Date post: | 05-Feb-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | truongtram |
View: | 243 times |
Download: | 0 times |
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE PENALE ŞI CRIMINOLOGIE APLICATĂ
„APROB”
Rector V. Bujor
___ ______________ 2014
Catedra Ştiinţe juridice şi securitate criminologică
Curriculum la disciplina
CRIMINALISTICĂ
Autor: Chirilă Mihail
Anii de studii: 2014 şi urm.
Semestrul: VI
Evaluare: examen
Puncte credite: 6
APROBAT
la şedinţa Comisiei ştiinţifico-didactice a
catedrei Ştiinţe juridice şi securitate criminologică
2014
APROBAT
Preşedintele Comisiei, la şedinţa catedrei
O. Bejan, dr. Ştiinţe juridice şi securitate criminologică
Proces-verbal nr. din
Şef al catedrei
V. Guţuleac, dr., prof. univ.
Chişinău 2014
2
I. PRELIMINARII
La începutul mileniului al treilea s-a observat că criminalitatea capătă noi forme, tot mai
sofisticate, impertinente şi periculoase. Eforturile depuse de societate în vederea combaterii
criminalităţii au dat anumite rezultate. La obţinerea acestor succese a contribuit şi ştiinţa judiciară -
criminalistica, care se află permanent în căutarea celor mai eficiente mijloace şi metode pentru a
face faţă fenomenului infracţional.
Disciplina Criminalistica reprezintă o ştiinţă judiciară care studiază legităţile de formare a
urmelor infracţionale şi elaborează metode şi mijloace destinate administrării probelor în justiţia
penală, prin aceasta contribuind la descoperirea şi prevenirea infracţiunilor. La elaborarea
metodelor, mijloacelor şi procedeelor noi de combatere a criminalităţii este valorificată experienţa
acumulată de-a lungul anilor în prevenirea, descoperirea şi cercetarea infracţiunilor prin mijloace,
metode şi procedee de activitate performante, puse la dispoziţie de ştiinţa şi tehnica modernă.
Studierea acestei disciplini de către studenţii facultăţilor de drept asigură crearea unor
aptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice absolut
necesare specialiştilor abilitaţi cu descoperirea faptelor infracţionale şi înfăptuirea justiţiei penale.
De asemenea deprinderile create în urma studierii disciplinei în cauză contribuie la formarea
complexă şi multilaterală a juristului ca profesie.
Specialiştii ce posedă cunoştinţele în cauză îşi pot realiza pe deplin activitatea în domeniul
urmăririi penale, învinuirii de stat, activităţii judiciare, avocaturii, securităţii statului, expertizei
judiciare şi protejării valorilor sociale de atentate distructive.
Modulul disciplinei este destinat înţelegerii profunde şi complexe de către studenţii facultăţilor
de drept a bazelor ştiinţifice şi a metodologiei criminalistice, precum şi autoperfecţionării continue
în domeniul jurisprudenţei.
3
II. OBIECTIVELE DISCIPLINEI
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- Să definească bazele ştiinţifice ale cunoaşterii retrospective a faptelor ce constituie
infracţiuni;
- Să determine obiectul de studiu şi metodologia criminalistică;
- Să cunoască legităţile creării şi investigării probelor infracţiunii;
- Să cunoască tehnologia şi tehnicile de administrare a probelor materiale şi testimoniale ale
infracţiunii;
- Să determine premisele ştiinţifice ale identificării criminalistice;
- Să cunoască impactul cuceririlor altor ramuri şi domenii ştiinţifice asupra consolidării şi
dezvoltării în perspectivă a criminalisticii.
La nivel de aplicare:
- Să aplice metodele şi mijloacele tehnico-ştiinţifice de cercetare criminalistică necesare
descoperirii faptelor penale;
- Să adapteze la necesităţile practicii de investigare criminalistică realizările altor ştiinţe, cum
ar fi chimia, fizica, matematica, cibernetica, biologia, logica, psihologia, etc.;
- Să utilizeze noile metode şi procedee tactice de organizare şi efectuare a acţiunilor de
urmărire penală, necesare stabilirii adevărului într-un proces penal;
- Să folosescă cu cunoştinţă de cauză mijloacele tehnice şi metodele de aplicare a acestora în
activitatea operativă de prevenire şi curmare a infracţiunilor;
- Să manifeste atitudine adecvată în situaţiile aplicării incorecte a metodelor şi mijloacelor de
administrare a probelor;
- Să utilizeze datele privind practica infracţională la elaborarea metodicelor de investigaţie,
specifice anumitor categorii de infracţiuni.
La nivel de integrare:
- Să aprecieze importanţa criminalisticii la combaterea fenomenului infracţional;
- Să argumenteze locul pe care îl ocupă criminalistica în sistemul ştiinţelor juridice;
- Să argumenteze legătura criminalisticii cu ştiinţele naturale;
- Să recomande decizii optime în situaţii problematice în activitatea de urmărire penală;
- Să propună iniţiative de perfecţionare a legislaţiei şi practicii de urmărire penală;
- Să elaboreze modele (argumentate ştiinţific) de organizare şi planificare a activităţii de
cercetare a faptelor penale;
- Să formuleze propuneri concrete privind metodica cercetării unor categorii de infracţiuni noi
(apărute pe parcursul ultimilor 15-20 ani).
4
III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Codul
disciplinei
Anul
de
studiu
Semestrul
Numărul de
ore Evaluarea
Responsabil
de disciplină P S L I Nr.credite Forma de
evaluare
III
VI
40
40
20 30
60
5
Examen
Chirilă M.
Costişan V.
PROGRAMĂ ANALITICĂ
Tema 1. Criminalistica - ştiinţa investigării ştiinţifice a infracţiunilor
Noţiunea şi obiectul de studiu al criminalisticii. Principiile criminalisticii. Sarcinile
criminalisticii. Sistemul criminalisticii. Metodele criminalisticii. Locul criminalisticii în sistemul
ştiinţelor juridice, judiciare, tehnice şi naturale.
Tema 2. Identificarea criminalistică
Noţiunea şi importanţa identificării criminalistice. Premisele ştiinţifice ale identificării
criminalistice. Obiectele identificării criminalistice. Genurile identificării criminalistice. Etapele
identificării criminalistice. Stabilirea întregului după părţile componente - variantă a identificării
criminalistice. Conţinutul raportului de expertiză.
Tema 3. Tehnica criminalistică Noţiunea şi importanţa tehnicii criminalistice. Bazele ştiinţifice ale tehnicii criminalistice.
Clasificarea tehnicii criminalistice. Aportul tehnicii criminalistice la elaborarea metodelor şi
mijloacelor de descoperire şi prevenire a infracţiunilor. Tehnica criminalisticâ de câmp. Tehnica
criminalistică de examinare a urmelor şi a altor mijloace materiale de probă.
Tema 4. Fotografia judiciară Noţiunea şi importanţa fotografiei judiciare. Elemente de tehnica fotografică. Sistemul şi
sarcinile fotografiei judiciare. Metodele fotografiei judiciare operative. Modalităţi de fotografiere a
locului faptei. Metodele fotografiei judiciare de examinare. Microfotografia.
Tema 5. Traseologia criminalistică
Noţiunea de traseologie. Sarcinile traseologiei. Noţiunea de urmă a infracţiunii. Clasificarea
urmelor infracţiunilor. Urmele de mâini. Urmele de picioare. Alte urme homeoscopice. Urmelor
create de instrumente. Urmele mijloacelor de transport. Microurmele. Regulile generate privind
descoperirea, fixarea şi ridicarea urmelor infracţiunilor.
Tema 6. Balistica judiciară
Noţiunea, obiectul şi sarcinile balisticii judiciare. Armele de foc, noţiunea, criterii de
clasificare. Muniţia ca obiect de studiu criminalistic. Urmele împuşcăturii: noţiunea, clasificarea,
importanţa criminalistică. Descoperirea, fixarea şi ridicarea de la faţa locului a armelor de foc, a
muniţiilor şi a urmelor împuşcăturii.
Tema 7. Evidenţa criminalistică
Consideraţii generale privind evidenţa criminalistică. Evidenţa delincvenţilor. Evidenţa
antropometrică. Evidenţa după modul de operare. Alte categorii de evidenţă criminalistică.
