimedia – imagine, text, sunet, video,

animaţie - în raport cu conţinutul predat;

- Proiectarea strategiei didactice, lunând în considerare potenţialul

pedagogic al tehnologiei multimedia şi propriile abilităţi de lucru cu

aceasta.

Windows Media Player (WMP)

Windows Media Player (prescurtat WMP) este un program dezvoltat de

Microsoft pentru redarea proiectelor multimedia.

Deschiderea programului WMP

WMP se poate accesa din meniul START / All Programs ca în imaginea de mai

jos, cu un simplu click.

WMP se poate accesa din meniul START / All Programs ca în imaginea de mai

jos, cu un simplu click.

86

Meniul principal

Redarea fişierelor multimedia cu WMP

Fişiere suportate de WMP sunt: .asf, .wma, .avi, .mp3, .mp2, .mpa, .mid, .midi,

.wav, .cda etc.

Crearea unei liste de redat în WMP

În dreapta spaţiului de lucru: Now Playing se adaugă fişierele. Se selectează

fişierul multimedia cu click stânga şi cu mişcarea mouse-ului se trage în spaţiul

unde este menţionat: Drag items Here to create playlist (Adăugaţi aici pentru

crearea unei liste de redat).

Butoanele de control: se aplică la fişierele aflate în lista de redare.

87

Figura 2.4.1. Butoane de control

- redarea aleatorie

- repetarea redării

- oprirea redării

, - fişierul anterior, următor

, - pornirea şi oprirea

- controlul volumului sunetului.

Informaţii despre fişiere

În meniul Library (Bibliotecă) se pot viziona sau modifica informaţiile legate de

fişiere. Informaţiile se referă la Artist, Album, Gen, An.

Pentru a modifica o informaţie se dă click dreapta - Edit. Se completează şi se

acţionează butonul Enter.

Copierea de pe un CD sau DVD

În meniul principal Rip există opţiunea de a copia datele de pe CD sau DVD

local, în format ales de către utilizator.

88

Copiere pe un CD sau DVD

Din meniul principal Burn se pot copia datele de pe local pe un CD sau DVD. În

partea dreaptă a spaţiului de lucru se adaugă datele ce se vor scrie pe CD /

DVD (Drag items here to create burn list).

Burn Now Playing - opţiunea de a transcrie pe CD / DVD fişierele care se află în

lista de redare.

Redarea direct de pe un dispozitiv

Dacă avem deja o listă de redare salvată pe un dispozitiv: iPod, mp3Player; nu

este necesară copierea datelor în lista de redare. În meniul Sync se face

sincronizarea între datele de pe dispozitiv şi lista de redare a WMP.

89

Ieşirea din aplicaţie

Închiderea aplicaţiei Windows Media Player se face în acelaşi mod ca toate

aplicaţiile: prin butonul din colţul dreapta de sus sau prin combinaţia

de taste Alt+F4.

În programul Windows Media Player creaţi o listă proprie de redare cu cel

puţin trei melodii. La una dintre melodii modificaţi numele artistului şi anul

lansării.

Aplicaţii foto şi video

Aplicaţia Windows Picture and Fax Viewer

Windows Picture and Fax Viewer este un program de vizionare a pozelor şi

imaginilor. Acesta poate afişa imagini în format .jpg, .jpeg, .png, .bmp, .gif,

.wmf, .tiff. Spre deosebire de alte aplicaţii care se pot deschide din lista de

programe (START / All Programs), acesta se lansează prin dublu click pe o

imagine. Este aplicaţie exclusiv de vizionare a pozelor şi nu de editare.

Butoane de control:

- vizualizare poză anterioară / următoare (aflate în aceeaşi locaţie)

- aşezare poză la dimensiune potrivită sau dimensiune reală

- prezentarea tuturor pozelor dintr-o locaţie

- mărirea şi micşorarea unei poze

- rotirea unei poze în sensul rotirii ceasului şi invers

- şterge poza afişată

90

- deschide opţiuni de printare a pozei

- oferă posibilitatea salvării pozei sub altă denumire şi alt format, fără

a afecta poza iniţială.

- închide aplicaţia Windows Picture and Fax Viewer şi deschide aplicaţia

de editare a pozelor: Paint

- deschide o fereastră de ajutor.

Deschideţi o imagine cu programul Windows Picture and Fax Viewer.

Întoarceţi poza în sens invers decât al acelor ceasornicului. Salvaţi noua

imagine cu numele "Răsturnat".

Aplicaţia video digitală Windows Movie Maker

Pentru a deschide aplicaţia Windows Movie Maker accesaţi START / Programs

/ Windows Movie Maker.

Figura 2.4.2. Accesarea Windows Movie Maker

Dacă pe spaţiu de lucru (desktop) este creată o pictogramă rapidă, atunci

aplicaţia se poate deschide cu dublu click pe pictogramă .

91

Figura 2.4.3. Interfaţa aplicaţiei Windows Movie Maker

În centru este spaţiu pentru adăuga imagini, clipuri şi sunete ce vor compune

filmul în final. În dreapta se poate vizualiza filmul creat şi jos sunt secvenţele

de imagini şi clipuri în ordinea apariţiei şi sunetul.

Meniul principal

În continuare vom parcurge meniurile de bază ale acestei aplicaţii:

Meniul File

New Project Permite crearea unui nou proiect

Open Project Deschide lista cu proiectele existente şi permite

deschiderea

Save project Salvează proiectul actual

Save Project As..

Salvează proiectul actual în alt format în funcţie de

preferinţele utilizatorului

Capture Video Preia informaţii video de pe un dispozitiv ataşat la

computer(aparat video/foto digital)

Import into Copiază din memoria locală în galeria aplicaţiei poze,

92

Meniul Edit

Undo.. Aduce proiectul în starea anterioară

Redo.. Aduce proiectul în starea ulterioară

Cut Taie secvenţa selectată cu posibilitatea de a insera

selecţia în alt loc

Copy Copiază o secvenţă selectată

Paste Lipeşte ultima secvenţă copiată sau tăiată

Delete Şterge secvenţa selectată

Select all Selectează tot

Rename Redenumeşte proiectul

Clear storyboard Goleşte secvenţele adăugate în film, dar se

păstrează în galeria aplicaţiei

Meniul View

Storyboard / Timeline Schimbă modul de vizionare a secvenţelor ce

compun filmul:

Storyboard: arată imaginile în succesiunea lor în

cadrul filmului, cu efectele de trecere de la un cadru

la altul

Timeline: desfăşurarea imaginilor şi sunetului în timp

Zoom in / out / to fit Mărirea, micşorarea sau potrivirea imaginii

Task Pane Centralizează paşii necesari în crearea unui proiect

Collections Deschide galeria aplicaţiei. Aici se adaugă toate

imaginile şi sunetele pentru film

Thumbnails / Details Modul de afişare a imaginilor: pictograme mici sau

numele imaginilor şi detalii

Meniul Tools

AutoMovie.. Oferă stiluri predefinite pentru editarea unui proiect

Collection secvenţe video şi sunete ce pot fi utilizate în crearea

unui film

Properties Proprietăţile proiectului: titlu, autor, durata, descriere

Exit Ieşire din aplicaţie

93

(efecte, tranziţii între imagini)

Titles and Credits Adăugarea sau editarea titlurilor în anumite faze ale

filmului: la început, la începutul unei secvenţe

anume, pe o secvenţă anume, la sfârşitul filmului

Video Effects Lista efectelor video ce pot fi aplicate secvenţelor

Video Transitions Lista modurilor de trecere de la o imagine la alta

Narrate Timeline Oferă posibilitatea înregistrării unei voci, pe

parcursul filmului(narator)

Meniul Play

Play Clip Rularea imaginilor

Stop Oprirea rulării proiectului

Play Timeline Rularea imaginilor şi sunetelor

Rewind Timeline Rulează de la început

Back / Forward Secvenţe anterioare / următoare

Realizaţi un film de 30 secunde. Includeţi imagini salvate local, folosiţi tranziţii

pentru trecerea de la o imagine la alta. Adăugaţi titlu la începutul filmului şi

credite la sfârşitul filmului. Salvaţi filmul sub ce nume doriţi.

Pasul 1. Deschideţi aplicaţia şi creaţi un proiect nou urmând paşii Start / All

Programs / Windows Movie Maker

File / New Project (sau combinaţia taste CTR+N).

Pasul 2. Accesaţi Task Pane / Movie tasks

94

Figura 2.4.4. Meniul Movie Tasks

Pasul 3. Import Video / Import Pictures / Import audio or music.

Acest pas presupune copierea în galeria aplicaţiei a pozelor, video şi a

imaginilor care vor compune filmul.

Figura 2.4.5. Galeria

După ce copiem în galerie selectăm poza sau materialul video şi cu mouse-ul

tragem imaginea în Storyboard (partea de jos) în pătrăţelele mari. Se aduc

pozele în ordinea dorită.

Pasul 4. Pentru a vizualiza lista de efecte ce se pot aplica unei imagini sau

video vom deschide din Movie Tasks Video effect sau din Clip / Video / Video

effect.

95

Selectăm unul dintre efecte şi cu mouse-ul îl tragem peste imagine sau din

fereastra Add or Remove Video Effects selectaţi din lista din partea stângă

efectul dorit şi îl treceţi în partea dreaptă folosind butonul Add. Apoi daţi click

pe OK.

O altă posibilitate de atribuire de efect unei imagini: se selectează o imagine

cu click dreapta. Din lista de opţiuni se alege Video Effect. Se alege un efect şi

se dă click Add (adaugă) – OK

Pasul 5. Pătrăţelele mici se utilizează pentru aplicarea unei tranziţii: trecerea

de la o imagine la alta. Deschidem din Task Pane - View Video Transition. Din

listă vom selecta un model şi cu ajutorul mouse-ului vom adăuga o tranziţie de

la o poză la alta.

Pasul 6. Adăugăm titlu prin accesarea Make titles or credits.

96

Add title at the beginning of the movie - adăugare titlu la începutul filmului. În

câmpul apărut vom scrie titlul filmului.

Pentru a asocia şi titlului un efect sau schimba mărimea şi culoarea se

accesează Change the title animation sau Change the text font and color

După ce aţi completat titlul se selectează: Done, add title to movie (Am

terminat, adaugă titlu fimului)

Pasul 7. Adăugarea creditelor de la sfârşitul filmului se face prin selectarea din

Movie tasks Make titles and credits / Add credits at the end of the movie.

În acelaşi mod se completează creditele şi în final se selectează Done, add title

to movie.

Pasul 8. Salvarea filmului se face din meniul principal File / Save.

97

Din fereastra Save Project As se alege calea unde se va salva fişierul, se

redenumeşte fişierul în câmpul File name şi se salvează prin apăsarea

butonului Save.

1. Creaţi un film utilizând 10 imagini.

2. Folosiţi câte un efect pentru fiecare imagine

3. Adăugaţi elemente de legătură - de tranziţie între imagini

5. Adăugaţi un titlu la începutul filmului

Utilizarea YouTube

O modalitate de integrare a aplicaţiilor video în cadrul unor site-uri de tip wiki,

blog sau site-ul şcolii o reprezintă şi YouTube. YouTube permite oricui să

vizioneze sau să încarce şi să distribuie videoclipuri. Astfel de videoclipuri pot

conţine fotografii sau filme pe care le realizăm în orele de chimie cu elevii

noştri cu ocazia unui experiment, unei activităţi de învăţare sau a unui proiect

de grup sau individuale.

Pentru a descoperi cum putem distribui un astfel de video, este necesar doar

sa exploram informaţiile prezentate pe site-ul YouTube:

http://www.youtube.com/t/about_youtube

98

Realizaţi o activitate de învăţare pe care să o puteţi filma cu o cameră de luat

vederi. Editaţi apoi fişierul şi încărcaţi-l pe YouTube, urmând instrucţiunile de

pe site. După ce aţi încărcat fişierul video, copiaţi codul de embeded şi postaţi

acest video într-o secţiune specială pe blogul dvs., pe site-ul şcolii sau pe un

wiki.

99

TEMA 3. INTERNETUL şi potenţialul acestuia pentru îmbunătăţirea proceselor de predare-învăţare-evaluare

Obiective

specifice

La finalizarea acestei teme, participanţii la cursul Inovează cu TIC vor fi capabili:

• să utilizeze instrumente şi strategii de căutare avansată a informaţiei, în

contexte educaţionale date;

• să utilizeze principalele instrumente de comunicare şi colaborare cu ajutorul

Internetului, în situaţii de învăţare specifice (e-mail, mesagerie instant,

grupuri, wiki);

• să administreze un cont de wiki pentru realizarea unei activităţi de învăţare

bazată pe colaborare în grup.

