8/16/2019 Mircea D. Matei - Cetatile Lui Stefan Cel Mare

http://slidepdf.com/reader/full/mircea-d-matei-cetatile-lui-stefan-cel-mare 1/8

Problema incintelor cu turnuri semicirculareale cetãþilor din timpul lui ªtefan cel Mare

 Mircea D. Matei,Gheorghe Sion

În anul premergãtor omagierii trecerii în eternitate a marelui ªtefan alMoldovei, am socotit potrivit sã readucem în atenþia specialiºtilor – indife-rent de natura preocupãrilor lor – una din problemele, care aºteaptã, încã, sãfie rezolvate, legate de aspectele numeroase ºi complexe ale vieþii militare aMoldovei, în timpul domniei strãlucitului voievod. Chiar dacã suntem conº-tienþi de faptul cã chiar ºi numai menþionarea acestei probleme va provoca oadevãratã nedumerire a multora dintre persoanele participante la acest pres-

tigios simpozion, simpla afirmaþie cã problema încadrãrii cronologice alucrãrilor desfãºurate la Cetatea de Scaun a Sucevei ºi la cetatea Neamþ, întimpul domniei lui ªtefan cel Mare, se înscrie printre cele mai puþin cunos-cute date (ºi, din aceastã cauzã, rãmâne îndeajuns de controversatã), nu varãmâne fãrã comentarii.

În cercetarea româneascã de specialitate a cãpãtat, cel puþin în deceni-ile din urmã, o foarte largã (dar, din pãcate, neîndeajuns de justificatã) circu-laþie opinia potrivit cãreia îmbunãtãþirea ºi completarea sistemului defensival Moldovei în a doua jumãtate a secolului al XV-lea poate fi inclusã în rân-

dul problemelor bine cunoscute ºi (eventual) chiar rezolvate. Într-adevãr, atât în studii de micã amploare, cât ºi în lucrãri cu caracter (mai mult sau maipuþin) monografic sau în sinteze, analizele care pun în luminã temeiurile vic-toriilor militare ale moldovenilor împotriva turcilor sau a polonilor (1476,1485, 1497) scot, invariabil, în evidenþã rolul celor douã cetãþi amintite,

 înclinându-se chiar spre aprecierea (în mare mãsurã justificatã), cã, fãrã capa-citatea de rezistenþã a Cetãþii de Scaun a Sucevei ºi a cetãþii Neamþ, soartaMoldovei, putea fi pusã în cumpãnã.

Dacã astfel de aprecieri sunt pe deplin justificate, ele nu pot, totuºi sãtreacã pe planul al doilea observaþia cã problema celor douã cetãþi este pre-zentatã fãrã analiza aprofundatã - de care se simte atâta nevoie - a etapelor ºimomentelor în care voievodul a acordat o atenþie specialã cetãþilor de laSuceava ºi Neamþ. Aºa se face cã, încã ºi astãzi (în pofida reuºitelor certe alearheologiei româneºti a evului mediu), în lucrãrile de specialitate continuã sã

8/16/2019 Mircea D. Matei - Cetatile Lui Stefan Cel Mare

http://slidepdf.com/reader/full/mircea-d-matei-cetatile-lui-stefan-cel-mare 2/8

fie prezente opinii insuficient susþinute de argumente materiale sau de inter-pretãri plauzibile ale împrejurãrilor istorice  în care  pot fi situate diferitelefaze de intervenþie, la fiecare din cele douã cetãþi.

Apreciind în modul ce mai obiectiv situaþia, primul lucru care se cererecunoscut este acela cã, în absenþa izvoarelor scrise, care sã ofere chiar ºinumai vagi sugestii cu privire la amploarea lucrãrilor efectuate, la Suceava ºila Neamþ, în timpul domniei lui ªtefan, cercetãrilor arheologice le-a revenit

 în exclusivitate sarcina depãºirii substanþiale a acelui atât de modest indiciupe care Miron Costin îl oferea, atunci când - vorbind despre cetãþile Moldo-vei - se încumetã sã spunã cã „toate cetãþile acestea erau, la început, mai miciºi aveau numai partea din mijloc, ca niºte turnuri” dar „zidurile de jur împre-

 jur le-au fãcut domnii” iar „cele mai multe au fost fãcute de vestitul domn,bãtrânul ªtefan Vodã”.Chiar dacã nu este mai puþin adevãrat cã alte izvoare scrise (interne sau

externe), referindu-se la evenimente militare petrecute în vremea lui ªtefan,lasã sã se înþeleagã cã cele douã cetãþi erau atât de bine întãrite încât au pututrezista unor asedii prelungite, în cursul cãrora artileria asediatorilor a jucat

