Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst

8/16/2019 Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst

1/22

Lect. Dr. Naiana Vatavu


2/22

Progreseleînregistrate de copiii

situați la palierulsuperior al

spectrului autist(Baron-Cohen,

Belmonte, 2005;Chevallier, Grèzes,

Molesworth, Happé,2012)

Nevoia de a răspundecerințelor specifice alecopiilor cu TSA și de a

asigura integrareainformațiilor științifice

în terapie

Descoperirilerecentepropuse deprincipalele

teorii dindomeniu auconturat noidirecții de

experimentareși intervenție


3/22

Începând cu anul 2013 şi cu publicarea noului manual DSM-V, categoria

tulburărilor pervazive de dezvoltare a fost anulată, tulburările de spectru autistfiind incluse acum în categoria Tulburărilor de Dezvoltare, alături de Tulburareade Învățare, Tulburările de Limbaj/Comunicare, Tulburarea de CoordonareMotorie

Criteriile principale rămân în continuare trei, însă primul criteriu le înglobeazăpe primele două prezentate în manualele anterioare – DSM-IV

◦ Anomaliile din sfera interacțiunii sociale și dizabilitățile comunicaționale

◦

Comportamente, interese și activități restrictive, stereotipe, repetitive

◦ Simptome din sfera senzorial- motrică: răspunsuri anormale la stimuliisenzoriali – hiporesponsivitate sau hiperresponsivitate


4/22


5/22

Teoriasistemelordinamice

Teoria slabeicoerențecentrale

Teoriadeficituluimotivațional

Principiul învăţării şi

executării în totalitate aunei mişcări -implicarea înactivitate şi finalizarea ei

conduc la integrareasistemică

în cadrul programuluiartterapeutic temele sunt tratateca proiecte globale și ca proiecte

puctuale . Cele punctualerespectă baremele abordării

dinamice

Persoanele cu TSA sunt mult

mai puțin motivate pentru a seangaja în comunicarea socială

Persoanele cu TSA proceseazăinformațiile senzoriale ,,bucată

cu bucată” acest aspectdeterminând performanțe

superioare la o serie de sarcini

și inferioare la altele (Teoriaslabei coerențe centrale, Frith,

2008)

re)integrarea perceptivă . Temecentrate pe alcătuirea de colaje:

compunerea întregului prin juxtapunerea pieselor este o

strategie de percepere corectă și

de restructurare a întregului

Echilibrarea nevoii de noutate care

determină focalizarea atenției și

implicarea proceselor motivaționale cu

nevoia de similitudine pe care o

manifestă copiii autiști a fost o

provocare


6/22

Terapia ABA(analiza aplicată acomportamentului)

Terapiaeducațională

TEACCH

Terapia SIT(terapia de

integraresenzorială)

Fiecare copil are locul său

prestabilit, sunt folositepictogramele sau este prezentatprogramul zilei la începutul

ședinței (Peeters, 2009)

Artterapie

Spațiul primitor sprijină explorareamultimodală (McNiff, 2009).

Terapeutul asigură un spațiu sigurși creativ, un ,,mediu de susținere”

(McNiff apud Winnicott, 2009 )

Profilul de dezvoltaredezechilibrat al copiluluiautist poate fi privit ca o

structură lipsită deritmicitate. Pictura este oalăturare de pete, linii,

semne grafice carecompun un ritm (prin

alăturarea și suprapunerearitmurilor rezultă formele).Structurarea spațiului și aprocesului urmăresc

compunerea unui ritm

Sistemul de ,,fading prompts” șiadaptarea strategiei DTT(discrete trial training)

Modelul terapeutic a fost creat

pentru a completa și sprijinidemersul comportamental.Structurarea temelor în

secvențe împărțite de la simplula complex

Principalul beneficiu alstrategiilor de integrare

senzorială este îmbunătățireacapacității copilului de a- și

modula comportamentul și de aparticipa la interacțiunea socială(Baranek, 2002)

Activități bazate pe exploraretactilă și pe desensibilizarea la

anumite medii sau texturi


7/22

Dezvoltareacapacităților din

sfera manualitățiifine

• Întinderea după obiect• Prinderea obiectului• Transportarea• Desprinderea voluntară• Manipularea în mână aobiectului• Utilizarea manualăbilaterală

Programul artterapeutic datorităexperimentării cu diferite

tehnici, suprafețe și materiale delucru este cel mai potrivit pentru

maximizarea capacităților din

sfera manualității fine

Creșterea abilitățilorperceptive globale

Conform Teoriei slabeicoerențe centrale (Frith,

2008) persoanelediagnosticate cu TSA

decriptează cu dificultateconfigurația globală

datorită deficitului în aintegra în manieră corectă

detaliile care compunconfigurația

Colaje prin care să maximizămabilitățile de integrare a schemei

corporale (întregul) prinintegrarea corectă şi graduală asegmentelor corporale (părțile).

Ex: proiectul ,,Portret-colaj ”

Dezvoltarea abilitățilorcomunicaționale

Folosirea repetitivă acuvintelor (ecolalie),decriptarea deficitară a

expresiilor faciale

Prin vorbirea despre, desenare,explorare tactilă, dar în special

prin decupare și integrare,copilul va avea un contactcomplet și multimodal cu

elementele care compun chipul

uman.


