COMISIA EUROPEANĂ

Modernizarea conturilor UEO mai bună gestionare a informaţiei

și transparenţă sporită

Ghidul dumneavoastră privind noul sistem de raportare financiară al UE

kg804043_RO_Couv.indd 2 19/05/08 11:00:40

O mai bună gestionare a fondurilor publice

Informaţiile fi nanciare de calitate sunt esenţiale pen-tru administrarea efi cientă a sectorului public.

Odată cu reforma con-tabilă din 2005, Uniunea Europeană s-a angajat ferm pe calea unui sistem de raportare fi nanciară de nivel mondial. Această

reformă se axează pe trecerea de la contabilitatea tra-diţională de casă la cea de angajamente, mai precisă și mai efi cientă.

Nu este vorba numai de o modifi care tehnică, ci de o schimbare profundă a culturii noastre de gestiune, esen-ţială pentru garantarea unui control efi cient al cheltu-ielilor, minimizarea riscului de eroare și îmbunătăţirea gestionării cotidiene a fondurilor UE.

Am convingerea că aceste îmbunătăţiri vor avea un efect vizibil și de lungă durată asupra rezultatelor înregistrate de UE și vor aduce benefi cii concrete pentru cetăţenii europeni.

Dalia GrybauskaitėComisarul pentru programare fi nanciară și buget

Responsabilitate și transparenţă

Utilizarea de către Comi-sia Europeană a Standar-delor internaţionale de contabilitate pentru sec-torul public la elaborarea noilor sale norme con-tabile reprezintă o etapă importantă în procesul de reformă a sistemului de gestiune fi nanciară, în sensul asigurării transpa-renţei totale în raportarea fi nanciară.

Federaţia Experţilor Contabili Europeni recomandă fără rezerve utilizarea contabilităţii de angajamente de către administraţiile și entităţile sectorului public, deoarece aceasta asigură o mai mare responsabilitate și transpa-renţa rapoartelor fi nanciare și furnizează informaţii de mai bună calitate în vederea planifi cării și a gestionării.

Sperăm că exemplul dat de liderii UE și de cei ai organi-zaţiilor publice și administraţiilor care au adoptat deja standarde similare va fi urmat de alţii, contribuind astfel la îmbunătăţirea transparenţei, clarităţii și comparabili-tăţii informaţiilor fi nanciare din sectorul public la nivel european și nu numai.

David DevlinPreședintele Federaţiei Experţilor Contabili Europeni

kg804043_RO_Couv.indd 3 19/05/08 11:00:42

1

Contabilitatea de angajamente pe scurt

Contabilitatea de casă și contabilitatea de angajamente

Contabilitatea de angajamente poate fi explicată cel mai bine în comparaţie cu tradiţionala contabilitate de casă:

• în contabilitatea de casă, tranzacţiile sunt înregistrate numai atunci când numerarul este încasat sau plătit. În contabilitatea de casă nu se face diferenţa între achiziţi-onarea unui bun și plata unei cheltuieli – ambele fi ind considerate simplu „plăţi”; în schimb, în contabilitatea de angajamente se face această distincţie;

• în contabilitatea de angajamente, tranzacţiile sunt recunoscute în momentul în care se produc: în cazul în care se trimite o factură în decembrie în baza unui proiect fi nanţat din fonduri europene, aceasta va fi înregistrată în luna respectivă, chiar dacă plata se va efectua în anul următor.

• în contabilitatea de angajamente, tra• în cîn contabintabilitatetatea de de angangajamajamenmente, te, tranzacţiile suntrecunoscute în momentul în carecurecunoscutoscute în mîn momomentuntul înîn care se produc: în cazulîn care se trimite o factuîn ccare se ttrimiteite o fafactură în decembrie în baza unuiproiect fi nanţat proiecoiect fi nafi nanţat din fonduri europene, aceasta va fi înregiîînregistrată în luna respectivă, chiar dacă plata se vaefectua în anul următor.