LEGENDA: Limita sãpãturii; Ziduri faza I; Ziduri faza I - traseu presupus; Ziduri faza II;Ziduri faza II - Traseu presupus; Ziduri în pante (escarpe); ªanþul de apãrare, cu apã,

surprins în sãpãturã; Axul presupus al ºanþului de apãrare cu apã

8/16/2019 Mircea D. Matei - Cetatile Lui Stefan Cel Mare

http://slidepdf.com/reader/full/mircea-d-matei-cetatile-lui-stefan-cel-mare 3/8

rolul principal (1476, 1497), nici aceste izvoare nu aduc contribuþii de preamare importanþã la cunoaºterea lucrãrilor care permiseserã, fie Sucevei, fieNeamþului sã reziste unor adversari de temut.

Câteva rânduri mai sus, am amintit puþinele cunoºtinþe pe care le avea -referitor la vechimea cetãþilor Moldovei - cel mai însemnat cronicar al seco-lului al XVII-lea, Miron Costin. Este de folos, credem, sã amintim, însã, ºiaici, cã nici strãlucitul voievod-cãrturar Dimitrie Cantermir, în ciuda incon-testabilei sale erudiþii, nu reuºea sã depãºeascã acelaºi nivel de cunoºtinþe,astfel încât, practic, cercetarea problemelor decurgând din istoria fortificaþii-lor de la Suceava ºi de la Neamþ se poate spune cã a pornit, practic, de la zero.ªi tot pentru completarea tabloului descurajator al stadiului cunoºtinþelor dela care se pornea în anul 1951 - când au început primele cercetãri sistematicela Suceava -, nu ne rãmâne decât sã amintim cã, urmare a situaþiei semnalatemai înainte, în cercetarea româneascã abia cu greu se desluºeau unele orien-tãri credibile (Alexandru Lapedatu fiind singurul care constituia excepþia!).

În aceste condiþii, vreme de mai bine de un deceniu dupã începerea cer-cetãrilor de la Suceava ºi de la Neamþ, s-a considerat a fi o mare reuºitã a cer-cetãrii româneºti când atribuirea celor douã cetãþi amintite activitãþii ctito-reºti a lui Petru I Muºatinul a fost admisã de totalitatea specialiºtilor români,chiar dacã unii dintre aceºtia au renunþat cu greu la vechea opinie a originiiteutonice a Neamþului (Grigore Ionescu).

Dacã domnia lui Petru I Muºatinul (1375-1391?) a fost primul repercronologic comun, care lega cele douã cetãþi (abia mult mai târziu fiind posi-bil sã se restrângã perioada construcþiei lor la intervalul 1384-1387, dar ºiaceasta numai cu condiþia acceptãrii unei anumite conjuncturi politice), celde-al doilea reper cronologic comun îl reprezintã anul 1476.

Fiind prea bine cunoscut faptul cã împrejurãrile politice în care s-a des-fãºurat istoria Moldovei în prima jumãtate a secolului al XV-lea ºi, mai ales

 încrâncenarea înfruntãrilor fratricide care au caracterizat sfertul de veac din-tre anii 1432 (moartea lui Alexandru cel Bun) ºi 1457 (urcarea pe tronul Mol-dovei a lui ªtefan cel Mare), istoricii au acceptat în unanimitate opinia cã,vreme de o jumãtate de veac, cetãþile interioare cele mai importante ale þãrii

(Suceava ºi Neamþul) nu suferiserã nici o modificare notabilã, în lunga perio-adã dintre sfârºitul domniei primului lor ctitor Muºatin ºi începutul domnieiceluilalt mare Muºatin, ªtefan, care avea sã devinã al doilea veritabil ctitor al lor.