5
Tema 8. Cercetarea criminalistică a documentelor
Noţiunea şi importanţa documentelor-mijloace de probă. Clasificarea documentelor-mijloace
de probă. Cercetarea prealabilă a documentelor-probe materiale. Expertiza criminalistică a
documentelor suspecte de fals. Examinarea criminalistică a documentelor suspecte de fals prin
înlăturare, adăugire sau refacere de text. Examinarea criminalistică a documentelor suspecte de fals
prin contrafacerea rechizitelor. Examinarea criminalistică a hârtiei şi a materialelor de scris.
Examinarea textelor dactilografiate.
Tema 9. Introducere în tactica criminalistică Noţiunea şi importanţa tacticii criminalistice. Sistemul tacticii criminalistice. Sarcinile tacticii
criminalistice. Principiile tacticii criminalistice. Noţiunea de procedeu tactic. Clasificarea
procedeelor tactice. Combinaţiile tactice, noţiunea şi importanţa lor. Operaţiile tactice. Tezele
generale ale tacticii realizării unor acţiuni de urmărire penală concrete.
Tema 10. Tactica efectuării cercetării la faţa locului
Cercetarea la faţa locului: noţiunea şi importanţa. Sarcinile cercetarii la faţa locului. Etapele şi
fazele cercetării la faţa locului. Procedeele tactice folosite la cercetarea locului faptei. Fixarea
rezultatelor cercetării la faţa locului.
Tema 11. Tactica efectuării percheziţiei
Noţiunea, sarcinile şi felurile percheziţiei. Pregătirea în vederea efectuării percheziţiei.
Regulile generale tactice privind efectuarea percheziţiei. Particularităţi tactice privind efectuarea
unor categorii de percheziţii. Percheziţia încăperilor. Percheziţia în locuri deschise. Percheziţia
persoanei. Fixarea rezultatelor percheziţiei.
Tema 12. Tactica audierii martorului, părţii vătămate, bănuitului şi învinuitului
Noţiunea şi importanţa audierii martorului, părţii vătămate, bănuitului, învinuitului. Procesul
psihologic de formare a declaraţiilor martorului, părţii vătămate, bănuitului, învinuitului. Etapele
procesului de audiere. Respectarea recomandărilor tactice şi cerinţelor legale a în timpul pregătirii şi
efectuării audierii. Particularităţi tactice privind audierea martorului minor, persoanelor cu
dezabilităţi şi a persoanelor în etate. Fixarea rezultatelor audierii.
Tema 13. Introducere în metodica criminalistică
Noţiunea, obiectul şi sistemul metodicii criminalistice. Principiile metodicii criminalistice.
Etapele activităţii de cercetare a infracţiunilor. Caracteristica criminalistică a infracţiunilor.
Planificarea activităţii de urmărire penală. Utilizarea pe scară largă a cunoştinţelor speciale a
persoanelor competente. Conlucrarea şi interaciunea serviciilor şi organelor abilitate în
activitatea de cercetare a infracţiunilor.
Tema 14. Metodica cercetării omorului
Conceptul şi clasificarea criminalostică a infracţiunilor de omor. Caracteristica criminalistică
a infracţiunilor de omor. Acţiuni de urmărire penală ce se impun la etapa iniţială de cercetare a
infracţiunilor de omor. Acţiuni de urmărire penală ce se impun la etapa ulterioară de cercetare a
infracţiunilor de omor. Acţiuni procedurale ce urmează a fi realizate la etapa finală de cercetare a
omorului. Particularităţi metodice privind cercetarea omorului urmat de dezmembrarea cadavrului.
Metodica cercetării infracţiunilor de omor la comandă.
Tema 15. Metodica cercetării infracţiunilor din domeniul patrimoniului
Conceptul şi caracteristica criminalistică a infracţiunilor din domeniul patrimoniului.
Circumstanţele ce urmează a fi stabilite folosite la cercetarea furturilor din proprietatea statului,
proprietatea publică şi din proprietatea privată a cetăţenilor. Acţiunile procedurale ce urmează a fi
realizate la etapa iniţială de cercetare a acestei categorii de infracţiuni. Acţiuni ce urmează a fi
realizate la etapa ulterioară de cercetare a acestor infracţiuni. Acţiuni procedurale ce urmează a fi
realizate la etapa finală de cercetare a acestor infracţiuni.
6
Tema 16. Metodica cercetării infracţiunilor de trafic de fiinţe umane
Noţiunea şi formele traficului de fiinţe umane. Evaluarea datelor primare şi pornirea urmăririi
penale. Rolul activităţii investigaţiv-operative la etapa iniţială a cercetării traficului cu fiinţe umane.
Coordonarea şi planificarea activităţii de urmărire penală. Activităţile de administrare a probelor
desfăşurate la etapa ulterioară de cercetare.
Tema 17. Metodica cercetării infracţiunilor din domeniul rotaţiei ilegale a substanţelor
narcotice
Noţiunea şi caracteristica criminalistică a infracţiunilor privind traficul de substanţe narcotice.
Împrejurările ce urmează a fi stabilite în cadrul cercetării infracţiunilor de trafic de substanţe
narcotice. Reguli metodice generale recomandate la cercetarea infracţiunilor de trafic de substanţe
narcotice. Activităţile de urmările penală efectuate la etapa iniţială a cercetării infracţiunilor de
trafic de substanţe narcotice. Activităţile de administrare a probelor desfăşurate la etapa ulterioară de
cercetare a acestei categorii de infracţiuni.
Tema 18. Metodica cercetării infracţiunilor săvârşite de grupări criminale organizate
Noţiunea şi caracteristica criminalistică grupărilor criminale organizate. Principiile metodice şi
sarcinile specifice ale cercetării infracţiunilor săvârşite de grupările criminale organizate. Acţiunile
procesuale întreprinse la etapa iniţială de cercetare a infracţiunilor săvârşite de grupările criminale
organizate. Acţiunile procesuale care urmează a fi efectuate la etapa ulterioară de cercetare a
infracţiunilor săvârşite de grupările criminale organizate.
IV. DISTRIBUIREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
a) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la curs / prelegeri
Nr. Tema Realizarea
în timp
1. Criminalistica - ştiinţa investigării ştiinţifce a infracţiunii 2
2. Identificarea criminalistică 2
3. Tehnica criminalistică 2
4. Fotografia Judiciară 2
5. Traseologia criminalistică 4
6. Balistica judiciară 2
7. Evidenţa criminalistică 2
8. Cercetarea tehnică a documentelor 2
9. Introducere în tactica criminalistică 2
10. Tactica efectuării cercetării la faţa locului 4
11. Tactica efectuării percheziţiei 2
12. Tactica audierii martorului, p/v, bănuitului, învinuitului 4
13. Introducere în metodica criminalistică 2
14. Metodica cercetării omorului 2
15. Metodica cercetării infracţiunilor din domeniul patrimoniului 2
16. Metodica cercetării infracţiunilor de trafic de fiinţe umane 2
17. Metodica cercetării infracţiunilor din domeniul rotaţiei ilegale a
substanţelor narcotice 2
Total 40
7
b) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la seminare
Nr. Tema Realizarea
în timp
1. Criminalistica - ştiinţa investigării ştiinţifce a infracţiunii 2
2. Identificarea criminalistică 2
3. Tehnica criminalistică 2
4. Fotografia Judiciară 2
5. Traseologia criminalistică 4
6. Balistica judiciară 2
7. Evidenţa criminalistică 2
8. Cercetarea criminalistică a documentelor 2
9. Introducere în tactica criminalistică 2
10. Tactica efectuării cercetării la faţa locului 4
11. Tactica efectuării percheziţiei. Testarea nr. 1 2
12. Tactica audierea martorului, p/v, bănuitului, învinuitului 4
13. Introducere în metodica criminalistică 2
14. Metodica cercetării omorului 2
15. Metodica cercetării infracţiunilor din domeniul patrimoniului 2
16. Metodica cercetării infracţiunilor de trafic de fiinţe umane 2
17. Metodica cercetării infracţiunilor din domeniul rotaţiei ilegale a
substanţelor narcotice. Testarea nr. 2 2
Total 40
8
V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI
OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ
CONŢINUTURI
- să definească noţiunea şi esenţa obiectului
de studiu al criminalisticii;
- să caracterizeze succint evoluţia şi sistemul
criminalisticii;
- să clarifice sarcinile criminalisticii şi
principiile criminalisticii;
- să argumenteze metodele criminalisticii;
- să stabilească legătura criminalisticii cu alte
ştiinţe: juridice, judiciare şi naturale.
