+ All Categories
Home > Documents > MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul...

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul...

Date post: 24-Dec-2019
Category:
Upload: others
View: 6 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
75
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE Alexandru Ioan CuzaTEDE DOCTORAT TEMA: SISTEMUL ELECTROENERGETIC NAȚIONAL ÎN ARIA SECURITĂȚII ȘI SIGURANȚEI NAȚIONALE ȘI EUROPENE REZUMAT Conducător de doctorat: Profesor univ. doctor Doctorand: VASILE Sergiu Adrian COMȘA Mircea Leonard Teză elaborată în vederea obținerii titlului de DOCTOR în Ordine Publică și Siguranță NaționalăBUCUREȘTI - 2018 -
Transcript
Page 1: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ACADEMIA DE POLIȚIE „Alexandru Ioan Cuza”

TEZĂ DE DOCTORAT

TEMA: SISTEMUL ELECTROENERGETIC NAȚIONAL ÎN ARIA

SECURITĂȚII ȘI SIGURANȚEI NAȚIONALE ȘI EUROPENE

REZUMAT

Conducător de doctorat:

Profesor univ. doctor Doctorand:

VASILE Sergiu Adrian COMȘA Mircea Leonard

Teză elaborată în vederea obținerii

titlului de DOCTOR în „Ordine Publică și Siguranță Națională”

BUCUREȘTI

- 2018 -

Page 2: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

2

Mulțumiri!

Pentru realizarea prezentei teze de doctorat îmi exprim recunoștința și

respectul deosebit față de conducătorii de doctorat, prof. univ. dr. Damian

MICLEA și prof. univ. dr. Sergiu Adrian VASILE , din cadrul Școlii Doctorale a

Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București, pentru sprijinul

acordat pe întregul parcurs al cercetării doctorale, prin formularea de indicații

științifice de valoare, pentru coordonarea atentă și riguroasă, care m-au

determinat să tratez cercetarea științifică și redactarea tezei de doctorat, la cel

mai înalt nivel și la modul cel mai serios .

Mulțumesc, de asemenea, și colectivelor de profesori și experți din cadrul

Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” București, din cadrul Academiei

Române, din cadrul Institutului de Economie Mondială, precum și profesorilor

de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, pentru implicarea în

activitatea din perioada de pregătire a examenelor, referatelor științifice,

lucrărilor de specialitate și de elaborare a conținutului științific al lucrării de

cercetare doctorală, pentru asigurarea cadrului organizatoric, necesar

desfășurării activității de doctorat în condiții optime, pentru sfaturile și

îndrumările științifice de calitate, care mi-au fost acordate în permanență.

În același timp, îmi exprim recunoștința față de cei care mi-au facilitat

obținerea informațiilor necesare redactării tezei de doctorat și au contribuit

efectiv la studiile efectuate, fără de care, prezenta teză nu ar fi avut fundamentul

necesar pentru a fi realizată.

Page 3: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

3

CUPRINS

Abrevieri și acronime

Listă de figuri, grafice, hărți

ARGUMENTUM - SISTEMUL ELECTROENERGETIC NAȚIONAL ÎN ARIA

SECURITĂȚII ȘI SIGURANȚEI NAȚIONALE ȘI EUROPENE

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND SECURITATEA ȘI

SIGURANȚA ENERGETICĂ NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ. IMPORTANȚA

TEMEI DE CERCETARE ȘI IMPACTUL ȘTIINȚIFIC PRECONIZAT

1.1. Metodologia aplicată în cadrul etapelor cercetării științifice

1.1.1. Metode, tehnici de cercetare și culegere de date

1.1.2. Participanți în cadrul metodelor aplicate în cercetarea fenomenului

1.1.3. Tehnici și instrumente de culegere a datelor

1.2. Stadiul actual al cunoașterii în domeniul vizat

1.3. Plus-valoarea caracterului aplicativ și potențialele contribuții știițifice

1.4. Argumentele personale pentru abordarea temei propuse

CAPITOLUL 2. PROMOVAREA INTERESULUI NAȚIONAL ÎN ASIGURAREA

SISTEMULUI ELECTROENERGETIC CU IMPLICAȚII PRIVIND SECURITATEA

NAȚIONALĂ

2.1. Resursele energetice. Considerente

2.2. Perspectivă generală asupra resurselor energetice

2.3. Principalele resurse energetice și puterea marilor actori

2.3.1. Categorii de resurse energetice. Resursele naturale

2.3.2. Resursele de cărbuni

2.3.3. Șisturile și nisipurile bituminoase

2.3.4. Metalele radioactive

2.3.5. Gazele naturale

2.3.6. Petrolul, principala sursă energetică națională și mondială

2.3.7. Producătorii și exportatorii mondiali de petrol

2.3.8. Consumatorii de petrol în ascensiune

2.4. Repartizarea geografică a resurselor de petrol

2.5. Diversificarea rezervelor europene și supremația rutelor de transport rusești

2.6. Noțiuni de geostrategie și de geopolitică a petrolului

2.7. Sistemul electroenergetic național

2.7.1. Riscuri și vulnerabilități ale sistemului energetic național

2.7.2. Oportunități ale sistemului energetic național

Page 4: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

4

2.7.3. Stocarea energiei electrice

2.7.4. Principalele metode de stocare a energiei electrice

2.8. Energia electrică componentă importantă a sistemului național energetic

2.8.1. Energie electrică din resurse regenerabile

2.8.2. Analiza celor mai importante surse regenerabile modiale

2.9. Schimbările climatice, sistemul hidrologic și energia electrică

2.10. Provocări

2.11. Resursele de apă

2.12. Următorii pași în abordarea globală a schimbărilor climatice

2.13. Energia nucleară

2.13.1. Energia nucleară: mai ieftină, dar riscantă

2.13.2. Instalații nucleare pentru producerea energiei electrice în România

Concluzii

CAPITOLUL 3. RECONFIGURAREA STRATEGIEI EUROPENE DE SECURITATE

ENERGETICĂ URMARE A NOII SITUAȚII GEOPOLITICE ÎN SPAȚIUL BALCANO–

CAUCAZIANO-PONTIC ȘI A NECESITĂȚII ASIGURĂRII SIGURANȚEI

EUROPENE

3.1. Considerații privind securitatea energetică a Uniunii Europene

3.2. Evoluția și implicațiile dependenței statelor din Europa Centrală și de Est de rezervele

rusești de energie

3.2.1. Viitorul politicii energetice a Rusiei ca instrument de politică externă în

contextul crizei economice și problemele din sectorul extracției

3.3. Dialogul energetic Uniunea Europeană-Rusia

3.3.1. Interdependența energetică Uniunea Europeană-Rusia

3.3.2. Politica energetică rusă față de Uniunea Europeană

3.3.3. Politica energetică a Uniunii Europene față de Rusia

3.3.4. Diferitele abordări ale Uniunii Europene și ale Rusiei în relația energetică

3.4. Relațiile Ucraina- Rusia și implicațiile asupra securității energetice europene

3.5. Peninsula Crimeea

3.5.1. Valoarea strategică a anexării

Concluzii

CAPITOLUL 4. SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL

INTERNAȚIONAL

4.1. Securitatea energetică a României în noul context geopolitic

4.2. Relațiile externe și geopolitica zonei în care se află România

4.2.1. Evaluarea istorică a Pactului Ribbentrop-Molotov

4.3. Aspecte problematice în relațiile externe ale României

Page 5: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

5

4.3.1. Probleme teritoriale cu Ucraina

4.3.2. România, Republica Moldova și conflictul transnistrean

4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică

4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor de mentenanță din sistemul

electroenergetic

4.4.2. Analiza SWOT a serviciilor de mentenanță din cadrul Sucursalei de Întreținere

și Servicii Energetice (SISE) „Electrica” Transilvania Sud

4.5. Conceptul de securitate națională extinsă

4.6. Conceptul: alternativa rațională

Studiu de caz. Chestionar

CAPITOLUL 5. DEZVOLTARE DURABILĂ, PARTENERIATE NAȚIONALE ȘI

TRANSNAȚIONALE PENTRU CONSOLIDAREA SECURITĂȚII ENERGETICE

5.1. Politica energetică a Uniunii Europene

5.1.1. Tratatul de la Lisabona și Strategia Europa 2020

5.2. Actorii Uniunii Europene

5.3. Conceptul de Uniune de Energie Europeană. European Energy Union

5.4. Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020

5.4.1. Securitatea energetică a României în contextul european

5.4.2. Strategia de securitate națională

5.5. Parteneriate transnaționale în domeniul electroenergetic

5.5.1. Parteneriate internaționale ale României din domeniul energiei electrice

5.5.2. Planul de Dezvoltare al Rețelei Electrice de Transport (RET) pentru perioada

2014-2023

Concluzii

CAPITOLUL 6. CONCLUZII

6.1. Principalele limite ale studiului

6.2. Recomandări viitoare privind domeniul de cercetare

6.3. Contribuții aduse de lucrarea de cercetare

BIBLIOGRAFIE

Anexa: Chestionar cu privire la procedurile aplicate în situații de urgențe cauzate de

întreruperea furnizării de energie electrică

Page 6: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

6

Abrevieri și acronime

AEM

AIE

ANPM

ANRE

ANRM

CE

Agenția Europeană de Mediu

Agenția Internațională pentru Energie

Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Comisia Europeană

CT Comisie Tehnică

CSAT Consiliul Suprem de Apărare a Țării

CS ONU

ECT

EIA

Consiliul de Securitate al ONU

Energy Charter Treaty

U.S Energy Information Administration

FMI

IEA

IPCC

Fondul Monetar Internațional

Agenția Internațională a Energiei

Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice

NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord / North Atlantic Treaty

Organization

ONU

OPEC

Organizația Națiunilor Unite

Organizația Țărilor Exploatatoare de Petrol

OPSN Ordine Publică și Siguranță Națională

PV

SEN

Panouri Fotovoltaice

Sistemul Electroenergetic National

SISE Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice

SG ONU Secretarul General al ONU

SGC UE Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene

SM UE State Membre ale Uniunii Europene

SNCC Strategia Națională în domeniul Capacităților Civile

SNOSP

SSE

SSNR

Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică

Sisteme de Stocare a Energiei

Strategia de Securitate Națională a României

SWOT Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats / Puncte tari, Puncte slabe,

Oportunități și Amenințări

SUA Statele Unite ale Americii

TANAP Trans Anatolian Natural Gas Project /Proiectul Trans Anatolian de transport

gaz natural

UAT Unitatea Administrativ Teritorială

UE

UEE

Uniunea Europeană

Uniune de Energie Europeană (European Energy Union)

UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

UNSCR Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite

URSS Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice

Page 7: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

7

ARGUMENTUM - SISTEMUL ELECTROENERGETIC NAȚIONAL

ÎN ARIA SECURITĂȚII ȘI SIGURANȚEI NAȚIONALE ȘI

EUROPENE

Motto:

„Nu te teme niciodată de umbre, ele nu fac nimic

decât să arate că există lumină în apropiere”

Gary Sinise

În contextul marilor provocări ale începutului de mileniu, generate de

emergența fenomenului terorist în conexiune cu criminalitatea organizată

transfrontalieră, de inegalitățile de dezvoltare a statelor, suprapuse peste efectele

crizei financiare internaționale, energia rămâne un factor major în evoluția

relațiilor internaționale, iar asigurarea securității energetice, un deziderat strategic

al statelor în competiția pentru resurse și în realizarea propriilor obiective

geopolitice și geostrategice.

Începutul secolului XXI se remarcă prin accentuarea dependenței marilor

puteri ale lumii de resursele energetice, iar la nivel mondial economia este

dependentă de petrol, ca principală resursă energetică.

În Agenda 21 a O.N.U., de la Rio de Janeiro, din 1992, se menționa că

„Energia este esențială pentru dezvoltarea economică și socială și pentru

îmbunătățirea calității vieții”.

Evoluția societății umane a fost permanent influențată de resursele naturale,

economiile naționale, economia mondială , fiind dependente de aceste resurse. De

asemenea, este bine cunoscut faptul că resursele energetice sunt limitate și

repartizate neregulat pe suprafața Terrei. Petrolul este resursa care face să

funcționeze majoritatea sectoarelor economice, cum ar fi transporturile,

petrochimia, alimentația și agricultura.

Page 8: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

8

Până și sectorul forțelor armate este dependent de această resursă. Lipsa

resurselor naturale a jucat un rol esențial în declanșarea sau amplificarea unor

conflicte, în canalizarea forțelor, printre cele mai elocvente exemple numărându-se

conflictul din Cecenia și Irak.

Datorită acestei realități, a accesului diferențiat la resurse, relațiile dintre

state sunt tensionate, tensiuni ce au consecințe devastatoare.

Realitatea secolului XXI este îngrijorătoare: accentuarea dezastrelor

naturale, epuizarea resurselor energetice, diminuarea resurselor de apă, hrană,

încălzirea globală a climei, sunt fenomene ce au ca efect amenințarea securității

mondiale.

Condițiile economice precare, „căderea” unor state, datorită proastelor

guvernări, înmulțirea și răspândirea conflictelor etnice și religiose, sunt o realitate a

actualului mediu de securitate.

Realitățile epocii actuale au demonstrat că marii consumatori au înțeles că

trebuie să renunțe la utopia independenței energetice totale și să accepte

interdependența energetică.

Acest obiectiv se va realiza prin stimularea investițiilor pentru creșterea

eficienței energetice începând cu resursele energetice, producția, transportul și

distribuția și nu în ultimul rând, în raționalizarea consumului, prin promovarea și

utilizarea biocombustibililor lichizi, a biogazului și a energiei geotermale.

Pentru România, reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra

Mediului, prin utilizarea „tehnologiilor curate”, va reprezenta o prioritate.

Obiectivul ridicării nivelului de competitivitate obligă la: „continuarea

dezvoltării și perfecționarea mecanismelor piețelor concurențiale pentru energie

electrică, gaze naturale și servicii energetice; extinderea activității operatorului

pieței angro de energie electrică la nivel regional; participare activă la realizarea

pieței regionale de energie (în Europa de Sud-Est) și a pieței unice europene;

liberalizarea, în condiții tehnice controlate de siguranță în alimentare, a

tranzitului de energie și asigurarea accesului permanent și nediscriminatoriu la

Page 9: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

9

rețelele de transport și interconexiunile internaționale (creșterea capacității de

interconexiune de la circa 10% în prezent la 15-20% la orizontul anului 2020);

continuarea procesului de restructurare, de creștere a profitabilității și de

privatizare în sectorul energetic.”

Obiectivul principal al lucrării de cercetare științifică doctorală constă în

identificarea și analizarea unor metode/tehnici/proceduri care, îmbunătățite

semnificativ, să asigure funcționarea la parametrii normali, în cazuri de forță

majoră, a sistemului electroenergetic național, element vital pentru securitatea și

siguranța națională și internațională.

CONȚINUTUL TEZEI

Teza este structurată pe șașe capitole, ultimul fiind destinat concluziilor

finale, valorificării rezultatelor cercetării de doctorat și elaborării propunerilor,

după cum urmează:

CAPITOLUL 1

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND SECURITATEA ȘI

SIGURANȚA ENERGETICĂ NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ.

