JACLYN MORTARTY

CULORILE LUI MADELEINE

CARTEA A DOUA

Traducere din limba englezd de OeNa Cntlu

Con(rrBOOKS.*2018*

d\SDin Memoriile vie{ii lui Sir Isaac Newton, de WilliamStukeley, 1752:

in ziua morfii lui Oliver Cromwell, s-a pornit un vdnt

puternic sau o furtun[ deasupra intregului regat. in ziua

aceea, cind bliefii se jucau, ciliva dintre ei au inceput sifopiie. Degi nu era foarte antrenat gi de cele mai multe

ori era intrecut de al1ii, sir Isaac siri mai bine decAt toliceilalli ln ziua aceea,lucru de care tofi se mirari, fbri a

putea g[si o explica{ie. Sir Isaac insi studiase rafalele de

vdnt gi profiti aga de bine de ele, ci 1l purtarl mult mai

departe decAt pe restul...

Din Regatul Cello: Ghid turistic ilustrat, de T.I. Candle,

ed. a7-a, @ 2012, retipirit cu permisiunea autorului, Brellidge

University Press, T. I. Candle.

Oavunii frn &ttto

Triiesc o mullime de oameni in Cello, iar lsta-i un lucru bun.

Majoritatea acestora dorm noaptea, iubesc Familia Regali gi-gi

vid de treburi, la sol. Cu toate acestea, este posibil ca in decur-

sul vizitei dumneavoastri in Cello si da{i peste vreun Noptatic,

si intilnili un Ostil Retecitor sau s[ dafi nas in nas cu un Oca-

zional - de fapt, probabil cd nu vefi intilni un Pilot Ocazional.

Sincer, gansele s[ se intAmple una ca asta sunt la fel de mici ca

probabilitatea de a glsi un broscoi ce-gi are silag sub una din-tre unghiile dumneavoastri. (Degi este un lucru mult mai pli-cut - Pilolii Ocazionali sunt distractivi, in timp ce a avea un

broscoi sub unghie v-ar provoca sigur o senzalie nepl6cuti.)

in orice caz, aceste informafii sunt menite si v[ pregiteascl

pentru o asemenea intilnire gi sd vd ajute si evita[i momentele

stdnjenitoare care ar putea sI apari.

cilltterut frn fuuqol

3Penrsa

,rl(or^nan Reisman poate si stea in cap timp de treizeci de

minute dacivrea.Azi nu are chef.

Pentru inceput, capul lui e prea ocupat: incearci si-gi amin-

teasci un sfat ce i-a fost dat odati in legiturfl cu revigorarea

frunzelor ofilite de salati verde. in acelagi timp, concepe o cam-

panie publicitari pentru ovlzul organic. Compune un discurs

amuzant pe care-l va fine la petrecerea de pensionare a unui

coleg, susline un telefon mobil sub birbia lui Maximillian, iar

pe aceeagi blrbie cregte liniqtiti o barb[.Maximillian lovegte cu piciorul uqa frigiderului peste frun-

zele vegtede de salatl verde. inchide clapeta telefonului firI a

llsa weun mesaj.

- Lanaiba...,ziceel.Aceasta e o injur[turi gi o sPune pentru ci qi-a dat brusc

seama cn el (gi capul lui) lncearci si faci prea multe lucruri.

Maximillian are cincizeci qi doi de ani. igi aprinde o !igar[.Se duce la fereastri. Deschide obloanele qi se apleaci in afari,

inspirind aerul c[ldu! al inser[rii. Sufli fumul peste Place

d Youville, privindu-l cum dispare in umbrele Muzeului de

14 |ecrxu Monrenry

arheologie. Este simbiti, ora gase seara, 22 aagast, in Mont-real, Quebec, Canada.

Maximillian se gdndegte.

Un zimbet infloregte in jurul figerii.E barba! Barba care cregte! Asta-i lucrul care i-a umplut

timpul mult prea mult.Maximillian se indreapti spre baie, si se birbiereasci.

Cildura, cu greutatea gi piclturile ei de sudoare, o trezegte peSasha Wilczek, ca in fiecare dimineali.

E duminicl, ora gase dimineafa,23 august, in Taipei, Taiwan.Dormitorul Sashei nu e mai mare decit cada lui Maximillian.

$oapte vagi pitrund prin uqa deschisi. Se aude o unghie careloveqte ugor un pachet de cir{i, desficut in evantai.

