“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “ MIZILUL Anul X Anul XII 0,70 lei GRATUIT Nr 363 Nr 387 Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte! Un bâlci numit Eurovision! Pagina 2 Pagina 3 Pagina 4 Pagina 5 Pagina 6 "Otrava" de dimineaţă care costă doar 1 leu! Campionatul Mondial de Fotbal - Brazilia 2014 Ne omoară cu bună şti- inţă! Divertisment Cele 10 predicţii ale lui Isaac Asimov, la 50 de ani de la redactarea lor! Pagina 7 Pagina 8 ONLINE www.primaria-mizil.ro În dorinþa de a oferi posibilitatea unui numãr cât mai mare de mizileni (ºi nu numai!) de a avea acces la publicaþia noastrã, prin amabilitatea Primãriei, MIZILUL poate fi regãsit (ºi citit) inclusiv pe site-ul acestei instituþii, secþiunea "Publicaþii". Este deja un lucru bine cunoscut cã în timp ce liderii celor douã mari partide "dã dreap- ta" - PDL ºi PNL - asudau în ten- tativa lor de a-ºi încârdoºa for- maþiunile, Antonescu, preºedin- tele demisionar al PNL, mai abu- lic ºi mai demoralizat ca de obi- cei, a convocat tam-nisam (?) o conferinþã de presã în care, cu subiect ºi predicat, a anunþat în stilul sãu emfatic cã nu va mai candida la preºedinþia României, renunþând totodatã ºi la interima- tul de preºedinte al PNL. Pânã aici nimic spectaculos, este ciudat doar momentul ales pentru a face public acest lucru previzibil. Oricum, cariera lui politicã se cam terminase, nu atât dupã ruperea USL-ului sau scorul dezastruos de la europarlamen- tare, cât mai ales dupã atitudinea reprobabilã adoptatã faþã de fostul sãu aliat. "ªtiu, sau cel puþin con- sider, cã sunt cel mai puternic candidat pe care dreapta l-ar putea avea. Spun acest lucru pentru cã am forþa, personalitatea, conturul, experienþa politicã necesarã, ideile, vizunea ºi capacitatea de a lupta pentru ca la toamnã PSD sã nu punã mâna pe preºedinþia României. Am tot ce e necesar pentru aceastã luptã, dar nu am timp sã demontez fixaþii, sã vin- dec resentimente sau sã lãrgesc orizontul unor mãrginiri. Nu este un pas înapoi, ci un pas înainte!", a declarat Antonescu. Aici apare, poate, prima nedumerire: dacã aceastã decizie îi aparþine în tota- litate, nu a fost obligat sau "con- vins" sã facã acest pas, de unde vine oare aceastã zvârcolire, acest mic recital de cabotin, avertizân- du-ne, cu alte cuvinte, cã nu sun- tem pregãtiþi sã realizãm acum ce om de valoare pierdem? Comentariile - pro sau contra - nu au întârziat sã aparã, dintre acestea detaºându-se cel aparþinându-i lui Victor Ponta: "Am aflat despre decizia lui Crin de a se retrage din cursa prezi- denþialã. Strict politic, era singura variantã raþionalã, orice altceva însemna doar accentuarea dezas- trului sãu po- litic ºi per- sonal! Simt o mare tristeþe ºi dezamãgi- re pentru un om care mi-a fost prieten ºi partener în cel mai spec- taculos pro- iect politic de dupã 89! Am crezut din toatã inima cã el putea sã fie un preºedinte foarte bun al României, cu condiþia sã pãstreze cu orice preþ USL ºi prin- cipiile sale fondatoare. În 2013, când principalii sãi sfãtuitori au devenit domnii Roºca Stãnescu, Guþã ºi Rareº Bogdan, i-am spus de zeci de ori cã aceºti "consilieri" îl vor împinge, încet ºi sigur, pe drumul pe care doar Traian Bãsescu îl dorea pentru Crin ºi pentru PNL - drumul distrugerii USL ºi al eliberãrii spaþiului pentru alte per- soane, care erau de mult pregãtite în diverse laboratoare! Sunt supãrat pe mine cã nu am avut destulã energie, timp ºi rãbdare sã-l conving de ceea ce acum este evident pentru toþi! Nu simt niciun fel de resentiment faþã de Crin, îi urez numai bine ºi sper sincer sã aibã puterea de a privi în urmã cu alþi ochi; ºi dacã va accepta cã are ºi el o vinã pentru ce s-a întâmplat, înseamnã cã ne vom reîntâlni cândva, din nou, pe drumul lung ºi anevoios al politicii!" Timpul ne va lãmuri ce se ascunde în spatele acestei decizii ºi care-i vor fi urmãrile! ª.A O decizie aparent surprinzătoare PUBLICATIelunaradeinformatie,atitudinesieducatie Destinaţie de vis pentru cei care vor salarii şi pensii uri- aşe în euro Într-o singurã împre- jurare ai dreptul de a-þi privi semenul de sus: atunci când îl ajuþi sã se ridice. MAXIMA LUNII USD Corina Creþu Victor Negrescu Cãtãlin Ivan Daciana Sârbu Ioan Mircea Paºcu Viorica Dãncilã Sorin Moisa Dan Nica Victor Boºtinaru Ciprian Tãnãsescu Doru Frunzulicã Claudia Þapardel Cristea Andi Lucian Maria Grapini Laurenþiu Rebega Damian Drãghici PNL Norica Nicolai Adina Ioana Vãlean Ramona Mãnescu Cristian Buºoi Renate Weber Eduard Hellvig PD-L Theodor Stolojan Monica Macovei Traian Ungureanu Marian Jean Marinescu Daniel Buda UDMR Iuliu Winkler Csaba Sogor PMP Cristian Preda Siegfried Mureºan INDEPENDENT Mircea Diaconu EI VOR REPREZENTA ROMÂNIA ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN! EI VOR REPREZENTA ROMÂNIA ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN!
Transcript
“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “
MIZILULAnul X Anul XII
0,70 leiGRATUIT
Nr 363Nr 387Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!
Un bâlcinumitEurovision!
Pagina 2
Pagina 3
Pagina 4
Pagina 5
Pagina 6
"Otrava" dedimineaţăcare costădoar 1 leu!
CampionatulMondial deFotbal -Brazilia 2014
Ne omoarăcu bună şti-inţă!
Divertisment
Cele 10predicţii alelui IsaacAsimov, la 50de ani de laredactarealor!
Pagina 7
Pagina 8
ONLINE www.primaria-mizil.roÎn dorinþa de a oferi posibilitatea unui numãr cât mai mare de mizileni (ºi nu numai!) de a avea acces la publicaþia noastrã, prin amabilitatea Primãriei,
MIZILUL poate fi regãsit (ºi citit) inclusiv pe site-ul acestei instituþii, secþiunea "Publicaþii".
Este deja un lucru binecunoscut cã în timp ce lideriicelor douã mari partide "dã dreap-ta" - PDL ºi PNL - asudau în ten-tativa lor de a-ºi încârdoºa for-maþiunile, Antonescu, preºe din -tele demisionar al PNL, mai abu-lic ºi mai demoralizat ca de obi-cei, a convocat tam-nisam (?) oconferinþã de presã în care, cusubiect ºi predicat, a anunþat înstilul sãu emfatic cã nu va maicandida la preºedinþia României,renunþând totodatã ºi la interima -tul de preºedinte al PNL. Pânãaici nimic spectaculos, este ciudatdoar momentul ales pentru a facepublic acest lucru previzibil.Oricum, cariera lui politicã se
cam terminase, nu atât dupãruperea USL-ului sau scorul
dezastruos de la europarlamen -tare, cât mai ales dupã atitudineareprobabilã adoptatã faþã de fostulsãu aliat.
"ªtiu, sau cel puþin con-sider, cã sunt cel mai puterniccandidat pe care dreapta l-ar puteaavea. Spun acest lucru pentru cãam forþa, personalitatea, conturul,experienþa politicã necesarã,ideile, vizunea ºi capacitatea de alupta pentru ca la toamnã PSD sãnu punã mâna pe preºedinþiaRomâniei. Am tot ce e necesarpentru aceastã luptã, dar nu amtimp sã demontez fixaþii, sã vin-dec resentimente sau sã lãrgescorizontul unor mãrginiri. Nu esteun pas înapoi, ci un pas înainte!",a declarat Antonescu. Aici apare,poate, prima nedumerire: dacãaceastã decizie îi aparþine în tota -litate, nu a fost obligat sau "con-vins" sã facã acest pas, de undevine oare aceastã zvârcolire, acestmic recital de cabotin, avertizân-du-ne, cu alte cuvinte, cã nu sun-tem pregãtiþi sã realizãm acum ceom de valoare pierdem?
Comentariile - pro saucontra - nu au întârziat sã aparã,dintre acestea detaºându-se celaparþinându-i lui Victor Ponta:"Am aflat despre decizia lui Crinde a se retrage din cursa prezi-denþialã. Strict politic, era singuravariantã raþionalã, orice altcevaînsemna doar accentuarea dezas-
trului sãu po -litic ºi per - sonal! Simt omare tristeþeºi dezamãgi -re pentru unom care mi-afost prieten ºipartener încel mai spec-taculos pro -iect politic dedupã 89! Amcrezut dintoa tã inima cãel putea sã fieun pre ºedintefoarte bun alRo mâniei, cucon diþia sãpãstreze cuorice preþUSL ºi prin-cipiile sale fondatoare.
În 2013, când principaliisãi sfãtuitori au devenit domniiRoºca Stãnescu, Guþã ºi RareºBogdan, i-am spus de zeci de oricã aceºti "consilieri" îl vorîmpinge, încet ºi sigur, pe drumulpe care doar Traian Bãsescu îldorea pentru Crin ºi pentru PNL -drumul distrugerii USL ºi aleliberãrii spaþiului pentru alte per-soane, care erau de mult pregãtiteîn diverse laboratoare!
Sunt supãrat pe mine cãnu am avut destulã energie, timp
ºi rãbdare sã-l conving de ceea ceacum este evident pentru toþi! Nusimt niciun fel de resentiment faþãde Crin, îi urez numai bine ºi spersincer sã aibã puterea de a privi înurmã cu alþi ochi; ºi dacã vaaccepta cã are ºi el o vinã pentruce s-a întâmplat, înseamnã cã nevom reîntâlni cândva, din nou, pedrumul lung ºi anevoios alpoliticii!"
Timpul ne va lãmuri cese ascunde în spatele acesteidecizii ºi care-i vor fi urmãrile!
ª.A
O decizie aparent surprinzătoare
PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie
Destinaţiede vis pentru ceicare vorsalarii şipensii uri-aşe în euro
Într-o singurã împre-jurare ai dreptul de
a-þi privi semenul desus: atunci când îlajuþi sã se ridice.
MAXIMALUNII
USDCorina Creþu
Victor NegrescuCãtãlin Ivan
Daciana SârbuIoan Mircea Paºcu
Viorica Dãncilã
Sorin MoisaDan Nica
Victor BoºtinaruCiprian TãnãsescuDoru FrunzulicãClaudia Þapardel
Cristea Andi LucianMaria Grapini
Laurenþiu RebegaDamian Drãghici
PNLNorica Nicolai
Adina Ioana VãleanRamona Mãnescu
Cristian BuºoiRenate WeberEduard Hellvig
PD-LTheodor StolojanMonica Macovei
Traian UngureanuMarian Jean Marinescu
Daniel BudaUDMR
Iuliu WinklerCsaba Sogor
PMPCristian Preda
Siegfried MureºanINDEPENDENTMircea Diaconu
EI VOR REPREZENTA ROMÂNIA ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN!
EI VOR REPREZENTA ROMÂNIA ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN!
MIZILUL
ŞTIRIALEGERI
Academicianul IonelValentin Vlad este noul preºe -dinte al Academiei Române.Acesta este inginer electronist ºidoctor inginer, s-a nãscut pe 22septembrie 1943 ºi este membrutitular al Academiei Române dinanul 2009. El este cercetãtor ºti-inþific la Institutul Naþional deCercetare - Dezvoltare pentruFizica Laserilor, Plasmei ºi Ra -diaþiei, dar ºi profesor asociat laFacultatea de Fizicã a Uni -versitãþii din Bucureºti.
RECUNOAŞTEREDin 850 de instituþii de
învãþãmânt superior din întreagalume, 10 universitãþi din Româniaau intrat în noul clasament al uni-versitãþilor la nivel global, realizatde UE, a anunþat comisarul euro-pean pentru educaþie, culturã,multilingvism ºi tineret, Androu -lla Vassiliou. Acestea sunt:Universitatea „Babeº-Bolyay“din Cluj-Napoca, Universitatea„Lu cian Blaga“ din Sibiu, Aca -demia Navalã "Mircea cel Bã -trân", Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca, Universitatea "Alexan -dru Ioan Cuza" din Iaºi, Aca de -mia de Studii Economice Bucu -reºti, Universitatea de ªti inþeAgricole ºi Medicinã Veterinarãdin Cluj-Napoca, Univer sitateaBucureºti, Univer sitatea Petro -ºani, Universitatea de VestTimiºoara.
ANGAJĂRIO firmã a lui Carlos
Slim, al doilea cel mai bogat omal Planetei, face recrutãri în rândulminerilor din Gorj, pe care sã îiangajeze în Israel. Reprezentanþiifirmei miliardarului mexicancautã 100 de mineri în România,care ar urma sã fie plãtiþi cu 10dolari pe orã ºi sã primeascãcazare ºi o masã caldã, astfel cãsalariul acestora ar ajunge la2.500 de dolari, faþã de 1.200 delei, cât câºtigã în România.
PROIECTEGuvernul va sprijini
derularea Programului naþional"Educaþie prin ºah în învãþãmân-tul preuniversitar", a declarat pre-mierul la deschiderea Campiona -tului Naþional ºcolar de ºah"Elisabeta Polihroniade". Cu a -cest prilej, preºedintele Federa þieiRomâne de ªah, Sorin-AvramIacoban, a semnat un protocol decolaborare atât cu MinisterulEducaþiei, cât ºi cu FederaþiaMondialã de ªah (FIDE).