IMPORTANȚA TEMEI DE CERCETARE ȘI IMPACTUL

ȘTIINȚIFIC PRECONIZAT

În primul capitol ne-am propus să prezentăm câteva considerații generale

asupra securității și siguranței energetice națională și internațională. În continuare

s-au făcut referiri asupra metodologiei aplicată în cadrul etapelor cercetării

științifice, s-au prezentat metode, tehnici de cercetare și culegere de date. S-au

prezentat de asemenea informații despre participanții în cadrul metodelor aplicate

în cercetarea fenomenului și stadiul actual al cunoașterii în domeniul vizat.

Page 10: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

10

S-au expus argumente pentru a arăta plus-valoarea caracterului aplicativ și

potențialele contribuții științifice și s-au prezentat argumentele personale pentru

abordarea temei propuse.

În lucrarea de față a fost realizată o analiză a strategiilor energetice pe care

alte state le-au abordat pe linie națională, identificându-se astfel o serie de

oportunități pentru România, cu totul deosebite ca importanță și impact asupra

domeniului securității naționale și asupra interesului nostru național.

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care

omenirea se confruntă, iar activitatea umană le influențează într-un mod irevocabil.

După cum afirmau Alvin și Heidi Teoffler „schimbările climatice din

întreaga lume au loc în proporție de 90% din cauza acțiunilor umane”.

Concluzia principală este că modificarea climei este deja resimțită, se află

într-un proces ireversibil și toată lumea este de acord cu faptul că viitorul va

depinde semnificativ de măsurile care se iau în prezent.

Schimbarea climatică actuală „se simte deja în Europa și în întreaga lume și,

pe termen lung, ar putea să fie la originea catastrofelor, precum mărirea nivelului

apei mării, inundații, furtuni violente, foamete și penurii de apă în anumite părți

ale lumi.”. Schimbarea climatică se află în atenția tuturor statelor, însă sunt țări cu

economia emergentă sau în curs de dezvoltare, care vor fi mai vulnerabile datorită

faptului că principalele lor activități, cum ar fi agricultura, piscicultura, creșterea

animalelor, depind de modificările chiar sensibile ale condițiilor meteorologice, și

nu dispun de mijloace necesare, nici tehnice, nici financiare, pentru a se adapta la

schimbările climatice. Noua realitate climatică va aduce cu sine noi realități

geografice și noi realități sociale.

Este tot mai evident că între evoluția Mediului și dezvoltarea omenirii este o

legătură foarte strânsă, astfel încât organismele internaționale, înființate în acest

scop, au un plan comun și colaborează la nivel mondial, incluzând pe agenda lor

probleme generate de schimbarea climei și a modului în care omenirea se poate

adapta la această nouă realitate climatică.

Page 11: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

11

Provocările pentru România sunt numeroase și delicate. Numeroase, pentru

că privesc o serie de domenii strategice pentru economia națională, ce țin de

elementele esențiale ale managementului schimbărilor climatice, de la schimbările

meteorologice, la sectorul energetic, al îmbunătățirilor funciare și al ameliorării

calității solurilor, până la intervențiile active în atmosferă, împăduriri și politici

locative. Delicate, pentru că implică decizii, cum ar fi scutirea de datorii, alocarea

prioritară a resurselor, coordonare și cooperare interinstituțională și mai ales

deoarece necesită coerență în implementarea politicilor publice.

Considerăm că, în condițiile unor provocări permanente la adresa sistemului

de securitate, se impune ca instituțiile statului român cu atribuții în domeniu, să

devină mult mai active, în primul rând cu măsuri de actualizare și completare a

legislației în domeniile mai sus amintite, apoi cu eradicarea sau, cel puțin,

diminuarea corupției din sistemul electroenergetic, cu monitorizarea,

implementarea și controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier național și

altele.

În altă ordine de idei, trebuie avut în vedere faptul că România are un

potențial hidroenergetic uriaș, nevalorificat la întregul său potențial, care însă este

strict dependent de evoluția climatică, dar în același timp este cea mai ieftină

metodă de producere a energiei electrice.

Din punctul de vedere al securității energetice, exploatarea resurselor

hidroenergetice asigură două mari avantaje: folosirea unei resurse regenerabile,

apa, înlocuindu-se astfel resursele de combustibili fosili și, foarte important,

asigură o metodă eficientă și ieftină de stocare a energiei electrice prin stocarea la

sursă, respectiv crearea și dezvoltarea lacurilor de acumulare, care pe orizontală

generează și alte beneficii economice privind dezvoltarea unor activități agricole –

piscicultura, irigații sau prin turism și activități de agrement.

Impactul științific preconizat prin tema cercetată se regăsește în formularea

unor concluzii necesare și furnizarea de idei factorilor de conducere din cadrul

instituțiilor naționale de apărare pentru o nouă strategie OPSN pe termen lung și

Page 12: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

12

prezentarea unor propuneri de lege ferenda pentru că în domeniul securității

energetice, tehnologia nu este singura soluție, deși soluțiile aplicate până acum

pentru rezolvarea problemei creșterii temperaturilor și a populației au fost în

principal de ordin tehnologic, folosindu-se surse alternative de energie, metode

mai eficiente de producție, soiuri mai productive, îngrășăminte mai concentrate,

etc.

La nivel internațional, tot mai multe voci susțin că este nevoie de o altă

abordare, de o altă gândire, care să nu se bazeze pe o geopolitică tradițională, ci pe

tratarea în ansamblu a aspectelor principale, deoarece problemele globale impun

soluții globale.

Mediul de securitate internațional este într-o permanentă și rapidă

schimbare. Unele schimbări sunt liniare și previzibile, fie că rezultă din evoluția

realistă a mediului de securitate, fie că reprezintă rezultatul unor strategii și

programe.

Prioritățile României în acest domeniu sunt: competitivitatea, asigurarea și

diversificarea furnizorilor de energie, protecția mediului, asigurarea investițiilor

pentru dezvoltarea capacităților de producție și sunt armonizate cu politicile

energetice europene.

Situația geopolitică a Europei de Sud-Est, în spațiul danubiano-pontic, se

află într-o rapidă și continuă schimbare, generând un paradox: pe de o parte au loc

procese de integrare politice și economice, iar pe de altă parte se manifestă tendințe

de fragmentare prin mișcări secesioniste de separare, de spargere, o luptă care

îmbracă forme multiple de asociere sau federalizare.

Ca urmare a descoperirii unor zăcăminte petroliere importante în Marea

Caspică, care trebuie transportate spre Europa și spre întreaga lume pe una din

rutele principale, se impune să fie luate în calcul două poziții geostrategice cheie:

Sistemul Strâmtorilor și Intrarea Bosforului, care duc navigația dincolo de Marea

Neagră și Crimeea.

Page 13: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

13

În acest context România trebuie „să mute” rapid și inteligent și să profite la

maximum de poziția geostrategică de țară situată la limita estică a Uniunii

Europene.

Deși Rusia poate fi considerată „primadonna” scenei geopolitice pontice și

principalul furnizor de climat politic din zonă, România trebuie să intreprindă toate

măsurile posibile pentru stabilirea unei frontiere socio-geografică a regiunii Mării

Negre, a spațiului pontic care să cuprindă statele balcanice – Bulgaria , Macedonia,

Serbia, Grecia și statele caucaziene – Gruzia, Armenia, Azerbaidjan.

România poate deveni un nod important de legătură în spațiul balcano-

caucaziano-pontic pentru stabilirea unor trasee economice privind în special

materiile prime, resursele energetice și infrastructura pentru transportul acestora,

dar și un factor generator de stabilitate politică.

În acest context, cercetătorul acordă în cadrul lucrării de cercetare științifică,

sistemului electroenergetic național, statutul de „furnizor” de securitate energetică,

din următoarele motive:

efectele în cazul unor calamități naturale, dezastre, evenimente de forță

majoră cu impact asupra Mediului care pot afecta sau influența sănătatea și viața

populației pot fi limitate și eliminate cât mai rapid, dacă factorii abilitați

reacționează promt și cu profesionalism;

intervențiile asupra instalațiilor electrice au o importanță vitală, întrucât

societățile care asigură mentenanța, prin angajații ei intră în contact direct și

imediat cu cetățenii;

de rapiditatea și calitatea serviciilor specialiștilor depinde salvarea de

vieți omenești, în timp ce de calitatea serviciilor de mentenanță depind: limitarea

pagubelor materiale, restabilirea funcționării echipamentelor electrice, care, la

rândul lor, asigură prima condiție pentru funcționarea instalațiilor și a obiectivelor

civile și militare din spitale, instituții, porturi și aeroporturi, telecomunicații etc., și

anume, furnizarea de energie electrică, „produsul final” al obiectivelor privind

securitatea electroenergetică parte importantă a securității naționale.

Page 14: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

14

1.1. Metodologia aplicată în cadrul etapelor cercetării științifice

1.1.1. Metode, tehnici de cercetare și culegere de date

Cercetătorul a folosit ca tip de cercetare, tipul de orientare în care unele

cercetări sunt orientate către concluzii, iar altele către decizii.

În funcție de finalitatea cercetărilor, tipul de cercetare folosit este unul

descriptiv, cu scopul de documentare și înțelegere a fenomenelor, iar ca metode de

cercetare s-au folosit observația, analiza documentelor și analiza de conținut.

Metodologia de cercetare s-a realizat prin lectura a numeroase surse scrise,

dar și prin cercetarea/ analiza multor pagini de internet, înscrise în Bibliografie,

pentru aflarea informațiilor din mai multe surse, folosindu-se astfel cercetarea

descriptivă, cu scopul de documentare și înțelegere a fenomenelor, prin metoda de

analiză a documentelor. Totodată, au fost contactate numeroase persoane, în

special români, care locuiesc în zonele de contact militar, pentru a afla opiniile și

năzuințele celor direct implicați.

Cercetătorul a participat efectiv la realizarea Parcului Fotovoltaic din

localitatea Podu Olt, comuna Hărman, județul Brașov, prin executarea unor

categorii de lucrări, în baza unor relații profesionale cu executantul lucrării și la

realizarea unei importante centrale de producere a energiei electrice având ca sursă

energia solară.

Rezultatele cercetării asupra datelor și faptelor din această lucrare sunt

cuprinse în partea finală, în concluzii, în timp ce orientarea spre decizii și emiterea

lor se poate produce, dacă cercetările în domeniu vor continua și se vor materializa

în elaborarea unor proceduri operaționale, însoțite de modificările legislative

aferente.

Rezultatele cercetării s-au materializat prin evidențierea unor aspecte privind

legătura dintre funcționalitatea sistemului electroenergetic și securitatea energetică

națională și europeană. S-au identificat soluții alternative de producere a energiei

Page 15: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

15

electrice, care să reducă dependența de resursele tradiționale și, în același timp, să

respecte legislația europeană și strategiile și prevederile cu privire la Mediu

adoptate.

S-au analizat și prezentat o serie de constrângeri, perspective și oportunități

privind construirea și exploatarea unor centrale care produc energie din resurse

regenerabile, adresate celor interesați în domeniul energetic de acest tip, dar și

autorităților care reglementeză această activitate, și care pot deschide calea unor

propuneri de modificări legislative pentru îmbunătățirea cadrului legal și pentru

încurajarea investițiilor în domeniu.

Rezultatele cercetării privind evenimentele și subiectele abordate au rolul de

a transmite următorul mesaj: situația actuală geopolitică din spațiul pontic este una

favorabilă României, aceasta trebuind să o valorifice cu inteligență și eficiență

maximă.

Cercetătorul a aprofundat cercetarea științifică și a reușit să realizeze

conexiunea între conceptul teoretic de securitate energetică și componenta

materială a sistemului electroenergetic, un mix aplicabil pentru eliminarea

efectelor în cazul unor calamități naturale, dezastre, evenimente de forță majoră cu

impact asupra Mediului, care pot afecta sau influența sănătatea și viața populației.

Acestea pot fi limitate și/sau eliminate cât mai rapid, dacă factorii abilitați

reacționează promt și cu profesionalism.

1.2. Stadiul actual al cunoașterii în domeniul vizat

Securitatea energetică este un concept multidimensional, fiind strâns legată

de vulnerabilitatea față de întreruperile în aprovizionarea cu resurse energetice –

petrol, gaze naturale, cărbune și energie electrică. Dacă inițial era un concept atașat

petrolului, astăzi s-a extins și asupra gazelor naturale, energiei electrice, începând

cu aprovizionarea, producția, transportul, distribuția, furnizarea și, nu în ultimul

rând, consumul.

Page 16: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

16

Securitatea energetică are în vedere trei dimensiuni: asigurarea de surse

alternative pentru aprovizionare, identificarea de rute energetice noi, alternative și

securizarea surselor energetice precum și a rutelor de transport.

Realitățile ultimelor decenii au demonstrat că marii consumatori nu au

înțeles sau refuză să accepte ideea de renunțare la independența energetică totală,

care s-a dovedit a fi o utopie și să accepte interdependența energetică.

Securitatea aprovizionării cu energie în termeni de geopolitică este o

provocare și un obiectiv major al Uniunii Europene. În acest sens, revizuirea

politicii energetice a dus la dezvoltarea unei Comunități Europene a Tratatului

Energiei, a unui nou mecanism de reacție rapidă în situații de criză de energie,

puncte de plecare pentru noi abordări ale problemelor de securitate energetică.

Prin contribuția cercetătorului s-a putut determina cu certitudine că România

consideră strategia energetică parte a strategiei de apărare și militează pentru

promovarea unei politici energetice comune de securitate la nivelul Uniunii

Europene, precum și a identității energetice naționale care corelează politica

internă cu obligațiile care îi revin la nivel european.

Rămâne să găsim răspunsuri la întrebarea, cum vor continua relațiile

energetice între Uniunea Europeană, dependentă de gazele rusești, și Federația

Rusă dependentă de exporturile în Uniunea Europeană ?

1.3. Plus-valoarea caracterului aplicativ și potențialele contribuții

științifice

Tema are la bază studii și analize personale realizate prin prisma experienței

avute de cercetător în plan național și internațional, fapt ce a determinat un nivel

bun al cunoașterii problemei studiate și un punct de plecare avansat pentru

realizarea cercetării științifice. De asemenea, a avut ca origine ideea că există o

interdependență de necontestat între domeniile economice, sociale, de apărare, de

Mediu și altele, idee regăsită în conceptul de securitate națională extinsă, element

Page 17: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

17

de noutate în noua Strategie națională de Apărare a Țării, care poate crea premisele

unei îmbunătățiri substanțiale a calității vieții și a siguranței cetățenilor. Această

interdependență poate, în opinia cercetătorului, diminua semnificativ cel mai nociv

element al momentului, corupția, care reduce stabilitatea politică, socială și

economică, subminează încrederea în stat și valorile democratice și poate amenința

securitatea țării, deoarece infracțiunile de corupție au devenit tot mai complexe și

sunt combinate cu alte tipuri de acte criminale.

Studiul oferă argumente din care rezultă că soluțiile tehnice, măsurile sociale

și procedurile folosite de statele Uniunii Europene/NATO și chiar de către alte

state din afara acestor alianțe pot fi folosite ca surse de inspirație pentru România.