Sunt colegii de apartament ai Sashei. Un b6iat qi o fati, ambiistuden(i americani. ]oaci gin rummy in fiecare noapte.

- Ai un sim! sec al umorului, se aude deodatl limpedevocea fetei. I

Sasha aqteapti replica biiatului.

- Ce inseamni asta? lntreabl el, in cele din urmiL.

- inseamni ci tonul vocii tale nu se schimbi atunci cindfaci o gluml, rispunde fata.

Sasha Wilczek are patrazeci gi noui de ani. Sti intinsi peun pat ingust gi mediteazi la defini{ia fetei despre umorul sec,

intorcand-o pe toate pirlile. Se uiti la ferestrele mAnjite de prafale dormitorului,la modelele inzigzagale bandei adezive, pre-gitite pentru taifun. Privegte, dincolo de praf in propria sa

minte, la programul ei de azi.Predi Zlmbala ora unsprezece,la o sali de sport locall. La

doul, Hip Hop gi Freestyle la trei gi jumitate.Undeva in apartament, biiahrl casci gi se intrebi cu voce

tare de ce e aga de obosit.

Misterul din Regat 15

Bdiatul dla nu are un siml sec al umorului, se gindegte Sasha

deodati. Nu are deloc sim{ul umorului. De asta nu-;i schimbd

niciodatd tonul vocii.

Poate ci ar fi bine si-i recomande un curs de Simlul umo-

rului, de la ora cinci.

Monty Rickard ride aga de tare c6 pici jos, pe covor.

E sambete dupi-amiaza, ora patru, 22 augast"in Boise, Idaho,

SUA.

in cameri se aflI cinci persoane. DouI dintre ele r6d intimp ce scot din prizd,ancomputer gi ridici tastatura gi cablu-

rile in aer. Ceila{i, ca gi Monty, se lasi ripuqi de hohote.

S-ar putea pierde totul! Totul!Nu e chiar atdt de amuzant.

in ultimele gase luni, Monty gi prietenii lui au programat

un joc pe calculator, in timpul lor liber. Gianni (unul dintre cei

citzulila podea) insistl mereu c[ jocul trebuie salvat pe alt dis-

pozitiv, de rezervl. Chiar acum cAteva clipe, Gianni a virsat o

doz[ de Red Bull pe tot computerul.Nu existi nicio copie derezervl.Rid aqa de tare ci-i doare in gAt.

Monty Rickard are optsprezece ani. Tocmai gi-a pus Pe pi-

cioare o afacere care se ocupl de plimbatul ciinilor. igi roade

unghiile. El nu prea se pricepe la programare, dar prietenii luisunt agi, in special Gianni. Cinti la gapte instrumente muzi-

cale, inclusiv saxofon, tobe gi mandolini.Un ciine sare pe burta lui Monty, neqtiind cum altfel s6-Ei

manifeste entuziasmul. O chitari sprijiniti de perete alunecila podea, zdring[nind qi ftcAnd hohotele de ris sI urce ooctavi.

in Berlin, Germania, e miezul nop{ii. Cdntecul ceasului des-

parte ziua de sAmb[t6,22 atgust de duminici, 23.

L6 |a.crvN Momlntv

Ariel Peters iqi studiazi noul tatuaj. E pe braful ei gi are

forma unui dragon. Camera ei vibreazi din cauza muzicii care

rdzbate dinspre sala de dans de la parter. La uqa ei se aud deo-

dati cAteva tropdituri gi apoi dispar.

Ariel are paisprezece ani. A minfit in legituri cu vdrsta ei,

ca si faci rost de slujba de la barul de jos gi ca si inchirieze ca-

mera in care locuiegte. $i pentru a-gi face tatuajul, care nu e

complet. Dragonul trebuie si sufle foc. Trebuie s61ini un co$

cu ou[ in gheare qi si aibi o ga pe spate, pentru a-l putea inc[-leca. Poate chiar gi si aibi un refugiu pentru zilele ploioase. $iun aparat de fhcut espresso.

Ariel va pune bani deoparte qi se va lntoarce la salonul de

tatuaje cit de curAnd.

Finn Mackenzie, in vtrsti de opt ani, privegte un melc care es-

caladeazd o fereastri.Este opt dimineafa, duminici,23 august.

