Medicamente ale sistemului nervos central Anestezice generale (de inhala ț ie, fixe) Hipnotice ș i sedative,Tranchilizante ș i antidepresive Analgezice, antitermice, antiinflamatoare, antitusive Medicamente ale sitemului nervos vegetativ Medicamente sitemului adrenergic: structuri principale, relaţii structura-acțiune farmacologică Medicamente sitemului colinergic: structuri principale, relaţii structura-acțiune farmacologică Antihistaminice: inhibitori de receptori H 1 şi receptori H 2 Anestezice locale Anestezice locale Medicamente cardiovasculare : cardiotonice, antiaritmice, antihipertensive, etc Vitamine Vitamine Clasificare, descriere generala Vitamine liposolubile: Vitamina A, D, E şi K Vitamine hidrosolubile: complexul B, vitamina C, biotina Hormoni Descriere generală, clasificare Hormoni tiroidieni, Hormoni tiroidieni, Hormoni sexuali şi corticosteroizi Chimioterapia Descriere generală clasificare Descriere generală, clasificare. Antibiotice, sulfamide, antituberculoase, antiprotozoare şi antifungice 1
Transcript
Medicamente ale sistemului nervos centralAnestezice generale (de inhalație, fixe)g ( ț , )Hipnotice și sedative,Tranchilizante și antidepresiveAnalgezice, antitermice, antiinflamatoare, antitusive
Medicamente ale sitemului nervos vegetativgMedicamente sitemului adrenergic: structuri principale, relaţii structura-acțiune farmacologicăMedicamente sitemului colinergic: structuri principale, relaţii structura-acțiune farmacologicăAntihistaminice: inhibitori de receptori H1 şi receptori H2Anestezice localeAnestezice locale
VitamineVitamineClasificare, descriere generalaVitamine liposolubile: Vitamina A, D, E şi KVitamine hidrosolubile: complexul B, vitamina C, biotina
HormoniDescriere generală, clasificareHormoni tiroidieni,Hormoni tiroidieni, Hormoni sexuali şi corticosteroizi
ChimioterapiaDescriere generală clasificareDescriere generală, clasificare.Antibiotice, sulfamide, antituberculoase, antiprotozoare şi antifungice
1
SISTEMUL NERVOS (SN)
Totalitatea organelor alcatuite predominant din tesut nervos specializat in receptionareaTotalitatea organelor alcatuite predominant din tesut nervos specializat in receptionarea,
transmiterea si prelucrarea tuturor informatiilor (excitatiilor) din mediul intern sau extern,
formeaza SNformeaza, SN
Rol Fiziologic
Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor organelor tesuturilor si sistemelor careCoordoneaza si regleaza activitatea tuturor organelor, tesuturilor si sistemelor care
formeaza organismul
Adapteaza organismul la mediul exterior si dirijeaza functiile interne ale acestuiaAdapteaza organismul la mediul exterior si dirijeaza functiile interne ale acestuia
Stimulii primiti sub forma de influx nervos, sunt analizati si pe baza lor sunt elaborate
i t t i i b f d i l i t t l i i t lcomenzi ce sunt trimise sub forma de impulsuri nevoase spre toate organele si sistemele;
Aceste functii se realizeaza prin ACTE REFLEXEAceste functii se realizeaza prin ACTE REFLEXE
Unitatea structurala a actului reflex este arcul reflex
2
sunt formatiuni sau organe specializate care au proprietatea de a receptiona modificarilefizice sau chimice din mediul extern sau intern pe care le transforma in influx nervos
Un arc reflex este format din:
Receptoriifizice sau chimice ,din mediul extern sau intern, pe care le transforma in influx nervos
este alcatuita din unul sau mai multi neuroni care transporta influxul nervos de la Cale aferenta preceptori la centrii nervosi de integrare (grupe mari de neuroni situate in substanta cenusie a SNC) care prelucreaza informatia si elaboreaza raspunsuri
este alcatuita din unul sau mai multi neuroni care transporta sub forma de influx nervos raspunsul elaborat de centrii nervosi de integrare la organele efectoare care executa acestecomenzi
Cale eferenta
Efector
musculatura scheletala si viscerala care raspund prin contractie
Glandele cu secretie interna si externa care raspund prin secretieGlandele cu secretie interna si externa care raspund prin secretie
3
Legaturile dintre elementele arcului reflex s.n SINAPSE-pot amplifica sau bloca sau schimba directia influxurilor neroase
SISTEMUL NERVOS SOMATICSISTEMUL NERVOS SOMATIC (al vietii de relatie organism-mediul extern)
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
organele nervoase care alcatuiesc:ENCEFALUL
SISTEMUL PERIFERIC
NERVI CEREBRALINERVI SPINALI
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (asigura coordonarea functionarii organelor interne)
Anestezicele generale (narcotice) sunt substanţe chimice care în doze terapeutice produc odeprimare generală a funcţiilor sistemului nervos central, manifestată prin somn, analgezie,pierderea reflexelor viscerale şi relaxarea musculaturii striate.
