1/38

Decizia nr. 73/ 2013 privind soluţionarea contestaţiei depusă de

S.C. .X. S.R.L. din .X., înregistrată la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală –

Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. .X./15.06.2011 şi reînregistrată sub nr. .X./12.11.2012

Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a fost sesizată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice .X. prin adresa nr. .X./07.11.2012 înregistrată la Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor sub nr. .X./12.11.2012 asupra reluării procedurii administrative de soluţionare a contestaţiei înregistrată la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală sub nr. .X./15.06.2011 formulată de S.C. .X. S.R.L. împotriva Deciziei de impunere nr. .X./19.05.2011 privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală şi a Raportului de inspecţie fiscală nr..X. /19.05.2011.

S.C. .X. S.R.L. este persoană juridică romană, cu capital privat, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr.X/1999 şi cod unic de înregistrare RO .X.. Sediul social al S.C. .X. S.R.L. este situat în Comuna .X., nr. .X., judeţul .X. şi are ca obiect principal de activitate: “activităţi de jocuri de noroc şi pariuri” - Cod CAEN X.

S.C. .X. S.R.L. contestă Decizia de impunere nr..X. /19.05.2011 privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală respectiv pentru suma totală de.X. lei reprezentând:

.X. lei - impozit pe profit stabilit suplimentar; .X. lei - accesorii aferente impozitului pe profit; .X. lei - TVA stabilită suplimentar de plată; .X. lei - accesorii aferente TVA stabilită suplimentar.

Agenţia Naţională de

Administrare Fiscală Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor

Str. Apolodor nr. 17 Sector 5, Bucureşti Tel : + 021 3199759 interior 2073 Fax : + 021 3368548 e-mail Contestaţii.ANAF@mfinante.ro

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

2/38

Urmare verificării efectuate la S.C. .X. S.R.L. organele de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice.X. - Activitatea de Inspecţie Fiscală au transmis Parchetului de pe lângă Tribunalul .X. sesizarea nr. .X./08.06.2011 şi Procesul verbal încheiat în data de 25.05.2011 pentru a se stabili dacă faptele reţinute întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art.214 lit.a) din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Decizia nr. .X./12.07.2011 emisă de Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, s-a suspendat soluţionarea contestaţiei formulată de S.C. .X. S.R.L. împotriva Deciziei de impunere nr..X. /19.05.2011 emisă în baza Raportului de inspecţie fiscală nr..X. /19.05.2011 până la pronunţarea unei soluţii definitive pe latura penală. Prin adresa nr. .X./17.10.2012 înregistrată la Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. .X./18.10.2012 S.C. .X. S.R.L. a comunicat Rezoluţia din 28.03.2012 pronunţată în dosarul nr. .X./P/2011 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul .X. prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numitul .X.administrator al S.C. .X. S.R.L., pentru infracţiunile prevăzute de art.6 şi art.9 alin.1 lit.a) şi lit.b) din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi Sentinţa Penală nr. .X./12.09.2012 prin care instanţa a respins definitiv recursul formulat de A.N.A.F. împotriva Rezoluţiei din 28.03.2012 pronunţată în dosarul nr. .X./P/2011 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul .X.. Având în vedere cele de mai sus, întrucât motivele pentru care s-a dispus suspendarea soluţionării contestaţiei pe cale administrativă au încetat, în conformitate cu art.214 alin.3 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare potrivit căruia: “Procedura administrativă este reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea sau, după caz, la expirarea termenului stabilit de organul de soluţionare competent potrivit alin.(2), indiferent dacă motivul care a determinat suspendarea a încetat sau nu”, Agenţia Natională de Administrare Fiscală -Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor va relua procedura administrativă de soluţionare a contestaţiei formulată de S.C. .X. S.R.L. împotriva Deciziei de impunere nr..X. /19.05.2011 emisă de organele de inspecţie fiscală din cadrul D.G.F.P. .X. în baza Raportului de inspecţie fiscală nr..X. /19.05.2011, pentru suma totală de .X. lei reprezentând:

.X. lei - impozit pe profit stabilit suplimentar;

3/38

.X. lei - accesorii aferente impozitului pe profit; .X. lei - TVA stabilită suplimentar de plată; .X. lei - accesorii aferente TVA stabilită suplimentar. I. Prin contestaţia formulată împotriva Deciziei de impunere nr. .X.

/19.05.2011 privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală emisă în baza constatărilor din Raportul de inspecţie fiscală nr..X. /19.05.2011, S.C. .X. S.R.L. invocă în susţinerea cauzei următoarele argumente:

În urma controlului efectuat de organele de inspecţie fiscală, societatea susţine că s-a ajuns la o interpretare eronată a legislaţiei în vigoare, acestea acţionând în mod voit abuziv şi neţinând cont de punctul de vedere al contestatoarei.

Societatea susţine faptul că potrivit legislaţiei în vigoare ce reglementează activitatea de exploatare a jocurilor de noroc de tipul slot-machine, documentul de înregistrare primară pe baza căruia se întocmeşte registrul de casă ce cuprinde atât încasările, cât şi plăţile pentru fiecare aparat în parte, identificat cu serie unică de fabricaţie conform H.G. nr. 870/29.07.2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr.77/2009 este: „situaţia încasărilor zilnice obţinute din activitatea de exploatare a sistemelor de tipul slot-machine (lei)”, prezentat în anexa nr.8a în H.G. nr.870/29.07.2009. Acesta este un registru cu regim special cu 100 de file, snuruit, numerotat şi înregistrat la organul fiscal competent cu administrarea din punct de vedere fiscal al organizatorului de jocuri de noroc, în speţă A.F.P. X Situaţia încasărilor zilnice cuprinde atât încasările, cât şi plăţile dintr-o zi prin diferenţa indexurilor contoarelor curente cu cele iniţiale de „in” şi „out” ce sunt sigilate de către Biroul Român de Metrologie Legală.

De asemenea, datele din acest raport zilnic se centralizează în alt document cu regim special „ situaţia încasărilor lunare obţinute din activitatea de exploatare a sistemelor de tipul slot-machine”, prezentat în anexa nr.9a în H.G. nr.870/29.07.2009.

S.C. .X. S.R.L. susţine că a înregistrat în contul 708 ca fiind venituri din activitatea de jocuri de noroc organizate, soldurile situaţiilor amintite mai sus şi invocă faptul că organele de inspecţie fiscală au considerat greşit, în mod intenţionat, totalul încasărilor (diferenţa din soldul curent şi cel initial al contorului de IN) ca fiind venituri pe care le-a impozitat cu 16% ajungând la un debit suplimentar de .X. lei şi majorări de întârziere de .X. lei, fără să ţină seama că în acelaşi document sunt şi indexurile de OUT ce reprezintă rulajul plăţilor. Acestea, ca şi rulajele de IN (încasări) sunt detaliate pe fiecare aparat în parte, iar acest document se întocmeşte în fiecare zi.

Contestatoarea invocă faptul că, referitor la veniturile din activitatea de exploatare a jocurilor de noroc, Ministerul Finanţelor Publice a adus lămuriri prin

4/38

Precizarea nr..X. din 16.09.1997 în conţinutul căreia s-a stabilit întelesul veniturilor ca fiind calculate ca “diferenţă între rulajul încasărilor pentru fiecare joc şi totalul premiilor acordate jucătorilor.”, iar potrivit legislatiei ce reglementează această activitate şi anume O.U.G. nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, H.G. nr.870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr.77/2009 şi Legea nr.246/2010 nu prevăd: „să fie ţinută evidenţa câstigurilor pe fiecare jucător, cu posibilitatea identificării acestora, confirmarea primirii premiilor sub semnătură de către jucători şi confirmarea efectuării plăţilor de către casier”. Prin această dispoziţie inventată de organele de inspecţie fiscală se încalcă prevederile art.8 pct.1 din Legea nr.677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi liberă circulaţie a acestor date.

S.C. .X. S.R.L. susţine că organele de inspecţie fiscală au efectuat un control abuziv şi anume s-au efectuat desfăşurătoare a tuturor rulajelor din centralizatoarele lunare anexate Raportului de inspecţie fiscală nr..X. /19.05.2011, neavând motiv. Nu au existat diferenţe între valorile cuprinse în acestea şi cele înregistrate în contabilitate, sau faţă de valorile din declaraţiile fiscale depuse la A.F.P. .X. în perioada verificată, deci societatea nu a avut ca scop sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale.

Contestatoarea susţine că documentul care reflectă atât încasările cât si plăţile este: „Situaţia încasărilor zilnice obţinute din activitatea de exploatare a sistemelor de tipul slot-machine (lei)” conform anexei 8a din H.G. nr.870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr.77/2009.

Rezultatul centralizatoarelor lunare a fost constituit de societate ca venit din activitatea de exploatare a jocurilor de noroc de tipul slot-machine, ce a fost împărţit conform deconturilor cu asociaţii, potrivit procentului stabilit în contractele de asociere în participaţiune cu deţinătorii de spaţiu, înregistrând astfel în contabilitate şi respectând legislaţia în vigoare.

Referitor la TVA stabilită suplimentar de plată, societatea susţine că la data achiziţionării aparatelor de joc de la furnizorii interni, obiectul de activitate al acesteia nu era „activităţi de jocuri de noroc şi pariuri”, societatea abia din data de 06.03.2009 având acest obiect de activitate, iar pentru aparatele achiziţionate de la furnizori externi (Uniunea Europeană) a fost aplicată taxarea inversă cu respectarea recomandărilor Comunităţii Europene şi potrivit art.130 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în care se prevede: „achiziţiile intracomunitare de bunuri alin.2 pct.a „utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfăşurării activităţii economice proprii.”

Societatea susţine că jocurile au fost achiziţionate în scopul vânzării, în acest sens se poate observa că în perioada controlată, aceasta a vândut un număr de X aparate pentru care s-a colectat şi plătit TVA, urmând ca în viitorul apropiat să se realizeze vânzarea acestor aparate şi atunci se va colecta TVA.

5/38

Societatea consideră că măsura neacordării dreptului de deducere a TVA aferentă achiziţiei aparatelor de joc, pe care au luat-o organele de inspecţie fiscală este netemeinică şi nelegală.

Faţă de cele invocate, societatea solicită anularea Deciziei de impunere nr. .X. /19.05.2011 privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală şi implicit corectarea Raportului de inspecţie fiscală nr..X. /19.05.2011 încheiat de organele de inspecţie fiscală.

II. Prin Decizia de impunere nr..X. /19.05.2011 privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală, emisă în baza constatărilor din Raportul de inspecţie fiscală nr..X. /19.05.2011, organele de inspecţie fiscală din cadrul D.G.F.P. .X. au stabilit obligaţii fiscale suplimentare datorate bugetului de stat de către S.C. .X. S.R.L. în sumă de lei reprezentând:

.X. lei - impozit pe profit stabilit suplimentar; .X. lei - majorări de întârziere aferente impozitului pe profit; .X. lei - TVA stabilită suplimentar de plată; .X. lei - majorări de întârziere aferente TVA stabilită suplimentar.