Tema 1.Criminalistica - ştiinţa investigării
ştiinţifce a infracţiunii
Noţiunea şi obiectul de studiu al criminalisticii.
Sistemul cursului criminalisticii. Sarcinile
criminalisticii. Rolul criminalisticii în combaterea
infracţiunilor. Din istoria apariţiei criminalisticii.
Legătura criminalisticei cu alte ştiinţe. Bazele
ştiinţifice ale metodelor criminalistice. Metoda
observaţiei; Metoda măsurării; Metodele particular-
ştiinţifice şi admisibilitatea lor în activitatea de
urmărire penală. Metodele speciale criminalistice:
perspectiva desăvârşirii lor în lumina realizărilor
ştiinţei şi tehnicii moderne.
- să descrie noţiunea şi obiectivele
identificării criminalistice;
- să clasifice obiectele identificării
criminalistice;
- să argumeneze genurile identificării
criminalistice;
- să formuleze principiile identificării
criminalistice;
- să distingă etapele identificării
criminalistice.
Tema 2. Identificarea criminalistică
Noţiunea şi premisele ştiinţifice ale identificării
criminalistice; Specificul identificării criminalistice
şi rolul acesteia în procesul de probaţiune judiciară.
Obiectele identificării criminalistice: noţiunea,
clasificarea. Genurile identificării criminalistice.
Identificarea criminalistică după reflectările
material-fixate. Stabilirea (identificarea) întregului
după părţile sale componente. Principiile metodice
ale identificării criminalistice după reflectările
material-fixate. Etapele procesului de examinare
criminalistică a materialelor prezentate spre
expertizare. Aprecierea rezultatelor examinării
comparative; formularea concluziilor expertului
criminalist.
- să definească noţiunea de tehnică
criminalistică;
- să descrie clasificarea tehnicii crim-ce;
- să cunoască metodele privind folosirea
tehnicii criminalistice la descoperirea,
fixarea şi ridicarea urmelor infracţiunii;
- să cunoască metodele şi mijloacele tehnice
folosite la realizarea expertizelor judiciare;
- să argumenteze rolul tehnicii criminalistice
în activitatea operativă de investigaţii;
- să argumenteze rolul tehnicii criminalistice
în activitatea de prevenire a fenomenului
infracţional.
Tema 3. Tehnica criminalistică
Noţiunea şi importanţa tehnicii criminalistice.
Bazele ştiinţifice ale tehnicii criminalistice.
Clasificarea tehnicii criminalistice. Aportul
tehnicii criminalistice la elaborarea metodelor şi
mijloacelor de descoperire şi prevenire a
infracţiunilor. Tehnica criminalisticâ de câmp.
Tehnica criminalistică de examinare a urmelor şi a
altor mijloace materiale de probă.
9
- să reproducă noţiunea şi importanţa
fotografiei judiciare;
- să descrie obiectivele fotografiei judiciare;
- să cunoască construcţia şi modul de
funcţionare a tehnicii fotografice;
- să descrie metodele fotografiei judiciare
operative;
- să descrie metodele fotografiei judiciare de
examinare;
- să posede aptitudini de folosire a tehnicii
fotofrafice la realizarea acţinilor
procedurale penale.
Tema 4. Fotografia judiciară
Noţiunea şi importanţa fotografiei judiciare.
Elemente de tehnica fotografică. Sistemul şi
sarcinile fotografiei judiciare. Metodele fotografiei
judiciare operative. Modalităţi de fotografiere a
locului faptei. Metodele fotografiei judiciare de
examinare. Microfotografia.
- să definească noţiunea de
traseologie;
- să descrie clasificarea urmelor materiale ale
infracţiunii;
- să reproducă regulile generale privind
descoperirea, fixarea şi ridicarea urmelor
infracţiunii;
- să interpreteze proprietăţile şi tipurile
desenelor papilare;
- să clarifice particularităţile altor categorii
de urme descoperite cu ocazia cercetării
infracţiunilor;
- să recunoască şi să posede aptitudini de
descoperire, fixare şi ridicare a
microurmelor infracţiunii.
Tema 5. Traseologia criminalistică
Noţiunea şi sarcinile traseologiei criminalistice.
Clasificarea urmelor materiale ale infracţiunii..
Urmele de mâini: noţiunea şi clasificarea lor.
Crestele şi desenele papilare. Proprietăţile şi
clasificarea desenelor papilare. Descoperirea,
fixarea şi ridicarea urmelor de mâini. Relevarea
urmelor invizibile de mâini.Urmele de picioare:
noţiunea, clasificarea, importanţa criminalistică.
Cărarea urmelor şi elementele ei caracteristice.
Urmele create de alte părţi ale corpului uman (de
dinţi, de buze, de unghii). Urmele create de obiecte
vestimentare: noţiunea, clasificarea, importanţa lor
criminalistică. Urmele de materie biologică umană,
descoperirea, fixarea şi ridicarea lor.
Clasificarea urmelor instrumentelor de spargere;
Urmele sub formă de resturi de materie formate cu
ocazia aplicării instrumentelor de spargere.
Cercetarea criminalistică a urmelor-materie.Urmele
mijloacelor de transport. Microurmele infracţiunii:
noţiunea şi clasificarea acestora.
- să reproducă noţiunea de balistică judiciară;
- să defiească noţiunea armei de foc şi
criteriile de clasificare a acestoira;
- să cunoască şi să aplice regulile privind
descoperirea, fixarea şi ridicarea armelor de
foc, a muniţiilor şi a urmelor împuşcăturii;
- să realizeze acţiuni în vederea stabilirii
direcţiei, distanţei şi a locului de unde s-a
tras din arma de foc;
- să distingă urmele create prin aplicarea
explozivelor la săvârşirea infracţiunilor;
Tema 6. Balistica judiciară
Noţiunea, obiectul şi sarcinile balisticii judiciare.
Armele de foc, noţiunea, criterii de clasificare.
Muniţia ca obiect de studiu criminalistic.
Clasificarea muniţiilor. Urmele împuşcăturii:
noţiunea, clasificarea, importanţa criminalistică.
Descoperirea, fixarea şi ridicarea de la faţa locului
a armelor de foc, a muniţiilor şi a urmelor
împuşcăturii.
Determinarea direcţiei, distanţei şi a locului de
unde s-a tras din arma de foc.
Urmele create prin aplicarea explozivelor la
săvârşirea infracţiunilor de omor. Interpretarea la
faţa locului a urmelor explozivelor.
10
- să reproducă noţiunea evidenţei
criminalistice;
- să argumenteze importanţa evidenţei
criminalistice a delincventilor în procesul
de cercetatre a faptelor penale;
- să cunoască esenţa şi sarcinile evidenţei
dactiloscopice;
- să cunoască esenţa şi sarcinile evidenţei
antropometrice;
- să argumenteze aportul datelor de evidenţă
criminalistică în activitatea de prevenire a
infracţiunilor.
Tema 7. Evidenţa criminalistică
Consideraţii generale privind evidenţa
criminalistică. Evoluţia evidenţei criminalistice.
Tipurile evidentei criminalistice. Evidenţa
delicvenţilor şi rolul acesteea la descoperirea si
cercetarea infractiunilor. Sarcinile evidenţei
dactiloscopice. Evidenţa antropometrică. Evidenţa
după modul de operare. Alte categorii de evidenţă
criminalistică. Aportul datelor de evidenţă
criminalistică în activitatea de prevenire a
infracţiunilor.
- să definească noţiunea şi importanţa
documentelor în activitate de cercetare a
infracţiunilor;
- să aplice cu iscusinţă regulile generale
privind manipularea şi conservarea
documentelor;
- să determine caracteristicile falsului
material în documente;
- să determine caracteristicile falsului
intelectual în documente;
- să argumenteze caracteristicile contrafacerii
impresiunelor de ştampile;
- să propună mijloace şi metode eficiente de
descoperire a documentelor contrafăcute
prin substituirea fotografiilor;
Tema 8. Cercetarea criminalistică a
documentelor
Noţiunea şi importanţa documentelor - mijloace
de probă. Cercetarea prealabilă a documentelor -
probe materiale. Regulile generale privind
manipularea şi conservarea documentelor - probe
materiale.
Caracteristicile falsului prin înlăturare, adăugire
sau refacere de text. Contrafacerea semnăturilor.