Competenţe

specifice

• exersarea abilităţilor de comunicare folosind instrumente moderne de

comunicare;

• abilitarea pentru realizarea unor activităţi colaborative bazate pe

instrumente moderne de colaborare;

• capacitatea de valorificare a valenţelor Internetului pentru optimizarea

activităţii didactice şi în scopul dezvoltării profesionale;

• exersarea abilităţilor de căutare a celor mai potrivite surse de informare

privind domeniul de specialitate;

• exersarea capacităţii de operare cu mijloacele informatice moderne pentru

crearea legăturilor cu comunitatea profesională.

Introducere

TEMA 3

În capitolele anterioare am explorat împreună cele mai importante aplicaţii pe

calculator pe care le utilizăm adesea în activitatea didactică. Aceste aplicaţii pot

fi utilizate independent de faptul că un computer este sau nu conectat la

INTERNET. O conexiune la INTERNET ne oferă însă o varietate largă de

instrumente, aplicaţii şi servicii pe care le putem utiliza cu uşurinţă în clasă sau în

propria noastră dezvoltare profesională. În acest capitol vom explora împreună

valenţele INTERNETULUI, ale instrumentelor de comunicare şi colaborare online

pentru activitatea didactică. Cel mai probabil, unele dintre propunerile de

integrare a instrumentelor disponibile pe INTERNET în activitatea didactică vă

vor părea surprinzătoare. Putem utiliza Yahoo Meesenger în clasă, de exemplu?

Acest capitol are tocmai această menire de a descoperi împreună care sunt

oportunităţile, valenţele şi limitele educaţionale ale unor astfel de instrumente

neobişnuite încă în practica didactică din şcoala românească.

100

3.1.Funcţiile Internetului şi valenţele sale în activitatea educativă -

căutare avansată

Ce este

INTERNETUL?

INTERNETUL reprezintă o reţea globală, accesibilă utilizatorilor din

întreaga lume, oriunde s-ar afla aceştia, realizată prin interconectarea a

milioane de reţele de calculatoare cu ajutorul unor protocoale specifice de

comunicare.

Internetul îşi are originea în anul 1969, atunci când a fost lansat un proiect

experimental al Advanced Research Projects Agency (ARPA) – din cadrul

Departamentului de Apărare al Statelor Unite ale Americii. Proiectul

iniţial, numit ARPANet, conecta calculatoarele din Universitatea din

California, Los Angeles (UCLA) cu cele ale Institutului de Cercetări din

Standford (SRI) pentru ca mai apoi să fie alăturate şi Universitatea din

Utah, precum şi cea din California. În anul 1981 reţeaua număra 213

noduri.

În 1990 Tim Berners-Lee, fizician la CERN Geneva, introduce protocoalele

de comunicaţie pentru World Wide Web, creând şi un limbaj specific

HTML (Hypertext Markup Language).

Ce este browser-

ul?

Informaţiile disponibile pe Intenet pot fi de organizate în formate diverse:

aplicaţii, documente, imagini, fişiere multimedia etc. Cea mai mare

provocare pentru utilizator rămâne însă localizarea informaţiilor de real

interes pentru utilizator. În ajutorul utilizatorilor vin motoarele de

căutare.

Navigatorul web sau Browser-ul este o aplicaţie care permite utilizatorilor

să afişeze pe ecranul calculatorului text, grafică, să redea video, muzică şi

alte informaţii localizate pe o pagină din World Wide Web, dar şi să

schimbe informaţii cu alţi utilizatori care au creat sau care accesează acea

pagină.

101

Motoare de căutare

Un motor de căutare este o aplicaţie disponibilă online care oferă

posibilitatea căutării de informaţie pe World Wide Web, prin intermediul

interogărilor efectuate de către utilizatori. Aceste interogări utilizează

cuvinte sau grupuri de cuvinte (denumite cuvinte cheie) care surprind

esenţa tematicii căutate. Informaţiile identificate cu ajutorul motoarelor

de căutare pot fi: site-uri web, imagini, fişiere video, documente, etc.

Unele dintre cele mai utilizate browsere web sunt:

Microsoft Internet Explorer – accesibil la adresa:

http://www.microsoft.com/nz/windows/internet-explorer/default.aspx

Mozilla Firefox – accesibil la adresa:

http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/

Google Chrome

http://www.google.com/chrome/index.html?hl=ro&brand=CHMA&utm_c

ampaign=ro&utm_source=ro-ha-emea-ro-bk&utm_medium=ha

Apple Safari: http://www.apple.com/safari/download/

Opera Software - Opera: http://www.opera.com/download/

Mozilla Camino: http://caminobrowser.org/

Flock: http://flock.com/

Funcţionarea motoarelor de căutare

Funcţionarea motoarelor de căutare se bazează pe culegerea si stocarea

de informaţii în legătura cu site-urile web, operaţie denumită indexare.

Culegerea de informaţii este realizată de către un browser automat care,

periodic, analizează toate site-urile disponibile pe World Wide Web.

Pentru a se asigura o căutare cât mai cuprinzătoare a World Wide Web

browserul automat urmează, toate hyperlink-urile existente la un moment

dat.

Conţinutul fiecărui site web este analizat în cele mai mici detalii pentru a

se determina modul în care va fi indexat. Filtrarea informaţiei se

realizează pornind de la cuvintele care apar în site-uri, respectiv

frecevenţa lor, poziţia în document etc., dar si de la toate celelalte

elemente componente, cum ar fi imagini, fişiere video, etc. Aceste

informaţii sunt stocate de către motoarele de căutare pentru a fi utilizate

ulterior în a oferi un răspuns interogărilor realizate de către utilizatori.

Concomitent cu procesul de indexare, motorul de căutare face si o copie a

102

Utilizarea motoarelor de căutare

Reguli de căutare avansată

site-ului analizat (denumita şi copie cache).

Când un utilizator tastează o interogare unui motor de căutare, prin

intermediul unor cuvinte sau grupuri de cuvinte cheie, acesta îşi

examinează indexul şi oferă o listă cu documente care corespund cel mai

bine criteriilor de căutare din interogare (vezi figura 1). Ordinea de

expunere în listă este dată de relevanţa pe care o are documentul

respectiv în raport cu tema interogării. Această relevanţă este stabilită de

motorul de căutare prin utilizarea unor algoritmi care ţin cont de

parametri cum ar fi de exemplu frecvenţa cuvintelor cheie in documentul

respectiv.

Fiecare element al unei liste de documente afişate de către un motor de

căutare in urma unei interogări, conţine următoarele componente:

- Titlul documentului, cu link către document.

- Un segment de text din conţinutul documentului, relevant in raport cu

temat interogării.

- Adresa electronică (URL-ul) a documentului.

- Un link către copia cache a documentului.

- Un Link către o listă de documente cu o temă similară cu cea a

documentului.

În cadrul primelor trei elemente afişate, cuvintele cheie utilizate în

interogare sunt evidenţiate în context.

Interogarea motoarelor de căutare se face pe baza unor reguli. Aceste

103

reguli pot fi respectate fie prin aplicarea unei sintaxe cuvintelor cheie

scrise in câmpul de căutare, fie prin utilizarea unor aplicaţii specializate

oferite prin panoul “Advanced Search”. Utilizarea facilităţilor din panoul

“Advanced Search” este recomandabilă, deoarece aceasta nu presupune

neapărat ca utilizatorul sa cunoască regulile de sintaxă de căutare. In

schimb, apelul la regulile de căutare, direct in câmpul de căutare, este mai

rapid si permite căutări mai complexe, prin utilizarea combinată a mai

multor reguli de sintaxă.

Vă propunem să explorăm în câteva exemple regulile de căutare, atât in

varianta de sintaxa de interogare, cât şi în varianta de căutare cu ajutorul

“Advanced Search”.

Sintaxa de interogare: termen_1

Căutare cu ajutorul “Advanced Search”

De utilizat atunci când se caută resurse care conţin cuvântul cheie

termen_1.

Exemplu: Căutaţi resurse care conţin cuvântul curriculum.

(curriculum)

Sintaxa de interogare: termen_1 termen_2

Căutare cu ajutorul “Advanced Search”

104

De utilizat atunci când se caută resurse care conţin cuvântul cheie

termen_1, precum si cuvântul cheie termen_2.

Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul metode, precum si

cuvântul didactice.

(metode didactice)

Sintaxa de interogare: termen_1 OR termen_2

Căutare cu ajutorul “Advanced Search”

De utilizat atunci când se caută resurse care conţin cuvântul cheie

termen_1 sau cuvântul cheie termen_2.

105

Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul pedagogie sau cuvântul

didactica.

(pedagogie OR didactică)

Sintaxa de interogare: termen_1 -termen_2

Căutare cu ajutorul “Advanced Search”

Vezi figura 5.

De utilizat atunci când se caută documentelor care conţin cuvântul cheie

termen_1, dar nu conţin cuvântul cheie termen_2.

106

Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul educaţie dar nu conţin

cuvântul preşcolar.

(educaţie –preşcolar)

Sintaxa de interogare: “termen_1 termen_2”

Căutare cu ajutorul “Advanced Search”

De utilizat atunci când se caută documente care conţin grupul de cuvinte

cheie termen_1 termen_2.

107

Exemplu: Să se caute resurse care conţin grupul de cuvinte metode

pedagogice active

(“metode pedagogice active”)

Sintaxa de interogare: “termen_1 * termen_2”

De utilizat atunci când se caută resurse care conţin grupul de cuvinte

cheie termen_1 * termen_2, unde * poate fi orice cuvânt.

108

Exemplu: Sa se caute resurse care conţin grupul de cuvinte "principiul *

constructivist", unde * poate fi orice cuvânt.

("principiul * constructivist")

Sintaxa de interogare: “termen_1” (sau se mai poate folosi si sintaxa

+termen_1)

Căutare cu ajutorul “Advanced Search”

De utilizat atunci când se caută documente care conţin cuvântul cheie

termen_1, strict in aceasta formă.

109

Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul emotivitate (strict, nu si

alte cuvinte din aceiaşi familie cum ar fi emotiv).

("emotivitate")

Sintaxa de interogare: termen_1 site:adresa_web

De utilizat atunci când se caută documente care conţin cuvântul cheie

termen_1, doar la adresa adresa_web.

110

Figura 9. Căutare termen_1 site:adresa_web cu ajutorul “Advanced

Search”

Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul pedagogie si se afla pe

site-ul aflat la adresa www.ise.ro.

(pedagogie site:www.ise.ro)

Sintaxa de interogare: termen_1 site:domeniu_web

De utilizat atunci când se caută documente care conţin cuvântul cheie

termen_1, doar la din domeniul web domeniu_web.

111

Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul geography si se afla pe

site-uri din domeniul educaţional (*.edu).

(geography site:edu)

Sintaxa de interogare: termen_1 filetype:tip_fisier

Căutare cu ajutorul “Advanced Search”

De utilizat atunci când se caută documente de tip tip_fisier, care conţin

cuvântul cheie termen_1.

112

Exemplu: Să se caute documente de tip *.pdf care conţin cuvântul

education.

(education filetype:pdf)

Sintaxa de interogare: allintitle: termen_1

De utilizat atunci când se caută resurse care conţin cuvântul cheie

termen_1 in titlul documentului.

113

Exemplu: Să se caute resurse care conţin cuvântul teacher in titlul

documentului.

(allintitle: teacher)

Sintaxa de interogare: allinurl: termen_1

De utilizat atunci când caută resurse care conţin cuvântul cheie termen_1

in titlul documentului.

114

Exemplu: Să se caute documente care conţin cuvântul training in adresa

documentului.

(allinurl: training)

Sintaxa de interogare: termen_1

De utilizat atunci când se caută documente scrise intr-o anumită limbă,

care conţin cuvântul cheie termen_1.

115

Întocmirea unei liste de referinţe electronice

Întocmiţi o listă de referinţe electronice relevante pentru următoarea

temă: noile tehnologii în educaţie, utilizând diferite strategii de căutare

avansată. Puteţi întocmi această listă atât cu referinţe în limba română,

cât şi într-o limbă străină. Puteţi propune şi o altă sintaxă de căutare care

să corespundă mai adecvat intereselor dvs. sau disciplinei pe care o

predaţi.

Sugestii practice

Înainte de a trece la un nou capitol sau temă la disciplina dvs. oferiţi ca

exerciţiu pentru elevi (individual sau de grup), căutarea unor referinţe

electronice utilizând câţiva termeni cheie. Această căutare poate însemna

o bună pregătire a elevilor pentru a se implica mai activ în procesele de

învăţare presupuse de noua temă, oricât de inedită ar putea părea

aceasta.

116

3.2.Comunicarea virtuală şi utilitatea acesteia în educaţie (e-mail,

mesagerie instant, grupuri)

Ce este e-mailul şi la ce ne foloseşte în educaţie?