Numai cã tehnica militarã cunoscuse, în acest rãstimp (ºi mai ales la mij-locul secolului al XV-lea) modificãri excepþionale, între care afirmarea tunu-lui ca armã decisivã de asediere a fortificaþiilor (cãderea Constantinopolului

8/16/2019 Mircea D. Matei - Cetatile Lui Stefan Cel Mare

http://slidepdf.com/reader/full/mircea-d-matei-cetatile-lui-stefan-cel-mare 4/8

 în mâinile turcilor devenind, în acest sens, valoare de argument hotãrâtor)cãpãta, ºi pentru Moldova, un caracter ameninþãtor, astfel încât „lecþia” Constan-tinopolului a fost bine înþeleasã de tânãrul voievod moldav. Cã lucrurile aufost, într-adevãr, pline de înþeles pentru fiul lui Bogdan II (cel ucis miºeleºtela Reuseni) se poate deduce, fãrã nici o rezervã, din studierea primei ctitoriiintegrale, cu caracter militar, a noului domn, ºi anume Cetatea Nouã a Roma-

nului (1466). Aceasta era, însã, o construcþie ridicatã din temelii de voievod,iar semnificaþia ei specialã este subliniatã de chiar condiþiile extrem de dificile

 în care a fost posibilã ridicarea cetãþii de pe Siret (puþin în aval de oraºul Roman).În comparaþie, însã, cu noua cetate de piatrã de la Roman, Suceava ºi

Neamþul (aºa cum le moºtenise ªtefan) erau net inferioare ca putere de rezis-tenþã, ºi tocmai modul în care acestea din urmã au fost întãrite suplimentardã adevãrata mãsurã a geniului militar al tânãrului Muºatin. Problema este,

 însã, alta: când s-a petrecut aceasta? Singura opinie acceptatã de toþi specialiºti este aceea potrivit cãreia la

ambele cetãþi s-au efectuat lucrãri importante înainte de vara anului 1476,sau, pentru a avea un reper cronologic ºi mai exact, înainte de luna iulie aacelui an. Într-adevãr, tot ce s-a petrecut în cursul anului 1475 - începând cudezastrul otoman de la Podul Înalt (ianuarie 1475) ºi continuând cu ampleleacþiuni militare ale Înaltei Porþi, desfãºurate pe parcursul aceluiaºi an ºi înprima jumãtate a celui urmãtor – echivala cu un drastic avertisment adresatMoldovei: cuceritorul Constantinopolului a reuºit sã transforme Marea Nea-grã în „lac turcesc”, prin anihilarea oricãrei încercãri de rezistenþã a coloniilor

pontice italiene ºi prin subordonarea totalã a tãtarilor „crâmleni”, Mehmet II pre-gãtind cumplita rãzbunare pentru înfrângerea suferitã în iarna anului 1475.Pus în faþa tristei constatãri a ineficienþei demersurilor sale diplomatice

pe lângã marile Curþi europene, ªtefan a trecut la acþiuni menite sã sporeascãeficienþa sistemului defensiv al Moldovei, iar printre mãsurile cele maiurgente a figurat creºterea capacitãþii de apãrare a Cetãþii de Scaun a Suceveiºi a cetãþii Neamþ. Numai cã, atât amploarea lucrãrilor ce trebuiau executate,cât ºi ritmul impus acestora de desfãºurarea evenimentelor politice au cons-

tituit dificultãþi reale, greu de depãºit, realitate pusã în luminã de chiar situa-þia de la Suceava.Pornind de la convingerea cã specialiºtii cunosc suficient de bine eta-

pele de construire a primei pânze exterioare de ziduri de la Suceava, ne mul-þumim, aici, sã atragem atenþia asupra unor neconcordanþe cronologice, careapar în diferite lucrãri.

8/16/2019 Mircea D. Matei - Cetatile Lui Stefan Cel Mare

http://slidepdf.com/reader/full/mircea-d-matei-cetatile-lui-stefan-cel-mare 5/8

Deºi rapoartele preliminare de sãpãturi, ca ºi unele studii publicate demembri ai colectivului de cercetare de la Suceava au atras atenþia asupra fap-tului cã ridicarea primei pânze exterioare de ziduri de la Cetatea de Scaun s-a petrecut în douã etape, observaþiile pe care s-au întemeiat opiniile respec-tive nu s-au bucurat de atenþia cuvenitã din partea tuturor cercetãtorilor din