Perioada supusă inspecţiei fiscale: 01.01.2006-31.12.2010

Referitor la impozitul pe profit Din analiza documentelor de evidenţă contabilă întocmite de S.C. .X.

S.R.L., organele de inspecţie fiscală au constatat următoarele: În perioada verificată, S.C. .X. S.R.L. a evidenţiat în contabilitate corect

cheltuielile adiacente desfăşurării activităţii, constând în cheltuieli cu: materiale consumabile, materiale nestocate, redevenţe, locaţii, chirii, transport de bunuri şi persoane, poştale şi telecomunicaţii, serviciile bancare, serviciile executate de terţi, alte impozite şi taxe de autorizare, salarii personal şi contribuţii, dar nu a evidenţiat în contabilitate cheltuielile cu sumele de bani care au fost extrase din maşinile de joc.

În cazul în care aparatele de joc tip slot-machine au fost exploatate în comun de către S.C. .X. S.R.L. şi asociaţi în baza contractelor de asociere în participaţiune, au fost prezentate organelor de inspecţie fiscală Deconturi justificative privind încasările/cheltuielile din exploatarea jocurilor electronice cu câstiguri rezultând următoarele: - S.C. .X. S.R.L. a decontat către asociaţii săi sume din profitul net realizat de aparatele de joc (diferenţa dintre sumele de bani care au fost rulate în jocurile de noroc reprezentând sume încasate şi sumele de bani care au fost extrase din maşinile de joc) în cotele stabilite în contractele de asociere în participaţiune( 40% şi 30%);

- S.C. .X. S.R.L. a înregistrat în contabilitate în contul de venituri simbol 708 “venituri din activităţi diverse” diferenţa rămasă din profitul net realizat de

6/38

aparatele de joc în cota de 60% respectiv 70%, intrările şi ieşirile de numerar din cursul unei zile au fost înregistrate în registrul de casă la sfârşitul zilei însă aceste operaţiuni nu au fost evidenţiate la momentul efectuării lor în cursul unei zile, acest fapt fiind recunoscut şi de administratorul societăţii prin nota explicativă dată în data de 11.04.2011;

- S.C. .X. S.R.L. a întocmit în relaţia cu asociaţii săi în perioada verificată situaţiile zilnice şi lunare privind încasările şi plăţile respectiv deconturile justificative de impărţire a veniturilor şi cheltuielilor fără a întocmi balanţa de verificare distinctă pentru asocierile în participaţiune;

- S.C. .X. S.R.L. nu a calculat obligaţii de plată pentru partea din profitul brut realizat de aparatele de joc care a fost decontat către asociaţii săi în baza contractelor de asociere în participaţiune încheiate, această obligaţie fiind lăsată în sarcina asociaţilor săi.

În cazul în care aparatele de joc tip slot-machine au fost exploatate numai de către S.C. .X. S.R.L. în baza contractelor de comodat care au fost prezentate organelor de inspecţie fiscală, contestatoarea a efectuat la şfârşitul fiecărei luni doar articolul contabil 5311 “casa în lei” =708 „ venituri din activităţi diverse” cu sume reprezentând profitul total realizat de maşinile de joc. Acest fapt a fost confirmat şi de administratorul societăţii prin răspunsul dat în nota explicativă dată în data de 22.03.2011.

Organele de inspecţie fiscală au stabilit valoarea încasărilor şi plăţilor de numerar din activitatea de jocuri de noroc prin înmulţirea „intrărilor”, respectiv „ieşirilor” din coloana „ diferenţa dintre indexurile coloanelor” cu preţul pe impuls şi factorul de multiplicare înscrise în „situaţia încasărilor lunare obţinute din activitatea de exploatare a maşinilor electronice cu câstiguri”.

Astfel organul de inspecţie fiscală a constatat că în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale, S.C. .X. S.R.L. a ţinut o evidenţă nominală clară şi detaliată a câştigurilor pe aparatele de joc respectiv la punctele de lucru unde s-a desfăşurat activitatea de jocuri de noroc. Urmare verificării efectuate s-a constatat că S.C. .X. S.R.L. a evidenţiat în contabilitate şi declarat în perioada verificată venituri realizate de aparatele de joc în sumă totală de .X. lei. Situaţia centralizată a veniturilor evidenţiate în contabilitate şi declarate la organul fiscal de S.C. .X. S.R.L., precum şi cea constatată de inpecţia fiscală conform indexurilor contoarelor de intrări de numerar (IN) şi ieşirile de numerar (OUT) se prezintă astfel:

- venituri evidenţiate şi declarate (cont 708) pe perioada 2007-2010 suma de .X. lei;

- încasări constatate din contoarele de intrări numerar (IN) pe perioada 2007-2010 suma de .X. lei;

- câştiguri achitate din contoarele de ieşiri de numerar (OUT) pe perioada 2007-2010 suma de .X. lei.

7/38

Organele de inspecţie fiscală au constatat că o parte din documentele verificate nu conţineau elementele obligatorii şi anume:

- numărul documentului şi data intocmirii acestuia ; - numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care

răspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective;

- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate respectiv: date de identificare completă a persoanelor câştigătoare şi semnăturile acestora care să confirme efectiv încasarea de sume de bani sub formă de câştiguri.

De asemenea, organele de inspecţie fiscală au constatat că sumele de bani care figurează ca achitate sub formă de câştiguri nu sunt totalizate zilnic şi nici lunar pentru fiecare punct de lucru astfel încât să poată fi întocmit registrul de casă zilnic în corelaţie cu Situaţiile încasărilor zilnice şi lunare obţinute din activitatea de exploatare a maşinilor electronice cu câştiguri. Documentele prezentate la control nu conţin toate elementele necesare pentru a putea dobândi calitatea de document justificativ pentru efectuarea de plăţi către persoanele care ar fi realizat câştiguri la aparatele de joc, neexistând posibilitatea ca pe baza acestora persoanele respective să poată fi identificate. Totodată, organele de inspecţie fiscală au constatat că S.C. .X. S.R.L. nu a ţinut o evidenţă zilnică a câştigurilor pe fiecare jucător, neputându-se astfel stabili dacă au fost achitate sume de bani care depăşesc plafonul legal prevăzut de art.75 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Societatea are obligaţia de a asigura confidenţialitatea informaţiilor privind identitatea câştigurilor şi de a nu le face publice însă în acelaşi timp are şi obligaţia de a prezenta aceste informaţii organelor de inspecţie fiscală. La rândul lor, organele de inspecţie fiscală au obligaţia de a asigura confidenţialitatea informaţiilor privind identitatea câştigurilor de la aparatele de joc şi de a nu le face publice decât în condiţiile legii. Luând în considerare toate aspectele la care s-a făcut referire mai sus, organele de inspecţie fiscală au procedat la recalcularea impozitului pe profit datorat de S.C. .X. S.R.L. pentru anii 2007, 2008, 2009 şi 2010 perioada în care a desfăşurat activitate de jocuri de noroc luând în calcul ca şi venituri stabilite suplimentar suma de .X. lei. Pentru perioada trim.II 2007-31.08.2010, S.C. .X. S.R.L. a procedat la calculul amortizării liniare a X de aparate de joc cu câştiguri din dotare, stabilind o perioadă de amortizare de 8 ani. Începând cu luna iulie 2010 contestatoarea a procedat la recalcularea amortizării acestor mijloace fixe stabilind o nouă perioadă de amortizare respectiv 5 ani o nouă cheltuială privind amortizarea acestor imobilizări corporale. Deoarece aceste imobilizări corporale nu au fost reevaluate, nu au fost trecute în conservare respectiv nu a intervenit nicio modificare semnificativă a condiţiilor de utilizare o constată organele de

8/38

inspecţie fiscală că nu se justifică revizuirea de către S.C. .X. S.R.L. a duratei de amortizare stabilite iniţial de 8 ani, în conformitate cu pct.110 alin.(5) din Ordinul nr.3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.

Organele de inspecţie fiscală au constatat că S.C. .X. S.R.L. nu a ţinut o evidenţă nominală clară şi detaliată a câştigurilor la punctele de lucru unde a desfăşurat activitatea de jocuri de noroc respectiv nu a evidenţiat şi declarat ca venituri realizate valoarea totală a încasărilor de numerar care a fost rulat prin aparatele de joc. Inspecţia fiscală a constatat că totalul încasărilor de numerar realizate de aparatele de joc cu câştiguri (contoarele de IN) nu poate fi diminuat cu sume de natura cheltuielilor (plăţi) deoarece pentru aceste sume de bani (rulajul contoarelor de OUT) care ar fi fost achitate câştigătorilor, S.C. .X. S.R.L. nu deţine şi nu a prezentat organelor de inspecţie fiscală documente justificative legale de plăţi în conformitate cu prevederile Ordinului nr.1850/2004 privind registrele şi formularele financiar-contabile şi a Ordinului nr.3512/2008 privind documentele financiar-contabile. Organele de inspecţie fiscală au stabilit venituri suplimentare (încasări în numerar care trebuiau evidenţiate în contul de venituri) în sumă de .X. lei (.X. lei - .X. lei) care au fost luate în calcul la stabilirea impozitului pe profit datorat de S.C. .X. S.R.L. pentru anii 2007-2010 în conformitate cu art.19 alin.1 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru înregistrarea şi declararea veniturilor (încasărilor de numerar) şi a sumelor care figurează achitate către persoanele câştigătoare (premii şi câştiguri de natura cheltuielilor) S.C. .X. S.R.L. a practicat un mod de lucru eronat, având ca şi consecinţă diminuarea impozitului pe profit datorat către bugetul statului. Din verificarea efectuată s-a constatat că în perioada 2007-30.09.2009, S.C. .X. S.R.L. a achitat asociaţilor cu care a încheiat contracte de asociere în participaţiune suma totală de X lei reprezentând cota parte care a fost decontată către aceştia şi care a fost calculată prin aplicarea unui procent de 40% asupra venitului net (total încasări – câştiguri achitate) realizat de aparatele de joc electronice şi cu care societatea are dreptul de a diminua veniturile realizate (încasările de numerar).