Acestea trebuie să fie aprofundate, dezvoltate și adaptate de către autoritățile

române la specificul național, existând posibilitatea transpunerii cu succes în

practică a cunoștințelor obținute în domeniu și în România, astfel încât instituțiile

noastre cu atribuții în planul OPSN să își poată îndeplini într-un mod și mai

eficient sarcinile.

Prin contribuția cercetătorului s-a putut determina că ritmul și amploarea

schimbării condițiilor de Mediu presupun o reacție pe măsură și un efort comun de

implicare și coordonare.

Un concept nou, introdus de cercetător în lucrarea de cercetare este,

alternativa rațională. Pornind de la sintagma bine cunoscută că „nu energia este

scumpă, ci lipsa ei”, alternativa rațională devine „esența societății energetice”,

care stabilește relații privilegiate de tip: multisursă, multitip și raționalizarea

consumului.

1.4. Argumentele personale pentru abordarea temei propuse

Cercetarea de față s-a impus a fi realizată din următoarele motive:

în cadrul domeniului supus cercetării s-a putut constata existența unor

factori, neexploatați încă în România, care pot favoriza posibilitățile de acțiune și,

Page 18: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

18

implicit, pot crește eficiența în domeniul Ordinii Publice și al Siguranței Naționale

(OPSN);

elemente nou apărute, aplicate în multe alte țări, prefigurează posibilitatea

evoluției domeniului OPSN românesc;

dinamica domeniului OPSN în România, impune o analiză obiectivă

pentru a identifica noi modalități de eficientizare și îmbunătățire a capacității de

răspuns la amenințările existente la adresa siguranței naționale.

Folosirea de către România a unor segmente neexploatate până în prezent va

aduce o plusvaloare în domeniul securității și al siguranței naționale și europene.

Prezenta cercetare științifică se înscrie în sfera preocupărilor avute de țara

noastră în domeniul obiectivelor urmărite pe linia siguranței naționale, în cel al

realizării unor interese strategice ale României, precum și în cel al îndeplinirii

sarcinilor avute pe linia securității Euro-Atlantice, ca parteneri de calitate ai

Uniunii Europene și ca parteneri NATO.

Prin realizarea acestui studiu s-a urmărit ca în contextul existenței a

numeroase amenințări, riscuri și vulnerabilități ale sistemului electroenergetic

național, de a cărui bună funcționare depinde securitatea energetică națională,

element de maximă importanță a securității și siguranței naționale a României dar

și a partenerilor euro-atlantici, să identificăm soluții de contracarare a lor, prin

folosirea eficientă a unor metode utilizate de mai multe state ale Uniunii Europene

și NATO, respectiv prin implicarea tuturor resurselor tehnice și umane posibile și

disponibile pentru: protejarea Mediului, influențarea schimbărilor climatice și

înlocuirea resurselor convenționale cu altele regenerabile.

Obiectivul principal al lucrării de cercetare științifică doctorală a fost de a

identifica și analiza metode/tehnici/proceduri, care îmbunătățite semnificativ, să

asigure funcționarea la parametrii normali, în cazuri de forță majoră, a sistemului

electroenergetic național, element important de interes, de securitate și de siguranță

națională, răspunzând la două întrebări:

Page 19: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

19

este România pregătită să facă față unei avarii majore a sistemului

electroenergetic, care să genereze o întrerupere în furnizarea de curent electric

pentru o perioadă mai mare de timp?

cum ar fi afectată Ordinea Publică și Siguranța Națională într-o astfel de

situație?

CAPITOLUL 2

PROMOVAREA INTERESULUI NAȚIONAL ÎN ASIGURAREA

SISTEMULUI ELECTROENERGETIC CU IMPLICAȚII PRIVIND

SECURITATEA NAȚIONALĂ

În al doilea capitol al lucrării științifice, ne-am propus să analizăm situația

resurselor energetice la nivel mondial. S-au făcut referiri la categoriile de resurse

de tipul combustibililor fosili- cărbuni, șisturi bituminoase, gaze naturale, petrol-

principala sursă mondială, și la resursele de tipul metalelor radioactive de o mare

eficiență energetică, cum ar fi uraniul și toriul.

Se prezintă în continuare rezultatele cercetării privind geopolitica petrolului,

geografia consumului, date despre actorii importanți de pe piața petrolieră cu

referiri la Rusia, principal producător și exportator mondial și despre apariția unor

state tot mai prezente pe piață, cum ar fi China sau India, care și-au declarat

interesul pentru petrolul din bazinul Mării Caspice.

Pentru a se putea stabili obiective și a se obține rezultate în cercetare privind

securitatea energetică națională s-a analizat conceptul de securitate energetică.

Autorul a introdus rezultatele cercetării în acest capitol pentru a releva

contextul geoenergetic în care se găsește România, care este încă dependentă de

importurile de gaze naturale și de petrol, în susținerea importanței ce trebuie

acordată sistemului electroenergetic care poate funcționa în parametrii optimi și

fără resursele tradiționale, întrucât, într-o tot mai mare măsură, se produce energie

Page 20: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

20

din resurse regenerabile, nepoluante, iar obiectivele dezvoltării durabile în

energetică sunt realizate și depășite la data prezentei lucrări.

Rezultatele cercetării asupra datelor și faptelor din acest capitol sunt

cuprinse în partea finală, în concluzii, în timp ce orientarea spre decizii și emiterea

lor- responsabilitate care aparține instituțiilor statului, se poate produce dacă

cercetările în domeniu vor continua și se vor materializa în elaborarea unor

proceduri operaționale însoțite de modificările legislative aferente.

2.7. Sistemul electroenergetic național

Sistemul electroenergetic poate fi definit plastic drept „componenta

materială” a securității și siguranței naționale energetice și are cinci mari

componente, din punct de vedere tehnic-constructiv, respectiv structurile de:

Producție: cuprinde toate tipurile de centrale: termoelectrice,

hidroelectrice, nuclearelectrice, eoliene, fotovoltaice și altele;

Transport: cuprinde LEA (Linii Electrice Aeriene)- de joasă, medie și

înaltă tensiune, LES (Linii Electrice Subterane)- cabluri pe diferite niveluri de

tensiune;

Distribuție: stațiile și posturile de transformare pe diferite tensiuni de

lucru și diferite forme;

Furnizare: asigură alimentarea cu energie electrică a consumatorului

final;

Mentenanță: asigură menținerea sistemului în stare de funcționare, cu

intervențiile cele mai importante, în situațiile de întreruperi programate- pentru

lucrări noi, revizii, reparații, și neprogramate- accidentale, avarii, căderi ale

sistemului.

Pentru analizarea sistemului electroenergetic în aria securității și siguranței

naționale este necesar să cercetăm funcționalitatea sistemului, să analizăm riscurile

și vulnerabilitățile acestuia, dar și oportunitățile.

Page 21: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

21

Cercetarea acestui domeniu vast și extrem de important are în prim plan, în

viziunea autorului, următoarele obiective:

analizarea celei mai importante vulnerabilități și anume, stocarea energiei

electrice în cantități care să asigure, un timp optim de răspuns, realimentarea

sistemului în situații de întreruperi datorate unor situații de forță majoră;

transpunerea în practică a unor concepte teoretice „la modă”, cum ar fi

globalizarea și dezvoltarea durabilă prin trecerea la producerea energiei electrice

din surse regenerabile, nepoluante, care să fie o alternativă la combustibilii

tradiționali fosili și care să protejeze Mediul și sănătatea populației

2.7.1. Riscuri și vulnerabilități ale sistemului energetic național

Autorii Strategiei de Securitate Națională a României (2008), apreciază că

„sistemul energetic național prezintă o serie de riscuri și vulnerabilități

(deficiențe), cum ar fi: instalații de producere, transport și distribuție a energiei

parțial învechite și depășite tehnologic, cu consumuri și costuri de exploatare

mari; lipsa echipamentelor pentru implementarea tehnologiilor performante în

sectorul de extracție a huilei; eficiență energetică redusă pe lanțul producție-

transport-distribuție-consumator final; capacitate redusă de cercetare-dezvoltare-

diseminare în sectorul energetic și cel minier; multe dintre unitățile de producere

a energiei electrice nu respectă cerințele privind protecția mediului din Uniunea

Europeană”, alinierea la aceste cerințe necesitând fonduri importante.

Acestor vulnerabilități li se adaugă: lipsa unor instrumente fiscale eficiente

pentru susținerea programelor de investiții în eficiența energetică, utilizarea

resurselor regenerabile și dezvoltarea serviciilor energetice; selecția, reținerea și

motivarea în condiții de piață liberă a capitalului uman necesar implementării

strategiei și operării în siguranță a sistemului energetic național; modificări

semnificative ale regimului pluvial, datorită schimbărilor climatice.

În aceeași categorie se încadrează instabilitatea și discontinuitatea în

manageriatul societăților cu profil energetic, în special al societăților cu capital

Page 22: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

22

integral sau majoritar de stat, generate de factorul politic prin numiri politice și

partinice ale unor persoane care nu au pregătire profesională și/sau experiență în

domeniul energetic și corupția din sistem- majoritatea achizițiilor publice de bunuri

sau servicii se face prin licitații „cu dedicație”, adjudecătorii fiind adevărate

„căpușe” ale așa- zișilor „băieți deștepți”, care folosesc materiale și echipamente

de cea mai prostă calitate, mână de lucru ieftină, în parte necalificată, pentru a se

putea încadra în ofertele care coboară uneori până la procente de 30-35% din

valorile de control, care nu acoperă nici jumătate din valoarea materialelor și

echipamentelor.

2.7.2. Oportunități ale sistemului energetic național

Cu toate că Sistemul energetic național este afectat de mai multe

vulnerabilități, există și oportunități pentru dezvoltarea energetică :

poziția geografică specială a României în spațiul balcano- caucaziano-

pontic coroborată cu rolul foarte important în noul context geopolitic- după

anexarea Crimeei , pentru participarea activă la dezvoltarea unor noi proiecte de

conducte magistrale paneuropene;

accesul la piețele regionale de energie electrică și un climat atractiv

pentru investitorii strategici, în procesul de privatizare a companiilor românești de

profil în prezent cu capital de stat integral sau majoritar;

creșterea nivelului de încredere în funcționarea pieței de capital din

România- în anul 2013 România a înregistrat cea mai mare creștere economică din

Uniunea Europeană, ceea ce a permis listarea cu succes la Bursa de valori a

companiilor energetice;

2.7.3. Stocarea energiei electrice

Una din marile probleme ale managementului energiei electrice este legată

de faptul că aceasta trebuie consumată când este generată, conservarea ei

realizându-se prin stocare.

Page 23: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

23

Cercetarea științifică desfășurată pentru realizarea prezentei teze de doctorat

încearcă să răspundă la câteva întrebări fundamentale pentru asigurarea

funcționării sistemului electroenergetic în cazul unor condiții extreme, cum ar fi

cutremure, furtuni, inundații devastatoare, așa mult discutata posibilă inversare a

polilor magnetici ai Pământului, războaie etc., privind o mare deficiență, o

vulnerabilitate importantă cu repercusiuni dintre cele mai grave, ce poate afecta

sănătatea și viața oamenilor, securitatea și siguranța statului, respectiv:

se poate stoca o cantitate suficientă de energie care să asigure funcționarea

normală a sistemului electroenergetic național pentru o perioadă de timp ?

există posibilitatea alimentării cu energie electrică a unor consumatori de

importanță vitală- dispensare, policlinici, spitale, unități de producție și distribuție

a alimentelor de bază, unități de protecție civilă, unități militare, obiective

industriale și militare strategice, echipamente de telecomunicații (radare, sateliți,

instalații cu unde radio etc.) ?

care este timpul de reacție pentru repunerea în funcțiune a sistemului

electroenergetic în situația unei deconectări totale a sistemului național și cum pot

funcționa, în acest interval de timp, instalațiile și echipamentele speciale care

asigură securitatea energetică ?

Apelând la diferite cunoștințe din domeniile tehnicii, sistemele de stocare ale

energiei (SSE) au la bază principii de conversie cu caracter: mecanic prin pompaj

Hidro și aer comprimat, electrochimic cu pile de combustie, electromagnetic și

termic cu supraconductoare, supracapacitoare.

Problemele cu care se confruntă astăzi sistemul electroenergetic, la care

sistemele de stocare a energiei electrice (SSE) pot oferi în mod sigur și economic

răspuns, sunt:

pornirea echipamentelor după defect, asigurându-se sursa de energie fără

a se apela la rețea;

stocarea energiei în perioada de gol de sarcină și prețuri mici și restituirea

la consumator în orele de vârf și cost ridicat;

Page 24: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

24

asigurarea unei rezerve „rapide” la cereri suplimentare de energie;

integrarea sistemelor ce produc energie din surse regenerabile prin stocare

când timpul o permite și o restituie când este nevoie;

2.7.4. Principalele metode de stocare a energiei electrice

În paginile care vor urma se vor prezenta câteva soluții de stocare,

avantajele și dezavantajele diferitelor metode, tendințele actuale privind integrarea

surselor regenerabile și acumularea energiei în câteva sisteme de stocare ce pot fi

dezvoltate în România.

Stocarea chimică a energiei prin combustibilii chimici, care au devenit

forma dominantă de stocare a energiei, atât în generarea de energie electrică, cât și

în cea de transport. Combustibilii chimici de uz comun sunt: benzina, motorina,

gazul natural, gazul petrolier lichefiat (GPL), propanul, butanul, etanolul,

biodieselul și hidrogenul.

Hidrogenul este un operator de transport de energie chimică, la fel ca și

benzina, etanolul sau gazul natural. Caracteristica unică a hidrogenului este că nu

produce emisii de carbon sau are zero emisii la transportul de energie chimică.

Hidrogenul este un produs chimic utilizat pe scară industrială largă, care

poate fi produs din orice sursă de energie primară. Producția de hidrogen, în

cantități suficiente pentru a înlocui combustibilii de hidrocarburi existenți, nu este

încă posibilă.

Biocombustibilii. Dezvoltarea combustibililor din surse regenerabile, cum

ar fi bioetanolul și biodieselul, are o mare importanță în securizarea rezervelor

viitoare de energie, în scăderea dependenței de țiței, în reducerea emisiilor de CO2

și a impactului asupra Mediului, cât și în dezvoltarea economiilor rurale.

Stocarea electrochimică a energiei, se realizează prin conversia

electrochimică a energiei și este un subdomeniu al tehnologiei energetice, care are

ca obiect metode electrochimice de generare și stocare a energiei în pile de

combustie, baterii și acumulatori electrici, supercondensatori, etc.

Page 25: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

25

Stocarea mecanică a energiei se poate realiza prin mai multe metode:

stocarea energiei sub forma „energiei potențiale a aerului comprimat”

(CAES) este o metodă deja folosită în proiecte de acest tip, în exploatare care

funcționează chiar la puteri mari. Centralele care folosesc abur comprimat pot

folosi o parte din putere pentru stocarea aerului în peșteri mari din piatră, în

rezervoare de gaze naturale sau în mine dezafectate, cu un volum mare și

rezistență, la presiuni de 40 până la 70 de bari.

Stocarea energiei prin pomparea apei (PSH) sau „stocarea energiei

hidroelectrice pompate” (PHES) este un tip de stocare a energiei hidroelectrice

utilizată de sistemele de energie electrică pentru echilibrarea consumului.