Avantajele contabilităţii de angajamente

Imagine completă asupra activelor și pasivelor

Prezentare multianuală a situaţiilor fi nanciare

Prezentare analitică a înregistrărilor contabile

Contabilitatea de angajamente în sectorul public – la nivel mondialŢările OCDE care elaborează situaţii fi nanciare consolidate conform principiilor contabilităţii de angajamente (1):

Efi cienţă sporită a gestionării și a luării de decizii datorită unei mai bune informaţii

Audituri mai efi ciente datorită unor înregistrări clare și coerente

Control politic mai strict datorită unei mai bune înţelegeri a impactului fi nanciar al politicilor

Risc de eroare în plăţile către benefi ciari redus la minimum

1

(2) (2)

Australia Canada Finlanda Franţa

Grecia Noua Zeelandă Suedia Elveţia

Regatul Unit Statele Unite Islanda Italia

(1) Sursă: Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

(2) Contabilitate de angajamente cu anumite elemente de contabilitate de casă.

kg804043_RO_int.indd 1 19/05/08 10:53:42

2

Conturile UE – privire de ansambluppppp

Conturile UE: Știaţi că…

... sistemul contabil al UE înregistrează aproximativ 1,45 de milioane de plăţi pe an?

Conturile Uniunii Europene îndeplinesc două obiective principale. În primul rând, oferă autorităţii bugetare a UE (Parlamentul Euro-pean și Consiliul Uniunii Europene, format din membri ai guvernelor statelor membre), precum și publicului larg, o privire de ansamblu asupra modului în care bugetul votat a fost executat în cursul anului (conturi bugetare care au la bază principiul contabilităţii de casă).

În al doilea rând, prezintă situaţiile fi nanciare ale instituţiilor pentru exerciţiul, inclusiv bilanţul, care descrie poziţia fi nanciară a Uniunii (toate activele și pasivele) la 31 decembrie (conturi generale care au la bază principiul contabilităţii de angajamente).

Conturile bugetare

Oferă o imagine detaliată a modului în care a fost cheltuit bugetul anual și, prin urmare, se bazează pe principiul contabilităţii de casă.

Conturile generale

Prezintă toate veniturile și cheltuielile exerciţiului fi nanciar (rezultat economic) și urmăresc stabilirea poziţiei fi nanciare a instituţiilor (bilanţ). Începând cu 2005, acestea se bazează pe contabilitatea de angajamente.

kg804043_RO_int.indd 2 19/05/08 10:53:47

3

Reforma ABAC

ABAC (Accrual Based Accounting – contabilitate de angajamente) face parte din efortul global al Comisiei de modernizare a gestionării fi nanţelor Uniunii Euro-pene. În decembrie 2002, Comisia a prezentat un plan de acţiune ambiţios, al cărui obiectiv era să orienteze contabilitatea generală spre un sistem de contabilitate de angajamente începând din 2005 – în numai doi ani! Conform planifi cării, în ianuarie 2005 noul sistem de contabilitate a devenit operaţional și o nouă serie de norme contabile a intrat în vigoare.

Standarde internaţionaleAceste noi norme sunt fundamentate pe standardele acceptate la nivel internaţional pentru sectorul public – IPSAS (International Public Sector Accounting Stan-dards – Standarde internaţionale de contabilitate pen-tru sectorul public) – iar, în ceea ce privește tranzacţiile contabile care nu sunt încă reglementate prin IPSAS, pe Standardele internaţionale de contabilitate (IAS) și Standardele internaţionale de raportare fi nanciară (IFRS) relevante.

InformaticăArhitectura informatică – element esenţial al sistemului contabil UE și al reformei – a fost revizuită atent, pentru a se garanta înregistrarea completă a fi ecărei operaţiuni contabile în momentul efectuării ei, și nu numai atunci când există o mișcare de numerar.

Rezultatul fi nal al acestui proces a fost pregătirea contu-rilor anuale 2005 pe baza noilor norme contabile.

Conturile UE și DAS

Declaraţia de asigurare sau DAS (déclaration d’assurance) este prezentată în fi ecare an de către Curtea de Conturi Europeană. În aceasta, Curtea formulează un aviz cu privire la două aspecte distincte:

1) fi abilitatea conturilor UE;

2) legalitatea și corectitudinea tranzacţiilor subiacente (de exemplu, dacă benefi ciarul a primit suma corectă la timp).

De la prima DAS, prezentată în 1994, Curtea a declarat că datele înregistrate în conturile UE sunt fi abile (1), cu anumite rezerve, principala dintre acestea constituind-o prefi nanţările (plăţile în avans către benefi ciarii ajutoarelor UE), care ar trebui înregistrate drept creanţe către UE atât timp cât proiectul nu este fi nalizat. Acest aspect a fost rezolvat în 2005 prin introducerea contabilităţii de angajamente.