Clasificare : Anestezice de inhalaţie
Anestezice fixe
Ipoteza Hidraților
Mod de acţiune
Ipoteza HidrațilorMoleculele de anestezic pot forma hidrați cu apa din celule și opresc funcționarea creierului în zona respectivăIpoteza canalelor ioniceAnestezicele blochează canalele ionice prin interacție cu membrana celulară reduc fluxul de ioni de Na+Anestezicele blochează canalele ionice prin interacție cu membrana celulară, reduc fluxul de ioni de Na+
și măresc fluxul de ioni de K+ spre interiorul celulei și se instalează anesteziaIpoteza Mobilității membraneiAnestezicele stabilizează sau imobilizează membrana celulară, impiedică mobilitatea ei și astfel se produc schimbări în acțiunea canalelor ioniceschimbări în acțiunea canalelor ionice
6
Trecerea medicamentelor prin membrane
Penetrarea moleculelor mici,hidrosolubile
Strat bimolecular de fosfolipideglicoproteine
hidrosolubile
pori ai membranelor cu diam 60 80 Αpori ai membranelor cu diam 60-80 Α
Difuziunea moleculelor liposolubile
capat polar
proteine globulare
Traversarea membranelor lipidice este posibilă dacă substanța are un coeficient de partiție grasimi / apă mare 7
Modificarea succesivă, depolarizare –
repolarizare, a potenţialului electric al
membranei neuronale se numeşte potenţial
de acţiune (impuls nervos).
Potenţialul de acţiune nu este localizat într-o
anumită zonă a neuronului, ci se deplasează
de-a lungul acestuia.
8
9
Anestezicele de inhalaţie
-sunt substanţe gazoase sau lichide volatile-au structuri variate: hidrocarburi (ciclopropan)( p p )
derivaţi halogenaţi (cloroform, halotan, criofluoran)eteri şi eteri halogenaţi (eter etilic, sevofluran, metoxifluran, enfluran, isofluran),protoxidul de azot (N2O),xenon
Administrarea se face cu ajutorul unor aparate care asigură un debit măsurabil şi constant de gaz;t li hid l l til f l i t t i t ţi d ită d i t i i dil ţi-pentru lichidele volatile se folosesc vaporizatoare care pot asigura concentraţia dorită de vapori anestezici diluaţi
în gaze (O2, N2O)-presiunea parţială în sacii alveolari creşte progresiv până la stabilirea unui echilibru cu cea din amestecul gazos inspirat; procesul depinde de:
entilaţie•ventilaţie•diluarea amestecului inspirat in plămâni•partiţia între volumul pulmonar si fluxul sanguin•recircularea sângelui venos
Coeficientul de partiţie sânge/gaz este raportul între concentraţia anestezicului în sânge şi cea în amestecul-Coeficientul de partiţie sânge/gaz este raportul între concentraţia anestezicului în sânge şi cea în amestecul gazos
Valoarea produsului dintre MAC şi coeficientul de partiţie sânge /gaz permite aprecierea dozei anestezice
10
Concentraţia alveolară minimă (MAC)Concentraţia în aerul alveolar (în echilibru cu cea din creier), care realizează un nivel de anestezie ceConcentraţia în aerul alveolar (în echilibru cu cea din creier), care realizează un nivel de anestezie ce permite incizia chirurgicală fără răspuns motor la 50% din bolnavi
La sfârşitul secolului XX (Teoria lipidelor) s-a demonstrat strânsa corelaţie între potenţa anestezicului şi liposolubilitatea acestuia, ce determina capacitatea lui de a fi absorbit prin membrane
Coeficientul de partiţie ulei/gaz este o măsură a liposolubilităţii, care determină potenţa anestezicului și reflectă distribuţia lui corp.Cu cât acesta este mai mare cu atât anestezicul este mai puternic
11
Medicament Coeficientsânge/gaz
MAC(%)
Inducţie Efecte adverse Observaţii
Et tili 12 1 9 î t I it ţii i t ii f l itEter etilic 12 1.9 încet Iritaţii respiratorii-greaţă şi vărsături-riscuri de explozie
-rar folosit
Halotan 2.4 0.8 mediu Hipotensiune, it ii
se foloseste d iaritmii
