+ All Categories

MNG PBP

Date post: 24-Dec-2015
Category:
Upload: ioannas
View: 4 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
114
Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi Cap.1. Organizarea şi funcţionarea cheltuielilor bugetare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi 1.1 Scurt istoric Începând cu 1 ianuarie 1999, a intrat în vigoare Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate (Legea nr. 145/1997), conform căreia au început să funcţioneze şi casele de asigurări ca instituţii publice autonome, prin urmare şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). În conformitate cu Legea 95 / 2006 privind reforma în sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi este o instituţie publică, cu personalitate juridică, cu buget propriu, în subordinea CNAS. CAS Iaşi funcţionează pe baza statutului propriu, care respectă prevederile statutului-cadru, aprobat de consiliul de administraţie al CNAS. Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi administrează fondul de asigurări sociale de sănătate (FASS), fond constituit din contribuţia asiguraţilor, contribuţia persoanelor fizice şi juridice care angajează personal salariat, subvenţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, alte venituri. CAS Iaşi reprezintă interesele asiguraţilor săi, 790.000 la o populaţie de 823.388 locuitori ( la 01.01.2009), cu un grad de urbanizare de 48%. Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi aplică politica şi strategia generală a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în 3
Transcript
Page 1: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Cap.1. Organizarea şi funcţionarea cheltuielilor bugetare la Casa de

Asigurări de Sănătate Iaşi

1.1 Scurt istoric

Începând cu 1 ianuarie 1999, a intrat în vigoare Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate

(Legea nr. 145/1997), conform căreia au început să funcţioneze şi casele de asigurări ca instituţii

publice autonome, prin urmare şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). În

conformitate cu Legea 95 / 2006 privind reforma în sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi

este o instituţie publică, cu personalitate juridică, cu buget propriu, în subordinea CNAS. CAS

Iaşi funcţionează pe baza statutului propriu, care respectă prevederile statutului-cadru, aprobat de

consiliul de administraţie al CNAS.

Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi administrează fondul de asigurări sociale de sănătate

(FASS), fond constituit din contribuţia asiguraţilor, contribuţia persoanelor fizice şi juridice care

angajează personal salariat, subvenţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, alte venituri.

CAS Iaşi reprezintă interesele asiguraţilor săi, 790.000 la o populaţie de 823.388 locuitori ( la

01.01.2009), cu un grad de urbanizare de 48%.

Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi aplică politica şi strategia generală a Casei Naţionale

de Asigurări de Sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în raza de

competenţă.

Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi are sediul în municipiul Iaşi la adresa: Str. Gheorghe

Asachi nr. 18-20, cod poştal 700483, judeţul Iaşi.

1.2 Obiectul de activitate al CAS Iaşi

Activitatea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi face referire, în primul rând, la

aspecte medicale dar şi economice, având rolul de a aplica politica şi strategia generală a CNAS

în domeniul asigurărilor sociale de sănătate. Prin intermediul acestui sistem, respectiv cel al

asigurărilor de sănătate, se urmăreşte promovarea către populaţie a unui pachet de servicii

medicale, medicamente, aparatură medicală.

3

Page 2: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Misiunea CAS Iaşi este garantarea pentru populaţia asigurată a unui pachet de servicii

medicale de calitate, prin construirea unui sistem de asigurări de sănătate performant, eficient şi

transparent, care să ofere încredere şi satisfacţie asiguraţilor acesteia.

Principalele atribuţii ale CAS Iaşi, conform statutului propriu, se orientează către

următoarele direcţii:

colectarea contribuţiilor la fond pentru persoanele fizice, altele decât cele pentru

care colectarea veniturilor se face de către ANAF;

administrarea bugetului propriu;

înregistrarea şi actualizarea datelor referitoare la asiguraţi şi comunicarea acestora

către CNAS;

elaborarea şi publicarea raportului anual şi a planului de activitate pentru anul

următor;

utilizarea tuturor demersurilor legale pentru a optimiza colectarea contribuţiilor şi

recuperarea creanţelor restante la contribuţii pentru fond;

furnizarea gratuită a informaţiilor, consultanţă, asistenţă în problemele

asigurărilor sociale de sănătate şi ale serviciilor medicale persoanelor asigurate,

angajatorilor şi furnizorilor de servicii medicale;

administrarea bunurilor casei de asigurări, conform prevederilor legale;

negocierea, contractarea şi decontarea serviciilor medicale contractate cu

furnizorii de servicii medicale în condiţiile contractului cadru;

monitorizarea numărului serviciilor medicale furnizate şi nivelul tarifelor

acestora;

organizarea unor licitaţii în vederea contractării unor servicii din pachetul de

servicii, pe baza prevederilor contractului cadru;

asigurarea, în calitate de instituţie competentă, a activităţilor de aplicare a

documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii încheiate de

România cu alte state;

alte atribuţii prevăzute de acte normative în domeniul sănătăţii.

Pe lângă aceste atribuţii, CAS Iaşi trebuie să îndeplinească şi o serie de obiective

generale caracteristice sistemului asigurărilor de sănătate dar şi obiective specifice, proprii

instituţiei.

4

Page 3: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Obiectivele generale ale instituţiei sunt:

să protejeze asiguraţii faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau

accident;

să asigure protecţia asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu în

condiţiile utilizării eficiente a Fondului naţional unic de asigurări sociale de

sănătate.

Obiectivele specifice sunt:

să verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor încheiate cu

furnizorii de servicii medicale;

să deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate şi

prestate asiguraţilor, la termenele prevăzute în contractul-cadru, în caz contrar

urmând să suporte penalităţile prevăzute în contract;

să acorde furnizorilor de servicii medicale sume care să ţină seama şi de condiţiile

de desfăşurare a activităţii în zone izolate, în condiţii grele şi foarte grele, pentru

care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislaţiei;

să informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiţiilor de contractare şi a

negocierii clauzelor contractuale;

să informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiţiilor de furnizare a

serviciilor medicale şi despre orice schimbare în modul de funcţionare şi de

acordare a acestora;

să asigure confidenţialitatea datelor în condiţiile prezentei legi;

să verifice prescrierea şi eliberarea medicamentelor în conformitate cu

reglementările în vigoare;

să raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind serviciile

medicale furnizate, precum şi evidenţa asiguraţilor şi a documentelor justificative

utilizate;

să furnizeze, la solicitarea Ministerului Sănătăţii Publice, datele de identificare a

persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare nominală obligatorie,

conform legislaţiei în vigoare.

Activitatea colectivului de funcţionari publici şi salariaţi ai CAS Iaşi, pe perioada

primului trimestru al anului 2011, a stat sub semnul încheierii contractelor cu furnizorii de

5

Page 4: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

servicii medicale şi a alocării bugetului CNAS pe judeţe, cu faza imediat următoare – defalcarea

sumelor alocate de la bugetul FNUASS pe furnizorii de servicii medicale.

1.3 Organizare internă

Organizarea este un proces de diviziune a muncii, de precizare a responsabilităţilor şi a

autorităţii. Departamentele, delimitate prin diviziunea muncii şi ansamblul relaţiilor de autoritate,

cooperare sau subordonare, constituie structura organizatorică a unei instituţii.

Structura internă a CAS Iaşi urmăreşte aşezarea şi relaţionarea compartimentelor din

interiorul sistemului ca un ansamblu organizatoric. În acest sens, argumentul este dat chiar de

organigrama generală a instituţiei (vezi anexa 1), care stă la baza unei bune organizări şi divizări

a responsabilităţilor fiecărui compartiment în parte. CAS Iaşi funcţionează având la bază un

sistem informatic unic integrat.

Structura organizatorică a CAS Iaşi este una de tip semipiramidală, prestabilită, având la

nivelul ierarhic superior Consiliul de Administraţie, urmat de Preşedintele – Director general al

CAS Iaşi, apoi Direcţii, Servicii şi Compartimente. Nivelurile ierarhice urmăresc o divizare

fragmentată pe trepte de răspunderi şi competenţe în cadrul unităţii, repartiţie ce are drept

obiectiv final ocrotirea sămătăţii populaţiei.

Între aceste niveluri ierarhice au loc în permanenţă schimburi de informaţii, colaborări şi

consultări, negocieri, care au drept scop eliminarea micilor neînţelegeri sau erori. Conform

organigramei CAS Iaşi, structura organizatorică, formată din servicii, departamente, birouri,

constituie premisa esenţială în asigurarea funcţionării normale a tuturor compartimentelor de

lucru şi îndeplinirea precisă a sarcinilor de lucru.

Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi are, potrivit organigramei aprobată de Preşedintele

CNAS, următoarea structură organizatorică:

I. Consiliul de Administraţie, condus de Preşedinte – Director General;

II. Directorul Direcţiei Economice;

III. Directorul Direcţiei Relaţii Contractuale;

IV. Directorul Adjunct – Medicul Şef.

În subordinea Preşedintelui – Director General al CAS Iaşi îşi desfăşoară activitatea:

Directorul Direcţiei Economice;

6

Page 5: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Directorul Direcţiei Relaţii Contractuale;

Directorul Adjunct - Medicul Şef;

Secretariat;

Biroul Resurse Umane;

Biroul Tehnologia Informaţiei;

Serviciul Control;

Compartimentul Audit Public Intern;

Compartimentul Juridic, Contencios;

Compartimentul Relaţii Publice, Purtător de Cuvînt.

În subordinea Directorului Direcţiei Economice îşi desfăşoară activitatea:

Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate;

Serviciul Administrare Contribuţii şi Creanţe;

Compartimentul Logistică;

Compartimentul Achiziţii Publice.

În subordinea Directorului Direcţiei Relaţii Contractuale îşi desfăşoară activitatea:

Serviciul Contractare, Decontare, Statistică, Asistenţă Primară,

Stomatologie, Dispozitive Medicale şi Îngrijiri la Domiciliu;

Serviciul Contractare, Decontare, Statistică, Asistenţă Spitalicească, Urgenţă

Prespitalicească, Ambulatoriu de Specialitate, Clinică, Paraclinică şi de

Recuperare;

Compartimentul Contractare, Decontare, Statistică Farmacii;

Compartimentul Planificare;

Compartimentul Relaţii cu Publicul.

În subordinea Medicului Şef îşi desfăşoară activitatea:

Serviciul Medical;

Compartimentul Evaluare Furnizori;

Compartimentul Programe de Sănătate.

Consiliul de Administraţie al CAS Iaşi

Principalele atribuţii generale ale Consiliului de Administraţie sunt:

- aprobă proiectul statutului propriu;

7

Page 6: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

- avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli anuale aferente Fondului naţional

unic de asigurări sociale de sănătate;

- aprobă rapoartele de gestiune semestriale şi anuale, prezentate de preşedintele-

director general;

- avizează politica de contractare propusă de preşedintele-director general, cu

respectarea contractului-cadru şi a normelor metodologice de aplicare ale acestuia;

- avizează programele de acţiuni de îmbunătăţire a disciplinei financiare, inclusiv

măsurile de executare silită potrivit prevederilor legale în vigoare;

- alte atribuţii date prin lege sau prin statut.

Membrii Consiliului de administraţie al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi sunt obligaţi

să participe la adoptarea hotărârilor care să asigure funcţionarea sistemului de asigurări sociale

de sănătate la nivel local.

Membrii Consiliului de Administraţie al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:

să fie cetăţeni români şi să aibă domiciliul pe teritoriul României;

să aibă calitatea de asigurat;

să nu aibă cazier judiciar sau fiscal;

Consiliul de administraţie al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi este alcătuit din 11

membri, desemnaţi după cum urmează:

unul de consiliul judeţean;

unul de prefect, la propunerea autorităţii de sănătate publică judeţene;

3 de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, desemnaţi prin

consens;

3 de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, desemnaţi prin

consens;

2 de consiliile judeţene ale persoanelor vârstnice;

preşedintele, care este directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi.

Consiliul de administraţie al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi se întruneşte ori de câte

ori este necesar, dar cel puţin o dată pe lună, şi ia hotărâri prin vot, în prezenţa a cel puţin două

treimi din numărul membrilor.

Hotărârile Consiliului de administraţie se adoptă cu votul a cel puţin şapte membrii.

8

Page 7: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Atunci când, în decursul a 12 luni, membrii se retrag de două ori din şedinţe sau în cazul

în care membrii lipsesc nemotivat de la cel mult două şedinţe în decurs de 6 luni, preşedintele

director general, va informa instituţiile sau organizaţiile de la care aceştia provin pentru a fi luate

măsurile necesare în vederea asigurării prezenţei la şedinţele Consiliului de Administraţie şi a

bunei funcţionări a acestuia.

Mandatele membrilor consiliului de administraţie al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi

sunt de 4 ani şi încetează prin demisie, prin deces sau prin revocare ca membru al consiliului de

administraţie de către cei care i-au desemnat.

Mandatul preşedintelui - director general al Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi nu poate

fi revocat de către consiliul de administraţie.

Convocarea consiliului de administraţie al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi se face de

către preşedintele acestuia. Convocarea consiliului de administraţie poate fi făcută şi la

solicitarea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului de administraţie.

Membrii consiliului de administraţie al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi beneficiază

de o indemnizaţie lunară de până la 20% din salariul funcţiei de director general al Casei de

Asigurări de Sănătate Iaşi, în condiţiile prezenţei efective la şedinţele consiliului de

administraţie.

Indemnizaţia prevăzută pentru membrii consiliului de administraţie se acordă

proporţional, în funcţie de numărul şedinţelor care au loc în cadrul unei luni şi de numărul

şedinţelor la care participă efectiv.

În cazul în care, în timpul şedinţelor, unii membri se retrag, acestora nu li se va acorda

indemnizaţia de şedinţă.

Şedinţele consiliului de administraţie sunt publice, în condiţiile prevăzute de lege şi de

Statutul CNAS.

9

Page 8: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Tabel nr. 1. Componenţa Consiliului de Administraţie a CJAS Iaşi

Nr. crt Nume şi Prenume Funcţia Apartenenţa

1. Şerban Iulian Preşedinte CAS Iaşi

2. Sava Carmen Membru Prefectură

3. Costinescu Vasile Membru Consiliu Judeţean

4. Scripcaru Doru Membru Patronat Ugir

5. Antohe Magda-Ecaterina Membru CNPR

6. Sava Camelia Elena Membru CNIPMMR

7. Maftei Constantin Membru Sindicat Cartel Alfa

8. Tănase Viorel Membru Sindicat Sanitas

9. Alexandrescu Doru Membru Sindicat BNS

10. Manolache Vasile Membru Federaţia Naţională a Sindicatelor Pensionarilor

11. Butnariu Mihai Membru Federaţia Naţională a Sindicatelor Pensionarilor

Sursa: http://www.hih.ro/index_cas_w.php

Preşedintele – director general al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi

Preşedintele - director general conduce activitatea Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi şi

este numit pe bază de concurs, prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de

Sănătate. Preşedintele – director general devine membru de drept al consiliului de administraţie

al casei de asigurări şi preşedintele acestuia.

Prin ordin al preşedintelui CNAS pot fi numite temporar, cu delegaţi, în condiţiile legii,

persoane care să asigure conducerea Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi;

Între CNAS şi directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi - manager al

sistemului la nivel local se încheie un contract de management, pentru un mandat de 4 ani.

Preşedintele director general al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi este ordonator de

credite, în condiţiile legii.

10

Page 9: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Preşedintele - director general se numeşte pentru un mandat de 4 ani, după validarea

concursului, şi se suspendă de drept din funcţiile deţinute anterior, cu excepţia funcţiilor

didactice din învăţământul superior. Directorul general are obligaţia de a depune declaraţie de

interese şi declaraţie de avere. Modelul declaraţiei de interese se aprobă prin ordin al

preşedintelui CNAS.

Salarizarea şi celelalte drepturi ale preşedintelui - director general se stabilesc prin

contractul de management.