Examinarea criminalistică a actelor suspecte de
fals prin contrafacerea rechizitelor. Contrafacerea
semnăturilor. Caracteristicile contrafacerii
impresiunilor de ştampile. Contrafacerea
documentelor prin substituirea fotografiilor.
- să reproducă noţiunea tacticii criminalistice;
- să argumenteze importanţa tacticii
criminalistice în procesul de cercetatre a
infracţiunilor;
- să cunoască sistemul şi sarcinile tacticii
criminalistice;
- să cunoască noţiunea şi clasificarea
procedeelor tactice;
- să argumenteze tezele generale ale tacticii
realizării unor acţiuni de urmărire penală
concrete;
- să enumere calităţile indispensabile ale
OUP preocupat de cercetarea faptelor
penale.
Tema 9. Introducere în tactica criminalistică
Noţiuni generale cu privire la tactica
criminalistică. Obiectul, sistemul şi sarcinile
tacticii criminalistice. Principiile tacticii
criminalistice. Noţiunea de procedeu tactic.
Clasificarea procedeelor tactice. Combinaţiile
tactice, noţiunea şi importanţa lor. Operaţiile
tactice. Tezele generale ale tacticii realizării unor
acţiuni de urmărire penală concrete.
Cunoaşterea persoanelor participante la proces –
condiţie indispensabilă aplicării măsurilor tactice
criminalistice. Calităţile profesionale şi
deontologia organelor chemate să aplice măsuri
tactice în cadrul urmăririi penale.
11
- să definească noţiunea, importanţa şi
sarcinile cercetării la faţa locului;
- să caracterizeze principiile general-tactice
privind cercetarea la faţa locului;
- să argumenteze conţinutul etapei de
pregătire cu ocazia cercetării locului faptei;
- să determine conţinutul etapei propriu-zise
a cercetării la faţa locului;
- să utilizeze iscusit mijloace şi procedee de
fixare corectă a rezultatelor cercetării la
faţa locului;
- să întocmească scheme, schiţe a locului
săvârsirii faptei;
Tema 10. Tactica efectuării cercetării la faţa
locului
Noţiunea, importanţa şi sarcinile cercetării la faţa
locului. Principiile general-tactice privind
cercetarea la faţa locului. Pregătirea în vederea
cercetării la faţa locului. Completarea echipei de
cercetare a locului faptei. Rolul specialistului la
cercetarea locului faptei.
Efectuarea cercetării propriu-zise la faţa locului.
Fazele şi metodele de examinare a ambianţei
locului faptei. Procedeele tactice cu a căror
aplicare se desfăşoară cercetarea la faţa locului.
Selectarea şi aplicarea acestora în funcţie de
condiţiile locului faptei.
Fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului.
Procesul-verbal de cercetare la faţa locului:
structura şi conţinutul acestuia. Aplicarea
mijloacelor tehnice criminalistice la cercetarea
locului faptei şi fixării rezultatelor obţinute.
Fotografia şi înregistrarea videomagnetică –
mijloace eficiente de fixare. Tehnica aplicării
acestora în cadrul cercetării la faţa locului.
Schiţarea împrejurărilor şi a ambianţei locului
faptei. Variantele tehnice de întocmire a schiţei
locului faptei.
- să relateze conceptul criminalistic al
noţiunii de percheziţie;
- să caracterizeze criteriile de clasificare a
percheziţiei;
- să argumenteze caracterul de constrângere
al percheziţiei;
- să definească regulile ce urmează a fi
respectate cu ocazia efectuării percheziţiei;
- să determine particularităţile efectuării
percheziţiei persoanelor;
- să stabilească recomandările tactice
necesare a fi folosite la efectuarea
percheziţiei;
- să aprecieze importanţa mijloacelor tehnice
la la efectuarea percheziţiei;
- să propună metode şi mijloace eficiente
privind fixarea rezultatelor percheziţiei.
Tema 11. Tactica efectuării percheziţiei
Conceptul criminalistic al noţiunii de percheziţie.
Sarcinile generale ale percheziţiei. Felurile
percheziţiei. Efectuarea percheziţiei în grup.
Pregătirea în vederea efectuării percheziţiei.
Asigurarea tehnico-ştiinţifică a activităţii celor
investiţi cu efectuarea percheziţiei. Reguli general-
tactice privind efectuarea percheziţiei. Aspectul
psihologic al percheziţiei. Tactica efectuării
percheziţiei în încăperi. Metodele şi tehnica
aplicată la căutarea obiectelor ascunse. Percheziţia
în locuri deschise. Metodele de căutare în locuri
deschise a obiectelor ascunse. Mijloacele tehnice
aplicate la efectuarea genului dat de percheziţie.
Percheziţia persoanei. Categoriile de persoane
care pot fi supuse percheziţiei corporale. Fazele în
care se desfăşoară percheziţia corporală.
Fixarea rezultatelor percheziţiei.
12
- să definească noţiunea, importanţa şi
sarcinile audierii martorului, părţii
vătămate, bănuitului şi învinuitului;
- să caracterizeze principiile general-tactice
privind audierea martorului, părţii
vătămate, bănuitului şi învinuitului;
- să descrie procesul psihologic de formare a
declaraţiilor martorilor;
- să argumenteze conţinutul etapei de
pregătire cu ocazia audierii martorului,
părţii vătămate, bănuitului şi învinuitului;
- să determine conţinutul etapei propriu-zise
a audierii martorului, părţii vătămate,
bănuitului şi învinuitului;
- să utilizeze iscusit mijloace şi procedee de
fixare corectă a rezultatelor audierii
martorului, părţii vătămate, bănuitului şi
învinuitului;
- să demonstreze aptitudini bine formate în
situaţia audierii minorilor şi persoanelor cu
dezabilităţi;
- să întocmească corect procesul-verbal de
audiere a martorului, părţii vătămate,
bănuitului şi învinuitului şi altor persoane.
Tema 12. Tactica audierii martorului, părţii
vătămate, bănuitului şi învinuitului
Noţiunea şi importanţa declaraţiilor martorului în
procesul penal. Procesul psihologic de formare a
declaraţiilor martorilor. Pregătirea în vederea
ascultării unei persoane concrete în calitate de
martor. Procedeele tactice ce constituie tactica
audierii propriu-zise a martorilor. Contactul
psihologic – condiţie indispensabilă bunei
desfăşurări a audierii martorilor. Relatarea liberă:
noţiunea şi semnificaţia ei tactică. Alte procedee
tactice de audiere a martorilor. Tactica depăşirii
mărturiilor mincinoase.
Procedeele tactice privind audierea martorilor
minori, a persoanelor în etate şi a celor
handicapate. Particularităţi tactice privind audie
audierii părţii vătămate.
Importanţa audierii bănuitului şi a învinuitului.
Pregătirea în vederea audierii bănuitului şi a
învinuitului. Tactica audierii propriu-zise a
bănuitului şi a învinuitului. Procedeele tactice
aplicate în cadrul audierii bănuitului şi a
învinuitului.
- să reproducă noţiunea, sistemul şi sarcinile
şi importanţa metodicii criminalistice;
- să cunoască şi să argumenteze conţinutul
etapelor cercetării infracţiuilor din
perspectiva metodicii criminalistice;
- să cunoască noţiunea de organizare,
planificare şi conlucrare în activitatea de
cercetare ainfracţiunilor;
- să argumenteze rolul versiunilor
criminalistice la realizarea unor acţiuni de
urmărire penală;
Tema 13. Introducere în metodica
criminalistică
Noţiunea, obiectul şi sistemul metodicii
criminalistice. Sarcinile metodicii criminalistice.
Principiile generale ale metodicii criminalistice.
Etapele activităţii de cercetare a infracţiunilor.
Caracteristica criminalistică a infracţiunilor.
Planificarea activităţii de urmărire penală.
Utilizarea pe scară largă a cunoştinţelor speciale a
persoanelor competente. Conlucrarea şi
interaciunea serviciilor şi organelor abilitate în
activitatea de cercetare a infracţiunilor.