E-mailul este o formă de comunicare scrisă care utilizează ca mijloc de

transmitere INTERNETUL. Dacă în urmă cu doar câteva decenii

obişnuiam să trimitem celor dragi scrisori prin poştă, astăzi avem la

dispoziţie o formă de comunicare mult mai rapidă, care poate ajunge la

destinatar în doar câteva secunde.

E-mailul a devenit astăzi aproape indispensabil, atât în viaţa noastră

personală, cât şi în cea profesională. De asemenea, e-mailul este utilizat

din ce în ce mai mult în comunicarea educaţională, deoarece unele

cercetări arată că o astfel de comunicare sprijină foarte mult furnizarea

şi primirea de informaţii, feedback şi facilitare a proceselor de învăţare.

Utilizarea corectă a e-mailului a devenit deja o competenţă introdusă în

multe ţări în curriculumul şcolar. Valenţele educative ale utilizării e-

mailului pentru elevi pot fi:

- Dezvoltarea abilităţilor de comunicare scrisă (redactarea unei

comunicări scurte);

- Exersarea abilităţilor de comunicare într-o limbă străină;

- Exersarea abilităţilor de comunicare interculturală, prin schimbul de

informaţii şi valori culturale facilitate de comunicarea cu persoane

care aparţin unor spaţii geografice şi culturale diferite.

Cum se creează o adresă de e-mail?

Probabil cei mai mulţi dintre dvs. aveţi deja o adresă de e-mail. Vă mai

amintiţi când v-aţi creat această adresă? Cine v-a ajutat? Cui aţi trimis

primul mesaj şi în ce scop? Ce aţi simţit când aţi utilizat prima dată poşta

electronică? Cum priviţi acum poşta electronică şi utilitatea acesteia?

Dacă nu aveţi încă o adresă de e-mail, veţi găsi cu siguranţă o mulţime

de resurse pe INTERNET care să vă îndrume pas cu pas. Cei mai utilizaţi

furnizori de e-mail gratuit în acest moment sunt:

www.yahoo.com

www.gmail.com

www.hotmail.com

117

…există însă numeroşi alţi furnizori la care puteţi apela.

Să spunem că aţi ales să vă faceţi o adresă de e-mail pe

www.yahoo.com. Accesaţi din browser-ul dvs. de INTERNET

www.yahoo.com. Fereastră care se va deschide este următoarea:

Alegeţi opţiunea Creare cont nou.

118

Completaţi informaţiile solicitate în formularul de mai sus.

Ca o măsură de securitate, la final se cere introducerea unor caractere.

Adresa este creată automat în momentul în care se acţionează butonul

Create My Account.

119

Temă în perechi

În funcţie de nivelul experienţei dvs. de utilizare a diferitelor căsuţe de e-

mail, alegeţi din grupul dvs. un coleg/ă cu mai multă experienţă, sau

după caz, cu mai puţină experienţă decât dvs.

Exploraţi împreună următoarele activităţi de comunicare cu ajutorul e-

mailului:

Tema 1. Compuneţi un mesaj nou către unul sau mai mulţi colegi de

curs – folosind butonul New,

• în câmpul To: adresa de email a persoane căruia doriţi să transmiteţi

mesajul

• în câmpul CC (numit şi carbon copy sau copie la indigo): introduceţi

adresele colegilor cărora doriţi să le aduceţi la cunoştinţă mesajul

trimis. Persoanele ale căror adrese sunt trecute în câmpul Cc: se mai

numesc "destinatarii secundari".

• Opţional, în câmpul BCC (prescurtarea de la Blind Carbon Copy sau

copie confidenţială), vizibil dacă se apasă butonul Show BCC:,

câmpul poate cuprinde adresele unor destinatari secundari.

Diferenţa faţă de copia simplă constă în faptul că destinatarii primari

şi secundari ai mesajului nu vor şti că mesajul este recepţionat de

aceşti corespondenţi.

• În câmpul Subject: tastaţi un titlu al mesajului.

• Formulaţi mesajul dvs. în câmpul gol.

Tema 2. Răspundeţi la un mesaj pe care l-aţi primit deja în căsuţa dvs.

de e-mail, folosind butonul Replay.

Pentru a răspunde la un mesaj, daţi click pe mesajul primit şi apoi alegeţi

butonul Replay.

Unui mesaj primit i se poate răspunde folosind una dintre opţiunile:

• Replay – pentru a răspunde direct destinatarului

• Replay to All – pentru a răspunde întregii liste de destinatari

• Forward – pentru a trimite emailul mai departe, altor destinatari.

120

Ce vârstă ar fi potrivită pentru a avea propria adresă de e-mail?

Să spunem că vă gândiţi să utilizaţi poşta electronică pentru a facilita

comunicare cu elevii dvs. sau părinţii acestora. O primă întrebare

legitimă, atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru părinţi ar fi

următoarea:

Ce vârstă ar fi potrivită pentru un elev pentru a avea propria adresă de

e-mail?

Specialiştii spun că nu există o vârstă limită pentru a avea o adresă de e-

mail. Unele voci spun că orice copil poate avea o adresă de e-mail

imediat ce ştie să scrie şi să citească. Alţii recomandă mai degrabă vârsta

de 12-13 ani, atunci când un copil poate avea maturitatea necesară de

a-şi administra propria comunicare electronică. Cei mai înţelepţi

sfătuitori recomandă însă prudenţă şi responsabilitate din partea

părinţilor. Părinţii sunt prima instanţă de decizie cu privire la acest

aspect. Cel mai probabil, un copil îşi poate creea o adresă de e-mail

numai cu acordul părinţilor şi sub supravegherea acestora. Chiar şi

atunci când un cadru didactic decide să utilizeze poşta electronică în

comunicare cu elevii săi, cel mai potrivit ar fi să se consulte mai întâi cu

fiecare părinte în parte şi să ceară acordul acestuia.

Prudenţa şi controlul din partea unui adult se referă mai ales la mesajele

de tip spam. Acestea pot conţine informaţii care să depăşească nivelul

de maturitate al copilului, de aceea este necesară o monitorizare atentă

din partea părinţilor. Sunt însă şi părinţi care consideră că un astfel de

control reprezintă o intruziune în intimitatea copilului. În acest caz,

părinţii pot renunţa la control, dar este important ca aceştia să iniţieze

permanent conversaţii relevante cu copilul despre mesajele din căsuţa

de e-mail şi să negocieze împreună pe baza unui climat de încredere şi

responsabilitate modul în care vor fi tratate aceste mesaje de către copil.

121

Utilizarea poştei electronice în educaţie: avantaje şi riscuri

Organizaţi participanţii în grupuri de câte 4. Oferiţi spre discuţie şi

analiză următoarea grilă cu privire la avantajele şi dezavantajele utilizării

e-mailului în educaţie.

Context

educaţional în

care va fi utilizat

e-mailul

Avantaje Dezavantaje Riscuri posibile

1. Transmiterea

unor resurse

pentru învăţare

(documente,

teme, imagini,

linkuri)

2. Comunicare

unor mesaje

personalizate

elevilor

3. Comunicarea

unor mesaje

personalizate

părinţilor

4. Transmiterea

unor

chestionare

online elevilor

şi părinţilor

5. Mesaje de

felicitare cu

ocazia unor

sărbători,

evenimente

6. Anunţuri şi

invitaţii la

evenimente

7. Alte situaţii…

122

Proiecte educaţionale cu ajutorul poştei electronice

Există deja în experienţa didactică numeroase proiecte educaţionale

realizate cu ajutorul e-mailului. Înainte de a propune un asfel de proiect,

asiguraţi-vă că aveţi acordul părinţilor pentru ca fiecare dintre copiii din

clasa dvs. să deţină şi să administtreze un cont de e-mail. Sugeraţi

părinţilor să stabilească împreună cu copilul un set de reguli pentru

utilizarea căsuţei de e-mail.

Titlul proiectului: Multumesc!

Obiective:

- Consolidarea unor relaţii pozitive în grupul de elevi ai clasei prin

aprecierea şi confirmarea unor comportamente pozitive în grup;

- Exersarea abilităţii de a alcătui un mesaj scris către un covârstnic;

- Exersarea abilităţii de a utiliza noile tehnologii pentru comunicare

socială.

Activităţi:

Planficaţi împreună cu elevii din clasa dvs. o zi specială în care să

mulţumească unui coleg pentru un gest sau un comportament pe care

l-a admirat sincer. Realizaţi bileţele pe care să scrieţi numele şi adresa de

e-mail a fiecărui copil din clasă şi organizaţi o extragere de bileţele.

Fiecare elev va extrage un bileţel cu numele unui coleg căruia urmează

să îi mulţumească printr-un e-mail personal. Numele colegului va fi

păstrat secret. Stabiliţi o zi în care vor fi transmise mesajele de

mulţumire. Discutaţi apoi cu elevii despre mesajele primite şi observaţi

reacţiile şi aprecierile acestora cu privire la acest exerciţiu.

Titlul proiectului: Școala mea/Oraşul meu

Realizaţi un schimb de adrese de e-mail cu o clasă de elevi din altă

localitate sau din altă ţară. Oferiţi fiecărui elev din clasă adresa de e-mail

a unui elev din şcoala prietenă. Iniţiaţi comunicarea dintre elevi pe teme

cum ar fi Oraşul meu, Școala mea, Cum îmi petrec timpul liber, Muzica

preferată etc. Discutaţi apoi cu elevii despre mesajele primite şi

observaţi reacţiile şi aprecierile acestora cu privire la acest exerciţiu.

123

Shirley Taylor “E-mailul - codul bunelor maniere”

Taylor, S. “E-mailul - codul bunelor maniere”, Editura Litera

International, Bucureşti, 2010

Un ghid pentru comunicarea electronică adresat tuturor celor care vor

să transforme deja uzitatul e-mail într-un instrument util de comunicare.

Cartea prezintă exemple şi sfaturi utile despre cele mai potrivite formule

de salut şi de încheiere, despre cum să scriem mesaje concise şi

eficiente, cum să practicăm o corespondenţă sigură, cum să ne

structurăm conţinutul unui mesaj, cum încheiem, cum ne administrăm

căsuţa de e-mail, cum evităm unele greşeli tipice în transmiterea şi

primirea mesajelor.

10 reguli de utilizare sigură a e-mailului

1. Nu deschideţi imediat un ataşament dacă nu recunoaşteţi

persoana care v-a transmis e-mailul. Dacă totuşi credeţi că sursa

ar putea fi de încredere, salvaţi ataşamentul în computerul dvs.,

scanaţi-l cu un program de tratare a viruşilor şi abia apoi

deschideţi-l. Reţineţi că deschiderea mesajului nu este

periculoasă, ci doar deschiderea ataşamentului.

2. Dacă primiţi un mesaj prin care sunteţi anunţaţi despre un

potenţial virus, nu îl transmiteţi imediat tuturor contactelor din

lista dvs. Nu veţi face decât să aglomeraţi căsuţa de e-mail a unui

număr considerabil de utilizatori. Puteţi însă să forwardaţi

mesajul administratorului dvs. de server care ar putea evalua un

eventual pericol pentru computerul dvs.

3. Nu răspundeţi dacă primiţi un mesaj de tip bulk sau spam pe

care nu îl recunoaşteţi.

4. Scrieţi mesajul ca şi cum persoana căreia vă adresaţi se află în

faţa dvs. Chiar dacă comunicarea online ne poate da impresia că

suntem mai liberi să ne exprimăm, să nu uităm că orice mesaj va

ajunge în final la o persoană cu sentimente, gânduri şi

sensibilităţi personale. Un e-mail nu ar trebui să conţină mesaje

pe care altfel nu am putea să le spunem în faţă persoanei căreia

ne adresăm.

5. Este mai bine să evităm utilizarea literelor mari de tipar într-un

mesaj, în afara situaţiei în care dorim să accentuăm un cuvânt în

124

mod special.

6. Un mesaj bun este un mesaj concis şi la obiect. Evitaţi să oferiţi

detalii excesive care fac mesaj excesiv de extins. Este mai greu să

citim un mesaj care depăşeşte spaţiu unui ecran de desktop.

7. Evitaţi să transmiteţi ataşamente foarte mari ca dimensiuni.

Acestea iau timp atât în transmitere, cât şi în descărcare. Pentru

transmiterea unor ataşamente de mari dimensiuni puteţi utiliza

servicii specializate precum transfer.ro sau DropBox.

8. Nu transmiteţi informaţii confidenţiale prin e-mail. Riscul ca

acest mesaj să poată fi citit de alte persoane este relativ ridicat.

De asemenea, nu forwardaţi mesaje care să conţină identitatea

celor de la care le-aţi primit, fără permisiunea acestora.