Principalele atribuţii ale Preşedintelui – director general sunt:

aplică normele de gestiune, regulamentele de organizare şi de funcţionare şi

procedurile administrative unitare;

organizează şi coordonează activitatea de control al execuţiei contractelor de

furnizare de servicii medicale;

organizează şi coordonează activitatea de urmărire şi control al colectării

contribuţiilor la fond;

propune programe de acţiuni de îmbunătăţire a disciplinei financiare, inclusiv

executarea silită, potrivit legii;

stabileşte modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru şi a

normelor metodologice de aplicare ale acestora;

organizează împreună cu alte structuri abilitate controale privind respectarea

drepturilor asiguraţilor şi propune măsuri în caz de nerespectare a acestora;

supraveghează şi controlează organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări

de sănătate la nivel teritorial şi prezintă anual rapoarte, pe care le dă publicităţii;

numeşte, sancţionează şi eliberează din funcţie personalul Casei de Asigurări de

Sănătate Iaşi;

administrează bunurile mobile şi imobile dobândite de casa de asigurări în

condiţiile legii;

reprezintă casa de asigurări în relaţiile cu terţii;

asigură elaborarea statutului propriu cu respectarea prevederilor legale în vigoare,

ale statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ale statutului cadru

aprobat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;

11

Page 10: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

convoacă consiliul de administraţie;

conduce şedinţele consiliului de administraţie;

respectă atribuţiile prevăzute de legislaţia finanţelor publice pentru ordonatorii de

credite;

asigură ducerea la îndeplinire a planului de management asumat la momentul

numirii în funcţie;

alte atribuţii date în competenţa sa de actele normative în vigoare, de prezentul

statut şi de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administraţie al Casei de Asigurări

de Sănătate Iaşi, precum şi pentru exercitarea atribuţiilor sale ca ordonator de credite,

preşedintele - director general emite decizii.

Preşedintele - director general al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi poate delega

atribuţiile în totalitate sau în parte, unuia dintre directorii executivi de la nivelul Casei de

Asigurări de Sănătate Iaşi, temporar, în situaţii temeinic justificate, numai cu aprobarea

prealabilă a preşedintelui CNAS.

Proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi

propuse de conducătorii acesteia în calitate de ordonatori de credite sunt definitivate de către

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în calitate de ordonator principal de

credite, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei privind finanţele publice în vigoare şi normele

metodologice elaborate de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Tabel nr. 2. Structura conducerii executive a CAS Iaşi 2010

Preşedinte – Director General Dr. Iulian Şerban

Director Economic Ec. Cristian Lăpuşneanu

Director Relaţii Contractuale Ec. Radu Ţibichi

Medic Şef Dr. Dana Scumpu

Sursa: http://www.hih.ro/index_cas_w.php

12

Page 11: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Activităţile specifice Directorului Direcţiei Economice sunt următoarele:

organizarea, planificarea, coordonarea, controlul şi evaluarea tuturor activităţilor

specifice din subordine;

organizarea activităţii privind elaborarea şi revizuirea procedurilor operaţionale

interne de lucru precum si monitorizarea aplicării acestora de către structurile din

subordine;

asigurarea realizării obiectivelor specifice, cuprinse în strategia şi programele

Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi;

organizarea şi monitorizarea activităţii de preluare a datelor privind evidenta

asiguraţilor conform protocoalelor încheiate la nivel local şi naţional;

organizarea şi coordonarea activităţii de elaborare a proiectul bugetului de

venituri si cheltuieli al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi;

coordonarea realizării execuţiei bugetare pentru toate capitolele prevăzute în

buget;

asigurarea respectării disciplinei financiare;

realizarea prognozei economico-financiare pe fiecare capitol şi articol, conform

clasificatiei bugetare, în vederea efectuării si fundamentării proiecţiilor de buget;

efectuarea de propuneri privind necesarul şi programele de pregătire şi

perfecţionare profesională a personalului din subordine;

participarea cu rol consultativ la şedinţele Consiliului de Administraţie al Casei de

Asigurări de Sănătate Iaşi la solicitarea acestuia.

Activităţile specifice care se desfăşoară la nivelul Serviciului buget, financiar,

contabilitate sunt:

colaborarea cu celelalte compartimente în vederea întocmirii proiectului de buget

și a anexelor acestuia, precum și estimările pentru următorii 3 ani;

evidențierea, actualizarea și raportarea angajamentelor bugetare;

propuneri de modificare sau rectificare a titlurilor și articolelor de cheltuieli

bugetare;

anagajarea unității prin semnătură în toate operațiunile de plată;

13

Page 12: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

întocmirea notei justificative pentru deschiderea de credite bugetare pe domenii

de asistență medicală;

urmărirea finanțării la timp cu credite bugetare pe baza deschiderii de credite

primite de la CNAS cu aprobarea MFP, în limita fondurilor și conform

destinațiilor primite;

comunicarea celorlalte structuri organizatorice sumele alocate din buget pentru

cheltuieli de personal, de capital, cu servicii și bunuri și asistență socială, și

rapotarea situației cheltuielilor către CNAS;

completarea Registrului Jurnal, Registrului Inventar;

evidențierea finanțărilor unităților spitalicești;

înregistrarea sponsorizărilor, donațiilor și a plăților efectuate;

întocmirea corectă și la timp a ordinelor de plată către furnizori;

verificarea activității casieriei proprii;

participarea la inventarierea anuală a patrimoniului unității;

verificarea concordanței sumelor din evidența analitică a furnizorilor cu cele din

documentele justificative (facturi, OP).

Activităţile specifice care se desfăşoară la nivelul Serviciului Administrare Contribuţii şi

Creanţe sunt:

primirea, verificarea, prelucrarea şi evidenta declaraţiilor depuse lunar la nivelul

Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi de către persoanele fizice şi de către

angajatori, conform legii;

organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice încheierii şi gestionării

contractelor de asigurare pentru persoanele fizice, altele decât cele pentru care

colectarea contribuţiilor se face de către ANAF, conform legii;

calculul obligaţiilor şi emiterea deciziilor de impunere în baza veniturilor

comunicate de ANAF şi/sau a rapoartelor de inspecţie fiscală întocmite la

Serviciul Control;

punerea de acord a evidenţelor proprii cu cele din contabilitatea instituţiei cu

privire la natura veniturilor încasate, inventarierea şi înregistrarea pe conturi

specifice de evidenţă a veniturilor realizate;

14

Page 13: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

întocmirea şi transmiterea către CNAS a situaţiei privind colectarea/recuperarea

contribuţei pentru concedii şi indemnizaţii;

Activităţile specifice care se desfăşoară la nivelul Compartimentului Achiziţii Publice

sunt:

organizarea activităţilor specifice privind angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor

curente de funcţionare de natura administrativă (bunuri/servicii/lucrări pentru

activitatea proprie a CAS Iaşi);

organizarea şi coordonarea activităţii de achiziţii publice de bunuri, servicii şi/sau

lucrări prin aplicarea procedurilor de achiziţie publică;

întocmirea planului anual de achiziţii, monitorizarea şi modificarea acestuia ori de

câte ori este nevoie;

întocmirea planului anual de investiţii, monitorizarea şi modificarea acestuia ori

de câte ori este nevoie.

Activităţile specifice care se desfăşoară la nivelul Compartimentului Logistică sunt:

asigurarea fazei de lichidare a cheltuielilor curente de funcţionare de natura

administrativă (bunuri/servicii/lucrări pentru activitatea proprie a CAS Iaşi);

organizarea şi efectuarea activităţii de scoatere din uz a mijloacelor fixe, a

obiectelor de inventar şi declasarea şi casarea bunurilor materiale;

realizarea şi coordonarea activităţii de întreţinere, funcţionare, reparare,

conservare si utilizare a parcului auto al instituţiei şi întocmirea planului anual de

transport;

monitorizarea repartizării salariaţilor şi a mijloacelor fixe în spatiile de lucru din

sediul CAS Iaşi;

asigurarea recepţionarii, manipulării şi depozitarii corespunzătoare a bunurilor din

dotare conform legii;

asigurarea stocului limita de materiale şi obiecte de inventar.

Activităţile specifice Directorului Direcţiei Relaţii Contractuale sunt următoarele:

organizarea, planificarea, coordonarea, controlul si evaluarea tuturor activităţilor

specifice din subordine;

15

Page 14: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

asigurarea realizării obiectivelor specifice, cuprinse în strategia şi programele

Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi;

organizarea şi coordonarea activităţii Comisiilor de la nivelul Casei de Asigurări

de Sănătate Iaşi si a Comisiilor mixte cu privire la punerea în aplicare a

prevederilor actelor normative în vigoare în legătură cu stabilirea necesarului de

furnizori;

organizarea şi asigurarea activităţii de primire, înregistrare, verificare dpdv al

existentei, conformităţii si valabilităţii documentaţiei depusă de furnizori in

vederea încheierii contractelor de furnizare servicii medicale, medicamente si

dispozitive medicale;

organizarea şi gestionarea bazei de date privind evidenţa contractelor de furnizare

servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale;

elaborarea documentaţiei privind fundamentarea în vederea proiecţiei şi

rectificării bugetare;

întocmirea periodică a documentaţiei în vederea elaborării propunerilor pentru

deschiderea de credite;

efectuarea de propuneri privind necesarul şi programele de pregătire şi

perfecţionare profesională a personalului din subordine;

aprobarea fişelor posturilor întocmite pentru personalul din subordine, cu privire

la atribuţii, sarcini şi limite de competenţă şi ia măsuri pentru completarea

acestora;

participarea cu rol consultativ la şedinţele Consiliului de Administraţie al Casei de

Asigurări de Sănătate Iaşi la solicitarea acestuia.

Activităţile specifice care se desfăşoară în cadrul Compartimentului Planificare sunt:

organizarea şi coordonarea activităţii de primire, centralizare şi transmitere la

CNAS a contului de executie lunar la unitatile sanitare cu paturi si Serviciul

Judetean de Ambulanta Iasi;

organizarea şi coordonarea activităţii de decontare a cheltuielilor cu pacienţii cu

boli profesionale, asigurând relaţia cu Casa Judeţeană de Pensii / CNAS / Spitale /

Ambulanţă pentru acest domeniu;

16

Page 15: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

organizarea şi coordonarea activităţii de decontare a cheltuielilor cu pacienţii cu

accidente de muncă, asigurând relaţia cu Casa Judeţeană de Pensii / CNAS /

Spitale / Ambulanţă pentru acest domeniu;

elaborarea si gestiunea statisticilor de la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate

Iaşi, bazate pe indicatori specifici, funcţie de solicitarea conducerii executive a

CAS Iaşi;

asigurarea suportului pentru fundamentarea deciziilor conducerii CAS Iaşi în ceea

ce priveşte negocierea contractelor CAS Iaşi cu spitalele, pe baza indicatorilor

statistici, funcţie de solicitarea conducerii executive a CAS Iaşi;

organizarea şi coordonarea activităţii de centralizare şi transmitere trimestriala la

CNAS a indicatorilor realizaţi privind evaluarea activităţii pe toate tipurile de

asistenţă medicală, funcţie de solicitarea CNAS.

Activităţile specifice care se desfăşoară în cadrul Compartimentului Relaţii cu Asiguraţii

sunt:

desfăşurarea activităţilor de primire, înregistrare şi operare pe portalul CNAS a

cererilor de eliberare a cardului european de asigurări sociale de sănătate

(CEASS) sau a certificatului provizoriu înlocuitor al CEASS;

desfăşurarea activităţilor de implementare a cardului naţional de asigurat;

organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice de încheiere şi gestiune a

contractelor de asigurare pentru angajatori şi gestiunea contractelor pentru

persoane fizice, preluate de la Serviciul Administrare contribuţii şi creante,

conform legii;

primirea, verificarea documentaţiei şi emiterea deciziei de aprobare a

dispozitivelor medicale;

primirea, verificarea documentaţiei şi emiterea deciziei de aprobare a îngrijirilor

medicale la domiciliu;

elaborarea criteriilor de prioritate în vederea întocmirii şi gestionării listelor de

aşteptare pentru dispozitive medicale;

elaborarea criteriilor de prioritate în vederea întocmirii şi gestionării listelor de

aşteptare pentru îngrijirile medicale la domiciliu.

17

Page 16: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Activităţile specifice care se desfăşoară în cadrul Serviciul Contractare, Decontare

Statistică Asistenţă Primară, Stomatologie, Dispozitive Medicale şi Îngrijiri la Domiciliu sunt:

Activităţi specifice de contractare:

contractarea serviciilor din asistenţa medicală primară;

contractarea serviciilor din asistenţa medicală stomatologică;

contractarea serviciilor de îngrijiri medicale la domiciliu;

contractarea dispozitivelor medicale;

încheierea convenţiilor privind eliberarea certificatelor medicale cu furnizorii de

servicii din asistenţa medicală primară şi stomatologică;

regularizarea trimestrială a valorilor de contract la furnizorii de servicii medicale

stomatologice.

Activităţi specifice de decontare:

primirea, înregistrarea, verificarea şi validarea raportărilor lunare ale furnizorilor

de servicii din asistenţa medicală primară;

primirea, înregistrarea, verificarea şi validarea raportărilor lunare ale furnizorilor

de servicii din asistenţa medicală stomatologică;

primirea, înregistrarea, verificarea şi validarea raportărilor lunare ale furnizorilor

de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu;

lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor cu serviciile din asistenţa medicală

primară;

lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor cu serviciile de îngrijiri medicale la

domiciliu;

lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor cu serviciile medicale decontate

personalului contractual din unităţile sanitare publice;

Alte activităţi:

centralizarea şi transmiterea trimestrială către CNAS a indicatorilor realizaţi în

asistenţa medicală primară, stomatologică, de îngrijiri la domiciliu şi dispozitive

medicale;

întocmirea şi transmiterea trimestrială către CNAS a situaţiei privind punctajul în

asistenţa medicală primară pentru stabilirea valorilor definitive ale punctelor;

18

Page 17: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

întocmirea şi transmiterea trimestrială către CNAS a situaţiei privind cheltuielile

cu medicii nou veniţi într-o localitate.

Activităţile specifice care se desfăşoară în cadrul Serviciului Contractare, Decontare,

Statistică Asistenţă Spitalicească, Urgenţă Prespitalicească, Ambulatoriu de Specialitate, Clinică,

Paraclinică şi de Recuperare sunt:

Activităţi specifice de contractare:

contractarea serviciilor din asistenţa medicală spitalicească;

contractarea serviciilor din asistenţa medicală ambulatorie clinică;

contractarea serviciilor din asistenţa medicală ambulatorie paraclinică;

întocmirea angajamentelor legale şi bugetare pentru serviciile medicale decontate

personalului contractual din unităţile sanitare publice;

încheierea convenţiilor privind eliberarea certificatelor medicale cu furnizorii de

servicii din asistenţa medicală spitalicească, de urgenţă prespitalicească şi de

transport sanitar, de recuperare-reabilitare a sănătăţii din unităţile sanitare cu

paturi, ambulatorie clinică şi de recuperare-reabilitare;

încheierea convenţiilor privind eliberarea biletelor de trimitere pentru servicii

medicale clinice, eliberarea biletelor de trimitere pentru investigaţii medicale

paraclinice şi/sau eliberarea prescripţiilor medicale pentru medicamente cu şi fără

contribuţie personala şi recunoaşterea biletelor de trimitere pentru internare pentru

medicii aflaţi în structura spitalelor.

Activităţi specifice de decontare:

primirea, înregistrarea, verificarea şi validarea raportărilor lunare ale furnizorilor

de servicii din asistenţa medicală spitalicească;

primirea, înregistrarea, verificarea şi validarea raportărilor lunare ale furnizorilor

de servicii din asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească şi de transport

sanitar;

primirea, înregistrarea, verificarea şi validarea raportărilor lunare ale furnizorilor

de servicii de recuperare-reabilitare a sănătăţii din unităţile sanitare cu paturi;

lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor cu serviciile din asistenţa medicală

spitalicească;

19

Page 18: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor cu serviciile din asistenţa medicală

ambulatorie paraclinică;

lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor cu serviciile medicale decontate

personalului contractual din unităţile sanitare publice;

Alte activităţi:

centralizarea şi transmiterea trimestrială către CNAS a indicatorilor realizaţi în

asistenţa medicală spitalicească, de urgenţă prespitalicească şi de transport sanitar,

de recuperare-reabilitare a sănătăţii din unităţile sanitare cu paturi, ambulatorie

clinică, ambulatorie paraclinică şi ambulatorie de recuperare-reabilitare;

întocmirea şi transmiterea trimestrială către CNAS a situaţiei privind datoriile

spitalelor;

întocmirea şi transmiterea trimestrială către CNAS a situaţiei privind valoarea

definitivă a punctului în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate clinică.