Metoda stochează energia sub formă de energie potențială gravitațională a

apei, pompată de la un rezervor de altitudine inferioară la o altitudine mai mare.

Excedentul de energie electrică produs în afara vârfurilor de consum este

folosit pentru alimentarea pompelor. În timpul perioadelor de consum ridicat, apa

stocată este eliberată prin turbine pentru a produce energie electrică.

2.8. Energia electrică componentă importantă a sistemului național

energetic

2.8.1. Energie electrică din resurse regenerabile

„Energia regenerabilă este considerată, în practică, energia care provine

din surse inepuizabile sau care se regenerează singure. La nivel global s-au

investit sume considerabile în energia regenerabilă, care a continuat să se

concentreze în principal pe sectorul energiei electrice, ceea ce a adus o pondere

tot mai mare a capacității de producție”.

Obiectivul dezvoltării durabile în energetică, stabilit prin Strategia de

Securitate Națională a României impune:

Page 26: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

26

„promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile, prin

stimularea investițiilor, îmbunătățirea eficienței energetice pe întregul lanț

resurse-producție-transport-distribuție-consum”;

„promovarea utilizării biocombustibililor lichizi, biogazului și a energiei

geotermale”;

„reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului

înconjurător prin utilizarea tehnologiilor curate”

2.8.2. Analiza celor mai importante surse regenerabile modiale

În România, potrivit Raportului privind energia electrică produsă din surse

regenerabile de energie (E-SRE), la finele anului 2015, numărul producătorilor de

E-SRE, titulari de licență și acreditați, a fost de 698, din rândul cărora: 70

utilizează ca sursă energia eoliană, 89 utilizează energia hidro, 25 utilizează

biomasă și 514 utilizează energie solară.

Energia electrică susținută prin sistemul de promovare a E-SRE din

România a crescut anual, cu o pondere ridicată a energiei electrice produse în

centralele electrice eoliene.

Numărul producătorilor de E-SRE licențiați în România a crescut constant,

pe primul loc, din punct de vedere al resurselor regenerabile, aflându-se energia

eoliană, urmată de energia solară, energia hidro și biomasa.

Energia regenerabilă continuă să atragă investiții în România, tot mai multe

parcuri eoliene și fotovoltaice fiind finalizate, iar în altele urmează să se monteze

noi instalații pentru producția de energie.

2.9. Schimbările climatice, sistemul hidrologic și energia electrică

Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări cu care ne

confruntăm. Ȋn ultimele decenii, s-au acumulat dovezile care arată, fără echivoc, că

activitatea umană influențează climatul și Mediul în mod irevocabil.

Page 27: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

27

Concluzia principală este că modificarea climei a devenit un proces

iresponsabil, toată lumea este de acord cu faptul că viitorul va depinde semnificativ

de măsurile care se iau în prezent.

Schimbarea climatică este deja resimțită atât în Europa cât și în întreaga

lume și se află la originea catastrofelor (furtuni violente și uraganuri, inundații,

mărirea nivelului apei mării, lipsa de apă prin secetă prelungită care generează

foamete, inundații de vegetație cu pagube incomensurabile economice, dar și de

Mediu în multe părți ale lumii).

Schimbarea climatică afectează și privește toate țările, sunt însă țări cu

economia emergentă, care vor fi vulnerabile, întrucât nu au disponibilitățile

necesare pentru a se adapta la efectele schimbărilor climatice.

2.11. Resursele de apă

Una dintre amenințările viitorului, pe care omenirea nu își permite să o

neglijeze, este criza apei. Potrivit Comisiei Comunităților Europene (2009),

1,1 miliarde de oameni nu au acces la apa potabilă, iar estimările arată că peste

două decenii, până la două treimi din oamenii planetei vor trăi în regiuni care duc

lipsă de apă. Expresia „apa este viitorul petrol”, a intrat în vocabularul obișnuit

atât din cauza noii valori pe care o va avea, cât și a noilor conflicte pe care le va

genera o singură înghițitură de apă.

Schimbările climatice vor avea un impact semnificativ asupra resurselor de

apă din întreaga lume, datorită legăturilor strânse dintre ciclul climatic și ciclul

hidrologic, ca atare creșterea nivelului precipitațiilor torențiale, care implicit

generează și inundații, va crește și riscul de poluare datorită revărsării apelor

pluviale din canalele colectoare, care intră în contact cu apele uzate din stațiile de

epurare, prin scurgerile de siguranță. Creșterea temperaturii Mediului planetar,

cauzată, în principal, de emisiile de gaze cu efect de seră se va răsfrânge și asupra

temperaturii apelor, factor important în reglarea cotele râurilor, cote care vor

scădea datorită creșterii procesului de evaporare și vor influența calitatea apei, în

Page 28: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

28

timp ce numai agricultura, spre exemplu, care utilizează pentru irigații circa 70%

din consumul mondial, sporește necesarul de apă.

Cererea de apă depășește deja posibilitățile de aprovizionare/alimentare în

multe părți ale lumii, iar în multe alte zone, acest dezechilibru este de așteptat să

apară în viitorul apropiat, datorită creșterii populației umane, care va accentua

concurența pentru apă, în timp ce multe dintre cele mai importante rezerve acvifere

ale lumii se epuizează.

Concluzii la Capitolul 2

Timpurile în care România era exportator de petrol și beneficia de avantajele

acestui statut au apus de mult. În prezent, țara noastră își asigură circa 60-65% din

necesar din producția proprie, în condițiile în care marii consumatori industriali din

perioada anterioară anului 1989 și-au redus foarte mult activitatea sau au dispărut.

Speranțele rămân pentru anii următori, când vor fi date în exploatare

platformele de foraj marin, în zona platoului continental adjudecată în procesul

internațional cu Ucraina și, care, dacă vor produce la nivelul estimat, vor asigura

necesarul intern de petrol cu disponibilități chiar și pentru export.

Totuși nu trebuie să uităm că această resursă a fost cedată companiei OMV

Petrom, care în urma achiziționării unui număr important de acțiuni a devenit

acționar majoritar.

Prin această cedare/privatizare în folosul unei companii multinaționale de

prestigiu, România, este ocolită de oscilațiile de moment ale pieței energetice, nu

însă de efectele posibile ale unor crize de lungă durată.

Problema prețului petrolului este complexă, iar reacțiile imediate ale

burselor la cele mai mici disfuncționalități, demonstrează potențialul uriaș al

petrolului în geopolitică.

Accesul la resurse este un factor principal în determinarea ierarhiei

internaționale actuale și unul dintre criteriile de bază care motivează acțiunile de

conducere ale actorilor globali. Creșterea populației mondiale, dezvoltarea

Page 29: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

29

economică și scopurile tuturor țărilor, sunt însoțite inevitabil de un consum sporit

de resurse energetice limitate progresiv. Atât economiile dezvoltate, cât și cele

emergente depind de resursele energetice, oriunde s-ar afla pe glob, de aceea

pierderea accesului la resurse poate avea consecințe devastatoare, drept urmare și

geopolitica este dominată de strategiile de resurse, în special în cazul energiei.

Trebuie menționate însă și aspectele negative privind beneficiile bănești,

obținute prin încasarea unor fonduri europene nerambursabile, care finanțează

construcțiile energetice de tipul celor menționate, prin încasarea contravalorii

certificatelor verzi acordate, de către investitorii mai puțin interesați de dezvoltarea

durabilă și de protecția Mediului, și mai mult interesați de obținerea de profit chiar

folosind uneori metode mai puțin legale.

CAPITOLUL 3. RECONFIGURAREA STRATEGIEI

EUROPENE DE SECURITATE ENERGETICĂ URMARE A

NOII SITUAȚII GEOPOLITICE ÎN SPAȚIUL BALCANO-

CAUCAZIANO- PONTIC ȘI A NECESITĂȚII ASIGURĂRII

SIGURANȚEI EUROPENE

3.1. Considerații privind securitatea energetică a Uniunii Europene

Conceptul de „securitate energetică” este legată profund de conceptul de

„securitatea statului”. Atât conceptele teoretice, cât și practica, indică faptul că

strategia geopolitică și statutul geo- economic sunt „cheia fundamentală” pentru

dezvoltarea securității energetice de stat.

Pentru atingerea acestui deziderat este necesar ca strategiile naționale să fie

armonizate astfel încât grupul să devină o putere regională stabilă în energie care

să asigure aplicarea strategiilor naționale în funcție de specificul fiecărui stat.

Page 30: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

30

În problematica securității energetice, Uniunea Europeană are un interes

special: astfel este bine cunoscut faptul că cele 28 de state membre ale Uniunii

Europene sunt dintre cele mai mari consumatoare de energie, la nivel mondial.

Exceptând Norvegia, toate celelalte state europene sunt dependente de

importurile de hidrocarburi, predominând cele din Rusia.

Principalele interese ale Uniunii Europene urmăresc atât schimbările

climatice, cât și securitatea aprovizionării Europei cu energie, economia Europei și

prosperitatea cetățenilor săi.

Securitatea aprovizionării cu energie în termeni de geopolitică este o

provocare și un obiectiv major al Uniunii Europene, în acest sens revizuirea

politicii energetice a dus la dezvoltarea unei Comunități Europene a Tratatului

Energiei, a unui nou mecanism de reacție rapidă în situații de criză de energie,

puncte de plecare pentru noi abordări ale problemelor de securitate energetică.

3.2. Evoluția și implicațiile dependenței statelor din Europa Centrală și

de Est de rezervele rusești de energie

Până în anul 2020 Rusia va rămâne furnizorul dominant de energie către

Europa Centrală și de Est, datorită proximității sale față de zăcăminte, legăturilor

de infrastructură și angajamentelor contractuale. Dezvoltarea pieței LNG și

lansarea noilor coridoare de tranzit (Nabucco, Conducta Baltică) ar putea să reducă

gradul de dependență, deși, simultan ar accentua poziția de negociere a

cumpărătorilor în dialogul cu Rusia și ar asigura garanții suplimentare în

eventualitatea ca livrările din est să fie reduse sau oprite. Perpetuarea nivelului

înalt de dependență din statele central europene și estice față de rezervele din Est

vor ridica un număr de provocări legate de tratamentul instrumental al Rusiei față

de livrările în scop politico-strategic și comercial, de riscul reapariției unor dispute

între furnizor și țările de tranzit, de riscul unor eșecuri tehnice și nesiguranța

exagerată din sectorul rusesc de combustibil.

Page 31: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

31

3.3.1. Interdependența energetică Uniunea Europeană-Rusia

Conceptul de interdependență susține că legăturile energetice dintre state

aflate în proximitatea geografică, intensifică gradul de securitate între actorii

incluși în acest complex regional.

Ideea centrală dezvoltată în Regional Security Complex Theory (RSCT) este

o teorie a securității regionale și constă în faptul că din moment ce majoritatea

amenințărilor se propagă mai ușor pe distanțe scurte decât pe cele lungi,

interdependența privind securitatea este în mod normal concentrată în grupuri

complexe de securitate la nivel regional.

Interdependența energetică dintre Rusia și Uniunea Europeană poate fi

descrisă ca asimetrică, Rusia fiind mult mai dependentă de piața energetică a

Uniunii Europene decât este Uniunea Europeană de aprovizionarea cu energie din

Rusia. Ca urmare a acestui fapt, vulnerabilitățile Uniunii Europene în raport cu

Rusia (în sensul că ar putea apărea o întrerupere a importurilor de țiței sau gaze

naturale din Rusia) sunt relativ scăzute, deoarece Uniunea Europeană este capabilă

să înlocuiască aprovizionarea sa cu energie din alte surse de energie (energie

nucleară, regenerabilă, GNL) sau de la alți furnizori (prin creșterea importurilor de

gaze din Norvegia și din Africa de Nord sau creșterea importurilor de petrol libian

sau saudit).

3.4. Relațiile Ucraina- Rusia și implicațiile asupra securității energetice

europene

Ucraina ocupă o poziție strategică în Zona Lărgită a Mării Negre și în raport

cu Europa Centrală. Valoarea strategică a acestei poziționări este determinată de

repere politice, militare, economice etc. O relație specială se poate stabili între

valoarea strategică a Ucrainei în context est și central european și securitatea

economico- energetică a continentului. Valoarea economică și politică a traseelor

Page 32: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

32

energetice „clasice” și „alternative” spre Uniunea Europeana evidențiază o dată în

plus importanța statului independent Ucraina pe arena internațională.

Raportarea evoluțiilor din Ucraina la problematica traseelor energetice poate

fi abordată pe multiple planuri. Există o dimensiune economică a acestor relații și,

la fel de clare, dimensiuni politico- strategice. Relațiile respective implică, atât

politici de companii naționale și multinaționale, cât și guverne suverane,

parlamente, organizații internaționale, de genul, ONU, FMI, UE, NATO etc.

Din punct de vedere economic, Ucraina are un mare potențial în dezvoltare,

inclusiv o piață cu posibilități de creștere peste media Zonei Lărgite a Mării Negre.

Ucraina se comportă în egală masură, ca un mare consumator de energie (de

hidrocarburi) și ca principala țară de tranzit a conductelor de gaze naturale din

Federația Rusă spre Europa Centrală (Uniunea Europeană), astfel din totalul de

circa 150 miliarde m³ gaze naturale importate de statele Uniunii Europene, 80%

tranzitează Ucraina, ceea ce îi permite acesteia să „filtreze” încă mult timp

exporturile terestre de gaze naturale ruse.

Sub acest aspect există o interdependență, în sensul că traseul conductelor de

hidrocarburi: Drujba, Brotherhood și Soiuz ce tranzitează țara, aduc venituri

substanțiale statului și în același timp încasările Rusiei din exportul către Uniunea

Europeană depinde de buna funcționare a conductelor ucrainene.

Pe de altă parte importurile de hidrocarburi ale Ucrainei din Asia Centrală

tranzitează conducte rusești care se află sub supravegherea Rusiei.

3.5. Peninsula Crimeea

3.5.1. Valoarea strategică a anexării

Harta traseului comercial istoric indică conectarea Uppsala la

Constantinopol prin orașul Cherson. Cele mai importante centre ale „Rusiei

Kievene ” , Kiev, Novgorod și Ladoga , au apărut de-a lungul acestui traseu. În

Marea Neagră porturile din Crimeea oferă acces rapid la Mediterana de Est,

Balcani și Orientul Mijlociu.

Page 33: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

33

Niprul este o cale navigabilă și de transport majoră care traversează

continentul european de la nord la sud și leagă Marea Neagră de Marea Baltică , de

importanță strategică, istorică „Drumul comercial al varegilor” către Grecia.

Marea Neagră servește ca arteră economică în conectarea Regiunii Caucaz

cu Marea Caspică spre Europa Centrală și de Est.

Infrastructură energetică. La 200 de mile marine de la linia țărmului

peninsulei sunt aproximativ 45000 miliarde de metri cubi de rezerve de gaze.

Hidrocarburile din platoul Mării Negre ar putea avea un randament de cca 1.5

miliarde de metri cubi pe an.