9. E-mailul a devenit deja un document legal. Asiguraţi-vă că ceea

ce aţi scris nu poate fi folosit în vreun fel împotriva dvs. şi nu veţi

regret că l-aţi scris.

10. Transmiteţi un mesaj de confirmare atunci când primiţi un e-

mail, chiar dacă simţiţi că nu aveţi nimic de răspuns în mod

special la mesajul respectiv.

Resurse suplimentare pentru utilizarea e-malului în educaţie

Bloch, J. (2002). Student/teacher interaction via email: The social context of Internet discourse. Journal of Second Language Writing, 11:2, 117-134.

Debard, R. and Guidara, S. (1999). Adapting asynchronous communication to meet the seven principles of effective teaching. Journal of Educational Technology Systems, 28(3), 219-239.

Joshi , V., Saxena, A., (2005). Analyzing E-mail Communication of Prospective Learners. Turkish Online Journal of Distance Education–TOJDE, 6(4).

Kirkwood, A. (1998). New media mania: Can information and communication

technologies enhance the quality of open and distance learning?, Distance Education, 19(2), pp 228-241.

Smith, C.D., Whiteley, H.E. and Smith, S. (1999). Using e-mail for teaching. Computers and education Vol. 33, pp. 15-25.

Tao, L. and Boulware, B. (2002). Issues in technology email: Instructional potentials and learning opportunities. Reading and Writing Quarterly, 18, 285-288.

Yu, F. Y., Yu, H. J., (2002). Incorporating e-mail into the learning process: its impact on student academic achievement and attitudes. Computers and Education, 38, 117–126.

125

Ce este mesageria

instant şi care sunt

cele mai utilizate

aplicaţii?

Mesageria Instant (IM) este o aplicaţie care permite utilizatorilor să

comunice simultan, aici şi acum.

INTERNETUL pune la dispoziţia utilizatorilor în acest moment foarte

multe programe pentru mesagerie instant, pentru orice tip de sistem de

operare folosit. Printre cele cu un număr mare de utilizatori se numără:

Yahoo Messenger http://messenger.yahoo.com/download/ poate fi

utilizată de oricine este înregistrat pe site-ul Yahoo care utilizează

sistemul de operare Windows.

Skype – www.skype.com.

MSN Messenger – http://download.live.com/.

AOL Instant Messenger (AIM) – www.aim.com

Comunică în timp

real prin Yahoo

Messenger cu

colegii de curs

Accesaţi http://messenger.yahoo.com/download/ şi instalaţi pe

calculatorul dvs. aplicaţia Yahoo Messenger. Accesaţi pictograma

de pe desktop. În fereastra care apare, introduceţi numele de

utilizator şi parola dvs. Adăugaţi în lista de contacte 3 colegi de curs şi

comunicaţi instant cu aceştia cu privire la impresiile dvs. despre acest

curs până în acest moment.

Utilizarea

mesageriei instant

în activitatea

didactică

Desigur, utilizarea mesageriei instant în timpul orelor ar putea

reprezenta un subiect aprins de dezbatere pentru orice comunitate

pedagogică. Cele mai multe voci vor spune că utilizarea mesageriei

instant în clasă nu înseamnă decât o pierdere de vreme, o posibilă

distragere a elevilor de la ore, un instrument care încurcă şi creează

indisciplină. Multe şcoli au decis deja ca atunci când sunt utilizate

computerele la oră, orice fel de program de mesagerie instant să fie

interzis elevilor.

Există însă în comunitatea cadrelor didactice şi viziuni ceva mai

entuziaste cu privire la utilizarea mesageriei instant în clasă. Unele

experimente au dovedit că încurajarea utilizării mesagerie instant în

clasă poate aduce beneficii relevante pentru participare, motivare şi

învăţare.

Cele mai frecvent beneficii citate în diferite experimente ale cadrelor

126

didactice în utilizarea mesageriei instant în clasă ar fi următoarele:

- creşterea interesul pentru lecţie, de vreme ce elevii sunt invitaţi să

utilizeze un instrument pe care sunt obişnuiţi să îl foloseasca cu

plăcere pentru comunicarea cu colegii şi prietenii în afara şcolii;

- creşterea motivaţiei şi participării, chiar şi pentru acei elevi care, de

obicei, nu ridică mâna şi nu se implică, în condiţiile în care este mai la

îndemână să scrii un scurt mesaj pentru a-ţi exprima o opinie în timp

real;

- posibilitatea de a aduce în clasă în timp real şi alţi parteneri (cum ar

fi un expert într-u domeniu, un coleg dintr-o altă şcoală, un cadru

didactic de la o altă disciplină etc.)

- stimularea interesului pentru comunicare scrisă şi cooperare.

Acestea sunt doar câteva dintre beneficiile pe care mesageria instant

le-ar putea aduce pentru o abordare inovativă a participării elevilor la

activităţile de învăţare. Este de reţinut, însă, că simpla utilizare a

mesagerie instant în clasă nu aduce în sine beneficii, decât dacă acest

instrument este integrat într-o strategie didactică bine gândită din punct

de vedere pedagogic, astfel încât aceasta să fie relevantă din punctul de

vedere al învăţării.

Linkuri utile pentru utilizarea mesageriei instant în clasă

http://www.speedofcreativity.org/2006/08/28/the-case-for-instant-

messaging-in-the-classroom/

http://www.interactiveni.com/Enterprise/learning.htm

http://tbarrett.edublogs.org/2009/02/25/using-instant-messaging-to-

engage-children-with-reading-comprehension/

Temă de portofoliu

Planificaţi o activitate educaţională adresată elevilor sau părinţilor care

să se realizeze cu ajutorul poştei electronice sau a mesageriei instant.

Stabiliţi obiectivele acestei activităţi, modul în care se va derula şi

rezultatele pe care le aşteptaţi. Discutaţi apoi cu elevii şi părinţii despre

această activitate. Notaţi în portofoliul dvs. câteva dintre concluziile la

care aţi ajuns pe baza acestei experienţe privind utilitatea e-mailului sau

a mesageriei instant în educaţie.

127

3.3.Instrumente de colaborare online. Valorificarea instrumentelor de colaborare în activitatea didactică

Ce este wiki?

Wiki-ul este un website de tip resursă deschisă, destinat oricărui utilizator

interesat să creeze sau să modifice conţinut, un instrument de colaborare

online, accesibil şi uşor de utilizat.

Cel mai popular exemplu de Wiki este Wikipedia.org, cea mai accesată

enciclopedie online, care se dezvoltă continuu prin contribuţii publice.

Cantitatea de informaţie stocată deja pe Wikipedia a depăşit cu mult orice altă

enciclopedie (electronică sau tipărită).

Wiki este o alternativă la comunicarea prin E-mail, mai ales atunci când

participanţii la comunicare doresc să beneficieze de un schimb permanent de

informaţie în grup.

Activitate de portofoliu

Accesaţi linkul de mai jos şi urmăriţi filmuleţul

http://dotsub.com/view/77366331-a04d-48f0-8cab-cb5e278c4033.

După ce aţi vizionat filmuleţul explicativ, întocmiţi o listă cu avantajele unui wiki

pentru colaborarea de grup în învăţare, comparativ cu e-mailul.

Cum putem utiliza wiki în activitatea la clasă? – un exemplu

Accesaţi linkul de mai jos şi urmăriţi cu atenţie filmul propus.

http://www.youtube.com/watch?v=1pR5yogCmkA&feature=related

128

Ce este Google Docs?

Google Docs este un program online gratuit care permite utilizatorilor să creeze

documente, tabele de calcul şi prezentări online pe care le poate propune oricui

alt utilizator spre comentarii, editare şi colaborare în timp real, în orice

moment, indiferent unde s-ar afla ceilalţi în spatele unui computer conectat la

Internet. Acest program oferă cadrelor didactice, dar şi elevilor, oportunitatea

de a lucra împreună, de a colabora la o temă, de a salva produsul muncii de

echipă într-un format accesibil online, acasă sau la şcoală. În acest curs, ne vom

limita la a ne iniţia împreună în lucrul cu Google Docs.

Google docs poate funcţiona ca un wiki! Google docs vă permite să editaţi

documente împreună cu alţii în timp real. Mai mulţi utilizatori pot vizualiza şi

efectua modificări simultan. Există o fereastră de conversaţie pe ecran pentru

foi de calcul şi pentru revizuirile de documente, în care puteţi vedea exact cine,

ce şi când a modificat.

Cum utilizăm google.docs?

Pentru început, vă propunem să vă familiarizaţi cu opţiunile Google.docs pe

care le puteţi acessa printr-un tutorial în 6 paşi, accesibil la adresa:

http://www.google.com/google-d-s/intl/ro/tour1.html

129

Parcurgeţi cei 6 paşi ai tutorialului, accesând paginile de prezentare din partea

dreaptă a ecranului. Nu ezitaţi să consultaţi şi rubrica destinată comentariilor

din partea unor utilizatori. Este foarte posibil să găsiţi aici câteva relatări

interesante care să vă inspire în utilizarea Googl.docs în activitatea dvs.

Pentru a utiliza Google Docs veţi avea nevoie mai mai întâi de un cont pe

Google. Dacă aveţi deja un cont de e-mail pe Gmail, atunci puteţi folosi acest

cont şi pentru a accesa Google Docs.

Dacă nu aveţi un cont pe Gmail, atunci este necesar să vă deschideţi un cont

Google cu o adresă de email şi o parolă pe care doriţi să o alegeţi.

Editarea colaborativă a unui document

După ce v-aţi familiarizaţi cu opţiunile google.docs cu ajutorul tutorialului,

realizaţi împreună cu alţi 3 colegi următoarea activitate practică:

Încărcaţi în contul dvs. google.docs un fisier Word care să conţină un plan de

lecţie la disciplina pe care o predaţi, printr-un click pe butonul Upload din bara

de meniu;

Creaţi un folder cu titlul Planuri de lecţie şi mutaţi documentul pe care tocmai

l-aţi încărcat în acest folder. Pentru a construi un folder utilizaţi simplu un click

pe New din bara de meniu şi alegeţi Folder.

130

Oferiţi acces către documentul pe care tocmai l-aţi încărcat către cei 3 colegi din

grupul dvs., astfel încât aceştia să poată citi documentul, oferindu-le drepturi de

a opera modificări. Dacă doriţi să vedeţi cine şi ce modificări a operat în planul

de lecţie propus, trebuie să faceţi un click pe butonul Revision.

Atunci când consideraţi că planul de lecţie a fost revizuit de către toţi colegii din

grupul dvs., publicaţi documentul pe Internet, printr-un click pe butonul

Publish, după ce în prealabil aţi selectat documentul pe care doriţi să îl

publicaţi. Acest buton vă va permite să publicaţi documentul pe Internet şi vă va

furniza şi un URL.

Temă de portofoliu

După ce aţi vizionat filmuletul propus în prima parte a acestui modul şi aţi

realizat un documet în colaborare cu colegii pe google.docs, căutaţi pe youtube

sau pe teachertube şi alte exemple video despre utilizarea wiki-ului în clasă.

Realizaţi un scurt proiect didactic în care să utilizaţi wiki-ul ca instrument de

colaborare între elevi. AAlleeggeeţţii oo tteemmăă ddiinn pprrooggrraammaa aarriieeii ccuurrrriiccuullaarree îînn ccaarree

pprreeddaaţţii ccaarree ssăă ppooaattăă ffii ppllaanniiffiiccaattăă uuttiilliizzâânndd mmeettooddaa pprrooiieeccttuulluuii.. FFoorrmmuullaaţţii cceell

ppuuţţiinn 33 tteemmee ddee pprrooiieecctt ddee ggrruupp ppee ccaarree ssăă llee pprrooppuunneeţţii eelleevviilloorr ddvvss.. CCîîtteevvaa

eexxeemmppllee::

Exemplul 1. Soarele în viaţa noastră - temă de proiect de grup constând în

întocmirea unui referat vizând importanţa soarelui în viaţa oamenilor, cu

ajutorul unui wiki;

Exemplul 2. Aplicaţii practice ale unor legi sau teoreme - temă de proiect de grup

constând în colectarea unor descrieri din viaţa de zi cu zi a unor legi sau

teoreme matematice;

Exemplul 3. Stil de viaţă sănătos etc.

131

TEMA 4. Planificarea, implementarea şi evaluarea situaţiilor de învăţare cu ajutorul TIC

Obiective specifice

La finalizarea acestei teme, participanţii la cursul Inovează cu TIC vor fi

capabili:

• să planifice o situaţie de învăţare specifică în care să utilizeze TIC;

• să argumenteze avantajele utilizării TIC într-o situaţie de învăţare

dată;

• să elaboreze scenariul unei unităţi de învăţare în care vor fi

valorificate instrumente TIC, cu toate secvenţele acesteia.