Activităţile specifice care se desfăşoară în cadrul Compartimentului Contractare,

Decontare, Statistică Farmacii sunt următoarele:

Activităţi specifice de contractare:

contractarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală precum şi a

medicamentelor şi materialelor sanitare specifice pentru bolnavii cuprinşi în unele

programe naţionale de sănătate;

regularizarea lunară a cheltuielilor cu medicamentele.

Activităţi specifice de decontare:

primirea, înregistrarea, verificarea şi validarea raportărilor lunare ale furnizorilor

de medicamente cu şi fără contribuţie personală precum şi ale furnizorilor de

medicamente şi materiale sanitare specifice pentru bolnavii cuprinşi în unele

programe naţionale de sănătate;

lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor cu medicamentele cu şi fără contribuţie

personală precum şi a medicamentelor şi materialelor sanitare specifice pentru

bolnavii cuprinşi în unele programe naţionale de sănătate;

evidenţa lunară a cheltuielilor (consumurilor) cu medicamentele cu şi fără28

contribuţie personală precum şi cu medicamentele şi materialele sanitare specifice

pentru bolnavii cuprinşi în unele programe naţionale de sănătate.

20

Page 19: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Alte activităţi:

întocmirea lunară a situaţiei privind consumul de mediamente şi fără contribuţie

personală precum şi de medicamente şi materiale sanitare specifice pentru bolnavi

cuprinşi în unele programe naţionale de sănătate;

centralizarea şi transmiterea trimestrială către CNAS a indicatorilor realizaţi

privind cosumul de medicamente cu şi fără contribuţie personală precum şi de

medicamente şi materiale sanitare specifice pentru bolnavii cuprinşi în unele

programe naţionale de sănătate.

Activităţile specifice Medicului Şef - Director adjunct sunt următoarele:

organizarea, planificarea, coordonarea, controlul si evaluarea tuturor activităţilor

specifice din subordine;

asigurarea realizării obiectivelor specifice, cuprinse în strategia şi programele

Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi;

asigurarea organizării si funcţionarii activităţii de prelucrare a dosarelor privind

aprobarea tratamentului cu medicamente aferente unor boli cronice inclusiv cele

pentru programele naţionale de sănătate pentru care aprobarea se da prin comisiile

de la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi respectiv CNAS;

asigurarea şi coordonarea prelucrării, verificării, centralizării şi raportării

indicatorilor specifici in forma si la termenele prevăzute de lege;

elaborarea şi implementarea unui plan de masuri privind imbunatatirea calităţii

serviciilor respectiv creşterea gradului de satisfacere pentru asiguraţi;

efectuarea de propuneri privind necesarul şi programele de pregătire şi

perfecţionare profesională a personalului din subordine;

întocmirea aprecierilor personalului din subordine, potrivit criteriilor de evaluare

specifice domeniilor de activitate;

efectuarea de propuneri privind promovarea în funcţie a personalului din cadrul

direcţiei;

păstrarea confidenţialităţii referitoare la informaţiile la care are acces prin natura

funcţiei exercitate şi secretul documentelor cu regim special;

21

Page 20: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

participarea cu rol consultativ la şedinţele Consiliului de Administraţie al Casei de

Asigurări de Sănătate Iaşi la solicitarea acestuia.

Activităţi specifice Serviciului medical sunt:

urmărirea intereselor asiguraţilor prin controlul calităţii serviciilor acordate de

către furnizorii de medicamente aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări,

pe baza unui plan de control;

urmărirea intereselor asiguraţilor prin controlul calităţii serviciilor acordate de

către furnizorii din asistenţa medială ambulatorie de specialitate

recuperarereabilitare aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări, pe baza

unui plan de control;

urmărirea intereselor asiguraţilor prin controlul calităţii serviciilor acordate de

către furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu aflaţi în relaţii contractuale cu

casele de asigurări, pe baza unui plan de control;

analiza dpvd medical şi întocmirea documentaţiei aferente formularelor E;

validarea externărilor din spitale ale pacienţilor cu boli profesionale;

propunerea şi transmiterea către CNAS a măsurilor de îmbunătăţire a pachetului

de servicii medicale de bază, minimal şi facultativ;

participarea la Comisia de monitorizare şi competenţă profesională a cazurilor de

malpraxis;

organizarea şi asigurarea evidenţei nominale a persoanelor care beneficiază de

medicaţie cu aprobarea Comisiei de Experţi ai Casei Naţionale de Asigurări de

Sănătate pentru aprobarea tratamentului cu imunosupresoare in Poliartrita

reumatoidă, artroparia juvenilă idiopatică şi artropatia psoriazică;

întocmirea notei de constatare pentru amânarea la plată datorită neacordării

avizului medical;

colaborarea cu Serviciul Control al CAS Iaşi în vederea rezolvării sesizărilor şi

petiţiilor adresate CAS Iaşi în legătură cu concediile medicale acordate

asiguraţilor.

Activităţi specifice Compartimentului Programe de sănătate sunt:

22

Page 21: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

analiza, repartizarea bugetelor aprobate şi asigurarea transmiterii acestora către

unităţile derulatoare de subprograme naţionale de sănătate şi către Direcţia Relaţii

Contractuale a CAS Iaşi;

umărirea şi controlul utilizării fondurilor aprobate pentru derularea sub

programelor de sănătate repartizate judeţului, în baza contractelor încheiate;

analizarea şi validarea tratamentelor specifice pentru pacienţii incluşi în

programele naţionale de sănătate cu respectarea criteriilor de eligibilitate;

colectarea şi validarea indicatorilor fizici şi de eficienţă raportaţi de unităţile

sanitare şi concordanţa acestora cu evidenţele tehnico-operative de la nivelul

unitaţilor sanitare;

organizarea şi asigurarea evidenţei nominale a persoanelor care beneficiază de

medicaţie cu aprobarea Comisiilor medicale ale CNAS, CAS Iaşi şi Agenţiei

Naţionale de Transplant;

realizarea trimestrială a controlului derulării programului de supleere a funcţiei

renale derulat prin unitatea privată de dializă.

Activităţi specifice Compartimentului Evaluare furnizori sunt:

asigurarea desfăşurării activităţii Comisiilor Judeţene de Evaluare;

asigurarea desfăşurării procesului de evaluare al furnizorilor conform planului

anual de evaluare;

gestionarea documentelor şi a bazei de date referitoare la evaluarea furnizorilor de

servicii medicale si farmaceutice;

întocmirea rapoartelor lunare cu furnizorii care nu mai îndeplinesc condiţiile care

au stat la baza evaluării.

Activităţile specifice care se desfăşoară la nivelul Compartimentului Audit public intern

sunt următoarele:

A. ACTIVITĂŢI DE ASIGURARE:

1. Elaborarea proiectului programului anual de audit public intern, însoţit de referatul de

justificare, în funcţie de urmatoarele elemente de fundamentare:

evaluarea riscului asociat diferitelor structuri/activitati/programe/proiecte sau

operatiuni;

23

Page 22: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

temele defalcate din programul anual comunicat de structura de audit public

intern a CNAS;

respectarea periodicitatii de auditare de cel putin odata la trei ani;

tipurile de audit aplicabile instituţiei publice;

recomandarile Curţii de Conturi;

2. Efectuarea activităţii de audit public intern asupra tuturor activitatilor CAS Iaşi, pentru

a evalua daca sistemele de management financiar si de control ale entitatii publice sunt

transparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate şi eficacitate.

Compartimentul de audit public intern, auditeaza cel putin odata la trei ani, fără a se limita la

aceasta, următoarele:

angajamentele bugetare si legale din care deriva direct / indirect obligatii de plata;

plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile

comunitare;

vânzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri;

constituirea veniturilor publice;

alocarea creditelor bugetare.

3. transmiterea trimestrială către structura de audit public intern a CNAS, în max.5 zile de

la încheierea trimestrului, a sintezelor recomandărilor neînsuşite de Preşedintele Director

General al CAS Iaşi, precum şi consecintele neimplementarii acestora, însoţite de documentaţia

relevantă;

4. transmiterea către structura de audit public intern a CNAS, la cererea acesteia, a

rapoartelor periodice privind constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activităţile

de audit;

5. elaborarea raportului anual al activitatii de audit, cuprinzând principalele constatări,

concluzii şi recomandări rezultate din activitatea de audit public intern, progresele înregistrate

prin implementarea recomandărilor, eventuale iregularitati/ prejudicii constatate precum şi

informatiile referitoare la pregatirea profesonala şi riscurile identificate;

6. raportarea către Preşedintele Director General al CAS Iaşi şi către structurile de control

intern abilitate, în termen de trei zile, a iregularităţilor semnificative constatate şi a prejudiciile

posibile;

24

Page 23: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

7. elaborarea programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii, sub toate aspectele

activităţii de audit public intern.

B. ACTIVITĂŢI DE CONSILIERE

8. Efectuarea de misiuni de consiliere formalizate, cuprinse într-o secţiune distinctă a

programului anual de audit, conform OMFP 1702/2005 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de consiliere de catre auditorii

interni;

9. Efectuarea de misiuni de consiliere cu caracter informal, realizate prin participarea în

cadrul diferitelor comitete permanente sau la proiecte de durata determinată, la reuniuni

punctuale, schimburi curente de informaţii şi altele asemenea;

10. Efectuarea de misiuni de consiliere pentru situatii exceptionale, cuprinzând

participarea în cadrul unor echipe constituite în vederea reluării activităţilor urmare a unei situaţii

de forţă majoră sau alte evenimente excepţionale.

Activităţile specifice care se desfăşoară la nivelul Serviciului Control sunt următoarele:

1. elaborarea proiectului planului anual de control, elaborarea planului anual de control şi

actualizarea acestuia funcţie de modificările legislative, organizatorice sau de altă natură

intervenite;

2. realizarea planului anual de control prin organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de

control la furnizorii de servicii medicale, medicamente şi a unor materiale sanitare în tratamentul

ambulatoriu şi a dispozitivelor medicale acordate asiguratilor în cadrul sistemului de asigurări

sociale de sănătate;

3. realizarea planului anual de control prin organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de

control la persoanele fizice autorizate care au obligaţia achitării contribuţiei de asigurări sociale

de sănătate cu excepţia celor pentru care colectarea contribuţiei se realizează de ANAF;

4. realizarea planului anual de control prin organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de

control la persoanele fizice/juridice ai caror salariaţi beneficiază de concedii medicale şi

indemnizatii acordate în baza OUG7 158/2005 privind concediile şi indemnizatiile de asigurări

sociale de sănătate cu modificările şi completările ulterioare;

5. organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de control operative ordonate de CNAS şi de

Preşedintele Director General al CAS Iaşi;

25

Page 24: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

6. întocmirea periodică (lunar, trimestrial, semestrial, anual) a raportărilor privind

activitatea desfăşurată de catre Serviciul Control.

Activităţile specifice care se desfăşoară la nivelul Biroului Resurse umane sunt

următoarele:

1. elaborarea statului de funcţii şi a statului de personal;

2. elaborarea planului de ocupare a funcţiilor publice;

3. organizarea concursurilor de recrutare şi selecţie a personalului pentru ocuparea

posturilor vacante şi temporar vacante, funcţii publice;

4. organizarea concursurilor de recrutare şi selecţie a personalului pentru ocuparea

posturilor vacante şi temporar vacante, personal contractual;

5. întocmirea şi gestionarea contractelor de muncă ale personalului contractual din cadrul

Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi;

6. întocmirea lunară a declaraţiilor privind contribuţiile aferente cheltuielilor salariale şi

transmiterea acestora;

7. întocmirea semestrială a raportării privind personalul angajat şi fondul de salarii

aferent şi transmiterea acesteia către DGFP Iaşi;

8. întocmirea semestrială a raportării către ANFP privind evidenţa funcţiilor publice;

9. elaborarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare şi a Regulamentului Intern ale

Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi prin colaborarea cu serviciile de specialitate;

10. gestionarea notelor de serviciu şi a notelor interne;

11. informarea şi consilierea personalului CAS Iaşi cu privire la respectarea codurilor de

conduită ale funcţionarilor publici şi personalului contractual.

Activităţile specifice care se desfăşoară la nivelul Biroului Tehnologia Informaţiei sunt

următoarele:

1. elaborarea, aplicarea şi menţinerea măsurilor privind aprobarea cerinţelor minime de

securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal;

2. elaborarea, aplicarea şi menţinerea măsurilor privind asigurarea securităţii reţelelor

informatice la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi şi gestionarea utilizatorilor acesteia;

26

Page 25: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

3. asigurarea condiţiilor de funcţionare a serverelor instalate la nivelul Casei de Asigurări

de Sănătate Iaşi (condiţii de climă, securitate şi monitorizare acces, asigurarea alimentării

neîntrerupte cu energie electrică a respectivelor incinte);

4. asigurarea afişării şi actualizării informaţiilor de interes public pe siteul Casei de

Asigurări de Sănătate Iaşi;

5. asigurarea comunicării electronice între CAS şi furnizori de servicii medicale şi

medicamente, angajatori şi alte instituţii;

6. asigurarea desfăşurării activităţilor ce îi revin în cadrul proiectelor/aplicaţiilor la nivel

local în domeniul asigurărilor sociale de sănătate;

7. asigurarea evidenţei livrărilor legate de Sistemul SIUI.

Activităţile specifice care se desfăşoară la nivelul Compartimentului Juridic, contencios

sunt următoarele:

1. îndrumarea şi asigurarea informării serviciilor de specialitate ale Casei de Asigurări de

Sănătate Iaşi în vederea aplicării şi respectării actelor normative în vigoare corespunzătoare

domeniului de activitate;

2. reprezentarea intereselor Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi în cadrul litigiilor cu terţii;

3. avizarea precizărilor cu caracter metodologic elaborate în cadrul serviciilor de

specialitate;

4. avizarea din punct de vedere al respectării legii, al tehnicii legislative şi al corelării cu

prevederile altor acte normative a tuturor actelor administrative cu caracter global şi/sau

individual, a tuturor proiectelor şi documentelor iniţiate la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate

Iaşi;

5. participarea la elaborarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare,

Regulamentului Intern al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi, Registrului Riscurilor;

6. organizarea evidenţei litigiilor pe speţe în care Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi este

parte, sintetizarea şi organizarea periodică de raportări în vederea realizării indicatorilor din

contractul de management al Preşedintelui - Director General;

7. organizarea si monitorizarea desfăşurării activităţilor privind intocmirea notelor de

fundamentare pentru efectuarea operaţiunilor de decontare a serviciilor medicale acordate în

baza formularelor şi a cardurilor europene;

27

Page 26: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

8. procesarea dosarelor de rambursare a cheltuielilor ocazionate de aplicarea

regulamentelor din domeniul coordonării sistemelor de securitate socială;

9. eliberarea formularelor persoanelor beneficiare de prevederile acordurilor,

protocoalelor, convenţiilor şi înţelegerilor cu aplicare în domeniul sănătăţii, la nivelul Casei de

Asigurări de Sănătate în vederea fundamentării operaţiunilor de decontare;

10. desfăşurarea activităţilor privind eliberarea formularului E 112 în baza

Regulamentului Consiliului European nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate

socială în raport cu lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii independenţi şi cu familiile acestora, care se

deplasează în cadrul Comunităţii Europene;

11. desfăşurarea activităţilor privind eliberarea formularului 125 în baza Regulamentului

Consiliului European nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu

lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii independenţi şi cu familiile acestora, care se deplasează în cadrul

Comunităţii Europene;

12. desfăşurarea activităţilor privind eliberarea formularului 126 în baza Regulamentului

Consiliului European nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu

lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii independenţi şi cu familiile acestora, care se deplasează în cadrul

Comunităţii Europene;

13. desfăşurarea activităţilor privind eliberarea formularului 127 în baza Regulamentului

Consiliului European nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu

lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii independenţi şi cu familiile acestora, care se deplasează în cadrul

Comunităţii Europene;

14. angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor pentru prestaţii medicale acordate

intr-un stat membru al UE;

15. constituirea şi administrarea bazei de date referitoare la evidenţa formularelor

eliberate prin aplicarea Regulamentelor europene.