De asemenea, organele de inspecţie fiscală au stabilit suma de .X. lei (.X.lei -.X.- .X.lei) ca fiind diferenţă dintre venituri realizate de S.C. .X. S.R.L. din activitatea de jocuri şi venituri evidenţiate şi declarate respectiv sumele care au fost achitate asociaţilor ca procent din contractele de asociere în participaţiune încheiate. Această diferenţă reprezintă venituri impozabile la calculul impozitului pe profit rezultând un impozit pe profit suplimentar în sumă de .X. lei. Aferent impozitului pe profit stabilit suplimentar în sumă de .X. lei, în conformitate cu art.119 alin.1 art.120 alin.1 şi art.120^1 din O.G. nr.92/2003

9/38

privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,organele de inspecţie fiscală au calculat majorări de întârziere în sumă de .X. lei (25.07.2007-10.04.2011). Referitor la taxa pe valoarea adăugată S.C. .X. S.R.L. a achiziţionat în perioada 2007-2009 în vederea deşfăşurării de activităţi de jocuri de noroc un număr de X de bucăţi aparate de joc tip slot-machine în valoare totală fără TVA de .X. lei, aceste aparate de joc au generat atât venituri, cât şi cheltuieli de exploatare. La achiziţia acestor aparate de joc tip slot-machine, S.C. .X. S.R.L. a dedus TVA în sumă totală de .X. lei (.X.+ .X.) din facturile de achiziţie emise de furnizori (interni şi externi). Astfel, la achiziţia acestor aparate de joc tip slot-machine, S.C. .X. S.R.L. a efectuat următoarele înregistrări contabile:

- pentru furnizori interni: 4426= 401 : .X. lei; - pentru furnizori din UE: 4426=4427: .X. lei (achiziţie

intracomunitară), un total de .X. lei. Organele de inspecţie fiscală au stabilit că suma de .X. lei reprezentând TVA aferentă unor achiziţii intracomunitare realizate de S.C. .X. S.R.L. şi pentru care au fost aplicate măsurile de simplificare, ar fi trebuit achitată de societate în România deoarece în această situaţie obligaţia de plată a taxei revine cumpărătorului din statul membru, respectiv S.C. .X. S.R.L., în conformitate cu prevederile legale. Activitatea de exploatare a maşinilor electronice cu câştiguri desfăşurată de S.C. .X. S.R.L. în perioada trimestrului II 2007 – 08.09.2010 reprezintă o operaţiune scutită de taxa fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii în conformitate cu art.126 alin.9 lit.c) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Acest tip de operaţiuni sunt prevăzute la art.141 alin.2 lit.c) din Codul fiscal şi ca urmare S.C. .X. S.R.L. nu trebuia să aplice măsurile de simplificare şi să deducă TVA aferentă în conformitate cu prevederile art.146 alin.1 lit.e) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Organele de inspecţie fiscală au stabilit că S.C. .X. S.R.L. este persoană juridică obligată la plata taxei pentru achiziţii intracomunitare. Astfel, prin exercitarea necuvenită a dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată S.C. .X. S.R.L. a diminuat baza de impunere cu suma de .X. lei şi totodată a TVA de plată cu suma de .X. lei. Suma de .X. lei reprezintă TVA dedusă necuvenit şi constituie debit suplimentar stabilit de organele de inspecţie fiscală în conformitate cu prevederile legale. În perioada 01.10.2009-30.11.2010 S.C. .X. S.R.L. a distribuit către asociaţii cu care a avut încheiate contracte de asociere în participaţiune cota procentuală din veniturile realizate de aparatele de joc tip slot-machine din

10/38

dotare. Aceste sume au fost înregistrate în contul de cheltuieli 658.8 având la bază facturi şi chitanţe emise de asociaţii săi. S.C. .X. S.R.L. a dedus TVA în sumă de .X. lei din facturile emise de asociaţii săi pentru partea din profitul brut realizat de maşinile electronice de joc şi distribuită către aceştia, TVA care a fost stabilită de organele de inspecţie fiscală ca neavând drept de deducere deoarece activitatea de exploatare a maşinilor electronice cu câştiguri deşfăşurată este o operaţiune scutită de taxa fără drept de deducere pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii în conformitate cu prevederile art.126 alin.9 lit.c) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Acest tip de operaţiuni sunt prevăzute la art.141 alin.2 lit.c) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Organele de inspecţie fiscală au stabilit TVA suplimentară de plată în sumă de .X. lei (.X. lei +.X. lei ). Aferent TVA stabilită suplimentar de organele de inspecţie fiscale în sumă de .X. lei, în conformitate cu art.119 alin.1 art.120 alin.1 şi art. 120^1 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare au fost calculate majorări de întârziere în sumă de .X. lei (25.04.2007-10.04.2011). III. Luând în considerare constatările organelor de inspecţie fiscală, motivele prezentate de societate, documentele existente la dosarul cauzei, precum şi prevederile legale invocate de organele de inspecţie fiscală şi de contestatoare, se reţin următoarele:

1. Referitor la impozitul pe profit stabilit suplimentar în sumă de .X. lei şi majorările de întârziere în sumă de .X. lei aferente impozitului pe profit:

1.1. În ceea ce priveşte impozitul pe profit suplimentar aferent

veniturilor impozabile constatate suplimentar în perioada 01.01.2006-31.12.2010, în sumă de .X. lei, Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin Directia Generala de Solutionare a Contestatiilor, este investită să se pronunţe dacă organele de inspecţie fiscală în mod legal au stabilit acest impozit pe profit suplimentar, în condiţile în care S.C. .X. S.R.L. a deţinut licenţa de organizare a jocurilor de noroc tip slot-machine începând cu data de 01.10.2009, dar a desfăşurat activitate de exploatare a jocurilor de noroc din anul 2007.

În fapt, organele de inspecţie fiscală au stabilit din analiza documentelor şi a evidenţei contabile aferente perioadei 01.01.2006-

11/38

31.12.2010, că S.C. .X. S.R.L. a evidenţiat în contul 708 “venituri din activităţi diverse”, la finalul fiecărei luni, soldul (diferenţa) dintre sumele de bani care au fost rulate prin aparatele jocuri de noroc tip slot-machine (sume încasate) şi sumele de bani care au fost extrase din maşinile de joc (câştiguri care figurează achitate), denaturând în acest fel impozitul pe profit datorat şi cifra de afaceri realizată. În urma verificarii efectuate a fost incheiat Raportul de Inspectie Fiscala nr..X. /2011 ce a stat la baza emiterii Deciziei de impunere nr..X. /19.05.2011 decizie ce priveste suma de .X. lei ce reprezinta: .X. lei impozit pe profit datorat de persoane juridice si .X. lei majorari de intarziere.

Organele de inspecţie fiscală au constatat că S.C. .X. S.R.L. nu a ţinut o evidenţă nominală clară şi detaliată a câştigurilor la punctele de lucru unde a desfăşurat activitatea de jocuri de noroc, respectiv nu a evidenţiat şi declarat ca venituri realizate valoarea totală a încasărilor de numerar care au fost rulate prin aparatele de joc.

De asemenea, organele de inspecţie fiscală au stabilit că S.C. .X. S.R.L. a procedat eronat, iar sumele retrase, considerate cheltuieli cu premiile acordate, contravin prevederilor art.6 alin.1 şi 2 din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pct.2 Anexa1 din Ordinul nr.3512/2008 privind documentele financiar – contabile, deoarece nu au fost prezentate documente justificative care să stea la baza acordării premiilor (liste nominale privind premiile acordate, persoane câstigătoare cu date complete de identificare a acestora, dispoziţii de plată sau alte documente evidenţiate în contabilitate).

Organele de inspecţie fiscală au stabilit suma de .X. lei ca fiind diferenţă dintre venituri realizate de S.C. .X. S.R.L. din activitatea de jocuri şi venituri evidenţiate şi declarate respectiv sumele care au fost achitate asociaţilor ca procent din contractele de asociere în participaţiune încheiate. Această diferenţă reprezintă venituri impozabile la calculul impozitului pe profit rezultând un impozit pe profit suplimentar în sumă de .X. lei şi accesorii aferente în sumă de .X. lei. Organele de inspecţie fiscală din cadrul D.G.F.P. .X. au constatat prin Raportul de inspecţie fiscală nr..X. /19.05.2011 deficienţe cu privire la faptul că aferent activităţii pentru care S.C. .X. S.R.L. este autorizată “ Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri “, nu este ţinută o evidenţă contabilă în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile H.G. nr.870/29.06.2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a O.U.G. nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Acest mod de lucru al operatorului economic a condus la diminuarea bazei impozabile şi implicit a impozitului pe profit.

12/38

În susţinerea cauzei societatea argumentează că: „potrivit legislaţiei în vigoare ce reglementează această activitate, documentul de înregistrare primară pe baza căruia se întocmeşte registrul de casă ce cuprinde atât încasările, cât şi plăţile pentru fiecare aparat în parte, identificat cu serie unică de fabricaţie conform H.G. nr. 870/29.07.2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr.77/2009 este: „situaţia încasărilor zilnice obţinute din activitatea de exploatare a sistemelor de tipul slot-machine (lei)”, prezentat în anexa nr.8a în H.G. nr.870/29.07.2009.”

De asemenea, în susţinerea cauzei societatea invocă faptul că: „potrivit legislatiei ce reglementează această activitate şi anume O.U.G. nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, H.G. nr.870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr.77/2009 şi Legea nr.246/2010 nu prevăd: „să fie ţinută evidenţa câstigurilor pe fiecare jucător, cu posibilitatea identificării acestora, confirmarea primirii premiilor sub semnătură de către jucători şi confirmarea efectuării plăţilor de către casier”, prin această dispoziţie inventată de organele de inspecţie fiscală încalcându-se prevederile art.8 pct.1 din Legea nr.677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi liberă circulaţie a acestor date.”

Societatea susţine de asemenea că organele de inspecţie fiscală consideră greşit, în mod intenţionat, totalul încasărilor (diferenţa din soldul curent şi cel initial al contorului de IN) ca fiind venituri şi le impozitează cu 16% ajungând la un debit suplimentar de .X. lei şi majorări de întârziere de .X.lei, fără să ţină seama că în acelaşi document sunt şi indexurile de OUT ce reprezintă rulajul plăţilor. Acestea, ca şi rulajele de IN (încasări) sunt detaliate pe fiecare aparat în parte iar acest document se întocmeşte în fiecare zi.