Crimeea are de asemenea, mai multe câmpuri de gaze naturale , atât pe uscat

cât și în larg , care au început să fie forate de companiile de petrol și gaze din Vest,

înainte de anexare. Câmpurile interioare sunt situate în Ciornomorske și Dzhankoy,

în timp ce câmpurile offshore sunt situate pe coasta de vest în Marea Neagră și pe

coasta de nord-est în Marea Azov.

Republica deține și două câmpuri petroliere: un on-shore, domeniul petrolier

Serebryankse în Rozdolne și un off-shore, domeniul petrolier Subbotina în Marea

Neagră.

Concluzii la Capitolul 3

Relația energetică Uniunea Europeană- Rusia este rezultatul unei interacțiuni

complexe de forțe, dintre care majoritatea sunt de natură geopolitică- economică,

iar altele sunt răspunsuri la factorii specifici de energie. Pe de o parte, energia

contribuie la consolidarea parteneriatului Uniunea Europeană- Rusia, pe de altă

parte, energia cauzează rivalitate în relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia.

Prin expunerea de argumente, în acest capitol, cercetătorul explică într-o

opinie personală, de ce au loc controverse în relațiile energetice dintre Uniunea

Europeană și Rusia, care este caracterul lor și cum influențează acestea securitatea

energetică a României. Astfel, principalii factori care influențează negativ relațiile

energetice și limitarea cooperării în domeniul energetic, sunt după cum urmează:

Page 34: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

34

în relația energetică dintre Uniunea Europeană și Rusia, fiecare depinde

de celălalt partener, într-o gradualitate diferită, situație ce poate fi descrisă ca o

interdependență asimetrică.

Analizând situația geopolitică din zonă, pe axa România- Republica

Moldova- Federația Rusă, cu toate componentele sale conexe și interdependente

(adoptarea și modificarea unor strategii naționale de securitate energetică se pot

realiza strict corelat cu efectele generate de situația geopolitică a zonei geografice

din care face parte România în plan politic, economic, social și militar), la data

realizării prezentului înscris, se poate concluziona:

prin anexarea Crimeei- înfăptuită legal sau nu, îndreptățită din punct de

vedere istoric și demografic sau nu, recunoscută sau nu, Federația Rusă, care în

niciun caz nu va mai ceda peninsula, și-a atins următoarele ținte:

a preluat în stăpânire un teritoriu important din punct de vedere

strategic, militar și economic, cu importante zăcăminte de petrol și gaze naturale;

a atins un obiectiv major și mult mai important decât sancțiunile

Uniunii Europene, respectiv controlul a două poziții geostrategice cheie: Sistemul

Strâmtorilor și Intrarea Bosforului, care duc navigația dincolo de Marea Neagră și

Crimeea, adeverind previziunile lui Gheorghe Ion Brătianu, mare istoric și om

politic român, care afirma că „cine are Crimeea, poate stăpâni Marea Neagră”;

Federația Rusă are două obiective de interes major în zonă: Peninsula

Crimeea- obiectiv realizat și Transnistria.

Potrivit unor previziuni, Rusia ar putea lua în stăpânire implicit Insula

Șerpilor cu platoul continental de 12.000 km² și bogățiile imense în resurse de

petrol și gaze și ar dobândi acces la Brațele navigabile ale Dunării.

Dacă aceste scenarii posibile vor avea loc, România poate avea mari

probleme:

economice, pentru că Decizia nr. 2009/9, din 3 februarie 2009, a Curții

Internaționale de Justiție, care a acordat 79,34% din zona în dispută cu Ucraina,

României, incluzând totalitatea apelor teritoriale ale Insulei Șerpilor, nu este

Page 35: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

35

opozabilă Rusiei, aceasta nefiind parte în procesul internațional, iar la un moment

dat s-ar putea pune în discuție dreptul României de a exploata rezervele uriașe de

petrol și gaze descoperite în platoul continental al Insulei Șerpilor, cu influențe

directe și majore asupra siguranței energetice naționale;

militare, datorită poziției României de „ultimă frontieră” a Uniunii

Europene și NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord ), la granița unui

posibil conflict militar cu Federația Rusă

CAPITOLUL 4. SECURITATEA ENERGETICĂ A

ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL INTERNAȚIONAL

În acest capitol, ne-am propus să analizăm situația geopolitică actuală și în

permanentă schimbare a spațiului pontic, în principal datorită evenimentelor

militare prin care Rusia a invadat Ucraina, a anexat abuziv și nelegal Peninsula

Crimeea, aceste evenimente petrecându-se la o distanță relativ mică de granițele

României.

Metodologia de cercetare include cercetarea teoretică, care a constat în

lectura a numeroase surse scrise dar și cercetarea a numeroase pagini de internet

pentru aflarea informațiilor din mai multe surse. Totodată, au fost contactate

numeroase persoane, în special români care locuiesc în zonele de contact militar,

pentru a afla opiniile și năzuințele celor direct implicați.

Cercetătorul a aprofundat cercetarea științifică și a reușit să realizeze

conexiunea între conceptul teoretic de securitate energetică și componenta

materială a sistemului electroenergetic, un mix aplicabil pentru eliminarea

efectelor în cazul unor calamități naturale, dezastre, evenimente de forță majoră cu

impact asupra Mediului, care pot afecta sau influența sănătatea și viața populației.

Pentru realizarea cercetării științifice, în funcție de finalitate, s-a folosit tipul

de cercetare exploratorie cu scopul de studiere a fenomenelor, iar ca metodă de

colectare a datelor, observația participativă. Tipul de abordare este studiul de caz și

s-a realizat asupra activității unei societăți de mentenanță din cadrul ELECTRICA,

Page 36: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

36

prin metoda cercetare- acțiune (action research), caracterizată prin intervenția

cercetătorului în timpul cercetării, în scopul de a obține cunoștințe noi și de a

schimba realitatea prin acțiune.

A fost abordat conceptul nou de securitate extinsă, concept inclus în

Strategia Națională de Apărare, prezentat la cel mai înalt nivel de Președintele

României, în cel mai democratic organism național, respectiv, Parlamentul

României.

A fost de asemenea cercetat și prezentat un concept nou, foarte puțin

cunoscut care va deveni un element foarte important în viitor în politica energetică,

politică care va stabili căile de eficientizare a consumului de energie,

managementul sistemului și de reducerea consumului de energie, așa cum deja

prevăd directivele europene adopate.

Obiectivele propuse în acest capitol au fost canalizate spre aflarea cauzelor

reale care au generat evenimentele militare din zona geopolitică și pentru a înțelege

și releva care sunt implicațiile viitoare pentru România, în special ale celor de

natura securității energetice.

Rezultatele cercetării privind evenimentele și subiectele abordate în acest

capitol sunt consemnate în partea finală, la concluzii, și au rolul de a sublinia

mesajul că situația actuală geopolitică din spațiul pontic este una favorabilă

României, aceasta trebuind să o valorifice cu inteligență și eficiență maximă.

4.1. Securitatea energetică a României în noul context geopolitic

În conformitate cu politicile energetice europene, prioritățile României în

acest domeniu sunt: competitivitate, asigurarea și diversificarea furnizorilor de

energie, protecția mediului, asigurarea investițiilor pentru creșterea capacităților de

producție și dezvoltare.

Gheorghe I. Brătianu, mare istoric și om politic român spunea că „Prin

bastionul maritim înaintat pe care îl reprezintă Marea Neagră este evident o

Page 37: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

37

poziție stăpânitoare peste tot complexul maritim de aici. Deci, cine are Crimeea,

poate stăpâni Marea Neagră”.

Afirmațiile sale sunt susținute de recentele agresiuni militare ale Federației

Ruse care prin acțiuni specifice „războiului rece”, cu tehnici aplicate de război

modern, au ocupat prin forță militară regiunea cunoscută în Antichitate sub numele

de „Bosforul Cimerian”. Republica Autonomă Crimeea împreună cu orașul

Sevastopol, și-au declarat independența față de Ucraina și au aderat la Rusia prin

semnarea „Tratatului de accedere”, din 21 martie 2014.

România poate deveni un nod important de legătură în spațiul balcano-

caucaziano- pontic pentru stabilirea unor trasee economice privind în special

materiile prime, resursele energetice și infrastructura pentru transportul acestora,

dar și un factor generator de stabilitate politică.

4.3. Aspecte problematice în relațiile externe ale României

Din punct de vedere al României, următoarele probleme au prioritate de top:

integrarea europeană a Republicii Moldova, sprijinul pentru identitatea

românească de moldoveni și relațiile cu minoritățile românești din Ucraina,

Polonia, Ungaria, Bulgaria și Serbia;

soluționarea conflictelor „înghețate” ;

securitatea energetică

În același timp, România are o comunitate mare de etnici maghiari care

aspiră la autodeterminare. Atitudinea Ungariei față de această minoritate este

analogă cu atitudinea România pentru propriilor minorități etnice din străinătate.

Relațiile cu Ungaria provoacă o mare anxietate pentru România și prin

urmare au un interes sporit pentru cercetare.

Page 38: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

38

4.3.1. Probleme teritoriale cu Ucraina

Problemele teritoriale implicite între România și Ucraina au apărut aproape

imediat după prăbușirea URSS și adoptarea de către Parlamentul român a

declarației privind consecințele Pactului Molotov- Ribbentrop. Deși oficial

România nu a înaintat pretenții teritoriale Ucrainei (cu excepția dreptului de

proprietate asupra platoului Mării Negre), unele acțiuni presupun pretenții

teritoriale cu afectarea mai multor domenii:

Activitatea economică a Ucrainei în Delta Dunării se bazează pe

dorința acesteia de a redirecționa spre ea însăși o parte a fluxului de mărfuri, prin

Brațul Chilia, care trece din Europa de Vest prin partea română a Deltei Dunării

de-a lungul Brațelor Sulina și Sfântu Gheorghe.

Astfel, construcția unui canal navigabil de către Ucraina în albia Brațului

Chilia este considerată de către aceasta a fi un instrument eficient de dezvoltare

economică și consolidare a suveranității asupra zonelor de frontieră. Canalul este o

parte din Coridorul Rin-Dunăre-Marea Neagră, al 7-lea Marea Coridor de

Transport Internațional, cu o lungime totală de 2,415 km și un potențial de tranzit

de aproximativ 20 de milioane de tone de marfă anual.

Contradicțiile teritoriale dintre România și Ucraina nu s-au încheiat și se

manifestă prin încercările părții române de a muta frontiera internațională din

spatele Insulei Maikan, chiar dacă, în conformitate cu tratatele internaționale,

această insulă face parte în prezent din Ucraina. În cazul în care România are

succes în această încercare, o parte din Canalul ucrainean va fi româno- ucraineană

și România va avea potențialul de a bloca complet canalul.

Podișul continental din sudul Insulei Șerpilor.

La data de 16 septembrie 2004, România a depus un memorandum la

Curtea Internațională de Justiție pentru delimitarea platoului continental din zonă.

Curtea Internațională de Justiție, prin „Decizia nr. 2009/9, din 3 februarie

2009, a acordat 79,34% din zona în dispută României, respectiv 9.700 km² cu o

Page 39: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

39

adâncime medie de peste 50 m, iar Ucrainei 20,26% din zona în dispută, anume

2.300 km² cu o adâncime medie sub 50 m, incluzând totalitatea apelor teritoriale

ale Insulei Șerpilor, inclusiv în dreptul Sulinei”.

Noua linie stabilește o suprafață mică în jurul Insulei Șerpilor, în mărime de

12 mile marine, apoi trece între malul în lungime de 248 km al părții române și

lungimea liniei de coastă ucraineană de 705 km.

Din punct de vedere administrativ Insula Șerpilor aparține Ucrainei, dar

Instanța a subliniat că stăpânirea administrativă nu trebui să fie luată în considerare

în favoarea Ucrainei în determinarea zonei economice exclusive și a platoului

continental.

Acordarea cetățeniei române pentru locuitorii din zonele de frontieră ale

Ucrainei este un instrument eficient pentru consolidarea identității românești și

pentru a crea o atitudine pozitivă, datorită aderării României la Uniunea Europeană

și în același timp, subminează suveranitatea Ucrainei în zonele de frontieră.

Prezența militară a Rusiei în Crimeea. Ținând seama de conceptele

geopolitice în ceea ce privește regiunea Mării Negre, Crimeea este unul dintre cele

mai importante puncte de ancorare. Prin urmare, bazându- se pe Flota Mării Negre

rusă și a altor trupe prezente, Crimeea asigură controlul asupra întregii Regiuni de

Nord-Vest a Mării Negre. Potențialul de luptă al Flotei Mării Negre rusești,

depășește considerabil potențialul de luptă al forțelor navale din România, așa încât

consolidarea poziției României nu corespunde cu interesele Rusiei. Prin urmare,

România consideră Flota rusă a Mării Negre ca o contrapondere la propriile forțe

navale și este preocupată de prezența Rusiei în Crimea.

Punctul de vedere al României este unul rațional, exprimat foarte clar pentru

soluționarea pașnică a diferendelor Rusia- Ucraina și România- Ucraina.

4.3.2. România, Republica Moldova și conflictul transnistrean

Din punct de vedere al securității energetice, în actualul context geopolitic,

pentru Republica Moldova este extrem de importantă construcția Gazoductului

Page 40: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

40

româno- moldovenesc Iași- Ungheni, a cărui inaugurare festivă a avut loc la 27

august 2014 și care ar putea, potrivit Chișinăului, să reducă dependența Republicii

Moldova de gazul rusesc. În acest context, vicepremierul moldovean Adrian Candu

a făcut publice intențiile autorităților moldovene de a prelungi gazoductul Iași-

Ungheni până la Chișinău, declarând că „Republica Moldova intenționează să se

inspire din experiența Lituaniei în ceea ce privește diversificarea resurselor

energetice și asigurarea securității energetice”

Poziția Republicii Moldova este determinată în principal de raportul din

politica internă. Partidul Comunist sprijină conceptul moldovenismului, alte

partide sprijină unitatea cu România. În ceea ce privește problema transnistreană,

Moldova aderă la principiul integrității teritoriale și sprijină eliminarea trupele ruse

din Transnistria.

Poziția Federației Rusă este foarte concis caracterizată de cuvintele

Generalului Lebed A. (2013), fostul comandant al Armatei a 14-a: „Când Rusia va

pierde Transnistria, aceasta va pierde influența în regiune.”

Judecând după acțiunile Rusiei, în ceea ce privește Republica Moldova și

Transnistria, interesul principal al Rusiei este de a menține independența,

neutralitatea și demilitarizarea Republicii Moldova. Rusia acceptă integritatea

teritorială a Republicii Moldova și reunificarea Transnistriei cu un statut special de

autonomie, detalii care ar trebui însă clarificate în cadrul negocierilor cu Republica

Moldova.

4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică

Efectele în cazul unor calamități naturale, dezastre, evenimente de forță

majoră cu impact asupra Mediului, care pot afecta sau influența sănătatea și viața

populației pot fi limitate și eliminate cât mai rapid, dacă factorii abilitați

reacționează promt și cu profesionalism.

Page 41: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

41

În acest context intervențiile asupra instalațiilor electrice au o importanță

vitală, întrucât societățile care asigură mentenanța, prin angajații lor intră în contact

direct și imediat cu cetățenii.