ÎNTÂRZIERE?Potrivit Deciziei nr.
221.983/GC/12.06.2013 a Co -misiei pentru aplicarea planuluide acþiune pentru protecþia apelorîmpotriva poluãrii cu nitraþi dinsurse agricole, fiecare localitateare obligaþia de a întocmi ºi apro-ba în ºedinþã de Consiliu Local unasemena plan. Planul trebuie sãcuprindã toate exploataþiile agri-cole, indiferent de forma juridicã,care au ca activitate de bazã culti-varea terenului agricol ºi/saucreºterea animalelor. Termenulpânã la care autoritãþile locale tre-buiau sã prezinte DirecþiilorAgricole acest plan a fost 31 ia -nuarie 2014. Din pãcate, pânã ladata de 14 mai, oraºul Mizil, alã-turi de alte 63 de localitãþi pra-hovene, nu a depus acest plan!
Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã“Agatha Grigorescu Bacovia”
Urmãresc de mult timp(poate de prea mult timp!) etapafinalã a acestui concurs, dar în ulti-ma perioadã, pe nesimþite ºi profundjustificat, a început sã dospeascã înmine o puternicã revoltã, asemeneaaluatului pe care-l pregãtea bunicaatunci când dorea sã facã scoverzi.Dacã de-a lungul timpului, sub aus-piciile acestui concurs, au triumfatvoci celebre - Gigliola Cinquetti,Udo Jurgens, Frida Boccara,ABBA, Johnny Logan sau CelineDion, interpreþi care au lansatºlagãre fredonate de întreaga lume -,în ultimii ani evenimentul muzicaleuropean a devenit o simplã ºimeschinã afacere, o ºuºanea inter-naþionalã de ultimã speþã, compo -ziþia muzicalã, mesajul transmis ºichiar interpretãrile fiind trecute înplan secund de coþcãriile organizato-rilor ºi de scenografiile intens tehni-cizate.
Modul în care a fost stabilitcâºtigãtorul concursului din acest ana provocat dezbateri încinse, victo-ria "femeii cu barbã" - un monstrude felul acelora care fãceau pe tim-puri deliciul circurilor ambulante -, i-a nemulþumit deo potrivã pe fanii
muzicii tradiþionale, cât ºi pe conser-vatori.
Concursul de anul acesta,din punctul de vedere al multor spe-cialiºti, a demonstrat încã o datãmodul deplorabil în care o com-petiþie, ce îºi propunea a fi una strictartisticã, s-a transformat treptat într-una predominant politicã. Staþi însãliniºtiþi! Conchita Wurst nu esteprima apariþie non-heterosexualã depe scena Eurovizion de-a lungultimpului ºi nici primul trans-sexualdin istoria muzicii contemporane,chiar ºi România încercând anul tre-cut sã-l impunã atenþiei europene pe"scapetul cu rochie", ºi, probabil, nua lipsit mult ca anul acesta sã fimreprezentaþi acolo de o panaramãautohtonã numitã Naomi! Sigur,scopiþii au fost dintotdeauna celebripentru rolurile de mezzosopranã,chestia cu trans-sexualii nu constitu-ie ceva nou, problema este ca nucumva unele þãri sã înþeleagã cã sin-gura lor ºansã pentru a câºtiga con-cursul este sã trimitã pe scenã astfelde arãtãri ciudate.
Sodomizarea culturii numai este de mult timp o noutate - nicichiar printre "intelectualii" români
decoraþi recent de Bãsescu -, dar iatãcum se diversificã ºi se internaþio -nalizeazã acest fenomen!
De parcã nu eram sãtui deimplicarea politicului în toateaspectele vieþii, ºi votul juriilornaþionale a fost unul preponderentpolitic ºi, în acelaºi timp, unul pãti-maº, un vot politic în care s-auamestecat de-a valma teme privindlibertatea ºi drepturile mino ritãþilorsexuale, conflictul UE cu Rusia, tareconflictuale diverse, reminiscente înEuropa de un secol încoace. Ca deobicei, publicul s-a dovedit mai to -lerant decât juriile, votând persoanape care o dorea câºtigãtoare, poatepentru felul ºocant în care arãta,poate pentru voce, poate pentrushow, poate din alte motive la fel degreu de înþeles..
Dincolo de implicãrilepolitice conjuncturale, de cele reli-gioase, de diferenþele economicemajore dintre þãrile participante,transsexualul Conchita Wurst a fosto prezenþã acceptatã pe scenaEurovision ºi asta spune multedespre nivelul de incredibilã tole -ranþã la care s-a ajuns faþã deminoritãþile sexuale, cu toate impli-
caþiile cedecurg dinaceasta. Nu în -tâmplãtor, alãturide steagurile þãrilorparticipante la concurs,în salã, cu aceeaºi "mân-drie sexoasã", erau agitate fre-netic ºi steagurile multicolorereprezentând minoritãþile sexuale.
Nu pot sã nu menþionez cãreprezentanþii României meritã toatefelicitãrile ºi, cred cã pânã nuredevine o competiþie strict valoricã,axatã doar pe scopurile care au statla edificarea acestui concurs,România ar trebui sã se gândeascãmai bine înainte de a se mai prezen-ta la Eurovision, aºa cum a procedatTurcia în 2013, când s-a retras dinconcurs, arãtându-ºi astfel nemulþu-mirea faþã de regula impusã de orga-nizatori, cea potrivit cãreia Franþa,Germania, Regatul Unit, Spania ºiItalia - cei mai mari contributorifinanciari la reþeta concursului -, suntcalificaþi direct în finalã, deºi acoloau devenit cam de multiºor ciucabãtãilor!
ªtefan AVRAMESCU
Pagina 2
c
EDITORIALE
Un bâlci numit Eurovision!
REDACŢIA TEHNOREDACTARE
În urmã cu 30 de ani, peunul din afiºele campaniei elec-torale din 1984 a lui RonaldReagan, scria "Existã un urs înpãdure? Pentru unii, ursul poate fivãzut cu uºurinþã. Alþii, pur ºi sim-plu nu-l vãd. Unii spun cã e blând.Alþii spun cã e periculos. Dinmoment ce nimeni nu poate fi sigurcum e în realitate, nu e înþelept sã fiila fel de puternic ca ursul? Dacãexistã ursul?". Eu mai adaug oîntrebare: "Dacã existã ursul, e oareînþelept sã-l trezeºti?".
Povestea cu "maidanul"de la Kiev este uºor de descifrat,pornind de la noua situaþiegeostrategicã, de dupã încheiereaRãzboiului Rece. În concepþia
americanã, trupele trimise eventualde Gorbaciov sã zdrobeascã liber-tatea în România ar fi putut oferi ocontrapondere pentru acþiunileamericane din Filipine ºi Panama. Înfelul acesta, s-a stabilit tacit o nouãdoctrinã americano-sovieticã, con-form cãreia ambele puteri ar fi avutdreptul sã acorde sprijin militar pen-tru "cauzele drepte" din sfera lor deinfluenþã. Evident, se fãcea referirela conferinþa de presã a lui JamesBaker, din 24 decembrie 1989,atunci când secretarul de stat ame -rican declarase cã: "Statele Unite nuvor obiecta dacã Pactul de laVarºovia va considera necesar sãintervinã în România".
Rusia, în mod evident, a
rãmas blocatã în aceastã abordare.Între timp însã, în Europa, au avutloc modificãri importante:"absorbirea", succesivã, în NATO ºiUE, a þãrilor din Europa Centralã, aþãrilor baltice, a României ºiBulgariei, dizolvarea Iugoslaviei ºitransformarea provinciei Kosovo,pe baze etnice, în stat independent,"revoluþiile portocalii" din Georgiaºi Ucraina, instalarea scutuluiantirachetã în România ºi Polonia,demararea Parteneriatului estic alUE, de cãtre Polonia ºi Suedia, pen-tru ºase republici foste sovietice.Toate aceste miºcãri de "îndiguire"a Rusiei au creat, evident, frustrãrila Moscova. În aceste condiþii,repetarea scenariului "revoluþieiportocalii" la Kiev, ca rãspuns lanesemnarea Acordului de asocierecu UE, a generat un lanþ de eveni-
mente ce au devenit greu de contro-lat sau de oprit. Sã fie foarte clar -ele nu au nicio legãturã cu dreptulinternaþional, ci doar cu reaºezareasferelor de influenþã în Europa!
Nemulþumirea mea þineînsã de faptul cã România îºi refuzãorice posibilitate de participare lacãutarea unor soluþii în zonã, deºiare interese evidente ºi în RepublicaMoldova, în Ucraina, dar ºi înRusia. Nu discut despre "cine a tre -zit ursul" ºi de ce, dar este clar cãatunci când îi este foame, ursulcoboarã în grãdinile vecinilor. Între-barea este dacã trebuie sã învãþãmgermana pentru a discuta despresituaþia ursului sau - cum ar spuneAntoine de Saint-Exupéry - încer-cãm sã-l "domesticim".
Adrian NÃSTASE
Traian Bãsescu a greºit nudoar omeneºte, ci ºi ca animalpolitic. Dacã ºi-a calculat miºcareape baza unor informãri la careoamenii obiºnuiþi nu au acces, s-arputea gãsi o justificare. Dacã aacþionat instinctual, e o greºealã maimare ca aceea de a-l jigni pe RegeleMihai. Sesizarea penalã pe care afãcut-o preºedintele îi va afectaimaginea ºi în campaniile pe carevrea sã le poarte în 2014 ºi în carteade istorie. Poate cã are informaþii cãRadu Mazãre a influenþat gestul luiAdrian Zglobiu. Greu de spus câþi îlvor crede ºi când se va finaliza pro-cesul cu o hotãrâre definitivã. Certeste cã preºedintele trimite
procurorii contra unui zglobiu, cares-ar putea dovedi un glumeþ oare-care, fãrã vreo legãturã cu conspi -raþii tenebroase. Posibil, dar rãmânatâtea alte forme de protest pe carenu le poate aduce în instanþã.
La nivelul omului simplu,gestul se vede ca o rãzbunare.Primul om în stat vrea sã îl bage înpuºcãrie pe un tânãr ºomer, fãrãbani de avocat sau chiar de mân-care. Câte milioane de români nu seregãsesc în aceastã poveste? Un tipputernic îl poartã pe un om sãracprin tribunale, iar avocaþii tocmiþicu bani grei, ce învârt articolele delege pe deget, îi iau pielea de pe el.
Când lansa parabola cu
omul gras aflat în cârca celui slab,Bãsescu se alia cu douã milioane deprivaþi, dar îºi punea în cap opt mi -lioane de pensionari ºi de bugetari.Mai importantã decât banii, rãmânejignirea. I-a fãcut nefolositori, le-aameninþat statutul, comparându-i cuo povarã în cârca utililor.
Când a trecut peste inci-dentul din Portul Constanþa, amapreciat flerul sãu politic: de ce sãatragã atenþia? Acum, se asigurã cãrãmâne consemnatã în arhive, alã-turi de alte arestãri celebre, sãltarealui Adrian Zglobiu.
Când mulþi îi reproºeazãcã în afarã de arestãri nu a realizatnimic într-un deceniu, îºi aplicã sin-
gur ºtampila pe poster: "RidicãmZglobii".
Când condamna comunis-mul, chiar dacã urmãrea electoratulPNL, putem spune cã fãcea ºi isto-rie. Cum rezistã, însã, la scara isto-riei, o comparaþie cu marele luptãtorîmpotriva sovietelor, Ioan Paul al II-lea?
În vreme ce Papa l-a iertatimediat pe Ali Agca, cel care l-aîmpuºcat la ordinul KGB, Bãsescuface sesizare penalã împotriva luiAdrian Zglobiu, care l-a "ciuruit" cuo flegmã, eventual la sugestia unuidiscotecar dubios cu beretã roºie.
Val VÂLCU
ISSN 2344 - 0260 ISSN-L 2344 - 0260
ŞTEFAN AVRAMESCU - redactor şefStrada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217
Anticomunistul Băsescu şi Papa Ioan Paul al II-lea
Pagina 3 MIZILUL
PROIECTEInspecþia Tehnicã Perio -
dicã - o acþiune prin care toatemaºinile din România trebuie sãtreacã o datã la doi ani - va fi maigreu de obþinut începând din 2017.Ministerul Transporturilor vrea sãoblige staþiile ITP sã montezecamere ºi sã filmeze toate veri-ficãrile maºinilor. Prevederea estecuprinsã într-un proiect de ordin dela ministerul transporturilor. Chiardacã vor scoate mai mulþi bani dinbuzunar, ºoferii cred cã mãsura arputea fi beneficã.
ADMITERE 2014 Elevii de clasa a VIII-a
vor intra, în aproximativ o lunã, înfebra examenelor din cadrulEvaluãrii Naþionale 2014, care sevor finaliza pe 1 iulie cu afiºarearezultatelor finale dupã contestaþii.Trei zile mai târziu, pe 4 iulie, vaîncepe prima etapã de admitere laliceu. În anul ºcolar 2013-2014,Ministerul Educaþiei a schimbatregulile admiterii la liceu, astfel cãmedia obþinutã la EvaluareaNaþionalã va reprezenta 75% dinmedia de admitere la liceu, ºi nu50% cât a fost pânã anul acesta.
BACALAUREATMinistrul Educaþiei, Re -
mus Pricopie, are în vedere "insti-tuþionalizarea" meditaþiilor pentrucei care nu reuºesc sã promovezebacalaureatul, aceºtia urmând sãpri meascã o ºansã în plus într-o se -siune specialã de examene. În ca -drul ministerului se lucreazã la unproiect ca instituþiile de învãþãmântacreditate, respectiv liceele ºi uni-versitãþile, sã poatã sã desfãºoaremeditaþii instituþionalizate pentru operioadã de trei - patru luni, strictcu programa de bacalaureat. Dupãaceste cursuri, absolvenþii urmeazãsã fie examaminaþi într-o sesiunede bacalaureat care ar fi progra-matã în februarie-martie.
