Studiu de circulaie pe oseaua Naional Podul de Piatr

Studiu de circulaie pe oseaua Naional Podul de Piatr2015

Universitatea Tehnic Gh. Asachi, Iai Facultatea de Mecanic

ProiectModelarea, sistematizarea i optimizarea circulaiei rutiere

Studiu de circulaie oseaua Naional Podul de Piatr

Coordonator tiinific:ef lucrri dr. Ing. Damian Ioan

Masterand: Furtun Alexandru-IonuS.P.C.R. II - 2015

Cuprins:Capitolul 1 Introducere31.1 Echivalarea vehiculelor31.2 Intensitatea orara de calcul a drumurilor5Capitolul 2 Calculul capacitaii de circulatie a strazilor82.1 Principii, parametrii si calculul capacitatii de circulatie9Capitolul 3 Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi113.1 Prevederi generale113.2 Principii si parametri de calcul123.3 Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor echipate cu semafoare153.3.1 Caracteristici functionale153.3.2 Parametri si relatii specifice semaforizarii183.3.3 Prescriptii privind programul de semaforizare20Capitolul 4 Exemplu de calcul224.1 Studiu de circulatie pe oseaua Naional Podul de Piatr224.2 Prezentarea intersectiei:224.3 Reprezentarea grafica a intersectiei234.4 Calcularea intensitatii traficului rutier pe intervale orare234.5 Diagrama rezultata in urma calcularaii intensitatii traficului rutier pe intervale orare324.6 Calculul capacitatii intersectiei334.7 Calculul ciclului de semaforizare40Bibliografie:44

Capitolul 1 Introducere

Modul de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon, precum si calculul intensitatii orare a traficului sunt necesare la:-determinarea intensitatii traficului actual si de perspectiva,precum si examinarea dinamicii evolutiei in timp a circulatiei rutiere;-determinarea gradului de motorizare echivalent pentru ansamblul vehiculelor rutiere din localitati;-incadrarea drumurilor publice in clase tehnice in functie de intensitatea circulatiei;-efectuarea calculelor de capacitate de circulatie a drumului, precum si stabilirea numarului necesar de benzi de circulatie ale partii carosabile;-proiectarea lucrarilor de drumuri, a intersectiilor, la acelasi nivel si la nivele diferite, a trecerilor si refugiilor pentru pietoni, a programului de functionare al semafoarelor;-prevederea spatiilor necesare pentru dotari rutiere cum sunt: parcaje, platforme de stationare, statii de intretinere auto etc.;

Echivalarea traficului rutier se efectueaza in cadrul studiilor de circulatie pentru sistematizarea retelei de drumuri, precum si in cadrul proiectelor de investitii pentru drumuri, inclusive strazi.

Prevederile standardului STAS 7348-86 cu referire la echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacitatii de circulatie, se aplica la toate categoriile si clasele tehnice de drumuri si strazi, stabilite in comformitate cu reglementarile legale in vigoare.Prevederile aceluiasi standard nu se aplica la echivalarea vehiculelor pentru dimensionarea grosimii structurii sistemelor rutiere.Coeficientul de echivalare reprezinta raportul dintre ocuparea dinamica a suprafetei carosabile a drumului de catre vehiculul fizic in corelare cu gradul sau de mobilitate comparative cu vehiculul etalon care este autoturismul notat cu .Intensitatea orara de calcul a drumului reprezinta numarul de vehicule etalon care circula intr-un sens, respective in ambele sensuri, intr-o ora conventionala de varf si care in decursul unui an poate fi depasit intr-un numar limitat de ore

1.1 Echivalarea vehiculelor

Coeficientii pentru echivalarea vehiculelor fizice in vehicule etalon , cand drumurile (inclusive strazile) sunt in palier sau au declivitati mai mici sau egale cu 2%, sunt comform tabelului 1.

Tabelul 1

Nr.crt.Categoria sau tipul de vehicule fiziceCoeficientul de echivalare in vehicule etalon (Vt)

Pe drumuri in afara localitatiiPe strazi in localitati

1Bicicleta, motocicleta, scuter, motoreta, tricicleta0,50,5

2Autoturism cu sau fara remorca, motocicleta cu atas1,01,0

3Microbus, autofurgoneta, autocamioneta cu sarcina utila pana la 15 kN, cu sau fara remorca1,01,2

4Autocamion cu sarcina utila de 15-50 kN, tractor, vehicul special (agricol, utilaj de constructii etc.)2,03,0

5Autocamion cu sarcina utila peste 50 kN , autobuz2,53,5

6Autotractor cu sa si semiremorca tractor sau remorcher cu trailer3,54

7Vehicul agabaritic-8

8Remorca la autocamion si la tractor1,51,5

9Tramvai motor, troleibuz-4,5

10Remorca tractata, sau articulata, la vehicule cu transport in comun-2

Coeficientii de echivalare pentru autovehicule grele si de transport in comun , in cazul strazilor cu declivitati mai mari de 2% , sunt comform tabelului 2.