(1) Pe de altă parte, până în prezent Curtea nu a putut exprima în nicio DAS un aviz pozitiv fără rezerve cu privire la corectitudinea anumitor tranzacţii (al doilea aspect), ceea ce este adeseori interpretat greșit drept aviz negativ în ceea ce privește conturile ca atare.

Reuniunea Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European cu membrii Curţii de Conturi Europene, la Luxemburg, în mai 2005

kg804043_RO_int.indd 3 19/05/08 10:53:51

4

Circuitul fi nanciar

Sisteme IT – securitate și funcţionalitate

Sistemele informatice formează artere de transmitere, analiză și stocare a informaţiilor contabile. Revizuirea atentă a sistemelor IT existente este un element-cheie al reformei.

Sisteme IT – securitate și funcţionalitateSi t ITSisteme IT – securitate șiSisteme IT – securitate și funcţuritate și funcţionși funcţionalitncţionalitatonalitatelitateate

Sistemele informatice formează artere de transmitere,Sistemele inforistemele informatice fotice formează mează artereartere de te de trantransmnsmitemitereere,e,analiză și stocare a informaţiilor contabile. Revizuireaanaliză și stanaliză și stocare a i fare a informaţiiormaţiilor coilor contabontabile. bile. Re. Revizevizuirzuireareaatentă a sistemelor IT existente este un element-cheieatentă antă a sistemelor Ilor IT exi txistente ete este ute un en elememenent-ct-cheheieieal reformei.l r f rmreformei.

Utilizatorul introduce operaţiunile fi nanciare în sistemul integrat bazat pe tehnologia web.

Bancă unică de date

• raportare• gestionare

Datele reconciliate se trimit unei bănci unice de date

SWIFT (2)• plăţi• încasarea veniturilor

Informaţii de mai bună calitate și mai complete privind conturile UE

Risc de eroare redus la minimum în plăţile către benefi ciari

Sistemele de gestionare fi nanciară ABAC:

• contracte• fl ux de activitate bugetară• fl ux de activitate conform

principiului contabilităţii de angajamente (facturi, garanţii, prefi nanţări)

• inventarul activelor• credite și împrumuturi

Parlamentul EuropeanGuvernele naţionaleCetăţenii europeni

Utilizatorul introduce

• fl u• fl u

pranpr

• in• cr

(1) SAP – unul dintre principalii furnizori de software în domeniul contabilităţii întreprinderilor și în

sectorul public; este marcă comercială înregistrată.

(2) SWIFT – societate de tip cooperativă din sectorul fi nanciar care furnizează servicii de mesagerie și

software de interfaţă pentru 7 800 de instituţii fi nanciare (de exemplu, bănci) în peste 200 de ţări.

Risc de eroare redus

Contabilitatea ABAC[utilizând programul SAP (1)]

Noi funcţionalităţi:• stocarea mai efi cientă și mai sigură a datelor• facilitarea controlului/trasabilităţii datelor, ceea ce permite un control

mai bun asupra modului de utilizare a fondurilor UE• noi fi șiere de entităţi juridice• date contabile integrate privind activele• contabilitate analitică• funcţii de gestionare a proiectelor

REZULTAT: NUMAI CONTABILITATE DE ANGAJAMENTE

4

kg804043_RO_int.indd 4 19/05/08 10:53:54

5

Contabilitatea ABAC – capacităţi sporite

Un registru general adaptat contabilităţii de angajamente, cuprinzând noi elemente precum:– prefi nanţări– garanţii– facturi

Informaţii fi nanciare

Contabilitatea costurilor

Sistem de proiecte

Gestionarea fondurilor

Credite și împrumuturi

Conturi de creditori/de debitori

Contabilitatea activelor

ContabilitateABAC

Acest modul conţine fi șierele entităţilor juridice (FEJ) actualizate în care se înregistrează toate părţile terţe cu care Comisia are relaţii fi nanciare, precum și conturile bancare aferente.FEJ permite Comisiei să își defi nească precis poziţia fi nanciară cu privire la partenerii, contractanţii, debitorii săi etc.

Utilizat pentru gestionarea bugetului votat și a operaţiunilor conexe, de exemplu a verifi cărilor privind disponibilitatea fondurilor.

Acest sistem reunește informaţii contabile privind activele UE. Dacă în trecut fi ecare sistem de gestiune dispunea de propriul sistem de raportare, datele sunt în prezent integrate în totalitate.

Acest nou instrument oferă acces la o defalcare a costurilor pe direcţii generale și pe domenii politice.

Instrument multianual de gestionare a proiectelor utilizat de Centrul Comun de Cercetare.

