UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV PROIECT DE DIPLOMA

Universitatea Transilvania Brasov Proiect de Diploma

Facultatea de Constructii Musca Georgiana Adriana

1.Tema de proiect

In prezenta lucrare se realizeaza calculul si dimensionarea unei cladiri etajate D+ P+ 2E+M cu structura in cadre din beton armat. Dezvoltarea pe D+ P+ 2E+ M a fost impusa de necesitatea valorificarii eficiente a terenului cat si din dorinta de a realiza un obiect de arhitectura in concordata cu cerintele actuale. Cladirea este situata in Gheorgheni, jud. Harghita .

1.1 Date generale de conformare a cladirii

Stabilitatea si rezistenta ansamblului de locuinte este asigurata de structura in cadre din beton armat si plansee din beton. La conformarea si dimensionarea elementelor de constructie au fost respectate in totalitate prescriptiile si prevederile normativelor in vigoare.

Finisajele interioare si exterioare sunt de calitate superioara, folosindu-se materiale moderne si de calitate. Au fost prevazute pardoseli din parchet si placi, mozaic si gresie.

La finisarea peretilor si tavanelor s-au folosit tencuielile si zugraveli,partiali placati cu faianta in bai.

Pentru asigurarea unui confort tehnic sporit, intregul ansamblu a fost termoizolat cu placi din polistiren peste care s-au aplicat finisajele exterioare. Salile de clasa sunt dotate cu instalatii de apa, electrice,si incalzire.

1.2 Date ale amplasamentului cladirii

Localitate: Gheorgheni

Clasa de importanta si de expunere la cutremur sa cladirii:IIConditii seismice:

ag=0,16g

Incarcari date de zapada conform CR1-1-3-2012

Incarcari date din vant conform NP 082-2012

2.Memoriu de arhitectura

2.1 Date generale:Denumire lucrare : SCOALA GENERALA D+ P+ 2E+ M;Amplasament :

Gheorgheni, b-dul Lacu- Rosu;Beneficiar :

Facultatea de Constructii Brasov;Faza de proiectare : PAC/PT;Proiectant :

Musca Georgiana Adriana;Numar proiect:

01/2013;2.2 Caracteristici amplasament:

Conform Planului urbanistic general (P.U.G) al localitatii Gheorgheni avizat de M.L.P.A.T., terenul este situat in intravilanul localitatii Gheorgheni ,zona inconjurata de mult spatiu verde.

Se are in vedere construirea unei scoli generale pe suprafata unui teren intravilan cu o suprafata de 2000 mp.Terenul este liber de sacina si are dimensiunea cumulata de 30,00 m la frontul stradal.

Categoria de importanta a cladirii conform HGR 766/ 1997 se stabileste in conformitate cu metodologa aprobata de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, pentru realizarea de niveluri de calitate determinate de respectarea cerintelor precum si pentru delimitarea obligatiilor care revin persoanelor juridice si fizice implcate, in conditiile legii.

Categoria de importanta a lucrarii este B constructii de importanta deosebita, conform HGR 766/ 1997 .

Conform codului de proiectare seismica P100/1-2006,constructia este situata intr-un amplasamen caracterizat prin valorile

Acceleratia seismica pentru proiectare ag=0,16g; Perioada de control (de colt) a spectrului de raspuns ;

Clasa de importanta si de expunere la cutremur a cladirii II.

Conform codului de proiectare CR-1-1-3-2012, valoarea caracteristica a incarcarii din zapada la nivelul solului este

2.3 Caractersticile constructiei propriu zise:

2.3 .1 Regimul de inaltime

In urma cererii beneficiarului se propune construirea unei scoli generale care va avea un regim de inaltime de D+ P+ 2E+ M .

2.3.2 Sistemul constructiv

Constructia are un regim de inaltime D+ P+ 2E+M. Accesul se face prin intermediul a doua usi de acces exterioare, iar circulatia intre nivele se face cu ajutorul scarilor. Cladirea se dezvolta in plan pe 2 deschideri o deschidere de 6m si una de 3 m si 7 travei 4 fiind de 6 m, iar 3 travei de 3 m dispuse ortogonal. Cota 0,00 reprezinta cota planseului de la parter. Constructia este impartita pe nivele prin intermediul planseelor de beton armat, inaltimea nivelului fiind de 3.10 m la demisol, de 3.30 m inaltimea unui etaj si de 3.45 m la mansarda. Acoperisul este de tip sarpanta din lemn pe scaune.

Sistemul constructiv al imobilului va fi realizat dintr-o structura in cadre de beton armat cu inchideri perimetrale si compartimentari din BCA.

Termoizolatia de exterior se va executa din polistiren de 5 cm grosime.

Usile si ferestrele se vor executa din tamplarie PVC, maro cu geam termopan Low- E.

Constructia va avea la demisol 3 sali ,iar la nivelele curente tot cate 3 sali, iar accesul pe verticala la toate nivelurile cladirii se va face prin intermediul a doua scari interioare de beton.

Nivelul parterului se va ridica de la sol cu cca 1.30 m ( C.T.A= - 1.30 m),construindu-se scari din beton pentru accesul in imobil din exterior.

Cota terenului natural se afla la -1.30 fata de cota planseului de la parter.

Imobilul propus este alcatuit din urmatoarele incaperi:

DEMISOL:

Arhiva

S= 50.68 mp

pard. parchet; Biblioteca

S= 50.68 mp

pard. parchet; Secretariat+ cancelarieS= 50.68 mp

pard. parchet; Grup sanitar

S= 30.80 mp

pard. gresie; Hol 1

S= 91.84 mp

pard. mozaic; Hol 2

S= 17.02 mp

pard. mozaic;

PARTER:

Sala de clasa 1

S= 50.68 mp

pard. parchet; Sala de clasa 2

S= 50.68 mp

pard. parchet; Sala de clasa 3

S= 50.68 mp

pard. parchet; Grup sanitar

S= 30.80 mp

pard. gresie; Hol 1

S= 79.52 mp

pard. mozaic; Hol 2

S= 17.02 mp

pard. mozaic;ETAJ 1: Sala de clasa 4

S= 50.68 mp

pard. parchet; Sala de clasa 5

S= 50.68 mp

pard. parchet; Sala de clasa 6

S= 50.68 mp

pard. parchet; Grup sanitar

S= 30.80 mp

pard. gresie; Hol 1

S= 79.52 mp

pard. mozaic; Hol 2

S= 17.02 mp

pard. mozaic;ETAJ 2: Sala de clasa 7

S= 50.68 mp

pard. parchet; Sala de clasa 8

S= 50.68 mp

pard. parchet; Sala de clasa 9

S= 50.68 mp

pard. parchet; Grup sanitar

S= 30.80 mp

pard. gresie; Hol 1

S= 79.52 mp

pard. mozaic; Hol 2

S= 17.02 mp

pard. mozaic;MANSARDA: Sala de clasa 10

S= 50.68 mp

pard. parchet; Sala festiva

S= 156.20 mp

pard. parchet; Grup sanitar

S= 30.80 mp

pard. gresie; Hol 1

S= 12.25 mp

pard. mozaic; Hol 2

S= 16.17 mp

pard. mozaic; Hol 3

S= 17.02 mp

pard. mozaic;

Amenajari exterioare:

Trotuar de garda- paveleS= 200 mp; Parcare

S= 450 mp;2.4 Finisaje interioare

Finisajele interioare sunt de calitate superioara, folosindu-se materiale moderne si de calitate.

Tencuieli driscuite si gletuite;

Placaje cu faianta in grupurile sanitare;

Pardoseli din parchet in salile de clasa;

Pardoseli din gresie montata pe adeziv in grupurile sanitare;

Pardoseli din mozaic in holuri;

Trepte la scara interioara executate din beton cu finisaj din mozaic;

Balustrada la scara este cu mana curenta din lemn si panouri din fier forjat;

Tamplarie PVC cu geam termoizolant Low- E

2.5 Finisaje exterioare

Tamplaria exterioara este din PVC cu geam termopan de tip Low- E;

Invelitoare tip tigla Lindab;

Tencuieli cu praf de marmura cu cimenta alb, cu zone de tencuiala driscuita;

Treptele sunt din piatra naturala;

Trotuarele de protectie din beton spalat cu agregate sortate;

Dalaje exterioare cu pavele prefabrcate din beton cu colorant si borduri;

2.6 Functiuni pe niveleSuprafetele construite ale nivelurilor sunt urmatoarele:

Suprafata construita demisol = 313.96 mp;

Suprafata construita parter= 313.96 mp;

Suprafata construita etaj 1 = 313.96 mp;

Suprafata construita etaj 2 = 313.96 mp;

Suprafata construita mansarda = 313.96 mp;

Suprafetele utile ale nivelurilor sunt urmatoarele:

Suprafata utila demisol= 309.27 mp;

Suprafata utila parter = 309.27 mp;

Suprafata utila etaj 1 = 309.27 mp;

Suprafata utila etaj 2 = 309.27 mp;

Suprafata utila mansarda= 313.03 mp;

2.7 Utilitati

Alimentare cu energie electrica se va face prin bransament la reteaua existenta in zona. Alimentarea cu apa se face de la reteaua oraseneasca stradala existenta.

Canalizarea se va realiza prin colectarea apelor menajere si dirijarea acestora prin reteaua proprie de canalizare la reteaua oraseneasca stradala existenta.

2.8 Bilantul suprafetelor Suprafata construita : 313.96 mp;

Suprafata desfasurata: 1569.80 mp;

Suprafata utila totala : 1550.11 mp;

Suprafata teren : 2000 mp;

P.O.T : 15.698 %;

C.U.T : 0,78;2.9 Masuri de protectia muncii si prevenirea incendiilor

La intocmirea proiectului s-au respectat prevederile legali din:

Legea 90/1996 privind protectia muncii;

Norme generale de protectia muncii:

Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat MLPAT nr. 9/N/15.03.1993;

Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la inaltime;

Ord. MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie individuala:

Normativele generale de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ord. MI nr. 775/22.07.1988;

Normativ de siguranta la foc a constructiilor P118/99 aprobat MLPAT nr. 27/n/07.04.1999.

In executie prevederile de mai sus sunt obligatorii, insa nu limitative.

In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si HGR 925/1995, proiectul va fi supus verificarii tehnice pentru exigenta A (Rezistenta si Stabilitate) si C (Siguranta la foc).