Activităţile specifice care se desfăşoară la nivelul Compartimentului Relatii publice,

purtător de cuvânt sunt următoarele:

1. elaborarea planului de măsuri în vederea fundamentării strategiei de promovare a

imaginii Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi şi elaborarea strategiei de promovare a imaginii

Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi;

28

Page 27: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

2. întocmirea şi actualizarea bazei de date cu jurnaliştii acreditaţi;

3. monitorizarea apariţiilor Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi în presă şi elaborarea

zilnică a revistei presei;

4. realizarea periodică a analizei de imagine a Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi în

presă;

5. colaborarea cu toate structurile Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi în vederea

identificării informaţiilor cu valoare de ştire;

6. organizarea şi desfăşurarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, conform prevederilor

legale în vigoare;

7. organizarea şi desfăşurarea activităţii de informare a publicului prin TELVERDE;

8. elaborarea sintezelor periodice privind solicitările primite de la asiguraţi prin

intermediul liniei telefonice gratuite, e-mail-urilor, petiţiilor, în scopul informării conducerii

executive a CAS Iaşi;

9. elaborarea materialelor informative şi a comunicatelor de presă cu privire la sistemul

asigurărilor de sănătate şi activitatea specifică a Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi.

1.4 Funcţionalitate

Relaţiile dintre nivelurile ierarhice ale unităţii se găsesc într-o strânsă interdependenţă,

relaţionarea dintre ele fiind esenţială în funcţionarea instituţiei. Există în cadrul instituţiei un

compartiment ce are legătură cu toate celelalte structuri componente şi anume Serviciul Buget,

Financiar, Contabilitate, în acest fel fiind evidenţiate relaţiile interne şi informaţionale cu dublu

sens între acestea.

Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate are obligaţia de a prezenta trimestrial,

Consiliului de Administraţie, situaţiile financiare ale CJAS Iasi din care reies veniturile şi

cheltuielile, în concordanţă cu prevederile bugetului aprobat. De asemenea sreviciul buget,

financiar, contabilitate mai poate elabora propuneri de buget, care vor fi luate în considerare la

întocmirea în forma iniţială a acestuia, şi va fi prezentat spre aprobare ordonatorului principal de

credite.

29

Page 28: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate are obligaţia de a prezenta Compartimentului de

Audit Public Intern acte precum: bilanţ, cont de execuţie a bugetului, având ca obiectiv

corectiudinea operaţiilor contabile şi fidelitatea datelor financiare.

Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate prezintă serviciului Resurse Umane foile

colective de prezenţă pentru a se constitui baza elaborării statului de plată. Mai transmite

compartimentului de Resurse Umane cererile concediului de odihnă dar şi notele pentru plată a

orelor suplimentare.

Compartimentul de Achiziţii Publice, are rolul redactarii şi transmiterii de acte Serviciului

Buget, Financiar, Contabilitate -bonuri de mişcare a mijloacelor fixe ce apar în cazul predării-

primirii unui mijloc fix între două locuri de folosinţă; proces verbal de recepţie-punere în

funcţiune, care se întocmeşte la data punerii în funcţiune a mijlocului fix; proces verbal de

scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe, prin aprobarea CJAS Iaşi, aceste acte fiind obligatorii a

se înregistra în contabilitate.

În acest compartiment circulă facturi primite de la furnizori sau facturi ca urmare a

vânzării de bunuri precum reţete medicale, chitanţe care apar la încasarea contravalorii bunurilor.

Aceste documente trec pe la compartimentul de contabilitate pentru a fi înregistrate toate

mişcările rezultate din relaţiile cu clienţii sau furnizorii.

Compartimentul Juridic şi Contencios, pentru a justifica cheltuielile efectuate, va

prezenta Serviciului Buget, Financiar, Contabilitate, bonul de consum, precum şi borderoul de

corespondenţă, în cazul în care se apelează la servicii poştale pentru expedierea anumitor

documente. Referatul de necesitate reflectă nevoile exprimate în sume concrete, necesare

compartimentului pentru acoperirea diverselor cheltuieli. Prin urmare, acest act motivează banii

necesari compartimentului.

Compartimentul financiar-contabil, are obligaţia prezentării listelor de inventariere

compartimentului Juridic, pentru a aviza şi autentifica documentele respective.

Serviciul Control transmite către Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate procesul verbal

de constatare şi sancţionare a contravenţiilor pentru a evidenţia contravaloarea acestora de

încasat precum şi termenele limită.

Serviciul Administrare Contribuţii şi Creanţe întocmeşte până la data de 10 a fiecarei luni

un stat de plată a indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate pe care îl transmite spre Serviciul

30

Page 29: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Buget, Financiar, Contabilitate, ţinându-se astfel o evidenţă strictă a debitorilor la fondul

asigurărilor de sănătate. (vezi anexa 2)

1.5 Relaţii cu exteriorul

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi stabileşte relaţii externe cu Casa

Naţională de Asigurări de Sănătate în subordinea căreia se află, cu Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici, Casa Naţională de Pensii, cu Trezoreria Publică, cu furnizorii, fie de

servicii medicale şi care sunt cei mai importanţi, din punctde vedere al exercitării obiectului de

activitate, fie furnizorii de utilităţi, cu spitale, cu asiguraţii, cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a

Forţei de Muncă Iaşi, cu Ministerul Sănătăţii Publice.

În relaţia CAS Iaşi cu CNAS, apare un flux informaţional cu dublu sens, şi anume:

CNAS cere CAS-ului proiectul de buget, situaţiile financiare finale, cererea de credite, iar după o

analiză a acestor documente, va transmite Casei Judeţene de Asigurări: bugetul aprobat, creditele

aprobate şi deschise, diverse alte instrucţiuni privind aplicarea legislaţiei din domeniul sănătăţii

în relaţiile cu ceilalţi parteneri.

Asiguraţii participă la fondul de asigurări de sănătate, prin contribuţia adusă ca procent

din valoarea salariului. Angajatorii sunt cei care au obligaţia de a calcula şi efectua plata

contribuţiei, lunar depunând declaraţia de contribuţie la fondul CJAS Iaşi. În schimbul acestei

contribuţii, asiguraţii au garantat un pachet minim de servicii medicale.

Relaţiile ce se stabilesc între CAS Iaşi şi asiguraţi se bazează pe obligaţia acestora din

urmă de a contribui la constituirea Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate.

Categoriile de asiguraţi se împart astfel:

1. persoane care beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei = copii <18 ani, studenţi,

ucenici, tineri de până la 26 ani care provin din sistemul de protecţie a copilului, persoane cu

handicap, femeile însărcinate care nu venituri sau acestea sunt mai mici decât venitul brut pe

ţară;

2. persoane care beneficiază de asigurare, cu plata contribuţiei din alte surse = persoane

care efectuează serviciul militar, peroanele aflate în concediu pentru incapacitate temporară de

muncă sau pentru creşterea copilului, persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj,

ajutor social, pensionarii militari;

31

Page 30: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

3. persoane care beneficiază de asigurare, cu plata contribuţiei = salariaţi, persoanele care

realizează venituri din activităţi independente, din agricultură, din dividende, dobânzi, alte

persoane asigurate facultativ.

Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi intră în relaţii contractuale şi cu furnizorii de servicii

medicale, dispozitive medicale şi medicamente, dintre care pot fi enumeraţi următorii:

- cabinetele medicale, spitalele, centrele universitare, medicii de familie, personalul

sanitar;

- farmaciile, laboratoarele, distribuitorii de medicamente şi materiale sanitare,

producătorii de medicamente;

- alte peroane fizice/juridice aprobate de către Ministerul Sănătăţii Publice.

Furnizorii, reprezentaţi de spitale, farmacii, medici de familie încheie contracte cu

CJAS Iaşi, în baza cărora vor fi prestate servicii şi puse la dispoziţie, medicamente, a căror

decontare se efectuează pe baza facturii prezentate la sediul ordonatorului de credite bugetare.

Furnizorii, mai au obligaţia de a prezenta lunar diverse raportări privind serviciile prestate şi

medicamentele vândute. CJAS Iaşi transmite anual tuturor furnizorilor un extras de cont prin

care se cere confirmarea soldurilor, eliminându-se astfel neconcordanţele contabile.

Un contract dintre CAS Iaşi şi furnizorii de servicii medicale poate înceta în

următoarele condiţii :

a. dacă furnizorul de servicii medicale nu îşi începe activitatea în termen de cel mult

30 zile calendaristice de la data semnării contractului de furnizare servicii medicale;

b. dacă din motive imputabile furnizorului, acesta îşi întrerupe activitatea pe o

perioadă mai mare de 30 zile calendaristice;

c. la expirarea perioadei de 30 zile calendaristice de la revocarea de către organele

autorizaţiei sanitare de funcţionare, respectiv la încetarea termenului de valabilitate a acestora;

d. în cazul revocării de către organele de drept a dovezii de evaluare a furnizorului;

e. nerespectarea termenelor de depunere a facturilor privind activităţile desfăşurate

conform contractului, în vederea decontării de către casele de asigurări de sănătate a serviciilor

realizate, pentru o perioadă de 2 luni consecutive;

f. refuzul furnizorilor de a pune la dispoziţia organelor de control ale CNAS şi ale

CAS Iaşi actele de evidenţă financiar-contabilă privitoare la serviciile furnizate conform

contractelor încheiate.

32

Page 31: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Fig nr.1. Diagrama relaţiilor externe la CAS Iaşi

MFP – Ministerul Sănătăţii Publice;

CNAS – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;

ANFP – Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;

DSP – Direcţia de Sănătate Publică.

33

MFP

CNAS

ANFP DSP

CJAS IaşiColegiul

Farmaciştilor

Colegiul

Medicilor

Trezoreria

Statului

Colegiul

Dentiştilor

Furnizori de

servicii medicale

Medici de

familie

Medici

specialişti

Unităţi

spitaliceşti

Farmacii

Ambulatorii

spitaliceşti

Laboratoare de

investigaţii

paramedicale

Furnizori de

dispozitive

medicale

Ambulanţe

Page 32: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Criteriile de calitate a asistenţei medicale şi stomatologice sunt elaborate de către

Colegiul Medicilor din România şi de către Ordinul Asistenţilor Medicali din România, în timp

ce respectarea acestora este asigurată de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate Iaşi.

Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, Agenţia Judeţeană pentru

Ocuparea Forţei de Muncă sunt instituţii la care CJAS Iaşi depunde lunar declaraţia nominală

privind sumele datorate de angajaţi către bugetul asigurărilor sociale de stat, respectiv declaraţia

privind contribuţia la fondul de şomaj.

Banca Comercială Română cu care CJAS Iaşi are legături, în ceea ce priveşte contractele

de garanţii materiale, ce presupun deschiderea unor conturi ale căror titulari sunt casierul şi

gestionarul, din a căror salarii se vor percepe o suma egală cu valoarea unui salariu, suma ce va fi

trecută în cont treptat în 10 rate. Scopul deschiderii acestor conturi este acela de garanţie, în caz

de anumite prejudicii cauzate de persoanele date.

Prin Trezoreria Publică se realizează execuţia de casă a bugetului Fondului Naţional Unic

de Asigurări Sociale de Sănătate (încasarea veniturilor Fondului Naţional Unic de Asigurări

Sociale de Sănătate, efectuarea plăţilor aferente angajamentelor bugetare, respectiv legale). Tot

CJAS Iaşi depune la Trezorerie situaţia plăţilor de casă, în cazul în care acestea depăşesc

100.000 lei, documentul dat fiind întocmit pe fiecare decadă cu 10 zile înaintea începerii decadei

următoare. La rândul ei, Trezoreria, va emite un extras de cont pentru a certifica decontarea

efectuată. Un alt document emis de Trezoreria Finanţelor Publice este o convenţie prin care se

prevede aprobarea plafonului de casă, care actual este de 5000 lei.

Ministerul Finanţelor Publice este instituţia la care CJAS Iaşi trimite datele statistice

privind persoanele asigurate.

1.6 Structura şi evoluţia principalelor cheltuieli bugetare la CAS Iaşi în

perioada 2008-2010

Tabel nr. 3. Principalele cheltuieli bugetare la CAS Iaşi

Denumirea indicatorului

2008 2009 2010

I. Cheltuieli de personal

3,479,070 3,188,256 2,899,160

Cheltuieli de salarii în bani

2,733,000 2,527,265 2,273,102

Salarii de bază 1,643,000 1,709,510 1,871,579

34

Page 33: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Salarii de merit 53,000 11,984 0

Indemnizaţie de conducere

78,000 74,531 6,132

Spor de vechime 314,000 329,104 25,256

Alte sporuri 87,000 47,000 0

Ore suplimentare 3,000 0 0

Fond de premii 232,000 144,873 146,320

Prima de vacanţă 158,000 61,846 135,583

Indemnizaţii plătite unor

persoane din afara unităţii

73,000 78,568 57,948

Indemnizaţii de delegare

2,000 780 351

Alte drepturi salariale în bani

90,000 69,069 29,933

Contribuţii 746,070 660,991 626,058

Contribuţii de asigurări sociale

de stat

524,000 509,954 472,825

Contribuţii de asigurări de şomaj

31,000 12,634 11,298

Contribuţii de asigurări sociale

de sănătate

151,000 131,851 118,135

Contribuţii pentru concedii şi

indemnizaţii

27,000 1,722 20,005

II. Bunuri şi servicii

756,092,560 705,447,064 761,677,734

Bunuri şi servicii 755,973,560 705,397,952 761,632,543

Furnituri de birou 95,000 73,000 52,989

Materiale pentru curăţenie

7,000 6,997 3,995

Încălzit, iluminat şi forţa motrică

119,000 124,205 129,000

Apă, canal şi salubritate

21,000 25,000 20,869

35

Page 34: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Carburanţi şi lubrifianţi

43,000 35,000 21,498

Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet

120,000 113,756 117,289

Materiale şi prestări de servicii cu caracter

funcţional

755,246,560 704,756,091 761,030,916

Materiale şi prestări de servicii

cu caracter medical

755,202,560 704,708,106 760,963,975

Materiale şi prestări de servicii

cu caracter funcţional pt. ch.

proprii

44,000 47,985 66,941

Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare

319,000 260,950 254,990

Bunuri de natura obiectelor de

inventar

26,000 4,905 33,971

Alte obiecte de inventar

26,000 4,905 33,971

Deplasări, detaşări,

transferări

26,000 19,523 4,302

Deplasări interne, detaşări,

transferări

26,000 19,523 4,302

Cărţi, publicaţii şi materiale

documentare

12,000 3,976 3,842

Pregătire profesională

12,000 1,600 0

Alte cheltuieli 43,000 19,108 3,076

III. Cheltuieli de capital

0 0 0

Active nefinanciare

0 0 0

Servicii publice descentralizate

4,369,070 3,927,214 3,612,919

Produse farmaceutice,

202,106,100 171,891,901 211,122,184

36

Page 35: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

materiale sanitare specifice

şi dispozitive medicale

Medicamente cu şi fără contribuţie

personală

127,154,100 86,706,123 132,041,019

Servicii medicale în ambulator

114,862,460 81,049,771 82,459,377

Servicii de urgenţă

prespitaliceşti şi transport sanitar

22,637,000 26,880,000 27,350,000

Servicii medicale în unităţi sanitare

cu paturi

412,383,000 421,840,440 437,248,419

Îngrijiri medicale la domiciliu

2,775,000 2,340,997 2,593,000

Prestaţii medicale acordate în baza

doc. internaţ.

