20
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ VASLUI RAPORTUL STARII DE SANATATE A POPULAŢIEI JUDEŢULUI VASLUI 2011
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ VASLUI
RAPORTUL STARII DE SANATATE
A POPULAŢIEI JUDEŢULUI VASLUI
2011
Introducere
Din punct de vedere al stării de sănătate, populaţia României prezintă unii dintre cei mai defavorabili indicatori din întreaga zonă europeană, nu doar de la nivelul UE, iar in particular, raportat la populaţia judetului Vaslui, indicatorii arata o stare de sănătate precară .
Datele de morbiditate şi mortalitate analizate la 12 luni 2011comparativ cu aceeaşi perioada 2010 indică probleme de sănătate a populaţiei judeţului: mortalitate prin boli cardio-vasculare, creşterea bolilor neoplazice, precum recrudescenţa bolilor infecţioase, de la tuberculoză la cele cu transmitere sexuală.
Populaţia judetului Vaslui (453.113 locuitori) beneficiază de:servicii medicale primare – prin cele 179 cabinete medicale medicină de familie – 76 în mediul urban şi 103 în mediul rural; servicii medicale secundare – prin 103 cabinete medicale de specialitate – 97 în mediul urban şi 6 in mediul rural, 10 policlinici (cu 136 cabinete de specialitate); 125 cabinete medicină dentară – 102 cabinete in mediul urban şi 23 în mediul rural;
servicii medicale terţiare – prin 4 unităţi sanitare cu paturi (3 generale şi unul de specialite psihiatrie) din municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi şi oraşul Murgeni. Din cele patru unităţi două sunt de nivel de competenţă III - Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui şi Spitalul Municipal de Urgenţă “Elena Beldiman” Bârlad, unul de nivel IV – Spitalul Municipal “ Dimitrie Castroian” Huşi şi unul de nivel V – Spitalul de Psihiatrie Murgeni.Servicii medicale de urgenţă – Serviciul judeţean de Ambulanţă, UPU Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui - şi CPU Spitalul Municipal de Urgenţă “Elena Beldiman” Bârlad, centre de permanţă – Codăeşti, Ivănesti ,Vutcani.
Principalii indicatori ai cunoaşterii stării de sănătate comparativ 2010/ 2011
1. GRAVIDE În perioada perioada ianuarie-decembrie 2011 au
fost luate în evidenţă 3238 gravide comparativ cu 3426 gravide nou luate in evidenţă în aceeaşi perioada a anului 2010.
La sfârşitul perioadei ianuarie – decembrie 2011 au rămas in evidenţă 1441 gravide comparativ cu 1457gravide rămase în evidenţă în aceeaşi perioada a anului 2010.
2. TBC În perioada perioada ianuarie-decembrie 2011 au
fost înregistraţi .334 bolnavi de tuberculoză comparativ cu 356 bolnavi de tuberculoză în aceeaşi perioada a anului 2010.
Numărul bolnavilor noi in perioada ianuarie-decembrie 2011 a fost de 358 comparativ cu 422 bolnavi noi în aceeaşi perioadă a anului 2010.
Tuberculoza este o boală care se tratează. Tratamentul bolnavilor cu TBC este gratuit, se asigură prin program national .
Principalii indicatori ai cunoaşterii stării de sănătate comparativ 2010 /2011
3. CANCER În perioada perioada ianuarie-decembrie 2011 au fost înregistrate 1090 cazuri noi de
cancer comparativ cu 1107 cazuri noi de cancer în aceeaşi perioada a anului 2010. Numărul bolnavilor rămaşi în evidenţă la sfârşitul celor 12 luni 2011 a fost de 6519
comparativ cu 6279 bolnavi rămaşi în evidenţă în aceeaşi perioadă a anului 2010. Multe dintre cazuri provin din mediul rural şi sunt diagnosticate târziu cu această
afectiune, astfel că speranţa de viaţă scade. 4. DIABET ZAHARAT În perioada ianuarie-decembrie 2011 s-au înregistrat 1093 cazuri noi de diabet
zaharat comparativ cu 1297 cazuri noi de diabet zaharat în aceeaşi perioada a anului 2010.
Numărul bolnavilor rămaşi în evidenţă în perioada ianuarie-decembrie 2011 a fost de 16200 comparativ cu 15311 bolnavi rămaşi în evidenţă în aceeaşi perioadă a anului 2010.