13
- să definească noţiunea şi importanţa
cercetării criminalistice a infracţiunilor de
omor;
- să cunoască elementele caracteristicii
criminalistice a infracţiunii de omor;
- să realizeze planificarea activităţii de
cercetare a omorului la un nivel înalt;
- să selecteze activităţile etapei incipiente de
cercetare a omorului;
- să estimeze importanţa elaborării şi
verificării competente a versiunilor
criminalistice în cazul cercetării omorului;
- să aprecieze corect acţiunile de urmărire
penală ce urmează a fi întreprinse la etapa
ulterioară de cercetare a omorului;
- să formuleze principalele forme şi direcţii
de conlucrare a colaboratorilor organelor
de urmărire penală cu organele operative;
- să aplice mijloace, metode şi procedee
adecvate la cercetarea unor categorii de
omor.
Tema 14. Metodica cercetării omorului
Caracteristica criminalistică şi clasificarea
criminalistică a infracţiunilor de omor.
Activităţile de urmărire penală care se impun la
etapa iniţială de cercetare a infracţiunilor de omor.
Împrejurările ce se urmează a fi stabilite în cursul
cercetării. Elaborarea versiunilor criminalistice şi
planificarea activităţii de cercetare a omorului.
Dispunerea şi efectuarea constatării şi a expertizei
medico-legale. Reţinerea şi audierea persoanelor
bănuite sau învinuite în săvârşirea infracţiunii de
omor. Cercetarea disimulării infracţiunilor de
omor. Înscenarea ca modalitate de desimulare a
infracţiunii de omor: noţiunea şi formele ei.
Demascarea înscenării morţii naturale, accidentale
şi a sinuciderii.
Metodica cercetării infracţiunilor de omor
săvârşite la comandă. Particularităţi metodice
privind cercetarea unor categorii de omor.
Cercetarea omorului urmat de dezmembrarea sau
desfigurarea cadavrului.
- să definească noţiunea şi importanţa
cercetării criminalistice a infracţiunilor din
domeniul patrimoniului;
- să cunoască elementele caracteristicii
criminalistice a infracţiunii din domeniul
patrimoniului;
- să estimeze importanţa elaborării şi
verificării competente a versiunilor
criminalistice în cazul cercetării
infracţiunilor din domeniul patrimoniului;
- să realizeze corect planificarea activităţii de
cercetare a acestei categorii de infracţiuni;
- să selecteze activităţile etapei incipiente de
cercetare a acestor infracţiuni;
- să aprecieze corect acţiunile de urmărire
penală ce urmează a fi întreprinse la etapa
ulterioară de cercetare a infracţiunilor din
domeniul patrimoniului;
- să formuleze principalele forme şi direcţii
de conlucrare a colaboratorilor organelor
de urmărire penală cu organele operative.
Tema 15. Metodica cercetării
infracţiunilor din domeniul patrimoniului
Conceptul şi caracteristica criminalistică a
infracţiunilor din domeniul patrimoniului.
Circumstanţele ce urmează a fi stabilite folosite la
cercetarea furturilor din proprietatea statului,
proprietatea publică şi din proprietatea privată a
cetăţenilor. Acţiunile procedurale ce urmează a fi
realizate la etapa iniţială de cercetare a acestei
categorii de infracţiuni. Acţiuni ce urmează a fi
realizate la etapa ulterioară de cercetare a acestor
infracţiuni. Acţiuni procedurale ce urmează a fi
realizate la etapa finală de cercetare a acestor
infracţiuni.
14
- să definească noţiunea şi importanţa
cercetării criminalistice a infracţiunilor de
trafic cu fiinţe umane;
- să cunoască elementele caracteristicii
criminalistice a infracţiunii de trafic cu
fiinţe umane;
- să estimeze importanţa elaborării şi
verificării competente a versiunilor
criminalistice în cazul cercetării
infracţiunilor de trafic cu fiinţe umane;
- să realizeze corect planificarea activităţii de
cercetare a acestei categorii de infracţiuni;
- să selecteze activităţile etapei incipiente de
cercetare a acestor infracţiuni;
- să aprecieze corect acţiunile de urmărire
penală ce urmează a fi întreprinse la etapa
ulterioară de cercetare a infracţiunilor de
trafic cu fiinţe umane;
- să formuleze principalele forme şi direcţii
de conlucrare a colaboratorilor organelor
de urmărire penală cu organele operative pe
plan naţional şi internaţional.
Tema 16. Metodica cercetării infracţiunilor de
trafic de fiinţe umane
Noţiunea şi formele traficului de fiinţe umane.
Evaluarea datelor primare şi pornirea urmăririi
penale. Rolul activităţii investigaţiv-operative la
etapa iniţială a cercetării traficului cu fiinţe umane.
Coordonarea şi planificarea activităţii de urmărire
penală. Activităţile de administrare a probelor
desfăşurate la etapa ulterioară de cercetare.
- să definească noţiunea şi importanţa
cercetării criminalistice a infracţiunilor
privind circulaţia ilegală a substanţelor
narcotice;
- să cunoască elementele caracteristicii
criminalistice a infracţiunii privind
circulaţia ilegală a substanţelor narcotice;
- să estimeze importanţa elaborării şi
verificării competente a versiunilor
criminalistice în cazul cercetării
infracţiunilor privind circulaţia ilegală a
substanţelor narcotice;
- să realizeze corect planificarea activităţii de
cercetare a acestei categorii de infracţiuni;
- să selecteze activităţile etapei incipiente de
cercetare a acestor infracţiuni;
- să aprecieze corect acţiunile de urmărire
penală ce urmează a fi întreprinse la etapa
ulterioară de cercetare a infracţiunilor
privind circulaţia ilegală a substanţelor
narcotice;
- să formuleze principalele forme şi direcţii
de conlucrare a colaboratorilor organelor de
urmărire penală cu organele operative pe
plan naţional şi internaţional.
Tema 17. Metodica cercetării infracţiunilor din
domeniul circulaţiei ilegale a substanţelor
narcotice
Noţiunea şi caracteristica criminalistică a
infracţiunilor privind circulaţia ilegală a
substanţelor narcotice. Împrejurările ce urmează a
fi stabilite în cadrul cercetării infracţiunilor de
trafic de substanţe narcotice. Reguli metodice
generale recomandate la cercetarea infracţiunilor
de trafic de substanţe narcotice. Activităţile de
urmările penală efectuate la etapa iniţială a
cercetării infracţiunilor de trafic de substanţe
narcotice. Activităţile de administrare a probelor
desfăşurate la etapa ulterioară de cercetare a
acestei categorii de infracţiuni. Principalele forme
şi direcţii de conlucrare a colaboratorilor organelor
de urmărire penală cu organele operative pe plan
naţional şi internaţional.
15
VI. SUGESTII PENTRU LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENŢILOR
SUBIECTE/PROBLEME FORME DE
REALIZARE
MODALITĂŢI DE
EVALUARE
Nr. de
ore
1. Premisele obiective şi
subiective ale apariţiei
criminalisticii
1. Referate/rezumate
2. Studii
3.Elaborarea de teze
- prezentarea rezultatelor;
- participarea la conferinţe
ştiinţifice;
- susţinerea tezelor.
4
2. Rolul teoriei identificării,
teoriei versiunilor crim-ce,
diagnosticii crim-ce la
elaborarea
recomandărilor privind
cerceterea nfracţiunilor
1. Referate/rezumate
2. Proiecte
3. Elaborarea de teze
4. Portofoliu
- prezentarea rezultatelor;
- elaborarea articolelor;
- publicarea rezumatelor;
- susţinerea tezelor şi
prezentarea portofoliului.
8
3. Impactul progresului
tehnico-ştiinţific asupra
modernizării tehnicii
criminalistice
1. Referate/rezumate
2. Studii
3. Utilizarea practică a
tehnicii criminalistice
4. Portofoliu
- prezentarea rezultatelor;
- elaborarea articolelor;
- participarea la conferinţe
ştiinţifice;
- prezentarea portofoliului.
4
4. Importanţa evidenţei
criminalistice la
descoperirea şi cercetarea
infracţiunilor
1. Studii
2. Referate/rezumate
3. Elaborarea de teze
4. Studiu de caz
- participarea la conferinţe
ştiinţifice;
- elaborarea articolelor;
- prezentarea rezultatelor.
4
5. Rolul recomandărilor
tactice criminalistice în
realizarea acţiunilor de
investigaţie a
infracţiunilor
1. Referate/rezumate
2. Studii
3. Realizarea(simularea)
acţiunilor de urmărire
penal pe teren
4. Studiu de caz
- participarea la conferinţe
ştiinţifice;
- elaborarea articolelor;
- prezentarea rezultatelor
studiului de caz.