afara colectivului, ele fiind, fie considerate irelevante, fie neatrãgându-leatenþia. Din aceastã cauzã, prima fazã a întregii pânze exterioare de ziduri afost datatã ante iulie 1476 , ceea ce, dupã opinia noastrã, constituie o foartegravã eroare, care a provocat o adevãratã bulversare a datelor istorice, dãu-nând înþelegerii corecte a unor fapte investite cu semnificaþii complexe. Toc-mai de aceea, fãrã sã ne propunem a detalia, ne vom mulþumim cu semnala-rea celor mai importante erori:

a) Tratarea globalã a primei pânze exterioare de ziduri a condus ladatarea acesteia, în totalitate, în perioada ante iulie 1476 , prin aceasta negli-

 jându-se total douã fapte materiale esenþiale: existenþa unui zid transversal(în curtea exterioarã nou-creatã a cetãþii), care uneºte turnul de pe colþul desud-vest al fortului muºatin cu zidul de incintã ante iulie 1476 , exact în punc-tul unde acest zid se termina, cea de-a doua observaþie fiind aceea cã zidul deincintã de pe latura de vest (ce se lega, foarte probabil, de latura de nord, astãzidispãrutã), nu se þese, ci se adoseazã celui pe care îl continua (cel de sud);

Ridicare topograficã: Suceava. Cetatea de scaun. Scara 1:500

8/16/2019 Mircea D. Matei - Cetatile Lui Stefan Cel Mare

http://slidepdf.com/reader/full/mircea-d-matei-cetatile-lui-stefan-cel-mare 6/8

b) Cel de-al doilea reproº major care se cuvine adus datãrii globaleamintite mai sus decurge din neglijarea semnificaþiei de excepþie a fragmen-telor unei steme cu pisanie, descoperite în zona porþii cetãþii (ºi refolosite, însecolul al XVII-lea, ca material de construcþie), stemã care pãstreazã anul 1477.Oricâte rezerve s-ar exprima faþã de aceastã descoperire, considerãm cã sin-gura interpretare plauzibilã a acestei steme cu pisanie, încastratã în zidul dinzona porþii, este aceea cã ea marca încheierea lucrãrilor de construcþie laprima pânzã exterioarã de ziduri a cetãþii. În acest context, devine obligato-

riu sã se admitã cã evenimentele din vara anului 1476 au întrerupt construi-rea pânzei exterioare de ziduri de la Cetatea de Scaun ºi cã lucrãrile au fostcontinuate (pe laturile de vest ºi, eventual, nord) pânã în anul urmãtor;

c) Neglijarea acestui atât de important aspect al problemei, ºi anume algrabei cu care s-a lucrat la zidirea primului tronson al zidului de apãrare, acondus, în chip fatal, la absenþa unor rãspunsuri satisfãcãtoare la alte douã

 întrebãri, fiecare dintre acestea având multiple implicaþii: de ce noul zid,

cãruia îi revenea sarcina specialã de a pune la adãpost fortul muºatin, tocmaipe laturile cele mai expuse ale cetãþii (laturile de est ºi, respectiv, de sud) nudepãºea decât cu puþin grosimea zidurilor nucleului iniþial al cetãþii, ºi de cenoul zid a fost dotat cu turnuri pãtrate?

Dacã, la prima vedere, ambele întrebãri pot pãrea cã se referã laaspecte relativ minore, adevãrata lor însemnãtate se contureazã abia dacã elesunt plasate într-un context cronologic ºi istoric precis definit: lucrãrile de laCetatea de Scaun a Sucevei nu reprezintã un progres în comparaþie cu ceeace se construise, cu un deceniu în urmã, la Roman, ci pare, mai curând, o can-tonare în practici constructive depãºite, specifice sfârºitului secolului al XIV-lea.Tocmai de aceea, considerãm cã neglijarea oricãruia din aspectele menþio-nate mai sus nu va face decât sã împiedice buna înþelegere a ceea ce s-a petre-cut, la Suceava, atât înainte, cât ºi dupã iulie 1476. Ori, chiar dacã o spun curegret, autorii prezentei comunicãri nu se sfiiesc sã afirme cã este cu totulnefiresc ceea ce se petrece, în momentul de faþã, în istoriografia româneascã:

 în ciuda existenþei unui volum impresionant de date materiale ºi de observa-þii pertinente, uriaºa activitate desfãºuratã, la Suceava, în legãturã directã cu

evenimentele cruciale din vara anului 1476, este prea puþin înþeleasã ºi con-tinuã sã rãmânã, în toate semnificaþiile ei, într-un supãrãtor con de umbrã,creat artificial ºi datorat, în exclusivitate, cezurii dintre faptele materiale ºicontextul istoric în care ele trebuie plasate.