Dincolo de melc se afl[ plaja Avoca, la o ori distanfi de

Sydney, Australia.Finn vede un cuplu care se plimbn pe plajn. Oamenii iqi

lin pantofii in mini gi ocolesc algele. Femeia poartd o eqarf[lungi, din lind. Se lasl pe vine, si-gi risuceasci manqetele blu-gilor, iar egarfa atArni pe nisip.

Finn are o privire gravd gi e rdcit. B[iatul iqi qterge nasul pe

dosul mdnecii.

- Te duci in direclia gregiti, zice el. Melcii nu triiesc in cer.

Tdnirul se gAndegte ci s-ar putea uita iarla Toy Story 3. Se

gindegte ci egarfa femeii are exact culoarea sucului de zmeuri.

Probabil v[ intrebali de ce menlionez aceste evenimente mi-runte din lume.

Misterul din Regat

$i aveli dreptate: sunt absolut neinsemnate. Cu exceplia a

doui chestiuni.

Prima:

Timpul se scurge prin lume atifidebizaL ci toate astea se pe-

trec concomitent. Seara de vari din Montreal e miezul noplii la

Berlin, e o dimineali de iarnl pe o plaji la nord de Sydney. Maxi-

millian iEi rade barba in timp ce Sasha igi face ordine in ginduri,

iar Monty iqi scarpinl cAinele dupl urechi. Ariel iqi imagineazi

un nou tahraj, in timp ce Finn deschide fereastra gi di un bobtr-

nac melcului de pe geam gi-l urmiregte cum cade in grldini.A doua:

Maximillian Reisman, Sasha Wilczek, Monty Rickard, Ariel

Peters qi Finn Mackenzie nu sunt din aceasti lume. Acestea nu

sunt numele lor adevirate. Ei vin dintr-un regat numit Cello.

Au fost adus,i in lumea noastri impotriva dorinfei lor, prin

nigte fisuri care s-au inchis in urma lor. Acum rid, prljesc ou[,

fac dug, trimit mesaje - gi uneori stau chiar Ei in cap - intr-o

lume care, pentru ei, e la fel de bizarl ca 9i timpul insuqi.

2,

- 9".i existi un regat numit Cello gi cei de acolo au pierdut

urma familiei regale.

- Exact.

- Ce neglijen[i din Partea lor!

- Nu-i aga? La fel am zis gi eu. Dar au fost ripifi qi aduqi

aici, in lumea noastr[. Sau cel pu[in asta cred ei.

- Cine?

- Nu gtiu, Polifia sau forlele de securitatea sau ce-or fiavind in Cello.

- $i din cine e formati familia, un rege gi o reginl?

t7

18 Jecryu Monrenry

- Da, gi patru copii. Trei dintre ei au dispdrut un prinf deoptsprezece ani, o prinfesi de paisprezece ani gi un alt prin{,un biie(el. Are opt ani.

- Iar tu ai aflat de existenfa Regatului Cello pentru cd...

- Pentru ci am gisit un soi de... legiturd intre lumea noas-trd gi Cello. intr-un aparat de taxat din parciri. M-am folositde el ca si trimit scrisori unui biiat pe nume Elliot Baranski.

Urmi o pauzl,lungl.Belle, cea care pusese toate aceste intrebiri, se intoarse gi o

privi pe Madeleine.Madeleine ridic[ din umeri.

- inleleg cI sunl cam...

- Neagteptat.Vocea lui |ack firzbirttt din baie, acolo unde curlfa toaleta.

- Suni ca o aiureall. Belle scufundi o perie in gdleata del6ng[ ea. O aiureali inutil de complicati, adiugl ea. $i cine arenevoie de complicalii cind inventeazi gogogi?

Madeleine, |ackqi Belle se aflau intr-un apartament din Cam-bridge, Anglia. Proprietarul apartamentului, Denny Michalski,era unul dintre meditatorii lor, insi plecase si consulte un doc-tor in legituri cu aStmul de care suferea. Denny le lisase o temila geografie. El se ocupa de fapt cu depanarea de calculatoare, iarcasa lui era ticsiti de cutii cu scule gi pldci debazd:nu puteai faceun pas fhrd si te lovegti de o carcasd deschisd de pC.

- Este o zoni cu pericol de moarte, spusese ]ack.

- Peste tot e numai praf 9i pir de cAine, addugase Belle.Nici nu md mir cd are astm.

- Nu prea mi impresioneazl pldcile tectonice, reflectaseMadeleine, studiind tema la geografie.