-hepatotoxicitate la utilizări repetate
dar mai rar
N2O 0.5 100 rapid Nu este inflamabilRi d i
efect l iRisc de anemie analgezic
bunEnfluran 1.9 07 mediu Risc de convulsiiIsofluran 1.4 1.2 mediu Riscuri reduse revenirea se
f iface mai repede decât pt. halotan
D fl 0 4 6 1 id I it t t l iDesfluran 0.4 6.1 rapid Iritarea tractului respirator,tuse, bronhospasm
Este un lichid volatil (P vaporilor la 20 grd. este 243 mmHg).acționează rapid, este sigur, se folosește pentru intervenții scurte sau de durată mare Coeficient de partiție sânge/gaz este 2.3; MAC 0.75 %Coeficient de partiție sânge/gaz este 2.3; MAC 0.75 %
•Este un anestezic de inhalație puternic și este de asemeni un excelent miorelaxant•Are o solubilitate medie, de aceea poate întârzia revenirea din anestezie•În procesul de biotransformare se formează ioni de fluor putând da afecțiuni renale•Se folosește pentru intervenții de maxim 2 ore
Este un lichid puțin volatil (P vaporilor la 20 grd este 25 mmHg)Este un lichid puțin volatil (P vaporilor la 20 grd. este 25 mmHg).Realizează greu anestezia, are potență mareCoeficient de partiție sânge/gaz este 12; MAC 0.16 %Coeficient de partiție ulei/gaz este 970; Revenirea din anestezie se face lent
Deprimă progresiv respirația, miocardul (produce hipotensiune) Produce toxicitate hepatică
14
F2C CHCl ClCH CF3 FCH CF3CH CF3
F3CF2C CHCl
O FF2CH3
OF2CH
Enfluran Izofluran
3
OF2CH
Desflurandifluorometoxi-1,1,1,2-tetrafluoretan
CH CF3
OFCH2
Sevofluran1,1,1,3,3,3-hexafluor-2 (fl t i )-2-(fluormetoxi propan)
Izofluran (Foran)2 l 2 (difl t i) 1 1 1 t ifl t2-cloro-2-(difluorometoxi)-1,1,1-trifluoroetan
Este un lichid volatil (P vaporilor la 20 grd. este 250 mmHg.)Induce anestezia în cca 10 minute, are potență medie; Coeficient de partiție sânge/gaz este 1.4; MAC 1.2 %Coeficient de partiție ulei/gaz este 99; Revenirea din anestezie se face mai repede decât la Halotan (224)Coeficient de partiție ulei/gaz este 99; Revenirea din anestezie se face mai repede decât la Halotan (224)Deprimă respirația în funcție de doză, provoacă vasodilatație progresivădar nu afectează miocardul Produce toxicitate hepatică și renală nesemnificativă 15
Protoxid de azotProtoxid de azot-se conservă în butelii sub formă lichidă-este puţin solubil în sânge (coeficient de partiţie sânge/ gaz 0.5) şi un coeficient de partiţie gaz /ulei 1.4 MAC 100 %Are potență slabăSe obține prin: Nu are efect deprimant respirator; nu produce hipotensiune
NH4NO3 N2O 2H2O170oC +
Se obține prin: a) Încălzirea azotatului de amoniu
b) Oxidarea catalitică a amoniacului
Nu are efect deprimant respirator; nu produce hipotensiuneProduce reacții neplăcute la trezire (greață, vomă, amețeli)Folosit mai mult de 2 ore, produce o inhibarea a sintezei metioninei, necesarăpentru Vitamina B12
Se asociază cu alte anestezice (enfluran, halotan)
2NH3 2O2MnO Bi2O3 N2O 3H2O+ +
_b) Oxidarea catalitică a amoniacului Se asoc a ă cu a te a este ce (e u a , a ota )
Xenon
Prezintă potență medie (are un efect anestezic de 1.5 ori mai bun decât protoxidul de azot)Coeficientul de partiție sânge / gaz este 0.12; oferă avantajul unei eliminări rapide.Se metabolizează fară toxicitateNu contribuie la distrugerea stratului de ozongDezavantajul major este prețul ridicat
16
se administrează prin injectare şi sunt folosite fie pentru inducerea anesteziei (continuată cu anestezice generale
Anestezice fixe -se administrează prin injectare şi sunt folosite fie pentru inducerea anesteziei (continuată cu anestezice generale inhalatorii), fie pentru realizarea unei stări de deprimare a SNC-ului care se completează prin doze mici cu analgezice, neuroleptice, curarizante.