NAŞTEREO femeie din America a
adus pe lume o pereche de gemenicare se þineau de mânã. Gemenele,pe nume Jenna ºi Jillian, au fostmonoamniotice sau "mono mono",adicã cele douã fete au împãrþitacelaºi sac amniotic ºi au fost încontact pe toatã durata sarcinii.Astfel de cazuri sunt rare, doar 3%din femei având o astfel de sarcinã."Este o experienþã ciudatã prin caream trecut. Nu m-am gândit cã vorveni pe lume þinându-se de mânã.Toatã secþia plângea. Nu a fost nici-un doctor sau vreo asistentã care sãnu lãcrimeze", a declarat mama.
OBLIGATIVITATEIntonarea imnului naþio -
nal ar putea deveni obligatorie zil-nic, la începutul programului ºco -lar, în învãþãmântul primar, în vari-anta prescurtatã, prin grija con-ducãtorilor unitãþilor de învãþã -mânt, potrivit unei propuneri le -gislative aparþinând unui grup desenatori PSD, adoptatã tacit deSenat.
ACORDProfesorii de religie din
învãþãmântul preuniversitar vor fiîncadraþi cu avizul scris al chiri-arhului (binecuvântare), iar retra -gerea motivatã a acestui aviz ducela încetarea de drept a contractuluiindividual de muncã, este una din-tre prevederile protocolului semnatîntre Patriarhia Românã, Minis -terul Educaþiei Naþionale ºi Se -cretariatul de Stat pentru Culte.
ŞTIRI
c
Dupã o campanie aproapeviolentã de promisiuni, dezbateri pela colþuri, prin crâºme, la serbãricâmpeneºti, de abuzuri de socia -lizare ºi like-uri pe reþele virtuale, demanifestãri penibile, pervertire ºimanipulare a realitãþii, declanºate defluierul cursei pentru Bruxelles, încare au sãrit cu paraºuta, s-au arun-cat pe nisip, printre mici ºi fumul dela grãtar, s-au dezmãþat pe feisbuk ºine-au cerºit votul cu feþele lorfotoºopate de pe panourile stradale,de pe ºepci, tricouri, baloane ºi altemateriale propagandistice, pe careau fost cheltuiþi bani frumoºi, s-aales, ca de fiecare datã, cu intenþiineortodoxe, neghina din grâu. Nugrâul de neghinã. Miza o constituiesalariile uriaºe, peste un milion deeuro de-a lungul unui mandat, încondiþiile unui salariu minim de 150€ pe lunã în unele þãri membre UE,printre care ºi România. Adãugãmbeneficiile pe termen lung ale foto -
liului de europarlamentar, inclusivpensia de nabab de 9.000 € lunar,dupã numai 15 ani de muncã.Indiferent de culoarea politicã, odatãce vor sorbi din elixirul pãtimaº alPuterii europene, cu toþii se vor lep-ãda de moralã, de responsabilitate ºibun-simþ, de care toþi politicieniiÞãrii s-au lepãdat.
Despre candidaþii alegeri -lor locale parþiale, nu mã mai oste-nesc cu detalii. ªtim cu toþii cine suntoamenii împinºi pe lista de candidaþicu care partidele politice încearcã sãcâºtige un loc în Parlament: îm -bogãþiþii prin furt, fraudã ºi corupþiesau acoliþi ai acestora, slugi ale unorfoºti demnitari, indivizi cercetaþi deDNA, prieteni de familie, parteneride afaceri sau protejaþi ai unor lideripolitici. Impuritãþi politicianiste, fãrãþinutã moralã ºi educaþionalã, po -sedând doar o brumã din ideologiaconfuzã a partidului de care s-aulipit "ca marca de scrisoare", gataoricând sã facã traseul de la un par-tid la altul, în funcþie de câºtigãtor.La europarlamentare, miza pentrubiletul "allinclusive" spre Bruxellese în buzunare. Efectul europarla-mentarului român pe scara Richter asãrãciei din Þarã este nul.
Parlamentul European e odestinaþie de vis pentru cei carevâneazã venituri substanþiale, rapideºi cu efort minim de muncã. Salariide mii de euro, pensii garantate fãrãplata contribuþiilor sociale ºi, în plus,diurne consistente pentru zilele deactivitate oficialã, fãrã ca aceºtia sãfie obligaþi sã prezinte documentejustificative. Lipsa oricãror rãspun-deri concrete e dovada clarã amanipulãrii menite sã facã naivii acrede cã trãim în democraþie.România a trimis la curtea Europei
numeroºi eurosfertodocþi ºi trãdã-tori, ca sã ne facã de râs sau sã nevândã. Vom avea de suferit dacã, deaceastã datã, ne vor reprezenta indi-vizi cu legãturi dubioase în rândulmafiei, cu rude implicate în afaceriilegale, indivizi gata de sforãit pescaune ºi ridicând mîna pentru votdoar dacã vine ordinul de la partid!Soluþii nu existã pentru România,oricâte trupe specializate am trimitela Curtea Europei. [...]
Degeaba plângem noi demila statului adus pe margine de prã-pastie. Statul român nu mai estedemult o instituþie în sprijinulcetãþeanului, ci un concern condusde impostori cu acte, care s-au lepã-dat de Dumnezeu, lãsând ºi naþiuneaîn vitregia istoriei, printre ºuturileputerilor occidentale. Tastaturile jur-naliºtilor britanici înfãþiºeazãRomânia lumii ca un teritoriublestemat, Sodoma ºi Gomora, deunde se prãvãlesc în Regatul colo-nizator toate crimele ºi nenorocirile.Întreaga planetã a vãzut laEurovision de unde pleacã ºi cinepromoveazã sodomismul. Aceiaºijurnaliºti care au inventat, fãrã sã fiepedepsiþi, planul de rãpire a familieiunui fotbalist, plâng online ºi pepaginile ziarelor, cã violatorii, tâl-harii, mãsluitorii de carduri, curvele,proxeneþii, bolnavii de tuberculozãsau de SIDA au nãvãlit în TrafalgarSquare. În statisticile Scotland Yardnu românii sunt campioni aidelictelor, ci zeci de mii de britanici,unii infectaþi cu HIV, care s-au pri-copsit cu boala de la imigranþii asi-atici ºi africani, apoi au transmis-oîntre ei.
Dacã cineva îºi închipuiecã organismele internaþionale ne-auvrut în UE ºi în NATO dintr-un sen-
timent de caritate, se înºalã. Pentruei, România nu e decât un teritoriude muls resurse, cu sprijinul marilorboieri, baroni, moguli ºi talibaniromâni, care ºi-au transferat aproapetoatã avuþia naþionalã în propriilehambare. Aºadar, unde mai e pro -blema? Am avut o problemã cuultimul patriot român, pe care nu l-am meritat, pentru cã am fost mainaivi decât prevede legea ºi l-amîmpuºcat în Sfânta Zi de Crãciunpentru acuzaþii false, scornite de vul-turii care aºteptau sã-ºi înfigãghearele în suveranitatea, în inde-pendenþa naþionalã ºi în demnitateapoporului român. Acum suntemliberi, în bãtaia vânturilor, cârpiþi încoate, cu pãrul zbârlit de groaza unuirãzboi, cu ciocul mic în faþa celorcare ne-au cumpãrat ºi umiliþi pestepoate de stãpânii Þãrii, care se pri-cep de minune sã înfurie colosul dela Rãsãrit. Ei sunt principalii duº-mani ai Patriei Române! De la daciîncoace, singura perioadã din IstoriaRomâniei în care Þara a fost liberã ºisuveranã, a fost…, pregãtiþi-vã deimpactul cu adevãrul, perioadasocialistã. Esenþa alteratã a capitalis-mului, din care am fost siliþi sã bem,este imposibil de atacat în instanþelesuperioare. Nici mãcar sticleleincendiare nu-i vin de hac.
În concluzie, mai degrabãun anticapitalist cinstit decât un ca -pitalist vândut cãmãtarilor mondiali.Unica soluþie este ca NaþiuneaRomânã sã se trezeascã din "somnulcel de moarte"!
Maria Diana POPESCU,
Corespondenþã din Stuttgartwww.agero-stuttgart.de
Destinaţie de vis pentru cei care vor salarii şi pensii uriaşe în euroOPINII
În momentul cândBãsescu a fost suspendat, demisºi suspendat, Andrei Pleºu, înnumele gãºtii Liiceanu,Patapievici & Co., declara cã einu se considerã ca fiind în barcanumitã "intelectualii luiBãsescu", cã ei îºi pot schimbaoricând orientãrile sau simpatiilepolitice. Azi în car, mâine încãruþã. Poporul, prin sancþiuneade la Referendum, s-a doveditmult mai clarvãzãtor decâtfilosofii bãsiºti, legaþi de obedi-enþa faþã de un preºedinte defect,ce poate sta bine în par alãturi dealþi defecþi. Recent, printr-omanevrã de recuperare disperatãa criminalilor culturii naþionale,Bãsescu i-a chemat la Cotroceniºi ºi-a decorat lichelele.
Scriitorul Gabriel Lii -ceanu a declarat la ceremonia dedecorare de la Cotroceni, cã Tra -ian Bãsescu "a fost la înãlþimeaunei bune pãrþi a intelectualitãþiidin þara asta" ºi a adãugat cã "in -telectualii s-au recunoscut cuvalorile lor în activitatea pre -ºedintelui". Aceastã declaraþie eo ruºine ºi le stigmatizeazã ire-versibil pe lichelele, care serecunosc în activitatea fraudu-loasã a preºedintelui. Ce înãlþimeare Bãsescu? Bunã de ajuns înprimul ºtreang din bãtãtura luinea Ion, votantul scârbit ºiasuprit. Asta e ºi înãlþimealichelelor. Sã fie clar, Liiceanu
nu este un intelectual reprezenta-tiv pentru a vorbi în numeletuturor intelectualilor din Ro -mânia. Liiceanu a lansat modaplagierilor, cu plagierea dinHeidegger, opera lui e subþire, caºi inexistentã, tot ce e valoros, efurat din Noica, dovadã cã a dat-o pe cãrticele de propagandã ief -tinã, cu liichele ºi turnãtori! Cuasta se ocupã marele intelectual!
Mã mir cã Pleºu n-a fostla Cotroceni. Sã nu fie ºi el deco-rat? Oricum, în ºtirile pe care le-am citit, nu apare. O fi apãrut latelevizor! Sau, dacã n-a apãrut,înseamnã cã parabolele lui Iisusºi-au fãcut efectul ºi a dat doipaºi înapoi, sã scape de râialiichenistã.
Apare însã în corporehaita de la ICR, cu Patahârbici înfrunte, pe care Polifem o gra -tuleazã cu zvasticã cu tot! Maimult, ca sã râdã ºi curcile,Bãsescu i-a dat lui Patahârbici odecoraþie pe care Domnul Fecalão mai primse în 2010! Nu con-teazã, sã mai fie o tinichea ladosar! De ce se întâmplã acestlucru acum? Pentru cã existã unconflict public, ruºinos, unic înlume, între preºedinte ºi primulministru. Se înjurã reciproc pe lauºa cortului. E o ruºine cum seatacã unul pe celãlalt, cum sevâneazã. Ponta a trimis corpul decontrol al guvernului la ICR sãanalizeze activitatea lui Pa -
tahârbici & Co. ºi i-a gãsit cufraude enorme. Ani de zile amsemnalat aceste fraude, împreunãcu Fãnuº Neagu ºi Mircea Micu,dar puternicii zilei se fãceau cãplouã, aveau alte interese, fiindcãgaºca de la ICR era susþinutã dinafarã. Peste 200 de inteleculþi dinþara ºi diasporã au semnat unmemoriu pentru înlocuirea gãºtii,dar Bãsescu i-a sfidat pe toþi,reînnoindu-i mandatul pe încãpatru ani lui Patapievici. S-aupublicat sute de articole pe acestsubiect, iar dacã Ponta a eliminatcuibul de viespi, Bãsescu trebuiasã ia o atitudine, nu? Trebuia sã-ºi apere odraslele, lichelelecocoloºite atâta vreme, cât totmandatul sãu! Ponta nu a semnatdecretul de acordare a acestordecoraþii, niºte pomeni ruºi -noase, apreciind cã cei decoraþisunt nedemni de numele de in -telectual, niºte pungaºi, care ºi-au dovedit în timp ºi prin fapteticãloase micimea.
ªi preºedintele, azi, înloc sã-i sancþioneze pe hoþiidovediþi, îi decoreazã! Iatã omostrã a politicii care se face laBucureºti, iatã ce preºedinte aþiales, fraþilor de la urne! Nu selasã de putere, fiindcã putereaînseamna imunitate, iar fãrã imu-nitate, Bãsescu e mort! Dar el nuºtie cã e mort demult, cel puþinpentru istoria pe care o scriuoamenii cinstiþi, adevãraþii in -telectuali, nevânduþi lichelelor dela conducerea României ºi gãºtiide intelectuali corupþi.
Bãsescu nu se pricepe
însã defel la intelectuali, nu ºtiesã aprecieze o carte (de când n-aþi mai citit o carte, domnulepreºedinte?), nu e capabil sãasculte un concert simfonic. Maian, la Festivalul "GeorgeEnescu", din loja lui Ceauºescu,aplauda între pãrþile unei sim-fonii! Sau compara ICR cuInstitutul Cervantes! Ce miopie!Oare cum o fi pronunþat acestnume? Dar de ce nu i-a datBãsescu o decoraþie marelui gra-fician Eugen Mihãescu? Numerita?! ªi adversarii lui sunt in -telectuali ai României, dar pe einu-i cinsteºte. De ce? Fiindcã i-arda cu tinicheaua în ochi!