439,000 704,997 190,995

IV. Cheltuieli pt. asigurări şi

asistenţă socială

20,091,000 22,566,078 26,893,632

CHELTUIELI-TOTAL

779,662,630 731,201,398 791,470,526

Pe parcursul perioadei prezentate în tabel, observăm ca au crescut atât cheltuielile cu

medicamente dar şi cele cu serviciile medicale, datorită numărului în creştere de încheiere a

contractelor-cadru, dar şi a prestării unui numar mare de servicii medicale.

Conform tabelului de mai sus, cheltuielile cu bunuri şi servicii înregistrate efectiv de

unitate, au cea mai mare pondere şi valoare din totalul cheltuielilor efectuate, cheltuieli ce au

cunoscut o evoluţie crescătoare de-a lungul anilor, explicată prin creşterea serviciilor medicale

prestate şi a medicamentelor necesare asiguraţilor.

În anul 2009, cheltuielile totale ale CAS Iaşi au înregistrat o scădere, datorită impactului

crizei financiare globale, dar în anul 2010 acestea au crescut, fiind mai mari decât în anii

precedenţi analizaţi.

37

Page 36: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Cap. 2. Fundamentarea indicatorilor financiari la Casa de Asigurări de

Sănătate Iaşi

2.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

Fundamentarea, la instituţiile publice, a indicatorilor financiari, prin bugetele de venituri

şi cheltuieli, reprezintă o etapă decisivă în cadrul procesului bugetar, anume de această etapă

depinde cât de corect şi judicios vor fi utlizate resursele publice, aşa încat, la nivel

macroeconomic să existe un echilibru între resurse şi destinaţia acestora.

În vederea angajării de cheltuieli bugetare, apare mai întâi necesară o fundamentare reală,

concretă a respectivelor cheltuieli pe baza unor documente specifice cum ar fi: bugetul de

venituri și cheltuieli, planul de finanțare a investițiilor, calculul indicatorilor reprezentativi de

fundamentare potrivit cu subdiviziunea clasificației bugetare în care se încadrează.

Fundamentarea cheltuielilor bugetare este structurată pe 4 niveluri, potrivit cu

responsabilităţile şi competenţele pe care le implică, şi anume:

1. la primul nivel se regăsesc instituţiile publice ce au calitatea de ordonatori terţiari de

credite bugetare care întocmesc bugete proprii de venituri şi cheltuieli;

2. la următorul nivel apar unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice ce au

calitatea de ordonatori secundari de credite bugetare, ce compară calculele înscrise în bugetele

transmise de instituţiile subordonate cu limitele aprobate şi le consemnează în proiecte provizorii

de bugete de venituri şi cheltuieli;

3. la nivelul al treilea, apar ministerele şi instituţiile publice ca şi ordonatori principali de

credite bugetare, care înscriu datele primite în bugetele centralizatoare de venituri şi cheltuieli;

4. la ultimul nivel se regăseşte Ministerul Finanţelor Publice care are misiunea de a

realiza şi aviza lucrările pregătitoare privind proiectele de bugete publice.

Cadrul juridic avut la baza fundamentării cheltuielilor bugetare ale CAS Iași este

reprezentat de următoarele:

Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice – stabilirea principiilor, procedurilor

privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice precum și

responsabilitățile instituțiilor publice în derularea procesului bugetar;

38

Page 37: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Legea nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate, conform căreia Ministerul

Sănătății Publice aprobă și implementează programe naționale de sănătate publică împreună

cu toate instituțiile ce activează în domeniul sănătății, și anume: Casa Națională de Asigurări

de Sănătate, Colegiul Medicilor din România, reprezentanții spitalelelor generale, centrele

universitare, sindicatele, patronatele, lege care a fost abrogată de O.U.G. nr. 150/2002 privind

organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale ce prevede informații privind

responsabilități în procesul bugetar, deschiderea de credite bugetare.

Din 2006, a fost aprobată Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanitar.

Ordinul nr. 1781/558 din 27 decembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice

de aplicare a Contractului cadru privind condițiile asigurării asistenței medicale în cadrul

sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2007.

Ordinul nr. 1211/325 din 4 octombrie 2006 emis de Ministerul Sănătății Publice pentru

aprobarea regulamentelor de organizare și funcționare a comisiei naționale, comisiilor de

evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente și

materiale sanitare precum și a nomelor metodologice de evaluare a furnizorilor.

Ordinul nr. 1954/2005 privind clasificația indicatorilor privind finanțele publice cu

modificările și completările ulterioare prin Ordinul nr. 121.886/14.08.2006.

Fundamentarea proiectelor de bugete publice are la bază patru repere de acţiune,

respectiv:

1. identificarea şi individualizarea de indicatori reprezentativi (specifici), precum şi a

unor indicatori financiari;

2. folosirea situaţiei anului de bază;

3. folosirea de norme şi normative financiare pe categorii de venituri, respectiv pe

categorii de cheltuieli;

4. folosirea unui cadru juridic de susţinere.

Prin urmare, activitatea de fundamentare a cheltuielilor se realizează pe baza unor

documente specifice: bugetul de venituri şi cheltuieli, planul de finanţare a investiţiilor,

indicatori specifici reprezentativi, identificarea de cheltuieli pe părţi, capitole. Determinarea

cheltuielilor se face prin intermediul acestor indicatori specifici şi cu ajutorul calculelor de

39

Page 38: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

fundamentare care sunt reglementate prin diverse acte normative şi legi particulare. La baza

fundamentării cheltuielilor bugetare stă clasificaţia bugetară care reprezintă o grupare judicioasă

şi sistematică a veniturilor şi mai ales a cheltuielilor bugetare prin intermediul balanţelor

financiare operative. Utilizarea clasificaţiei bugetare vizează toate etapele procesului bugetar,

contribuind la elaborarea şi execuţia bugetelor publice.

2.2 Calcule şi fundamentări cu privire la principalele categorii de

cheltuieli la CAS Iaşi

Cheltuielile bugetare cuprind acele sume aprobate atât din bugetul de stat, din bugetele

locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, din fonduri speciale, bugetul propiu al instituțiilor

publice autonome și care sunt clasificate economic, respectiv detaliate după criteriul financiar,

servind ordonatorilor de credite să urmărească fluxurile de numerar ce au loc în cadrul unităților

conduse și subordonate. Fundamentarea, dimensionarea și desigur repartizarea cheltuielilor

bugetare, pe ordonatori de credite, destinații, acțiuni, programe, proiecte, obiective se află în

strânsă concordanță cu atribuțiile și responsabilitățile autorităților, instituțiilor în cauză.

Fondurile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ale caselor de sănătate județene

provin din următoarele surse: contribuții ale persoanelor fizice și juridice, transferuri de sume de

la bugetul de stat și de la bugetele locale, alte venituri.

Principalele categorii de cheltuieli care sunt realizate în cadrul Casei de Asigurări de

Sănătate Iaşi se clasifică după cum urmează:

I. Cheltuieli de personal;

II. Cheltuieli cu bunuri şi servicii, dintre care:

- cheltuieli de administrare;

- servicii medicale şi medicamente;

III. Cheltuieli de capital;

IV. Asistenţă socială.

Cheltuielile de personal ale unității CAS Iași, se determină luând în calcul reducerea la

strictul necesar a personalului de specialitate, administrativ, contractual. Fundamentarea

cheltuielilor de personal se bazează pe legislația specifică privind drepturile salariale ale

40

Page 39: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

funcționarilor publici cât și ale personalului contractual din cadrul unității. Determinarea

cheltuielilor de personal înregistrate are la bază organigrama unității, care permite elaborarea

statului de funcții din cadrul instituției.

Cheltuielile de personal cuprind:

Cheltuieli cu salariile:

salarii de bază;

salarii de merit;

indemnizaţii de conducere;

alte indemnizaţii;

spor de vechime;

alte sporuri;

ore suplimentare;

fond de pensii;

prima de vacanţă;

indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii;

indemnizaţia de delegare;

alte drepturi salariale.

Contribuţii pentru asigurări sociale de stat;

Deplasări, detaşări, transferuri;

Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj;

Contribuţia pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate.

La cheltuielile de personal, cea mai mare parte a cheltuielilor revine cheltuielilor cu

salariile datorate angajaţilor. (vezi anexa 3).

Indicatorii care se regăsesc în cadrul acestei categorii de cheltuieli se impart în două

categorii cu următoarea clasificaţie:

66.05.10 - Cheltuieli de personal

10.01 – Cheltuieli de salarii în bani

10.01.01 - Salarii de bază

10.01.02 - Salarii de merit

10.01.03 - Indemnizații de conducere

10.01.04 - Spor de vechime

41

Page 40: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

10.01.06 - Alte sporuri

10.01.07 - Ore suplimentare (din anul 2009 nu se mai acordă)

10.01.08 - Fond de premii

10.01.09 - Primă de vacanță 10.01.12 - Indemnizații plătite unor persoane din afara unității 10.01.13 - Indemnizații de delegare

10.01.30 - Alte drepturi salariale.

10.03 – Contribuții 10.03.01 – Contribuții de asigurări sociale de stat (20,8%)

10.03.02 – Contribuții de asigurări de șomaj (0,5%)

10.03.03 – Contribuții de asigurări sociale de sănătate (5,2%)

10.03.04 – Contribuții de asigurare pentru accidente de muncă și boli

profesionale (0,168% )

10.03.06 – Contribuții pentru concedii și indemnizații (0,85%)

10.03.07 – Contribuții la Fondul de garantare a creanțelor salariale (0,25%)

Partea a doua a structurii prezentate, respectiv contribuțiile unității la bugetul de stat sunt

stabilite și efectuate în baza legii bugetului de stat în vigoare.

Salariul de bază se stabileşte în funcţie de categorie, de clasă, care reflectă nivelul

studiilor necesare exercitării funcţiei publice, şi, după caz, de gradul profesional al funcţiei

publice, precum şi în raport cu nivelul la care se prestează activitatea respectivă la nivel central

sau local. Salariile de bază ale funcţionarilor publici sunt făcute publice şi stabilite prin lege.

Fundamentarea cheltuielilor cu salariile de bază:

Fsb = ∑

i

n

Smb / post i0 * nr de posturi i1 * nr de luni * (1+c)

Smb – salariul mediu brut;

c – indicele de creştere prognozată a salariilor în anul de plan;

i1 – an de plan;

i – categorie de post.

42

Page 41: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Salariile de merit sunt reglementate în baza O.G. nr.6/2007 modificată prin O.G.

nr.9/2008, art.18., privind acordarea de salarii de merit angajaților unității.Salariile de merit pot fi aprobate și acordate de către unitate numai pentru 20% dintre

angajați care au înregistrat rezultate deosebite în desfășurarea activității, având o valoare de

15% din salariul de bază. Pot beneficia de salarii de merit acei funcționari publici care nu au fost

sancționați dar și cei a căror sancțiune a fost radiată de drept. Pentru funcționarii nou-angajați se poate acorda un salariu de merit numai după cel puțin 6 luni de la angajare, iar funcționarii

publici debutanți nu pot beneficia de salariu de merit.

Fundamentarea cheltuielilor cu salariile de merit:

Fsm = nr. sal merit i1 * Chsm io * nr. luni * (1+c)

Fsm = ∑ 20 % * nr.posti *15% * Smb/ posti * nr.luni * (1+c)

Chsm – cheltuieli cu salariile de merit.

Indemnizaţiile de conducere sunt stabilite în anexa 3 a ordonanţei nr 6/2007 sub forma

procentelor aplicate la salariul de bază astfel:

55% pentru Directorul general;

50% pentru Inspector şef;

50% pentru Directorul executiv;

50% pentru Inspector şef adjunct;

30% pentru Şef serviciu.

Fundamentarea cheltuielilor cu indeminizaţiile de conducere:

Fic = ∑i=1

n

nr . post .i * pi (%) * Smb /posti * nr.luni * (1+c)

nr. post.i - numărul posturilor care beneficiază de indemnizaţie de conducere;

i – categoria de post;

p – procentele aplicate la salariul de bază.

43

Page 42: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Sporurile de vechime sunt reglementate în baza O.G. nr.9/2008, art.11 privind drepturile

salariale ale funcționarilor publici, respectiv în baza O.G. nr.10/2008, art.22, privind drepturile

salariale ale personalului contractual al CAS Iași.

Sporurile de vechime se acordă pe tranșe de vechime și pot atinge valori de până la 25%

din valoarea salariului de bază. Tranșele sunt structurate astfel:

între 3-5 ani = 5%*Sb;

între 5-10 ani = 10%*Sb;

între 10-15 ani = 15%*Sb;

între 15-20 ani = 20%*Sb;

peste 20 de ani = 25%*Sb.

Fundamentarea cheltuielilor cu sporurile de vechime:

FSv=∑Npî * %Smb * Nr. luni * (1+i)

∑Npî – număr posturi încadrate în cele 5 categorii;

%Smb – procentul aplicat la salariu mediu de bază;

Nr. luni – numărul de luni pentru care se acordă sporul de vechime;

(1+i) – indicele prognozat de creștere a salariilor.

Indicatorul alte sporuri curpinde o serie de sume suplimentare acordate în contextul unor

diferite situații, de pildă:

Pentru salariaţii de la serviciul de audit există un spor de 25% la salariul de bază;

Pentru salariaţii de la departamenul de control există un spor de 25% la salariul de bază;

Pentru salariaţii care acordă viza de control există un spor de până la 25% la salariul de bază;

Pentru salariaţii care au luat doctoratul există un spor de 15% la salariul de bază.

Orele suplimentare reprezintă acele ore lucrate peste durata normală de lucru într-o zi de

către funcționarii publici și personalul contractual, ce sunt reglementate în baza O.G. nr.9/2008,

art.13. privind drepturile salariale ale funcționarilor publici și în baza O.G. nr.10/2008, art. 18.

privind drepturile salariale ale personalului contractual din sectorul bugetar:

75% pentru primele 2 ore peste program;

100% pentru peste 2 ore peste program;

44

Page 43: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

100% pentru oerlele lucrate în zilele de sâmbătă şi duminică.

Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată şi sporurile prevăzute se

pot plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă sau aprobată, după caz de

superiorul ierarhic, fără a se depăşi 360 de ore anual.

La constituirea fondului de premii participă atât funcționarii publici cu o valoare de

10%*Sb, cât și personalul contractual cu 2%*Sb. Totalul acestui fond se distribuie apoi de către

conducătorii serviciilor, direcțiilor în funcție de performanțele atinse de angajați, de aportul

acestora la desfășurarea în bune condiții a activității în ansamblu, prezentând totuși un caracter

mai mult subiectiv în aprecierile efectuate. Procentele aplicate sunt reglementate prin O.G.

nr.9/2008, art.19, respectiv O.G. nr.10/2008, art.11.

Anual se acordă un salariu mediu lunar de bază realizat în anul in care se face premierea:

10% premiu lunar aplicat la salariul de bază. Premiile se pot acorda în cursul anului

funcţionarilor publici care au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate ,

apreciate ca valoroase;

5% premiu pentru economia la salarii, calculate ca diferenţă pentru salariaţii ce au îndeplinit

activitatea altor salariaţi angajaţi ulterior.

Unitatea mai acordă și prime de vacanță personalului angajat, în conformitate cu O.G.

nr.9/2008, art.23. Conform prevederilor secţiunii 4 a ordonanţei nr.6/2007, funcţionarii publici

au dreptul la un concediu de odihnă anual, plătit cu vechimea în muncă astfel:

până la 10 ani vechime în muncă – 21 zile lucrătoare;

peste 10 ani vechime în muncă – 25 zile lucrătoare.