Anestezice barbiturice -au efect de foarte scurtă durată, uşor controlabil
NCR1
O H
XNCCH2
O H
S
CH3H3C
NCCH2
O H
S
CH3H3C
NCCH3
O H
OC NR2
O R3
C NHC
O H
S
C3H7
TiopentalAnestezice Barbiturice
C NHC
O H
S
H2CH3C
Tiobutabarbital
C N
O CH3
Hexobarbital
-sunt derivaţi ai acidului barbituric în special tiobarbiturice şi cele substituite la azot (R3)-aceşti derivaţi prezintă o liposolubilitate mai bună, iar sărurile lor sunt solubile în apă şi astfel pot fi administrate intravenos:
NCR
O H
NC
O
sunt derivaţi ai acidului barbituric în special tiobarbiturice şi cele substituite la azot (R )
NC
C N
R1
R2
O R3
XNC
C N
R1
R2
O R3
XNaOH
Na
-sunt derivaţi ai acidului barbituric în special tiobarbiturice şi cele substituite la azot (R3)-aceşti derivaţi prezintă o liposolubilitate mai bună, iar sărurile lor sunt solubile în apă şi astfel pot fi administrate intravenos;Injectarea intravenoasă a unui barbituric induce somnul în 10-30 secunde iar acţiunea este de scurtă durată (cca 1-2 ore).analgezia şi relaxarea musculară lipsesc-analgezia şi relaxarea musculară lipsesc
17
Alt t i i tAlte anestezice intravenoase
Ketamina (Ketamine, Ketalar)-induce după 30 secunde pierderea cunoştinţei, cu somn superficial şi analgezie intensă
t d i i t i i t l i î t t i i t l ă d ă 3 4 i t-se poate administra şi intramuscular şi în acest caz anestezia se instalează după 3-4 minute.-se foloseşte pentru intervenţii de scurtă durată care nu necesita relaxare musculară, dar şi pentru inducerea sausuplimentarea anesteziei.