10
6. Rolul procedeelor tactice,
combinaţiilor tactice şi
operaţiunilor tactice în
activitatea de
administrare a probelor
1. Elaborarea de teze
2. Proiecte
3. Studii
4. Referate/rezumate
- susţinerea tezelor;
- prezentarea rezultatelor;
- participarea la conferinţe
ştiinţifice;
- elaborarea şi publicarea
articolelor.
8
7. Recomandări metodice
privind cercetărea unor
categii de infracţiuni
1. Referate/rezumate
2. Studii
3. Simularea şi
soluţionarea cazului
concret
4. Studiu de caz
- prezentarea rezultatelor;
- participarea la conferinţe
ştiinţifice;
- susţinerea tezelor;
- prezentarea rezultatelor
studiului de caz.
10
16
8. Organizarea şi
planificarea acţiunilor de
cercetare a infracţiunilor
1. Referate/rezumate
2. Studii
3. Simularea şi
soluţionarea cazului
concret
4. Studiu de caz
- prezentarea rezultatelor;
- elaborarea articolelor;
- publicarea rezumatelor;
- participarea la conferinţe
ştiinţifice;
4
9. Tendinţe moderne privin
metodele şi mijloacele de
investigare criminalistică
a infracţiunilor
1. Referate/rezumate
2. Proiecte
3. Elaborarea de teze
4. Portofoliu
- prezentarea rezultatelor;
- elaborarea articolelor;
- prezentarea rezumatelor;
- publicarea rezumatelor;
- prezentarea portofoliului.
4
10. Strategii actuale privnd
combaterae şi prevenirea
fenomenului inrfacţional
1. Elaborarea de teze
2. Proiecte
3. Studii
4. Referate/rezumate
5. Analiza datelor
statistice
- susţinerea tezelor;
- prezentarea rezultatelor;
- participarea la conferinţe
ştiinţifice;
- elaborarea şi publicarea
articolelor.
4
Total ore de studiu şi lucru individual (pe semestru) 60
VII. EVALUAREA DISCIPLINEI
Realizarea cursului presupune acumularea cunoştinţelor conform programei şi dezvoltarea de
abilităţi practice la studenţi.
Acumularea cunoştinţelor presupune:
- cunoaşterea problemelor teoretice şi metodologice ale disciplinei;
- analiza sarcinilor trasate;
- dezvoltarea deprinderilor de activitate în echipă cu folosirea iscusită a mijloacele tehnice,
tactice şi metodice în activitatea de cercetare a infracţiunilor;
- dezvoltarea încrederii în sine, ca rezultat al combinării cunoştinţelor teoretice cu deprinderile
practice.
Forme de evaluare: evaluarea permanentă/formativă; evaluarea sumativă.
Tehnici de evaluare: chestionarea, lucrări scrise, teste.
Sistemul de evaluare a rezultatelor obţinute de studenţi la studierea cursului, include
participarea studenţilor la dezbateri, la elaborarea unor referate pe anumite probleme ale conţinutului
tematic.
Evaluări sumative periodice: testări curente
I. Testarea 1 - în baza subiectelor cuprinse în compartimentul I-II al Criminalisticii;
II. Testarea 2 - în baza subiectelor cuprinse în compartimentul III-IV al Criminalisticii.
Evaluarea sumativă finală se va desfăşura sub forma de examen. Testele de examinare vor
cuprinde trei subiecte. Subiectele de examinare vor fi formulate în test, reieşind din obiectivele
generale ale disciplinii şi, în special, din obiectivele de referinţă. Nota de la examen constituie 40%
din nota finală, iar 60 % revin notei semestriale.
Punctag pentru admitere la evaluarea finală (maximum – 160 puncte; minimum – 84) - Frecvenţa la prelegeri – 40 / 22
- Frecvenţa la seminare – 40 / 22
17
- Lucrul desinestătător – 60 / 30
- Notă medie la evaluări curente 10 / 5
- Nota medie la reuşita curentă – 10 / 5
Studentul care a acumulat respectiv: 146-160 – sunt eliberaţi de evaluarea finală şi notaţi
respectiv cu notele 10 (zece) sau 9 (nouă).
Studenţii care vor acumula de la 84 la 145 puncte vor susţine evaluare finală.
Studenţii care vor acumula 83 şi mai puţine puncte nu vor fi admişi la evaluarea finală şi vor
repeta (în formă de externat) cursul.
VII. SUBIECTE PENTRU EVALUAREA FINALĂ
1. Noţiunea şi obiectul de studiu şi sarcinile criminalisticii.
2. Sistemul cursului criminalisticii.
3. Istoria apariţiei şi evoluţia criminalisticii.
4. Legătura criminalisticei cu alte ştiinţe.
5. Clasificarea metodelor criminalisticii.
6. Noţiunea şi premisele ştiinţifice ale identificării criminalistice.
7. Specificul identificării criminalistice şi rolul acesteia în procesul de probaţiune judiciară.
8. Obiectele identificării criminalistice: noţiunea, clasificarea.
9. Genurile identificării criminalistice.
10. Stabilirea (identificarea) întregului după părţile sale componente.
11. Etapele procesului de examinare criminalistică a materialelor prezentate spre expertizare.
12. Aprecierea rezultatelor şi formularea concluziilor expertului criminalist.
13. Noţiunea şi importanţa tehnicii criminalistice.
14. Bazele ştiinţifice ale tehnicii criminalistice.
15. Clasificarea tehnicii criminalistice.
16. Aportul tehnicii criminalistice la elaborarea metodelor şi mijloacelor de descoperire şi
prevenire a infracţiunilor.
17. Tehnica criminalisticâ de câmp.
18. Tehnica criminalistică de examinare a urmelor şi a altor mijloace materiale de probă.
19. Noţiunea şi importanţa fotografiei judiciare.
20. Elemente de tehnica fotografică.
21. Sistemul şi sarcinile fotografiei judiciare.
22. Metodele fotografiei judiciare operative.
23. Modalităţi de fotografiere a locului faptei.
24. Metodele fotografiei judiciare de examinare.
25. Microfotografia.
26. Noţiunea şi sarcinile traseologiei criminalistice.
27. Clasificarea urmelor materiale ale infracţiunii.
28. Urmele de mâini: noţiunea şi clasificarea lor.
29. Crestele şi desenele papilare.
30. Proprietăţile şi clasificarea desenelor papilare.
31. Descoperirea, fixarea şi ridicarea urmelor de mâini.
32. Relevarea urmelor invizibile de mâini.
33. Urmele de picioare: noţiunea, clasificarea, importanţa criminalistică.
34. Cărarea urmelor şi elementele ei caracteristice.
35. Urmele create de alte părţi ale corpului uman (de dinţi, de buze).
36. Urmele create de obiecte vestimentare: noţiunea, clasificarea, importanţa lor criminalistică.
18
37. Urmele de materie biologică umană, descoperirea, fixarea şi ridicarea lor.
38. Clasificarea urmelor instrumentelor de spargere.
39. Urmele sub formă de resturi de materie formate cu ocazia aplicării instrumentelor de spargere.
40. Urmele mijloacelor de transport.
41. Microurmele infracţiunii: noţiunea şi clasificarea acestora.
42. Noţiunea, obiectul şi sarcinile balisticii judiciare.
43. Armele de foc, noţiunea, criterii de clasificare.
44. Muniţia ca obiect de studiu criminalistic, clasificarea muniţiilor.
45. Urmele împuşcăturii: noţiunea, clasificarea, importanţa criminalistică.
46. Descoperirea, fixarea şi ridicarea de la faţa locului a armelor de foc, a muniţiilor şi a urmelor
împuşcăturii.
47. Determinarea direcţiei, distanţei şi a locului de unde s-a tras din arma de foc.
48. Urmele create prin aplicarea explozivelor la săvârşirea infracţiunilor de omor.
49. Interpretarea la faţa locului a urmelor create de substanţe şi dispozitive explozive.
50. Consideraţii generale privind evidenţa criminalistică.
51. Evoluţia evidenţei criminalistice.
52. Tipurile evidentei criminalistice.
53. Evidenţa delicvenţilor şi rolul acesteea la descoperirea si cercetarea infractiunilor.
54. Sarcinile evidenţei dactiloscopice.
55. Evidenţa antropometrică.
56. Evidenţa după modul de operare.
57. Alte categorii de evidenţă criminalistică.
58. Aportul datelor de evidenţă criminalistică în activitatea de prevenire a infracţiunilor.
59. Noţiunea şi importanţa documentelor - mijloace de probă.
60. Cercetarea prealabilă a documentelor - probe materiale.
61. Regulile generale privind manipularea şi conservarea documentelor - probe materiale.
62. Caracteristicile falsului prin înlăturare, adăugire sau refacere de text. Contrafacerea
semnăturilor.