Unitatea acordă, pe lângă indemnizațiile de conducere, și indemnizații unor persoane

din afara unității și anume membrilor Consiliului de Administrație al CAS Iași care reprezentă

un procent de 20%*salariul Directorului General. Nivelul indemnizației acordate este

reglementată prin Legea nr.95/2006, art.287., privind reforma în domeniul sănătății.Indemnizaţia de delegare – conform cu legislaţia în vigoare în domeniul muncii, pentru o

instituţie publică. Pe perioada în care funcţionarii publici sunt trimişi în delegaţie în alte localităţi

45

Page 44: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

decât cea în care îşi desfăşoară activitatea, autorităţile sau instituţiile publice le acordă

indemnizaţii de delegare şi le decontează cheltuielile de transport şi de cazare, în condiţiile

stabilite pentru personalul din instituţiile publice. Acordarea indemnizațiilor de delegare este

reglementată prin H.G. nr.543/1995, cap.2, art.8. privind drepturile bănești ale salariaților

instituțiilor publice și regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegării.

Indicatorul alte drepturi salariale cuprinde acele concedii de boală plătite de unitate

angajaților, respectiv de materniate. Procentele aplicate în cazul acestor drepturi salariale sunt

reglementate prin O.G. nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de

sănătate și anume: 25%*Baza de calcul și 85%*Baza de calcul în cazul concediilor de

maternitate.

Contribuțiile către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, etc., apar în

cadrul documentelor unuității sub următoarea clasificație bugetară:

Titlu – 10, Articolul – 03, cu o repartizare pe mai multe alienate, și anume:

10.03.01 – Contribuții de asigurări sociale de stat atât pentru unitate cât și pentru

fiecare angajat în parte, având următoarele cote:

- 20,8%*fond brut de salarii – unitate;

- 10,5%*salariu brut – salariaţi.

10.03.02 – Contribuții de asigurări de șomaj cu o cotă comună de 0,5 % aplicată

fondului brut de salarii, respectiv salariului brut.

10.03.03 – Contribuții de asigurări sociale de sănătate cu următoarele cote:

- 5,2%*fond brut de salarii;

- 5,5%*salariu brut.

10.03.04 – Contribuții de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale

datorate de către unitate și care presupun aplicarea unei cote de 0,168 % la fondul brut de salarii.

10.03.06 – Contribuții pentru concedii și indemnizații datorate de unitate, prin plata

unei cote de 0,85% aplicată la fondul brut de salarii.

10.03.07 – Contribuții la Fondul de garantare a creanțelor salariale datorate de către

unitate prin aplicarea unei cote de 0,25% la fondul brut de salarii.

46

Page 45: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Pentru a exemplifica cum se determină mărimea unui venit net al unui angajat CAS Iași,

respectiv plata de către unitate a contribuțiilor datorate statului aferente cheltuielilor de personal,

prezentăm mai jos următorul exemplu de calcul:

Director cu o vechime în muncă de 5 ani;

Salariul de bază pentru un director 1.500 lei (SB = 1.500 lei);

Pentru funcţia de conducere, directorul mai beneficiază de o indemnizaţie (I) în valoare

de 50% din salariul de bază (Sb);

Directorul mai beneficiază de un salariu de merit (Sm) în valoare de 15% aplicat asupra

Sb + I.

Avînd un spor de vechime de 5 ani, în cadrul unităţii, funcţionarul beneficiază de un

spor de vechime (Spv) în procent de 5%, aplicat asupra sumei Sb + I + Sm;

Numărul de ore lucrate în cadrul unităţii pe parcursul lunii octombrie este de 176, deci nu

beneficiază de plată pentru ore suplimentare;

Contribuţiile se stabilesc prin aplicarea procentelor respective la venitul brut (Vb):

CAS = 10,5%;

CASS = 5,5 %;

CFS = 0,5%;

1. Determinarea indemnizaţiei:

Sb = 1.500 lei

I = 1.500 X 50% = 750 lei;

2 .Determinarea salariului de merit;

Sm = (Sb + I) X 15% = 338

3. Determinarea sporului de vechime

Spv = (Sb + I + Sm) X 5% = 130

4. Determinarea venitului brut

Vb = Sb + I + Spv =1500 + 750 + 130 =2380

5. Determinarea contribuţiilor:

CAS = 10,5% X Vb = 10,5% X 2380 = 250

CASS = 5,5 % X Vb = 5,5% X 2380 = 131

CFS = 0,5% X Vb = 0,5% X 2380 = 120

47

Page 46: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

6. Determinarea venitului net (Vn)

Vn = Vb – ( CAS + CASS +CFS ) = 2380 –( 250 +131 +120 )= 1879

7. Determinarea impozitului pe profit (Ip)

Ip = 16% X Vn = 16% X 1879 = 301

8. Determinarea salariului net (Sn)

Sn = Vn – Ip =1879 – 301 = 1578 lei

66.05.20 - Cheltuieli cu bunuri și materiale

20.01 – Bunuri și servicii

20.01.01 – Furnituri de birou

20.01.02 – Materiale pentru curățenie

20.01.03 – Încălzit, iluminat și forță motrică

20.01.04 – Apă, canal și salubritate

20.01.05 – Carburanți și lubrifianți 20.01.06 – Piese de schimb

20.01.07 – Transport

20.01.08 – Poștă, telecomunicații, radio, tv, internet

20.01.09 – Materiale și prestări servicii cu caracter funcțional

20.01.09.1 – Materiale și prestări servicii cu caracter medical

20.01.09.2 – Materiale și prestări servicii cu caracter funcțional pentru cheltuieli

proprii

20.01.30 – Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare

20.02 – Reparații curente

20.05 – Bunuri de natura obiectelor de inventar

20.05.01 – Uniforme și echipament

20.05.30 – Alte obiecte de inventar

20.06 – Deplasări, detașări, transferări

20.06.01 – Deplasări interne, detașări, transferări

20.06.02 – Deplasări în străinătate

20.11 – Cărți, publicații și materiale documentare

48

Page 47: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

20.12 – Consultanță și expertiză

20.13 – Pregătire profesională

20.14 – Protecția muncii

20.16 – Studii și cercetări

20.30 – Alte cheltuieli

20.30.01 – Reclamă și publicitate

20.30.02 – Protocol și reprezentare

20.30.04 – Chirii

20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri și servicii

Cheltuielile cu bunuri și servicii reprezintă acele cheltuieli efectuate în vederea

desfășurării activității unității cum ar fi: încălzit, iluminat, poștă, telefon, internet, apă, canal,

furnituri de birou, materiale pentru întreținere etc.

Cheltuielile privind furniturile de birou cuprind acele cheltuieli efectuate de unitate

pentru achiziționarea de recuzitelor de birou, respectiv hârtii de scris, pixuri, formulare tipizate,

alte materiale.

Materialele pentru curățenie cuprind acele cheltuieli efectuate pentru achiziționarea de

materiale de curățire a ușilor, ferestrelor, mobilierului, grupurilor sanitare, pentru dezinsecție,

materiale igienice și sanitare. Informații privitoare la necesarul de consum în cadrul acestei arii,

oferă Compartimentul Logistică, care și răspunde de administrarea respectivelor materiale.

Indicatorii pe baza cărora se fundamentează aceste cheltuieli sunt următorii:

suprafaţa instituţiei;

numărul de săli;

tipul de materiale de curăţenie necesare;

cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie necesar:litri, kg, bucăţi);

preţul pentru fiecare material de curăţenie;

Cheltuielile privind încălzitul, iluminatul și forța motrică vizează acele cheltuieli

efectuate pentru plata furnizorilor de energie electrică, energie termică, gaze naturale, și se

calculează după formulele corespunzătoare:

1. pentru încălzit – Nr.mc consumați * tarif/mc

49

Page 48: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

2. pentru iluminat – Nr.ore funcționare aparatură * nr.corpuri de iluminat * consum

energie/corp * tarif /kw.

În calculul acestor cheltuieli se ține seama de la un an la altul și de indicele inflației,

respectiv majorările de prețuri din economie, în vederea ajustării fondurilor.

Cheltuielile cu apă, canal și salubritate includ acele cheltuieli cu alimentarea unității cu

apă potabilă, canalizare. În fundamentarea cheltuielilor cu apă, canal, salubritate se au în vedere

următorii indicatori:

consum de apă potabilă m3

/an;

consum de apă caldă m3

/an;

gunoi m3

/an;

tariful pentru un m3

de apă caldă şi un m3

de apă rece;

tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare;

Cheltuielile privitoate la carburanți, lubrifianți, piese de schimb și transport vizează

acele cheltuieli efectuate pentru întreținerea și reparațiile aferente autoturismelor din dotare, și se

fundamentează pe baza prețurilor pieselor de schimb, a cantității de combustibil consumat/an,

numărul de reparații necesare/an și altor elemente specifice.

Cheltuielile cu poșta, telefonul, telecomunicațiile, internetul cuprind plățile efectuate

de către unitate către furnizorii de telefonie, plata abonamentelor de internet, plata serviciilor de

poștă, și se fundamentează pe baza indicatorilor:

cheltuieli medii cu convorbirile telefonice pentru anul precedent;

numărul de posturi telefonice;

tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;

numărul de televizoare, aparate radio;

tariful pentru abonamentul radio si tv;

cheltuieli poştale;

Cheltuieli pentru materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional - În cadrul acestor

cheltuieli se cuprind costul serviciilor de deratizare şi dezinsecţie, materiale pentru prevenirea

incendiilor, materiale pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi, servicii prestate de

gardienii publici,etc. Indicatorii financiari utilizaţi în dimensionarea cheltuielilor cu materialele

şi serviciile sunt: tipul de materiale folosite, cantitatea şi preţul unitar.

50

Page 49: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

În cadrul unității se pot efectua și reparații curente, periodice, care se referă la o serie de

lucrări de întreținere și reparții în regie proprie a clădirii în sine, a încăperilor, mobilierului,

precum și o serie de modernizări. Toate aceste lucrări depind de costul materialelor utilizate,

cantitatea de materiale necesare finalizării lucrărilor, numărul de reparații ce pot fi efectuate într-

un an de zile.

Cheltuielile cu obiectele de inventar ale unității se fundamentează în funcție de starea

fizică a acestora, necesitatea unei dotări suplimentare pentru asigurarea funcționării normale a

activității personalului unității. Determinarea mărimii cheltuielilor realizate la nivel de unitate cu

dotarea cu obiecte de inventar se realizează astfel: Nr.obiecte necesare * Preț/obiect necesar.

Cheltuielile cu deplasările, detașările și transferurile cuprind acele tipuri de cheltuieli

efectuate de unii angajați ai unității care trebuie să se deplaseze în alte localități pentru

îndeplinirea unor sarcini de serviciu. Fundamentarea acestor cheltuieli pornește de la numărul de

km efectuați, numărul de zile plecate, ce se corectează cu indicele de inflație, respectiv majorări

de prețuri la combustibil, creșterea tarifelor pentru transportul de călători.

Cărți, publicații și materiale documentare - acest articol cuprinde plăţile şi cheltuielile

făcute în scopul procurării de cărţi şi publicaţii. În această categorie intră:

plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărti;

costul colecţiilor constituite anual din abonamentele la publicaţii periodice din ţară şi

străinătate;

costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţiile de acte normative utilizate în activitatea

instituţiei;

costul casetelor, dischetelor;

Indicatorii folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii sunt cantitatea

acestora şi preţul estimativ, luând în considerare ofertele furnizorilor de carte.

Dintre toate categoriile de cheltuieli ale unității ponderea cea mai ridicată și de mai

mare valoare o înregistrează cheltuielile cu bunuri și servicii, mai exact cele cu Servicii medicale și medicamente.

Însă, pentru a putea evalua importanța fiecărei cheltuieli efectuate în cadrul acestor

Servicii medicale și medicamente este necesară o detaliere concisă, după cum urmează:

51

Page 50: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Cod: 66.05.03 – Produse farmaceutice, materiale sanitare specifice și dispozitive

medicale din care fac parte:

a. Medicamente cu și fără contribuție personală

b. Medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programe naționale cu scop

curativ

c. Materiale sanitare specifice utilizate în programe naționale cu scop curativ

d. Servicii medicale de hemodializă și dializă peritoneală

e. Dispozitive și echipamente medicale

Cod: 66.05.04 – Servicii medicale în ambulator dintre care:

a. Asistență medicală primară (altfel spus medici de familie – vezi anexa nr.3 cu

distribuția medicilor de familie pe localități pe raza județului Iași)

b. Asistență medicală pentru specialități clinice (de pildă cabinetele medicale)

c. Asistență medicală pentru specialități paraclinice (laboratoare de analize medicale)

d. Asistență medicală stomatologică

e. Asistență medicală în centre medicale multifuncționale – de recuperare

Cod: 66.05.05 – Servicii de urgență prespitalicești și transport sanitar

(ambulanțele)

Cod: 66.05.06 – Servicii medicale în unități sanitare cu paturi și anume:

a. Spitale generale

b. Unități de recuperare – reabilitare a sănătății (Sanatoriul Deleni)

Cod: 66.05.07 – Îngrijiri medicale la domiciliu

Cod: 66.05.11 – Prestații medicale acordate într-un stat membru al Uniunii

Europene

Decontarea serviciilor medicale se face în baza contractelor semnate de către CJAS Iaşi

cu furnizorii respectivelor servicii, în baza contractului-cadru, în care sunt prevăzute condiţiile

acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cât şi în baza

normelor metodologice de implementare a contractului-cadru.

Contractul-cadru reglementează, în principal, condiţiile acordării asistenţei medicale, cu

privire la :

pachetul de servicii de bază la care au dreptul persoanele asigurate;

52

Page 51: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

citeriile şi standardele calităţii pachetului de servicii;

alocarea resurselor şi controlul costurilor sistemului de asigurări sociale de sănătate în

vederea realizării echilibrului financiar al fondului;

lista serviciilor medicale, a serviciilor de îngrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor,

dispozitivelor medicale şi a altor servicii pentru asiguraţi, aferente pachetului de servicii de

bază;

tarifele utilizate în contractarea pachetului de servicii de bază, modul de decontare şi actele

necesare în acest scop;

internarea şi externarea bolnavilor;

măsuri de îngrijire la domiciliu şi de recuperare;

prescrierea şi eliberarea medicamentelor, materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a

protezelor şi a dispozitivelor medicale;

modul de informare a asiguraţilor;

condiţiile acordării serviciilor la nivel regional şi lista serviciilor care se pot contracta la nivel

judeţean, precum şi a celor care se pot contracta la nivel regional;

Cheltuielile estimate a fi efectuate de către un cabinet medical cuprind: cheltuielile de

personal și cheltuielile materiale, respectiv cele cu medicamente, materiale sanitare, utilităţi.

În cazul Serviciilor de urgență prespitalicești și transport sanitar, estimarea s-a bazat pe

următorii indicatori:

număr de kilometri efectuați/zi;

număr de solicitări/zi;

tarif pe solicitare în funcție de mijloacele de transport utilizate.

În cazul Asistenței medicale stomatologice, estimarea s-a realizat pe baza:

numărul de medici dentiști aflați în contact cu CAS Iași;

gradele medicale ale medicilor prestatori;

programul de activitate (normă întreagă/parțială);

nivelul creditelor bugetare cu destinația asistență medicală dentară.

Furnizorii de servicii medicale sunt medicii si personalul sanitar, cabinetele medicale,

centrele de diagnostic şi tratament, spitalele şi alte unităţi sanitare în relaţii contractuale cu casele

de asigurări de sănătate.

Plata furnizorilor de servicii medicale de către CJAS Iaşi se stabileşte :

53

Page 52: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

în asistenţă medicală primară şi de specialitate plata “per capita” prin tarif pe persoană

asigurată, conform listei proprii de asiguraţi şi plata prin tarif pe serviciu medical, pentru

unele servicii medicale prevăzute în pachetul de servicii de bază ce se acordă asiguraţilor din

lista proprie, pentru serviciile prevăzute în pachetul minimal de servicii medicale şi in

pachetul de servicii medicale pentru persoanele care se asigură facultativ, precum şi pentru

serviciile medicale acordate cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene titulari ai

cardului european.

în asistenţă medicală din spitale şi din alte unităţi cu staţionar, prin tarif pe persoană

internată, prin tarif pe zi de spitalizare, prin tarif pe serviciu medical şi prin tarife negociate

pentru anumite prestaţii.