Grid MODORCEACorespondenþã de la New York
Lichele decorate
Pagina 4MIZILUL
Expresii şi locuţiuni celebre
DIVERSE
g TOUT EST PERDU HORSL'HONNEUR (fr.) - Totul estepierdut în afarã de onoare. Prinaceste cuvinteFrancisc I vesteºtemamei sale înfrângerea suferitãîn bãtãlia de la Pavia, elogiindvitejia ostaºilor sãi. Astãzi, carac-terizeazã situaþii hotãrâtoare,când e în joc însãºi existenþacuiva.g TOUT FLATTEUR VIT AUDEPENS DE CELUI QUI L'E-COUTE (fr.) - Linguºitorultrãieºte pe seama celui care-lascultã. La Fontaine, "Le corbeauet la renard". Înfumuraþii se lasãflataþi fãrã sã bage de seamã cãlaudele ce li se adreseazã suntinteresate.g THRUTH HAS A QUIETBREAST (engl.) - Adevãrul areinima liniºtitã. Shakespeare,"Richard III". Cel ce are cugetulcurat nu are a se teme de nimic.g UBI BENE, IRI PATRIA(lat.) - Unde e bine, acolo epatria. Formulã întâlnitã cu micideosebiri la Aristofan, Pacuviusºi Cicero. Deviza celor care suntgata, pentru avantaje materiale,sã calce în picioare pânã ºi senti-mentul înalt al dragostei depatrie.g URBI ET ORBI (lat.) - Cãtreoraº ºi cãtre univers. Bene -dicþiunea papalã cãtre cre din -cioºii de pretutindeni.g VAE VICTIS! (lat.) - Vai decei învinºi! Titus Livius, "Aburba condita". Cu aceste cuvinteºi aruncându-ºi sabia grea încumpãnã, a întâmpinat Brennus,cãpetenia galilor, protestul tri-bunului Sulpcius, care observasecum galii învingãtori cântãreaucu greutãþi false tributul plãtit deromanii asediaþi pe Capitoliu înschimbul libertãþii lor.g VENI, VIDI, VICI (lat.) - Amvenit, am vãzut, am învins. Con -þinutul lapidar al scrisorii princare Cezar vestea Senatului biru-inþa sa rapidã de la Zela asupra luiPharnaces, regele Pontului.g VERITAS ODIUM PARIT(lat.) - Adevãrul stârneºte urã.Terenþiu, "Andria".g VICTIS HONOS! (lat.) -Onoare celor învinºi. Formulã derecunoaºtere a valorii adversaru-lui învins.g VIOLON D'INGRES (fr.) -Vioara lui Ingres. Pictorul Ingresavea ambiþia de a fi socotit, fãrãsã fie, un mare violonist. Pasiuneputernicã pentru a îndeletnicirestrãinã vocaþiei.g VIVAT, CRESCAT, FLO-REAT! (lat.) - Trãiascã, creascã,înfloreascã. Urare rostitã la reuni-unile academice.g VIVE VALEQUE (lat.) - Sãtrãieºti ºi sã fii sãnãtor. Formulãepistolarã de încheiere.g VOX CLAMANTIS INDESERTO (lat.) - Rãspunsul datde Ioan Botezãtorul la întrebarea"cine eºti" pusã de evreii cãrora lepredica în pustiul Iudeii. Sensulactual: persoanã care încearcã înzadar sã-ºi convingã semeniiasupra unui lucru sau sã-i mobi-lizeze pentru o cauzã.g VOX POPULI, VOX DEI(lat.) - Vocea poporului (e) vocealui Dumnezeu. Alculin, "Scri -soare cãtre Carol cel Mare". Con -sensul general este cel ce conferãvaloare de adevãr, de justeþe uneiatitudini sau opinii.
Continuare din numãrul trecut
BUNI ÎN FAÞAPLEVNEI, "UITAÞI" LA
TRATATIVEA fost un duel dur pe teren
diplomatic, iar evenimentele audegenerat, în primãvara lui 1878,pânã în pragul rãzboiului între foºtiialiaþi. Pacea dintre Turcia ºi Rusias-a încheiat la San Stefano (Turcia),în 19 februarie 1878, fãrã partici-parea României. Istoricul SorinLiviu Damean descrie, în "Carol Ial României", modul în care au pro-cedat "aliaþii" ruºi: "Guvernul de laBucureºti a luat cunoºtinþã deconþinutul respectivului documentabia pe 9 martie, prin intermediul"Jurnalului de St. Petersburg" tri mis
de generalul Iancu Ghica. Acest act"de uimitoare nerecunoºtinþã aRusiei faþã de aliata sa" consacra,printre altele, independenþa Ro -mâniei, însã cu dureroase sacrificii.Articolul 19 preconiza cã SublimaPoartã va ceda sangeacul Tulcea(Dobrogea), Delta Dunãrii ºi Insulaªerpilor cãtre Rusia, care, la rândulsãu, îºi rezerva dreptul de a leschimba cu sudul Basarabiei.Totodatã, spre disperarea cercurilorconducãtoare de la Bucureºti, sestipula dreptul de trecere pe teritori-ul românesc, timp de doi ani, a tru-pelor ruseºti care staþionau înBulgaria".
RUªII ASEDIAZÃBUCUREªTIIAceste întâmplãri au adus
armatele celor douã þãri pe picior derãzboi. "Vãdit nemulþumit de ati-tudinea protestatarã a Guvernuluide la Bucureºti, Gorceakov (n.r. -cancelarul rus), þinea sã-i precizezegeneralului Iancu Ghica atitudineaintransigentã a cercurilor politice dela Petersburg în privinþa dreptuluide trecere a trupelor ruseºti. Maimult, cancelarul sublinia cã, îneventualitatea în care autoritãþile dela Bucureºti se opun unei asemeneaacþiuni, þarul "va ordona ocupareaRomâniei ºi dezarmarea armateiromâne"", scrie Damean în aceeaºicarte.
România n-a cedat ºi s-apregãtit de rãzboi. "O asemeneastare de spirit era evocatã ºi dereprezentantul britanic la Bucureºti,
colonelul Mansfield, care con-cluziona cã "sentimentul antirus înaceste Principate a ajuns laapogeu"", se consemneazã înlucrarea numitã mai sus.
"(...) Trupele ruseºti auprimit ordin sã ocupe România.Bucureºtii au fost asediaþi. În faþaacestei primejdii, Brãtianu îlconvinge pe Carol I sã iasã din capi -talã ºi sã se punã în fruntea oºtilorromâneºti din Oltenia. Ne aflamatunci în pragul unui conflict militarcu Rusia dintr-o poziþie avanta-joasã, pentru prima ºi singura datãîn istorie", scrie ºi istoricul AlexMihai Stoenescu în "Eºeculdemocraþiei române - Istoria lovi-turilor de stat în România, volumulII" despre aceleaºi evenimente.
Ion DUMITRESCUContinuare în numãrul urmãtor
Originea rusofobiei la români
Ne uitãm la televizor,vedem ºi auzim divagând o grã-madã de nulitãþi, dar de oameniiprezentaþi mai jos ºtie foarte puþinãlume! O idee propagatã în societatearomâneascã de astãzi este cã, delocmândri cu originea lor, unii dintreromâni afirmã cã "toate aceste prile-juri de mândrie naþionalã þin doar dedomeniul trecutului, cã România deastãzi ar fi o þarã bolnavã, fãrã civi-lizaþie, fãrã personalitãþi marcante,fiind mereu codaºa Europei". Chiaraºa?
* Dr. Eugen Pavel, de laInstitutul de Fizicã Atomicã de laMãgurele, a realizat un CD ROMdin sticlã cu o capacitate de stocarede 15.000 ori mai mare decât aunuia obiºnuit. Pe cinci astfel deCD-uri ar putea fi stocatã întreagaBibliotecã a Academiei Române!
* Constantin Pascu a real-
izat, în premierã mondialã, un aparatcare purificã aerul în spaþiile delocuit: distruge bacteriile, reþine pra-ful ºi fumul de þigarã, atmosferadevenind "ca în salinã sau pelitoralul marin".
* Prof. ªtefania CoryCalomfirescu, posesoare a douãcertificate de inovator ºi autoare aopt tratate de neurologie, este primulmedic din lume care a scris un tratatdespre edemul cerebral.
* Dr. Maria Georgescu,elevã a celebrei Ana Aslan, a avutde-a lungul timpului o serie depacienþi celebri: preºedinþi de state,vedete de film ºi teatru, personalitãþicu sânge albastru etc..
* România este pe primelelocuri în lume la exportul deinteligenþã! De exemplu, laMicrosoft, a doua limbã vorbitã esteromâna, iar la NASA, mulþi dintre
specialiºtii de prim rang sunt totromâni!
* Radu Teodorescu esteproprietarul celei mai renumite sãlide gimnasticã din SUA. Emigrat în1972, a ajuns cel mai celebru profe-sor de fitness de peste Ocean, prin treclienþii sãi numãrându-se persona -litãþi de prim rang din showbiz.
* Sandu Popescu dinOradea, este primul fizician dinlume care a reuºit teleportarea uneiparticule. O aplicaþie a acesteiinvenþii: criptografia, transmitereamesajelor secrete. Acest evenimentepocal a avut loc în 4 iulie 1997, înlaboratoarele din Bristol (Anglia)ale celebrei firme "HewlettPackard".
* In 1991, Carol Przybillaa înregistrat la OSIM brevetul unuiaparat bazat pe invenþia sa maiveche, neconcretizat nici pânãacum. Între timp, principii incluse întehnologia aparatului sãu au fost uti-
lizate în realizarea hiperboloiduluiinginerului rus Garin, cu aplicaþiimilitare malefice.
* Mihai Ruºeþel a inventatmotorul cu apã! "Cazul Ruºeþel"este elocvent pentru geniul româ-nesc, dar ºi pentru "talentul" cu carene risipim forþele ºi sã ne pierdemvalorile. Proiectul a fost depus laOSIM în 1980 ºi a fost brevetat înianuarie 2001. Pânã atunci, securi-tatea l-a ºicanat pentru refuzul de acesiona invenþia statului, iar în fe -bruarie 1990, precaut, el a refuzatangajarea ca ºi consilier tehnic laMercedes, pentru a nu pierde pro-prietatea invenþiei. Motorul sãu sebazeazã, ca principiu de funcþio -nare, pe "cazanul Traian Vuia",invenþie folositã încã la locomo-tivele Diesel electrice pentruîncãlzirea vagoanelor.
Din pãcate, încã ne conducignoranþii!
Marian ANTONESCU
Geniul românesc
Auzim de tot mai multecazuri de cancer în jurul nostru, iarbolii acesteia îi cad victime inclusivoameni care au dus o viaþã cumpã-tatã ºi s-au þinut departe de tutun saualcool. Te întrebi de unde. Unul din-tre rãspunsuri se aflã în otravanevãzutã care ne este bãgatã înhranã. Te fereºti sã mãnânci carne deporc, pentru cã ºtii cã nu e bunã pen-tru colesterol. Þi se recomandãpuiul, cã e mai sãnãtos. Dar puiul,pentru a creºte pe repede-nainte, sãfie bun de sacrificat dupã 40 de zile,e îndopat cu hormoni ºi cu tot felulde chimicale. Dai copilului sãmãnânce piept de pui, cã e slab ºi
bun, dar din cauza hormonilor estro-geni, fetiþelor le apare menstruaþiacu câþiva ani mai devreme ºi suntexpuse riscului de cancer uterin, iarbãieþii se confruntã cu riscul de can-cer mamar. Te gândeºti cã mai sãnã-toasã e, totuºi, carnea de peºte.Numai cã peºtii mari reþin metalelegrele, provenite de la poluare, iaracestea, ajunse în corpul nostru, seacumuleazã în rinichi, ficat, oase,creier ºi duc la inevitabilul cancer.
Peºtii din crescãtorii sunt ºimai periculoºi. Pangasiusul e con-siderat o adevãratã otravã. Zici cã esãnãtos sã mãnânci somon, cã areOmega 3? Somonul de crescãtorie,
cel care se gãseºte de obicei în ma -gazin, e chiar boalã curatã ºi mediciisfãtuiesc femeile gravide sã se þinãdeparte de aºa ceva, aºa cum le sfã-tuiesc sã nu fumeze. În carnea desomon de crescãtorie ai parte de pes-ticide, de mercur, de dioxinã, inclu-siv de colorant, cãci i se admi -nistreazã colorant în hranã, sã seobþinã carnea roz. Vrei sã eviþi aces-te pericole ºi te gândeºti la o alimen-taþie vegetarianã? Nu ai rezolvatnimic. În afarã de organisme modifi-cate genetic, dai de pesticide sau deîngrãºãminte chimice. Þi se spu ne cãe bine sã mãnânci cât mai multãverdeaþã? Tocmai în frunzã plantaîºi face stocuri din azotaþii, nitraþiisau nitriþii cu care o alimenteazãagricultorii pentru produse mari ºi
arãtoase, pentru recolte record. Prinurmare, oricum ai da-o, nu ai scã-pare. Otrava îþi este administratãlent, cu fiecare îmbucãturã, ºi vaexista un moment critic în care cor-pul tãu va ceda. Înainte de termen. ªinu vorbim de cazuri izolate, ci de unfenomen generalizat.
Prin urmare, nu sunt doarcrime, ci e de-a dreptul genocid. ªide ce toate acestea? Pentru ca unii sãfacã profituri uriaºe. Ne omoarã,deci, ca sã aibã ei un iaht în plus. Îiarãtãm cu degetul pe cei care por-nesc rãzboaie? La fel de vinovaþisunt cei care ucid omenirea lent!Nimeni nu-i pedepseºte - nici peunii, nici pe alþii -, cu toþii sunt con-sideraþi niºte lideri, niºte învingãtori.