Din pãcate, situaþia nu este cu mult mai bunã, nici în cazul cetãþiiNeamþ. Într-adevãr, deºi au trecut mai bine de patru decenii de la încheierea

8/16/2019 Mircea D. Matei - Cetatile Lui Stefan Cel Mare

http://slidepdf.com/reader/full/mircea-d-matei-cetatile-lui-stefan-cel-mare 7/8

Ridicare topograficã: Suceava. Cetatea de scaun. Scara 1:500

8/16/2019 Mircea D. Matei - Cetatile Lui Stefan Cel Mare

http://slidepdf.com/reader/full/mircea-d-matei-cetatile-lui-stefan-cel-mare 8/8

cercetãrilor arheologice de acolo ºi în pofida faptului cã autorul acestora(Nicolae Constantinescu) a pus în valoare semnificaþiile multiple ale obser-vaþiilor complexe pe care le-a fãcut,în istoriografia româneascã actualã con-tinuã sã dãinuie neclaritãþi jenante, dintre care cea mai dãunãtoare rãmânedatarea în anul 1476 a douã activitãþi distincte, separate, una de alta, de uninterval de aproape un deceniu. Chiar dacã nu este mai puþin adevãrat cã, înoarecare mãsurã, situaþia concretã de la Neamþ pare sã favorizeze apariþia unorconfuzii, acestea puteau fi împiedicate de o observaþie decisivã. Sã ne explicãm:

Dupã cum bine se ºtie, cetatea de la Neamþ nu dispune de o pânzã exte-rioarã de ziduri, de felul aceleia ridicate la Suceava în legãturã directã cu eve-nimentele din vara anului 1476 ºi este mai mult decât plauzibil sã se expliceabsenþa acesteia prin poziþia geograficã mult mai avantajoasã (în comparaþiecu Cetatea de Scaun de la Suceava) a cetãþii Neamþ, ceea ce fãcea extrem dedificilã asedierea ei. Dacã acestei realitãþi i se adaugã certitudinea cã obiec-tivul militar principal al turcilor nu era cucerirea Neamþului, ci a Sucevei ºi

a Cetãþii de Scaun, nu mai are nimic surprinzãtor în ea constatarea cã singuramãsurã adoptatã de ªtefan, în vederea sporirii capacitãþii de apãrare a cetãþiiNeamþ, a constat în supraînãlþarea zidurilor fortului muºatin (de la cca. 11 m lacca. 18 m faþã de nivelul interior de cãlcare), vizibilã ºi astãzi, ceea ce, înfinal s-a dovedit a fi suficient.

Trebuie menþionat cã la Cetatea de Scaun a Sucevei, s-a precedat, înmod sigur, la aceiaºi supraînãlþare a Fortului Muºatin, central – aºa cum staumãrturie coronamentul zidului de est, singurul pãstrat pe o înãlþime de cca.11 m faþã de pavajele curþii interioare – dar aceasta s-a întâmplat imediatdupã 1476 , dacã nu, mai probabil, concomitent cu faza celei de a doua pânzede ziduri exterioare, cea cu turnuri ºi bastioane circulare.

În ciuda acestei certitudini, nu de puþine ori se fac apropieri forþate între Suceava ºi Neamþ, atribuindu-se tot anului 1476 construirea incinteidotate cu turnuri semicirculare, exact în perioada în care la Suceava se cons-

truiau turnurile pãtrate! O apreciere mai discutabilã, trebuie sã recunoaºtem,ar fi greu de formulat ºi – tocmai pentru cã problema incintelor cu turnurisemicirculare va face obiectul unei cercetãri viitoare - ne mulþumim sã

punem, aici, punct intervenþiei noastre, dar nu înainte de a recunoaºte cã, peparcursul ei, nu am putut evita unele aprecieri mai mult sau mai puþin severe.