În drept, dispozitiile art.1 alin.(1) si (2) lit.e) din H.G. nr.870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr.77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, prevăd: "(1) Organizarea de jocuri de noroc se poate realiza de către operatorii economici care îndeplinesc cerinţele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă, si de prezenta hotărâre, numai în baza licenţei de organizare a jocurilor de noroc, document emis de Ministerul Finanţelor Publice prin Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, denumită în continuare comisie, în condiţiile prezentei hotărâri, pentru fiecare tip de activitate în parte". www. (2) Activităţile pentru care se poate solicita obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc sunt următoarele: [....] e) activităţi de tip slot-machine; [....]" Art. 2 alin. (1) si (2) din acelaşi act normativ stipulează :

13/38

"(1) Exploatarea jocurilor de noroc se poate realiza de către operatorii economici care îndeplinesc cerinţele prevăzute de ordonanţa de urgenţă si prezenta hotărâre si deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc. (2) Exploatarea jocurilor de noroc se poate realiza numai pe baza autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, document emis de Ministerul Finanţelor Publice, prin comisie, în condiţiile prevăzute în ordonanţa de urgenţă si în prezenta hotărâre." Din actele normative sus menţionate rezultă că organizarea de jocuri de noroc se poate realiza de către operatorii economici care îndeplinesc cerinţele prevăzute de O.U.G. nr.77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, numai în baza licenţei de organizare a jocurilor de noroc emisă de Ministerul Finanţelor Publice prin Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, pentru fiecare tip de activitate în parte. De asemenea, se reţine că pentru toate tipurile de jocuri de noroc este obligatorie deţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, respectiv a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc. Totodată, se reţine că acordarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, respectiv acordarea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc se realizează cu perceperea de taxe, nivelul acestora fiind cel prevăzut în anexa care face parte integranta din actul normativ precizat anterior. Potrivit constatărilor din Raportul de inspecţie fiscală şi anexele la acesta, S.C. .X. S.R.L. are încasări din activitatea de jocuri de noroc încă din anul 2007. În acest sens exemplificăm: Potrivit constatărilor de la pag.19 din Raportul de inspecţie fiscală :”din verificarea situaţiilor încasărilor zilnice şi lunare privind activitatea de exploatare a maşinilor electronice cu câstiguri s-a constatat că în perioada 2007-2010 S.C. .X. S.R.L. a exploatat aceste 111 bucăţi aparate de joc în următoarele spaţii (...)” De asemenea, din anexele la Raportul de inspecţie fiscală nr. nr..X. /19.05.2011, organul de soluţionare reţine, spre exemplificare, că pentru maşinile seriile: „.X., .X., .X. şi .X., contestatara a realizat încasări în perioada iunie 2007- decembrie 2007.” Având în vedere că prin contestaţie, S.C. .X. S.R.L. susţine la argumentele privind TVA că are în obiectul de activitate “ jocuri de noroc şi pariuri” începând cu data de 06.03.2009, organul de soluţionare a solicitat direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice informaţii în acest sens. Din informaţiile transmise reiese că S.C. .X. S.R.L. cu sediul în localitatea, nr.X, jud., având CUI .X. a obţinut licenţă de organizare a jocurilor de noroc tip slot-machine seria RO X valabilă de la data de 01.10.2009.

14/38

În ceea ce priveşte mijloacele de joc pentru care operatorul economic a obţinut dreptul de funcţionare, se reţine că, de exemplu, pentru mijloacele enumerate anterior, respectiv seriile .X., .X., .X. şi .X., autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc a fost obţinută la data de 01.10.2009. Astfel, pentru perioada cuprinsă între 01.01.2007 - 30.09.2009, S.C. .X. S.R.L. a desfăşurat activităţi de jocuri de noroc fără a deţine autorizaţie în acest sens. Pentru perioada 01.10.2009 - 01.10.2010, perioada pe parcursul căreia societatea a deţinut licenţa de organizare a jocurilor de noroc tip slot-machine, sunt aplicabile prevederile art.19 alin.(1) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, ce prevăd: “(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.” Aşadar, se retine, faptul că profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. De asemenea, în categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse, iar organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să conducă evidenţa contabilă cu respectarea prevederilor Legii contabilităţii nr.82/1991, republicată, respectiv aceasta va fi ţinută zilnic pe baza evidenţei tuturor operaţiunilor de exploatare. În ceea ce priveşte cheltuielile efectuate, se reţine că evidenţierea acestora în contabilitate se face pe feluri de cheltuieli, după natura lor, respectiv cheltuieli de exploatare, financiare, etc., pe baza documentelor justificative şi care angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. Prevederile art.21 alin.(1) si (4) lit.f) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, stipulează: ART. 21 Cheltuieli

15/38

“(1)Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. (4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;” iar prin H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Norme de aplicare al Codului fiscal, la pct. 44 privind art.21 alin. 4 lit.f) se prevede : „44. Înregistrările în evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementărilor contabile în vigoare”. Astfel, prevederile legale invocate stipulează expres că sunt cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, şi sunt considerate cheltuieli nedeductibile cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor. Din constatările organelor de inspecţie fiscală se reţine că în perioada verificată S.C. .X. S.R.L. nu a evidenţiat în contabilitate pe bază de documente justificative premiile acordate câstigurilor care au utilizat aparatele de joc din dotarea societăţii.

În conformitate cu prevederile art.75 alin.2, art.76 şi art.77 alin.3 şi alin. 4 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicabile în perioada de referinţă prevăd: ART. 75 Definirea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc “(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decât cele realizate la jocuri de tip cazino şi maşini electronice cu câştiguri.” ART. 76 Stabilirea venitului net din premii şi din jocuri de noroc “Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc şi suma reprezentând venit neimpozabil.” ART. 77 Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc (....)

16/38

“(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri. (4) Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de X lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.” Potrivit prevederilor art.17 cap II, sectiunea 1 din Hotararea Guvernului nr. 870/2009 jocurile de tip slotmachine sunt definite astfel: ART. 17 “(1) Mijloacele de joc incluse în categoria jocurilor tip slot-machine sunt reprezentate de maşinile, utilajele şi instalaţiile specifice asamblate din punct de vedere constructiv într-o unitate prin care în mod independent se generează elemente aleatorii bazate exclusiv pe hazard, dar şi pe dexteritatea sau abilitatea participanţilor la jocul de noroc, fără implicarea sub orice formă sau prin orice mijloc a organizatorului, personalului acestuia ori a altor persoane la selecţia sau la generarea hazardului şi la stabilirea rezultatelor jocului.” Din analiza precizarilor legale mai sus citate se retin următoarele: castigurile din jocurile de noroc de tip slot-machine sunt generate aleatoriu de masini, utilaje instalatii specifice care generează elemente aleatorii, bazate exclusiv pe hazard si pe abilitatea jucatorului fără implicarea sub orice formă sau prin orice mijloc a organizatorului, personalului acestuia ori a altor persoane la selecţia sau la generarea hazardului şi la stabilirea rezultatelor jocului. Din dispoziţiile legale menţionate rezultă că asupra mijloacelor de joc nu se poate interveni, acestea fiind securizate şi, ca atare, este exclusă orice posibilitate de a influenţa în vreun fel mijloacele de joc. Referitor la modul de inregistrare al contorilor electromagnetici pentru perioada 01.10.2009-31.12.2010 sunt aplicabile prevederile Hotărârii nr.870 din 29 iulie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc unde la art .22 si art .23 se prevede: „ART. 22 (1) Jocurile de tip slot-machine vor avea, în mod obligatoriu, în dotare contoare electromecanice neresetabile care permit evidenţierea unui număr compus din minimum 6 cifre, care vor înregistra atât sumele intrate, cât şi premiile acordate. (2) Contoarele vor fi prezentate, în mod obligatoriu, spre citire şi verificare organelor de control, la solicitarea acestora. ART. 23

17/38

(1) Exploatarea jocurilor de noroc se efectuează în conformitate cu regulamentul de ordine interioară aprobat de comisie pentru fiecare incintă, care va prevedea expres obligaţiile şi responsabilităţile fiecărei persoane care participă la exploatarea în mod direct a activităţii, astfel cum acestea sunt definite la art. 1 alin. (10) din prezenta hotărâre. (2) Evidenţa primară se ţine zilnic, pentru fiecare joc de tip slot-machine şi sistem de joc de tip jack-pot, după caz, conform modelului prezentat în anexa nr. 8 a), pentru mijloacele de joc care operează în lei, respectiv în anexa nr. 8 b), pentru mijloacele de joc care operează în valută. (3) Lunar, în ultima zi a lunii, încasările vor fi centralizate conform modelului prezentat în anexa nr. 9 a), pentru mijloacele de joc care operează în lei, respectiv în anexa nr. 9 b), pentru mijloacele de joc care operează în valută. (4) Formularele astfel completate vor fi cuprinse într-un registru special, numerotat, legat şi ştampilat de către organul fiscal competent în administrarea punctului de lucru aparţinând organizatorului respectiv. (5) Scrierile se vor face cu pix cu pastă, lizibil, fiind interzise ştersăturile sau modificările, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (6) Eventualele greşeli vor fi corectate prin bararea sumelor înregistrate greşit şi înscrierea sumelor corecte deasupra acestora, certificată prin semnătura persoanei care a completat formularul, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (7) Evidenţa contabilă va fi ţinută zilnic pe baza evidenţei tuturor operaţiunilor de exploatare.” Se retine, faptul că anexa 8a) “Situaţia încasărilor zilnice obţinute din activitatea de exploatare a sistemelor de tip slot-machine (lei)” si anexa 9a) "Situaţia încasărilor lunare obţinute din activitatea de exploatare a sistemelor de tip slot-machine (lei)", prevăzute de H.G. nr.870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, sunt documente de evidenta primara in baza carora se evidentiaza incasarile obtinute din activitatea de exploatarea a jocurilor de noroc. Aceste anexe se folosesc numai in scopul evidentierii si centralizarii incasarilor zilnice din activitatea de exploatare fiind totodata document in baza carora se intocmeste registrul de casa. Din constatările organelor de inspecţie fiscală reiese că S.C. .X. SRL nu a ţinut o evidenţă clară şi detaliată a câştigurilor pe fiecare aparat de joc şi la fiecare punct de lucru unde s-a desfăşurat activitate de jocuri de noroc, evidenţiind şi declarând în perioada verificată venituri realizate de aparatele de joc în sumă totală de.X. lei, faţă de veniturile constatate de organele de inspecţie fiscală în sumă totală de .X. lei.

18/38

În conformitate cu art.7 alin.3 din H.G. nr.870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc: “(3) Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să ţină o evidenţă unitară a activităţilor pentru care au fost autorizaţi în condiţiile ordonanţei de urgenţă şi ale prezentei hotărâri, indiferent de tipul acestora, precum şi a rezultatelor financiare aferente, organizată la nivelul domiciliului fiscal, indiferent de numărul de locaţii în care se desfăşoară activitatea.” Prevederile art.11 din acelaşi act normativ stipulează că: “ (1) Verificările efectuate de Biroul Român de Metrologie Legală pentru mijloacele maşinilor, instalaţiilor, dispozitivelor, meselor de jocuri de noroc şi pentru alte mijloace de joc, cu excepţia programelor informatice care nu fac parte integrantă din mijlocul de joc respectiv, vizează: a) verificări pentru obţinerea aprobării de tip (omologare); b) verificări tehnice iniţiale; c) verificări tehnice periodice; d) verificări tehnice după reparaţia mijlocului de joc.” (3) Verificările se efectuează de Biroul Român de Metrologie Legală în baza unei solicitări scrise depuse de operatorii economici, aceştia fiind obligaţi să suporte costurile reprezentând tarifele şi cheltuielile aferente acestor activităţi. (4) În documentele emise de Biroul Român de Metrologie Legală în vederea obţinerii autorizaţiei pentru exploatarea jocurilor de noroc se înscriu, în funcţie de tipul mijlocului de joc, următoarele informaţii: a) datele de identificare ale mijlocului de joc (seria de fabricaţie, producătorul, anul de fabricaţie); b) datele de identificare ale proprietarului de drept al mijlocului respectiv (denumirea, adresa sediului social, codul unic de înregistrare). În situaţia în care exploatarea mijlocului de joc urmează a fi realizată de alt operator economic, se vor înscrie distinct şi datele de identificare ale acestuia; c) documentele de provenienţă a mijlocului de joc; d) caracteristicile tehnice ale modului de funcţionare; e) tensiunea de alimentare; f) clasa de electrosecuritate; g) factorul de multiplicare al contoarelor; h) indexul contoarelor înainte şi după verificare; i) modalitatea de sigilare şi componentele sigilate. Cutia de protecţie a plăcii de bază şi cea a contoarelor vor fi sigilate obligatoriu; j) modalitatea prin care se realizează monitorizarea, înregistrarea şi evidenţierea tuturor operaţiunilor de exploatare. În situaţia în care cerinţele sunt îndeplinite prin intermediul dispozitivelor de tip black-box, avizul va cuprinde