Cezar Paul-BÃDESCU
Ne omoară cu bună ştiinţă!
Abraham Lincoln rãmâneuna dintre cele mai importante fi -guri ale politicii americane. Celde-al ºaisprezecilea preºedinte alSUA le-a lãsat compatrioþilormulte învãþãturi folositoare. Deºia avut patru fii, doar unul dintre eia reuºit sã supravieþuiascã bolilorsecolului al 19-lea ºi sã ajungã lamaturitate. Abraham ºi soþia sa aufost profund îndureraþi de decesulcelor trei fii, concentrându-ºi toatãatenþia asupra lui Robert, uniculcopil supravieþuitor. În timpulºcolii, acesta ºi-a dorit pentru fiulsãu cea mai bunã educaþie, aºa cãþinea tot timpul legãtura cu profe-
sorii lui Robert. Scrisoarea luiAbraham Lincoln cãtre profesoriiºcolii unde învãþa fiul lui, în care îiruga pe aceºtia sã îi dea cea maialeasã învãþãturã, a inspirat mulþipãrinþi ºi profesori, iar rugãminþileacestuia sunt cât se poate deactuale, deºi au fost scrise acumpeste 150 de ani:
"Fiul meu va trebui sãînveþe cã nu toþi oamenii sunt sin-ceri ºi oneºti. Dar învãþaþi-l, dacãputeþi, minunãþia cãrþilor. ªi totuºi,daþi-i timp sã se gândeascã la mis-terul etern al pãsãrilor cerului, alalbinelor de sub soare ºi al florilorde pe câmp. În ºcoalã, învãþaþi-l cã
e mult mai onorabil sã eºuezedecât sã triºeze. Învãþaþi-l sã aibãîncredere în propriile-i idei, chiardacã ceilalþi îi spun cã se înºalã.Învãþaþi-l sã fie amabil cu oameniiamabili ºi dur cu cei duri. Încercaþisã-i daþi fiului meu tãria de a nuurma mulþimea, sã nu urmezeturma. Învãþaþi-l sã-i asculte petoþi oamenii; dar învãþaþi-l deasemenea sã selecteze ceea ce aauzit printr-o proiecþie a adevãru-lui ºi sã pãstreze doar ce e bun.Învãþaþi-l, dacã puteþi, cum sã râdãcând e trist. Învãþaþi-l cã nu e nicioruºine în a plânge. Învãþaþi-l sã fiegrijuliu cu cinicii ºi sã fie atent la
linguºitori. Învãþaþi-l sã-ºi "vândã"creierul celor care dau mai mult,dar niciodatã sã nu punã un preþ pesufletul ºi inima lui. Învãþaþi-l sã-ºi astupe urechile la bârfã ºi sãlupte când crede cã aceasta estesoluþia. Trataþi-l gentil, dar nu-lprotejaþi, deoarece numai testulfocului face oþelul bun. Lãsaþi-l sãaibã curajul de a fi nerãbdãtor.
Lãsaþi-l sã aibã curajul dea fi brav. Învãþaþi-l sã aibã întot-deauna încredere sublimã în elînsuºi, deoarece apoi va aveaîncredere în umanitate. Aceastaeste o cerinþã mare, dar vedeþitotuºi ce puteþi face. Este aºa uncopil de treabã, fiul meu!"
Mirabela VLAD
Scrisoarea lui Abraham Lincoln
Pagina 5 MIZILULOPINII
Oraºul Mizil - promotor al energiilor regenerabile
Oraºul Mizil a semnat la 13 iunie 2008 ConvenþiaPrimarilor pentru energie localã durabilã, asumându-ºi obligaþia dereducere a emisiilor de CO2 cu 20% în 2020 faþã de anul 2008. Unadin mãsurile pe care Primãria oraºului Mizil ºi le-a propus pentruatingerea acestui obiectiv a fost aceea de a realiza o centralã electricãfotovoltaicã. Pe lângã beneficiul reprezentat de reducerea sub-stanþialã a emisiilor de CO2, realizarea centralei fotovoltaice permiteºi reducerea cheltuielilor administraþiei publice locale. Proiectul, cu ovaloare totalã de aproximativ 10.000.000 EURO, a fost acceptat pen-tru finanþare în cadrul Programului Operaþional Sectorial "CreºtereaCompetitivitãþii Economice", proiectul fiind implementat în perioa-da 17.07.2012-16.06.2014.
Centrala, a cãrei putere instalatã este de 1,735 MWh, a fostdimensionatã pentru a acoperi consumul public de energie electricãdin oraº (iluminat public, consumul de energie electricã al unitãþilorde învãþãmânt ºi din sistemul de sãnãtate, al clãdirilor administraþieipublice etc.), veniturile realizate contribuind la scãderea substanþialãa cheltuielilor cu energia electricã consumatã.
Centrala are un numãr de 5688 panouri solare, grupate înmodule de 12 panouri fiecare, cu acþionare motorizatã individual pemodul, 158 invertoare ºi o centralã electricã cu punct de conexiune lareþeaua naþionalã de transport energie electricã. Centrala esteautomatã, toate datele fiind procesate în timp real ºi monitorizate deproprietar - oraºul Mizil - ºi de operatorul de reþea.
Centrala fotovoltaicã Mizil este un proiect unic în Româniadatoritã faptului cã, spre deosebire de centralele fotovoltaice clasice,care prevãd amplasarea fixã a panourilor ce capteazã radiaþia solarã,aceasta are un sistem mobil motorizat cu senzori, care urmãreºte radi-aþia solarã pe tot parcursul zilei, de la rãsãritul pânã la apusul soare-lui, producþia de energie electricã realizatã fiind astfel mai mare cucirca 20-25% în medie, deci cu un randament net superior soluþiilortehnice clasice.
Producþia medie anualã a centralei este preconizatã la cca2.700 MWh, ceea ce va permite atât acoperirea integralã a consumu-lui public descris mai sus, cât ºi posibilitatea extinderii iluminatuluipublic în acele zone din oraº unde acesta este precar sau chiar inexis-tent.
Doru Mladin ºi Petronela Sturz
Cupa Mondialã 2014 se vadesfãºura între 12 iunie ºi 13 iulie, iarmeciurile vor putea fi urmãrite înRomânia pe TVR 1 ºi TVR 2. Iatãprogramul transmisiilor televizate:
12 iunie, Brazilia - Croaþia:23:00, TVR 1
13 iunie, Mexic - Camerun:19:00, TVR 1
17 iunie, Brazilia - Mexic:22:00, TVR 1
19 iunie, Camerun - Croaþia:01:00, TVR 1
23 iunie, Camerun - Brazilia:23:00, TVR 1
23 iunie, Croaþia - Mexic:23:00, TVR 2
13 iunie, Spania - Olanda:22:00, TVR 1
14 iunie, Chile - Australia,01:00, TVR 1
18 iunie, Australia - Olanda,19:00, TVR 1
18 iunie, Spania -Chile, 22:00, TVR 1
23 iunie,Australia - Spania,19:00, TVR 1
23 iu -nie, Olanda -Chile, 19:00,TVR 1
14 iu -nie, Columbia -Grecia, 19:00,TVR 1
15 iunie,Cote d'Ivoire -Japonia, 04:00,TVR 1
19 iunie,Columbia - Coted'Ivoire, 19:00, TVR 1
19 iunie,Japonia - Grecia, 01:00,TVR 1
24 iunie, Japo -nia - Columbia, 23:00,TVR 2
24 iunie, Grecia -Cote d'Ivoire, 23:00, TVR 1
14 iunie, Uruguay -Costa Rica, 22:00, TVR 1
15 iunie, Anglia -Italia, 01:00, TVR 1
19 iunie, Uruguay- Anglia, 22:00, TVR 1
20 iunie, Italia- Costa Rica, 19:00,TVR 1
24 iunie,Costa Rica - Anglia,19:00, TVR 2
24 iunie,Italia - Uruguay,19:00, TVR 1
15 iunie,Elveþia - Ecuador,19:00, TVR 1
15 iunie, Franþa - Honduras,22:00, TVR 1
20 iunie, Elveþia - Franþa,22:00, TVR 1
20 iunie, Honduras -Ecuador, 01:00, TVR 1
25 iunie, Honduras - Elveþia,23:00, TVR 2
25 iunie, Ecuador - Franþa,23:00, TVR 1
15 iunie, Argentina - Bosnia,01:00, TVR 1
16 iunie, Iran - Nigeria,22:00, TVR 1
21 iunie, Argentina - Iran,19:00, TVR 1
21 iunie, Nigeria - Bosnia,01:00, TVR 1
25 iunie, Bosnia - Iran,19:00, TVR 2
25 iunie, Nigeria -Argentina, 19:00, TVR 1
16 iunie, Germania -Portugalia, 19:00, TVR 1
16 iunie, Ghana - SUA,01:00, TVR 1
21 iunie, Germania - Ghana,22:00, TVR 1
22 iunie, SUA - Portugalia,01:00, TVR 1
26 iunie, SUA - Germania,19:00, TVR 2
26 iunie, Portugalia - Ghana,19:00, TVR 1
17 iunie, Belgia - Algeria,19:00, TVR 1
17 iunie, Rusia - Coreea deSud, 01:00, TVR 1
22 iunie, Belgia - Rusia,19:00, TVR 1
22 iunie, Coreea de Sud -Algeria, 22:00, TVR 1
26 iunie, Algeria - Rusia,23:00, TVR 2
26 iunie, Coreea deSud - Belgia, 23:00,
TVR 1
OPTIMI DEFINALÃ
A. 28 iu -nie, 1A - 2B,
19:00, TVR 1B. 28 iu -
nie, 1C - 2D,23:00, TVR 1C. 29 iunie, 1B -
2A, 19:00, TVR 1D. 29 iunie, 1D -
2C, 23:00, TVR 1E. 30 iunie, 1E - 2F,
19:00, TVR 1F. 30 iunie, 1G -
2H, 23:00, TVR 1G. 1 iulie, 1F - 2E,
19:00, TVR 1 H. 1 iulie, 1H - 2G,
23:00, TVR 1
SFERTURI DEFINALÃ
A. 4 iulie, Câºtigãtoareoptime E - Câºtigãtoare optime
F, 19:00, TVR 1B. 4 iulie, Câºtigãtoare
optime A - Câºtigãtoareoptime B, 23:00, TVR 1
C. 5 iulie,Câºtigãtoare optime G -
Câºtigãtoare optime H,19:00, TVR 1
D. 5 iulie,Câºtigãtoare optime C- Câºtigãtoare optimeD, 23:00, TVR1
SEMIFINALE
A. 8 iulie, Câºtigãtoaresfert B - Câºtigãtoare sfert A, 23:00,TVR 1
B. 9 iulie, Câºtigãtoaresfert D - Câºtigãtoare sfert C, 23:00,TVR 1
sprâncene se vor ridica a mirare,însoþind grimasele care vor
mima dezgustul, riscãm, prezen-tându-vã o listã de titluri ºiautori aparþinând literaturii
româneºti ºi universale, pe carele recomandãm a fi citite în
aceastã viaþã. Cãci nu uitaþi, cul-tura este singurul lucru care vã
rãmâne în minte, dupã ce aþiuitat tot ce aþi învãþat în ºcoalã!
Cultura vã va înnobila, veþideveni liberi, independenþi ºi
greu de manipulat!
BibliaUn veac de singurãtate, GabrielGarcía MárquezUlysses, James JoyceO mie nouã sute optzeci ºi patru,George OrwellMândrie ºi prejudecatã, JaneAustenMarele Gatsby, F. Scott Fitz -geraldMizerabilii, Victor HugoRãzboi ºi pace, Lev TolstoiCrimã ºi pedeapsã, F. M. Dos -toievskiSã ucizi o pasãre cântãtoare,Harper LeeAnna Karenina, Lev TolstoiFraþii Karamazov, Fiodor Dos -toievskiMarile speranþe, Charles DickensStãpânul inelelor, J. R.R. TolkienPortretul lui Dorian Gray, OscarWildeProcesul, Franz KafkaÎmpãratul muºtelor, WilliamGoldingDe veghe în lanul de secarã, J.D.SalingerContele de Monte Cristo,Alexandre DumasLa rãscruce de vânturi, EmilyBrontëMoby Dick, Herman MelvilleFerma animalelor, George Or -wellBãtrânul ºi marea, Ernest He -mingwayTeatru, William ShakespeareFructele mâniei, John SteinbeckDon Quijote, Miguel de Cer -vantes SaavedraDivina Comedie, Dante AlighieriStrãinul, Albert CamusRobinson Crusoe, Daniel DefoeCãlãtoriile lui Gulliver, JonathanSwiftHarry Potter, J.K. RowlingMaestrul ºi Margareta, MikhailBulgakovDavid Copperfield, CharlesDickensCei trei muschetari, AlexandreDumasMicul prinþ, Antoine de Saint-ExupéryAventurile lui Sherlock Holmes,Arthur Conan DoyleAdio, arme, Ernest HemingwayCu sânge rece, Truman CapoteNumele trandafirului, UmbertoEcoMuntele vrãjit, Thomas MannDecameronul, BoccaccioGroapa, Eugen BarbuIon Luca CaragialeCitadela, A.J. CroninMihai EminescuCãrþile junglei, Rudyard KiplingAlexis Zorba, Nikos KazantzakisColþ alb, Jack LondonPrincipele, Niccolo MachiavelliCondiþia umanã, Andre MarlauxCel mai iubit dintre pãmânteni,Marin PredaPoezii, Adrian Pãunescu
GUVERNUL ROMANIEIUNIUNEA EUROPEANA
Programul Operaþional Sectorial "Creºterea CompetitivitãþiiEconomice" - co-finanþat prin Fondul European de
Dezvoltare Regionalã„Investiþii pentru viitorul dumneavoastrã“
Dupã un concurssusþinut înainte de startul com-petiþiei, au fost stabilite cele 32de sloganuri ale echipelor parti -cipante, care vor fi imprimate peautocarele acestora. Iatã-le:
Algeria - Rãzboiniciideºertului în Brazilia!