CH COOH CN CO OBr
H3CNΗΟ
CH3
ClCOOH
Cl
CN
ClC
Cl
O
[O]EtOH, H+
NH3P2O5
MgBr
Br2, CCl4 CH3NH2
C
Cl
O α C
Cl
H3CN
Cl NHCH3
reflux
OKetamina
18
Unele benzodiazepine –diazepam, lorazepam, midazolam –care au acţiune rapidă la administrare intravenoasă -sunt utilizate pentru inducerea anesteziei-nu au acţiune analgezică; relaxează musculatura voluntară spastică
HN
OH3C
N
H3CO1
Cl
Cl N
N
OH
Cl N
N
Cl3
57
ClF
Lorazepam Midazolam Diazepam
Midazolam (Dormicum)-are o perioadă de inducţie mică, recuperarea este rapidă şi fară efecte secundare
Etomidat (Etomidate, Smedolin, Hypomidate)Etomidat (Etomidate, Smedolin, Hypomidate)-derivat de imidazol cu activitate în cazul izomerului R(+)-injectat intravenos provoacă repede somnul anestezic superficial
H3CN
NN
COOC2H5
Etomidat
19
se foloseşte pentru inducerea somnului-se foloseşte pentru inducerea somnului -nu produce analgezie de aceea se asociază cu un opioid Morfina, în doză de 1-2 mg/kg, introdusă intravenos lent(20 minute) realizează o analgezie puternicăse asociază cu protoxidul de azot şi un curarizant
N N
-se asociază cu protoxidul de azot şi un curarizant
OHO OHidromorfon
OHO OHMorfina 20
Disoprofol (Propofol Diprivan Recofol)Disoprofol (Propofol, Diprivan, Recofol)Este un anestezic administrat intravenos utilizat pentru intervenţii chirurgicale de scurtă duratăSe elimină repede din organism
OH OH OH
CHCHCH3
CH3
CH3
H3CiPrOH, H+H2SO4
OH
CHCHCH3
CH3
CH3
H3C200
0C
SO3H SO3H
iPrOH, H2 4
t < 40200 C
21
Hipnotice şi sedativep ş
Sunt medicamente care au acţiune depresivă asupra sistemului nervos central.Efectul hipnotic constă în forţarea sau favorizarea instalării unui somn asemănător celui fiziologic.Efectul hipnotic constă în forţarea sau favorizarea instalării unui somn asemănător celui fiziologic.Efectul sedativ se manifestă prin deprimare psihomotorie, cu liniştire, micşorarea performanţelor, uneori somnolenţă.Efectul tranchilizant este caracterizat prin atenuarea stării de anxietate.Anxietate = stare patologică caracterizată prin nelinişte, teamă nedesluşită, fără obiect sau legată de e a e s a e pa o og că ca ac e a ă p e ş e, ea ă edes uş ă, ă ă ob ec sau ega ă depresupunerea posibilităţii unui pericol iminent sau insucces; este însoţită de reacţii vegetative (palpitaţii, jenă în respiraţie)Efectele sunt greu de delimitat astfel : -doze mici de hipnotic pot provoca sedarea
-sedativele pot reduce anxietateapSedativele deprimă procesele mintale, scad activitatea motorie, pot liniştii reacţii psihovegetative şi în general calmează stările de excitaţie şi agitaţie
Hipnoticele sunt folosite pentru tratamentul insomniei cronice, dar ca adjuvante altor mijloace terapeutice p p , j j pce se adresează cauzei de fond a insomniei
Efecte nedorite -somnolenţă, buimăceală la trezire, micşorarea performanţelor psihomotoriiţ , , ş p ţ p-folosirea îndelungată dereglează modelul de somn fiziologic, dezvoltă stare de dependenţă.
22
1. Captarea precursorilor2. Sinteza neuromediatorului3. Stocarea neurotransmițătorului în vesicule4. Degradarea surplusului de neuromediator4. Degradarea surplusului de neuromediator5. Depolarizarea prin propagarea potențialuilui de
acțiune6. Influxul inonilor de Ca2+ ca răspuns la deploarizare7. Eliberarea neurotransmițătoruluiț8. Difuzia prin membrana postsinaptică9. Interacțiunea cu receptorul postsinaptic10. Inactivareaa neurotransmițătorului11. Recaptarea neurotransmișătorului și degradarea p ș ș g
acestuia12. Recaptarea neurotransmițătorului în celule non-
neuronale13. Interacția cu receptori presinapticiț p p p
D.p.d.v. structural cele mai importante clase de medicamentele hipnotice sunt:
• ureide ciclice (barbiturice)• ureide aciclice•derivaţi de benzodiazepina
Neurotransmițători: Acetilcolina(T) Monoamine
Aminoacizi
•Altele
23
Tipurile de somn: Somnul lent (NREM non rapid eye movement)-Somnul lent (NREM – non rapid eye movement)
-Somnul rapid paradoxal (REM)În mod normal se succed periodic, având un caracter ciclic
NREM •Este un proces reparator celular şi are următoarele
t i ti i
REM•Este un proces nervos reechilibrator psihic şi are următoarele caracteristici:
caracteristici:•Are unde EEG lente şi ample•Ocupă cca 75% din timpul total de somn•Este divizat în 4-6 cicluri (de câte aprox. 90 min.)