63. Examinarea criminalistică a actelor suspecte de fals prin contrafacerea rechizitelor.
64. Contrafacerea semnăturilor.
65. Caracteristicile contrafacerii impresiunilor de ştampile.
66. Contrafacerea documentelor prin substituirea fotografiilor.
67. Noţiuni generale cu privire la tactica criminalistică.
68. Obiectul, sistemul şi sarcinile tacticii criminalistice.
69. Principiile tacticii criminalistice.
70. Noţiunea de procedeu tactic şi clasificarea procedeelor tactice.
71. Combinaţiile tactice, noţiunea şi importanţa lor.
72. Operaţiile tactice: noţiunea şi importanţa acestora.
73. Tezele generale ale tacticii realizării unor acţiuni de urmărire penală concrete.
74. Cunoaşterea persoanelor participante la proces – condiţie indispensabilă aplicării măsurilor
tactice criminalistice.
75. Calităţile profesionale şi deontologia organelor chemate să aplice măsuri tactice în cadrul
urmăririi penale.
76. Noţiunea, importanţa şi sarcinile cercetării la faţa locului.
77. Principiile general-tactice privind cercetarea la faţa locului.
78. Pregătirea în vederea cercetării la faţa locului.
79. Completarea echipei de cercetare a locului faptei.
80. Rolul specialistului la cercetarea locului faptei.
81. Efectuarea cercetării propriu-zise la faţa locului.
19
82. Fazele şi metodele de examinare a ambianţei locului faptei.
83. Procedeele tactice cu a căror aplicare se desfăşoară cercetarea la faţa locului.
84. Selectarea şi aplicarea acestora în funcţie de condiţiile locului faptei.
85. Fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului.
86. Procesul-verbal de cercetare la faţa locului: structura şi conţinutul acestuia.
87. Aplicarea mijloacelor tehnice criminalistice la cercetarea locului faptei şi fixării rezultatelor
obţinute.
88. Fotografia şi înregistrarea videomagnetică – mijloace eficiente de fixare.
89. Tehnica aplicării acestora în cadrul cercetării la faţa locului.
90. Schiţarea împrejurărilor şi a ambianţei locului faptei.
91. Variantele tehnice de întocmire a schiţei locului faptei.
92. Conceptul criminalistic al noţiunii de percheziţie.
93. Sarcinile generale ale percheziţiei.
94. Felurile percheziţiei.
95. Pregătirea în vederea efectuării percheziţiei.
96. Asigurarea tehnico-ştiinţifică a activităţii celor investiţi cu efectuarea percheziţiei.
97. Reguli general-tactice privind efectuarea percheziţiei.
98. Aspectul psihologic al percheziţiei.
99. Tactica efectuării percheziţiei în încăperi.
100. Metodele şi tehnica aplicată la căutarea obiectelor ascunse.
102. Percheziţia în locuri deschise.
103. Metodele de căutare în locuri deschise a obiectelor ascunse.
104. Mijloacele tehnice aplicate la efectuarea genului dat de percheziţie.
105. Percheziţia persoanei: fazele în care se desfăşoară percheziţia corporală.
106. Fixarea rezultatelor percheziţiei.
107. Noţiunea şi importanţa declaraţiilor martorului în procesul penal.
108. Procesul psihologic de formare a declaraţiilor martorilor.
109. Pregătirea în vederea ascultării unei persoane concrete în calitate de martor.
110. Procedeele tactice ce constituie tactica audierii propriu-zise a martorilor.
111. Contactul psihologic – condiţie indispensabilă bunei desfăşurări a audierii martorilor.
112. Relatarea liberă: noţiunea şi semnificaţia ei tactică.
113. Alte procedee tactice de audiere a martorilor.
114. Tactica depăşirii mărturiilor mincinoase.
115. Procedeele tactice privind audierea martorilor minori, a persoanelor în etate şi a celor
handicapate.
116. Particularităţi tactice privind audie audierii părţii vătămate.
117. Importanţa audierii bănuitului şi a învinuitului.
118. Pregătirea în vederea audierii bănuitului şi a învinuitului.
119. Tactica audierii propriu-zise a bănuitului şi a învinuitului.
120. Procedeele tactice aplicate în cadrul audierii bănuitului şi a învinuitului.
121. Noţiunea şi clasificarea expertizelor judiciare.
122. Dispunerea efectuării expertizei judiciare în procedura de urmărire penală.
123. Subiecţii oficiali ai expertizei judiciare, împuternicirile şi obligaţiile ce le revin în legătură cu
dispunerea şi efectuarea expertizei judiciare.
124. Instituţiile de expertiză judiciară din Republica Moldova.
125. Noţiunea, obiectul şi sistemul metodicii criminalistice.
126. Sarcinile metodicii criminalistice.
127. Principiile generale ale metodicii criminalistice.
128. Etapele activităţii de cercetare a infracţiunilor.
20
129. Caracteristica criminalistică a infracţiunilor.
130. Planificarea activităţii de urmărire penală.
131. Utilizarea pe scară largă a cunoştinţelor speciale a persoanelor competente.
132. Conlucrarea şi interaciunea serviciilor şi organelor abilitate în activitatea de cercetare a
infracţiunilor.
133. Caracteristica criminalistică şi clasificarea criminalistică a infracţiunilor de omor.
134. Activităţile de urmărire penală care se impun la etapa iniţială de cercetare a infracţiunilor de
omor.
135. Împrejurările ce se urmează a fi stabilite în cursul cercetării.
136. Elaborarea versiunilor criminalistice şi planificarea activităţii de cercetare a omorului.
137. Dispunerea şi efectuarea constatării şi a expertizei medico-legale.
138. Reţinerea şi audierea persoanelor bănuite sau învinuite în săvârşirea infracţiunii de omor.
139. Cercetarea disimulării infracţiunilor de omor.
140. Înscenarea ca modalitate de desimulare a infracţiunii de omor: noţiunea şi formele ei.
141. Demascarea înscenării morţii naturale, accidentale şi a sinuciderii.
142. Metodica cercetării infracţiunilor de omor săvârşite la comandă.
143. Particularităţi metodice privind cercetarea unor categorii de omor.
144. Cercetarea omorului urmat de dezmembrarea sau desfigurarea cadavrului.
145. Conceptul şi caracteristica criminalistică a infracţiunilor din domeniul patrimoniului.
146. Circumstanţele ce urmează a fi stabilite folosite la cercetarea furturilor din proprietatea
statului, proprietatea publică şi din proprietatea privată a cetăţenilor.
147. Acţiunile procedurale ce urmează a fi realizate la etapa iniţială de cercetare a acestei categorii
de infracţiuni.
148. Acţiuni ce urmează a fi realizate la etapa ulterioară de cercetare a acestor infracţiuni.
149. Acţiuni procedurale ce urmează a fi realizate la etapa finală de cercetare a acestor infracţiuni.
150. Noţiunea şi formele traficului de fiinţe umane.
151. Evaluarea datelor primare şi pornirea urmăririi penale.
152. Rolul activităţii investigaţiv-operative la etapa iniţială a cercetării traficului cu fiinţe umane.
153. Coordonarea şi planificarea activităţii de urmărire penală.
154. Activităţile de administrare a probelor desfăşurate la etapa ulterioară a cercetării traficului cu
fiinţe umane.
155. Noţiunea şi caracteristica criminalistică a infracţiunilor privind circulaţia ilegală a substanţelor
narcotice.
156. Împrejurările ce urmează a fi stabilite în cadrul cercetării infracţiunilor de trafic de substanţe
narcotice.
157. Reguli metodice generale recomandate la cercetarea infracţiunilor de trafic de substanţe
narcotice.
158. Activităţile de urmările penală efectuate la etapa iniţială a cercetării infracţiunilor de trafic de
substanţe narcotice.
159. Activităţile de administrare a probelor desfăşurate la etapa ulterioară de cercetare a acestei
categorii de infracţiuni.