Aga ci deciseser[ sd faci ordine apartament.in timpul 5sta, Madeleine le povestea prietenilor ei despre

Regatul Cello. Fata nu mai adusese niciodati vorba despre elpdni atunci. De ce o flcea acum?

Misterul din Regat 19

Probabil c[ solufiile de cur[lat ii afectaseri creierul. Made-

leine dldu drumul apei in chiuveta de la bucitdrie, ca si spele

clibucii. Oare pofi si bagi apa la loc in leava de robinet odatice a curs pe conducti?

Nu, se gdndi ea. Nu era cu putinp.Dar putea incerca.

- Llsafi-o baltd, le ceru ea celorlalli. Am inventat totul.

- Dar, ca si in[eleg mai bine, spuse Belle, i-ai trimis scri-

sori unui biiat pe nume Elliot Baranski, care trliegte intr-unregat numit Cello?

- $tiu ci pare o nebunie, repeti Madeleine. Gisi mlturasprijiniti de frigider gi incepu si curefe podeaua. La inceput,

am crezut ci e o farsi qi ci Elliot Baranski era doar invenfia

cuiva. Dar am mers in Cello o dati. Pentru o frac(iune de se-

cundl. Cat ai clipi de ochi.

- Cum a fost?

- insorit.Belle didu din cap, aprobind wemea din Cello, iar Made-

leine continu[.

- in orice caz,tatdllui Eliot a dispirut acum mult timp 9i,

aparent, a fost rlpit de o organiza[ie teroristi. Aga ci Elliot vrea

sl-gi salveze tatil, insi Regatul vrea ca el s[ ajute la gisirea fa-

miliei regale.

- Prioritili conflictuale, strigl ]ack, compltimitor. De ce

au nevoie neapirat[ de ajutorul lui?

- Au aflat c[ line legitura cu cineva de aici, din Lume'

- Migto. Cu cine?

- Pei, cu mine.

Madeleine didu cu m[tura de vreo trei sau patru ori peste

un obiect mic de pe podea, dar acesta nu se miqci, aga c[ fata

se uiti dezamlgiti la mituri gi se apleci si culeagi obiectul de

pe jos. Era doar un boll mic, prins intre scinduri. Sau i se spu-

nea piulil[? Cine mai gtia?! Madeleine ridici privirea. Belle se

|ecrvN Monrenty

uita la ea. Din baie nu se auzea decit zgomotul unei cdrpe caregtergea gresia.

- Adic6, pricep ci probabil am avut halucinalii cind ammers in Regat. Pricep c[ nu existi cu adevIrat...

- Vrei sI nu mai pricepi atdtea? o intrerupse Belle. E ener-vant. $i cum adicd nu existi?

- Pei, evident - iar tu tocmai ai...

- Am zis ci suni ca o aiureald,, zise Belle, iritati. Nu ci qi

este una. De ce nu ar exista un regat numit Cello?

- Eu intotdeauna am crezut ci s-ar putea si existe aga ceva.

|ack se sprijini de pragul ugii de la baie gi-gi incrucigd picioarele.

- Adici, am crezut ci s-ar putea si existe o alt[ lume. Nuci s-ar numi Cello*. De unde s6-i fi cunoscut numele? Biiatuliqi lipi capul de tocul ugii. Ar fi putut la fel de bine si se nu-measci Vioari sau Contrabas. Nici micar nu trebuia s[ fie uninstrument cu coarde. S-ar fi putut numi Regatul Trompeti.

- Cine a zis ci trebuie si fie un instrument? rispunse Belle.Nltdngule.

Jack o ignor6.

- Probabil ci existi mai multe regate in afari de al tiu, inaparatul de taxat. fack o privi respectuos pe Madeleine. Credci existl o intreagi orchestri.

Madeleine rdsuci mitura in m6ini qi se intoarse spre Belle.

- Tu crezi cd existi un regat in aparatul de taxat?

- Nu in aparat. N-ar incipea, nu? fack nu gtie despre cevorbegte. Si oricum, am al'ut impresia ci ai spus ci aparatul e

un soi de canal de comunicare sau ceva de genul ista?Tot gesticulAnd enervatd, Belle reugi si improagte cu api

ceargafurile de pat. in acel moment se auzi inchizindu-se uqa dela parter. Toti trei se opriri, privind in jurul lor la mopuri, cirpe,la gilefile cu api murdari gi la firele strinse cam ftri chef.

* Violoncel (in engl., in orig.) (n.tr.).