Competenţe specifice

• exersarea abilităţilor de a analiza constructiv un studiu de caz

într-un grup peer;

• conştientizarea valenţelor creative şi interactive ale

instrumentelor TIC în planificarea, implementarea şi evaluarea

activităţilor didactice.

Introducere capitol 4 În capitolele anterioare am explorat împreună câteva dintre cele mai

importante instrumente TIC oferite de calculator şi INTERNET şi am

încercat să decoperim care sunt valentele educaţionale ale acestora. În

acest capitol vom trece la o abordare pragmatică a unor situaţii de

planificare, implementare şi evaluare a învăţării, îmbinând de data

aceasta perspectivele pedagogice cu cele tehnice. Un accent deosebit

va fi pus pe instrumentele de tip resursă deschisă, care permit crearea

de conţinut educaţional, deoarece acestea au un potenţial încă

insuficient explorat în activitatea pedagogică.

132

4.1.Instrumente şi aplicaţii TIC în analiza de nevoi educaţionale şi în

planificarea experienţelor de învăţare ale elevilor

Povestea lui Mihai -

studiu de caz

Povestea lui Mihai

Mihai este profesor de istorie la o şcoală generală dintr-un oraş de mărime

medie din România. Școala sa nu este neapărat cea mai vestită din oraş, dar

Mihai crede că rezultatele pe care le obţin unii dintre elevii şcolii sunt chiar un

motiv de mândrie.

Pasionat de istorie, Mihai nu a visat niciodată că va ajunge profesor, dar

vremurile l-au îndreptat către şcoală şi după 10 ani de experienţă, nu-i pare rău.

Sunt câţiva colegi profesori cu care se înţelege foarte bine şi de la care a avut

multe de învăţat ca profesor. Conducerea şcolii este, de asemenea, foarte activă

şi sprijină orice iniţiativă care vine din partea profesorilor, elevilor sau a

părinţilor. Aşa se face că nu de mult, şcoala a fost dotată cu un laborator cu

calculatoare de ultimă generaţie. Elevii au fost cei mai fericiţi şi îl tot întreabă

când vor face şi ei ora de istorie în laborator.

La început a fost reticent, căci istoria este o poveste şi nu are de-a face cu

calculatoarele. Mai apoi s-a gândit că poate resursele de pe INTERNET l-ar putea

ajuta să facă mai atractivă istoria şi pentru elevii care nu reuşesc să obţină

rezultatele aşteptate la ora lui, în ciuda pasiunii sale pentru istorie şi a orelor

bune pe care şi le petrece căutând cele mai interesante poveşti istorice pentru

fiecare lecţie. A auzit parcă de la un coleg de un sistem de lecţii pe calculator de

care ar fi şi el interesat să afle mai multe. Până atunci însă, s-a gândit cum ar

putea să planifice câteva situaţii de învăţare a istoriei cu ajutorul computerului şi

Internetului. Pentru că tocmai se apropie vacanţa de iarnă, Mihai se gândeşte că

acest răgaz ar fi tocmai bun să îşi planifice orele din semestrul următor astfel

încât să utilizeze calculatorul şi Internetul în clasă. Cum ar putea să procedeze?

De unde ar trebui să înceapă? Cine l-a putea ajuta?

133

Citiţi cu atenţie povestea lui Mihai. Alăturaţi-vă unui grup de 3-4 colegi şi

comentaţi povestea împreună cu aceştia. Dacă aţi fi coleg cu Mihai cum vă

gândiţi că aţi putea să îl sprijiniţi? Ce sugestii i-aţi face?

După finalizarea activităţii de grup, fiecare grup îşi va prezenta concluziile în

plen. Formatorul va orienta prezentarea către identificarea principalilor paşi de

urmat în planificare unor situaţii de învăţare cu ajutorul TIC şi va face un

inventar a instrumentelor TIC sugerate de către participanţi, adăugând, după

caz, şi alte sugestii.

Întrebări

esenţiale

Câteva întrebări esenţiale când atunci când ne gândim să planificăm experienţe

de învăţare cu ajutorul Internetului sau calculatorului:

• Cum înţelegem învăţarea şi procesele ei?

• În ce măsură cursurile în formatul actual produc învăţarea pe care ne-o

dorim?

• Cum am putea să reorganizăm cursurile astfel încât acestea să devină

mai relevante din perspectiva învăţării?

• Ce instrumente puse la dispoziţie de calculator sau INTERNET există şi

cum am putea să le selectăm?

• De ce abilităţi avem nevoie ca să putem utiliza aceste instrumente?

Cum înţelegem învăţarea şi procesele ei?

Pentru a înţelege mai bine ce tip de învăţare se potriveşte cel mai bine

disciplinei pe care o predăm, haideţi să analizăm împreună graficul de mai jos.

Conform acestei scheme, învăţarea poate fi deopotrivă:

- Individuală, ceea ce înseamnă că învăţarea se bazează pe efortul izolat al

elevului, fără interacţiuni cu alţi colegi, în clasă sau acasă.

- Socială, ceea ce înseamnă că învăţarea se produce mai ales prin comunicare

cu ceilalţi, colegi, profesori, experţi în domeniu.

- Pasivă, atunci când elevul este mai degrabă un receptor de informaţie, nu

este implicat direct în procesul cunoaşterii.

- Activă, atunci când elevul nu primeşte informaţiile de-a gata, ci mai degrabă

le descoperă prin implicare activă în diferite experienţe de învăţare.

Învăţare bazată pe informaţie, mai ales pe textul scris sau mesajul verbal.

Învăţare experenţială, atunci când elevul ajunge la cunoaştere prin

134

Ghid pentru

designul

secvenţelor

de învăţare

cu ajutorul

TIC

experimentare, prin lansarea lui în contexte şi situaţii reale sau simulate.

Un model explicativ al învăţării (G. Canole)

Analizaţi temele din programa şcolară la disciplina pe care o predaţi şi încercaţi

să notaţi în dreptul fiecăreia ce tip de învăţare din cele menţionate mai jos s-ar

potrivi cel mai bine. Veţi avea la final o imagine a tipurilor dominante de

învăţare pe care doriţi să le utilizaţi la clasă cu elevii.

1. Analiza structurii actuale a cursului (nr. de ore, obiective, competenţe, activităţi

planificate, rezultate aşteptate, evaluare)

2. Identificarea elementelor din structura actuală de curs care ar putea fi

potenţate cu ajutorul instrumentelor TIC

3. Planificarea unor activităţi de învăţare cu ajutorul TIC, subsumate temelor din

programă

4. Revizuirea formatului cursului cu specificare sarcinilor de învăţare cu ajutorul

TIC

O posibilă grilă de planificare a activităţilor de învăţare cu ajutorul TIC ar putea

avea următoarea structură:

Tema din

programă

Activităţi de

învăţare faţă în

faţă

Activităţi de

învăţare cu

ajutorul TIC

Instrumente şi

aplicaţii TIC

necesare

Temă de portofoliu

Fiecare participant va introduce în portofoliul personal o planificare la disciplina sa

pornind de la programa şcolară, specificând activităţile şi instrumentele TIC ce urmează

a fi implementate.

135

4.2.Instrumente şi aplicaţii TIC în activităţile curriculare şi extracurriculare

Vă propunem să exploraţi câteva resurse de tip web 2.0 care ne-ar putea ajuta

la facilitarea şi evaluarea învăţării elevilor: wiki, blog, chestionare online,

bookmarking, youtube, flickr, slideshare, conferinţe online, wikipedia etc. Nu vă

limitaţi doar la acestea, de vreme ce este foarte posibil ca fiecare dintre

dumneavoastră sau elevii dvs. să fi utilizat deja şi alte instrumente în activitatea

didactică sau în cea de învăţare. Pe unele dintre acestea le-aţi utilizat probabil

deja. Pentru explorare puteţi folosi următoarele resurse:

blog Video explicativ aici:

http://dotsub.com/view/dc75c2e2-ef81-4851-8353-

a877aac9fe3c

Site-uri:

https://www.blogger.com/start

http://wordpress.com/

http://edublogs.org/

http://www.typepad.com/

Chestionare

online

Site-uri:

http://www.surveymonkey.com/

http://www.polldaddy.com/

Conferinţe

online

http://www.yugma.com/

bookmarking Video explicativ aici:

136

http://dotsub.com/view/e843f413-96c2-481f-bf1e-

bf4548059ff1

Site-uri:

http://del.icio.us/

flickr http://www.flickr.com/

slideshare http://www.slideshare.net/

video online http://vimeo.com/

http://www.youtube.com

twitter Video explicativ aici:

http://dotsub.com/view/665bd0d5-a9f4-4a07-9d9e-

b31ba926ca78

Site: http://twitter.com/

Wikipedia http://www.wikipedia.org/

Alte resurse Pentru o imagine asupra celor mai importante

instrumente de tip web 2.0 puteţi consulta:

http://steve-dale.net/?p=181

137

Vă propunem acum o analiză în grup a acestor instrumente din perspectiva

utilităţii acestora pentru facilitarea şi evaluarea formării şi învăţării cu ajutorul

TIC.

După ce aţi explorat diferitele instrumente propuse, notaţi-vă impresiile şi

ideile dumneavoastră în raport cu următoarele criterii:

RESURSE Facilităţi oferite Situaţii de învăţare

în care pot fi

utilizate

Situaţii de evaluare

în care pot fi

utilizate

wiki

blog

chestionare online

bookmarking

flickr

slideshare

youtube

vimeo

Conferinţe online

wikipedia

alte resurse pe care

le cunoaşteţi

ATENŢIE! Nu este obligatoriu să exploraţi toate resursele recomandate.

Alegeţi-le pe acelea care prezintă un interes pentru activitatea dvs. şi încercaţi

să analizaţi situaţiile concrete de învăţare şi evaluare în care le-aţi putea folosi.

Temă de portofoliu

Realizaţi proiectul unei secvenţe didactice la disciplina dvs. în cadrul căreia

doriţi să utilizaţi instrumente sau aplicaţii TIC, utilizând următoarea grilă de

planificare:

Titlul unităţii de învăţare

Timp alocat minute/ore

Obiective/ Competenţe

urmărite

Sarcini de învăţare

cu ajutorul

TIC

Instrumente web

utilizate

Modalităţi de

evaluare cu ajutorul

TIC

138

4.3.Instrumente şi aplicaţii TIC în analiza de nevoi educaţionale şi în

evaluarea învăţării elevilor

Chestionarul online

În ce contexte putem utiliza chestionarul online?

Chestionarul online a devenit deja un instrument la îndemână, utilizat pe scară

largă, inclusiv în activitatea educaţională. Chestionarul online are avantajul că

este mai economic, nu mai cheltuim bani şi timp pentru multiplicare pe hârtie.

De asemenea, cele mai multe site-uri oferă modalităţi interesante de analiză a

rezultatelor şi de prezentare grafică a acestora.

Pentru a avea acces la editarea unui chestionar online, pentru a colecta şi a

prelucra informaţiile culese este necesar mai întâi să avem un cont deschis pe

un site specializat. Cele mai multe dintre aceste site-uri oferă şi conturi gratuite.

Mai uzitate în educaţie sunt următoarele site-uri:

http://www.freeonlinesurveys.com/

http://www.kwiksurveys.com/

http://www.surveymonkey.com/

http://fluidsurveys.com/

Accesaţi oricare dintre site-urile de mai sus şi deschideţi-vă un cont. Exploraţi

opţiunile oferite de site şi transformaţi un chestionar pe care îl aveţi deja la

îndemână în variantă online.

Chestionarul online poate fi utilizat în diferite contexte:

În activitatea profesională, în calitate de manager şcolar:

• putem afla opiniile tuturor cadrelor didactice despre o problemă anume;

• putem culege un feedback sau propuneri, atunci când avem de luat o

decizie importantă;

• putem realiza o analiză de nevoi cu privire la interesele privind cursurile

de formare pentru cadrele didactice din şcoala noastră.

În activitatea cadrelor didactice, atunci când doresc să afle opiniile elevilor sau

părinţilor despre anumite aspecte educaţionale de interes:

• colectarea opiniilor şi intereselor elevilor pentru o anumită disciplină, la

început de an;

• colectarea experienţelor anterioare ale elevilor cu privire la o anumită

temă

139

• evaluarea unei experienţe de învăţare etc.

Chestionarele pot fi utilizate şi de către elevi:

• pot colecta date cu privire la un anumit fenomen studiat la şcoală;

• pot colecta opiniile altor persoane despre un eveniment sau activitate

pe care au realizat-o;

• pot analiza rezultatele unui chestionar, dezvoltându-şi astfel capacitatea

de a analiza o informaţii şi date.