Corporate Financial Module (CFM) introduce creditele și împrumuturile efectuate de Direcţia Generală Afaceri Economice și Financiare în afara bugetului UE.

Gestiofondu

Contude de

pprivind disponibilitateafondurilor.

kg804043_RO_int.indd 5 19/05/08 10:54:02

6

Citirea conturilor anuale

Conturile anuale din 2005 au fost primele conturi ela-borate pe baza contabilităţii de angajamente. În cele ce urmează, vă prezentăm o selecţie de tabele și cifre esenţiale.

1. REZULTATUL BUGETAR

Rezultatul bugetar al exerciţiului descrie modul în care a fost cheltuit bugetul. Acesta reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor încasate pentru exerciţiul respectiv și totalul plăţilor efectuate din creditele exerciţiului, cu unele ajustări.

Îmbunătăţirea ratei de execuţie bugetară

În 2005, excedentul a reprezentat numai 2,3 % din bugetul total. Cifra fi nală a fost rezultatul a doi factori:

• venituri mai mari decât cele preconizate, ceea ce a mărit excedentul;

• o bună execuţie bugetară (99 %, cifră record), ceea ce a redus excedentul.

În conformitate cu tratatele UE, bugetul trebuie să fi e echilibrat în fi ecare an. Excedentul anual este înscris în bugetul pentru exerciţiul următor, ceea ce reduce nivelul contribuţiilor plătite de statele membre.

În situaţiile fi nanciare, o valoare negativă (de exemplu, o plată) se indică între paranteze.

În milioane EUR

Veniturile exerciţiului fi nanciar 107 091

Plăţi din creditele exerciţiului 2005 (103 548)

Credite de plată reportate în exerciţiul 2006 (1) (2 687)

Credite de plată AELS reportate din exerciţiul 2004 (91)

Anularea creditelor de plată neutilizate reportate din exerciţiul 2004

1 519

Diferenţe de schimb ale exerciţiului 41

Rezultat bugetar 2005 2 415

(1) Resursele bugetate pentru un anumit exerciţiu fi nanciar pot fi reportate în exerciţiul fi nanciar următor numai cu respectarea unor condiţii foarte stricte.

100 %

95 %

90 %

85 %

80 %

75 %2001 2002 2003 2004 2005

6

kg804043_RO_int.indd 6 19/05/08 10:54:08

7

În milioane EUR

Venituri operaţionale 107 890• Resurse proprii și alte contribuţii 103 964• Venituri din exploatare (inclusiv amenzi, recuperarea

cheltuielilor, venituri din operaţiuni administrative) 3 926

Cheltuieli operaţionale 107 597• Cheltuieli administrative 6 127• Cheltuieli operaţionale (1) 101 470

Excedentul din activităţile operaţionale 293

(Defi cit) din activităţile neoperaţionale (2) (8 014)

Cota de (defi cit) net a societăţilor asociate și asociaţilor în participaţiune (3)

(91)

(Defi cit) din activităţile ordinare (7 812)

Rezultatul economic al exerciţiului (7 812)

(1) Acestea cuprind toate cheltuielile importante ale UE, precum fondurile de coeziune și structurale, subvenţii pentru cercetare etc.(2) Această linie include rezultatul operaţiunilor fi nanciare, respectiv 30 milioane EUR, și evoluţia valorii totale estimate a drepturilor la pensie ale personalului UE (8 044 milioane EUR), care trebuie să fi e recunoscute în conturi, cu toate că veniturile corespunzătoare nu vor fi înscrise în bugetele viitoare și nu sunt recunoscute aici (a se vedea în Glosar: principiul prudenţei).(3) Investiţiile în Fondul European de Investiţii și Programul european de navigare prin satelit (Galileo).

2. CONTUL DE REZULTAT ECONOMIC

Această situaţie fi nanciară prezintă toate veniturile și cheltuielile din cursul exerciţiului fi nanciar, chiar dacă mișcările de numerar corespondente vor avea loc abia în exerciţiile fi nanciare ulterioare.

Știaţi că…

... 76 % din cheltuielile Uniunii sunt delegate statelor membre, în baza așa–numitei gestionări repartizate?