Materialele sanitare şi protezele pot fi furnizate doar de către persoane fizice sau juridice

acreditate de casele de asigurări de sănătate.

Asistenţă medicală şi alte tipuri de transporturi medicale se acordă prin servicii de

ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti, iar plata acestor servicii se asigură pe baza

contractului care se încheie între serviciile de ambulanţă şi casele de asigurări de sănătate

judeţene şi a municipiului Bucureşti.

2.3 Fluxuri informaţionale privind fundamentarea indicatorilor

financiari la CAS Iaşi

Fundamentarea cheltuielilor de personal presupune corelarea şi punerea de accord a

câtorva documente din care să rezulte corectitudinea şi legalitatea prin care se determină

valoarea datoriei către stat.

În cadrul instituţiei de fundamentarea cheltuielilor de personal se ocupă biroul de resurse

umane:

Contractul de muncă;

Decizia de acordare a sporului de vechime;

Ordonanţa 6/2007;

Declaraţia pe propria răspundere;

Stat de plată;

54

Page 53: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Stat de funcţii;

Stat de personal;

Condica de prezenţe;

Calculul orelor suplimentare.

Contractul de muncă este actul care atestă legalitatea activităţii desfaşurate de către

angajat, actul prin care se stabilesc drepturile (salariul, orele de muncă, sporuri, prime) şi

obligaţiile salariatului.

Declaraţia pe propria răspundere este completată o dată pe an pentru a determina

valoarea deducerii personale, în cazul in care nu se înregistrează venituri din alte surse, iar

salariul realizat se include îîn limita admisă pentru a se putea face deducerea deţinerii

persoanleor în întreţinere (copii, bătrâni, invalizi).

Statul de plată este actul în care se evidenţiază drepturile salariale, precum şi obligaţiile

către bugetul de stat şi către alte bugete specializate, sub forma reţinerilor din salarii.

Ordonanţa 6/2007 şi Legea 188/1999 în care sunt prevăzute salariile de bază ale

angajaţilor publici, prevederi privind indemnizaţiile, premii, concedii.

55

Page 54: MNG PBP

Proiectbuget

Solicitaremacheteindicatori

Contract de muncă

Declaraţie

Legea 188/1999;Ordona

nţa 6/2007;

Stat de plată

Serviciul ResurseUmane

Serviciul Buget,Financiar,

Contabilitate

CNAS

Indicatori fundamentaţi

Transmitere fundamentare

Solicitare machete indicatoriServiciul Buget,

Financiar Contabilitate

Biroul Achiziţii

CNAS

Transmitere fundamentare

Solicitare machete indicatori

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Fig. nr. 2. Fluxuri informaţionale generate de cheltuielile cu personalul

Fig. nr. 3. Fluxul informaţional privind fundamentarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii

56

Page 55: MNG PBP

Aprobarea,prezentareamodificărilor 2

1

CNAS

Servicul Buget, Financiar,

Contabilitate

Serviciul Contractare,decontare

asistenţă primară, stomatologie,dispoziti

ve medicale

Serviciul Contractare,decontare

asistenţă spitalicesacă,urgenţă

prespitalicească

Serviciul Contractare,decontare asistenţă spitalicească

Indicatori fundamentaţi

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Fig. nr. 4. Fluxul informaţional privind funamentarea cheltuielilor cu servicii medicale şi

medicamente

57

Page 56: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Cap. 3. Execuţia cheltuielilor bugetare la Casa de Asigurări de

Sănătate Iaşi

Finanțarea activității Casei Județene de Asigurări de Sănătate Iași se realizează pe baza

bugetului propriu de venituri și cheltuieli, dar și pe bază de transferuri de sume de echilibrare de

la stat, bugetele locale.

Colectarea contribuțiilor persoanelor ce au calitatea de angajator, se face de către

Ministerul Finanțelor Publice, prin ANAF, în contul unic deschis pe numele CNAS, iar

colectarea contribuțiilor persoanelor fizice se efectuează de către casele de asigurări. Sumele

astfel colectate la dispoziția CNAS sunt repartizate de către aceasta proporțional cu sumele

aprobate pe subcapitole de cheltuieli pe fiecare domeniu de asistență medicală.

Contribuțiile de asigurări de sănătate se plătesc astfel:

lunar – pentru cele care se referă la veniturile realizate din pensii, din salarii ce se supun

impozitului pe venit și indemnizațiile de șomaj;

trimestrial – pentru persoanele care realizează venituri din activități independente, respectiv

venituri din agricultură, silvicultură;

anual – pentru persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, din

dividende, dobânzi, venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

3.1 Surse de finanţare

CAS este o instituţie public care nu realizează profit, prin urmare întreaga

responsabilitate în finanţarea activităţii acesteia revine statului.

În România, finanţarea sistemului de asigurări sociale de sănătate se realizează din

fondul unic al asigurărilor sociale de sănătate, pentru a fi asigurat acel sistem unitar de ocrotire şi

promovare a sănătăţii populaţiei.

Finanţarea se realizează pe baza resurselor provenite din:

Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate format prin contribuţia asiguraţilor,

reprezentaţi de persoane fizice şi juridice, care au atât calitatea de angajaţi, cât şi de

angajatori. Persoanele (fizice) asigurate au obligaţia plăţii lunare a valorii unui anumit

58

Page 57: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

procent din salariul brut (5,5%), astfel beneficiind de setul minim de servicii medicale oferite

gratuit sau compensate. De asemenea, persoanele fizice sau juridice, care au angajaţi, au şi

ele obligaţia de a calcula şi de a vira contravaloarea unui anumit procent (5.2%) din fondul

lunar de salarii datorat, la Casa de Asigurări de Sănătate. Este important de menționat faptul

că bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se aprobă prin Legea

anuală a bugetului de stat și ține cont de:

- necesarul curent al activităţii medicale;

- sumele reprezentând arieratele înregistrate la nivelul spitalelor şi farmaciilor de circuit

deschis:

- resursele financiare existente la nivelul fiecărui judeţ.

Subvenţii de la bugetul de stat - Subvenţiile sunt primite în mod excepţional de la bugetul de

stat, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului fondului, după epuizarea

fondului de rezervă veniturile bugetului fondului se completează cu sume care se alocă de la

bugetul de stat.

Donaţii, dobânzi, sponsorizări - În cazul donaţiilor şi sponsorizărilor, acestea sunt acordate în

general, mai puţin de la instituţiile publice, cel care face donaţia urmând a încheia un contract

de donaţie cu CJAS Iaşi. În decursul a 5 zile de la virarea sumei din donaţie, CAS solicită

ordonatorului principal de credite trimiterea unei noi file de buget prin care se specifică la

venituri sursa sumei donate, iar la cheltuieli destinaţia ce o va avea suma primită din donaţie.

Fondurile colectate de către casele judeţene de asigurări de sănătate sunt utilizate în

următoarele direcţii:

1. efectuarea de cheltuieli de personal;

2. cheltuieli cu bunuri şi servicii, cum ar fi: cheltuieli de administrare şi cheltuieli cu

servicii medicale şi medicamente;

3. cheltuieli cu asistenţa socială;

4. cheltuieli de capital.

Banii de la buget alocaţi sănătăţii sunt administraţi de către Ministerul Sănătăţii Publice, a

cărui organizare şi funcţionare sunt reglementate prin H.G. nr. 244/1997. Destinaţia bugetului

alocat sănătăţii mai este prevăzută şi în H.G. 154/1998 (privind reorganizarea şi finanţarea

unităţilor sanitare), Legea asigurărilor sociale de sănătate - art.57, precum şi în Lgea 100/1998

privind legea sănătăţii publice.

59

Page 58: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Destinaţia sumelor provenite de la buget, conform Legii asigurărilor sociale de sănătate

este:

construcţia sau repararea unităţilor sanitare;

achiziţionarea de aparatură medicală performantă;

activitatea de diagnostic, curativă, reabilitare de importanţă naţională, recuperarea

capacităţii de muncă.

Pe lângă aceste modalităţi principale de colectare a veniturilor pentru sănătate, mai pot

exista şi alte surse de bani:

- plăţi directe ale pacienţilor către furnizorii de servicii medicale (clinici private, costuri

ale unor servicii ce nu sunt decontate de către casele de asigurări şi care sunt

prevăzute în contractul-cadru);

- coplăţi;

- contribuţii voluntare, în viitor, odată cu apariţia caselor de asigurări private.

3.2 Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare

CNAS și casele județene de asigurări de sănătate pot efectua cheltuieli în limita aprobată

prin buget și a creditelor bugetare deschise și aprobate, în conformitate cu O.U.G. nr.86/2003

privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, art.27, alin.(3).

Finanţarea propriu zisă este declanşată de transmiterea de către CJAS Iaşi a necesarului

de resurse financiare pentru luna viitoare. Actele prin care se motivează necesarul de credite

bugetare a instituţiei se depun la CNAS până pe data de 20 a lunii în curs.

CNAS, analizând cererea de credite din perspectiva legalităţii acesteia, precum şi

concordanţă cu limitele de finanţat stabilite prin bugetul aprobat, se adresează printr-o cerere de

deschidere de credite bugetare în 3 exemplare la Ministerul Finanţelor Publice, care apare în

ipostaza de finanţator. Ministerul Finanţelor Publice analizează cererea, după care consemnează

în evidenţa proprie printr-un exemplar de cerere, deschiderea de credite bugetare. Exemplarul

numărul 2 din cerere este transmis Trezoreriei Finanţelor Publice din Municipiul Bucureşti, cu

sensul de dispunere în deschiderea de credite bugetare. Exemplarul numărul 3 este utilizat

pentru informarea ordonatorului principal de credite (OPC) de deschiderea creditului bugetar la

60

Page 59: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Trezoreria Finanţelor Publice, unde efectiv, prin execuţia de casă, are loc transferul sumelor din

contul finanţatorului în cel al ordonatorului principal de credite – OPC (CNAS). Ulterior CNAS,

în baza cererilor justificate venite din teritoriu, întocmeşte dispoziţii bugetare de repartizare pe

care le adresează Trezoreriei Finanţelor Publice din Bucureşti. La Trezoreria Finanţelor Publice

are loc transferul sumelor din contul ordonatorului principal de credite (OPC) în cel al

ordonatorului secundar de credite (OSC) reprezentat de CJAS Iaşi, realizându-se de fapt, o

repartizare de credite bugetare de la Trezoreria Finanţelor Publice Bucureşti la unitatea operativă

a Finanţelor Publice Iaşi.

Cererile din partea CJAS Iaşi către ordonatorul principal de credite (OPC) se fac lunar, în

limita sumelor aprobate pentru perioada trimestrului în vigoare, însă cererea de repartizare de

credite bugetare către finanţator, este adresată de CNAS cu o frecvenţă trimestrială, astfel, în

cerere se trece valoarea cheltuielilor necsar a se acoperi pe domenii la nivel de capitol înscris în

bugetul din care se face finanţarea.

O cerere de deschidere de credite bugetare urmăreşte următoarele elemente:

- încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi neconsumate pe prima

perioadă pe care se solicită creditele respective;

- codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului de conturi

pentru activarea Trezoreriei;

- corectitudinea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cererile

de deschidere de credite bugetare;

- încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în totalul

creditului bugetar, dar şi pe diviziunile acestuia.

Formularul „Cerere pentru deschidere de credite” este însoţit de următoarele documente:

- nota justificativă pentru deschiderea de credite bugetare;

- situaţia centralizatoare a borderourilor privind transmiterea dispoziţiilor pentru

repartizarea/retragerea creditelor bugetare;

- borderoul privind transmiterea dispoziţiilor pentru repartizarea/retragerea creditelor

bugetare prin Trezoreria Statului din Municipiul Bucureşti;

- dispoziţie bugetară privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare.

61

Page 60: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Categorii de ordonatori de credite bugetare

Ordonatorul principal de credite bugetare este reprezentat de Ministerul

Finanţelor Publice;

Odonatorul secundar de credite bugetare este Casa Naţională de Asigurări de

Sănătate;

Ordonatorul terţiar de credite bugetare este Casa Judeţeană de Asigurări de

Sănătate;

Rolul ordonatorilor de credite bugetare:

Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru

bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare, ai căror

conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, în raport cu

sarcinile acestora, potrivit legii;

Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru

bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror

conducători sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora;

Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate

numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor

din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

Responsabilităţile ordonatorilor de credite bugetare:

Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în

limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea

instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:

a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare

repartizate şi aprobate ;

b) realizarea veniturilor;

c) angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;

d) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;

e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor

financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;

62

Page 61: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a

programului de lucrări de investiţii publice;

g) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;

h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale.

Finanțarea activității Casei Județene de Asigurări de Sănătate Iași are la bază două faze:

1. Deschiderea de credite bugetare – care are la bază Ordinul nr.1819/2003 publicat în

Monitorul Oficial nr.938/28.12.2003 privind deschiderea și repartizarea/retragerea creditelor

bugetare din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj și bugetul

FNUASS.

2. Angajarea și utilizarea creditelor bugetare – fază care are drept suport juridic

Ordinul nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea,

ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și

raportarea angajamentelor bugetare și legale, publicat în Monitorul Oficial nr.37/23.01.2003

3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare – pentru bugetul de stat

Deschiderea de credite bugetare se face la începutul lunii pentru luna respectivă cu toate

sumele necesare la toate capitolele (cheltuieli cu servicii medicale şi medicamente, cheltuieli de

personal, cheltuieli materiale); reprezintă autorizarea pe care o dă instituţia ce gestionează

bugetul public către unitatea operativă a Trezoreriei Finanţelor Publice din Bucureţti, prin care se

dispune ca o anumită sumă de bani, cu titlu de credit bugetar să treacă din contul bugetar în

contul ordonatorului principal de credite bugetare-OPC - la solicitarea acestuia.

Deschiderea de credite reprezintă o sumă pusă la dispoziţia instituţiei, în cadrul căreia se

pot efectua cheltuieli. În cazul în care la sfârşitul anului rămâne o sumă de bani necheltuită din

totalul creditelor deschise, aceasta se retrage la buget.

63

Page 62: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Fig. nr.5. Fluxul informațional privind deschiderea și repartizarea de credite bugetare de

la nivelul CNAS

(1)

(2)

(1) - Ordonatorul principal de credite solicită lunar până la data de 25 a lunii în curs pentru luna

următoare, deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli, pe titluri, atât pentru

activitatea proprie, cât și pentru activitatea instituțiilor subordonate, respectiv CAS Iași; prezintă

totodată exemplarele nr.1 (galben) și nr.3 (roz) din formularul „Cerere pentru deschidere de

credite”, către MFP. Suma solicitată în cerere, trebuie să fie structurată pe categoriile de

cheltuieli, respectiv de personal, bunuri și materiale, transferuri, subvenții.(2) - După aprobarea cererii de deschidere de credite bugetare de către Ministerul Finanțelor

Publice, CNAS are obligația de a ridica de la Direcția generală a contabilității publice

exemplarele nr.3 și 4 din dispozițiile bugetare în vederea confirmării deschiderii și

repartizării/retragerii creditelor bugetare respective, apoi va transmite către ordonatorii secundari

de credite exemplarul nr.3 din Dispoziția bugetară privind repartizarea/retragerea creditelor

bugetare, astfel încât aceștia să ia la cunoștință despre creditele bugetare care le-au fost

repartizate pentru luna respectivă.

La nivelul CAS Iaşi, fluxul informaţional privind solicitarea şi deschiderea de credite

bugetare se desfăşoară conform figurei de mai jos:

64

MFP

CNAS

CAS Iaşi

Page 63: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Fig. nr.6. Fluxul informaţional privind deschiderea de credite la CAS Iaşi

(3)

Disp. bug.

(4) (3) (2)

Disp. bug. Necesar de credite lunar

centralizat

(4) (1)

Disp. bug Necesar lunar de credite

(1) - Din cadrul CAS Iași, Direcția Economică, mai exact Serviciul Buget, Financiar,

Contabilitate, trimite către CNAS, necesarul lunar de credite, împreună cu bugetul de venituri și

cheltuieli.