Alegeţi împreună cu alţi 2-3 colegi un site care oferă chestionare gratuite şi

alcătuiţi un scurt chestionar online adresat elevilor din clasa dvs.

Portofoliul

electronic

Ce este portofoliul de învăţare? În ultima vreme, asistăm la o dezvoltare din ce în ce mai interesantă a

termenului de portofoliu de învăţare, ca instrument complex cu rol important în

implicarea celui care învaţă în propriile decizii privind învăţarea. Mulţi dintre

dumneavoastră aţi utilizat probabil deja în activitatea didactică acest

instrument. Tipologiile şi modalităţile de utilizare a unui portofoliu sunt astăzi

extreme de variate, portofoliul electronic fiind una dintre modalităţile posibile

în care se pot păstra rezultatele unui proces de învăţare.

Cele trei funcţii de bază ale portofoliului a) Este o autoevaluare a nivelului la care se află la un moment dat un elev, a

ţintelor la care doreşte să ajungă, a modului în care intenţionează să atingă

aceste ţinte şi a semnelor ce îi vor indica momentul în care le-a atins.

b) Este un spaţiu în care pot fi înregistrate lucrurile învăţate pe parcurs,

rezolvând sarcinile recomandate în fiecare activitate de învăţare (notiţe,

observaţiile diverse, idei referitoare la experienţele personale).

c) La finalul cursului, elevii pot utiliza portofoliul pentru a-l le prezenta

colegilor, părinţilor, prietenilor etc.

Ce ar putea conţine un portofoli? • exerciţii, probleme, întrebări, teme de reflecţie rezolvate;

140

• mărturii ale activităţii elevilor derulate împreună cu colegii (sau orice alte

înregistrări ale unor experienţe relevante din afara şcolii);

• Rezultate ale auto-evaluării,

• Comentarii, sau încurajări primite de la profesori sau colegi;

• Reflecţii personale asupra activităţilor de învăţare sau a interacţiunilor cu

colegii;

• Alte resurse relevante descoperite în activităţile de învăţare (de exemplu,

bibliografii, articole, site-uri web relevante etc.)

Formatul de realizare a portofoliului electronic Există forme variate de realizare a unui portofoliu electronic. Cea mai simplă

variantă ar fi realizarea acestuia într-un document Word sau Power Point. La fel

de bine, un portofoliu se poate realiza şi ca o pagină personală web, un blog sau

un wiki.

Temă de portofoliu

Alegeţi o temă din programa şcolară şi realizaţi un set de activităţi de învăţare

care ar putea fi realizate de către elevi într-un portofoliul electronic individual

sau al clasei. Reflectaţi asupra oportunităţii de a deschide un blog al clasei care

să se constituie în timp într-un portofoliu electronic.

Photo story –

ca formă d

evaluare a

învăţării

Imaginaţi o activitate de evaluare la disciplina pe care o predaţi care să poate fi

realizată de elevi nu printr-un referat sau o lucrare, ci prin imagini şi sunet.

Discutaţi cu colegii dumneavoastră despre avantajele şi dezavantajele unei

astfel de activitati de evaluare. Notaţi în portofoliul personal câteva idei care să

exprime opinia dvs. cu privire la utilizarea photostory în evaluarea învăţării

elevilor.

141

TEMA 5. Platforma de învăţare AeL

Obiective specifice

Participanţii la cursul Inovează cu TIC vor fi capabili:

• Să definească concepte cheie specifice domeniului eLearning;

• Să adauge pe platforma eLearning resurse educaţionale,

salvate în calculatorul personal;

• Să creeze materiale educaţionale, direct pe platforma

eLearning, folosind elemente foto si video;

• Să evidenţieze potenţialul pedagogic al platformei AeL.

Competenţe specifice

• Capacitatea de utilizare a instrumentelor oferite de platforma

eLearning pentru crearea materialului didactic;

• Exersarea abilităţilor de utilizare a principalelor instrumente

oferite pe platforma eLearning, în perspectiva folosirii acestora

în calitate de cursant;

• Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de utilizarea TIC într-un

mod responsabil.

Introducere TEMA 5 Parcurgând acest capitol, veţi înţelege semnificaţia conceptului de

eLearning şi veţi identifica, pe baza experienţei personale, beneficiile

eLearning. Prezentarea teoretică poate fi un punct de pornire pentru

un exerciţiu de reflexie asupra utilităţii platformei de învăţare AeL:

Cum susţine AeL învăţarea sincronă/ asincronă?; Ce resurse sunt

disponibile pentru evaluarea prin probe scrise?; Dar pentru evaluarea

rezultatelor şcolare ale elevilor cu ajutorul metodelor alternative de

evaluare?.

Activitatea de explorare a intrumentelor de creare a conţinutului

educaţional digital vă ajută să vă tranformaţi din utilizatori, în creatori

de software educaţional. Această experienţă de învăţare va fi utilă în

activitatea didactică şi în activitatea de dezvoltare profesională prin

participarea la programe de formare continuă, în calitate de cursant

sau de formator.

142

5.1. ELearning – Cadrul conceptual. Abordări pedagogice

Ce este

eLearning?

Părăsirea prematură a şcolii de către elevi este un fenomen generalizat,

foarte multe dintre ţările europene confruntându-se în ultimii anii cu

problema abandonului şcolar. Între motivele care generează această situaţie

se numără: criza valorilor, subfinanţarea învăţământului, lipsa resurselor

materiale pentru suţinerea copilului în şcoală de către familie şi, nu în

utilimul rând, lipsa de atractivitate a lecţiilor. Conform opiniilor exprimate de

elevi, unele dintre lecţiile la care au participat au fost lipsite de interactivitate

şi nestimulative. Specialiştii în domeniu au încredere că tehnologiile

eLearning pot revigora procesul de învăţământ prin modalităţile inovatoare

de livrare a conţinutului educaţional şi prin crearea unui mediu de învăţare

interactiv.

Termenul eLearning este compus din e de la electronic şi de la enhance

(sporeşte, amplifică, intensifică) şi learning (învăţare). Denumit şi electronic

Learning (învăţare prin mijloace electronice) „eLearning este un concept

integrator, care descrie orice tip de activitate de învăţare ce se desfăşoară

cu sau prin intermediul unui computer”1. Termenul face referire la

tehnologii variate şi la aspecte pedagogice privind desfăşurarea procesului de

predare/învăţare.

În documentul „Better eLearning for Europe al Comisiei Europene”, termenul

eLearning este definit ca „folosirea noilor tehnologii multimedia şi a

Internetului pentru a îmbunătăţi calitatea învăţării, prin facilitarea

accesului la resurse şi servicii, prin colaborare şi schimb de informaţii la

distanţă” 2 (European Commission, 2003, p. 3).

Sarah Knight consideră eLearning „definiţia învăţării facilitată şi susţinută de

utilizarea informaţiilor prin mijloace electronice. eLearning poate implica

utilizarea următoarelor tehnologii: computere, software, inclusiv software

de asistenţă, camere foto digitale, telefoane mobile” (Knight, 2000).

Definiţia propusă de Mihaela Brut evidenţiază cele două dimensiuni ale

eLearning –pedagogică şi tehnică: „eLearning reprezintă interacţiunea

dintre procesul de predare/învăţare şi tehnologiile informaţionale,

143

acoperind un spectru larg de activităţi, de la învăţământul asistat de

calculator (o combinaţie între practicile tradiţionale şi cele online de

învăţare) până la învăţământul desfăşurat în întregime în manieră online”

(Brut, 2006, p. 10).

Pentru profesori, eLearning înseamnă utilizarea tehnologiei informaţiei şi

comunicării în scopul proiectării, realizării, gestionării şi al extinderii acţiunii

educative dincolo de mediul şcolar. ELearning permite orientarea către

cursant, prin oferirea unor modalităţi flexibile de parcurgere a conţinutului,

în raport cu interesele şi cu nivelul de pregătire ale acestuia.

Tehnologiile eLearning pot fi valorificate la orice nivel de învăţământ, de la

învăţământul preşcolar până la învăţământul superior. Pe de altă parte,

tehnologia în sine, nu determină creşterea calitaţii activităţii didactice.

Modul de integrare a tehnologiei în strategii didactice cu un potenţial

formativ ridicat este cel care creează premisele unui învăţământ eficient.

În grupul de lucru, analizaţi câteva dintre experinţele de eLearning de succes

din activitatea dvs. şi notaţi pe o foaie de flipchart beneficiile eLearning.

Argumentaţi, cu exemple, ideea exprimată Serge Pounts-Lajus în lucrarea

„Trois raisons de dire eLearning”:

� „eLearning spune bine ceea ce vrea să spună;

Sensul termenului eLearning este, în limba franceză, de învătare prin

intermediul reţelelor electronice. Utilizarea termenului e-enseignement ar fi

creat ambiguitate, întrucât semnificaţia acestuia este redusă la activitatea

profesorului.

� eLearning este justificat din punct de vedere pedagogic;

� eLearning oferă deschidere interculturală”3.

Abordări

pedagogice

Tehnologia informaţiei şi comunicării este folosită pe scară largă în diferite

contexte educaţionale, de cele mai multe ori drept principalul instrument în

dezvoltarea unor noi abordări pedagogice.

Utilizarea TIC în învăţământ conduce la deplasarea accentului de la mediul de

învăţare centrat pe profesor la mediul de învăţare centrat pe elev, în care

144

cadrul didactic nu mai reprezintă resursa-cheie de transmitere a

cunoştinţelor, ci este facilitator al procesului de construcţie a cunoaşterii prin

implicarea activă a elevului în propria formare.

În sistemele de educaţie şi formare, programele de eLearning sunt utilizate

adesea pentru a înlocui intruirea tradiţională, faţă-în-faţă. În învăţământul

preuniversitar, activităţile de eLearning au rolul de complementarizare a

educaţiei tradiţionale.

Modelele eLearning au evoluat de la replicarea lecţiei tradiţionale către

modele care integrează aspecte tehnologice şi pedagogice. În timp ce

primele modele de eLearning evidenţiază rolul tehnologiei în furnizarea

conţinutului, al accesului la instrumentele şi serviciile electronice, modelele

recente se centrează pe problemele pedagogice, precum cele privind

designul instrucţional şi crearea comunitaţilor de învăţare.

Valoarea adăugată a modelelor de design intrucţional este dată de:

personalizarea conţinutului pentru a răspunde nevoilor elevilor; prezentarea

rezultatelor aşteptate ale învăţării; structurarea logică a materialului de

învătare, în conformitate cu obiectivele pedagogice; proiectarea unor

activităţi de învăţare interactive, la care elevii să primească feed-back.

Modelele de design instrucţional sunt extrem de valoroase pentru cadrele

didactice care creează conţinut educaţional digital. Aceste modele

evidenţiază faptul că eLearning reflectă, în egală măsură, calitatea

conţinutului educaţional şi calitatea suportului pedagogic pentru învăţare.

� Cele cinci principii ale instrucţiei – modelul de mediere cognitivă propus

de Merrill, M. D.

1. Formularea sarcinii de învăţare

2. Activarea experienţei anterioare

3. Demonstrarea prin simulare, prin modelare

4. Aplicarea cunoştinţelor

5. Integrarea – oferirea oportunităţilor de utilizarea a cunoştinţelor în

145

Accesaţi portalul AeL http://www.advancedelearning.com şi analizaţi

resursele didactice disponibile pentru disciplina pe care o predaţi.

Ce evenimente ale instruirii pot fi realizate la un nivel calitativ superior prin

crearea/ valorificarea conţinutului educaţional digital? Argumentaţi.

situaţii noi.

� Modelul behaviorist, al lui Gagne R., descrie evenimentele instruirii:

1. Captarea atenţiei

2. Reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior

3. Comunicarea obiectivelor lecţiei

4. Prezentarea conţinutului şi dirijarea învăţării

5. Obţinerea performanţei

6. Asigurarea feedback-ului

7. Facilitarea memorării şi a transferului celor învăţate

8. Evaluarea performanţei

� Modelul constructivist – Inquiry-based learning

1. Întreabă - Stimularea curiozităţii elevilor

2. Investighează - Explorarea resurselor, colectarea informaţiei

3. Creează - Sintetizarea şi generarea de noi idei, teorii

4. Discută - Împărtăşirea cunoştinţelor

5. Reflectează - Refacerea mintală a drumului parcurs

� Problem-based learning presupune implicarea elevilor în activităţi

colaborative de rezolvare a unor probleme complexe, stimulative. Acest

model vizează stabilirea unor conexiuni între cunoştinţe şi problemele

lumii reale.

146

5.2. Managementul resurselor educaţionale pe platforma

eLearning

Ce este AeL?