Tabelul 2

Nr.crtCategoria sau tipul de vehicule fiziceDeclivitate %

3456 si peste

Coeficientii de echivalare

1Autocamion cu sarcina utila peste 50 kN, autobuz46810

2Autotractor cu/sau/si semiremorca tractor sau remorcher cu trailer571015

3Vehicul agabaritic10121525

4Remorca la autocamion si la tractor2345

5Tramvai motor, troleibuz61015-

6Remorca tractata, sau articulata, la vehicule cu transport in comun345-

Calculul de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon se face cu relatia:

, in care:

= intensitatea traficului exprimata in vehicule etalon (), in unitatea de timp, ora sau zi;= numarul de vehicule fizice de categoria i, in unitatea de timp, ora sau zi; = coeficientul de echivalare pentru categoria i de vehicule fizice.

1.2 Intensitatea orara de calcul a drumurilor

Intensitatea orara de calcul se exprima prin numarul echivalent de vehicule etalon , si constituie parametrul principal pentru dimensionarea lucrarilor de drumuri. Aceasta reprezinta, de regula, traficul prognozat pentru o etapa de 15 ani, sau pentru o prima etapa intermediara (de exemplu 5 ani) pornind de la intensitatea traficului existent.Inregistrarile traficului existent se efectueaza comform reglementarilor legale in vigoare, fie in mod permanent cu aparate automate de inregistrare (contori) fie in perioade semnificative de timp (de exemplu 6 16 ore/zi) prin recensaminte de circulatie generale sau partiale, folosind mijloace manuale sau automate de inregistrare.Caracteristicile traficului existent folosite la determinarea intensitatii orare de calcul se exprima, dupa caz, prin: Curba de variatie orara a traficului zilnic echivalent, inregistrat in mod permanent ( in 24 ore) sau numai pentru esantioane semnificative de timp (respective 6-16 ore/zi), exemplificata ca in Fig.1:

Fig.1

Diagrama de variatie zilnica, respective saptamanala si lunara a traficului echivalent inregistrat in decursul anului, exemplificata in fig. 2:Fig.2

Curba de variatie orara a traficului anual echivalent N, inregistrat permanent in 8700 ore/an si clasat in ordine descrescatoare a numarului de vehicule etalon , exemplificata in Fig. 3:

Fig.3

Intensitatea orara de calcul pentru strazi se poate stabili in cadrul studiilor de circulatie din localitati si prin procedee analitice considerandu-se perioadele (momentele) caracteristice de varf ale circulatiei, care se repeta (zilnic, saptamanal etc.) asa cum sunt: deplasarile pentru munca, transporturile tehnologice, deplasarile pentru aprovizionare si pentru relatii social-culturale sau deplasarile de sfarsit de saptamana si in zilele de odihna si sarbatoare.Pentru circulatia urbana intensitatea traficului in ora de varf se determina prin:-insumarea intensitatilor maxime din doua jumatati de ora successive care dau maximul orar al zilei;-insumarea intensitatilor maxime din patru sferturi de ora successive care dau maximul orar al zilei, in cazul intersectiilor.

Capitolul 2 Calculul capacitaii de circulatie a strazilor

In standardul STAS 10144/5-89 este prezentat calculul capacitatii de circulatie a strazilor, in functie de caracteristicile traficului si de conditiile urbanistice, pentru desfasurarea fluenta si in siguranta a circulatiei.Caracterul capacitatii de circulatie a strazilor se efectueaza pentru preluarea fluxurilor de vehicule a caror intensitate orara de calcul se stabileste comform STAS 7348-86. Capacitatea de circulatie, respective numarul maxim de vehicule care se pot deplasa intr-o ora, in mod fluent si in conditii de siguranta a circulatiei, depinde de urmatorii factori :

Caracterul circulatiei:-flux discontinuu (intermittent sau pulsatoriu) cu opriri la intersectii;-flux continuu, fara opriri la intersectii cand acestea sunt denivelate sau dirijarea traficului se face in sistem coordonat (unda verde);

Caracteristicile traficului:-intensitatea si frecventa sosirilor de vehicule;-viteza medie de circulatie;-componenta traficului pe categorii de vehicule, inclusive caracteristicile lor constructive si dinamice.

Structura retelei principale de strazi:-elementele geometrice ale strazilor;-distantele intre intersectii si treceri intermediare pentru pietoni, amenajarea si echiparea acestora.

Caracteristica suprafetei de rulare:-planeitatea;-rugozitatea;

Organizarea circulatiei:-reglementarea acceselor si a stationarilor;-sistemele de semnalizare si echipare tehnica.

Caracteristicile psihologice si fiziologice ale conducatorilor de vehicule:-timpul de perceptie reactie;-timpul limita de asteptare la intersectii.

Calculul capacitatii de circulatie in sectiunea curenta a strazii se coreleaza cu calculul capacitatii de circulatie la intersectii in vederea asigurarii fluentei circulatiei pe reteau de strazi aferenta.

2.1 Principii, parametrii si calculul capacitatii de circulatie

Determinarea intensitatii maxime a traficului viitor probabil se efectueaza in cadrul studiilor de circulatie tinand seama de prognoza cresterii circulatiei pentru o perioada de minim 15 ani.

Capacitatea de circulatie depinde de:-viteza de circulatie;-componenta traficului (vehicule cu viteze de circulatie