Misterul din Regat 2L

Pe sclri se auzire pagi lenli gi zgomotul unor llbufe.

- Daci Familia Regal[ e aici, in lumea noastre, spuse Belle

brusc, cine conduce Regatul Cello?

Uqa se deschise. Denny intri, iar ciinele lui, Sulky-Ann se

strecur[ pe ldngl el de parci qi-ar fi amintit ceva important.

Ciinele alergi direct spre pat, slri pe el, se fbcu comod qi-i fixipe tineri cu o privire pitrunz[toare.

Ochii lui Denny aveau lucirea ugor silbatic[ pe care o c[-pitau intotdeauna imediat dupi ce i se administra tratamentul

pentru astm. Acum, pe chipul lui se citea emofie.

- Ati frcut curat, Puqtilor, zise el'

- Nu am fhcut tema, mlrturisiri toli trei rapid, profitAnd

se entuziasmul meditatorului.

- Ati curl[at chiar qi baia! Denny igi begi capul pe ugi 9i

ieEi iar. $i ali scos pata aia de mucegai, in form[ de migar de

pe perete!

- $i am sclpat de toate vechiturile pe care le lineai stivuite

pe celllalt perete, sublinie Madeleine. Am pus la coE toate bici-

cletele alea fhr[ rofi 9i jumltatea de !int[ pentru darts'

- Cred c[ mi-ar fi fost utile la un moment dat, zise Denny

cu tristefe.

- Nu prea cred, replici Belle pe un ton sarcastic. Apoi,

intorcindu-se spre Madeleine, intrebi: Serios, cine conduce

Cello? Sau e un soi de monarhie de cacao, in care Familia Re-

gall nu face decAt sI se imbrace frumos 9i sI aibi copii?

Madeleine reflecti.

- Nu, cred ci e monarhie in toati regula. $i-n plus, a mai

rimas o prinfesi. Nu are decAt cincisprezece ani sau cam aqa

ceva gi ea conduce Regatul.

- MiEto, zise Belle imPresionat[.

Madeleine se sim{i deodati cuprins[ de mdndrie, de parcl

ea ins[qi ar fi fost prinfesa. Belle nu era aProaPe niciodati im-

presionatd de ceva.

22 |acrvN Monranry

- Observ cI mi-afi rearanjat cutiile cu guruburi gi chestii.Tonul lui Denny inclina spre indoiali.

- Doar le-am organizat pufin, explici fack. E-n regul6, nu?Denny se hotdri s[ adopte o atitudine nepisitoare.

- Nu vid ce-ar fi rlu in asta! Hei, gtifi ce, puqtilor? Cui iipasi de geografie? Hai si sirbitorim faptul ci pot respira! $ici am un - Denny fbcu o pauzd,, privi in jur - o jumitate... unsfert de apartament curat!

Toati lumea, inclusiv ciinele, fu de acord

3,

prinl"ru Ko, monarh in exerciliul funcfiunii al Regatului Cello(in lipsa altor opfiuni), rostogolea o bomboani cu ment6 pemasi. Se afla in sala de consiliu de la etajul superior al palatuluiAIb, iar Comisarul pentru Finanle i se adresa. Bomboana se in-vdrti in liniqte, lovi palma dreapti a prin(esei Ko, iar fata o tri-mise, cu o lovituri, inapoi spre mAna stingi.

- Am informat-o pe Regini cu privire la toate acestea,zicea Comisarul. Vreau si zic, bineinfeles, ci i-am trimis pro-punerile in Jirmurile de Sud, acum doui siptlm6ni. Cum se

descurci mama ta acolo?Prinfesa opri migcarea bomboanei, intorcAndu-gi o dat6 mAna.

- Ca un pegte in apd! exclami ea. Cel pulin aqa mi s-a plrutcAnd am vorbit cu ea aseard. Mamei ii place la nebunie ciocolatade acolo! Bineinfeles, acum s-ar putea sd fi rimas frri provizii qie ca pegtele pe uscat. Nu te uita la mine aga de mirat! Glumeamdoar! Sunt siguri ci mai are o grdmadi de ciocolatd! Urmi opauzd, apoi: Ahhh! Te referi la activitatea ei. pii, din c6te amin{eles, e foarte importanti - actMtatea ei - qi nici nu pot ex-prima c6t de bucuroasi sunt ci mama mea se ocupi de asta.

Comisarul clipi.