Principalii indicatori ai cunoaşterii stării de sănătate comparativ 2010/ 2011
5. EVIDENŢA BOLNAVILOR PSIHICI
În perioada ianuarie-decembrie 2011 s-au înregistrat 641 cazuri noi de afecţiuni psihice comparativ cu 598 cazuri înregistrate în aceeaşi perioada a anului 2010.
Numărul bolnavilor rămaşi în evidenţă la sfarsitul anului 2011 este de 7833 comparativ cu 7329 din 2010.
6. BOLI HIPERTENSIVENumărul cazurilor este crescător: 37644 – in 2011 şi 36828 în aceeasi perioadă a anului 2010. Numărul deceselor cauzate de aceste boli este în scadere: 970 decese – 2011 şi 977 decese – 2010.
Principalii indicatori ai cunoaşterii stării de sănătate comparativ 2010 /2011
7. BOLI CEREBROVASCULARE
Indicator în creştere în ultimii ani. 2011 – 3665 cazuri 2010 – 3481 cazuri
8. CARDIOPATII ISCHEMICE
Indicator în creştere cu aproximativ 10% în fiecare an.
2011 - 19176 2010 – 18922
Principalii indicatori ai cunoaşterii stării de sănătate comparativ 2010 /2011
9. INCAPACITATEA TEMPORARĂ DE MUNCĂ
În anul 2010 numărul zilelor de CM a fost de 39821 pentru 7866 salariaţi, iar in 2011 pentru 8036 salariaţi numărul zilelor de CM a fost de 42652.
În cursul anului 2011 s-au înregistrat două sesizări de la angajatori privind eliberarea CM, sesizări care au fost directionate către CJAS Vaslui.
10. INFECŢII INTERIOARE ( intraspitalicesti)
În perioada ianuarie-decembrie 2011 au fost înregistrate 139 cazuri de infecţii interioare, număr ce ne clasează pe locul 9 pe ţară.
În aceeaşi perioada a anului 2010 au fost înregistrate 148 cazuri de infecţii interioare.
Principalii indicatori ai cunoaşterii stării de sănătate comparativ 2010/ 2011
Prezenţa bolilor infecţioase în judeţ nu e semnificativă, comparativ cu alte judeţe.
Numărul hepatitelor virale A, B,C, D, nonA, nonB – a înregistrat o scădere în anul 2011. Datorită faptului că MS a alocat suficiente fonduri pentru achiziţionarea de vaccin antihepatic s-a reuşit să se intervină optim la apariţia primelor cazuri de hepatită A.
Numărul cazurilor de BDA aproape că s-a dublat în anul 2011 comparativ cu anul 2010. Majoritatea cazurilor provin din mediul rural ca urmare a nerespectării normelor de igienă personală.
Rujeola – o boală imunizabilă, care nu ar mai trebui să apară, este prezentă in judeţ la 14 persoane, care nu au fost vaccinate.
Numărul virozelor şi pneumoniilor se situează sub media pe regiunea NE.
Nu s-au înregistrat cazuri de gripă în anul 2010 şi nici în 2011. Din cele 22000 doze de vaccin gripal pentru populaţia la risc, au fost administrate 12117 doze .
MISCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI JUDEŢULUI VASLUI
1. NATALITATEA - în scădere: Comparativ cu anul 2010 numărul născuţilor vii
scade de la 4062 la 3915 în 2011 şi determină pentru anul 2011 un proces negativ de scădere a natalităţii. Pentru perioada analizată numărul de născuti au scăzut în ambele medii.
2. MORTALITATEA GENERALĂ – în scădere: Faţă de anul 2010 numărul de decese generale
scade de la 5480 la 4963 în 2011. Pe medii se menţine tendinţa cu mai multe
decese în mediul rural – 2010: 1408 – urban şi 3934 rural; 2011: 1285 – urban şi 3553 rural.
Fenomenul se poate datora îmbătrânirii populatiei mai ales in mediul rural, migratiei populatiei tinere către mediul urban, dar şi asistenţei medicale deficitare din acest mediu.
MISCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI JUDEŢULUI VASLUI
3. SPORUL NATURAL Evoluţia natalitătii şi mortalităţii generale au determinat în anul
2011 un spor natural de -2.31, mai bun decât în anul 2010 când a avut valoarea -3.13.