8/22


9/22

Echilibrareaproblemelor demodularesenzorială

”Ei (copii cu autism) își potacoperi urechile atunci când aud

un zgomot specific (ex.clopoțelul de la școală), sau nupot răspunde la stimuli care artrebui să le solicite atenția (ex.cineva care le strigă numele).

Aceste comportamente

neobișnuite sunt uneori descriseca și ”comportamente

senzoriale” (Ben-Sasson et al.apud Kern et al., 2008)

Crearea contextelor optime pentru explorarea în siguranță și graduală atexturilor, culorilor sau materialelor anxiogene sau slab integrate prin:

- eliminarea fondului muzical la cererea participanților pentru a cabruiajul să nu se interpună învățării și experimentării

- structurarea spațiului astfel încât toate materialele și obiectele să fieordonate, asigurând explorarea în siguranță

- integrarea materialelor interesante în cadrul proiectelor creative


10/22

rganizarea se traduce și în dispunerea materialelor pe masă, pregătirea pentru grup șistructurarea per ansamblu a spațiului de lucru. r incipalul reper în organizarea sp țiului estevârsta emoțion lă a p rticip nților nu vârsta ment lă . Cunoscând preferințele copiilor cu TSApentru constanță și teama de schimbare am strcturat spațiul astfel încât să respectămpreferința lor, însă în același timp să aducem un element nou în cadrul fiecărei întâlniri

Am menținut constante locurile ocupate de copii; am delimitat de asemenea o zonă foartestructurată – în fața fiecărui loc se afla coala albă sau cu puncte predefinite de terapeut, unnumăr egal de pensule dispuse în partea de sus a colilor - și o zonă nestructurată – recipientulcu creioane poziționat la mijlocul distanței dintre coli. Operarea cu zona structurată estemenită să confere un sentiment de siguranță și să organizeze întreg procesul terapeutic odatăcu așezarea copilului la masă; zona nestructurată este destinată împărțirii materialelor (copiii

trebuie să aleagă, să împartă, să facă schimb), exersării abilității de respectare a regulilor (lafinalul orei copiii trebuie să pună obiectele la loc în ,,zona nestructurată”) și flexibilizăriipatternurilor obsesive - terapeutul aduce în mod indirect o schimbare în mediul copilului astfel ,,negociindu- și” punctul de vedere și accesul în lumea participantului


11/22


12/22

Modelul de intervenție artterapeuticStructura modelului de intervenție artterapeutic. Proiecte globale și proiecte punctuale


13/22

Temele propuse au fost centrate pe dezvoltarea disponibilităților

compensatorii, pe corectarea patternurilor comportamentale sau senzorialedeficitare și pe învățarea de noi concepte sau abilități

Am conceput 6 teme (Corpul uman, Repere de timp și spațiu, Mijloace de

transport, Supereroi, Obiecte și Peisaj 3D) având nivele diferite de dificultate

sau complexitate în funcție de numărul de secvențe necesare pentru

finalizare sau de constructrele psiho-comportamentale care necesitau

corecție. Astfel am avut teme care au fost finalizate într-o întâlnire (fiind

necesar un proiect punctual) – ex.: Tema ,,Peisaj 3 D” și teme foarte ample

compuse dintr-o serie de proiecte punctuale și globale – ex.: Tema ,,Corpul

uman ”


14/22

Proiectele globale se întind pe mai multe ședințe, iar proiectele punctuale sunt cele care necesită osingură întâlnire. O ședință este compusă dintr-un proiect punctual și începerea sau finalizarea unuiproiect global

Proiectul punctual este o sarcină cu un grad redus de dificultate pe care copilul o poate rezolva încadrul unei întâlniri. Proiectele punctuale presupun colorarea unei forme predesenate, unirea punctelor

existente pentru a realiza un desen, trasarea de semne grafice aleatorii

Proiectele punctuale se folosesc de obișnuința copiilor cu sistemul bazat pe recompense din terapiaABA, transformând-o într-o ancoră motivațională extrinsecă cu mai puține riscuri mult mai non-invazivă comparativ cu recompensele alimentare) și cu avantajul de a crea o punte de legătură maiechilibrată între terapeut și copil. Condiționarea nu mai este strâns legată de o recompensă din parteaterapeutului ci ține de o acțiune ce stă în puterea copilului – el este cel care creează și oferărecompensa, terapeutul creează doar cadrul . Terapeutul nu îi mai oferă o recompensă materială, cifinalizarea proiectului este recompensa în sine. Copiii cu autism sunt centrați pe a finaliza un demersiar faptul că pot face acest lucru în cadrul unei întâlniri este gratificant


15/22


16/22

În cadrul acestor proiecte punctuale terapeutul a desenat forma iar participantul a colorat încercând să respecte conturul

pe cât posibil

Nivelul de dificultate al proiectelor punctuale a crescut progresiv fără a necesită însă mai mult de o întâlnire. Un proiect punctual cu un nivel de dificultate mai ridicat a fost ,,Unirea punctelorpreexistente pentru a obține un portret și colorarea acestuia”


17/22


18/22

Tema ,,Corpul uman ” –Proiectul global ,,Portret mobil ”


19/22


20/22


21/22


22/22

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	mihai-cristina
View:	223 times
Download:	1 times

Modelul de Interventie Artterapeutic in Terapia Copilului Cu Tulburare de Spectru Autst

Documents