19/38

informaţii privind faptul că monitorizarea, înregistrarea şi evidenţierea tuturor operaţiunilor de exploatare se realizează prin intermediul unui dispozitiv de tip black-box, datele de identificare ale acestuia, precum şi datele de identificare ale societăţii care a distribuit şi instalat dispozitivul respectiv; k) drepturile de utilizare asupra programelor informatice care fac parte integrantă din mijlocul de joc. Pe baza declaraţiei pe propria răspundere a operatorului economic solicitant, care se arhivează la nivelul Biroului Român de Metrologie Legală, se va înscrie proprietarul programului informatic.” Din Raportul de inspecţie fiscală nr..X./19.05.2011 se reţine că organele de inspecţie fiscală au stabilit valoarea încasărilor şi plăţilor de numerar din activitatea de jocuri de noroc prin înmulţirea „ intrărilor”, respectiv „ieşirilor” din coloana „ diferenţa dintre indexurile coloanelor „ cu preţul pe impuls şi factorul de multiplicare înscrise în „Situaţia încasărilor lunare obţinute din activitatea de exploatare a maşinilor electronice cu câstiguri „ care reprezintă de fapt anexa nr.9 a) prevăzută de H.G. nr.870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, situaţia centralizată a veniturilor şi cheltuielilor constatate s-a făcut pentru fiecare punct de lucru unde operatorul economic a desfăşurat activitate. Întrucât plata câştigurilor nu se face de către maşinile electronice de joc cu câştiguri ci de peronalul firmei sau de asociaţi, după caz, din gestiunea “CASA” este necesară justificarea plăţii câştigurilor cu documente de plată, având în vedere că potrivit art.12 alin.3 din H.G. nr.870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc “Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să conducă evidenţa contabilă cu respectarea prevederilor Legii contabilităţii nr.82/1991, republicată.”, iar art.23 alin.7 din acelaşi act normativ prevede că: “(7) Evidenţa contabilă va fi ţinută zilnic pe baza evidenţei tuturor operaţiunilor de exploatare.” Iar prevederile art. 74 alin.1 lit.c), stipulează că: “(1) Organizatorii de jocuri de noroc au, în funcţie de specificul activităţii de jocuri de noroc desfăşurate, următoarele obligaţii: (...) c) să ţină zilnic la fiecare sală de joc o evidenţă completă, clară şi detaliată a încasărilor realizate de fiecare mijloc de joc în parte, precum şi a premiilor sau câştigurilor acordate, în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri, în limba română.” Astfel, organizatorii de jocuri de noroc trebuie să ţină evidenţă contabilă zilnic pe baza evidenţelor tuturor operaţiunilor de exploatare.

20/38

Se reţine că sumele de bani care figurează ca achitate sub formă de câstiguri nu sunt totalizate zilnic şi nici lunar pentru fiecare punct de lucru. De asemenea, nu au fost prezentate organelor de inspecţie fiscală niciun fel de documente justificative care să ateste că pentru sumele de bani sub formă de câstiguri de la aparatele de joc au fost plătite către câstigători, iar în conformitate cu art. 6 din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: ART. 6 “(1) Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. (2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.” Asadar, faptul că orice operatiune economico-financiara efectuata se consemnează în momentul efectuării într-un document ce stă la baza inregistrarilor in contabilitate dobândind astfel calitatea de document justificativ şi atrage răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

De asemenea, art. 16 şi art 17 din actul normativ invocat anterior prevăd că: “ART. 16 Contabilitatea clienţilor şi furnizorilor, a celorlalte creanţe şi obligaţii se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.” ART. 17 “(1) Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, după caz. (2) Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, după caz. (3) Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat se ţine pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.” Deci contabilitatea obligatiilor se tine pe categorii precum si pe persoana fizică sau juridică. Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, după caz. Prin O.M.E.F. nr.3512/2008 privind documentele financiar-contabile, cu modificările şi completările ulterioare sunt prevăzute elementele principale pe care trebuie să le cuprindă documentele justificative, respectiv: “ - denumirea documentului; - denumirea/numele şi prenumele şi, după caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeşte documentul;

21/38

- numărul documentului şi data întocmirii acestuia; - menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este cazul); - conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia; - datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate, după caz; - numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective, după caz; - alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare.” Asadar, se retine, faptul că documentele ce stau la baza inregistrarilor contabile pot dobândi calitatea de document justificativ numai în conditiile în care furnizează toare informatiile prevazute de normele legale în vigoare. În anexa nr.2 Nomenclatorul, modelele şi normele de întocmire şi utilizare a registrelor şi formularelor financiar-contabile, comune pe economie, care nu au regim special de inseriere şi numerotare al aceluiasi Ordin referitor grupa IV Mijloace băneşti şi decontări se specifică faptul că Dispozitia de plata/incasare serveste ca: “dispoziţie pentru casierie, în vederea achitării în numerar a unor sume, potrivit dispoziţiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum şi a diferenţei de încasat de către titularul de avans în cazul justificarii unor sume mai mari decât avansul primit, pentru procurare de materiale etc; şi 2. Se întocmeşte într-un exemplar de compartimentul financiar-contabil: - în cazul utilizării ca dispoziţie de plata, când nu exista alte documente prin care se dispune plata (exemplu: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc); (...) - document justificativ de înregistrare în registrul de casa şi în contabilitate, în cazul plăţilor în numerar efectuate fără alt document justificativ. 5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul: (...) - date suplimentare privind beneficiarul sumei: actul de identitate, suma primită, data şi semnatura; - (...)”

22/38

Aşadar, documentul “Dispozitie de plata/incasare către caserie'” serveste ca dispozitie pentru caserie, în vederea achitarii în numerar a unor sume potrivit dispozitiilor legale. Dispozitia de plata/incasare este considerat document justificativ de inregistrare în registrul de casa si în contabilitate în cazul platilor în numerar cand plata se efectueaza fara alt document justificativ. Se reţine că justificarea plăţii câstigurilor trebuie făcută cu documente de plată care trebuie să furnizeze un minim de informaţii privind cuantumul plăţii, datele de identificare şi semnătura persoanelor care le-au întocmit, datele de identificare şi confirmarea primirii sub semnătură a sumelor de bani de către persoanele care au realizat efectiv câştiguri la aparatele de joc tip slot-machine. Se mai reţine, din documentele anexate la dosarul cauzei, faptul că în data de 23.03.2011 administratorul X pus la dispoziţia organelor de inspecţie fiscală un dosar cuprinzând 182 pagini intitulate “ situaţia plăţilor din activitatea de jocuri de noroc “ în care sunt înscrise numai numele unor persoane care ar fi realizat câstiguri la aparatele de joc şi sumele de bani care ar fi fost achitate către aceştia, documente care nu conţin elementele obligatorii stipulate de lege pentru a dobândi calitatea de document justificativ.

Având în vedere prevederile legale şi cele stabilite prin raportul de inspecţie fiscală, se reţine că suma totală achitată de S.C. .X. S.R.L. către persoane câstigătoare la aparatele de joc nu poate fi justificată de reprezentanţii legali ai societăţii cu documente întocmite în conformitate cu prevederile legale. Astfel, în condiţiile în care societatea ar fi înregistrat pe total venituri încasările realizate ar fi trebuit să evidenţieze şi cheltuielile cu premiile acordate pe baza unor documente justificative, documente pe care societatea nu le-a prezentat organelor de inspecţie fiscală deoarece nu le deţinea. Din documentele anexate la dosarul cauzei reiese şi faptul că societatea nu conduce evidenţă primară, neemitând dispoziţii de plată la eliberarea sumelor din aparatele de joc şi nici situaţie nominală cu premiile acordate potrivit H.G. nr.870/29.06.2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a O.U.G. nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, având drept consecinţă diminuarea veniturilor cu diverse plăţi cărora nu li se cunoaşte destinaţia, diminuând în acest fel baza impozabilă şi implicit profitul impozabil şi, deci impozitul pe profit datorat bugetului de stat de către contestatoare. Totodată se reţine că în perioada verificată societatea a folosit aparate de joc tip slot-machine care au fost exploatate în comun de către S.C. .X. S.R.L. şi asociaţii în baza contractelor de asociere în participaţiune şi exploatate numai de către S.C. .X. S.R.L. în baza contractelor de comodat. S.C. .X. S.R.L. nu a calculat obligatii de plată pentru partea din profitul brut realizat de aparatele de

23/38

joc care a fost decontat către asociaţii săi în baza contractelor de asociere în participaţiune încheiate, această obligaţie fiind lăsată în sarcina asociaţilor săi. Aşa cum se reţine din prevederile H.G. nr.870/2009, organizatorii de jocuri de noroc (persoane juridice care exercită cu forme legale dreptul de propietate sau de folosinţă asupra aparatelor) sunt obligati să tină evidenţa contabilă separat, până la nivelul de balanţă, pentru activităţile de jocuri de noroc, inclusiv partea aferentă asociaţilor, în cazul contractelor de asociere în participaţiune, iar în cazul nostru, această obligaţie revenea S.C. .X. S.R.L. Se mai reţine că în contractele de asociere în participaţiune, întocmite între S.C. .X. S.R.L. şi partenerii (asociaţii) săi, se stipulează la cap.IV – Clauze speciale următoarele: art.11 “S.C. .X. S.R.L. va fi reprezentată de un împuternicit care va avea următoarele atribuţii: b) va organiza şi raspunde pentru înregistrarea şi evidenţa corectă, zilnică şi lunară a încasărilor conform normelor legale în vigoare.” O.M.F.P. nr.3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, stipulează: “265. - (1) Evidenţa asocierii în participaţie se organizează atât la nivelul asocierii, cât şi în contabilitatea fiecărui coparticipant cu ajutorul contului "Decontări din operaţii în participaţie", analitic distinct pe fiecare coparticipant. Evidenţa decontărilor din operaţiuni în asocieri în participaţie, respectiv a decontării cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaţiuni în asocieri în participaţie, precum şi a sumelor virate între coparticipanţi, se realizează cu ajutorul contului "Decontări din operaţii în participaţie".” “(2) Societatea comercială care conduce evidenţa asocierii în participaţie ţine evidenţă şi întocmeşte balanţă de verificare distincte de cele corespunzătoare activităţii proprii.” “(3) În ceea ce priveşte imobilizările corporale şi necorporale puse la dispoziţia asocierii, acestea sunt cuprinse în evidenţa contabilă a celui care le deţine în proprietate. (4) Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiunile asocierilor în participaţie se contabilizează distinct de către unul din asociaţi, conform prevederilor contractului de asociere, cu respectarea prevederilor pct. 13. La sfârşitul perioadei de raportare, cheltuielile şi veniturile înregistrate pe naturi se transmit pe bază de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie.” Evidenţa decontărilor din operaţiuni în asocieri în participaţie, respectiv a decontării cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaţiuni în asocieri în participaţie, precum şi a sumelor virate între coparticipanţi, se realizează cu ajutorul contului “ decontări din operaţii în participaţie”.