Intocmit,

Musca Georgiana Adriana

3. Memoriu tehnic de rezistenta3.1 Date generaleDenumire lucrare : SCOALA GENERALA D+ P+ 2E+ M;Amplasament :

Gheorgheni, b- dul Lacu Rosu;

Obiectul lucrarii:

Documentatie de executie, detalii de rezistenta;Beneficiar :

Facultatea de Constructii Brasov;Faza de proiectare :Proiect de diploma;Proiectant :

Student Musca Georgiana Adriana;Numar proiect:

01/2013;Proiectul tehnic de rezistenta contine documentatia legata de lucrarile de constructii privind investitia SCOALA GENERALA D+ P+ 2E+ M amplasat in Gheorgheni, jud Harghita.

Constructia propusa, precum si documentatia aferenta se va verifica de catre un verificator de proiecte atestat, la clasa A1 de rezistenta si stabilitate conform legislatiei in vigoare.

3.2 Conditii de amplasament si incadrare in zonaConform STAS 6472/2- 83 Higrotermica localitatea Gheorgheni este situata in

zona a patra climatica in ceea ce priveste temperaturile exterioare de calcul de iarna, respectiv in zona a treia pentru temperaturile exterioare de calcul de vara. Conform acestei zonari, temperatura exterioara de calcul de iarna este de - 21 C, iar cea de vara este de 28 C.

Conform codului de proiectare seismica P100/1-2006, constructia este situata intr-un amplasament caracterizat prin valorile:

Acceleratia terenului pentru proiectare :ag= 0.16g;

Perioada de control (de colt) a spectrului de raspuns :TC= 0.7 s ;

Clasa de importanta si de expunere la cutremur a cladirii: II;

Clasa de ductilitate : M;

Conform codului de proiectare SR EN 1991-1-3/2005 si SR EN 1991-1-3/NA/2005 Actiuni asupra structurilor - Actiuni generale Incarcari date de zapada, valoarea caracteristica a incarcarii din zapada la nivelul solului este:

sk = 2.00kN/m2.

Conform codului de proiectare SR EN 1991-1-4/2006 si SR EN 1991-1-4/NA/2006 Actiuni asupra constructiilor Actiuni generale Actiuni ale vantului, valorile caracteristice pentru amplasament sunt:

Valoarea fundamentala a vitezei de referinta a vantului, vb,0, este medie caracteristica a vantului pe o durata de 10 min: . Viteza de referinta a vantului, definita in functie de directia vantului si de anotimp la 10m deasupra unui teren de categoria II: vb = 25 m/s.

Viteza maxima anuala a vantului la 10 m ,mediate la 1 minut,avand 50 de ani interval mediu de recurenta: . Conform STAS 6054/77, se va lua in considerare adancimea maxima de inghet de 1,10 m de la nivelul terenului sistematizat.

Conform NP 112-04, Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa, terenul de fundare este argila nisipoasa avand presiunea conventionala de baza .

3.3 Descrierea cladiriiConstructia are un regim de inaltime, demisol, parter, 2 etaje si mansarda. Accesul se face prin intermediul unor usi de acces exterioare, iar circulatia pe verticala se face cu ajutorul scarilor.

Cladirea se dezvolta in plan pe doua deschideri de 6.00 m si una de 3.00 m si 7 travei patru de 6.00 m, trei de 3.00 m dispuse ortogonal. Cota 0,00 reprezinta cota planseului de la parter. Constructia este impartita pe nivele prin intermediul planseelor de beton armat, inaltimea demisolului fiind de 3.10 m , nivelului de 3.30 m si inaltimea mansardei de 3.45 m. Acoperisul este de tip sarpanta de lemn pe scaune.3.4 Structura de rezistenta

3.4.1 InfrastructuraInfrastructura este alcatuita din fundatii izolate formate din cuzinet de beton armat de clasa C16/20 si bloc de beton simplu de clasa C8/10. Se prevad cuzineti de beton armat care leaga fundatiile izolate de sub stalpi pe ambele directii. Fundatiile se aseaza pe un strat de beton de egalizare de clasa C4/5 si au talpa incastrata in terenul bun de fundare minim 20 cm .

3.4.2 Suprastructura

Stuctura de rezistenta este realizata din cadre de beton armat formate din stalpi marginali de 45x45 cm si stalpi centrali de 45x45 cm. Grinzi transversale de 25x 50cm si grinzi longitudinale de 25x 50 cm dispuse perpendicular si cu plansee din beton armat de 15 cm dispuse la nivelul grinzilor. Clasa de beton este de C20/25, iar armaturile folosite sunt otel beton marca OB 37 si PC 52 pentru elementele de rezistenta.

Inchiderile sunt nestructurale. Zidariile de inchidere exterioare se vor executa din B.C.A de 30 cm grosime, iar cele interioare de 20 cm . Peretii de compartimentare se realizeaza din B.C.A de grosime 10 cm.

Termosistemul ce va fi utilizat va fi de tip CERESIT VWS, un sistem ecologic ce va contine urmatoarele straturi: adeziv pentru polistiren CERESIT CT 85/ placi din polistiren expandat ignifugat EPS- 15/ plasa de armare din fibra de sticla/ dibluri+ profile de colt si de soclu/ amorsa CERESIT tip CT 16 ( vopsea grund de culoare alba)/ tencuieli minerale decorative CERESIT 137 de 1.5 mm si de 2.5 mm.

Conform Legii Calitatii in Constructii nr. 10/1995, constructia va raspunde urmatoarelor exigente:

rezistenta si stabilitate la solicitarile statice si dinamice;

siguranta in exploatare;

siguranta la foc;

igiena, protectia si refacerea mediului;

izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

protectie impotriva zgomotului;

In ceea ce priveste respectarea standardelor de calitate se face precizarea ca matarialele puse in opera sa fie insotite de certificatele de calitate emise de fiecare furnizor, iar receptionarea etapelor de executie sa se faca conform Program pentru controlul calitatii lucrarilor .

3.5 Conditii de fundareSe fundeaza in stratul de argila nisipoasa avand presiunea conventionala de baza . Adancimea minima de fundare este considerata la cota -1.10 m . Adancimea de fundare este -2.70 considerata de la CTS.

Inainte de inceperea sapaturilor se va lua in considerare adancimea retelelor de pe amplasament pentru identificarea lor..Sapaturile se vor realize in etape , iar betonarea se va realiza imediat dupa realizarea gropilor.

Se interzice cu desavarsire turnarea fundatiilor fara a avea acordul in scris al proiectantului geotehnician care va cuprinde obligatoriu:

Certificarea adancimii de fundare si a dimensiunilor fundatiilor;

Certificarea presiunii conventionale de calcul;

Certificarea faptului ca apa subterana nu va influenta in nici un fel rezistenta si stabilitatea cladirii;

Solutia de fundare, dimensiunile fundatiei si adancimea in teren sunt valabile numai pentru conditiile geotehnice indicate mai sus.

3.6 Materiale folosite Beton simplu C4/5 egalizari;

Beton simplu C8/10 blocuri de fundatii izolate;

Beton armat C20/25- cuzineti, stalpi, grinzi, placi, scari;

Otel beton OB 37,PC 52;

Zidarie B.C.A si mortar M50- pereti nestructurali;

3.7 Calculul si dimensionarea structurii Actiunile asupra structurilor s-au evaluat conform

SR EN 1991-1- greutati proprii si incarcari utile;

P 100//-2006 - actiunea seismului;

CR 1-1-3-2012 actiunea zapezii;

NP-082-2012 actiunea vantului;

Gruparea efectelor structurale ale actiunilor s-a efectuat conform CR 0-2005 Bazele proiectarii structurilor in constructii, la starea limita ultima si starea limita de serviciu. Calculul static s-a realizat cu programul de analiza structural Etabs 9.7.0. Schema statica: cadre spatiale considerate la cota de incastrare -1.85 fata de C.T.S. Dimensionarea structurii s-a realizat conform SR EN 1992-1-1Proiectarea structurilor de beton. Calculul fundatiilor s-a efectuat conform NP 112-2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa.3.8 Urmarirea comportarii in exploatare a constructieiUrmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa cu mijloace simple de masurare, in conformitate cu prevederile din cartea tehnica si din reglementarile tehnice specifice, pe categorii de lucrari si de constructii.

Activitatiile de urmarire curenta se efectueaza de catre proprietar prin personal propriu sau prin contract cu persoane fizice avand pregatire tehnica in constructii, cel putin de nivel mediu. Conform H .G. 766/97-anexa nr .4 Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare,interventiile in timp si postutilizarea constructiilor,Beneficiarul are obligatia sa asigure urmarirea comportarii in timp a constructiei , in conformitate cu normele in vigoare. In continuare se prezinta, cu titlu informativ, o lista a problemelor care pot aparea pe perioada de existenta a constructiei:

Schimbari in pozitia obiectelor de constructie in raport cu mediul de implantare al acestora:deplasari orizontale ,verticale sau inclinari;

Schimbari in forma obiectelor de constructie:deformatii vizibile verticale, orizontale sau rotiri;

Schimbari in gradul de protectie si confort: etanseitate a hidroizolatiilor fonice, termice sau hidrofuge; aparitia condensului, ciupercilor si mucegaiului;

Defecte si degradari cu implicatii asupra functionabilitatii obiectelor de constructie: infundarea scurgerilor la burlane ,jgheaburi, canale, etc.;

Defecte si degradari in structura de rezistenta: fisuri, crapaturi, coroziunea elementelor metalice, flambajul unor elemente comprimate;

3.9 Trasarea lucrarilorTrasarea lucrarilor se face cu aparatura optica si de catre personal specializat cu respectarea amplasarii constructiilor si a cotelor din proiect.

Pe timpul executarii lucrarilor, constructorul va incheia procese verbale de lucrari ascunse pe faze determinate, care vor fi semnate de beneficiar, proiectant si inspectorul din partea Inspectoratului de Stat in Construntii.Procesele verbale vor fi incheiate conform programului de control pe santier anexat la documentatia de executie si vor fi insotite de rezultatele probelor de laborator si certificatele de calitate a materialelor puse in opera.

3.10 Protejarea lucrarilor executate si a materialelor pe santier

Pe timpul executarii lucrarilor, constructorul va lua masuri de protejare a lucrarilor executate si a materialelor depozitate pe santier prin adapostirea si asigurarea pazei acestora pe timpul cat lucrarile sunt in curs de executie sau oprite, pana la receptionarea lor de catre beneficiar.