4. MORTALITATEA INFANTILĂ – îşi continuă tendinţa pozitivă de scadere.
Faţă de anul 2010 decesele infantile şi mortalitatea infantilă sunt in scădere de la 41 la 32 în 2011.
5.MORTALITATEA MATERNĂ În anul 2010 s-au inregistrat 2 cazuri de deces matern, in 2011
aceeaşi perioadă 2 cazuri.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ 2010/2011 PRIVIND SOLICITAREA UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI
DIN JUDEŢ
Pe aceste paturi au fost spitalizati în anul 2010 - 95072 pacienţi, din care 54673 (~ 50%) proveneau din mediul rural.
Rata de ocupare a paturilor in anul 2010 a fost de ~ 80.90%.
Numărul deceselor înregistrate in spital 755.
În anul 2010 judeţul Vaslui dispunea de 7 unităţi spitaliceşti ce aveau în structură 2265 paturi pentru spitalizare continuă.
ANALIZĂ COMPARATIVĂ 2010/2011 PRIVIND SOLICIATREA UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI DIN JUDEŢ
În anul 2011, 3 dintre cele 7 spitale au fost desfiintate, astfel încât au rămas în cele 4 spitale 2102 paturi.
88302 pacienţi au fost îngrijiţi în spital, din care 51574 provin din mediul rural (~ 60%).
Rata de ocupare a paturilor in anul 2011 a fost de ~ 74.98%. Numărul deceselor înregistrate in spital – 704.
Concluzii:
În România modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modificări importante în ultimele decenii, în sensul creşterii prevalenţei bolilor cronice şi a mortalităţii din aceste cauze, în contextul creşterii ponderii populaţiei vârstnice, asociată cu acţiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali şi cu influenţa condiţiilor socio-economice şi de asistenţă medicală.
Concluzii:
Nu doar comparaţiile în ceea ce priveşte indicatorii stării de sănătate sunt defavorabili, ci şi cei care se referă la accesul la servicii de sănătate de bază la care judeţul Vaslui prezintă unii dintre cei mai reduşi indicatori, la aspecte precum numărul de medici, farmacişti sau asistenţi raportat la populaţie, ca şi numărul de consultaţii pe locuitori.
Cea mai mare discrepanţă se întâlneşte în mediul rural, unde numărul personalului medical în general şi al medicilor în special este de câteva ori mai mic decât în urban, acelaşi lucru fiind evident şi pentru diferite instituţii medicale, de la farmacii la spitale şi centre de sănătate.
Concluzii:
Populaţia judetului solicită asistenţa curativă, în special cea spitalicească în defavoarea celei ambulatorii şi de asistenţă primară.
Cu o treime din populaţiie care locuieşte în mediul rural, unde spitalele sunt inexistente, acest aspect duce la probleme majore în accesibilitatea la servicii de sănătate de bază.
Există un acces redus, marcat de inechităţi, la servicii sanitare de calitate, principalele diferenţe fiind înregistrate între mediul rural şi cel urban.
Concluzii:
Rata brută a mortalităţii a fost în mediul rural de aproape 3 ori mai mare decât în mediul urban ( u – 1285, r – 3553 -2011; u – 1408, r- 3934 - 2010), atât din cauza unui grad mai mare de îmbătrânire a populaţiei, dar şi datorită unor carenţe în asigurarea serviciilor de sănătate necesare.
Asigurarea populaţiei din mediul rural cu medici medicină de familie este satisfăcătoare, fiecare comună având cel puţin un cabinet medicină de familie.
Concluzii:
Nevoia de servicii medicale de specialitate la nivelul judeţului rămâne mare pentru multe dintre specialităţi: medicină de urgenţă, radiologie şi imagistică medicală, diabet, nutriţie şi alte boli metabolice, cardiologie, urologie.
Se constată faptul că populaţia este interesată de servicii medicale de calitate, fapt care se remarcă prin numărul mare de pacienţi care se adresează clinicilor din centrele universitare.
Concluzii:
În calitate de reprezentant al MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII – DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ VASLUI sprijină iniţiativele în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor medicale de calitate în judeţ şi promovează parteneriatele public - privat care ar fi în beneficiul populaţiei, precum şi alte iniţiative care ar veni în întâmpinarea nevoilor de servicii medicale pe care judeţul le are.