24/38

Se mai reţine din prevederile enunţate faptul că S.C. .X. S.R.L. avea obligaţia să întocmească Registru de casă pentru toate operaţiunile desfăşurate în perioada verificată în care să evidenţieze încasările şi câstigurile achitate generate de aparatele de joc tip slot-machine din dotare în conformitate cu următoarele prevederi din O.M.F.P. nr.1850/2004 privind registrele şi formularele financiar-contabile, care stipulează: REGISTRU DE CASĂ (Cod 14-4-7A şi Cod 14-4-7bA) “1. Serveşte ca: - document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar, efectuate prin casieria unităţii pe baza actelor justificative; - document de stabilire, la sfârşitul fiecărei zile, a soldului de casă; - document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă.” şi actul normativ Ordinul nr.3512/2008 privind registrele şi formularele financiar-contabile, stipulează: REGISTRU DE CASĂ “1. Serveşte ca: - document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar, efectuate prin casieria unităţii pe baza actelor justificative; - document de stabilire, la sfârşitul fiecărei zile, a soldului de casă; - document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă.” 2. Se întocmeşte în două exemplare, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, zilnic, de către persoanele care au calitatea de casier, pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. La sfârşitul zilei, rândurile neutilizate din formularul cod 14-4-7A se barează. Soldul de casă al zilei precedente se reportează, după caz, pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative anexate.” Din documentele anexate la dosarul cauzei se reţine că în perioada verificată S.C. .X. S.R.L. a evidenţiat în contul 708 “venituri din activităţi diverse” soldul (diferenţa) dintre sumele de bani care au fost rulate în jocuri de noroc ( sume încasate - sume de bani care au fost extrase (retrase) din maşinile de joc), rezultate la finalul fiecărei luni, denaturând în acest fel cifra de afaceri realizată, societatea contestatoare a folosit un procedeu de lucru ce contravine reglementărilor legale în sensul că a încercat să înregistreze venituri diminuate cu sume de natura cheltuielilor fără a deţine documente justificative. În ceea ce priveşte invocarea de către contestatară a Precizărilor nr..X. din 16 septembrie 1997 pentru aplicarea prevederilor art.3 alin.(3) din

25/38

Ordonanta Guvernului nr.14/1997 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1997, pct.1 si pct. 3, se reţine că acestea nu mai au aplicabilitate întrucât Hotărârea Guvernului nr.130/1997 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 251/1999 privind condiţiile de autorizare, organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, începând cu data de 01.05.1999. Referitor la susţinerea contestatoarei potrivit căreia: “legislaţia în vigoare nu prevede să se tină evidenţa pe fiecare jucător, cu posibilitatea identificării acestora, confirmarea primirii premiilor sub semnătură de către jucători şi confirmarea efectuării plăţilor de către casier”, se reţine că într-adevăr legea specială privind organizarea activităţii de jocuri de noroc nu prevede că organizatorii de astfel de jocuri să ţină evidenţa pe fiecare câstigător în parte şi să justifice primirea premiilor de către aceştia, însă Codul fiscal considerat a fi legea ce reglementează taxele şi impozitele datorate bugetului de stat stipulează expres că pentru ca o cheltuială efectuată de un contribuabil să fie considerată cheltuială deductibilă, trebuie să fie înregistrată în contabilitate în baza unui document justificativ. De asemenea, art.65 alin.1 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stipulează expres: “(1) Contribuabilul are sarcina de a dovedi actele şi faptele care au stat la baza declaraţiilor sale şi a oricăror cereri adresate organului fiscal.” Astfel, contribuabilul avea obligaţia justificării cu documente a cheltuielilor înregistrate în contabilitate, pentru că aceste cheltuieli să fie încadrate ca şi cheltuieli deductibile. Având în vedere cele reţinute, organul de soluţionare a contestaţiei concluzionează că: - pentru perioada 01.01.2007-31.09.2009, S.C. .X. S.R.L. a desfăşurat activitate de jocuri de noroc fără să deţină autorizaţie în acest sens; - pentru perioada 01.10.2009-31.12.2009, S.C. .X. S.R.L. nu a prezentat organelor de inspecţie fiscală documente justificative prin care să demonstreze că cheltuielile efectuate cu premiile acordate jucătorilor sunt cheltuieli deductibile.

Referitor la susţinerea contestatoarei potrivit căreia: “organele de inspecţie fiscală au efectuat un control abuziv şi anume s-au efectuat desfăşurătoare a tuturor rulajelor din centralizatoarele lunare anexate Raportului de inspecţie fiscală nr..X. /19.05.2011, neavând motiv. Nu au existat diferenţe între valorile cuprinse în acestea şi cele înregistrate în contabilitate, sau cu valorile din declaraţiile fiscale depuse la A.F.P. .X. în perioada verificată, deci societatea nu a avut ca scop sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale” se reţine că potrivit prevederilor art.7 alin.(4) din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: „(4)

26/38

Organul fiscal decide asupra felului şi volumului examinărilor, în funcţie de circumstanţele fiecărui caz în parte şi de limitele prevăzute de lege.” De asemenea, pct.91.4. din H.G. nr.1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală statuează că „Stabilirea bazei de impunere, precum si a diferentelor de impozite, taxe si contributii, in activitatea de inspectie fiscala, se face pe baza evidentelor contabile, fiscale sau a oricaror alte evidente relevante pentru impunere ori folosindu-se metode de estimare in conformitate cu prevederile art. 65 din Codul de procedura fiscala.” Având în vedere cele expuse, precum şi pentru faptul că argumentele prezentate de contestatară nu sunt de natură să modifice constatările organelor de inspecţie fiscală, se vor aplica prevederile art.216 alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare, unde se stipulează: „(1) Prin decizie contestaţia va putea fi admisă, în totalitate sau în parte, ori respinsă”, coroborat cu prevederile pct.11.1 lit.a) din O.P.A.N.A.F. nr.2137/2011 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului IX din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, care precizează: “11.1. Contestaţia poate fi respinsă ca: a) neîntemeiată, în situaţia în care argumentele de fapt şi de drept prezentate în susţinerea contestaţiei nu sunt de natură să modifice cele dispuse prin actul administrativ fiscal atacat”, şi se va respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată de S.C. .X. S.R.L. pentru impozitul pe profit stabilit suplimentar aferent veniturilor stabilite suplimentar în sumă de .X. lei.

1.2. În ceea ce priveşte impozitul pe profit suplimentar aferent cheltuielilor cu amortizarea aparatelor de joc încadrate ca fiind nedeductibile, cauza supusă soluţionării este dacă Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin Directia Generala de Solutionare a Contestatiilor, in conditiile in care societatea desi contestă în totalitate impozitul pe profit stabilit suplimentar de organele de inspecţie fiscală, pentru aceste cheltuieli nu aduce argumente şi documente prin care să combată constatările organelor de inspecţie fiscală. În fapt, organele de inspectie fiscala au stabilit prin Decizia de impunere nr..X. /19.05.2011 privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala emisă in baza Raportului de inspectie fiscală nr..X. /19.05.2011 impozit pe profit suplimentar în cuantum de.X. lei.

Din constatările organelor de inspecţie fiscală se reţine faptul că la stabilirea impozitului pe profit suplimentar de plată contestat s-au avut în vedere atât veniturile impozabile suplimentare în cuantum de .X. lei, cât şi cheltuielile cu

27/38

amortizarea aparatelor de joc cu câştiguri constatate nedeductibile în sumă de .X. lei.

Prin contestaţia formulată, S.C. .X. S.R.L. deşi a contestat întregul cuantum al impozitului pe profit, pentru cheltuielile cu amortizarea stabilite ca fiind nedeductibile nu aduce nici un argument în susţinere. În drept, speţei îi sunt incidente dispoziţiile art.206 alin.(1) lit.c) şi lit.d) din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd :

“Contestatia se formuleaza in scris si va cuprinde : c) motivele de fapt si de drept , d) dovezile pe care se intemeiaza contestatia ”,

De asemenea, la pct. 2.5. din O.P.A.N.A.F. nr. 2137/2011 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului IX din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, se precizează: „Organul de soluţionare competent nu se poate substitui contestatorului cu privire la motivele de fapt şi de drept pentru care a contestat actul administrativ fiscal respectiv.” Prevederile mai sus menţionate trebuie coroborate cu cele ale 11.1. lit. b) din acelaşi act normativ, care stipuleaza:

“Contestatia poate fi respinsa ca [....] nemotivata, in situatia in care contestatorul nu prezinta argumente de fapt si de drept in sustinerea contestatiei sau argumentele aduse nu sunt incidente cauzei supusa solutionarii ”.

Din dispoziţiile legale invocate mai sus, se reţine că în contestaţie societatea trebuie să menţioneze atât motivele de drept şi de fapt, precum şi dovezile pe care se întemeiează aceasta, organele de soluţionare neputându-se substitui contestatoarei cu privire la motivele pentru care înţelege să conteste un act administrativ fiscal. Potrivit doctrinei, se reţine că încă din dreptul roman a fost consacrat principiul potrivit căruia cel ce afirmă o pretenţie în justiţie trebuie să o dovedească, regulă tradiţională exprimată prin adagiul latin „actor incumbit probatio”, principiul fiind consfinţit de art.249 „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”, şi art.250 „Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumţii, mărturisirea uneia dintre părţi, făcută din proprie iniţiativă sau obţinută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la faţa locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege” din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, coroborat cu prevederile art.65 alin.1 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

28/38

potrivit cărora: “Contribuabilul are sarcina de a dovedi actele şi faptele care au stat la baza declaraţiilor sale şi a oricăror cereri adresate organului fiscal.”

Având în vedere cele de mai sus, întrucât contestatorul este cel care invocă în sprijinul pretenţiilor sale o anumită stare de fapt, afirmând o pretenţie în procedura administrativă, constatarea care se impune, una naturală şi de o implacabilă logică juridică, este aceea că sarcina probei revine contestatorului.

Se reţine că sarcina probei nu implică un drept al contestatorului, ci un imperativ al interesului personal al acestuia care invocă o pretenţie în cadrul căii administrative de atac, neprobarea cererii afirmate determinând respingerea contestaţiei.