Rezultatul economic al anului este refl ectat de principiile contabilităţii de angajamente, în cadrul cărora cheltuielile (inclusiv estimările pe termen lung) sunt recunoscute înaintea veniturilor. Cifra rezultată corespunde cheltuielilor pe care statele membre au convenit să le suporte și pe care le vor acoperi în următorii ani. Această noţiune nu trebuie confundată cu defi citul bugetar naţional (respectiv atunci când într-un anumit an se cheltuiesc mai mulţi bani decât se încasează); de fapt, în 2005, bugetul UE a înregistrat un excedent, care a fost restituit statelor membre (a se vedea pagina 6).

Gestiune centralizată (de Comisie): 22 %

Gestiune descentralizată și în comun (delegată ţărilor

terţe sau organizaţiilor internaţionale): 2 %

Gestiune repartizată: 76 %

Surse de venituri în 2005:

• 66 %: rată uniformă aplicată venitului naţional brut al statelor membre UE;

• 15 %: rată uniformă aplicată bazei TVA a tuturor statelor membre UE;

• 13 %: taxe vamale, taxe agricole și cotizaţii pentru zahăr;• 6 %: sume necheltuite în exerciţiile fi nanciare anterioare,

contribuţii ale personalului UE etc.

kg804043_RO_int.indd 7 19/05/08 10:54:11

8

În milioane EUR

Active imobilizate 31 415• Imobilizări necorporale 27• Imobilizări corporale 4 141• Investiţii 1 874• Credite 2 397• Prefi nanţări pe termen lung 22 732• Creanţe pe termen lung 244

Active circulante 27 291• Stocuri 126• Investiţii pe termen scurt 1 440• Prefi nanţări pe termen scurt 6 633• Creanţe pe termen scurt 7 238• Numerar și echivalente de numerar 11 854

Total active 58 707

Pasive imobilizate 38 026• Benefi cii ale angajaţilor 33 156• Provizioane pentru riscuri și cheltuieli 1 097• Pasive fi nanciare 1 920• Alte pasive pe termen lung 1 853

Pasive circulante 82 825• Provizioane pentru riscuri și cheltuieli 275• Pasive fi nanciare 22• Conturi creditoare 82 528

Total pasive 120 851

Active nete (62 145)

Activele nete sunt reprezentate de: Rezerve 2 808 Sume care vor fi solicitate statelor membre, (64 953) dintre care • Pensiile personalului (termen lung) (33 156) • Alte sume (31 797)

3. BILANŢ

Bilanţul cuprinde o descriere a activelor și pasivelor la sfârșitul exerciţiului fi nanciar. Activele sunt prezentate în funcţie de lichiditate (potenţialul de transformare în numerar), iar pasivele sunt prezentate în funcţie de gra-dul de exigibilitate.

Exemple de active imobilizate:• imobilizări necorporale – de exemplu, programe de calculator;• imobilizări corporale – terenuri, clădiri, echipamente etc.;• investiţii – Fondul de garantare, Fondul European de Investiţii,

asociaţii în participaţiune (de exemplu, programul Galileo);• prefi nanţări pe termen lung – de exemplu, avansuri plătite statelor

membre în cadrul Fondurilor structurale.

Exemple de active circulante:• stocuri – precum echipamentele știinţifi ce și

materialele de producţie utilizate de Centrul Comun de Cercetare, publicaţii ale Ofi ciului pentru Publicaţii;

• investiţii pe termen scurt – titluri de valoare disponibile pentru vânzare;

• prefi nanţare pe termen scurt – avansuri plătite benefi ciarilor, dar nesoldate;

• creanţe pe termen scurt – de exemplu, sume din resurse proprii datorate de statele membre;

• numerar și echivalente de numerar – toate fondurile pe care Comisia le păstrează în conturile sale bancare, inclusiv sumele „îngheţate” în așteptarea unei decizii judecătorești.

Exemple de pasive imobilizate:• drepturi viitoare la pensie ale personalului UE (benefi ciile angajaţilor);• dezafectarea unităţilor nucleare (provizioane pentru riscuri și

cheltuieli).

Pasivele circulante includ cheltuielile eligibile suportate de benefi ciarii fondurilor UE (conturi creditoare).

Activele nete ale UE refl ectă aplicarea normelor și principiilor contabilităţii de angajamente (de exemplu, principiul prudenţei – a se vedea în Glosar) unui organism public care își fi nanţează activităţile nu prin imobilizări corporale, ci, în principal, prin dreptul de a percepe venituri (resurse proprii) de la statele membre. Astfel, activele nete sunt cheltuieli deja angajate, pentru care veniturile corespunzătoare vor fi percepute ulterior, înainte de efectuarea plăţii reale. Aceste cheltuieli au fost suportate numai pentru că statele membre au acceptat să le fi nanţeze.

kg804043_RO_int.indd 8 19/05/08 10:54:13

GlosarGlosarGGlosaarABAC (Accrual Based Accounting – contabilitate de

angajamente): acronim care desemnează proiectul Comisiei Europene de trecere de la contabilitatea de casă la contabilitatea de angajamente, precum și noul sistem de contabilitate care a fost introdus (a se vedea paginile 3-5).