Anglia - Visul uneiechipe, bãtãile de inimã a mi -lioane de fani!
Argentina - Nu doar oechipã, noi suntem o þarã!
Australia - Socceroos:sperãm ca aºa sã facem istorie!
Belgia - Aºteptaþi im -po sibilul
Bosnia-Herþegovina -Dragoni în inimã, dragoni peteren!
Brazilia - Pregãtiþi-vã!Vine al 6-lea trofeu!
Camerun - Un leurãmâne un Leu!
Chile - CHI CHI CHI!,LE LE LE! Hai Chile!
Columbia - Aici avemo naþiune, nu numai o echipã!
Coreea de Sud -Savuraþi întrecerea!
Costa Rica - Pasiuneamea e fotbalul, puterea îmi estepoporul, mândria este CostaRica!
Coasta de Fildeº -Elefanþii iau cu asalt Brazilia!
Croaþia - Cu pasiune îninimã, pentru Croaþia, toþi caunul!
Ecuador - O misiune, opasiune, o singurã inimã, totulpentru Ecuador!
Elveþia - Ultima oprire:7-13-14 MARACANA!
Franþa - Imposibil nu eun cuvânt francez!
Germania - O naþiune, oechipã, un vis!
Ghana - Stelele negreau venit sã lumineze Brazilia!
Grecia - Eroii joacãprecum grecii!
Honduras - Suntem oþarã, o naþiune, cinci stele pepiept!
Iran - Onoarea Persiei!Italia - Hai sã pictãm în
albastru Cupa Mondialã!Japonia - Samurai, a
venit vremea luptei!Mexic - Întotdeauna
uniþi, întotdeauna aztecas!Nigeria - Doar împre-
unã putem câºtiga!Olanda - Bãrbaþii ade-
vãraþi poartã portocaliu!Portugalia - Trecutul e
istorie, viitorul e victorie!Rusia - Nimeni nu ne
poate prinde!Spania - În inimile
noastre, pasiunea unui campion!Uruguay - Trei mi -
lioane de vise... Haide Uruguay!USA - Uniþi de echipã,
conduºi de pasiunea pentru fot-bal!
Iulian BRATU
Campionatul Mondial de Fotbal- Brazilia 2014
Pagina 6MIZILUL SANATATE
Fiecare pofta are o cauzã.Oricare ar fi pofta ta, uneori esteatât de puternicã încât te face sãieºi din casã în miez de noapte ºi sãte duci la magazin sã-þi cumperimâncarea dupã care salivezi. Poftade un anumit aliment este modulcorpului prin care îþi spune cã ducelipsã de vreo substanþã din aceamâncare! ªi de multe ori, ca sã-þisatisfaci pofta, trebuie sã mãnâncialtceva decât crezi cã ai nevoie.
Dacã þi-e poftã de cioco-latã - ai nevoie de magneziu, pecare-l gãseºti în nuci, seminþe,legume ºi fructe.
Dacã þi-e poftã de cevadulce - ai nevoie de: crom, pe careîl gãseºti în broccoli, struguri,brânzã, fasole boabe, carne de puiºi ficat de viþel; carbon, pe care îlgãseºti în fructe proaspete; fosfor,pe care îl gãseºti în carne de pui saude vitã, ficat, peºte, ouã, lactate,nuci ºi legume.
Dacã þi-e poftã de pâinesau pâine prãjitã - ai nevoie de azot,pe care îl gãseºti în peºte, carne,fasole boabe ºi nuci.
Dacã þi-e poftã de grãsimisau prãjeli - ai nevoie de calciu, pecare îl gãseºti în muºtar, ceapã,broccoli, legume, susan, brânzã ºinapi.
Dacã þi-e poftã de cafeasau ceai - ai nevoie de fosfor; sulf,pe care îl gãseºti în gãlbenuºul deou, ardei roºii, usturoi, ceapã; fier,pe care îl gãseºti în peºte, carne depasãre, fructe de mare, verdeaþã ºicireºe negre.
Dacã þi-e poftã de alcool -ai nevoie de proteine, pe care legãseºti în carne de pui, de porc,nuci, lactate sau fructe de mare;calciu; potasiu, pe care îl gãseºti înmãsline negre, cartofi, spanac ºiverdeþuri amare.
Dacã þi-e poftã de gheaþã- ai nevoie de fier.
Dacã þi-e poftã de mân-care prãjitã - ai nevoie de carbon.
Dacã þi-e poftã de bãuturiacidulate - ai nevoie de calciu.
Dacã þi-e poftã de mân -cãruri sãrate - ai nevoie de cloruri,pe care le gãseºti în peºte, lapte decaprã ºi sare de mare.
Dacã þi-e poftã de mân -cãruri acide - ai nevoie de magne -ziu.
Dacã þi-e poftã de solide,mai degrabã decât de lichide - ainevoie de apã. Corpul tãu a fostdeshidratat pentru o perioadã lungãde timp, încât nu mai simte nevoiede apã.
Dacã þi-e poftã de bãuturireci - ai nevoie de mangan, pe careîl gãseºti în alune, nuci, arahide ºiananas.
Dacã ai anumite pofte înperioada premenstrualã - ai nevoiede zinc, pe care îl gãseºti în carneroºie, fructe de mare, rãdãcinoase,salatã ºi legume.
Dacã îþi este mereu foame- ai nevoie de: siliciu, pe care-lgãseºti în nuci ºi seminþe; tirozinã,pe care o gãseºti în suplimentele devitamina C, portocale, verdeþuri,legume ºi fructe; tryptophan, pecare îl gãseºti în brânzã, carne demiel, ficat, spanac, cartofi ºistafide.
Dacã nu ai poftã de mân-care - ai nevoie de: vitamina B1, pecare o gãseºti în fasole, nuci, se -min þe ºi ficat; vitamina B3, pe careo gãseºti în ton, carne de vitã, depui, de curcan sau de porc, legumeºi seminþe; cloruri.
Dacã þi-e poftã de tutun -ai nevoie de siliciu ºi tirozinã.
Dr. Aurel ªTEFAN
Poftele pot ascunde carenţe de vitaminesau minerale în corp!
Somnul, la fel ca alimen-taþia ºi respiraþia, este foarteimportant pentru buna funcþio -nare ºi longevitatea organismuluiuman ºi reprezintã un adevãratbarometru al sãnãtãþii corpului.Cu toate acestea, anumite poziþiide somn pot dãuna, putând provo-ca probleme specifice. Iatã caresunt poziþiile de somn care ar tre-bui evitate:
Pe spate, cu braþele înlateral. Consideratã cea mai bunãpoziþie pentru spate ºi gât. Dacãsunt folosite prea multe perne,poate apare tendinþa de a sforãi înaceasta poziþie ºi a declanºaapnee.
Pe spate, cu braþele sus.
Poziþia aceasta previne ridurile,acneea ºi problemle de spate, însãpoate apare sforãiala ºi poateprovoca reflux gastro-esofagian.Pot apare ºi dureri umerale, dincauza presiunii.
Cu faþa în jos. O aseme-nea poziþie îmbunãtãþeºte diges-tia, dar poate provoca problemecu gâtul. De asemenea, poate dadureri de spate, deoarece coloanavertebralã nu stã într-o poziþiepotrivitã.
Pe o parte, cu braþele pelângã corp. Recomandatã ca fiind
cea mai bunã pentru coloanã.Aceastã poziþie poate ajuta lareducerea sforãitului ºi apneei,însã îmbãtrâneºte tenul din cauzagravitaþiei, provocând riduri.
Pe o parte, cu braþele însus. Prezintã beneficii similare capoziþia menþionatã anterior, darpoate cauza dureri în braþe.
Pe partea dreaptã. Ceicare au tendinþa de a dormi astfel,trebuie sã afle cã o asemenea po -zi þie înrãutãþeºte arsurile. Înschimb, cei care preferã sã doar-mã pe partea stângã, pun în tim-pul somnului presiune pe organeleinterne.
Cristina ALEXANDRESCUDintotdeauna, oamenii au
folosit cenuºa ºi tãciunii rãmaºi încuptor dupã stingerea focului pen-tru a se vindeca de tot soiul de boli.În medicina popularã siberianã,cenuºa era recomandatã împotrivabolilor de stomac, de oase, de ochi,pentru curãþarea rãnilor ºi oprireasângerãrilor, ca leac pentrudurerile de cap ºi de dinþi, dar ºiîmpotriva deochiului ºi pentrualungarea spiritelor rele din casã.În medicina popularã a EvuluiMediu, cenuºa din cuptor a fostfolositã ca leac împotriva multorboli. Amirdovlat Amasiaþi, renu-mit om de ºtiinþã armean, mediculpersonal al sultanului Mehmed alII-lea Cuceritorul, scria, în secolulal XV-lea, despre cenuºa din lemn:"Puterea sa este egalã cu putereasubstanþelor din care s-a format.Cenuºa din lemn de stejarizgoneºte durerile de stomac.Loþiunea preparatã din cenuºã dinviþã-de-vie îndepãrteazã durerilede cap, iar aplicatã pe pãr, îl colo -reazã în roºu. Cenuºa din trestie dezahãr vindecã erupþiile cutanatedin jurul ochilor, cea din frasin ºistejar ucide pãduchii, iar cea dinsmochin este beneficã în bolilenervului sciatic".
ªi în spaþiul siberiancenuºa a fost consideratã un ade-
vãrat panaceu. Pentru a-ºi pregãtileacurile, ruºii foloseau cenuºa dintoate cele trei cuptoare aflate într-ogospodãrie - cea din camere, ceadin baie ºi cea din bucãtãrie -, iar,în cazurile bolilor mai grave, luaucenuºa din ºapte cuptoare, chiar ºidin cele ale vecinilor. Aparent,metoda de preparare pare un ritualpãgân, dar oamenii foloseaucenuºa de la trei-ºapte cuptoarepentru o eficienþã terapeuticã ma -ximã, cãci focul în vatrã se fãceacu lemne din diferite feluri decopaci ºi, astfel, amestecândcenuºa provenitã de la mai multespecii, se obþinea un efect curativexcepþional. Pentru reþetele cucenuºã se pot folosi orice fel delemne, însã cele mai bune sunt celede mesteacãn, tei, stejar ºi ploptremurãtor. Se aleg copacii vigu -roºi ºi, cu ajutorul unui topor, setaie crengi nu foarte groase, maxi-mum de mãrimea unui braþ. Seintroduc în cuptor, la foc mic, pânãse usucã complet, apoi se ard. Dincenuºã trebuie eliminaþi tãciunii ºibucãþile neatinse de flacãrã. Esterecomandat ca, înainte de utilizare,cenuºa sã fie cernutã. Se poatedepozita pe termen lung în recipi-ente închise ermetic, într-un locfoarte uscat.
Monica POPA
Cum îţi afectează sănătatea poziţia în care dormi
Leacurile siberienecu cenuşă
O dietã simplu de urmatºi care este la modã în rân-dul femeilor, a determinato crizã de banane în toatesupermarketurile dinJaponia, iar motivul, sur-prinzãtor, este dieta cu bananecreatã de soþii Watanabe. Dietacu banane a câºtigat adepþi ºi înEuropa, iar mai nou înre gistreazãun succes rãsunãtor ºi în SUA.Iatã în ce constã aceasta:
La micul dejun: celpuþin o bananã ºi un pahar deapã cãlduþã, însã poþi consuma
câte banane vrei pânã cât simþicã te saturi.
La prânz, poþi mâncatot ce vrei. Pentru ora 15:00 serecomandã o micã gustare, doardacã senzaþia de foame este
acutã. În schimb, cina poate ficompusã din orice
doreºte fiecare, mai puþinîngheþatã sau produselelactate, cât ºi dulciurile,
dar nu mai târziu de ora20.00 ºi cu minim patru ore
înainte de culcare.Pe de altã parte, o re -
gulã importantã a acestei dieteeste sã nu mergi niciodatã laculcare dupã miezul nopþii!
Elena BADEA
Reþeta de mai jos, verifi-catã medical, nu e o glumã. Glumae la urmã ºi ne aparþine!
Dacã bei apã la ora corec-tã, se mãreºte la maximum efectulîn corpul uman:
- Douã pahare de apãdupã ce te trezeºti, ajutã la acti-varea organelor interne
- Un pahar de apã cu 30de minute înainte de a mânca, ajutã
la digestie- Un pahar de apã înainte
de a face baie, ajutã la scãderea pre-siunii sangvine
- Un pahar de apã înaintede a te duce la culcare, evitãapoplexia ºi atacurile cardiace
- Un pahar de apã înaintede a face sex, ajutã la relaxare
- Douã pahare de apãînainte de a bea bãuturi alcoolice,
ajutã ficatul- Un pahar de apã înainte
de a te enerva rãu, ajutã sã ieilucrurile mai cu calm
- Apa, în lipsa mâncãrii,potoleºte puþin foamea ºi te ajutã sãaºtepþi cu mai multã îngãduinþãospãtarul.
...Dar 2-3 pahare cu vin tebinedispun ºi te ajutã sã uiþi toatetâmpeniile de mai sus!
Cura de slăbire care a lăsat o ţară fără banane
Sănătatea din paharul cu apă?!