•Are unde EEG rapide (8-12 / sec şi de amplitudine mică )•Ocupă cca 25% din timpul total de somn•Este divizat în 3-5cicluri (de câte aprox. 10 min.)•Mişcări oculare rapide, frecvente; viseContribuie la mărirea autocontrolului; scăderea reacţiilor impulsive şiContribuie la mărirea autocontrolului; scăderea reacţiilor impulsive şi agresivităţii; Diminuarea sensibilităţii la stres
Hipnoticele se împart dpdv farmacoterapeutic în:Hipnocoercitive (care forţează somnul)-sunt deprimante ale SNC neselective, care inhibă diferitele segmente ale SNC (scoarţa cerebrală, formaţia reticulată, talamus, hipotamus, etc)-efectele deprimante sunt de intensitate gradată, doză-dependente: sedare -somn hipnotic-somn narcotic-comă-moarte-au efecte deprimante asupra respiraţiei, ap. Cardiovascular şi temperaturii-treyirea se face cu dificultate şi este urmată de somnolenţă rezidualăHipnoinductoare sau hipnogene (care favorizează somnul)
24
Unii aminoacizi naturali acid glutamic, acid cisteic, acid homocisteic sau derivati (acid N-metil-L-aspartic ) au proprietatea de excita neuronii centraliAcidul g-aminobutiric (GABA) are rol inhibitor la nivelul SNC-uluiIn timpul somnului eliberarea de GABA este crescuta
25
Barbiturice
-sunt 2,4,6-trihidroxipirimidine substituite în poziţia 5 cu grupe alchil
Primul barbituric,Veronalul (Barbital) a fost preparat în 1903
Sintezele barbituricelor pornesc de la derivaţi alchilați ai esterului acidului malonic cu uree, guanidină şi cianguanidină
H2N
O
HR1R1 COOR
1.Sinteze de barbiturice pornind de la ester malonic
Derivaţii alchilaţi ai esterului malonic se
-
H2NC O
H2N+
EtONaROH
N
N
O
H
O
R2-2
R1
R2
CCOOR
COOR
O
Derivaţii alchilaţi ai esterului malonic se obţin prin alchilarea acestuia cu cloruri sau bromuri de alchil.
Când sunt derivați diferiți se introduc â l l h l l
H2NC NH
H2N+ EtONa
ROHN
N
O
NH
H
O
R1
R2- 2
R1
R2
CCOOR
COORmai intâi grupele alchil mai voluminoase (evitându‐se dialchilarea )
H
H2NC NH+ EtONa N
O
HR1
RR1
CCOOR
C NHHN
CN
+ EtONaROH
N NH
CN
O
R2- 2 R2
CCOOR
26
O
2.Sinteze de barbiturice pornind de la esterul cianacetic α,α’-disubstituit
H2O-
H2NC O
H2N+
EtONaROH
N
N
NH
O
H
O
R1
R2-
R1
R2
CCOOR
CN
HClN
N
O
O
H
O
R1
R2
H2N N O
H
OR2 COORH
NH3 CO2 H2NCONH2 H2O1300C
50 atm+ +
CH OH50 atm
HNNH4Cl
HCl CH2COONa
Cl
NaCN
CH2COOCH3
CNCH2COONa
CN
CH3OHH2SO4exces
H2NC
NH2H2N CN
N 4C
H2NCN H2NCNH
NH CN450C
Cl CN
H2SO4
C2H5OHH2C
COOC2H5
COOC2H5
CCl
CHCl H2O OH NaOH[ ]450C CCl
CHCl H2ONaOH OH
CCHCl NaOH[ ] CH2COONa
Cl
CH2COOH
Cl
27
Relaţii intre structură şi acţiune fiziologică
NC
C N
R1
R2
O H
ONCR1
R2
O
ONaOH
NaC N2
O R3
C NR2
O R3
1-acţiunea depresivă a barbituricelor depinde de natura substituenţilor din poziţia C5 a acidului barbituric52-acidul barbituric nesubstituit nu prezintă activitate fiziologică3-când R1 este diferit de R2, activitatea este mărită faţă de cazul R1=R24- nr de atomi de carbon (R1+R2) din poziţia C5 a acidului barbituric trebuie sa fie între cuprins 4-9, pentru a avea activitate.