Pe latura umană, de rapiditatea și calitatea serviciilor specialiștilor depinde

salvarea de vieți omenești, în timp ce, de calitatea serviciilor de mentenanță depind

limitarea pagubelor materiale, restabilirea funcționării echipamentelor electrice

care, la rândul lor asigură prima condiție pentru funcționarea instalațiilor și a

obiectivelor civile și militare din spitale, instituții, porturi și aeroporturi,

telecomunicații etc., respectiv furnizarea de energie electrică, definită metaforic ca

„produs final” al obiectivelor privind securitatea electroenergetică, parte

importantă a securității naționale.

În contextul acestor aprecieri, considerăm că este necesar să se cunoască

structura organizatorică și funcțională a societăților de mentenanță, care asigură

funcționarea instalațiilor în condiții normale și intervin asupra acestora în condiții

excepționale.

Această cunoaștere ne permite să aprofundăm cercetarea științifică, să

emitem concluzii și propuneri în domeniul securității energetice care fără

componenta sa materială, și anume sistemul electroenergetic, ar rămâne la nivel de

concept teroretic.

4.5. Conceptul de securitate națională extinsă

Conceptul de securitate națională extinsă cuprinde următoarele domenii:

- Apărarea, Securitatea socială, Securitatea alimentară, Securitatea

educațională, Securitatea economică, Securitatea financiară, Securitatea

energetică, Securitatea infrastructurilor critice, Securitatea Mediului.

Această abordare se bazează pe convingerea că securitatea are rolul de a

asigura respectarea drepturilor omului, libertățile și valorile umane fundamentale.

România face parte din mediul de securitate internațional și este indisolubil

legat de evoluțiile acestuia. Aderarea la NATO și Uniunea Europeană a consolidat

Page 42: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

42

securitatea țării, în timp ce evoluțiile mediului de securitate sunt tot mai dificil de

prezis și sunt mai versatile decât înainte.

Într-o opinia personală, de autor al lucrării și cercetător al evenimentelor în

analiză, apreciez introducerea unor domenii noi în Strategia Națională de Apărare

a Țării, în special al Mediului, și am arătat în cuprinsul lucrării de cercetare

legătura indisolubilă dintre securitatea energetică, ca element important al noului

concept de securitate națională extinsă, și Mediu.

4.6. Conceptul: alternativa rațională

Pornind de la sintagma bine cunoscută că „nu energia este scumpă, ci lipsa

ei”, conceptul alternativa rațională devine „esența societății energetice” care

stabilește relații privilegiate de tip: multisursă, multitip și de raționalizare a

consumului.

Componenta de multisursă asigură producerea și furnizarea de energie

electrică din mai multe surse, unele de bază, altele alternative, interconectate în

sistem buclă (inel) și care oricând pot deveni principale, în funcție de cerințele

sistemului și în funcție de posibilitățile de funcționare cu privire la regimul de

funcționare, la condițiile de funcționare și la cerințele de consum.

Componenta multitip se referă la tipul unităților de producție în funcție de

materia primă folosită, în funcție de clasificarea lor pe surse tradiționale sau surse

regenerabile, produsul rezultat fiind unic cu parametrii tehnici identici, respectiv,

energia electrică.

Liantul teoretic între cele două componente, este raționalizarea consumului.

În prezent, societatea nu poate funcționa fără energie electrică, iar fără

consumatorii de energie, sistemul electroenergetic nu și-ar avea rostul.

Raționalizarea consumului este un obiectiv extrem de important al

managementului energetic care concură la îndeplinirea mai multor obiective :

protejează resursele folosite pentru producția energiei electrice;

Page 43: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

43

protejează Mediul și schimbările climatice prin reducerea emisiilor de

mono și dioxid de carbon;

generează importante economii consumatorilor finali, prin reducerea

pierderilor tehnologice ale furnizorilor, în care se regăsesc și furturile de energie

în prețul final al produsului;

asigură îndeplinirea obiectivelor naționale și internaționale privind

consumul de energie electrică

Studiu de caz. Chestionar

Chestionarul este o metodă de colectare a datelor, folosit în metodologia de

cercetare cu scopul de studiere a fenomenelor, în cercetarea de tip exploratorie cu

observație participativă. Formularul de chestionar este anexat prezentei lucrări în

Anexa 1 , la pagina 282, conține 10 întrebări și a fost expediat către 15 subiecți,

primari sau șefi ai Serviciilor pentru Situații de Urgență, din localități situate în

sud- estul județului Brașov. Au răspuns chestionarului un număr de 11 primari.

Ideea pe care s-a construit tematica chestionarului a apărut ca urmare a unei

întâmplări cotidiene. Cercetătorul a însoțit într-o vizită turistică un grup de prieteni

la un monumentul istoric, respectiv o cetate țărănescă, din localitatea de domiciliu

Prejmer (județul Brașov), construită în secolele XV-XVI, inclusă în prezent în

patrimoniul UNESCO.

Cetatea țărănească are două incinte circulare, cu lungimi de circa 80m și

50m, delimitate de ziduri cu grosimea de aproximativ 5m, în care au fost amenajate

275 de încăperi amplasate pe 3- 4 niveluri, legate între ele cu scări de lemn, cu

destinația de adăposturi, fiecărei familii din localitate, (în perioada ulterioară anilor

1550-1600), revenindu-i o încăpere, unde se adăposteau în caz de asediu și unde

aveau depozitate proviziile care le asigurau traiul pentru o perioadă de timp:

alimente conservate prin metode tradiționale, fără conservanți, fără instalații

frigorifice și desigur fără energie electrică așa cum se poate observa în imaginile

de mai jos.

Page 44: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

44

Prin întrebările adresate, cercetătorul a dorit să inducă subiecților,

conștientizarea importanței problemelor și în același timp să afle nivelul de reacție

și gradul de înțelegere a legăturii indisolubile între securitatea energetică și

celelalte domenii: social, sănătate, siguranță, Mediu.

La întrebarea nr.1: Funcționează pe raza Unității Teritorial Administrative,

pe care o conduceți un Serviciu pentru Situații de Urgență?, toți subiecții au

răspuns DA.

La întrebarea nr.2: Este acest serviciu pregătit să intervină într-o situație de

întrerupere de lungă durata a energiei electrice?, toți subiecții au răspuns, NU.

La întrebarea nr.3: Aveți pe raza Unității Teritorial Administrative pe care o

conduceți diverse forme instituționale, care nu pot funcționa fără energie electrică

în cazul unei defecțiuni de durată a sistemului electroenergetic?. Indicați câteva,

vă rog!, toți subiecții au răspuns DA și au indicat: dispensare medicale, policlinici,

spitale, unități speciale, unități de telecomunicații, bănci, unități de producție

alimente de bază .

La întrebarea nr.4: Sunt aceste instituții dotate cu surse alternative de

curent ? Ce autonomie de funcționare au ?, 7 subiecții au răspuns DA și au

indicat ca surse generatoarele de curent, care pot funcționa până la 24 de ore, în

timp ce 4 subiecți au răspuns NU.

La întrebarea nr.5: Aveți amplasate pe raza UAT, surse de producere a

energiei electrice? Indicați câteva, vă rog! , 2 subiecții au răspuns DA și au indicat,

ca sursă de producere a energiei electrice, o centrală termică pe cărbune și un parc

fotovoltaic, în timp ce 9 subiecți au răspuns NU.

La întrebarea nr.6: Aveți amenajate sau v-ați gândit să amenajați spații

frigorifice alimentate cu surse alternative și independente de curent, în care

cetățenii ar putea să păstreze alimente de bază, medicamente, în situații de forță

majoră, dacă ar lipsi pentru o perioadă mai lungă energia electrică din rețelele

publice? , 7 subiecții au răspuns NU și 4 subiecți au răspuns NU AM LUAT ÎN

CALCUL ASTFEL DE SITUAȚII.

Page 45: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

45

La întrebarea nr.7: Aveți cunoștință dacă, la Serviciul pentru Situații de

Urgență de pe raza UAT, există proceduri operaționale care să reglementeze

modul de intervenție, în situația când lipsa energiei electrice pentru o perioadă

lungă de timp, ar crea în rândul populației stări de frică, nervozitate, depresie,

care ar duce la distrugeri, devastări, jafuri etc.? , 7 subiecții au răspuns NU, în

timp ce 4 subiecți au răspuns DA .

La întrebarea nr.8: Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este DA, cum

ați cota, pe o scală de la 1 la 5, calitatea procedurilor (1 însemnând „foarte

slabă” și 5 „foarte bună”), 9 subiecți au cotat calitatea procedurilor cu 2 ,

respectiv „slabă” și 2 subiecți, cu 1, respectiv „foarte slabă”.

Concluzia studiului de caz este una care ne obligă să afirmăm că societatea

românească nu este pregătită să facă față efectelor unor calimități din punct de

vedere al securității energetice.

Dacă în zona Brașov, o zonă dezvoltată ecomomic, cultural, social, situația

se prezintă conform rezultatelor chestionarului, ce se întâmplă în alte regiuni ale

țării mai puțin dezvoltate ?

Sunt pregătite unitățile speciale (SMURD, AMBULAȚA, ARMATA,

JANDARMERIA, POLIȚIA etc.) să intervină și să acționeze într-o coordonare

centralizată, pe o perioadă mai lungă de timp, fără surse de energie electrică ?

Sunt doar câteva întrebări la care trebuie să găsim cât mai urgent răspunsuri

și care reflectă situații care nu ne permit să vorbim despre securitate energetică.

Obiectivele acestui capitol sunt atât de natură teoretică, cât și practică.

Cele de natură teoretică se referă la concepte noi :

conceptul de securitate națională extinsă;

conceptul de Uniune de Energie Europeană;

proceduri operaționale pentru intervenții și legislația europeană și

națională care reglementează domeniul energetic

Page 46: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

46

În același timp, cercetătorul propune un concept nou, și anume cel al

„alternativei raționale”, ca esență a societății energetice ce stabilește relații

privilegiate de tip multisursă, multipunct și raționalizarea consumului.

Obiectivele practice sunt îndreptate spre cercetarea activității de mentenanță

care face ca sistemul electroenergetic să funcționeze în condiții normale, folosind

în orice situație surse directe sau alternative, clasice sau regenerabile.

Rezultatele obținute sunt înscrise în partea de concluzii și sunt un început de

drum pentru următoarele cercetări care se pot face în domeniul energetic privind

îmbunătățirea legislației în vigoare în materie de securitate energetică, și a

modificărilor procedurilor operaționale care să stabilească clar și precis măsurile ce

trebuie adoptate în cazuri extreme de avarii în sistem.

CAPITOLUL 5. DEZVOLTARE DURABILĂ, PARTENERIATE

NAȚIONALE ȘI TRANSNAȚIONALE PENTRU CONSOLIDAREA

SECURITĂȚII ENERGETICE

În acest capitol, ne-am propus să analizăm politica energetică a Uniunii

Europene, eforturile de adaptare a documentelor sale fundamentale la noile realități

generate de globalizarea economiei, de evoluția demografică, de schimbările

climatice, de nevoia de surse durabile de energie și de noile amenințări la adresa

securității.

5.3. Conceptul de Uniune de Energie Europeană

European Energy Union

Profesorul Jean-Michel Glachant, economist cu doctorat la Universitatea La

Sorbonne, director al Programului de Politici Energetice „Loyola de Palacio”, de la

Institutul Universitar European, spunea într-un interviu că: „Uniunea de Energie

pentru Europa, este un vis pentru care Comisia Europeană va întâmpina multe

Page 47: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

47

greutăți pentru a-l realiza, cu puterile sale existente, limitate de piața internă și de

dreptul concurenței”.

Piața energiei este „extrem de atrăgătoare”, dar întrebările sunt dacă Europa

este unită într-adevăr pe acest front și dacă instituțiile și politicile actuale sunt

adecvate pentru a oferi o transformare a sistemului energetic.

Întrebat ce este pentru el Uniunea de Energie, profesorul Glachant a răspuns

că Uniunea de Energie „este o cutie goală care nu are nici un conținut, este doar

un cuvânt și nu o instituție sau organizație, care încă nu există” .

5.4. Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020

5.4.1. Securitatea energetică a României în contextul european

România consideră strategia energetică parte a strategiei de apărare și

militează pentru promovarea unei politici energetice comune de securitate la

nivelul Uniunii Europene, precum și a identității energetice naționale, care

corelează politica internă cu obligațiile care îi revin la nivel european.

Securitatea energetică constituie, alături de competitivitate și dezvoltarea

durabilă, unul dintre pilonii Strategiei Energetice a României.

5.4.2. Strategia de securitate națională

În Strategia de Securitate Națională a României , document oficial, aprobat

de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), se identifică drept

vulnerabilități: „dependența accentuată de unele resurse vitale greu accesibile;

tendințele negative persistente în plan demografic; nivelul ridicat al stării de

insecuritate socială; proporția redusă, fragmentarea și rolul nesemnificativ al

clasei mijlocii; insuficienta dezvoltare a societății civile și a spiritului civic;

slăbiciunile infrastructurii strategice; starea precară de sănătate a populației;

disfuncționalitățile sistemului de învățământ; organizarea inadecvată a sistemului

situațiilor de criză”.

Page 48: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

48

Atenția pentru securitatea energetică a României s-a amplificat începând cu

anul 2007, când au fost elaborate cele mai complexe măsuri pentru realizarea

acesteia.

Astfel guvernul a pregătit Proiectul de Strategie energetică pentru

perioada 2007-2020, aprobat la 5 septembrie 2007 și discutat în Consiliul Suprem

de Apărare a Țării (CSAT).

Conform Strategiei de Securitate Națională a României (SSNR), garantarea

securității naționale „nu poate fi realizată fără a asigura securitatea energetică a

României prin adaptarea operativă și optimizarea structurii consumului de resurse

energetice primare și creșterea eficienței energetice”.

Concluzii la Capitolul 5

Pentru majoritatea profesioniștilor, securitatea energetică înseamnă

producerea de energie necesară în propria lor țară și minimizarea, pe cât posibil, a

dependenței de importurile străine.

Securitatea energetică este adesea perceput ca o „umbrelă” care acoperă

multe dintre preocupările legate de energie, creșterea economică și puterea politică.

Conceptul de securitate energetică este legat profund de conceptul de

„securitatea statului”. Termenul de securitate energetică, ca sector sau dimensiune

de securitate specifică, este relativ nou. Acesta a fost definit în teoria relațiilor

internaționale și studiilor de securitate de către așa-numita Școala Copenhaga,

reprezentată în principal de Barry Buzan, la începutul anilor 1990.

Scopul Strategiei energetice îl reprezintă asigurarea independenței

energetice în contextul dezvoltării durabile a României și a Uniunii Europene.

Prin Strategia energetică se urmărește „reducerea treptată a dependenței de

resurse energetice primare din import și menținerea unui echilibru între importul

de resurse și utilizarea rezervelor naționale pe baze economice și comerciale”.

Page 49: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

49

Asigurarea securității energetice constituie o preocupare a oficialilor

europeni, care consideră că în interiorul Uniunii Europene sunt niveluri diferite de

abordare a acesteia, dar care pot fi contracarate prin acțiuni comune ale statelor.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România trebuie să-și

armonizeze legislația în funcție de tratatele, strategiile și directivele europene care

devin obligatorii pentru toți membrii.