Azi, puþini mai au rãbdaresã-ºi cumpere boabe de cafea ºi sãle macine. Nici ibricul nu mai e lamodã, nici cafeaua nu mai e ce-afost! Zi de zi, cafeaua la 1 leu, "3 în1" sau, mai nou, capsulele pentruexpresor, livreazã E-uri pe bandãrulantã, ascunse în denumiri ciu-date ºi lungi, care te descurajeazãsã mai citeºti eticheta, dar nu sãmai bei. Toate aceste substanþe aurolul lor: unele lucreazã la gust,altele dau consistenþã, þinând locde friºcã ºi lapte, altele omoge-nizeazã grãsimea pentru aspect.Organismul nu e pregãtit sã digereavalanºa de chimicale ºi face efor-turi în acest sens. Între timp, sestricã ficatul, rinichii ºi imunitatea.Pliculeþe de cafea "3 în 1" conþin:pudrã pentru cafea, sirop de glu-cozã, ulei vegetal hidrogenat,corectori de aciditate, proteinã delapte, emulgatori, antiaglomerant,cafea instant ºi sare iodatã.Conþinutul rezultat are 48 decalorii. "La cafelele de la automatsunt aceleaºi ingrediente, aºa cã depreferat ar fi sã cãutaþi maºinilecare macinã boabele pe loc.Înainte, ingredientele cafelei de au -tomat erau þinute la secret. Acum,producãtorii sunt obligaþi sã leafiºeze. Aºa am aflat cã un sorti-ment cu lapte (caffe latte) conþine:apã, zahãr, pudrã de lapte, cafea
solubilã ºi urme de soia", explicãmedicul nutriþionist MihaelaIonescu. Nici cafeaua obiºnuitã dincomerþ nu mai este sigurã, pentrucã nu ºtii cu adevãrat ce se ascundeîn cutie. Indicat este sã cumpãraþicafea boabe, pe care sã o mãcinaþiacasã, înainte de preparare. "Acumse bagã nãut, malþ, cicoare, amidonca sã îi mãreascã volumul, ceea cenu este în regulã. Nici nu înno-bileazã gustul cafelei, din contrã, îidã gust de "nechezol", nici nu este
foarte sãnãtos. O asemenea cafeacu nãut era recomandatã car-diacilor sau hipertensivilor, pentrucã mai taie din cafeinã", explicãnutriþionistul. Surprinzãtor, bãu-turile pe bazã de cereale, gen Inka,nu reprezintã o alternativã sãnã-toasã. "Bobul de cafea se prãjeºteîntr-un anumit fel pentru a nu fitoxic, însã cerealele astea se prã-jesc, de regulã, în ulei", adaugãmedicul.
Alina DUMITRU
"Otrava" de dimineaţă care costă doar 1 leu!
MIZILULPagina 7
GLUME...DIVERTISMENT
"Dragã soþie,Îþi scriu aceastã scrisoare
pentru a-þi spune cã te pãrãsescpentru totdeauna! Am fost un bãr-bat bun pentru tine timp de ºapteani ºi nu trebuie sã fac nimic casã-þi demonstrez asta, însãultimele douã sãptãmâni au fostiadul pe pãmânt… ªeful tãu asunat sã-mi spunã cã þi-ai pãrãsitjobul astãzi ºi acest lucru a fostultima picãturã. Sãptãmâna tre-cutã ai venit acasã ºi nici mãcarnu ai sesizat cã am o tunsoarenouã, am gãtit mâncarea tapreferata ºi chiar am purtat opereche nou-nouþã de boxeri demãtase. Ai mâncat în douãminute, iar eu m-am dus la somndupã ce m-am uitat la toate tele -novelele tale. Nu mai îmi spui cãmã iubeºti; nu vrei sã mai facemsex sau nimic care sã ne conectezeca soþ ºi soþie. Fie mã înºeli, fienu mã mai iubeºti; oricum ar fi,am plecat!
Fostul tãu soþP.S Nu încerca sã ne gãseºti!
Sora ta ºi cu mine ne mutãm înaltã zonã a þãrii.
Îþi doresc o viaþã frumoasã!"
"Dragul meu fost soþ,Nimic nu mi-a fãcut ziua
mai fericitã decât scrisoarea ta.
Este adevãrat cã noi doi am fostcãsãtoriþi timp de ºapte ani, deºiun bãrbat bun este departe deceea ce erai tu. Mã uitam la tele -novele atât de mult din cauzã cãacopereau smiorcãiturile tale con-stante ºi apucãturile. Am observatcând te-ai tuns sãptãmâna trecutã,însã primul lucru care mi-a venitîn minte a fost cã "arãþi exact pre-cum o fatã". ªi când mi-ai gãtitmâncarea preferatã, probabil cãm-ai confundat cu sora mea,deoarece am încetat sã mãnânccarne de porc acum cinci ani. Înprivinþa boxerilor: mi-am întorsfaþa de la tine deoarece eticheta cupreþul încã era pe ei ºi m-am rugatsã fie doar o coincidenþã faptul casora mea tocmai împrumutaserespectiva sumã de la mine. Aºacã atunci când am câºtigat la lotopatru milioane de euro, mi-am datdemisia ºi am cumpãrat, pentrunoi, douã bilete cãtre Paris, darcând am ajuns acasã tu erai dejaplecat. Sper sã ai o viaþã plinã desatisfacþii, aºa cum þi-ai dorit-omereu. Avocatul meu mi-a spuscã scrisoarea pe care mi-ai trimis-o garanteazã cã nu vei obþine ni -ciun cent de la mine. Aºa cã aigrijã de tine!
Fosta ta soþie, groaznic de bogatã ºi liberã!"
Ion se trezeºte într-odimineaþã cu o mahmurealãîngrozitoare dupã o noaptepetrecutã la o petrecere de afa -ceri. Se chinuie sã-ºi deschidãochii ºi primul lucru pe care-lvede sunt douã aspirine aºezatelângã un pahar cu apã, pe nop-tierã. ªi lângã el, un trandafirroºu! Ion se ridicã din pat ºi-ºivede hainele curate ºi cãlcate. Seuitã prin camerã ºi vede cã totule în ordine perfectã ºi luceºte decurãþenie. La fel e ºi în restulcasei. Ia aspirinele, se speriecând se uitã în oglinda din baieºi vede un ochi vânãt ºi, în celedin urmã, observã un bilet pemasã pe care scria: "Dragulmeu, micul dejun e în cuptor. Euam ieºit la cumpãrãturi. Teiubesc!" Se târãºte pânã înbucãtãrie ºi vede cã într-adevãrîl aºteaptã micul dejun aburindºi ziarul de dimineaþã.
Fiul lui e ºi el în bucã -
tãrie. Ion îl întreabã:- Fiule, ce s-a întâmplat
azi-noapte?- Pãi, ai ajuns acasã
beat, dupã 3 dimineaþa ºi ai luat-o razna. Ai rupt mãsuþa dinsufragerie, ai vãrsat pe coridor ºiþi-ai fãcut un ochi vânãt când aidat cu capul de uºã.
- Atunci de ce este totulîntr-o ordine perfectã, atât decurat, am primit un trandafirroºu ºi micul dejun mã aºteaptãpe masã?
- Ah, asta-i simplu, îirãspunde fiul. Mama te-a târâtpânã în dormitor ºi când a încer-cat sã-þi dea jos pantalonii i-aispus: " Lasã-mã în pace, târfã ceeºti, cã sunt om însurat!"
Morala: mãsuþa ruptã -un milion de lei, micul dejun -35 lei, trandafirul roºu - 10 lei,aspirinele - 0,30 lei, dar sã spuilucrul potrivit, la momentulpotrivit... de nepreþuit!
Un grup de oameni desucces, aflaþi la apogeul cariereilor, toþi având joburi, poziþii devis, maºini ºi case, au fãcut ovizitã unui fost profesor din fa -cultate. Discuþia a alunecat,trep tat, spre cât de stresantã eviaþa lor de zi cu zi.
Profesorul i-a întrebatdacã vor sã bea o cafea bunã ºis-a întors din bucãtãrie cu unvas mare plin cu cafea ºi cu omulþime de ceºti. Unele dintreacestea erau dintr-un porþelanfin, altele erau din sticlã sau dinplastic; unele arãtau normal,altele erau delicate ºi foartescumpe; unele erau cu inserþiiaurite, altele foarte simple...Profesorul a rugat pe fiecare sãse serveascã. Când toþi aveaucâte o ceaºcã de cafea în mânã,acesta le-a zis:
- Dacã aþi observat,fiecare dintre voi a pus cafea încâte o ceaºcã scumpã ºi finã,lãsând ceºtile simple ºi ieftinepe masã. E normal sã doriþi ceeace e mai bun în viaþã, dar tocmaiasta e sursa problemelor pe carele aveþi zi de zi: nu conteazã ceceaºcã ai ales, cafeaua are ace-laºi gust. Ceaºca nu adaugã
nicio calitate cafelei; în cele maimulte cazuri o face doar sã fiemai scumpã sau, în alte cazuri,nu putem vedea ce e de faptînãuntru. Ceea ce aþi vrut voi defapt era cafeaua, nu ceaºca ºitotuºi, inconºtient, aþi ales celemai scumpe ºi bune ceºti, ºi apoiaþi început sã vã uitaþi la ceaºcaceluilalt, gândindu-vã cã e maifrumoasã decât a voastrã!
Viaþa e ca o cafea bunã:jobul, banii, cariera, maºina,casa, hainele, poziþia în soci-etate sunt ceºtile; doar ne ajutãsã ne trãim viaþa, dar nu suntVIAÞA. Nu definesc ceea ceînseamnã viaþa. Din contra,majoritatea oamenilor care aumult, sunt invidioºi pe alþii careau ºi mai mult ºi nu reuºesc sãse bucure de ceea ce au.Câteodatã, concentrându-vãdoar pe ceaºcã, uitãm sãsavurãm cafeaua.
Savuraþi cafeaua, nuceºtile! Cei mai fericiþi oameninu sunt cei care au cele maimulte lucruri. Cei mai fericiþioameni ºtiu sã se bucure cât maimult de ceea ce au, acolo undeau, în momentul prezent. Ei facviaþa sã fie frumoasã!
Un fermier se duce într-o zi la târg de unde îºi cumpãrãun cocoº tânãr pentru gãinile dinograda sa. Cum i-a dat drumu-ncurte, cocoºul cel nou, þanþoº, îlîmpinge într-un colþ pe cocoºulcel bãtrân ºi se rãsteºte la el:
- Bãi, boºorog neis-prãvit, a venit timpul sã ieºi lapensie!
Bãtrânul, împãciuitor, îizice:
- Mai, tu nu poþi sã facifaþã singur la toate gãinileastea!... Uite în ce hal m-auadus... Dar ne-om înþelege. Nupoþi sã mi le laºi pe alea douã,mai bãtrâne, de lângã gard?
Tânãrul, belicos:- Te-ai lins pe bot,
moºule! S-a terminat cu tine. Eupreiau toatã gospodãria!
Bãtrânul:- ªtii ceva, tinere? Hai
sã facem un pariu! Alergãm oturã în jurul fermei ºi ãla care
ajunge primul la coteþ, ãla sã iatoate gãinile.
Pe tânãr îl umflã râsul:- Ce, bã?... Fugi tu mai
repede decât mine?... Pãi îþi dau15 secunde înainte ºi tot te iaucu trei lungimi.
- S-a fãcut, zice celbãtrân ºi o ia la fugã. Tânãrulaºteaptã oleacã ºi porneºte vije-lios dupã el. Când ajung în faþacasei, mai avea cam un metru ºiceva sã-l ajungã din urmã pebãtrân. Fermierul, care ºedea peverandã, vede faza, pune mânape puºcã ºi trage în cocoºul celtânar, de-l face zob.
- Tu-i mama mã-sii!zice el cu obidã. Iar m-au pãcalitãia... E-al treilea cocoº poponarcu care m-am procopsit lunaasta!
Morala: Nu vã puneþi mintea cubãtrânii!
Scrisoarea de divorţ
Replică de nepreţuit
Viaţa ca o cafea bună!
Cocoşul bătrân...
mUn acrobat vine sa se angajezela circ:- Ce stii sa faci?- Pun o sticla pe masa ºi intru înea!- Bãi, mã laºi! ... ia sã vãd ...Ãsta pune sticla pe masã, pune opâlnie ºi se strecoarã în sticlã.- Aaaa ... pãi ce mã, cu pâlnia?
m Un tip firav ºi amãrât stãtea labar cu o bere în faþã, pregãtit s-obea. Apare un borfaº de cartier, îialtoieºte douã labe ºi-i bea berea.Ãsta firav, începe sã plângã de i seînnodau lacrimile sub bãrbie. - Ce ai mã, prãpãditule, îl întreabãgolanul, plângi pentru o bere, cedracu?- Cum sã nu plâng? De dimineaþãm-a pãrãsit nevasta, am fost datafarã de la servici, încerc sã mãarunc în faþa trenului, dar trenul oia pe altã linie, încerc sã mãîmpuºc, dar mi se blochezã pis-tolul ºi acum, colac peste pupãzã,vii tu ºi-mi bei berea. Cu ultimiibani mi-am luat berea asta, amfãcut rost de o otravã puternicã ºiam pus-o în ea ºi când s-o beau tenãpusteºti tu ca un calic…
m O blondã cu degetul împuº-cat ajunge la medic.- Dragã, cum ai reuºit sã faci ches-tia asta?- Vai, domnule doctor, ce zi amavut! Am fost la slujbã ºi m-au datafarã. Când sã scot banii de labancã, a jefuit-o unu', ºi, colacpeste pupãzã, cineva mi-a furat ºimaºina! Aºa cã am decis sã mãsinucid, eram disperatã! Am luatun pistol, l-am pus la urecheadreaptã, ºi, cum ºtiam cã poþi sãsurzeºti de la zgomot, mi-ambãgat degetul în cealaltã ureche,dupã care ... am apãsat pe trãgaci!
m Coadã mare pe autostradã.Un domn, nervos de atâta aºteptat,deschide geamul ºi îl întreabã pecel care urma sã treacã pe jos pelângã maºina lui:- Da' ce se întâmplã dom'le? De cestãm pe loc?- Niºte teroriºti l-au prins peBãsescu ºi vor 100.000 de eurorecompensã, altfel ameninþã cãtoarnã benzinã pe el ºi-i dau foc.Eu umblu pe la toþi ºoferii, sã deafiecare cât vrea.- ªi cât s-a strâns pânã acum?- 300 de litri de benzinã ºi ºasebrichete!
m Un beþiv stã într-un colþ al bi -sericii. La un moment dat, observãîn depãrtare o siluetã într-o rochielungã. Se apropie beþivul încet ºiîntreabã ºoptind:- Madame, dansaþi?- Nu! vine rãspunsul tãios.La care beþivul :- ªi de ce nu, mã rog?- Din trei motive: suntem într-obisericã, nu ºtiu sã dansez peSfânta Evanghelie ºi "madame" emã-ta ... eu sunt popa!
m Dupã operaþie, tânãra pacien-tã întreabã doctorul:- Domnule doctor, spuneþi-mi vãrog, când voi putea sã îmi reiauviaþa sexualã?- Nu stiu sã vã spun domniºoarã,pâna acum nimeni nu m-a întrebataºa ceva dupã o operaþie laamigdale!