(2) - CNAS transmite MFP necesarul de credite centralizat + cheltuielile necesare pentru

activitatea proprie sub forma cererii de deschidere de credite bugetare în 3 exemplare, a notei

justificative și a dispoziției bugetare de repartizare – 1 exemplar.

(3) - MFP consemnează în evidență deschiderea de credite bugetare și informează Trezoreria

Finanțelor Publice asupra acestui fapt.

(4) - Trezoreria Finanțelor Publice va emite câte o dispoziție bugetară către unitățile operative

din teritoriu, respectiv Trezoreria Municipiului Iași, către ordonatorii subordonați asupra

repartizării creditelor bugetare.

Deschiderea și repartizarea creditelor bugetare pentru cheltuielile aprobate se efectuează

în limita creditelor bugetare potrivit cu destinațiile aprobate prin buget și în raport cu gradul de

folosire a fondurilor disponibile.

În vederea înregistrării în contabilitatea Trezoreriei Statului creditele bugetare deschise și

repartizate/retrase din bugetul FNUASS, este utilizat un cont în afara bilanțului cum ar fi: contul

65

MFP –

„finanţator”

CNAS

CAS Iaşi

Serv. BFC

TFP

Trez. Mun.

Iaşi

Page 64: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

„Credite deschise și repartizate din bugetul Fondului unic de asigurări sociale de sănătate”

deschis atât pe numele CNAS cât și pe numele caselor județene din subordine.

3.2.2. Alimentarea cu fonduri – pentru bugetele locale

Finanțarea din bugetele locale coincide ca și expresie tehnică cu alimentarea cu fonduri

sau cu mijloace bănești. Particularitatea în acest caz constă în faptul că, acoperirea cheltuielilor

se realizează în limita disponibilităților din cont. Inițiativa în acțiunea de finanțare din bugetele

locale o au ordonatorii principali de credite bugetare, care au misiunea de a stabili lunar

cheltuielile care urmează a fi efectuate din bugetul propriu, luând în considerare propunerile de

cheltuieli, veniturile proprii și transferurile de echilibarare din bugetul de stat.

Ordonatorii secundari şi ordonatorii terţiari primesc prin repartizare de la ordonatorul

principal, creditele bugetare cuvenite în conturile lor de la unitatea operativă a trezoreriei din

localitatea unde îşi au sediul. Repartizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează din

contul CNAS, deschis la Trezoreria Municipiului Bucureşti, în conturile ordonatorilor

subordonaţi, deschise la unităţi ale trezoreriei din teritoriu.

Ordonatorul principal de credite trebuie să determine volumul creditelor bugetare, în

limita cărora se va deschide pentru luna respectivă, pe baza notei privitoare la necesarul de

credite bugetare, prin luarea în calcul a următoarelor elemente: soldul la începutul anului,

veniturile proprii previzionate a se încasa de la începutul exercițiului bugetar precum și

cheltuielile efectuate, creditele bugetare deschide deja de la începutul anului, disponibilitățile din

creditele bugetare existente și creditele bugetare solicitate.

Ministerul Finanţelor Publice adresează dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor

bugetare Trezoreriei Finanţelor Publice. Acesta din urmă, la nivel judeţean, trimite un exemplar

pentru repartizarea creditelor, prin care se comunică repartizarea creditelor bugetare.

Odată repartizate creditele bugetare, Direcţiile de Trezorerie Judeţene şi Municipale

eliberează extrase de cont, informând şi ordonatorii subordonaţi de deschiderea creditelor

bugetare.

66

Page 65: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

3.3. Plăţi pentru cheltuielile instituţiei prin unităţile Trezoreriei

Finanţelor Publice

Efectuarea de cheltuieli bugetare de către instituțiile publice, respectiv CAS Iași, impune

respectarea unor reguli conform Legii nr.500/2002 privind finanțele publice:

- utilizarea fondurilor potrivit cu destinația stabilită prin bugetul de venituri și cheltuieli și în

limita creditelor bugetare aprobate pe an;

- fiecare cheltuială trebuie să se bazeze pe un cadrul juridic în vigoare astfel încât să se

justifice utilizarea creditelor bugetare;

- aprobarea și efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului compartimentului

financiar-contabil.

Plăţile pentru cheltuieli prin Trezoreria Finanţelor Publice sunt o urmare a deschiderii şi

repartizării de credite bugetare.

Utilizarea creditelor bugetare presupune efectuarea plăţii efective a furnizorilor de

servicii medicale şi medicamente, conform cu prevederile contractului-cadru şi a contractelor

semnate între CJAS Iaşi şi furnizorii respectivi.

Pentru efectuarea unei cheltuieli bugetare se parcurg mai multe etape tehnice și anume:

angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata.

Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevazute în Legea nr. 500/2002,

în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime

care nu pot fi depășite. Angajarea cheltuielilor bugetare se face numai în limita creditelor

bugetare aprobate.

1. Angajarea la plată - ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza

creditele bugetare numai în limita prevederilor şi potrivit destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli

strict legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Angajarea

oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de angajamente:

a) angajamentul legal constituie acea fază în procesul execuției bugetare ce reprezentă

orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice.

Angajamentul legal se prezintă sub formă scrisă și semnat de ordonatorul de credite.

67

Page 66: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Angajamentul legal ia forma unui contract de achiziție publică, comandă, convenție, contract de

muncă, acte de control, acord de împrumut etc.

Înainte de a angaja și a utiliza creditele bugetare, respectiv înainte de a lua orice măsură

care ar produce o cheltuială, ordonatorii de credite trebuie să se asigure că măsura luată respectă

principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale

economiei și eficienței cheltuielilor. În acest scop utilizarea creditelor bugetare trebuie să fie

precedată de o evaluare care să asigure faptul că rezultatele obținute sunt corespunzătoare

resurselor utilizate.

Proiectele angajamentelor legale reprezintă decizii de principiu luate de ordonatorii de

credite, care implică o obligație de efectuare a unei cheltuieli față de terțe persoane. Aceste

proiecte de angajamente legale nu pot fi aprobate de către ordonatorul de credite decât dacă au

primit în prealabil viza de control financiar preventiv în condițiile legii. Proiectul de angajament

legal se prezintă pentru viza de control financiar preventiv împreună cu o propunere de angajare

a unei cheltuieli. Angajarea cheltuielilor se efectuează în tot cursul exercițiului bugetar, astfel

încât să existe certitudinea că bunurile și serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi

livrate, respectiv prestate și se vor plăti în exercițiul bugetar respectiv.

După semnarea angajamentului legal de către ordonatorul de credite, acesta se transmite

compartimentului de contabilitate pentru înregistrare în evidența cheltuielilor angajate.

b) angajamentul bugetar reprezintă orice act prin care o autoritate competentă, potrivit

legii, afectează fonduri publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate.

În aplicarea principiului anualității, potrivit căruia „plățile efectuate în cursul unui an

bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului

respectiv” și a prevederilor legale, potrivit cărora pentru a efectua o plată este obligatorie

parcurgerea prealabilă a celor trei faze, respectiv angajarea, lichidarea, ordonanțarea, se impune

punerea în rezervă a creditelor bugetare angajate, astfel încât toate angajamentele legale

încheiate în cursul unui exerciţiu bugetar sau în exercițiile precedente de ordonatorul de credite

sau de alte persoane împuternicite să poată fi plătite în cursul exercițiului bugetar respectiv, în

limita creditelor bugetare aprobate. În vederea respectării acestei cerințe, angajamentul bugetar

prin care au fost rezervate fonduri publice unei anumite destinatii, în limita creditelor bugetare

aprobate, precedă angajamentul legal.

68

Page 67: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Este interzis ordonatorilor de credite aprobarea unor angajamente legale fără asigurarea

că au fost rezervate și fondurile publice necesare plății acestora în exercițiul bugetar. Valoarea

angajamentelor legale nu poate depăși valoarea angajamentelor bugetare şi, respectiv, a

creditelor bugetare aprobate. Angajarea cheltuielilor trebuie să se facă întotdeauna în limita

disponibilului de credite bugetare.

2. Lichidarea cheltuielilor - este faza în procesul execuției bugetare în care se verifică

existența angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică

condițiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să

ateste operațiunile respective.

Verificarea existenței obligației de plată se realizează prin verificarea documentelor

justificative din care să rezulte realitatea serviciului efectuat (bunurile au fost livrate, lucrările

executate și serviciile prestate sau, după caz, existența unui titlu care să justifice plata: titlu

executoriu, acord de împrumut, acord de grant). Salariile și indemnizațiile vor fi lichidate în

baza statelor de plată colective, întocmite de compartimentul de specialitate, cu excepția

cazurilor în care este necesară lichidarea individuală. Documentele care atestă bunurile livrate,

lucrările executate și serviciile prestate sau din care reies obligații de plată certe se vizează

pentru „bun de plată” de ordonatorul de credite sau de persoana delegată cu aceste atribuții. Documentele care atestă parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza înregistrarii în

contabilitatea patrimonială a instituției publice pentru reflectarea serviciului efectuat și a

obligației de plată față de terții creditori. La CAS Iași, în această fază se emit facturile la care se

atașează ordonanțarea de plată și se ștampilează bonul de plată.

3. Ordonanţarea cheltuielilor - este faza în procesul execuției bugetare în care se

confirmă că livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata

poate fi realizată. Persoana desemnată de ordonatorul de credite confirmă că există o obligație

certă și o sumă datorată, exigibilă la o anumită dată, și în acest caz ordonatorul de credite

bugetare poate emite „ordonanțarea de plată” pentru efectuarea plății. Ordonanțarea de plată

este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului

compartimentului financiar să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor.

Ordonanțarea de plată trebuie să conțină date cu privire la:

exercițiul bugetar în care se înregistrează plata;

69

Page 68: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

subdiviziunea bugetară la care se înregistrează plata;

suma de plată (în cifre și litere) exprimată în monedă națională sau în monedă

străină,

datele de identificare a beneficiarului plății; natura cheltuielilor;

modalitatea de plată.

Ordonanțarea de plată va fi însotiță de documentele justificative în original și va purta

viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care să confirme corectitudinea

sumelor de plată, livrarea și recepționarea bunurilor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor,

existența unui alt titlu care să justifice plată, precum si înregistrarea bunurilor în gestiunea

instituției și în contabilitatea acesteia.

Facturile în original sau alte documente întocmite în vederea plății cheltuielilor vor purta

obligatoriu numărul, data notei contabile și semnătura persoanei care a înregistrat în contabilitate

lichidarea cheltuielilor. Înainte de a fi transmisă compartimentului financiar pentru plată,

ordonanțarea de plată se transmite pentru avizare persoanei împuternicite să exercite controlul

financiar preventiv. Scopul acestei avizări este de a stabili dacă:

ordonanțarea de plată a fost emisă corect;

ordonanțarea de plată corespunde cu cheltuielile angajate și suma respectivă este exactă;

cheltuiala este înscrisă la subdiviziunea corespunzătoare din bugetul aprobat;

există credite bugetare disponibile;

documentele justificative sunt în conformitate cu reglementările în vigoare;

numele și datele de identificare ale creditorului sunt corecte.

După aprobare, ordonanțarea de plată împreună cu toate documentele justificative în

original se înaintează conducătorului compartimentului financiar contabil pentru plată.

4. Plata cheltuielilor - este faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia publică

este eliberată de obligaţiile sale faţă de terţii-creditori. Plata cheltuielilor se efectuează de

persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă denumirea de contabil, în linita creditelor

bugetare şi destinaţiile aprobate în condiţiile dispoziţiilor legale, prin unităţile de trezorerie şi

contabilitate publică la care îşi au conturile deschise, cu excepţia plăăilor în valută care se

efectuează prin bănci, sau a altor plăţi prevăzute de lege să se efectueze prin bănci.

70

Page 69: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Instrumentele de plată utilizate de instituţiile publice, respectiv cecul de numerar şi

ordinul de plată pentru trezoreria statului, se semnează de două persoane autorizate în acest sens,

dintre care prima semnătură este cea a conducătorului compatimentului financiar (financiar-

contabil), iar a doua, a persoanei cu atribuţii în efectuarea plăţii.

Plata se efectuează de conducătorul compartimentului financiar (financiar-contabil)

numai daca sunt îndeplinite următoarele condiții: cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate și ordonanțate;

există credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilități în conturi de disponibil;

subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează plata este cea corectă și corespunde

naturii cheltuielilor respective;

există toate documentele justificative care să justifice plata;

semnăturile de pe documentele justificative apartin ordonatorului de credite sau persoanelor

desemnate de acesta să exercite atribuții ce decurg din procesul executării cheltuielilor

bugetare, potrivit legii;

beneficiarul sumelor este cel îndreptățit potrivit documentelor care atestă serviciul efectuat;

suma datorată beneficiarului este corectă;

documentele de angajare și ordonanțare au primit viza de control financiar preventiv.

Ordonatorul de credite poate solicita în scris şi pe propria răaspundere efectuarea plăţilor.

În vederea efectuării cheltuielilor, instituţiile publice au obligaţia de a prezenta unităţilor

trezorerie şi contabilitate publică la care au conturile deschise de venituri şi cheltuieli aprobat şi

repartizat pe trimestre, pe modele elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.

Pentru efectuarea cheltuielior de capital instituţiile publice vor prezenta unităţilor de

trezorerie şi contabilitate publică şi programul de investiţii aprobat în condiţiile legii.

Creditele bugetare aprobate în buget vor putea fi utilizate la cererea ordonatorilor

principali de credite numai după deschiderea de credite de către ordonatorii principali de credite,

repartizarea creditelor bugetare pentru bugetul propriu şi pentru ordonatorii de credite secundari

sau terţiari, după caz, şi/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.

Acțiunea de a elibera sume din conturile trezoreriei reprezintă o plată de casă sau altfel

spus utilizarea creditelor bugetare aprobate. Diferența dintre plățile de casă și diverse operațiuni

reprezintă plățile de casă nete.

71

Page 70: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

3.4. Fluxuri informaţionale determinate de execuţia cheltuielilor

bugetare la CAS Iaşi

Fig. nr. 7. Fluxul informaţional generat de finanţarea cheltuielilor bugetare

72

Angajare

Lichidare

Ordonanţare

Plată

Buget aprobat de

CAS Iaşi

Angajare bugetară

Angajare legală

Casa – Ordin de

plată

Banca – extras

de cont

Page 71: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

Bibliografie

1. Ordonanţa de Urgenţã nr. 150/31 octombrie 2002 privind organizarea şi funcţionarea

sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate-abrogatã prin Legea 95/2006;

2. Legea nr.500/2002 privind finanţele publice;

3. Legea Nr. 95 /14.04.2006 privind reforma în domeniul sănătăţii;

4. Ordinul nr.1044 / 25.08.2006 privind aprobarea Nomenclatorului de specialităţi medicale,

medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală;

5. Ordinul nr.153 / 23.02.2003 actualizat la 10.05.2004 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale;

6. Ordonanţa nr.124/ 29.08.1998 actualizată la 5.11.2006 privind organizarea şi funcţionarea

cabinetelor medicale;

7. Ordinul nr.1792 din 24 decembrie 2002-pentru aprobarea Normelor metodologice privind:

angajarea, lichidarea, ordonanţarea si plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi

organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale;

8. Ordinul nr. 650 /26 aprilie 2004;

9. OUG 158 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate;

10. Ordinul 60 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor OUG 158;

11. Legea 399 pentru aplicarea OUG 158;

12. OUG 91 privind unele măsuri referitoare la asigurările sociale de stat şi asigurările sociale de

sănătate;

13. Legea nr.346/05.06.2002 actualizată;

14. Ordinul 450 /06.06.2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii

nr.346/2002, cu completările ulterioare;

15. Ordinul 1778 / 28.12.2006.

Webografie:

www.hih.ro

73

Page 72: MNG PBP

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

ANEXE

74


Recommended