3.11 Dispozitii finaleLucrarile de constructii nu se vor ataca decat in urmatoarele conditii:

In urma verificarii proiectului de catre un verificator autorizat M.L.P.A.T.;

In urma verificarii de catre un constructor autorizat;

Dupa identificarea tuturor retelelor de pe amplasament;

Cu respectarea Normelor de prevenire si stingere a incendiilorprecum si a Normelor de protectia munciiin vigoare la data executiei; Cu respectarea tuturor actelor normative cuprinse in legislatia privind executia lucrarilor de constructii; Proiectantul va fi chemat pe santier in conformitate cu programul de control anexat prezentei documentatii.

Intocmit,

Musca Georgiana Adriana

4. Caiet de sarcini4.1 Sapaturi

4.1.1 Generalitati

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrarile de terasamente (sapatura, umplutura, compactare si transport pamant) la infrastructura constructiilor curente de orice fel, la lucrari de constructii industriale, agrozootehnice, locuinte si social culturale.

4.1.2 Standarde si normative de referinta

La lucrarile de sapatura se vor avea in vedere urmatoarele normative:

C169-88 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente;

P10-86 Proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii;

C16-84 Normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii;

Norme republicane pentru protectia muncii.

4.1.3 Executarea lucrarilor

4.1.3.1 In conditii normale de executie

Inainte de atacarea lucrarilor de sapatura, beneficiarul va elibera terenul de amplasament al constructiei de toate dotarile edilitare ce se pot gasi in solul acestuia

ca: retele de apa, canalizare, termice, gaz, telefonice, electrice, etc.

Inainte de inceperea sapaturilor la fundatii, este absolut necesar ca suprafata terenului sa fie curatata si nivelata, cu pante de scurgere spre exterior, spre a nu se permite stagnarea apelor din precipitatii si scurgerea lor in sapaturile de fundatie; aceste lucrari se vor prevedea in proiect, ca lucrari de baza.

Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare si anume:

a) Trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor;

b) Protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamant;

c) Coborarea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului fundatiilor in uscat, atunci cand procedeele de executie adoptate nu permit betonarea sub apa;

d) Asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiilor;

e) Verificarea axelor fundatiilor;

f) Verificarea corespunzatoare dintre situatia reala si proiect ( din punct de vedere al calitatii terenului, dimensiunilor si pozitiilor) in limitele tolerantelor prescrise;

g) Incheierea procesului verbal de receptie a terenului de fundare.

Toate lucrarile ciclului zero se vor efectua pe tronsoane, fara intreruperi si in timp cat mai scurt, pentru a se evita variatiile importante de umiditate a pamantului activ, in timpul executiei.

Ultimul strat de pamant, de circa 30 cm grosime, din sapaturile de fundatie trebuie excavat pe portiuni esalonate in timp - pe masura posibilitatilor de executie a fundatiilor in ziua respectiva - si imediat inainte de turnarea betonului de fundatie, pentru a se evita efectele negative cauzate de variatiile de umiditate.

In cazul in care nivelul de fundare al constructiei se afla in zone de variatie sezoniera a umiditatii pamantului, executantul este obligat sa solicite prezenta proiectantului inainte de inceperea turnarii betonului in fundatii, pentru a verifica masura in care ipotezele luate in considerare in proiectare corespund cu situatia reala de pe teren. Daca totusi se produc crapaturi pe suprafata terenului la cota de fundare, inainte de turnarea betonului se va proceda la matarea lor, fie cu lapte de ciment ( daca crapaturile sunt mici) fie cu pamant stabilizat si apoi la compactarea suprafetei de fundare precedata de o usoara stropire a pamantului, pentru a se realiza umiditatea optima de echilibru stabilita. Aceste operatii necesita multa atentie si trebuie urmate imediat de turnarea betonului in fundatie.

Lucrarile se vor ataca dupa imprejmuirea zonei si eventual semnalizarea pe timp de noapte, daca deranjeaza circulatia rutiera.

Lucrarile se vor realiza prin sapatura generala, cu utilaj adecvat, respectandu-se normele de protectie a muncii pentru talazurile sapaturii si pentru lucrul cu utilajul.

Se admit sapaturi manuale numai in spasii inguste si pentru corectarea taluzelor si a fundului sapaturii.

Lucrarile se vor executa dupa imprejmuirea zonei si eventual semnalizarea pe timp de noapte, daca deranjeaza circulatia rutiera.

Lucrarile se vor realiza prin sapatura generala cu utilaj adecvat, respectandu-se normele de protectia muncii pentru taluzurile sapaturii si pentru lucrul cu utilajul. Se admit sapaturi manuale numai in spatii inguste si pentru colectarea taluzelor si fundului sapaturii.

Utilaje folosite:

In functie de natura terenului si de existenta sau nu a apei subterane, se pot folosi utilaje ca:

buldozer pentru sapatura generala si deplasarea locala ( miscare de terasamente) ;

excavator pentru saparea in spatii largi si inguste prin retragere (santuri), avand lama pana la 40 cm latime, inclusiv depozitarea pamantului in mijlocul de transport. Daca exista si apa, se coboara nivelul freatic prin canale colectoare sau puturi, si pomparea acesteia;

autocamioane pentru transport pamant;

draglina pentru saparea in terenuri usoare cu apa la volume mari;

picamer in teren foarte tare ( conglomerat, stanca, etc.);

cilindru compresor pentru compactare;

mai mecanic sau manual.

4.1.3.2 In conditii de executie pe timp friguros

Nu se admite indepartarea ultimului strat de sapatura in apropierea cotei de fundare pe timp friguros, fara a se lua masuri impotriva inghetului (sa nu inghete terenul), lucru care ar duce la schimbarea conditiilor geotehnice ale terenului pe care urmeaza a se funda constructia.

4.1.4 Transportul pamantului

Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza local si pe etape, scazand umplutura; se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.

La transportul pamantului rezultat din sapatura se va tine seama de:

distanta de transport;

de infoierea pamantului rezultat din sapatura;

de utilajele mecanice folosite;

de incarcarea mecanica a utilajului de transport cu eventualele relee de depozitare in cadrul sapaturii.

4.1.5 Umplutura de pamant

Dupa executia infrastructurii, a eventualelor canale de instalatii, se executa sistematizarea pe verticala la cotele din proiect, cu umplutura de pamant ales din sapatura.

4.1.6 Conditii de calitate si tehnologii de executie

Pamantul ales pentru umplutura, rezultat din sapatura, nu trebuie sa contina stratul vegetal sau urme de radacini, deoarece prin putrezire in timp ar conduce la goluri cu tasari posibile.

Umplerea se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura de teren vegetal. Straturile de pamant, pietris, etc., rezultate din sapatura se compacteaza in straturi de 20-25 cm grosime cu maiul manual, maiul mecanic, sau in suprafete intinse cu cilindru compresor, prin treceri succesive de 2-3 ori in acelasi punct, folosindu-se pamant cu umiditate optima pentru compactare.

Este foarte importanta compactarea pamantului cu multa constiinciozitate, pentru a se evita eventualele tasari ale trotuarelor sau ale zidurilor autoportante care descarca pe pardoseala .

4.1.7 Tolerante la executie

Sapatura generala si sapaturile locale se realizeaza numai dupa trasarea constructiei si verificarea trasarii de catre beneficiar, impreuna cu seful de proiect. Dupa executarea fundatiilor, inainte de turnarea betonului in elevatii sau executarea zidariei, se retraseaza axele constructiei si se materializeaza constructia pe fundatii.

La pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor de beton si beton armat, abaterea adimisibila este de 10 mm. Abaterea admisa pe verticala la pozitionarea fundatiilor fata de cota de nivel se admite de max. 10 mm.4.1.8 Controlul calitatii lucrarilor de sapatura

Umplutura si compactarea pamantului de umplutura, functie de importanta constructiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare si de sistemul constructiv, proiectantul (prin obligatii de proiectare sau asistenta tehnica) va fi chemat pe santier pentru verificarea si consemnarea in scris a lucrarilor in fazele ascunse:

trasarea axelor constructiei;

adancimea de fundare (teren bun de fundare) si latimea fundatiilor;

se vor lua probe pentru verificarea compactarii umpluturii, mai ales acolo unde cota terenului amenajat este mai sus de cota terenului natural.4.2 Cofraje4.2.1 Generalitati

Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrarile de cofrare pentru turnarea betoanelor monolite de orice fel (simple sau armate) la elementele de constructii ca: fundatii, pereti, stalpi, grinzi sau placi.

4.2.2 Standarde si normative de referinta

C140-86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat;

C162-73 Normativ pentru alcatuirea si folosirea cofrajelor metalice plane;

C11 -74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea cofrajelor din placaj;

C16-84 Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii.4.2.3 Materiale

Materialele utilizate pentru cofraje vor fi: material lemnos si derivate ale acestuia, metal sau materiale plastice. Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor in vigoare.

Pentru materialul lemnos se va utiliza:

cherestea de rasinoase conform STAS 1949-86 calitatea C;

placaj pentru lucrari exterioare conform STAS 1949-86, tip A, calitatea I, de 8 sau 15 mm grosime sau placaj de vagoane de marfa conform STAS 8841-90;

suruburi cu cap inecat pentru lemn conform STAS 2111-90 tip B sau cuie din sarma de otel cu cap conic tip D.

Cofrajele metalice se executa de regula din otel pentru constructii conform STAS 500/1-89 si 500/2/3-80 precum si toate standardele referitoare la laminate.

Pentru unguentul de garda aplicat imediat dupa curatire, se va folosi emulsie parafinoasa STN cu urmatoarea compozitie:

- parafina: 20,0 - 25,0%

- sapun: 1,5 - 2,0%

- apa: 78,5 - 73,0%

4.2.4 Operatiuni de montare a cofrajelor curatirea si nivelarea locului de montaj;

trasarea pozitiei cofrajului;

transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de inventar in apropierea locului de montaj;

curatirea si ungerea panourilor;

asamblarea si sustinerea provizorie a acestora;

verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie, atat in plan orizontal cat si in plan vertical si fixarea in pozitie corecta in relatia cu elementele de la etajul inferior;

verificarea golurilor;

incheierea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de blocare (caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, proptele, contravantuiri, etc.);

etansarea rosturilor.

Pentru cofrarea fundatiilor ( continue sau izolate) o inaltime mica, panourile se dispun cu latura lunga orizontala, iar pentru cele cu inaltime mare cu latura lunga verticala. Pentru solidarizarea si sprijinirea panourilor se folosesc montanti, clesti, distantieri, tarusi, dulapi de aliniere, proptele etc.