În acest context, eforturile Uniunii Europene de armonizare a principiilor

sale fundamentale la actualele realități date de globalizarea economiei, evoluția

demografică, schimbările climatice, nevoia de surse durabile de energie și noile

amenințări la adresa securității, s-au concretizat prin Tratatul de la Lisabona și

Strategia Uniunii Europene 2020.

În materie de politică energetică, strategiile sunt clare și urmăresc să asigure

„funcționarea pieței și aprovizionarea cu energie a Uniunii și să promoveze

eficiența energetică și economia de energie, dezvoltarea de noi surse de energie și

energii regenerabile și interconectarea rețelelor energetice”.

În cadrul acestui capitol, cercetătorul introduce conceptul de „sistem

electroenergetic furnizor de securitate energetică”.

Sistemul electroenergetic, cu cele două mari componente:

materială, alcătuită din totalitatea instalațiilor de producere, transport,

distribuție, furnizare și mentenanță;

umană, însumează totalitatea lucrătorilor din sistem, în cazul unor

calamități naturale, dezastre, evenimente de forță majoră cu impact asupra

mediului, care pot afecta sau influența sănătatea și viața populației; este sistemul

care asigură limitarea pagubelor materiale, restabilirea funcționării instalațiilor și

echipamentelor electrice ale obiectivelor civile și militare din spitale, instituții,

porturi și aeroporturi, telecomunicații etc.

Pentru a prezenta rezultate și pentru a emite concluzii privind legătura

dintre sistemul electroenergetic și Ordinea Publică și Siguranța Națională,

Page 50: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

50

cercetătorul prezintă un studiu de caz la care a participat efectiv privind analiza

SWOT a unei societăți de intervenții și întreținere.

Această legătură se regăsește în conceptul de securitate națională extinsă,

introdus de curând în Strategia Națională de Apărare, și cuprinde următoarele

domenii: Apărarea, Securitatea socială, Securitatea alimentară, Securitatea

educațională, Securitatea economică, Securitatea financiară, Securitatea

energetică, Securitatea infrastructurilor critice, Securitatea Mediului.

Cercetătorul a analizat și prezentat mai multe opinii ale unor experți de

marcă în domeniul energetic, privind înființarea și funcționarea unei Uniuni de

Energie, printre care și a profesorului Glachant, economist cu doctorat la

Universitatea din Sorbona, director al Programului de Politici Energetice „Loyola

de Palacio”, de la Institutul Universitar European, care a definit Uniunea de

Energie ca „o cutie goală care nu are nici un conținut, este doar un cuvânt și nu o

instituție sau organizație care încă nu există” .

CAPITOLUL 6. CONCLUZII

Prezentarea concluziilor în cadrul unei lucrări științifice reprezintă ultimul

stadiu al cercetării, moment deosebit de important, deoarece evidențiază

chintesența rezultatelor întreprinse pe parcursul perioadei de cercetare.

Obiectivul principal al lucrării de cercetare științifică doctorală a fost de a

identifica și analiza metode/tehnici/proceduri, care îmbunătățite semnificativ, să

asigure funcționarea la parametrii normali, în cazuri de forță majoră, a sistemului

electroenergetic național, element important de interes și siguranță națională.

Motivele alegerii temei de cercetare au pornit de la exemple nefericite de

întreruperi accidentale de curent electric de mare amploare cum au fost cele din :

Statele Unite, din august 2003- cea mai mare întrerupere de curent

electric din istorie care a afectat metropola New York și alte mari orașe până în

Page 51: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

51

Canada, lăsând fără electricitate peste 50 de milioane de consumatori. Pana de

curent a creat haos în transporturi și a produs cel mai mare blocaj rutier din istorie.

Stările de panică care au cuprins cetățenii au generat morți și răniți,

devastări, jafuri și distrugeri de magazine, autoturisme , iar pana de curent s-a

resimțit până și în cursul dolarului;

India, iulie 2012. Peste 600 de milioane de persoane au fost afectate,

aceasta fiind una dintre cele mai mari pene de curent înregistrate în istorie.

Pana de curent s-a datorat infrastructurii învechite a Indiei și incapacității

guvernului de a face față cererii de energie;

Turcia, din martie 2015 - unde „căderea sistemului electroenergetic” pe

circa ½ din suprafața țării a paralizat efectiv economia Turciei: orașe precum

Istanbul și Ankara au rămas fără energie electrică, au fost închise porturile și

aeroporturile mari ale țării, bolnavii au rămas fără aparatură medicală funcțională

în spitale, oamenii au rămas blocați în clădiri fără ascensoare, fără ventilație etc.;

București, noiembrie 2012 - o pană de curent de numai o oră, la Spitalul

Floreasca, a creat mari probleme, întrucât generatorul propriu nu a putut asigura

energie electrică pentru toate secțiile, fiind alimentate doar sălile de operații și

secția de reanimare. A fost afectată starea de sănătate a pacienților conectați la

aparate, în timp ce alți pacienți au rămas blocați în lifturi, unii în stare gravă;

România, 1 iunie 2016. Cea mai mare pană de curent din ultimii 39 de

ani care a afectat peste 150.000 de utilizatori cu domiciliul în județele Argeș și

Vâlcea. Au fost afectate de pana majoră de curent trei orașe mari: Câmpulung

Muscel, Curtea de Argeș și Râmnicu Vâlcea. Deși pana de curent nu a durat decât

o oră și douăzeci de minute, mai multe orașe au rămas și fără apă caldă, pentru că

nu a fost energie pentru producerea aburului, în timp ce spitalele au pornit

generatoarele.

Zece linii de înaltă tensiune (110 kilovolți) nu au fost alimentate și pentru

compensarea dezechilibrelor din rețea, Hidroelectrica a pornit în doar șase minute

un număr de patru centrale: Lotru- Ciunget, Râul Mare Retezat, Gâlceag și Șugag,

Page 52: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

52

restabilind deficitul de putere de pe rețeaua CEZ și de pe rețeaua Transelectrica,

evitând astfel o pană generalizată de curent, similară cu cea înregistrată în 1977,

care putea să producă pagube de miliarde de euro României.

Specialiștii spun că, dacă nu se iau repede măsuri, în cazul unei pene

generalizate la nivel național, efectele sociale și economice vor fi devastatoare,

chiar dacă nu vom rămâne fără energie electrică mai mult de câteva minute, iar

pagubele ar fi comparabile cu cele produse de un cutremur catastrofal.

Analizând aceste exemple, dar și multe altele, cercetătorul, specialist cu

practică în domeniul energetic și-a adresat două întrebări:

este România pregătită să facă față unei avarii majore a sistemului

electroenergetic, care să genereze o întrerupere în furnizarea de curent electric

pentru o perioadă mai lungă de timp?

cum ar fi afectată Ordinea publică și Siguranța Națională într-o astfel de

situație?

Pentru a putea răspunde la aceste întrebări, în capitolul doi al lucrării de

cercetare, s-a analizat situația resurselor energetice la nivel mondial, cu referiri la

categoriile de resurse de tipul combustibililor fosili- cărbuni, șisturi bituminoase, la

gazele naturale, la principala sursă mondială, respectiv, petrolul, dar și la resursele

de tipul metalelor radioactive, de o mare eficiență energetică, cum ar fi, uraniul și

toriul.

S-au prezentat rezultatele cercetării privind geopolitica petrolului, geografia

consumului și date despre actorii importanți pe piața petrolieră cu referiri la Rusia,

principal producător și exportator mondial, dar și date despre apariția unor state tot

mai prezente pe piață, cum ar fi China și India, care și-au declarat interesul pentru

petrolul caspic.

În acest context, coroborat cu situația geopolitică în continuă schimbare,

generată de anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, din martie 2014, rezultatele

cercetării arată că, în prezent, România, care este încă dependentă de importurile

de gaze naturale și petrol, are o singură alternativă din punct de vedere al siguranței

Page 53: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

53

energetice: să acorde sistemului electroenergetic o maximă atenție, deoarece acesta

poate funcționa în parametrii optimi, cu resurse tradiționale interne la care se

adaugă resurse regenerabile, care generează un excedent de electricitate disponibil

chiar și pentru export.

Pentru a putea stabili obiective și pentru a emite concluzii privind

capacitatea sistemului electroenergetic de a deveni un factor determinant al

securității energetice, s-a analizat sistemul în componenta sa materială care

cuprinde structurile de producție, transport, distribuție, furnizare și mentenanță.

Analiza sistemului electroenergetic național s-a făcut prin cercetarea

funcționalității sistemului, analizând vulnerabilitățile și riscurile acestuia, dar și

oportunitățile.

Din punctul de vedere al securității energetice s-a analizat cea mai

importantă vulnerabilitate, respectiv stocarea energiei electrice în cantități care să

asigure un timp optim de răspuns și realimentarea sistemului pentru întreruperi

datorate unor situații de fortă majoră, care se regăsesc în aria securității și a

siguranței naționale, analizandu-se posibilitățile înlocuirii tehnologiilor poluante cu

altele, care folosesc surse regenerabile, dar care depind de schimbările climatice

tot mai evidente.

Au fost prezentate (în Capitolul 3) considerații privind securitatea

energetică a Uniunii Europene, cu evoluțiile și implicațiile dependenței statelor din

Europa Centrală și de Est de rezervele rusești, și analizată interdependența

energetică UE- Rusia, politicile energetice și diferitele abordări ale UE și ale

Rusiei în relația energetică. Cercetătorul își concentrează atenția asupra noii situații

geopolitice din spațiul balcano- caucaziano- pontic, deoarece securitatea energetică

a UE este din nou în lumina reflectoarelor, probabil mai mult decât oricând înainte,

datorită evenimentelor din 2014, când Rusia a anexat Republica Autonomă

Crimeea și orașul Sevastopol. Drept urmare, criza din Ucraina a reaprins certurile

perene ale Europei pentru realizarea securității energetice, iar eforturile de a

diversifica sursele de aprovizionare cu energie trebuie să fie intensificate.

Page 54: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

54

În acest context, România trebuie să se detașeze de mirajul unor bogății

imense în resurse de petrol și gaze, aflate în platoul continental din zona Insulei

Șerpilor, care vor putea fi exploatate într-un viitor incert din mai multe puncte de

vedere.

Printr-o expunere de argumente, cercetătorul explică într-o opinie personală,

de ce au loc controverse în relațiile energetice dintre Uniunea Europeană și Rusia,

care este caracterul lor și cum influențează acestea securitatea energetică a

României. Este cercetată de asemenea relația UE- Rusia, care poate fi descrisă ca

o interdependență asimetrică, în care unele state care depind într-o mai mare

măsură de importurile din Rusia au poziții și interese diferite.

În Capitolul 4, cercetătorul își propune să analizeze politica energetică a

Uniunii Europene, eforturile de adaptare a documentelor sale fundamentale la noile

realități generate de globalizarea economiei, de evoluția demografică, de

schimbările climatice, de nevoia de surse durabile de energie și de noile amenințări

la adresa securității. A fost aprofundată cercetarea științifică și s-a reușit să se

realizeze conexiunea între conceptul teoretic de securitate energetică și

componenta materială a sistemului electroenergetic, un mix aplicabil pentru

eliminarea efectelor în cazul unor calamități naturale, dezastre, evenimente de forță

majoră cu impact asupra Mediului, care pot afecta sau influența sănătatea și viața

populației.

Au fost cercetate două concepte noi, respectiv, conceptul de securitate

națională extinsă și conceptul de Uniune de Energie Europeană.

Referitor la primul concept, putem afirma cu siguranță că majoritatea

elementelor care definesc securitatea energetică, pornind de la „evaluarea

amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților”, până la interacțiunea între domenii

cum ar fi: apărarea, securitatea socială, securitatea educațională, securitatea

alimentară, securitatea economică, ordinea publică, infrastructura, toate cu impact

asupra securității naționale, se regăsesc în lucrarea științifică prezentă și în

Page 55: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

55

conținutul unor materiale redactate, cu multe luni înainte de apariția Strategiei

Naționale de Apărare, prezentată de actualul Președinte al României.

Un concept nou, introdus de cercetător în lucrarea de cercetare este

alternativa rațională. Pornind de la sintagma bine cunoscută că „nu energia este

scumpă, ci lipsa ei”, alternativa rațională devine „esența societății energetice”,

care stabilește relații privilegiate de tip : multisursă, multitip și raționalizare a

consumului.

Multisursa asigură producerea și furnizarea de energie electrică din mai

multe surse, multitip, se referă la tipul unităților de producție în funcție de materia

primă folosită, iar raționalizarea consumului este un obiectiv extrem de important

al managementului energetic, care concură la îndeplinirea mai multor obiective:

protejează resursele, protejează Mediul și schimbările climatice, generează

importante economii consumatorilor finali, asigură îndeplinirea obiectivelor

naționale și internaționale de reducere a consumului de energie electrică cu 20%

până în anul 2020.

În Capitolul 5 este prezentată politica energetică a Uniunii Europene cu

referiri asupra Trataului de la Lisabona și a Conceptului de Uniune de Energie

Europeană (European Energy Union), concept care este deocamdată funcționează

numai financiar și politic.

În timp ce energia electrică produsă cu combustibili fosili se poate stoca-

prin asigurarea unor stocuri de materie primă, acest lucru nu se poate realiza la

centralele eoliene și solare și astfel sursele regenerabile nu vor putea, cel puțin

deocamdată, să furnizeze suficientă energie pentru a susține modul actual de viață.

Mai mult, energia electrică trebuie generată cât mai aproape de consumator,

întrucât sistemele de transport și rețelele de interconexiune nu sunt suficient de

dezvoltate și sunt extrem de costisitoare.

Datorită acestor impedimente majore, coroborate cu interesele economice și

politice ale unor țări din interiorul, dar și din exteriorul Uniunii Europene, Uniunea

Page 56: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

56

de Energie nu va putea asigura în perioada următoare securitatea energetică a

țărilor membre UE, obiectivul principal pentru care se dorește a fi creată.

Drept urmare, România, care din punct de vedere electroenergetic este total

independentă, având chiar resurse disponibile pentru export, trebuie să devină un

jucător abil și precaut pe piața energetică europeană și să nu tindă spre o iluzie

alimentată de interesele naționale ale „Marilor Puteri” europene.

Din punctul de vedere al parteneriatelor transnaționale, chiar dacă

perspectiva unor resurse importante de gaze naturale în Marea Neagră ne asigură

un confort energetic pe viitor, România se află în acest moment exclusă de pe

marile rute de transport al gazelor naturale, care vor aproviziona Europa, și singura

soluție de moment, rămâne valorificarea energiei electrice, domeniu în care

dispunem de un excedent de producție disponibil pentru export. În acest sens,

România are parteneriate internaționale în derulare în domeniul energiei electrice

materializate prin: import/export de energie electrică, aplicabil prin rețelele

electrice naționale interconectate cu anumite condiții tehnice de compatibilitate;

investiții străine în România pentru producția de energie electrică în sistem clasic

sau din surse regenerabile, pentru mentenanța sistemului electroenergetic,

distribuția energiei electrice; investiții românești pentru dezvoltarea rețelelor de

transport și realizarea interconectării cu alte sisteme naționale sau regionale.