Pagină realizată de Adriana POPA
Într-un compartiment detren stãteau douã tinere, alãturi de obãbuþã care croºeta liniºtitã. Celedouã discutau cam ce ºi-ar dorifiecare de la un bãrbat. Prima zice:
- Îmi doresc un bãrbat tânãr,cu apartament ºi maºinã, cu diplomãde inginer, cu loc de muncã bine plãtitºi la pat sã fie - cã tot suntem în tren- ca un accelerat!
A doua domniºoarã zice:- Pe lângã ce-ai spus tu, eu
îmi doresc sã aibã ºi o vilã la munteºi una la mare, iar la pat sã fie - cã totsuntem în tren - ca un rapid!
Bãbuþa îºi cere scuze cã seamestecã în discuþia lor ºi continuã:
- Dacã aº mai fi tânãrã, num-ar mai interesa apartament, vilã,diplomã, dar mi-aº dori ca la pat sãfie - cã tot suntem in tren - ca un mar-far!
- Vai, bunico! Dar marfarule murdar!
- Da! Dar e lung,staþioneazã mult timp în garã … ºimai face ºi manevre ...
Cine n-arebătrâni...
BUFONUL RESEMNAT
m O blondã intrã într-o farma-cie, tremurând din toate încheie-turile. Dupã o jumãtate de orã destat la coadã, se adreseazã farma-cistei:- Doaaamnããã, a... a... a... veve...þi vi... vibratoareee?-Da!-ªi... ºi cum se o... o... opresc?
MIZILUL Pagina 8
DescriereÎn general, în aceastã
categorie sunt incluse hiperplaziabenignã de prostatã (HBP) ºicancerul de prostatã. Deoareceaceste probleme ale prostatei ausimptome similare, este vital sãse apeleze la medic pentru a faceanalizele potrivite ºi a primiîngrijirile necesare. HBP este unadin cele mai frecvente problemede sãnãtate întâlnite la bãrbaþii depeste 60 de ani. Glanda prostatãse lãrgeºte ºi în cele din urmãapasã pe uretrã. Simptomele semanifestã prin dificultate laurinare, iritarea vezicii, necesi-
tatea frecventã de urinare noc-turnã, picurare ºi senzaþia cã ve -zi ca nu s-a golit.
Cancerul de prostatãeste cel mai frecvent tip de can-cer diagnosticat la bãrbaþi. Serecomandã verificãri, în specialla bãrbaþii care au dureri sau difi-cultate la urinare, sânge în urinã,ejaculare dureroasã, impotenþãsau durere în partea de jos aspatelui.
CauzeComponentã obiºnuitã a
îmbãtrânirii, HBP se dezvoltãlent în timp, fiind deseori asoci-atã cu o componentã hormonalã.
Cancerul de prostatã poate filegat de o cauzã hormonalã, darse poate vorbi ºi de o componen-tã geneticã. De asemenea, factoriide mediu au ºi ei un rol în acesttip de cancer.
Simptome- Nevoia imperioasã ºi
frecventã de a urina, mai alesnoaptea
- Senzaþia cã vezica nuse poate goli
- Reducerea forþei sau avolumului urinar
- Dificultãþi în iniþiereaurinãrii care, odatã începutã,poate fi întreruptã
- Incontinenþã sau hema-turie
- Senzaþie de constricþiesau de arsurã în vezicã
- Senzaþia de greutate ºidurere în zona inghinalã ºi dea-supra bazei penisului
- Ejaculare dureroasã- Febrã în cazurile de
infecþii severePrevenþie ºi tratament
Deºi în acest domeniumai sunt necesare cercetãri, uneledovezi aratã cã existã o relaþieîntre factorii de nutriþie ºi sãnã-tatea prostatei. Nu luaþi descon-gestionante sau alte asemenea
remedii distribuite fãrã reþetã,deoarece pot agrava simptomele.Pentru a reduce problemeleurinare, evitaþi bãuturile cucofeinã ºi pe cele alcoolice, maiales berea. Reduceþi consumul delichide seara.
AlimentaþiaConsumaþi din belºug:
alimente din soia, caise, pepeneverde, roºii, cereale integrale,creveþi, nuci de Brazilia, germenide grâu, sardele ºi seminþe defloarea-soarelui.
Departamentul Trezo re -riei din SUA a otrãvit alcoolul întimpul Prohibiþiei
Prohibiþia a constat îninterdicþia naþionalã de a produce,comercializa, importa sau trans-porta bãuturi alcoolice, impusã laînceputul anilor '20. Legea Vol -stead ºi al 18-lea amendament laConstituþia SUA au pus în prac-ticã prohibiþia naþionalã, care a du -rat pânã în 1933. În ciuda legilor
dure ºi a mãsurilor luate deautoritãþile americane, prohibiþianu a reuºit sã elimine consumul dealcool în cei 13 ani în care a fost învigoare, ba mai mult, a dus laapariþia unor reþele de crimã orga-nizatã ºi la dezvoltarea celor exis-tente. Pentru a face faþã cererii uri-aºe, contrabandiºtii nu numai cãproduceau alcool, dar ºi furau can-titãþi mari de alcool industrial.Chimiºtii plãtiþi de traficanþi se
asigurau apoi cã elementelenocive, în special alcoolul metilic,erau eliminate ºi se putea trece larealizarea produselor atât de cãu-tate. Guvernul american a aflat deaceastã practicã ºi a început sãadauge în alcoolul industrial sub-stanþe chimice mult mai pericu-loase, cum ar fi kerosenul, acetonasau cloroformul. Se estimeazã cãnumai în New York au murit pesteo mie de persoane, otrãvite de sub-stanþele adãugate de autoritãþi înalcoolul industrial.
Teorii ale conspiraţiei
Cu ocazia TârguluiMondial de la New York, din 1964,celebru scriitor Isaac Asimov aredactat un eseu în care a încercatsã îºi imagineze cum va fi viaþapeste cincizeci de ani. În 2014,putem sã verificãm cât de aproapede adevãr au fost previziunile scri-itorului.
"Comunicaþiile vor deveniaudio-video. Vom putea sã vedemºi sã auzim în acelaºi timp per-soanele cãrora le telefonãm"
"Vom putea sã apelãm înmod direct orice punct de pePãmânt, chiar ºi staþiile meteo dinAntarctica"
"Roboþii nu vor fi nicifoarte des întâlniþi, nici foarte buniîn 2014, dar vor exista"
"Ecranele-perete vorînlocui televizoarele obiºnuite. Vorapãrea ºi cuburi transparente cuajutorul cãrora vom putea urmãritransmisiuni 3D"
"Conversaþiile cu cei aflaþipe Lunã vor fi puþin incomode"
"Pânã în 2014 vor ajungepe Marte doar misiuni fãrã echipajuman"
"Electrocasnicele debucãtãrie vor putea sã pregãteascãautomese. Vor încãlzi apã ºi vorface cafea, vor prãji pâine ºi ouã"
"Vor exista reactoareexperimentale de fuziune nuclearã"
"Se vor depune eforturipentru construirea unor vehicule cucreiere robotice"
"Nu toþi oamenii se vorbucura de noile dispozitive. O parteimportantã a populaþiei va rãmâneîn urmã"
Isaac Asimov, nãscut înRusia, în 1920, a fost un scriitoramerican ºi profesor de biochimiela Universitatea din Boston, cunos-cut, în principal, datoritã lucrãrilorsale ºtiinþifico-fantastice. Asimoveste unul dintre cei mai prolificiautori din istorie, cu peste 500 devolume scrise sau editate ºi o cores -pondenþã de mai mult de 90.000 descrisori.
Gabriel BURETE
MISCELANEU
Oala sub presiuneO primã variantã a oalei
sub presiune a fost creatã deDenis Papin, fizician britanicde origine francezã, în 1680.Acesta a confecþionat un vasmare din fontã, cu un capacprevãzut cu o valvã de sigu-ranþã prin care se elimina peri-odic aburul. Sistemul permiteacreºterea temperaturilor defierbere cu 15% peste pragulfierberii, reducând astfel tim-pul de preparare a mâncã -rurilor. Cu toate acestea, re -glarea aburului ºi a tempera-turii erau dificile, iar deseori seproduceau chiar explozii.
În Statele Unite, primaoalã sub presiune a fost brevetatã
în 1902. Modelele iniþiale aveaudimensiuni impresionante ºi eraudestinate uzului industrial. În scurttimp a început fabricarea unor
vase mai mici, pentru uti-lizarea în familie, folosite cacel mai bun mijloc de conser-vare a alimentelor în epocadinaintea procesului de refri -gerare.
Concuratã de tehnologiamicroundelor, oala sub pre-siune a trecut printr-o perioadãde declin în anii '70, abando-natã în totalitate de cãtregospodinele din SUA. Nu ace-laºi lucru s-a întâmplat înEuropa, unde moda oalelorsub presiune a prosperat,apãrând noi modele din ce înce mai performante.
Concepeţi lumea fără ele?
PROBLEMELE PROSTATEI
Continuare din numãrul trecut
Libertinaj fãrã limite pentru "cetãþenii Romei"
În Grecia anticã, rolulfemeii se reducea la acela de aface copii ºi de a asigura astfelurmaºi pentru soþul ei. La fel eraprivitã femeia ºi în societatearomanã. Ea trebuia sã respecte„pudicitia“, un complex de va -lori morale care fãceau apel lamo destie, castitate ºi dragosteapentru un singur bãrbat.
Doar cele din familiiebogate primeau o educaþie, darchiar ºi acestea trebuiau sã fiesupuse tatãlui ºi apoi soþului lorºi sã îºi limiteze viaþa socialã lacreºterea ºi educarea copiilor.Bãrbaþii aveau mai multã liber-tate. Ei puteau întreþine relaþiisexuale în afara cãsãtoriei, satis-fãcându-ºi aceste dorinþe cuprostituate, sclavi sau sclave.
Oricine putea agresasexual un sclav sau o sclavã,aceºtia fiind consideraþi bunuri,nu persoane ºi atâta timp câtstãpânul nu fãcea plângere pen-tru daune, sclavii lui nu aveauniciun drept, nici mãcar asuprapropriului corp.
Prostituþia era legalã,existau bordeluri, dar femeilecare lucrau aici, chiar dacã eraulibere, nu sclave, îºi pierdeaustatutul social, devenind „infa -mis“. În aceastã categorie rãufamatã mai erau incluºi actorii,gladiatorii ºi dansatorii, adicã
persoanele care îºi câºtigau exis-tenþa distrându-i pe cetãþeniiRomei.
Chiar dacã se refugiaudes în aventuri extraconjugale,bãrbaþii Romei nu pãreau sã fiepudici nici acasã. Pereþii dormi-toarelor din vechile case romanesunt pline de fresce care aratãscene explicite de sex, de-a drep-tul pornografice.
Relaþiile homosexualeare acceptate doar cu bãrbaþi destatut social inferior. ªi în acestcaz, la fel ca în Grecia anticã,partenerul care era pasiv deveneademn de dispreþ, fiind consideratefeminat, în timp ce bãrbatulactiv nu era criticat în vreun fel.Prostituþia masculinã a fostinterzisã abia în secolul al III-lead.H., iar 100 de ani mai târziuaceastã practicã era pedepsitã cumoartea.
În Pompei ºi Her cu -laneum existau aºa-numitelecluburi private pentru sex. Eleerau de fapt încãperi separate dinvile mai mari, deþinute de obiceide persoane foarte bogate ºirespectabile. Aceste camere eraudecorate asemeni unui bordel, cufresce pornografice ºi aveauintrare separatã de restul casei,astfel încât vizitatorii sã nu-ideranjeze pe stãpânii vilei.
La aceste petreceri ero-tice luau parte persoane publice,dar ºi prostituate.
Roxana RUSCIOR
Obiceiuri sexuale controversateîn Antichitate
"Nu este preºedintele meu! Este undomn pe care eu nu l-am votat vreo-datã, poate din instinct... nu ºtiu. Numi-a plãcut, nu l-am votat. S-a nime -
rit sã ajungã în fruntea þãrii! Mi-eruºine. Mi-e cumplit de ruºine. Unom ajuns într-un asemenea post, seascunde în spatele pupitrului prezi-
denþial de unde insultã, jigneºte,umileºte. Profitã cã este în spatele
acestei pupitru pentru a le tãia vorbacelor care îl întreabã ceva ºi pentru a
nu le permite altora sã spunã ade-vãrul. Modul în care se ascunde estespecific unui om laº, unui om cãruiaîi este fricã. Lãsând la o parte toate
ilegalitãþile pe care le-a comis... Mi-eprofund ruºine cã Domnia Sa nuseamãnã nici pe departe cu un
preºedinte, ci cu un Hopa-Miticã"Draga OLTEANU MATEI
DECLARAŢIA LUNII
Cele 10 predicţii ale lui IsaacAsimov, la 50 de ani de la