La fundatiile continue, se traseaza mai intai axul longitudinal pe fundul santului ( sapaturii), fata de care apoi se va trasa pozitia fetelor interioare ale panourilor de cofraj.

La cofrarea grinzilor si nervurilor, pentru fetele laterale panourile se dispun, in general, cu latura lunga pe orizontala. Se recomanda ca panoul special pentru fundul grinzii sa fie cuprins intre panourile de cofraj ale fetelor laterale si sa fie sustinut aparte, pentru a permite decofrarea mai timpurie a lateralelor.

Esafodajele de sustinere a cofrajelor de plansee (grinzi, nervuri, placi) sunt formate, in general, din grinzi de preferinta extensibile, rezemate pe popi de inventar, contravantuiti.

Elementele esafodajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pentru a putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea cofrajului, a betonului proaspat, a sculelor si dispozitivelor de lucru si a echipelor de muncitori, fiind verificate totodata pentru a prelua si solicitari orizontale din vant si impingerea betonului.

4.2.5 Pregatirea betonarii si turnarea betonului

Cofrajele din panouri se ung cu atentie inaintea montarii armaturilor in scopul de a se facilita operatia de decofrare si a se mari prin aceasta numarul de folosir ale panourilor.

Ungerea se face imediat dupa montarea cofrajului sau chiar in timpul montarii lui ( la pereti, stalpi, grinzi inalte). Pentru ungere se folosesc substante produse industrial in acest scop sau unguentul de garda aplicat dupa decofrare. Este recomandabil ca aplicarea unguentului sa se faca prin pulverizare.

Inainte de inceperea turnarii, se vor amenaja si verifica, la pereti si stalpi, podinele de lucru pentru muncitorii betonisti, avand inaltimea si latimea corespunzatoare si prevazute cu parapete de protectie, precum si punti de circulatie deasupra armaturilor la plansee.

Regimul de turnare si in special viteza de inaintare a betonului ( la elementele verticale) si pozitia rosturilor de turnare (la elementele orizontale) vor fi stabilite prin proiectul tehnologic, in functie de caracteristicile geometrice, de armare si de tipul de cofraj ale elementelor respective, precum si de caracteristicile betonului si ale vibratoarelor folosite.

4.2.6 Decofrarea

Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa atingerea unei rezistente in beton de 25 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile sa nu fie deteriorate.

Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi si mentinerea popilor de siguranta, se vor respecta cu strictete conditiile din C140-86 punctele 6.47-6.55 si tabelele 6.2 si 6.3. Se va respecta si STAS 1275-88.

Se stemuiesc cu mortar de ciment gaurile pentru montantii cofrajului. Se debavureaza suprafetele de beton si se remediaza defectele de turnare. La decofrarea elementelor verticale ( pereti, stalpi), ordinea operatiilor este, in general, inversa celei indicate la montarea cofrajelor respectiv anume: desfacerea zavoarelor si scoaterea tirantilor,

scoaterea elementelor de sustinere (montanti, rigle, moaze, caloti),

scoaterea fururilor de compensare la pereti,

scoatarea panourilor, la pereti incepand de la fururi,

demontarea scandurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.

Totodata se poate efectua in mod asemanator si decofrarea laterala a grinzilor prin desfacerea si scoaterea tirantilor, demontarea jugurilor si indepartarea panourilor.

La decofrarea elementelor orizontale ( grinzi, nervuri, placi) ordinea operatiilor este, in general, urmatoarea:

slabirea contravanturilor, pentru a permite coborarea esafodajului in ansamblu,

coborarea elementelor de sustinere verticale cu minimum 10 cm prin actionarea asupra dispozitivelor amintite. (pene, filete etc.);

scoaterea la placi a fururilor de compensare si a panourilor de cofraj;

demontarea esafodajului, si anume: demontarea grinzilor, a contravantuirilor si a popilor.

4.2.7 Tolerante de executie

Daca in documentatia tehnica nu sunt date sarcini suplimentare, se vor respecta urmatoarele abateri la elementele de cofraje gata confectionate:

lungime e 4 mm;

latime e 3 mm;

Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor din beton si beton armat, dupa decofrare, vor fi cele din C140-86, tabel X.3.1.

4.2.8 Conditii privind controlul calitatii

controlul preliminar care cuprinde lucrarile pregatitoare, in special trasarea si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri.

in cursul executiei, pozitionarea fata de trasare si modul de fixare al elementelor;

receptia cofrajelor si consemnarea in Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, tinand seama de precizarile din C140-86 punct 10.6.;

alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;

incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora;

dimensionarea interioara a cofrajelor, in raport cu dimensiunile elementelor care urmeaza a se betona;

pozitia cofrajelor in raport cu trasarea si cu elementele corespunzatoare situate la nivelele inferioare;

verificarea golurilor.

4.2.9 Conditii de masurare a lucrarilor

Masurarea lucrarilor de cofraje se fac la mp de cofraj in contact cu betonul. Se scad golurile mai mari decat 0,25 mp. La masuratori, se respecta conditiile din indicatorul normelor de deviz C ultima editie.

In afara lucrarilor aratate mai sus se vor prevedea:

montarea de sipci triunghiulare pentru evitarea muchiilor vii;

montarea schelelor de acces si a platformelor de lucru la betonare si armare;

stemuirea golurilor lasate de tiranti;

debavurarea muchiilor si repararea golurilor si a defectelor;

ungerea cofrajelor cu materiale ce nu afecteaza aspectul finisajului (pe parcursul exploatarii);

Se cuprind preturile de achizitionare, transport si montare, demontare, curatire, returnare la detinator, precum si chiria in caz de imobilizare pe santier.

4.3 Betoane4.3.1 GeneralitatiAcest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate 1a lucrari de betoane simple si armate, confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in elemente de constructii curente de orice fel, in lucrari de constructii industriale, agrozootehnice, locuinte si social culturale.

Pentru betoane speciale folosite in zone cu agresivitate naturala sau chimica, pentru betoane hidrotehnice si betoane supuse la temperaturi ridicate se vor indica separat conditiile ce trebuiesc indeplinite.

Deasemeni nu sunt cuprinse conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru betoanele cu caracter unicat, betoane de inalta rezistenta, unde cerintele de exploatare sunt altele decat cele obisnuite pentru lucrari curente.

4.3.2 Standarde si normative de referinta

La lucrari de betoane se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare;

STAS 1275-88 Determinarea rezistentelor mecanice la betoane;

STAS 3622-86 Betoane de ciment. Clasificare;

STAS 6232-76 Cimenturi, adaosuri minerale, aditivi;

STAS 6522-82 Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale;

STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor de beton;

SR-EN 1992-1 Proiectarea structurilor de beton;

C140-86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat;

NE 012-1/2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat;

C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii;

C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii;

C19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimentului in constructii.4.3.3 Materialea) Cimenturi

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul de utilizare sunt precizate in Anexa IV din C140-86. Pentru elementele de constructii care au conditii normale de exploatare, tipul de ciment ales va respecta Tabela IV1.2. din C 140-86.

In cazul cand in proiectul intocmit se specifica calitatea cimentului, acesta se va respecta cu prioritate. Verificarea calitatii cimentului se va face:

la aprovizionare, conform prevederilor din Anexa X.1., punct A;

inainte de utilizare conform prevederilor din Anexa X.l., punct B;

metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 227-86 si Anexa IV.2. din C140-86.

b) Agregate grele

Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/mc, se vor folosi agregate grele, provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor.

Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele se gasesc in STAS 1667-76, Anexa IV.3.

Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:

sortul 1: agregate 0-3 mm;

sortul 2:agregate 3-7 mm;

sortul 3: agregate 7-16 mm sau 7-20 mm;

sortul 4: agregate 16-31 mm sau 16-40 mm.

Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului.

Verificarea calitatii agregatelor se va face:

la aprovizionare, conform prevederilor din Anexa X.1., punct A2;

inainte de utilizare, conform prevederilor din Anexa X.1., punct B2 din C140

86.

Metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 4606-80 (Anexa IV.4.)c) Apa

Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790-85.

d) Aditivi

In cazurile in care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce se pot obtine numai cu ajutorul aditivilor, proiectantul va indica in piesele proiectului acest lucru.

4.3.4 Prepararea si transportul betonului

Betoanele pentru constructii se prepara numai in statii de betoane atestate pentru productia de betoane, conform cap. 5 din C140-86.

Pentru cantitati mai mici de l0 mc beton/ora si/sau un volum de cel mult 50 mc beton/schimb, statiile pot functiona, cu acordul beneficiarului si proiectantului, sub directa subordonare a conducatorului lucrarii pe care o deservesc, fara certificat de atestare.

La statiile de betoane va fi afisata la loc vizibil reteta corespunzatoare tipului de beton ce se prepara.

Betonul se va transporta cu mijloace de transport special amenajate, iar durata nu va depasi valorile din Tabelul 5.1. din C140-86.

4.3.5 Executatrea lucrarilor de betoanea) Pregatirea turnarii betonului

Pregatirea turnarii se va face cu respectarea conditiilor de la punctele 6.1.-6.5. din C140-86.

b) Betonarea diferitelor elemente si parti ale constructiei. Reguli generale de betonare

Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a punctelor 6.6-6.18 din C140-86, precum si a fisei tehnologice intocmita pe santier.

Pentru betoanele turnate cu pompa se va respecta Anexa 7.1. din C140-86.

c) Compactarea betonului

Compactarea betonului se va face mecanic, prin vibrare, sau manual prin batere si indesare, cu respectarea conditiilor si indicatiilor de la punctele 6.13-6.35 din C140-86.

d)Rosturi de lucru (de betonare)

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.

Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau fisa tehnologica a lucrarilor. La stabilirea pozitiei rosturilor de lucru se vor respecta regulile prevazute la punctele 6.33-6.39 din C140-86.

e)Tratarea betonului dupa turnarePentru a se asigura conditii favorabile de intarire si de reducerea deformatiilor din contractii, betonul turnat va fi protejat pentru mentinerea umiditatii minime timp de 7 zile dupa turnare, respectand indicatiile si conditiile de la punctele 6.40-6.45 din C140-86.

4.3.6 DecofrareaPartile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate, (cca. 2-4 zile).

Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi si mentinerea popilor de siguranta se vor respecta cu strictete conditiile si indicatiile de la punctele 6.47-6.55 si tabelele 6.2. si 6.3. din C140-86 si STAS 1275-88.