Advanced eLearning – „AeL este un sistem integrat de predare/ învăţare şi management al conţinutului, adresat profesorilor/ tutorilor, elevilor, dezvoltatorilor de conţinut, precum şi altor participanţi la procesul educaţional”4. Sistemul AeL poate fi utilizat în activitatea didactică atât pentru susţinerea

activităţii de învăţare dirijată, cât şi pentru activitatea de învăţare

independentă. În învăţământul preuniversitar, cadrele didactice nu folosesc

platforma de învăţare numai la instruirea asistată de calculator. Pentru

aceştia, AeL este un instrument de comunicare între agenţii acţiunii

educaţionale, un centru de resurse educaţionale şi un instrument de creare a

materialelor didactice interactive, necesare în activitatea de predare/

învăţare. Administrarea resurselor educaţionale se poate realiza şi la nivelul

organizaţiei şcolare, făcând astfel posibilă organizarea eficientă a procesului

instructiv-educativ.

Căutarea

resurselor

educaţionale

Căutarea conţinutului educaţional pe platforma AeL se realizează din

secţiunea Căutare în zona de conţinut, prin alegerea opţiunii Căutare.

Figura 5.2.1. Căutare în zona de conţinut

Interogarea se face prin introducerea termenilor şi a operatorilor.

- Folosind sintaxa de interogare termen_1, căutaţi resurse care conţin

cuvântul termen_1. Ex. "proprietăţi".

- Folosind sintaxa de interogare termen_1 termen_2, căutaţi resurse care

conţin cuvântul termen_1 şi cuvântul termen_2. Ex. "plante unicelulare".

- Folosind sintaxa de interogare termen_1 NOT termen_2, căutaţi resurse

care conţin cuvântul termen_1, dar nu conţin cuvântul termen_2. Ex.

147

”triunghiuri” NOT ”asemenea”.

- Folosind sintaxa de interogare termen_1*, căutaţi resurse care conţin

cuvântul termen_1, urmat de orice alt cuvânt.

Figura 5.2.2. Căutarea resurselor educaţionale

În fila Căutare, în zona căutare, alegeţi cel puţin una dintre locaţile

specificate.

În zona Opţiuni avansate de căutare, selectaţi criteriile de căutare:

- Arată conţinutul fişierelor în browser. Când veţi alege documentul, din

lista afişată, se va deschide o nouă filă în care veţi găsi conţinutul

acestuia.

- Căutare numai prin atributele documentelor. Dacă nu selectaţi această

opţiune, se va căuta atât în atribute, cât şi în conţinutul resurselor.

Adăugarea

unor resurse

educaţionale

Platforma AeL permite vizualizarea şi administrarea diferitelor tipuri de

conţinut educaţional: resurse didactice interactive de tip multimedia,

tutoriale, ghiduri interactive, simulări, exerciţii, jocuri educative.

Utilizatorii pot opta pentru crearea resurselor educaţionale necesare unui

suport de curs sau pentru valorificarea resurselor didactice din cursurile deja

organizate în format standard.

Vom descrie, în continuare, câteva dintre operaţiile prin care utilizatorii pot

să importe obiecte reutilizabile, din alte fişiere, directoare sau din arhive de

148

resurse educaţionale.

Acţiunile de adăugare a unor resurse educaţionale, disponibile pe platforma

AeL, se realizează în modulul Spaţii de lucru secţiunea Zona de conţinut

utilizând meniul Spaţiul meu de lucru.

Figura 5.2.3. Zona de conţinut

Resursele necesare realizării unui suport de curs propriu se adaugă în

directorul Director Personal, în sub-folderele acestuia sau în Materiale

Educaţionale Personale.

Figura 5.2.4 Spaţiul meu de lucru

Crearea unui

director în

Director

Personal

Crearea unui director în Director personal

Pentru a realizarea acestei acţiuni, efectuaţi următoarele operaţii:

1. Selectaţi directorul Director Personal din cadrul arborelui de navigare.

2. Selectaţi meniul Operaţii pe fişiere.

3. Apăsaţi butonul Adaugă director.

4. În fereastra apărută, completaţi numele directorului nou creat.

5. Apăsaţi butonului OK.

149

Figura 5.2.5. Creare director

Pentru a avea acces rapid la opţiunile de realizare a diferitelor operaţii pe un

director, faceţi clic dreapta pe numele directorului. Alegeţi, apoi, opţiunea

dorită:

Figura 5.2.6. Operaţii pe directoare

• Deschide – permite vizualizarea conţinutul directorului • Redenumeşte – permite schimbarea denumirii directorului • Şterge • Copiere • Mutare • Lipire • Partajare şi securitate

- Partajează directorul (pentru alţi utilizatori ai platformei sau pentru grupuri de utilizatori)

- Modifică permisiunile (stabilirea permisiunilor acordate la nivelul directorului partajat)

• Import şi export de resurse educaţionale • Alte operaţii

- Istoricul versiunilor (lista modificărilor) – permite vizualizarea versiunilor fişierelor sau ale directoarelor din documentele dumneavoastră personale. Selectaţi un fişier sau un director din

150

documentele dumneavoastră, apoi apăsaţi pe butonul Istoricul versiunilor din bara de instrumente. Se va deschide o nouă pagină cu un raport în care puteţi vizualiza versiunile fişierelor sau ale directoarelor.

- Checkin - Checkout - Arhivare - permite arhivarea fişerelor - Modificare atribute specific

Adăugarea de

fişiere în

Director

Personal

Adăugare de fişiere în Director Personal

Pentru a adăuga un fişier în directorul Director Personal, efectuaţi

următoarele operaţii:

1. Selectaţi, din cadrul arborelui de navigare, directorul Director personal

sau sub-directorul în care se doreşte adăugarea fişierului.

2. Selectaţi meniul Operaţii pe fişiere.

3. Apăsaţi butonul Încarcă fişiere.

4. Apăsaţi butonul Adaugă.

5. În fereastra apărută, selectaţi fişierul pregătit pentru import.

6. Opţional, completaţi data de începere a importului.

7. Apăsaţi butonul Încărcare.

8. Se pot adăuga mai multe documente ce vor fi încărcate o singură dată.

Figura 5.2.7. Adăugare fişiere

Adăugare de

arhive cu

resurse

educaţionale

Adăugare de arhive cu resurse educaţionale

Pentru a adăuga o arhivă în directorul Director Personal, efectuaţi

următoarele operaţii:

1. Selectaţi directorul Director Personal sau directorul în care doriţi să

importaţi/adăugaţi fişierele arhivate.

151

2. Selectaţi meniul Import şi export.

3. Apăsaţi butonul Importă arhivă zip.

4. Apăsaţi butonul Adaugă.

5. Selectaţi fişierule dorite.

6. Opţional, completaţi data de începere a importului.

7. Apăsaţi butonul Încărcare.

Se pot adăuga mai multe arhive ce vor fi încărcate o singură dată.

Figura 5.2.8. Import arhive cu resurse educaţionale

Import

directoare

Import directoare

Pentru a importa conţinutul unui director în Director Personal, efectuaţi

următoarele operaţii:

1. Selectaţi directorul Director Personal sau alt director în care se doreşte

adăugarea resurselor.

2. Selectaţi meniul Import şi export.

3. Apăsaţi butonul Importă director.

4. Selectaţi calea către directorul pe care doriţi să-l adăugaţi în Director

personal.

5. Completaţi denumirea arhivei ce va fi creată la import.

6. Completaţi data planificată pentru începerea importului.

7. Apăsaţi butonul Transferă.

152

Figura 5.2.9. Import director

Export texte

Dacă doriţi să exportaţi textele dintr-un material educaţional disponibil pe

platformă, urmaţi paşii:

1. Selectaţi materialul ales, care poate fi un fişier conţinut.xml sau

quiz.xml

2. Selectaţi meniul Import şi export.

3. Apăsaţi butonul Exportă toate textele. Astfel, vor fi trasferate, într-un

fişier Word, toate textele conţinute în fişierul selectat.

153

5.3. Crearea conţinutului educaţional

Dezvoltarea conţinutul educaţional digital necesită respectarea principiilor

psiho-pedagogice de selecţie, organizare şi prezentare a informaţiilor.

Evaluarea conţinutului educaţional digital se face prin raportarea la criterii

tehnice (performantă, fezabilitate, compatibilitate) şi la criterii psiho-

pedagogice (acurateţe ştiinţifică, abodare metodologică, grad de

interactivitate în învăţare).

Conţinutul educaţional variază de la prezentări multimedia, experimente,

simulări virtuale, jocuri educative, tutoriale, exerciţii, momente de lecţie, la

lecţii cu strategie didactică predefinită. Crearea conţinutului educaţional

digital, pentru utilizarea în lecţie, trebuie să se facă pornind de la

determinarea tipului de intervenţie pedagogică, a caracteristicilor

beneficiarilor, a tipurilor de rezultate aşteptate ale învăţării, a intervalului de

timp în care este posibilă producerea efectelor.

Preocuparea cadrului didactic nu trebuie să fie îndreptată numai asupra

conţinutului, asupra a ceea ce trebuie transmis (ce se comunică?, cât se

transmite?, în ce ordine?, sub ce formă?), ci şi asupra activităţilor necesare în

procesul de învăţare: exerciţiu, dezbatere, lectură, reflecţie, simulare etc.

“Oferirea cunoştinţelor adecvate nu este suficientă. Cunoştinţele trebuie să

fie asimilate de către elevi”5 (Koper, 2000).

Dubla determinare, pedagogică şi tehnologică, în elaborarea conţinutului

educaţional digital este evidenţiată în tabelul de mai jos:

1. Independenţă, flexibilitate,

autonomie şi auto-determinare

în învăţare, deschidere, educaţie

la distanţă

obiecte educaţionale reutilizabile, medii

virtuale de învăţare (VLE), sisteme de

management al învăţării (LMS), sisteme de

management al conţinutului (CMS)

2. Lucru în grup şi în echipă,

învăţare colaborativă asistată de

calculator, social elearning

software social, reţele de învăţare asincronă

3. (Auto)evaluare şi exersare teste de evaluare pe calculator, bănci de itemi,

analiză automată a rezultatelor, teste adaptive,

analiză semantică automată a textelor

154

4. Motivare şi angajament multimedia, realitate virtuală

5. Învăţare prin descoperire hypermedia, simulări, jocuri educaţionale pe

calculator

6. Personalizare medii de învăţare adaptive, sisteme de formare

prin completarea portofoliului

7. Învăţare nonformală şi informală mobile learning, acces de oriunde şi oricând

(ubiquitous computing), forum de discuţii

Tabelul 5.3.1. Utilizarea pedagogică a tehnologiei6

În continuare, veţi explora modul de lucru cu editoarele încorporate: editorul

de creare a lecţiei, editorul HTML şi editorul de creare test.

Crearea lecţiei

În cadrul platformei AeL suporturile de curs (lecţiile) se creează în directorul

Materiale Educaţionale Personale. Acestea sunt, apoi, incluse într-un curs

(sesiune de instruire).

Crearea unei lecţii

Pentru a crea o lecţie în directorul Materiale educaţionale personale,

efectuaţi următoarele operaţii:

1. Selectaţi, din cadrul arborelui de navigare, directorul Materiale

educaţionale personale.

2. Selectaţi meniul Operaţii pe Materiale educaţionale.

3. Apăsaţi butonul Creare.

4. Alegeţi opţiunea Creare lecţie.

5. Completaţi numele lecţiei.

6. Apăsaţi butonul OK.

Figura 5.3.1. Creare lecţiei

Pentru a completa proprietăţile lecţiei, urmaţi paşii:

1. Selectaţi numele lecţiei, din cadrul arborelului de navigare.

155

Figura 5.3.2. Editor lecţie

2. În fila Proprietăţile lecţiei, adăugaţi domenii şi niveluri asociate, resurse

comune şi cuvinte cheie.

3. Pentru a salva modificările, apăsaţi butonul Salvează.

Trebuie menţionat faptul că resursele comune vor fi utilizate la crearea

activităţilor în cadrul lecţiei. Pentru a adăuga o resursă comună, în fila

Adaugă resursă comună, completaţi următoarele câmpuri:

Figura 5.3.3. Fila Adaugă o resursă comună

- Identificatorul resursei – codul atribuit resursei pentru a fi recunoscută

când se adaugă activităţile în cadrul lecţiei.

- Descrierea resursei

- Tipul obiectului educaţional – natura resursei: joc educativ, text,

imagine, animaţie etc.

- Fişiere – Pentru a căuta fişiere asociate resursei, apăsaţi butonul Adaugă.

156

Din fereastra Adaugă fişiere, alegeţi Încarcă fişier (dacă doriţi să

valorificaţi resurse proprii) sau Copiază din spaţiul de lucru. Adăugaţi

fişierele, specificaţi tipul obiectului educaţional (text, imagine, animaţie

etc.) şi apăsaţi butonul Adaugă.