Barbituricele ( în special tiobarbituricele) sunt administrate sub forma sării de sodiu, pe cale intravenoasă, producând o anestezie generală rapidă -barbituricele sunt acizi slabi (Ka = 10-8) -durata şi intensitatea acţiunii depresive depinde de dozaj, mod de administrare si structură
După durata de acţiune hipnotică se împart în:
B. de durată lungă (6-8 ore) Mefobarbital, Metbarbital, FenobarbitalB. de durată medie (4-6 ore) Amobarbital, Butabital, TalbutalB. de durată scurtă (2-4 ore) Ciclobarbital, SecobarbitalB. de durată f scurtă (10-30 min) Tiopental, Tialbarbital
28
O OO
Barbitutice cu durată lungă de acțiune
N
N
O
OO
C2H5H
N
N OO
C2H5H
C2H5N
N
O
OO
C2H5H
CH3CH3
Mefobarbital Metarbital
H
FenobarbitalAc. 5-etil-1-metil-5-fenilbarbituric
este un barbituric cu efect lung şiCCOOEt
COOEtH+ EtONa
CCOOEtCH3CH2Br HN
H2NC NH
NCC
CO NHC NH este un barbituric cu efect lung şi
durabil-efectul se instalează în circa 30- 45 minute, duraţa 6-10 ore-provoacă somnolenţă la trezire şi
COOEtH COOEtCH2CH3
CO NH
EtONaC
COCH2CH3 NHC NH
CNH2O/HCl
provoacă somnolenţă la trezire şi sedare reziduală- are şi proprietăţi anticonvulsivante
CCO
COCH2CH3
NH
NHC O
Fenobarbital
H2N NH
5-etil-5-fenilhexahidropirimidin-2,4,6-trionă
CCN
COOEtHEtONaCH3CH2Br+ C
CN
COOEtCH2CH3
H2N
H2NC O
EtONa
EtONa
CC
COCH2CH3
NH
NHC O
NH
CH2 CN
tONa
COOEt
OEt+ 29
Barbitutice cu durată medie de acțiune
AmobarbitalSe prepară din esterul α-etil-α-isoamilmalonic şi uree în prezenţa etoxidului de sodiu
O
-2
H2NC O
H2N+
EtONaROH-
CH3CH2
(CH3)2CHCH2CH2
CCOOR
COOR
CO NH
NHO
CH3CH2
(CH3)2CHCH2CH2
Amobarbital
-barbituric cu durată de acţiune relativ lungă 4-6 ore -efectul se instalează în circa 30 minuteeste indicat în însomniile prin deficit de menţinere a somnului-este indicat în însomniile prin deficit de menţinere a somnului
Sunt utilizate ca sedative și soporifice
Butabarbitalul (ac. 5-etil-5-isobutilbarbituric) se obține prin condensarea esterului α-etil-α-isobutilmalonic cu ureea
Tabutalul (ac. 5-alil-5-secbutilbarbituric) se obține prin condensarea esterului α-alil-α-isobutilmalonic cu ureea
30
Barbitutice cu durată scurtă de acțiune
Ciclobarbital-este un sedativ și un hipnotic de scurtă duratăeste un sedativ și un hipnotic de scurtă duratăse instalează rapid în circa 15 minute și se menţine 3-5 ore
CN Et NH CN CNi
CNEtBr
H2N
EtONaO H2C
CN
COOCH3
Et2NH2 CCOOCH3
CH
COOCH3
migrare endociclicaa dublei legaturi
CCOOCH3
Et
EtBr+
C OH2N
+
CC NH
C
NH
OH2OC
C NHC O
O
CCO
EtNH
C OCCO
EtNH
C O
Ciclobarbital 31
Barbitutice cu durată foarte scurtă de acțiune
Tialbarbital (Kemital, Intranarcon)Se obţine prin condensarea tioureei cu esterul ciclohexenil alilmalonic
COOR H N EtON CO NH
Se obţine prin condensarea tioureei cu esterul ciclohexenil-alilmalonic
CCOOR
COORCH2CHH2C+