4.3.7 Tolerante de executie

Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat sunt:

la lungime:e 4 mm;

la latime:

e 3 mm;

la suprafetele de rezemare, lungimea sau latimea pentru elementele de planseu si acoperis:

- e 10 mm la 1 < 6 m;

- e 15 mm la 1 > 6 m;

- la stalpii constructiilor etajate: e 10 mm;

Pentru constructii cu caracter special se vor respecta abaterile date prin proiect.

4.3.8 Controlul calitatii lucrarilor de betoaneControlul calitatii lucrarilor de betonare se va face pe faze astfel:

inainte de inceperea betonarii: conf. Caiet 5.2.5. din C56-85;

in cursul betonarii: conf. Caiet 5.2.5. din C56-85;

in decofrarea oricarei parti de constructie: conf. Caiet 5.2.5. din C56-85.

Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului se vor lua din Anexa X.5 din C140-86 si STAS 1275-86 si urmaresc evitarea livrarii si punerii in opera a unui beton care nu indeplineste conditiile impuse.

Calitatea betonului pus in opera se apreciaza dupa Anexa X.7 din C140-86 si se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar si constructor.

Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun.

Receptia structurii de rezistenta se va face conform Caiet 5.2.-13 si 2.15 din C56-85, iar incadrarea in abaterile admise se va face conform Anexei X.3. din C140-86.

4.3.9 Conditii de masurare a lucrarilorMasurarea lucrarilor de turnare a betoanelor se va face la mc de beton gata turnat si compactat pe volum real al elementelor turnate conform proiectului, scazandu-se golurile cu sectiunea mai mare de 400 cm2 fiecare.4.4 Armaturi4.4.1 Generalitati

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrari de montarea armaturilor pentru elemente din beton armat confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in elemente de constructii curente de orice fel, la lucrari de constructii industriale, agrozootehnice, locuinte si social culturale.

Prescriptii pentru montarea armaturilor, ce trebuiesc respectate la executarea lucrarilor speciale, cum sunt :elemente de beton armat cu armatura precomprimata, panze subtiri, constructii masive, hidrotehnice, precum si elemente aflate in zone cu agresivitate naturala sau chimica ; elementele supuse la temperaturi ridicate sau executate din agregate usoare se vor indica separat.

4.2 Standarde si normative de referinta

La lucrarile de montare a armaturilor pentru elemente din beton armat se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

STAS 438/1-89 Produse de otel pentru armarea betonului, otel beton laminat la cald. Marci si conditii de calitate;

STAS 438/2-91 Sarma trasa pentru beton armat;

STAS 438/3-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate;

STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat;

SR-EN 1992-1 Proiectarea structurilor de beton;

C140-86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat;

NE 012-1/2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat;

STAS 1799-88 Constructii din beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa incarcarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor;

C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente;

C150-84 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole;

P59-86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a elementelor de beton;

P86-82 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu structura din diafragme de beton;

P83-81 Instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea constructiva a structurilor compuse otel-beton;

P100/2006 Cod de proiectare seismica;

P10-86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii.4.4.3 Materiale

Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni sunt precizate in Anexa III.1 din C140-86.

Controlul calitatii otelurilor se executa conform STAS 438/1-89, capitolul 3; STAS 438/2-94, capitolul 3; STAS 438/3-89, capitolul 3.

4.4.4 Prevederi constructive

La fasonarea si montarea armaturilor se vor respecta prevederile constructive din capitolele corespunzatoare din standardele si normativele in vigoare dupa cum urmeaza:

STAS 10107/0-90 - Capitolul 6 Prevederi pentru alcatuirea elementelor de beton armat;

C140-86 - Anexa III.2 Prevederi constructive pentru armare;

C28-83

- Cap. 5 Sudarea manuala prin arcul electric prin suprapunere si eclise;

- Cap. 6 Sudarea in cochilie in baie de zgura;

- Cap. 7 Sudarea in cochilie in baie de zgura cu cusaturi longitudinale.

P 10-86 - Punct 6.4 Fundatii izolate - Armare;

- Punct 6.9 Armarea cuzinetului;

- Punct 7.15 Fundatii continue Armare;

- Punct 7.16 si 7.17 Constructii cu subsol Armare;

P 85-82 - Capitolul 5.3 Armarea diafragmelor. Prevederi generale;

- Capitolul 5.4 Armarea in camp a diafragmelor;

- Capitolul 5.5 Armari locale ale elementelor verticale;

- Capitolul 5.6 Armarea riglelor de cuplare la diafragme cu goluri;

- Capitolul 5.7 Spaleti cu dimensiuni mici;

- Capitolul 6 Particularitati privind diafragmele de la nivelul subsolului.

P59-86 Folosirea armaturii din plase sudate;

4.4.5 Controlul calitatii lucrarilor de montare a armaturilorIn cadrul Normativului C56-85, caietul 5, cap. 2.4. sunt prevazute toate verificarile si modul de stipulare a observatiilor facute asupra armaturilor montate in cofraje, pregatite pentru betonare.

Documentatia pregatita pentru receptia structurii de rezistenta trebuie sa contina actele si datele prevazute la pct. 2.11. din normativ.

La fasonarea armaturilor se va trece numai dupa ce otelurile pentru elemente de beton armat au fost verificate conform prevederilor din STAS 1799-81 Constructii de beton armat si de beton precomprimat.4.5 Zidarii4.5.1 Generalitati P2-85 Normativ privind alcatuirea, calculul si executia structurilor din zidarie

C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

Materiile prime, materialele vor fi conform prevederilor din:

STAS 10109/1-82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Alcatuire si calcul.

STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice.

4.5.2 Fazele procesului tehnologic:

Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera va consta in urmatoarele:

a) Zidarii:

Se va examina starea suprafetelor caramizilor, blocurilor, interzicandu-se folosirea celor acoperite cu praf, impuritati sau gheata;se va verifica, in special pe timp calduros, daca se uda caramizile inainte de punerea in opera;

Pe masura executarii lucrarilor se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele intregi nu depaseste limita maxima de 15%;

Prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar cat mai frecvent daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele prevazute in normativele P2-85, C14-82 si in instructiunile tehnice P104-83;

8-13 cm la zidarie de caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele sau usoare;

7-8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale;

10-11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat.b) Pereti: Executarea zidariilor si peretilor nu va incepe decat numai dupa ce se va verifica existenta proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste suportul peste care se executa zidaria corespunde prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice respective.

Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele:

Prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand (astfel la suprapunerea caramizilor din doua randuri succesive pe inaltime sa se faca minimum 1/3 caramida in lungul zidului si caramida pe grosime; la blocurile ceramice din beton cu agregate usoare si din beton celular autoclavizat se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand ca suprapunerea blocurilor sa se faca pe bloc).

Se va verifica grosimea rosturilor verticale (abateri limita +5, -2 mm) prin masurarea a 5-20 rosturi la fiecare zid si facand media aritmetica.

vizual, se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sunt umplute complet cu mortar (cu exceptia adancimii de 1-1,5 cm de la fetele vazute ale zidariei); nu se admit rosturi neumplute;orizontalitatea randurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate zidurile.

Grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte (abateri limita conform anexei VIII.1 din normativ C56-85).

Verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m si prin masurarea cu precizie de 1 mm, a distantei intre rigla si suprafata sau muchia respectiva.

Verificarea se face la toate zidurile.

Lungimea si inaltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei masuratori se compara cu dimensiunile din proiect.

La zidaria complexa se va verifica la fiecare stalpisor de beton armat urmatoarele:

trasarea pozitiei stalpisorilor

sortimentul si diametrele armaturilor

dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie

pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaza legatura dintre stalpisori si zidarie.

La zidaria de umplutura si la lucrarile de placare a fatadelor cu placi de b.c.a. verificarile constau din urmatoarele:

se va verifica vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee, iar rosturile verticale dintre zidarie si stalpi sau diafragme sunt umplute complet cu mortar;

se va controla daca suprafetele stalpilor care vin in contact cu zidaria se amorseaza cu mortar de ciment.

Rezultatele tuturor verificarilor care se refera la zidarii portante, ce urmeaza a se tencui se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse, rezultatele verificarilor lucrarilor care au rol de izolare termica sau fonica.

4.5.3 Responsabilitati (legate de conducerea si asigurarea calitatii)

Seful punctului de lucru:

verifica inainte de punerea in opera daca toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care se folosesc la executarea zidariilor peretilor sunt insotite de documentele care atesta calitatea acestora si le insotesc la livrare;

in cazul in care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect conducatorul tehnic al lucrarii, de la caz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al proiectantului pentru folosirea lui sau va solicita verificarea prin incercari de laborator.

4.5.4 Siguranta in functionare, ecologie:

In toate procesele umede se va acorda atentie deosebita transportului mortarului si evacuarii molozului.4.5.5 Aparatura de masura si control:

metru, ruleta

fir cu plumb

furtun de nivel

boloboc

dreptar

4.6 Tencuieli exterioare4.6.1 Generalitati

Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice generale pentru lucrarile de executie a tencuielilor exterioare realizate cu mijloace manuale sau mecanice, aplicate pe suprafete de beton, caramida sau similare la cladiri civile. Pentru tencuieli speciale proiectantul face precizari suplimentare pe baza de completari la proiect sau in cadrul asistentei tehnice pe santier.

4.6.2 Normative si standarde de referinta

C 17 - 82Instructiuni tehnice pt. stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.

C 18 - 83Normativ pt. executarea tehnologiilor umede (tencuieli, placaje)

C 56 - 85Normativ pt. verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente

C 10 - 80Normativ privind dotarea cu masini,scule si dispozitive a muncitorilor in constr.

STAS 1030 - 85 Mortare obisnuite pentru tencuieli

STAS 388 - 80Ciment portland

STAS 1500 - 78Lianti hidraulici

STAS 7055 - 87Ciment portland alb

STAS 146 - 80Var pasta

STAS 9021 - 80Var hidratat

STAS 1667 - 76Nisip pentru mortare

STAS 790 - 84Apa pentru mostre

Alte standarde specifice la materiale pentru mortare cat si normative specifice valabile la data executarii tencuielilor.

4.6.3Mortare si testari

Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor pe santier antreprenorul va analiza conditiile de calitate a acestora pe baza de mostre puse la dispozitie de furnizor.