Figura 5.3.4. Adaugă fişiere

- Dependinţe – legături cu resurse comune create anterior.

- Cuvinte cheie – sunt necesare pentru căutarea în conţinutul materialelor

educaţionale din secţiunea Spaţiul de lucru.

Pentru adăugarea unei secţiuni în cadrul lecţiei, urmaţi paşii:

1. Din arborele de activităţi, accesaţi opţiunea Adaugă secţiune.

�

Figura 5.3.5. Adăugare secţiune

2. În fereastra Adaugă secţiune, completaţi numele secţiunii şi apăsaţi

butonul Adaugă.

157

Figura 5.3.6. Completarea numelui secţiunii

3. Completaţi câmpurile din fila Proprietăţile secţiunii:

Figura 5.3.7. Proprietătile secţiunii

Fiecare secţiune poate cuprinde mai multe activităţi. Pentru a adauga o

activitate simplă, urmaţi paşii:

1. Din arborele de activităţi alegeţi opţiunea Adaugă activitate simplă.

2. În fereastra Adaugă activitatea, completaţi numele activităţii şi apăsaţi

butonul Adaugă.

3. Completaţi câmpurile din fila Proprietăţile activităţii.

158

Figura 5.3.8. Proprietăţile activităţii

Crearea unui

document

HTML

Crearea unui document HTML

Pentru a crea un document HTML, efectuaţi următoarele operaţii:

1. Selectaţi din cadrul arborelui de navigare directorul Director Personal sau

un alt director în care se doreşte crearea fişierului.

2. Selectaţi meniul Operaţii pe fişiere.

3. Apasaţi butonul Document HTM.

4. Selectaţi opţiunea Creare document nou.

5. Completaţi numele documentului.

6. Apăsaţi butonul OK.

7. Completaţi şi formataţi pagina HTML. Editorul suportă introducerea facilă

de imagini, de animaţii, formatarea textului şi a layout-ului documentului

rezultat.

8. Apăsaţi butonul Save the file and exit pentru a finaliza operaţia.

Figura 5.3.9. Salvare document HTML

Opţiunea Salvează ca şablon permite utilizarea paginii create, ca punct de

pornire în elaborarea altor documente HTML.

159

Fişierul poate fi editat ulterior urmând paşii: selectaţi fişierul, apăsaţi butonul

Modifică document selectat, din meniul Document HTML, din bara de

instrumente.

Crearea unei formule matematice cu Editorul MathMedia

1. Acesaţi editorul de formule matematice.

Figura 5.3.10. Editorul MathMedia

2. Alegeţi, pe rând unul dintre tipurile de şabloanele existente şi selectaţi

şablonul potrivit.

- Şabloane de litere greceşti

- Şabloane pentru indici şi exponenţi

- Şabloane pentru fracţii şi radicali

- Sabloane pentru paranteze

- Şabloane de integrale etc.

Introduceţi cifrele, caracterele obişnuite şi operatorii aritmetici de la

tastatură.

Butonul Mod Text, schimbă modul de scriere (cursiv sau normal).

Finalizarea introducerii formulei se face prin clic în partea dreaptă a formulei.

Selectarea butonului Vizionare mărită permite mărirea obiectului.

Crearea unei ecuaţii chimice cu editorul ChemMedia Editor

Dacă sunteţi profesor de chimie, accesaţi tutorialul video disponibil pe

160

portalul AeL şi exploraţi modul de utilizare a editorului ChemMedia:

http://www.advancedelearning.com/multimedia/Editoare_AeL/Tutorial_Editoare_AeL/P2/

Figura 5.3.11. Editorul ChemMedia

Utilizarea editorului ElectroMedia

Dacă sunteţi profesor de fizică, acccesaţi tutorialul video de pe portalul AeL şi

exploraţi opţiunile oferite de editorul ElectroMedia:

http://advancedelearning.com/multimedia/Editoare_AeL/Tutorial_Editoare_AeL/P3/

Figura 5.3.12. Editorul ElectroMedia

Crearea unui

test

Crearea unui test

Un test poate fi creat individual sau poate fi generat dintr-o colecţie de teste.

Pentru crearea unui test, urmaţi paşii:

1. Selectaţi din cadrul arborelui de navigare directorul Materiale

161

Educaţionale Personale

2. Selectaţi, din partea dreaptă, meniul Operaţii pe Materiale educaţionale

3. Apăsaţi butonul Creare.

4. Alegeţi opţiunea Creare test.

5. Introduceţi numele testului.

6. Apăsaţi butonul OK.

Prin apăsarea butonului OK, în fereastra AeL test editor se va deschide

următorul îndrumar pentru crearea întrebărilor din cadrul testului.

Figura 5.3.13. Îndrumar creare întrebări test

Din meniul Test/ Proprietăţi se pot edita următoarele informaţii:

• Modul de navigare – poate fi “Liniar” sau “Non Liniar”. Modurile de

navigare determină căile generale de parcurgere a itemilor din cadrul

testului. Un test în modul liniar obligă elevul să parcurgă fiecare

element/întrebare la rând, fără posibilitatea de a se întoarce la

întrebările parcurse. Un test în modul nonliniar înlătură această restricţie,

elevul fiind liber să navigheze la orice element/întrebare din test, în orice

moment.

• Amestecă

Selectarea acestei opţiuni determină trimiterea întrebărilor în ordine

aleatoare. În situaţia in care nu bifaţi Amestecă, ordinea itemilor va fi

predefinită.

• Are limită de timp

Bifaţi această opţiune dacă doriţi parcugerea testului de către elevi într-

162

un interval de timp dat. În caz contrar, testul nu va avea nicio limită de

timp.

• Limită de timp

Limita de timp impusă va cuprinde intervalul de timp necesar formulării

răspunsurilor, la care se adaugă orice alt moment petrecut în parcurgerea

testului.

Figura 5.3.14. Modificarea proprietăţilor testului

Adăugarea întrebărilor în cadrul testului

Pentru a introduce întrebări în cadrul testului, urmaţi paşi:

1. Alegeţi din bara de meniu superior opţiunea Întrebare/ Adaugă

întrebare.

2. Completaţi denumirea întrebării şi tipul întrebării.

3. Apăsaţi butonul Salvează.

Tipurile de întrebări care se pot crea sunt:

• Întrebare de tip variante (presupune alegerea unui răspuns corect

din mai multe variante de răspuns);

• Întrebare de tip text (presupune formularea şi completarea

răspunsului de către elev; întrebarea solicită elaborarea unui răspuns scurt);

• Întrebare de tip încărcare fişier (presupune încărcarea pe platforma

cursului a unui fişier pregătit de elev, reprezentând răspunsul la întrebare).

• Întrebare de tip ordonare (presupune ordonarea corespunzătoare a

variantelor de răspuns).

• Întrebare de tip potrivire (presupune realizarea unei corespondenţe

între elementele aşezate pe coloane diferite)

• Întrebare de tip eseu (presupune construirea răspunsului de către

elev; se urmăreşte originalitatea răspunsurilor)

163

Utilizarea

platformei de

învătare în rolul

de cursant

Ce trebuie să stiu pentru a utiliza platforma eLearning în calitate de

cursant?

� Opţiunile care permit managementul cursului în rolul de cursant, se

găsesc în meniul Învăţare.

� Vizualizarea informaţilor despre curs se face accesând secţiunea Cursuri

disponibile, din meniul Învătare. Pentru a vizualiza materialele asociate

cursului, apăsaţi butonul Deschide curs. Din secţiunea Nume lecţie,

alegeţi materialul dorit şi apăsaţi butonul Parcurge.

� Din secţiunea Teme, puteti vizualiza şi rezolva temele de la curs. Lista

temelor poate fi exportată în fişier pdf.

� În secţiunea Absenţe şi note sunt afişate informaţi despre utilizatorul

curent.

� În secţiunea Rapoarte cursuri sunt detaliate acţiunile cursantului.

Temă de portofoliu

� Creaţi, direct pe platforma eLearning, conţinut educaţional digital (obiect

reutilizabil, lecţie interactivă sau test) pentru o lecţie la disciplina pe care

o predaţi. Includeţi elemente foto şi video.

164

Bibliografie

1. *** Council conclusions of 12 May 2009 on a strategic framework for European

cooperation in education and training ("ET 2020").

2. Adăscălitei, A. (2007). Instruire asistată de calculator. Didactică informatică, Iaşi, editura

Polirom.

3. Balica, M. (2010). Anchetă privind nevoile de formare în e-learning, 2010, Şcoala

Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucuresti.

4. Balica, M. (2009). Perspective asupra învăţării adulţilor şi educaţia la distanţă în Revista

de Pedagogie nr. 2/2009.

5. Botnariuc, P. (2005). Competenţe de utilizare a computerului necesare în profesia

didactică, în Revista de pedagogie, Bucureşti.

6. Brut, M. (2006). Instrumente pentru e-Learning. Ghidul informatic al profesorului

modern, Iaşi, Editura Polirom.

7. EACEA/Eurydice (2011). Key Data on Learning and Innovation through ICT at School in

Europe, Bruxelles.

8. European Commission (2008). Commission Staff Working Document on The use of ICT to

support innovation and lifelong learning for all – A report on progress. SEC(2008).

9. European Commission (2010). Communication from the Comission to the European

Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the

Committee of the Regions – A Digital Agenda for Europe. COM (2010).

10. European Commission (2003).Better E-learning for Europe, disponibil la

http://europe.eu.int.

165

11. Heilmann, Gregor; Werner B. Korte, Werner, B. Korte (2010). Analysis of the role of

Creativity and Innovation in school curricula in the EU27. A content analysis of curricula

documents, Institute for Prospective Technological Studies (IPTS), Directorate General

Education and Culture (DG EAC).

12. Higgins, Steve (2011).Toolkit of Strategies to Improve Learning - Summary for Schools,

Spending the Pupil Premium, CEM Centre, Durham University.

13. Ilie, M., Jugureanu, R., Păcurari, Ş. O., Istrate, O., Dragomirescu, E., Vlădoiu, D. (2008).

Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de e-learning,

Bucureşti, Editura Litera Internaţional.

14. Istrate, O. (2011). Evaluarea programelor de e-learning (teza de doctorat).

15. Koper, R; Tattersall (2000). Learning Design. A Handbook of Modelling and Delivering

Networked Education and Training. Education Technology Expertise Centre, Open

University of Netherlands.

16. Law, N., Pelgrum, W. and Plomp, T. (2008) Pegadogy and ICT use in schools around the

world. Findings from the SITES, London: Springer.

17. Noveanu, E.; Istrate, O. (2004). Impactul formativ al utilizării AEL în educaţie, TEHNE,

Bucureşti.

18. Noveanu, E., Potolea, D. (coord.), Velea, S., Botnariuc, P., Novac, C., Istrate, O. (2008).

Informatizarea sistemului de învăţământ: Programul S.E.I.

19. Noveanu, E. (2002). Tehnologia Informaţiei şi comunicaţiei - Ghid pentru formatori şi

cadre didactice. Bucureşti: MEC Consiliul Naţional pentru pregătirea cadrelor didactice.

20. Paun, E. & D. Potolea. (coord.).(2002). Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri

aplicative, Iaşi, Polirom.

166

21. Potolea, Dan; Toma, Steliana (coord.) (2008). Dezvoltarea profesională a cadrelor

didactice. O perspectivă evaluativa Experienţe şi realizări în context românesc,

Bucuresti.

22. Pounts-Lajus, Serge (2002).Trois raisons de dire eLearning, Observatoire des

technologies pour l'éducation en Europe.

23. Stephenson, J., Sangra, A. (2000) Pedagogical models and E-learning. (Document

disponibil la: www.uoc.edu, accesat in data de 10 noiembrie 2011.)

24. Toma, S. (coord.), Găbureanu, S., Făt, S., Novak, C. (2009). Teaching in the knowledge

society: The impact of the Intel Teach program in Romania, Elearning Romania,

Bucharest.

25. Turcitu, D., Pop, V., Panaghianu, M., Negoescu, G. (2010). Fizica. Manual pentru clasa a

VI-a, Bucuresti, Editura Radical.

26. UNESCO (2009). Standarde de competenţă în domeniul TIC pentru cadrele didactice

(SCCD-TIC). 1. Cadru pentru politici educaţionale. 2. Module de standarde de

competenţă. 3. Recomandări pentru implementare, Bucureşti, Comisia Naţională a

României pentru UNESCO & TEHNE-Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie.

27. http://www.learnactivity.com (Learning objects. Churchill, D. ,2005) accesat la 10

noiembrie 2011.

28. http://www.archive.org - an Internet library, offering permanent access to historical

collections that exist in digital format. Accesat la 10 noiembrie 2011.