H2N
H2NC S
EtONaC
CO
COCH2CHH2C
NH
NHC S
TialbarbitalTialbarbital
CH2
CH2
CO
CONBr+
CCl4AIBN
Br
CH3 CH CH2Cl2/500
0CCH2CHH2C Cl
32
Ureide aciclice
BromovalPrezintă acţiune sedativă, dar el se utilizează ca soporific
CH CH2COOHCH3
CH3
Br2
ProsuC COBr
Br
HCHH3C
H3C
NH2OCNH2 CH CHCONHCONH2
CH3
CH3Br
Bromoval
Acidul izovalerianic se obţine prin oxidarea alcoolului izoamilic de fermentaţieCarbromal
H2CCOOC2H5
COOC2H5
NaOHC2H5BrC2H5ONa C
COOC2H5
COOC2H5
C2H5
C2H5
H2OC2H5OH, - CO2-
CCOOH
H
C2H5
C2H5
Br2
ProsuC
COBr
Br
C2H5
C2H5
/
NH2OCNH2
CCONHCONH2C2H5
C BrC2H5
Carbromal
-sunt medicamente sedative care se folosesc rar, nu sunt avantajoase pentru că efectul se instalează greu şi în plus prezintă riscuri de toxicitate cumulativă
33
Derivaţi de benzodiazepină
Benzodiazepinele sunt folosite ca hipnotice, tranchilizante, miorelaxante, iar unele sunt anticonvulsivante-benzodiazepinele de interes terapeutic cuprind un nucleu benzenic condensat cu un heterociclu cu 7 atomi dintre care 2 sunt atomi de azot în pozițiile 1 şi 4 (1şi 5 sau 2 şi 3 pentru un număr mic de compuşi)atomi, dintre care 2 sunt atomi de azot în pozițiile 1 şi 4 (1şi 5 sau 2 şi 3 pentru un număr mic de compuşi)-sunt caracteristici substituenţii 5-aril şi 7-Cl, CF3 sau NO2
NH3C
N
N1
2
3
456
7
8
9
N
NO
O2N
H
N
N
Cl
3
456F
Nitrazepam Midazolam
34
HNH3C
Prima benzodiazepina a fost sintetizată întâmplător în 1961 într-unul din laboratoarele Hoffman la Roche
N
N
Cl
HN
O
Midazolam
Clordiazepoxid
MidazolamEtape:-acilarea p-cloracetanilidei cu clorură de o-fluorobenzoil -hidroliza anilidei urmată de condensarea aminei cu 1,1’- diaminoacetonă în prezenţă de pentoxid de fosfor
A COCH2 NH2
Cl
NHAc
CO
ClF
AlCl3Cl
NHAc
CO
F
H2O/HO- P2O5
t0Cl
NH2
C O
F
COCH2
H2N
N
CH2
NCH2NH2
Cl
+
AlCl3 F
Ac2O
F Cl
F
OCH3
NCH2NH
CO
N
NH3C
NCl
F
NCl
F
Midazolamhipnotic utilizat ca ca anestezic fix (perioadă de inducţie scurtă şi recuperare rapidă), dar are şi acţiune anticonvulsivantă, miorelaxantă şi anxiolitică 35
Derivaţi de pirazină, imdazoli, imidazopiridine
Proprietăţi asemănătoare benzodiazepinelor; este utilizat în tratamentul insomniilor ocazionale, tranzitorii sau cronice
Zopiclon (Imovance, Imovane)
ţ p , , p
OZopiclon (Imovance, Imovane)-are acţiune sedativă, anxiolitică, antiepileptică şi miorelaxantă-este un hipnoinductor şi nu afectează REM-ul-induce obişnuinţă şi farmacodependenţă-la întreruperea bruscă a unui tratament îndelungat apare sindromul de sevraj sau
N
N
N
N
OCO
Cl
N N CHp g p jFenomen rebound cu stare de insomnie agravată
OCO N N CH3
Zoplicon
Zolpidem (Stilnox)
N
NCH3
NH3C CH2 C
O
N(CH3)2
Zolpidem
-are acţiune asemănătoare benzodiazepinelor-insomnii ocazionale, tranzitorii-nu afectează durata totală a somnuluiAvantaj nu dezvoltă obişnuinţă şi farmacodependenţă