Folosirea colorantilor si a cimentului alb pentru mortare se face pe baza de probe de culoare si numai dupa ce proiectantul aproba mostrele de proba se trece la aplicarea retetei in tehnologia de preparare a mortarului si livrarea lui pe santier. Testarea materialelor se face numai in laboratoare specializate si se emit certificate de calitate ce vor insoti fiecare lot de produs livrat pe santier.

4.6.4 Materiale si probe

Ca produs de baza pentru tencuieli exterioare este mortarul livrat de unitati specializate si atestate pe tip de produs si sort solicitat de antreprenor. Responsabilul tehnic al lucrarii analizeaza si confirma calitatea fiecarui lot de produs.Pentru tencuieli obisnuite se folosesc:

M25 mortar var ciment, cu ciment F25 si var hidratat preparat in instalatii centralizate, necentralizate sau manual.

M25 - T, mortar var - ciment, cu ciment F25 si var pasta preparat in instalatii centralizate, necentralizate sau manual

M50 - T, mortar ciment - var, cu ciment F25 si var pasta sau hidratat preparat in instalatii centralizate, necentralizate sau manual

M100 - T, mortar de ciment pt. tencuieli cu adaos de var sau fara adaos de var

Alegerea categoriei de mortar se face de aatre proiectant, tinind seama de felul lucrarii, umiditatea mediului, materialul pe care se aplica si marca mortarului pt. tencuieli exterioare.

Ca materiale se utilizeaza :

ciment portland conform STAS 388 80;

lianti hidraulici, cimenturi cu adaosuri conform STAS 1500 78;

agregate naturale pentru mortare cu lianti minerali;

agregate din sparturi de marmura sau alte similare cu granulatie fina;

piatra de mozaic (gris si praf de piatra conform STAS 1134 / 71;

ciment portland alb ciment STAS 7055 87;

var pasta conform STAS 146 80;

var hidratat conform STAS 9201 80;

nisip conform STAS 1667 76;

apa conform STAS 790 84;

coloranti conform STAS 1410 86;

ipsos pt. Constructii conform STAS 545/1 si 454/2 80;

Materiale auxiliare folosite pentru pregatirea suprafetelor de tencuieli:

plasa de rabit din sarma zincata 0,5 - 0,8 mm;

sarma zincata conform STAS 889 8;

otel beton o 6 - 8 mm conform STAS 438/1 80;

sipci de lemn conform STAS 942 86;

trestii sau alte materiale specificate in detalii;

Livrare,depozitare,manipulareLivrarea mortarului pentru tencuieli se face pe baza de protocol incheiat intre antreprenor si furnizor stabilindu-se si grafic de livrare pe cantitati si tipuri de mortare.

Alegerea tipului de utilaj pentru transportul mortarului se face in functie de gradul de dotare a santierului, de locul de amplasare a constructiei fata de furnizor. Este interzisa descarcarea mortarului direct pe pamant. Transportul si punerea in opera a mortarului trebuie sa se faca in maxim 10 ore de la prepararea acestuia pe baza de ciment - var fara intaritor si 16 ore cand se foloseste intaritor sau mortare de ciment

Se recomanda :

amplasarea judicioasa a platformei de aprovizionare pentru reducerea distantei fata de punctul de lucru;

evitarea manipularilor suplimentare astfel incat prelucrarea materialului din depozitul provizoriu sa ajunga la locul de punere in lucru fara transbordari;

utilizarea transportului continuu prin pompe pentru mortar si apa;

depozitarea mortarului sa se faca in conditii de conservare a calitatii ferit de actiunea distructiva a intreruperilor sau caldurii excesive.

4.6.5 Executarea lucrarilor4.6.5.1 Operatiuni pregatitoare Montarea schelelor se va face astfel ancat antre acestea ai perete sa existe un spatiu suficient si continuu. Nu se vor folosi schele lasate in consola din zidarie sau schele rezemate de constructii care ar conduce la completari ulterioare a tencuielii.

Fata vazuta se aplica numai dupa montarea glafurilor, grilelor, diblurilor, profilelor etc.

Suprafetele de tencuit vor fi verificate cu privire la abateri admise pentru structura de baza si se executa de praf, noroi si pete de grasime etc.

4.6.5.2 Trasarea

Trasarea se face prin marcarea grosimii straturilor in scopul obtinerii orizontalitatii si verticalitatii optime. Trasarea se va face cu repere de mortar (stalpisori), scoabe lungi sau sipci de lemn sau cu repere metalice de inventar. In mod obligatoriu se fac repere de trasare la toate colturile fatadei precum si la suprafetele dintre goluri (ferestre, usi, vitrine).

4.6.5.3 Executia.

Amorsarea suprafetelor de tencuit. Pentru a se realiza o buns prindere a grundului pe suprafetele de betoane, zidaria de piatra si a suprafetelor de sipci si trestie se aplica un prim strat sprit) prin stropire. Suprafetele de tencuit se amorseaza cu un amestec de ciment si apa (lapte de ciment). Grundul se aplica la 24 ore de la aplicarea spritului pentru ca acesta sa fie intarit. Pe suprafetele cu sipci si trestie, suprafetele se amorseaza cu un sprit din mortar gros sau var - ipsos. Pe suprafetele de rabit, inainte de executarea grundului pe plasa de rabit se aplica un strat suport-smirul care umple ochiurile plasei.Smirul nu trebuie driscuit ci trebuie lasat cat mai rugos. Pe suprafetele de stufit, amprsajul se face in conformitate cu conditiile tehnice privind folosirea placilor de stufit in constructii.

Executia grundului. Grundul se aplica intr-un strat si numai dupa ce stratul precedent, sprit sau smir s-a intarit. Grundul pentru toate tencuielile in afara de cele brute, se executi cu dreptarul. Grosimea totala trebuie si fie de cca 8 - 12 mm la tencuielile de caramida, piatra si beton si de cca 15 mm la tencuielile supraf. din sipci si trestie. Nu se aplica grundul pe suprafetele inghetate sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.

Executarea fetei vazute. Fata vazuta se aplica inainte ca grundul sa se fi uscat. Se executa din tinci si se prepara cu acelasi liant ca si grundul, iar grosimea sa fie mai mare de 5 mm. Tencuielile stropite se executa cu mortar fluid.

4.6.6 Terminarea lucrarilor

Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor. Lucrarile de tencuieli sunt considerate terminate numai dupa ce proiectantul isi da avizul si se incheie proces verbal pentru aceasta faza.

5.1 Alcatuirea structurii

Structura de rezistenta este realizata din cadre de beton armat monolit, alcatuita dintr- un sistem constructiv de bare verticale si orizontale la nivelul nodurilor. Datorita dispunerii grinzilor pe doua directii ortogonale in plan se formeaza un sistem spatial de cadre, transversale si longitudinale.

Sectiunile stalpilor si grinzilor s- au mentinut constante pe intreaga inaltime a cladirii, obtinandu- se o structura monotona pe verticala. Sunt indeplinite astfel conditiile generale de alcatuire a structurilor in zone seismice si anume: simplitate structurala, regularitate pe orizontala si verticala din punct de vedere al distributiei maselor, rigiditatii si rezistentei la forte laterale. Datorita proiectarii corecte a structurii cu proprietatile de redundanta necesare se va realiza un mecanism de plastifiere cu suficiente zone plastice, care sa permita exploatarea rezervelor de rezistenta ale structurii si o dosopare avantajoasa a energiei seismice.

Planseele sunt realizate cu placi din beton armat monolit, care descarca pe grinzile de cadru dispuse pe cele doua directii. Planseele sunt alcatuite pentru a juca rol de diafragme orizontale si de a asigura angajarea solidara a elementelor verticale in preluarea fortelor seismice orizontale. Comportarea planseelor de la fiecare nivel ce diafragme practice infinit rigide si rezistente pentru forte aplicate in planul lor permite adoptarea unor modele de calcul structural simplificate.

5.2 Alegerea materialelor

a) Beton

Alegerea tipului de beton se face in functie de natura constructiei, destinatia sa, actiunile pe care trebuie sa le suporte, cerintele de ordin economic si functional si in functie de clasa de expunere a constructiei la conditiile de mediu. Scoala proiectata se incadreaza in clasa XC1 fara risc de coroziune sau atac chimic. Pentru aceasta expunere, clasa minima de beton este de C20/25.

Betonul ales pentru suprastructura este de clasa C20/25 si are urmatoarele caracteristici:

rezistenta de calcul la compresiune : ;

- coeficient care ia in considerare efectele de lunga durata si efectele defavorabile rezultate din modul de aplicare a incarcarilor;;

- rezistenta caracteristica la compresiune pe cilindri; ;

- coeficient partial de siguranta pentru beton;

pentru situatii de proiectare permanente si tranzitorii;

;

rezistenta de calcul la intindere: ;

- coeficient care ia in considerare efectele de lunga durata si efectele defavorabile rezultate din modul de aplicare a incarcarilor;

- rezistenta caracteristica la intindere axiala cu fractilul de 5%;;

- coeficient partial de siguranta pentru beton;

pentru situatii de proiectare permanente si tranzitorii;

;

Betonul ales pentru infrastructura este la clasa C16/20 si are urmatoarele caracteristici:

rezistenta de calcul la compresiune:

; rezistenta de calcul la intindere:

;

b) Otel:

Otelul utilizat are urmatoarele caracteristici:

Pentru otelul de marca S355 (PC52) cu diametrul nominal 6...14 mm;

limita de curgere: ;

limita de curgere de calcul: coeficient partial de siguranta;

Pentru otel de marca S345 ( PC52) cu diametrul intre 16...28 mm;

limita de curgere: ;

limita de curgere de calcul: coeficient partial de siguranta;

Pentru otel de marca S225 ( OB37) cu diametrul intre 6...12 mm;

limita de curgere: ;

limita de curgere de calcul: coeficient partial de siguranta;

5.3 Evaluarea incarcarilor verticale

5.3.1 Evaluarea incarcarilor permanente

Actiunile asupra constructiilor, greutatile specifice, greutatile proprii si incarcarile utile

s-au determinat conform SR EN 1991-1. Valorile acestor actiuni s-au cuantificat in tabelele de mai jos.

