Cercetările si experienţa clinică au dovedit că potentialul de dezvoltare şi comportamentul copiilor SUNT afectate de mediul în care ei trăiesc.

Cȃnd copilul intră în al 2-lea an de viata, este şi mai mult influenţat de un număr mare de factori, unul dintre acestea fiind mediul în care trăieşte.Exemple de abilităţi influenţate de mediu includ: ADAPTAREA SOCIALĂ şi DEZVOLTAREA LIMBAJULUI.

Majoritatea influenţelor mediului asupra dezvoltării copilului sunt mediate prin experienţa socială si non socială direct întalnită de copil în cursul interacţiunilor cu părinţii acasă.

Evaluările depind de resursele existente în clinica în care copilul este monitorizat.De aceea există clinici de specialitate care au asistenţi sociali, asistente medicale, care fac vizite la domiciliu pentru a aduna informaţii cu privire la mediul familial al nou-născuţilor.

Influenţa factorilor perinatali şi de mediu se schimbă odată cu vȃrsta. Variabilele independente pot fi grupate ȋn trei categorii: - variabilele statusului la naştere (greutatea la naştere, vȃrsta gestaţională) - -variabilele statusului familial (vȃrsta mamei, educaţia maternă, venitul familiei) - variabilele mediului familial (stimularea cognitivă, suportul emoţional) Între variabilele statusului familial, educaţia maternă se corelează semnificativ cu toate variabilele evoluţiei la grupul mai mare ȋn vȃrstă. De asemenea, prezintă relaţii semnificative cu funcţiile cognitive şi cu vocabularul la grupul de vȃrstă mică. Vȃrsta mamei se corelează cu vocabularul la copii mai mici. Venitul familiei se corelează cu performanţele cognitive şi cu recunoaşterea cititului la copiii mai mari. Variabilele psiho-sociale sunt şi ele semnificative ȋn prevederea evoluţiei cu excepţia memoriei vizuale contribuind la explicarea variaţiei ȋn procente variabile de la 10% ȋn cazul coordonării vizuo-motorii pȃnă la 30% ȋn cazul coeficientului de inteligenţă. Atitudinea maternă se corelează invers cu comportamentul hiperactiv, dar se corelează pozitiv cu dificultăţile vizuo-motorii. Cu cȃt atitudinea mamei este mai adecvată faţă de copil acesta va prezenta mai puţine dificultăţi şi va funcţiona mai bine. În contrast, implicarea paternă prezice comportamentul hiperactiv, ȋn general, tatăl este cu atȃt mai implicat, cu cȃt copilul este mai hiperactiv. Grupul prematurilor foarte mici ajuns la vȃrsta adolescenţei evoluează slab ȋn domenii variate, cu excepţia ȋnţelegerii cititului, deşi coeficientul de inteligenţă mediu al grupului era ȋn domeniul normalului. Rezultatele sugerează variaţii importante ȋn interiorul grupului de prematuri, ȋn ciuda faptului căcei cu tulburări severe au fost excluşi din studiu. În timp ce unii copii evoluează ȋn domeniul inferior al normalului prezentȃnd dificultăţi, alţii evoluează remarcabil de bine. Deci, pentru a prezice evoluţia dezvoltării prematurilor, trebuie ţinut cont de heterogenitatea condiţiilor ȋn care se nasc aceşti copii, calitatea mediului lor de ȋngrijire şi alte caracteristici specifice.

Femeia gravidă nu trebuie să consume sub nicio formă alcool, nici măcar în cantităţi mici, deoarece are o acţiune puternic toxică asupra sarcinii. Nu uitaţi că şi berea şi vinul sunt băuturi alcoolice!

În ultimul timp au apărut tot mai multe studii referitoare la cazuri de bebeluşi cu multiple malformaţii, născuţi din mame cu alcoolism cronic.

Atenţie, alcoolismul cronic la femei este considerat consumul zilnic a cel puţin 30g de alcool, echivalentul unui aşa-zis coniac mic sau a unei sticle de bere.

Efectele sale sunt dintre cele mai variate şi îmbracă forma unor deficite de dezvoltare somatică precum creşterea insuficientă în greutate, lungime, perimetru cranian, atȃt în perioada uterină cȃt şi cea postnatală.

De asemenea se asociază cu:

- întȃrzierea în dezvoltarea psiho-motorie, precum şi cu unele tulburări malformative ca microcefalia - dezvoltare insuficientă a craniului şi a creierului ce are ca urmare idiotia;

- strabism, miopie, despicătura palatului, anomalii la nivelul urechilor; la extremităţi presupunȃnd limitarea mişcărilor articulare; la organele genitale; la aparatul cardio-vascular etc.

Toate aceste sunt potenţate şi de faptul că starea de alcoolism este însoţită în general şi de alţi factori de risc precum tabagismul sau o condiţie socială precară, subnutriţie, dereglare psiho-emoţională etc.

Pericolul ingerării medicamentelor a fost semnalat încă din anii 60 odată cu copiii Contergan, fără membre.

Cel mai prudent este să nu luaţi niciun medicament ȋn timpul sarcinii fără prescripţia strictă a medicului. Chiar dacă înainte de a fi rămas însărcinată vă aflaţi în cursul vreunui tratament, nu-l continuaţi fără avizul medicului.

Trebuie să evitaţi pe cȃt posibil somnifere, analgezice, adică medicamente împotriva durerilor, purgative, laxative, vermifuge, antibiotice, antiemetice, adică medicamente împotriva vărsăturilor etc.

De asemenea este contraindicată orice fel de vaccinare cu excepţia condiţiilor speciale, dar chiar şi atunci implică riscuri.

Nici măcar vitaminele, fierul sau calciul nu trebuie luate în exces, ci numai la recomandarea medicului dupa ce a constatat lipsa preponderentă a vreuneia din aceste substante în organismul vostru.

Altfel ele se găsesc din plin în alimente şi nu trebuie sa fortati asimilarea lor artificială, întrucȃt nu ajută în aceste condiţii, ci dăunează.