În sensul celor de mai sus s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. .X./18.06.2010, în considerentele căreia se precizează: „motivarea contestaţiei în procedura administrativă se poate face sub sancţiunea decăderii în termen de 30 de zile în care se poate şi formula contestaţia administrativă, iar nedepunerea motivelor în acest termen duce la respingerea contestaţiei ca nemotivată.”

Din documentele existente la dosarul cauzei se retine ca S.C. .X. S.R.L. deşi a contestat întregul cuantum al impozitului pe profit, pentru cheltuielile cu amortizarea aparatelor de joc cu câştiguri stabilite ca fiind nedeductibile de organele de inspecţie fiscală nu aduce nici un argument în susţinere.

Având în vedere cele retinute mai sus cu privire la cheltuielile cu amortizarea aparatelor de joc cu câştiguri constatate nedeductibile în sumă de .X. lei, urmează a se respinge contestatia ca nemotivată în baza prevederilor art.216 alin.1 din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu prevederile pct.11.1 lit. b) din O.P.A.N.A.F. nr.2137/2011 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului IX din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Având în vedere cele reţinute la cap.III pct.1.1 şi pct.1.2., în baza prevederilor art.216 alin.1 din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu prevederile pct.11.1 lit.a) şi lit.b) din O.P.A.N.A.F. nr.2137/2011 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului IX din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, se va respinge ca neîntemeiată şi nemotivată contestaţia formulată de S.C. .X. S.R.L. pentru pentru impozitul pe profit în sumă de .X. lei stabilit suplimentar.

29/38

În ceea ce priveste suma de .X. lei reprezentand majorari de intarziere si penalitati de intarziere aferente impozitului pe profit în sumă de .X. lei stabilit suplimentar de plata de organele de inspectie fiscala prin Decizia de impunere nr..X. /19.05.2011 privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala emisă in baza Raportului de inspectie fiscală nr..X. /19.05.2011 se retine că acestea reprezinta accesorii aferente impozitului pe profit şi potrivit principiului de drept “accesorium sequitur principale”, urmează calea principalului.

Astfel, având în vedere că prin prezenta decizie a fost respinsă ca neîntemeiată şi nemotivată contestaţia formulată de S.C. .X. S.R.L. pentru suma de .X. lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar de plată şi întrucât prin contestaţie nu sunt aduse argumente privind calculul eronat al acestor accesorii, se va respinge contestaţia ca neîntemeiată şi nemotivată şi pentru suma de.X. lei reprezentând accesorii aferente impozitului pe profit. 2. Referitor la suma de .X. lei reprezentând taxa pe valoarea adăugată şi accesoriile aferente în sumă de .X. lei: 2.1. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor este investită să se pronunţe dacă în mod legal organele de inspecţie fiscală nu au acordat contestatarei drept de deducere pentru taxă pe valoarea adăugată în sumă de .X. lei aferentă facturilor de achiziţie a aparatelor de joc tip slot–machine de la furnizori externi şi interni, în condiţiile în care din constatările din raportul de inspecţie fiscală ce a stat la baza deciziei de impunere contestate nu rezultă situaţia de fapt.

În fapt, potrivit constatărilor din Raportul de inspecţie fiscală nr..X.- /19.05.2011, S.C. .X. S.R.L. a achiziţionat în perioada 2007-2009 un număr de X aparate de joc tip slot-machine atât de la furnizori interni, cât şi din spaţiul intracomunitar (Germania), din care X de bucăţi au fost revândute, iar pentru cele X de bucăţi aparate de joc tip slot-machine în valoare totală de .X.lei, fără TVA, aparate de joc care au generat atât venituri, cât şi cheltuieli de exploatare, la achiziţia acestor aparate de joc tip slot-machine, S.C. .X. S.R.L. a dedus TVA în sumă totală de .X. lei (.X. lei de la furnizorii interni + .X. lei pentru furnizorii din UE).

Organele de inspecţie fiscală au stabilit că activitatea de exploatare a maşinilor electronice cu câstiguri desfăşurată de S.C. .X. S.R.L. în perioada trim.II 2007-08.09.2010 reprezintă o operaţiune scutită de taxa fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii în conformitate cu art.126 alin.9 lit.c) din

30/38

Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Acest tip de operaţiuni sunt prevăzute la art.141 alin.2 lit.c) din Codul fiscal.

În argumentarea cauzei societatea susţine că: „la data achiziţionării aparatelor de joc de la furnizorii interni, obiectul de activitate al acesteia nu era „activităţi de jocuri de noroc şi pariuri”, societatea abia din data de 06.03.2009 având acel obiect de activitate, iar pentru aparatele achiziţionate de la furnizori externi (Uniunea Europeană) a fost aplicată taxarea inversă cu respectarea recomandărilor Comunităţii Europene şi potrivit art.130 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în care se prevede: „ achiziţiile intracomunitare de bunuri alin.2 pct.a „utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfăşurării activităţii economice proprii.”

În drept, potrivit prevederilor art.145 alin.1 şi alin.2 lit.a) din Legea

nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,: Sfera de aplicare a dreptului de deducere “ (1) Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii taxei. (2) Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni: a) operaţiuni taxabile”(...).

Potrivit acestor prevederi legale, se reţine faptul că orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul operaţiunilor taxabile. În speţă sunt incidente şi prevederile art.146 alin.1 lit.a) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora :

“ Condiţii de exercitare a dreptului de deducere (1) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : a) pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său de către o persoană impozabilă, să deţină o factură emisă în conformitate cu prevederile art. 155 alin.(5)”, coroborate cu prevederile art.155 alin.5 din acelaşi act normativ: „Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii: a) numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifică factura în mod unic; b) data emiterii facturii; c) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art.153, după caz, ale persoanei impozabile care emite factura;

31/38

d) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art.153, ale reprezentantului fiscal, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este stabilit în România şi şi-a desemnat un reprezentant fiscal, dacă acesta din urmă este persoana obligată la plata taxei; e) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art.153, ale cumpărătorului de bunuri sau servicii, după caz; f) numele şi adresa cumpărătorului, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care cumpărătorul este înregistrat, conform art. 153, precum şi adresa exactă a locului în care au fost transferate bunurile, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. d); g) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art.153, ale reprezentantului fiscal, în cazul în care cealaltă parte contractantă nu este stabilită în România şi şi-a desemnat un reprezentant fiscal în România, în cazul în care reprezentantul fiscal este persoană obligată la plata taxei; h) codul de înregistrare în scopuri de TVA furnizat de client prestatorului, pentru serviciile prevăzute la art.133 alin.(2) lit. c) - f), lit. h) pct. 2 şi lit. i); i) codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care se identifică cumpărătorul în celălalt stat membru, în cazul operaţiunii prevăzute la art. 143 alin.(2) lit. a); j) codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat în alt stat membru şi sub care a efectuat achiziţia intracomunitară în România, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, prevăzut la art.153 sau 153^1, al cumpărătorului, în cazul aplicării art.126 alin.(4) lit.b);” Potrivit prevederilor legale menţionate mai sus, se reţine că pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente intrărilor, contribuabilii sunt obligaţi să justifice suma taxei pe valoarea adăugată prin documente întocmite conform legii, pentru bunurile şi serviciile cumpărate de la furnizori din tară.

În ceea ce priveşte achiziţia aparatelor de joc de la furnizori externi, art. 146 alin.1 lit e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, stipulează: “ART. 146 Condiţii de exercitare a dreptului de deducere e) pentru taxa aferentă unei achiziţii intracomunitare de bunuri:

1. să deţină o factură sau documentul prevăzut la art. 155^1 alin. (1);

2. să înregistreze taxa ca taxă colectată în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea;”,

32/38

Astfel, pentru exercitarea taxei pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor intracomunitare de bunuri, contribuabilul trebuie să deţină o factură întocmită conform prevederilor Codului fiscal şi să înregistreze taxa ca taxă colectată în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea, condiţiii ce trebuie îndeplinite cumulativ. Din constatările organelor de inspecţie fiscală reiese că S.C. .X. SRL a achiziţionat în perioada 2007 – 2009 un număr de X aparate de joc tip slot – machine atat de la furnizori interni, cât şi din spaţiul intracomunitar (Germania). Din totalul celor X aparate de joc achiziţionate, un număr de X bucăţi au fost revândute de S.C. .X. SRL.

Prin raportul de inspecţie fiscală însă organele de inspecţie fiscală nu au analizat dacă achiziţiile efectuate de contribuabil de la furnizori interni sunt efectuate în scopul operaţiunilor taxabile, iar pentru cele achiziţionate de la furnizori externi deţin facturi întocmită conform prevederilor Codului fiscal şi au înregistrat taxa ca taxă colectată în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea, având în vedere că:

- din contestaţie rezultă că aceste bunuri au fost achiziţionate în scopul revânzării;

- ulterior achiziţionării, o parte din bunurile achiziţionate au fost utilizate pentru desfăşurarea activităţii proprii;

- prin contestaţie S.C. .X. SRL susţine că la data achiziţionării aparatelor de joc nu avea în obiectul de activitate jocuri de noroc şi pariuri;

- societatea a obţinut licenţă de organizare a jocurilor de noroc tip slot-machine abia la data de 01.10.2009.

De asemenea, organul de soluţionare a contestaţiei reţine că art.141 alin. (2) lit.c) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, invocat de organele de inspecţie fiscală reglementează operaţiunile scutite de taxă pe valoarea adăugată şi nu achiziţia de bunuri şi servicii.

Având în vedere prevederile art.7 alin.2 si alin.3 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: „(2)Organul fiscal este îndreptăţit să examineze, din oficiu, starea de fapt, să obţină şi să utilizeze toate informaţiile şi documentele necesare pentru determinarea corectă a situaţiei fiscale a contribuabilului. În analiza efectuată organul fiscal va identifica şi va avea în vedere toate circumstanţele edificatoare ale fiecărui caz.

(3) Organul fiscal are obligaţia să examineze în mod obiectiv starea de fapt, precum şi să îndrume contribuabilii pentru depunerea

33/38

declaraţiilor şi a altor documente, pentru corectarea declaraţiilor sau a documentelor, ori de câte ori este cazul.”

Şi ale art.94 alin.(2) din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: “(2) Inspecţia fiscală are următoarele atribuţii: a) constatarea şi investigarea fiscală a tuturor actelor şi faptelor rezultând din activitatea contribuabilului supus inspecţiei sau altor persoane privind legalitatea şi conformitatea declaraţiilor fiscale, corectitudinea şi exactitatea îndeplinirii obligaţiilor fiscale, în vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale; b) analiza şi evaluarea informaţiilor fiscale, în vederea confruntării declaraţiilor fiscale cu informaţiile proprii sau din alte surse; c) sancţionarea potrivit legii a faptelor constatate şi dispunerea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea abaterilor de la prevederile legislaţiei fiscale.” Se reţine că organele de inspecţie fiscală trebuie sa depuna toate diligentele pentru determinarea corecta a situatiei fiscale a contribuabilului si in acest scop sa-si exercite rolul sau activ, fiind indreptatit sa obtina si sa utilizeze toate informatiile si documentele pe care le considera utile in functie de circumstantele fiecarui caz in parte si de limitele prevazute de lege. Potrivit celor prezentate în considerentele prezentei decizii organul de soluţionare a contestaţiei nu se poate pronunţa cu privire la dreptul de deducere a TVA aferentă facturilor de achiziţie a aparatelor de joc tip slot-machine de la furnizori externi sau interni.