Incarcari permanenteNr. CrtElement constructieDenumire stratGrosimeGreutate specificaIncarcare normatan (Gf)Incarcari de calcul in gruparea fundamentalan (Gs)Incarcari de calcul in gruparea speciala

[m][daN/m][daN/m]

1Planseu curent (gresie)Tencuiala interioara0.025190047.51.3564.131.0047.5

Planseu de b.a.0.132500325438.75325

Sapa mortar0.0321006385.0563

Gresie0.015250037.550.6237.5

Total473638.55473

2Planseu curent (parchet)Tencuiala interioara0.025190047.51.3564.131.0047.5

Planseu de b.a.0.132500325438.75325.00

Sapa mortar0.0321006385.0563.00

parchet0.025902.253.0445689.00

Total437.75590.97437.75

3Pereti interioriTencuiala interioara0.025190047.51.3564.131.0047.5

Zidarie B.C.A0.151140171230.85171

Tencuiala 0.025190047.564.1347.5

Total266359.1266

4Pereti exterioriTencuiala interioara0.025190047.51.3564.131.0047.5

Termoizolatie polistiren 0.052011.351.00

Zidarie B.C.A0.301140324437.4324

Tencuiala 0.025190047.564.1347.5

Total438591.3438

5Grinda transversala 25x45Tencuiala jos0.025190047.51.3564.131.0047.5

Beton armat0.45250011251518.751125

Tencuiala laterala0.025190047.564.1347.5

Total323436.061220

5Grinda longitudinala 25x35Tencuiala jos0.025190047.51.3564.131.0047.50

Beton armat0.3525008751181.25875

Tencuiala laterala0.025190047.564.1347.50

Total323436.06970

Incarcari utileNr.crt.Destinatie incapereIncarcari normaten( Gf)Incarcari de calcul n (Gs)Incarcari de calcul

in gruparea in gruparea speciala

fundamentala

U.M.[daN/m2][daN/m2][daN/m2]

1Pensiune2001.53000.480

5.3.2 Evaluarea incarcarilor din zapada

Incarcarile din zapada au fost calculate conform CR 1-1-3-2012 Evaluarea actiunii

zapezii asupra constructiilor, cu ajutorul relatiei:

S = glsx i xCe xCt xSk

in care:

gls- factor de importanta/ expunere pentru actiunea zapezii;

gls= 1.00- pentru categoria III de importanta; i coeficient de forma al incarcarilor date de zapada;

Sk valoare caracteristica a incarcarii date de zapada pe sol;

Sk = 2 KN/m2 pentru zona a-II-a Brasov;

Ce coeficient de expunere;

Ce = 1 topografie normala: zone unde nu se produce o spulberare semnificativa a

zapezii din actiunea vantului;

Ct coeficient termic;

Ct = 1- pentru acoperisuri cu termoizolatii uzuale;

30 < < 60; = 30;Cazul I:

1(1=30) = ;

1(2=20) = 0.80;

S(1)= 1.00x 0.80x 1x 1x 2= 1.60 kN/ m2 ;

S(2)= 1.00x 0.80x 1x 1x 2= 1.60 kN/ m2 ;

Cazul II:

0,5m1(a1=30) = 0.50.80 = 0.40 ;

m1(a2=10) = 0.8 ;

S(1)= 1.00x0.40x 1 x 1x 2= 0.80 kN/m2 ;

S(2)= 1.00x 0.80x 1x 1x 2= 1.60 kN/ m2 ;

Cazul III:

m1(a1=30) = 0.80 ;

0,5m1(a2=20) = 0.51.6 = 0.8;

S(1)= 1.00x0.80x 1 x 1x 2= 1.60 kN/m2 ;

S(2)= 1.00x 0.80x 1x 1x 2= 1.60 kN/ m2 ;5.4 Evaluarea incarcarilor orizontale

5.4.1 Evaluarea incarcarilor orizontale date de actiunea vantului

Evaluarea incarcarilor din vant s-a realizat conform SR EN 1991-1-4/ 2012.

Viteza de referinta a vantului se calculeaza cu ajutorul expresiei:

Vb = Cdir Cseason Vb.o

in care:

Vb viteza de referinta a vantului;

Vb.o valoarea fundamentala a vitezei de referinta a vantului;

Vb.o = 25 m/s;

Cdir coeficient de directive;

(conf. Nota 2 valoarea acestui coeficient poate fi indicata in anexa nationala)

Cdir = 1 (valoare recomandata);

Cseason coeficient de anotimp;

(conf. Nota 2 valoarea acestui coeficient poate fi indicata in anexa nationala)

Cseason = 1(valoare recomandata);

Vb = 1x 1x 25= 25 m/s;

Viteza medie se calculeaza cu ajutorul relatiei:

Vm(z) = Cr(z) Co(z) Vb ;

in care:

Cr(z) factorul de rugozitate;

Co(z) factorul de orografie;

Co(z) = 1 daca nu este altfel specificat in 4.3.2;

Vb viteza de referinta a vantului calculata mai sus;

Rugozitatea terenului se calculeaza cu ajutorul relatiei:

Cr(z) = Kr x (ln ) = 0,234x ( ln ) = 0,59;

in care:

zo lungimea de rugozitate;

Kr factorul de teren ce depinde de lungimea de rugozitate Zo;

Kr = 0,19x ( )0,07;in care:

z0,II = 0,05 pentru teren de categoria II, conform tabel 4.1

z0 depinde de categoria de teren;

Conform tabel 4.1, z0 = 1 , pentru zona in care cel putin 15% din suprafata este

acoperita cu constructii care au mai mult de 15 m inaltime.

Kr= 0,19x ( )0,07 = 0,234;

Viteza medie este:

Vm(11.2) = 0,59x 1x 25= 14.75 m/s;

Turbulenta vantului este determinata astfel:

v = Kr Vb Ke

in care:

Ke factor de turbulenta;

Kr factor de teren ce depinde de lungimea de rugozitate z0;

Vb viteza de referinta a vantului calculata mai sus;

v = 0,234x 25x 1= 5.85 m/s;

Intensitatea turbulentei se calculeaza cu relatia:

IV(Z) = ;

Valoarea de varf a presiunii vitezei vantului este data de relatia:

qp(Z) = [1+ 7x IV(Z) ] x x x Vm2(Z)

in care:

- densitatea aerului ( valoarea recomandata este de 1,25 kg/m2)

qp(Z) =[1+ 7x 0,40] x x 1,25x 14.752

qp(Z) = 516.71 N/ m2 = 0,517 kN/ m2;

Presiunea vantului pe suprafete se poate obtine cu relatia:

Presiunea vantului ce actioneaza pe suprafetele exterioare we se poate obtine cu expresia:

we = Iwx qp(ze) cpe ;

in care:

Iw factorul de importanta- expunere;

qp(ze) presiunea dinamica de varf;

ze inaltimea de referinta pentru presiunea exterioara;

cpe coeficient de presiune pentru presiunea exterioara;

wi = Iwx qp(zi)x cpi;

in care:

Iw factorul de importanta- expunere;

qp(zi) presiunea dinamica de varf;

cpi coeficient de presiune pentru presiunea interioara;

wi presiunea vantului ce actioneaza pe suprafetele interioare;

h = 12,75 m ;

b = 22,45 m ;

e = min( b; 2h) ;

e= min(22.45; 25.5) ;

e = 22,45 m ;

d = 15.30 m ;

zona A=4.49 m

zona B=10.81m

Cazul I: pentru d< e:

pentru zona A:

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517 x (-1.2) = -0.62 kN/m2 ;- pentru zona B:

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517 x (-0.8) = -0.41 kN/m2 ;- pentru zona D:

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517 x (+0.8) = 0.41 kN/m2 ;- pentru zona E:

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517 x (-0.5) = -0.25 kN/m2 ;

Cazul II : pentru d > e

h = 12,75 m ;

b = 15.30 m ;

e = min( b; 2h) ;

e= min(15.30; 25.5) ;

e = 15.30 m ;

d = 22.45 m ;

zona A=3.06 m

zona B=12.24 m

zona C=7.15 m- pentru zona A:

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517 x (-1.2) = -0.62 kN/m2 ;- pentru zona B:

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517 x (-0.8) = -0.41 kN/m2 ;- pentru zona C:

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517 x (-0.5) = -0.26 kN/m2 ;- pentru zona D:

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517 x (+0.8)= 0.41 kN/m2 ;- pentru zona E:

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517 x (-0.5) = -0.26 kN/m2 ;Evaluarea vantului pe acoperisul cladirii

Cazul I :

pentru zona F:

we = Iwx qp(z) cpe;we= 1.00x 0.517x 0.7= 0.361 kN/m2;

pentru zona G:

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517x 0.7= 0.361 kN/m2;

pentru zona H:

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517x 0.4= 0.207 kN/m2;

pentru zona I;

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517x (-0.2) = - 0.103 kN/m2;

pentru zona J;

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517x (-0.3) = - 0.155 kN/m2;

Cazul II:

pentru zona F:

we = Iwx qp(z) cpe;we= 1.00x 0.517 0.7= 0.361 kN/m2;

pentru zona G:

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517x 0.7=0.361 kN/m2;

pentru zona H:

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517x 0.4= 0.207 kN/m2;

pentru zona I;

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517x (-0.2) = - 0.103 kN/m2;

pentru zona J;

we = Iwx qp(z) cpe;

we = 1.00x 0.517x (-0.3) = - 0.155 kN/m2;

5.4.2 Evaluarea incarcarilor orizontale date de actiunea seismicaCalculul seismic se efectueaza conform codului de proiectare P100-1/2013.

Determinarea incarcarilor din seism se face prin metoda spectrului de raspuns pentru

elemente spatiale cu ajutorul programului de calcul ETABS 9.6.0.

Comportarea structurii este reprezentata printr-un model liniar-elastic, iar actiunea

seismica este descrisa prin spectre de raspuns de proiectare.

In metoda de calcul modal, actiunea seismica se evalueaza pe baza spectrelor de

raspuns corespunzatoare miscarilor de translatie unidirectionale ale terenului descrise prin

accelorograme.

Pentru constructiile care satisfac criteriile de regularitate in plan si criteriile de

uniformitate verticala, calculul se poate realiza utilizand doua modele structurale plane

corespunzatoare directiilor principale orizontale ortogonale.

Programul calculeaza pentru o structura spatiala, modurile proprii de vibratie si

frecventa proprie a structurii.

Spectrele de proiectare se definesc parametric conform P100-1/2013 in functie de caracteristicile structurale si de amplasament ale constructiei.