160. Principalele forme şi direcţii de conlucrare a colaboratorilor organelor de urmărire penală cu
organele operative pe plan naţional şi internaţional.
21
VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
Literatura de specialitate (rom.)
1. Aioniţoaie C. Tratat de tactică criminalistică. - Craiova: Editura Carpaţi, 1992. - 584 p.
2. Aioniţoaie C. ş.a. Tratat de tactică criminalistică. – Bucureşti: Ed. Carpaţi, 1995. - 585.
3. Alămoreanu S. Elemente de criminalistica. - Cluj Napoca: Ed. Alma Mater, 2003. - 125 p.
4. Aioniţoae C, Pletea C. Constatarea tehnico-ştiinţifică şi expertiza, în Tratat de tactică
criminalistică, Craiova, 1992.
5. Anghelescu I., Constantin I., Coman L. Definiţia, obiectul şi metodele de studiu ale
criminalisticii. Tratat practic de criminalistică vol. 1, Bucureşti 1976.
6. Bercheşan V., Pletea C., Sandu I. Efectuarea cercetării la faţa locului, în Tratat de tactică
criminalistică. - Craiova, 1992.
7. Bercheşan V. Cercetarea penală (Criminalistica – teorie şi practică). Îndrumar complet de
cercetare penală.- Bucureşti: ICAR, 2002.
8. Bercheşan V. Cercetarea la faţa locului principal mijloc de probă în procesul penal. –
Bucureşti: Editura „Little Star”, 2006. - 588 p.
9. Bracaciu N., Zahărăchescu Gh. Planificarea modului de efectuare a unei activităţi de
urmărire
10. penală, în Ghidul procurorului criminalist, Timişoara, 1994.
11. Ciopraga A. Evaluarea probei testimoniale în procesul penal, Iaşi, 1979.
12. Ciopraga A. Criminalistica. Tratat de tactică. – Iaşi: Ed, „Gama”, 1996.
13. Ciopraga A., Iacobuţă I. Criminalistica. – Iaşi: Ed. „JUNIMEA”, 2001. – 428 p.
14. Cârjan L. Criminalistica. Ediţia a II-a revizuită şi adaugită. – Bucuresti: Editura M.A.I.,
2006. 784 p.
15. Cârjan L., Chiper M. Criminalistica. – Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine,
2009. 798 p.
16. Coman L. Aspecte privind cercetarea la faţa locului a infracţiunilor de omor. - Bucureşti,
1975.
17. Doraş S. Criminalistica. Vol. I. – Chişinău: Tipografia Centrală, 1996.
18. Doraş S. Criminalistica. Vol. II. – Chişinău: Tipografia Centrală, 1999.
19. Doraş S. Criminalistica. - Chişinău: Tipografia Centrală, 2011.
20. Dolea Ig. Aspecte procesual-penale privind expertiza judiciară în cauzele privind minorii.
Chişinău, 2005.
21. Constantin R., Draghici P., Ionita M. Expertizele – mijloc de proba în procesul penal.
a. Bucuresti: Editura Tehnica, 2000.
22. Drăghici C., Lupu M. Tehnica criminalistică. Bucureşti 2004.
23. Dumitrescu C., Gacea E. Elemente de anatropologie judiciară, Bucureşti, 1999.
24. Ionescu L., Sandu O. Identificarea criminalistică, Bucureşti, 1990.
25. Gheorghiţă M. Tezele generale ale tacticii criminalistice. - Chişinău: Editura Arc, 2004.
26. Gheorghiţă M. Tactica cercetării la faţa locului. - Chişinău: Tipografia Elena VI. SRL, 2004.
27. Gheorghiţă M. Criminalistica. - Chişinău: Editura Museum, 1995.
28. Golubenco Gh. Urmele infracţiunii - teoria şi practica examinării la faţa locului.- Chişinău:
Editura Garuda-Art, 1999.
29. Măcelaru V. Balistica judiciară, Bucureşti, 1972.
30. Mircea I. Criminalistica. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990.
31. Mircea I. Criminalistica. - Iaşi, 1994.
32. Mitrofan N., Zdrenghea V., Butoi Т. Psihologia judiciară. - Bucureşti, 1992.
22
33. Osoianu T., Andronache A., Orândaş V. Urmărirea Penală. Academia „Ştefan Cel Mare” a
M.A.I., Chişinău, 2005.
34. Sandu E. Întocmirea schiţei la faţa locului, în Tratat practic de criminalistică, vol. I,
Bucureşti, 1976.
35. Stancu Em. Investigarea ştiinţifică a infracţiunilor. Vol. I. - Bucureşti: Ed. Actami,1988.
408p.
36. Stancu Em. Investigarea ştiinţifică a infracţiunilor. Vol. II. - Bucureşti: Ed. Actami,1988. 438
p.
37. Stancu Em. Criminalistica. Vol. I, - Bucureşti: Ed. Actami, 1999.
38. Stancu Em. Tratat de Criminalistică. - Bucureşti: Universul Juridic, 2002. – 689 p.
39. Stancu Em. Tratat de Criminalistică. Editia a III-a. - Bucureşti: Editura Universul Juridic,
2004. 736 p.
40. Suciu C. Criminalistica. – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1972.
41. Terbancia M. Etica cercetării în echipă, în Ghidul procurorului criminalist, Timişoara, 1995.
42. Ursu I. Ghidul procurorului criminalist. - Timişoara, 1994. – 103 p.
43. Zăhărăchescu Gh. Cercetarea la faţa locului, în Ghidul procurorului criminalist, Timişoara,
1994.
Literatura de specialitate (rus.)
1. Аверьянова Т.В., Белкин Р.С., Корухов Ю.Г., Росcинская Е.Р. «Криминалистика»,
Москва, 2001. - 658 c.
2. Баев О.Я. Тактика следственных действий: Учеб. пособие. - 2-е изд., доп. и испр. -
Воронеж: НПО «МОДЭК», 1995. – 219 с.
3. Белкин Р.С. Криминалистика: проблемы, тенденции, перспективы. Общ. и част.
теории. - М.: Юрид. лит., 1987. – 670 с.
4. Белкин Р.С. Криминалистика: проблемы, тенденции, перспективы. Общ. и част.
теории. - М.: Юрид. лит., 1987. – 470 с.
5. Белкин Р.С. Криминалистика: проблемы, тенденции, перспективы. От теории к
практике. - М.: Юрид. лит., 1988. - 502с.
6. Васильев А.Н. Криминалистика. - М.: Изд-во Моск. ун-та, 1980. – 496 с.
7. Васильев A. Тактика отдельных следственных действий. - Москва, 1981. – 427 c.
8. Васильев В.Л. Психология осмотра места происшествия. - Ленинград, 1986. – 365 c.
9. Волынский А.Ф., Филиппов А.Г. Криминалистика: Учебник. - М.: Изд-во „Спарк”,
1998. 543с.
44. Громов В.И. Дознание и предварительное следствие. Методика расследования
преступлений. Осмотр места преступления. Сборник научных трудов Предисл.:
Крылов В.В. - М.: Лекс Эст, 2003. - 544 c.
45. Дворкин А. И. Осмотр места проишествия. - Москва, 2000. – 345 c.
46. Диденко Ф. Применение научно-технических средств и методов при осмотре места
происшествия, Ярославль, 1989. - 338 с.
47. Дораш С.Г. Криминалистическое исследование документов, Chişinău, 1979.
48. Колдин В.Я., Яблоков Н.П. Криминалистика. - М.: Изд-во МГУ, 1990. 462 с.
49. Колмаков В. Следственный осмотр. - Москва, 1969. – 344 c.
50. Любичев С. Этические основы следственной тактики. - Москва, 1980. 415 c.
51. Ищенко Е. Криминалистика. - Москва, 2000. – 658 c.
52. Попов В.И. Осмотр места происшествия. - А.-А., 1958. – 298 с.
53. Порубов Н.И. Научные основы допроса на предварительном следствии, Mинск, 1978.
23
54. Ратинов А.Р. Судебная психология для следователей. - М.: ООО Издательство
«Юрлитинформ», 2001. - 352 с.
55. Селиванов Н.А. Справочник следователя: Вып. 1: Практическая криминалистика:
следственные действия. - М.: Юрид. лит., 1990. - 285с.
56. Филиппов А. Г. Тактика следственного осмотра и освидетельствования. В кн.:
Криминалистика. / Под ред. Филиппова А.Г. - М.: Спарк, 1998.