Ca urmare, se reţine ca necesară reanalizarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă acestor achiziţiilor în funcţie de prevederile legale incidente.

Având în vedere cele contradicţiile între constatările organelor de inspecţie fiscală şi temeiurile de drept invocate de către acestea, în temeiul art. 216 alin.(3) din Ordonanţa Guvernului nr.92/003 privind Codul de procedură fiscală, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede: „(3) Prin decizie se poate desfiinţa total sau parţial actul administrativ atacat, situaţie în care urmează să se încheie un nou act administrativ fiscal care va avea în vedere strict considerentele deciziei de soluţionare” coroborate cu prevederile alin.3^1 al aceluiasi articol si cu cele ale pct.11.6 din Ordinul Presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr.2137/2011 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului IX din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, potrivit carora ”Decizia de desfiinţare va fi pusă în executare în termen de 30 de zile de la data comunicării, iar verificarea va viza strict aceeaşi perioadă şi acelaşi obiect al contestaţiei pentru care s-a emis decizia, inclusiv pentru calculul accesoriilor aferente”, se va desfiinta parţial Decizia de impunere nr..X.

34/38

/19.05.2011 privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala emisă in baza Raportului de inspectie fiscală nr..X. /19.05.2011, respectiv pentru suma de .X. lei reprezentând taxa pe valoarea adăugată stabilită suplimentar de plată, urmând ca organele de inspecţie fiscală, printr-o altă echipă decât cea care a întocmit actul de control contestat, să reanalizeze acest capăt de cerere şi să facă aplicaţiunea tuturor prevederilor legale incidente situaţiei de fapt aşa cum s-a reţinut prin prezenta decizie.

2.2. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor este investită să se pronunţe dacă societatea are drept de deducere pentru taxă pe valoarea adăugată în sumă de .X. lei aferentă facturilor emise de asociaţii societăţii contestatoare pentru partea din profitul brut realizat de maşinile electronice de joc şi distribuită către acestia, in conditiile in care societatea desi contestă în totalitate taxa pe valoarea adăugată stabilită suplimentar de organele de inspecţie fiscală, pentru TVA în sumă de .X.lei nu aduce argumente şi documente prin care să combată constatările organelor de inspecţie fiscală.

În fapt, S.C. .X. S.R.L. în perioada 01.10.2009-30.11.2010 a distribuit către asociaţii cu care a avut încheiate contracte de asociere în participaţiune cota procentuală din veniturile realizate de aparatele de joc tip slot-machine din dotare, sume care au fost înregistrate în contul de cheltuieli 658.8 având la bază facturi şi chitanţe emise de către asociaţii săi.

Organele de inspecţie fiscală au stabilit că S.C. .X. S.R.L. a dedus TVA în sumă de X lei din facturile emise de asociaţii săi în perioada 01.10.2009-30.11.2010 pentru partea din profitul brut realizat de maşinile electronice de joc şi distribuită către aceştia, fapt ce contravine prevederilor art.126 alin.9 lit.c) şi art.141 alin.2 lit.c) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin contestaţia formulată, S.C. .X. S.R.L. deşi a contestat întregul cuantum al taxei pe valoarea adăugată, pentru taxă pe valoarea adăugată în sumă de .X. lei aferentă facturilor emise de asociaţii societăţii contestatoare pentru partea din profitul brut realizat de maşinile electronice de joc şi distribuită către acestia, nu aduce argumente şi documente prin care să combată constatările organelor de inspecţie fiscală.

În drept, speţei îi sunt incidente dispoziţiile art.206 alin.(1) lit.c) şi lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd :

35/38

“Contestatia se formuleaza in scris si va cuprinde : c) motivele de fapt si de drept , d) dovezile pe care se intemeiaza contestatia ”,

De asemenea, la pct.2.5. din O.P.A.N.A.F. nr.2137/2011 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului IX din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, se precizează: „Organul de soluţionare competent nu se poate substitui contestatorului cu privire la motivele de fapt şi de drept pentru care a contestat actul administrativ fiscal respectiv.” Prevederile mai sus menţionate trebuie coroborate cu cele ale 11.1. lit. b) din acelaşi act normativ, care stipuleaza: “Contestatia poate fi respinsa ca: [....] b) nemotivata, in situatia in care contestatorul nu prezinta argumente de fapt si de drept in sustinerea contestatiei sau argumentele aduse nu sunt incidente cauzei supusa solutionarii ”.

Din dispoziţiile legale invocate mai sus, se reţine că în contestaţie societatea trebuie să menţioneze atât motivele de drept şi de fapt, precum şi dovezile pe care se întemeiează aceasta, organele de soluţionare neputându-se substitui contestatoarei cu privire la motivele pentru care înţelege să conteste un act administrativ fiscal. Potrivit doctrinei, se reţine că încă din dreptul roman a fost consacrat principiul potrivit căruia cel ce afirmă o pretenţie în justiţie trebuie să o dovedească, regulă tradiţională exprimată prin adagiul latin „actor incumbit probatio”, principiul fiind consfinţit de art.249 „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”, şi art.250 „Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumţii, mărturisirea uneia dintre părţi, făcută din proprie iniţiativă sau obţinută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la faţa locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege” din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, coroborat cu prevederile art.65 alin.1 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: “Contribuabilul are sarcina de a dovedi actele şi faptele care au stat la baza declaraţiilor sale şi a oricăror cereri adresate organului fiscal.”

Având în vedere cele de mai sus, întrucât contestatorul este cel care invocă în sprijinul pretenţiilor sale o anumită stare de fapt, afirmând o pretenţie în procedura administrativă, constatarea care se impune, una naturală şi de o implacabilă logică juridică, este aceea că sarcina probei revine contestatorului.

Se reţine că sarcina probei nu implică un drept al contestatorului, ci un imperativ al interesului personal al acestuia care invocă o pretenţie în cadrul căii

36/38

administrative de atac, neprobarea cererii afirmate determinând respingerea contestaţiei.

În sensul celor de mai sus s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. .X./18.06.2010, în considerentele căreia se precizează: „motivarea contestaţiei în procedura administrativă se poate face sub sancţiunea decăderii în termen de 30 de zile în care se poate şi formula contestaţia administrativă, iar nedepunerea motivelor în acest termen duce la respingerea contestaţiei ca nemotivată.”

Din documentele existente la dosarul cauzei se retine ca S.C. .X. S.R.L. deşi a contestat întregul cuantum al taxei pe valoarea adăugată, pentru taxă pe valoarea adăugată în sumă de X lei aferentă facturilor emise de asociaţii societăţii contestatoare pentru partea din profitul brut realizat de maşinile electronice de joc şi distribuită către acestia, nu aduce argumente şi documente prin care să combată constatările organelor de inspecţie fiscală.

Prin urmare, in baza art.216 alin.(1) din O.G. nr.92/2003 privind Codul

de procedura fiscala, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborat cu pct.11.1 lit.b) din O.P.A.N.A.F. nr.2137/2011 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului IX din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, citat mai sus, se va respinge ca nemotivata si nesustinuta cu documente contestaţia formulată de S.C. .X. S.R.L. pentru suma de .X. lei reprezentând taxa pe valoarea adăugată stabilită suplimentar de plată. În ceea ce priveste suma totală de .X. lei reprezentand majorari de intarziere si penalitati de intarziere aferente TVA în sumă de .X. lei stabilită suplimentar de plata de organele de inspectie fiscala prin Decizia de impunere nr..X. /19.05.2011 privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala emisă in baza Raportului de inspectie fiscală nr..X. /19.05.2011 se retine că, acestea reprezinta accesorii aferente taxei pe valoarea adaugata şi potrivit principiului de drept “accesorium sequitur principale”, urmează calea principalului.

Astfel, având în vedere că la cap. III pct. 2.1. din prezenta decizie a fost desfiinţată parţial decizia de impunere contestată pentru suma de .X. lei, iar la pct. 2.2. a fost respinsă ca nemotivată contestaţia formulată de S.C. .X. S.R.L. pentru suma de .X. lei, organul de soluţionare a contestaţiei aflându-se în imposibilitatea defalcării accesoriilor aferente TVA pentru care s-a desfiinţat decizia de impunere de cuantumul accesoriilor aferente TVA datorată bugetului de stat, în temeiul art.216 alin.(3) din Ordonanţa Guvernului nr.92/003 privind Codul de procedură fiscală, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede: „(3) Prin decizie se poate desfiinţa total sau parţial

37/38

actul administrativ atacat, situaţie în care urmează să se încheie un nou act administrativ fiscal care va avea în vedere strict considerentele deciziei de soluţionare” se va desfiinta parţial Decizia nr. de impunere nr..X./19.05.2011 privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala emisă in baza Raportului de inspectie fiscală nr..X./19.05.2011 şi pentru suma de .X. lei reprezentand majorari de intarziere si penalitati de intarziere aferente TVA în sumă de .X. lei, urmând ca organele de inspecţie fiscală, printr-o altă echipă decât cea care a întocmit actul de control contestat, să recalculeze cuantumul acestora în funcţie şi de cele constatate la reanalizare.

Pentru considerentele reţinute, în temeiul prevederilor legale invocate în conţinutul deciziei, precum şi în baza art.216 alin.(1), alin.(3) şi alin.(3^1) din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu pct.11.1 lit.a) şi lit.b), precum şi cu pct. 11.6 din Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.2137/2011 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului IX din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, se: DECIDE

1. Respingerea ca neîntemeiată şi nemotivată a contestaţiei formulată de S.C. .X. S.R.L. împotriva Deciziei de impunere nr..X/19.05.2011 privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală emisă de organele de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Judeţului .X. pentru suma de . .X. lei reprezentând:

- .X. lei - impozit pe profit stabilit suplimentar; - .X. lei - accesorii aferente impozitului pe profit. 2. Respingerea ca nemotivată a contestaţiei formulată de S.C. .X.

S.R.L. împotriva Deciziei de impunere nr..X. /19.05.2011 privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală emisă de organele de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Judeţului .X. pentru suma de .X., reprezentând TVA stabilită suplimentar de plată.

3. Desfiintarea parţială a Deciziei de impunere nr..X. /19.05.2011

privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală emisă de organele de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Judeţului .X., pentru suma de.X. lei, reprezentând:

- .X. lei - TVA stabilită suplimentar de plată; - .X. lei - accesorii aferente TVA stabilită suplimentar.

38/38

Prezenta decizie poate fi atacată la Curtea de Apel .X. sau la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni de la data comunicării. DIRECTOR GENERAL .X. Şef serviciu: Consilier superior: Şef serv. juridic .X. .X. .X.