Forta taietoare de baza:

F Sd T1 m

- Factor de importanta care diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale

constructiilor in functie de clasele lor de importanta, evaluat pe baza consecintelor cedarii

structurale;

Clasa de importanta si de expunere la cutremur a cladirii este III, avand factorul de

Importanta Coeficientul ag reprezinta valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare

avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 de ani. Conform normativului P100-1/2013

ag=0,20g.

Sd(T1) - reprezinta spectrul de proiectare pentru acceleratii, exprimat in m/s2; este

un spectru de raspuns inelastic care se obtine cu relatiile:

Sd(T) = , pentru 0< T< TB;

Sd(T) = , pentru T>TB;

In conditiile seismice si de teren din Romania, pentru cutremure avand IMR = 100

ani, din zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control

(colt), TC, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru

componentele orizontale ale miscarii seismice rezulta TC=0.7 s.

Cunoscand perioada de colt TC=0.7 s, vor rezulta perioadele:

TB = 0.07 s si TD = 3 s;

(T) = 2.5 ;

b0 - factor de amplificare maxima a acceleratiei orizontale ;q- factorul de comportare al structurii in functie de tipul si materialul structurii; pentru cadre

din beton armat incadrate in clasa de ductilitate M,

q=4;

- factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa modala efectiva asociata acestuia, ale carui valori sunt:

= 0.85 , daca T1 TC si cladirea are mai mult de doua niveluri;

= 1.0, in celelalte situatii.Sd(T1) = ,==0.125

Forta taietoare de baza are valoarea:

F Sd T1 m

=

5.5 Predimensionarea elementelor structurale

Etapa de predimensionare a elementelor structurale are o importanta deosebita, deoarece greutatea lor reprezinta o fractiune importanta din incarcarile gravitationale si din masa cladirii. Pe alta parte, predimensionarea permite stabilirea initiala a rigiditatii elementelor necesara in calculul structural. Criteriile de predimensionare sunt conditii de rigiditate ( sageti admisibile), de ductilitate sau pot fi cerinte arhitecturale sau tehnologice.5.5.1 Predimensionarea placilor:(Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1):

Predimensionarea se face pe criterii de rigiditate i izolare fonic.

Deschiderile de calcul pe cele dou direcii a unei plci cu dimensiunile maxime, i sunt:

l1= 4,20 m ;

l2= 5,10 m =;

=0.82 2 => placa se armeaza pe doua directii;Determinarea grosimii placii (hp):

din conditia de rigiditate:;

, in care P- perimetrul ochiului de placa considerata;

din conditia tehnologica: 6 cm;

hp= din conditia de rezistenta la foc: 8 cm ;

din conditia de izolare fonica: 13 cm ;

hp = 13 cm ;

5.5.2 Predimensionarea grinzilor:a) Grinzi principale longitudinale:

Conform SR EN 1992- 1- 1:

- din conditia de rigiditate: ;

- din conditia tehnologica: 30 cm;

hG = - din conditia de rezistenta la foc: 30 cm;

hG = 35 cm, in care:

hG inaltimea grinzii;

=> bG= ;

25 cm;

bG = 25 cm, care:

bG latimea grinzii;

Se adopta :

hG = 35 cm;

bG = 25 cm;

b) Grinzi principale transversale:

Conform SR EN 1992- 1- 1:

- din conditia de rigiditate: ;

- din conditia tehnologica: 30 cm;

hG = - din conditia de rezistenta la foc: 30 cm;

hG = 45 cm, in care:

hG inaltimea grinzii;

=> bG= ;

25 cm;

bG = 25 cm, care:

bG latimea grinzii;

Se adopta :

hG = 45 cm;

bG = 25 cm;

5.4.3 Predimensionarea stalpilor:Dimensiunile sectiunilor stalpilor trebuie sa respecte conditiile: Conditii tehnologice

Conditia de rezistenta la foc R120 (fi = 0,7):

Conditia geometrica: bS bG + 10; bs 350 mm; Conditia constructiva ( P100/ 2013) :

bmin 30 cm;

hmin 30 cm;

Se adopta:

hs= 45 cm;

bs= 45 cm;5.6 Prezentarea modelului de calcul:

Modelul de calcul al suprastructurii este un model spatial de cadre considerat incastrat la nivelul fundatiei.

Planseul de beton armat are rigiditate si rezistenta substantial pentru a prelua eforturile produse de fortele laterale in planul sau si astfel poate fi considerat indeformabil in planul sau.

Elementele structurale ale suprastructurii, stalpi si grinzi, se modeleaza folosind elemente de tip bara.

Calculul structurii este efectuat cu ajutorul programului ETABS 9.6.0.

Etapele principale de introducere a modelului de calcul sunt:

alegerea standardului folosit si a unitatilor de masura;

declararea geometriei ( deschideri, travei, inaltimi de nivel);

declararea caracteristicilor de material si a dimensiunilor sectiunilor elementelor;

declararea incarcarilor ce actioneaza gravitational: greutatea proprie a elementelor structurale, incarcari permanente si variabile;

efectuarea analizei si declararea incarcarii seismic; efectuarea calcului static liniar.5.7 Gruparea incarcarilor:Gruparea incarcarilor se face conform indicativ CR 0-2012 :

Pentru calculul structurilor se va folosi Metoda Starilor Limite Ultime.

Verificarea structurilor se face la urmatoarele stari limite ultime:

Cedarea structurala si/sau deformarea excesiva a elementelor structurii/in afara-structurii/terenului;

Pierderea echilibrului static al structurii sau a unei parti a acesteia, considerata corp rigid.

Verificarea la starea limita de cedare structurala a unei sectiuni/element sau imbinare se face cu relatia:

Ed valoarea de calcul a efectelor actiunilor in sectiune pentru starea limita ultima considerata;

Rd valoarea de calcul a rezistentei sectionale de aceeasi natura cu efectul actiunii in sectiune.

Verificarea la starea limita de echilibru static a structurii se face cu relatia:

Ed,dst valoarea de calcul a efectului actiunilor ce conduc la pierderea echilibrului static;

Ed,stb valoarea de calcul a efectului actiunilor ce se opun pierderii echilibrului static.

Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limite ultimeStructura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari limite ultime, astfel incat efectul actiunilor de calcul in sectiune, luate conform urmatoarelor combinatii factorizate:

Simbolul + inseamna in combinatie cu sau efectul combinat al.

Gk,i efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valoarea sa

caracteristica;

Qk,i efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa caracteristica;

Qk,I efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre actiunile variabile, luata cu valoarea sa caracteristica;

o,i factor de simultaneitate al efectelor pe structura, ale actiunii variabile i (i=2,3,...,m) luate cu valorile lor caracteristice, avand valoarea:

o,i = 0,7.

In cazul actiunii seismice, relatia de verificare la stari limite ultime se scrie dupa cum urmeaza:

;AE,k valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta, IMR adoptat de cod(IMR=100 ani in P100-2006);

2,i coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qi , avand valoarea 0,4 (actiuni din zapada si actiuni datorate exploatarii);

gI coeficient de importanta a constructiei/structurii avand valoarea 1,0.(constructii normale) Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita de serviciu

Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari limita de serviciu astfel incat efectele actiunilor de calcul pe structura/element/sectiune, luate conform urmatoarelor combinatii factorizate:

;

Avand valorile normate ale incarcarilor si valorile coeficientilor introduce in programul de calcul structural ETABS 9.6.0, acesta genereaza automat combinatiile de dimensionare din eforturi, folosind gruparea incarcarilor conform codului de proiectare CR 0- 2005.

5.8 Calculul acoperisuluiAcoperisurile reprezinta subansambluri constructive de rezistenta, amplasate in partea superioara a constructiei si care impreuna cu peretii exterior formeaza sistemul de inchidere a constructiei, anvelopa cladirii.

Rolul acoperisului este complex si se refera la:

inchiderea cladirii la partea superioara, protejand- o in acelasi timp impotriva factorilor dinamici; crearea unui mediu interior separate de cel exterior, acoperisurile

reprezentand o bariera eficace contra agentilor climatic ( ploaie, zapada, vant) , radiatiilor solare si a variatiilor de temperature.

Tipul de sarpanta ales este: sarpanta pe scaune. Acest tip de sarpanta este un ansamblu transversal, alcatuit din popi, clesti, capriori,pane. Elementele din dreptul popilor poarta denumirea de scaune.

Ca alcatuire a sarpantei, definim trei parti principale:

Structura portanta;

Straturile cu rol de izolare termica, cu rol de bariera impotriva vaporilor, cu rol

de impermeabilizare;

Invelitoarea cu rol de protectie si izolare hidrofuga, cat si instalatia de

colectare si evacuare a apei pluviale;

Schema geometrica a sarpantei se stabileste in functie de destinatia constructiei, tipul acoperisului si structura de rezistenta adoptata.

Ipoteze de calcul:

Ipoteza 1: Incarcari permanente+ incarcari din zapada;

Ipoteza 2: Incarcari permanente+ incarcari din vant+ incarcari din zapada;

Ipoteza 3: Incarcari permanente+ incarcari utile;

5.8.1Dimensionarea si verificarea sipcilor

A. Calculul la starea limita de rezistenta

Relatia de verificare este:

in care:

componentele momentului incovoietor efectiv (de calcul), corespunzatoare

axelor centrale principale de inertie ale elementului, y-y, respectiv z-z, stabilite in functie de schemele de incarcare si deschiderea de calcul a elementului;

capacitatile de rezistenta ale barei la incovoiere statica pe directia celor douaaxe centrale principale de inertie, y-y si respective z-z;

Sipca se va considera o grinda simplu rezemata cu deschiderea c egala cu distanta

intre axele capriorilor c= 90 cm.

Sipcile sunt supuse la incovoiere pe doua directii ( incovoiere oblica).

Distanta dintre sipci ( interax) s se alege in functie de tipul de tigla: BRAMAC- Alpina Clasic.

Se va considera:

s= 30 cm;

c= 90 cm;

= 30;

Determinarea incarcarilor permanente care actioneaza asupra sipcilor

Dimensiunile sipcilor se aleg conform tabelului 1.15 din EC5:

Se sdopta: bs= 58 mm;

hs= 38 mm;

Incarcarea totala ce actioneaza pe sipca este:

;

( densitatea lemnului de brad- anexa);

Incarcarea totala de calcul ce actioneaza pe sipca este:

Componentele dupa axele y- y si z- z vor fi:

Determinarea incarcarilor temporare ( de lunga durata) date de zapada care actioneaza asupra sipcilor:

Incarcarea din zapada care ii revine u