Active: resurse controlate de o entitate ca urmare a unor evenimente din trecut, din care se așteaptă ca entitatea să obţină benefi cii economice viitoare sau potenţial de serviciu.

Contabilitate de angajamente: un sistem de contabilitate care recunoaște „faptele generatoare”, și nu transferurile de numerar (a se vedea pagina 1).

Contabilitate de casă: sistem de contabilitate care înre-gistrează operaţiunile numai în urma unei mișcări de numerar (a se vedea pagina 1).

Credite: fondurile bugetului. Bugetul prevede atât anga-jamentele (garanţii legale pentru asigurarea fi nanţării – în consecinţă, „credite de angajament”), cât și plăţile (numerar sau transferuri bancare către benefi ciari – „credite de plată”). Creditele de angajament și de plată diferă adesea deoarece angajarea, în cazul programelor și proiectelor multianuale, survine în general în anul în care se adoptă decizia, în timp ce plăţile se efectuează în cursul mai multor ani, pe măsura punerii în aplicare a programului sau a proiectului.

DAS (de la déclaration d’assurance): declaraţie de asigu-rare privind conturile UE și tranzacţiile subiacente, prezentată de Curtea de Conturi Europeană (a se vedea pagina 3).

Pasive: obligaţiile actuale ale entităţii, generate de eveni-mente din trecut și a căror regularizare se așteaptă să se tra-ducă, pentru entitate, printr-o ieșire de resurse proprii.

Prefi nanţare: plată cu scopul de a oferi benefi ciarului un avans pentru realizarea unui proiect (fond de trezore-rie); conform contabilităţii de angajamente, aceasta nu este înregistrată ca activ, deoarece, atât timp cât nu sunt întrunite condiţiile contractuale, nu este vorba de o cheltuială defi nitivă (a se vedea paginile 3 și 8).

Principiul prudenţei: principiu contabil conform căruia activele și veniturile nu trebuie supraevaluate, iar pasivele și cheltuielile nu trebuie subevaluate (a se vedea pagina 8). Acesta este motivul pentru care contabilitatea de angaja-mente recunoaște cheltuielile înaintea veniturilor.

Resurse proprii: sume plătite automat la bugetul Uniunii Europene, în temeiul tratatelor și al legislaţiei de punere în aplicare, fără să fi e necesar ca autorităţile naţionale să adopte vreo decizie ulterioară.

Se aşteaptă ca noul sistem contabil, în special datorită unui circuit fi nanciar ameliorat și unei gestionări mai efi ciente a proiectelor, să faciliteze plata fondurilor UE către benefi ciarii UE și să reducă riscul de eroare.

kg804043_RO_Couv.indd 4 19/05/08 11:00:44

Pentru mai multe informaţii privind conturile, bugetul, programarea financiară și contabilitatea UE:

Bugetul UE:http://ec.europa.eu/budget/index.htm

Comisarul Dalia Grybauskaitė:http://ec.europa.eu/commission_barroso/grybauskaite/index.htm

Direcţia Generală Buget: http://ec.europa.eu/dgs/budget/index.htm

Federaţia Experţilor Contabili Europeni:http://www.fee.be

Pentru observaţii privind această broșură: budget@ec.europa.eu

Europe Direct este un serviciu care vă ajută să găsiţi răspunsurile la întrebările despre Uniunea Europeană.

Telefon gratuit (*):

00 800 6 7 8 9 10 11

(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele cu prefixul 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Credit foto: Digital Vision Ltd, pagina 9; Getty lmages, copertă; Comunităţile Europene, paginile 2, 3, 4, 5.

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet. Acestea pot fi accesate pe serverul Europa (http://europa.eu).Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2008ISBN 978-92-79-08575-8© Comunităţile Europene, 2008Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Printed in BelgiumTIPĂRIT PE HÂRTIE ÎNĂLBITĂ FĂRĂ CLOR

KV-30-08-308-RO-C

ISBN 978-92-79-08575-8

kg804043_RO_Couv.indd 1 19/05/08 11:00:46