În aceste condiții, este deplin justificată, acordarea de către cercetător

sistemului electroenergetic valoarea de furnizor de securitate energetică, motivat

și de faptul că efectele în cazul unor calamități naturale, dezastre, evenimente de

forță majoră cu impact asupra mediului, care pot afecta sau influența sănătatea și

viața populației, pot fi limitate și eliminate cât mai rapid, dacă factorii abilitați

reacționează promt și cu profesionalism. Intervențiile asupra instalațiilor electrice

au o importanță vitală, întrucât societățile care asigură mentenanța, prin angajații ei

intră în contact direct și imediat cu cetățenii; de rapiditatea și calitatea serviciilor

specialiștilor depinde salvarea de vieți omenești.

Page 57: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

57

Capitolele prezentate au avut ca fundament metodologia empirică de

cercetare. Având în vedere natura de noutate și holistică a temei de cercetare, au

fost selectate două studii de caz care au permis elaborări de recunoaștere, în

profunzime, a interdependențelor și a interacțiunilor dintre elementele interne și

externe ale sistemului electroenergetic.

În primul studiu de caz s-a realizat o analiză de tip SWOT a unei societăți

energetice, care asigură mentenanța unei părți importante a sistemului

electroenergetic, cu identificarea vulnerabilităților și amenintărilor reale, existente

în prezent, dar și a oportunităților de dezvoltare.

Al doilea studiu de caz este un chestionar cu zece întrebări de cercetare,

prezentate și analizate potrivit răspunsurilor primite, care soluționează în mare

măsură întrebările inițiale ale cercetătorului.

6.1. Principalele limite ale studiului

Principalele limite ale cercetării, care pot fi desprinse, sunt îndreptate în

următoarele direcții:

modelul de cercetare propus. Perfecționarea managementului serviciilor

din energetică reprezintă un domeniu de cercetare foarte complex și imperios, și

modelul propus, care vizează orientarea către ordinea publică, către siguranța

națională, către cetățean și spre Mediu, spre diversificarea serviciilor și a

procedurilor operaționale, nu este unul exhaustiv. În acest sens, modelul poate fi

îmbunătățit, dezvoltat și perfecționat în contextul ariei de cercetare;

studiul este de tip exploratoriu, prin intermediul observării totale. Deși

cercetările sunt la nivel regional de reprezentativitate, generalizarea la nivel

național poate fi susținută, deși trebuie privită și analizată cu atenție;

deoarece tema cercetată a fost nouă și complexă, s-a abordat o

metodologie de studiu limitată și empirică, concretizată prin două studii de caz,

care ne obligă să recunoaștem că alegerea acestei abordări, deși calitativă, este mai

dificil de generalizat;

Page 58: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

58

perfecționarea managementului serviciilor în unitățile energetice este

tratată, atât din perspectivă managerială, cât și din perspectivă operațională, ceea

ce ne determină să precizăm faptul că cercetarea vizează diversificarea serviciilor,

a procedurilor operaționale cu orientare către legislația specifică, către situații de

urgență și spre OPSN ( Ordine Publică și Siguranță Națională);

proiectarea globală cu multe fațete de cercetare independente, poartă

unele limitări teoretice. Fenomenele din lumea reală tind în general să fie prea

complexe datorită relației cauză- efect. Din acest motiv firul central al acestei

lucrări de cercetare ar putea să pară mai puțin clar decât al unor studii cantitative.

6.2. Recomandări viitoare privind domeniul de cercetare

Ținând cont de limitele cercetării, considerăm important a prezenta

următoarele recomandări privind domeniul de cercetare:

extinderea cercetării la nivel de mai multe regiuni sau chiar la nivel

național, care să includă un număr mai mare de unități studiate, pentru a obține

reprezentativitatea cercetării și a decide sugestii eficiente și abile în domeniul

studiat;

realizarea unei cercetări care să includă un număr reprezentativ de unități

energetice și unități teritorial administrative la nivel național sau internațional;

realizarea unui studiu comparativ și complementar, care să permită

tratarea cercetării Sistemul electroenergetic național în aria securității naționale,

din perspectiva autorităților statului responsabile de OPSN;

în ceea ce privește coerența între intenție și acțiune strategică, sugerăm că

cercetarea ar putea fi îmbogățită cu o perspectivă mai diferențiată, care să ia în

considerare diferitele motive de inconsecvență;

îmbunătățirea modelului de cercetare care este îndreptat în următoarele

direcții: orientarea către OPSN, diversificarea serviciilor și procedurilor

operaționale;

Page 59: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

59

realizarea unei analize viitoare care să includă impactul managementului

energetic asupra OPSN, în condițiile globalizării și dezvoltării durabile

Lucrarea de cercetare științifică a contribuit la o mai bună integrare a

sistemului electroenergetic în domeniul OPSN. Deși această integrare nu se

bazează pe o istorie retrospectivă, studiul a arătat că a fost clar influențată de

factori de reglementare. În plus, implicarea factorilor de reglementare a condus la

aliniamente interne ale strategiei din domeniul Ordinii Publice și a Siguranței

Naționale, iar structura a indus răspunsuri direcționate din exterior, care vizează

influențarea mediului domeniului.

În general această lucrare de cercetare a sugerat un cadru integrativ de

management strategic, care include aliniamente și răspunsuri, respectiv strategii

externe, europene.

6.3. Contribuții aduse de lucrarea de cercetare

În primul rând, s-a demonstrat efectul negativ al factorilor de reglementare

cu privire la coerența dintre alocarea resurselor ca strategie de acțiune și intenția

strategică.

În al doilea rând, ne-am derivat propuneri specifice pe secvența de

aliniamente de strategii și structuri corporative. Strategiile și managementul

organizațional au fost aliniate ulterior pentru a sprijini schimbările strategice. În

caz contrar, atunci când o inițiativă de reglementare a fost percepută ca o

amenințare, aliniamentele interioare s-au axat pe sistemele de management pentru

protejarea bazei tehnice a sistemului.

În al treilea rând, am dezvoltat propuneri cu privire la strategiile de răspuns

care vizează gestionarea și implicarea în reglementare prin influențarea proceselor

instituționale, care conduc la crearea mediului instituțional. Strategiile bazate pe

amânări, manipulări și de prevenire sunt mai importante, dacă o inițiativă de

reglementare este percepută ca o amenințare.

Page 60: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

60

În al patrulea rând, transpunând rezultatele noastre la un nivel teoretic mai

mare, am dezvoltat o bază, neoinstituțională mai bună decât oricare cadru de

management strategic, care combină aliniamente interne și externe cu răspunsuri

dirijate.

În concluzie, această lucrare a avansat un curent de cercetare, care până în

prezent, nu a fost abordat, prin furnizarea unor informații detaliate privind:

- funcționarea sistemului electroenergetic; vulnerabilitățile și oportunitățile

sistemului; procedurile operaționale care se aplică în situații de fortă majoră pentru

asigurarea securității energetice și alimentarea consumatorilor.

Cu această lucrare, am contribuit, de asemenea, la dezvoltarea unei viziuni

mai cuprinzătoare asupra legăturii indisolubile dintre sistemul electroenergetic și

Ordinea Publică și Siguranța Națională (OPSN) în contextul geopolitic actual, când

România se află în imediata apropiere a unor zone de conflict militar, având

statutul de ultima frontieră a Uniunii Europene, când schimbările climatice se

manifestă dezastruos, iar Europa se confruntă cu un val de emigranți fără

precedent.

În timp ce tendințele de globalizare se manifestă tot mai intens pe principiul

„ce este al tău este și al nostru și ce este al nostru poți folosi și tu, dar în anumite

condiții”, România are oportunități de care trebuie să profite, acum, astfel încât să

devină un factor de stabilitate, care să influențeze securitatea regională, chiar dacă

aplică și principiile dezvoltării durabile.

Credem că această lucrare de cercetare este un pas înainte și sperăm că unele

dintre descoperirile noastre vor fi baza unor cercetări viitoare.

Page 61: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

61

BIBLIOGRAFIE

Acte normative

1. Constituția României

2. Hotărârea nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a

României pentru perioada 2007-2020, publicată în M.Of., Partea I nr. 1069 din 05

septembrie 2007

3. Legea nr. 23 din 14 martie 2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență

a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse

regenerabile de energie publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 335 din 7

iunie 2013

4. Legea nr. 220 din 27 octombrie 2008 (actualizată) pentru stabilirea

sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie)

publicată în M. Of., Partea I, nr. 743 din 3 noiembrie 2008

5. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 34 din 19 aprilie 2006 (actualizată)

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de

lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în M. Of.,

Partea I nr. 418 din 15 mai 2006

6. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 4 iunie 2013 (actualizată)

privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului

de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în

M. Of., Partea I nr. 335 din 7 iunie 2013

7. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 109 din 30 noiembrie 2011

(actualizată) privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată

în M. Of., Partea I nr. 883 din 14 decembrie 2011

Page 62: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

62

8. Hotărârea Parlamentului nr. 30 din 04 noiembrie 2008 privind aprobarea

Strategiei Naționale de Apărare a Țării, publicată în M. Of., Partea I nr. 799 din

28. noiembrie 2008

9. Hotărârea Parlamentului nr. 33/2015 privind aprobarea Strategiei

Naționale de Apărare a Țării pentru Perioada 2015-2019, publicată în M. Of.,

Partea I nr. 450 din 23 iunie 2015

10. Uniunea Europeană, Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului

privind Uniunea Europeană ( cunoscut și ca Tratatul de la Maastricht ) și a

Tratatului de instituire a Comunității Economice Europene (Tratatul de la Roma

redenumit- Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene), publicat în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene C 306 din 17 decembrie 2007

11. Uniunea Europeană, Treaty of Maastrich, TREATY ON EUROPEAN

UNION, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 191 din 27 iulie 1992.

http://eurlex.europa.eu/en/treaties/dat/11992M/htm/11992M.html#00970002

12. Uniunea Europeană,Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea

Europeană și a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, publicat în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326 din 26 octombrie 2012

Lucrări de autor, articole, publicații

1. Alexander TABACHNIK, The Transnistrian challenge: Why tensions are

escalating between Russia and Moldova, EUROPP- European Politics and

Policy&the London School of Economics, 22 august 2017

2. Alexandros PETERSEN, European Energy Security: The Future of

Nabucco, Atlantic Council, 2009

3. Alexandrova-Arbatova NADIA, Regional Cooperation in the Black Sea

Area in the Context of EU – Russia Relations, ICBSS Xenophon Paper, no. 5.

Athens, 2008

4. Alexandru PREDA, Sisteme și echipamente moderne în producerea

energiei, Editura Politehnica Press, 2010

Page 63: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

63

5. Alexis KYRIAKOULIS, The Southern Gas Corridor, SOCAR, 2013

http://www.hfw.com/downloads/HFW-Oil-Gas-Briefing-0713.pdf

6. Ali KEYHANY &others, Integration of Green and Renewable Energy in

Electric Power Systems, John Wiley & Sons, Inc., New Jersey, 2010

7. Alvin TEOFFLER&Heidi TEOFFLER, Război și antirăzboi, Warner

Books, 1995

8. Andreea FORCOȘ, Optimizarea sistemelor de stocare a energiei eoliene

utilizând energia hidraulică, Universitatea Transilvania, Brașov, 2011

9. Andrei WEHRY& Mircea ORLESCU, Reciclarea și depozitarea

ecologică a deșeurilor, Editura Orizonturi Universitare, 2000

10. Agenția Europeană de Mediu, Greenhouse gas emission trends and

projections in Europe, Publicații, 2012

11. Angelique PALLE, Regional Dimensions to Europe’s energy

integration, The Oxford Institute for Energy Studies, 2013

12. Anthony J. MELLING, Natural Gas Pricing and Its Future. Europe as

the Battleground, Carnegie Endowment for International Peace, 2010

13. Anwar Abdel ALEEM & Joseph R. MORGAN& Philomene

VERLAAN, Encyclopædia Britannica, 9 Mai 2007

14. Ariel COHEN & Conway IRWIN, US Strategy in the Black Sea Region,

The Heritage Foundation, Washinton DC, 2013

http://www.heritage.org/europe/report/us-strategy-the-black-sea-region

15. Aureliu LECA, Gânduri aniversare, Oxygen. Energie pentru afaceri,

Nr. 2 (15)/2012

16. Aureliu LECA, Virgil MUȘATESCU & alții, Managementul Energiei.

Principii, concepte, politici, instrumente, Editura Agir, București, 2008

17. Bakhtiyar BADALOV, The European Union and Russian Federation

Energy relations: Petrification or revival?, Lund University, 2012

http://lup.lub.lu.se/luur/download?func=downloadFile&recordOId=2740554

Page 64: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

64

18. Barry BUZAN, New Patterns of Global Security in the Twenty-first

Century, Royal Institute of International Affairs, Editura Blackwell Publishing,

New Jersey,1991

19. Barry BUZAN&Waever OLE, Regions and Powers: The Structure of

International Security, Cambridge University Press, 2003

20. Bob FESMIRE, Energy Explained: Conventional Energy and

Alternative, Editura Rowman&Littlefield Publishing Group Inc, Maryland, 2011

21. British Petroleum, Statistical Review of World Energy, London, 1998

22. Centru de informare ONU pentru România, Convenția Cadru a

Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice,

http://www.hidroelectrica.ro/rapoarte/Raport%20Mediu%202011-

2014_RO.pdf

23. Codruț I. LUCINESCU & Orescovici Alina, Securitatea energetică –

preocupare actuală și de perspectivă a Alianței Nord-Atlantice, Sesiunea de

comunicări științifice, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, București,

2008

24. Comisia Europeană, Acordul de Parteneriat și Cooperare, 1994

http://europa.eu.int/comm/external_relations/ceeca/pca/pca_russia.pdf

25. Comisia Comunităților Europene, Document de lucru al serviciilor

comisiei, Document de însoțire pentru Cartea Albă, Adaptarea la schimbările

climatice asupra sănătății oamenilor, a animalelor și a plantelor, Bruxelles, 2009

26. Comisia Europeană, Europa 2020: O strategie europeană pentru o

creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, Bruxelles, 2010

27. Consiliul European, Concluziile Consiliului European din 25-26 martie

2010, Bruxelles, 2010

28. Council Of The European Union, Second Strategic Energy Review - An

EU energy security and solidarity action plan, Brussels, 19 februarie 2009

29. Cristian BĂHNĂREANU, Resurse energetice, crize, conflicte, Editura

Militară, București, 2008

Page 65: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

65

30. Cristian BĂHNĂREANU, Resursele energetice și mediul de securitate

la începutul secolului XXI, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,

București, 2006

31. Daniel YERGIN, The prize: the epic quest for oil, money, and power,

publicată de Simon & Schuster Publishing house, New York, 1992

32. David LUBIN, Petrodollars, emerging markets and vulnerability,

Citigroup, 19 martie 2007

33. David MORRISON, Turkey restricts US access to the Black Sea, 2008

http://www.david-morrison.org.uk/us/turkey-restricts-us-access.html

34. Dilip K. DAS, Electrical Power Systems, Int. Ltd Publishers, New Delhi,

2014

35. Dimitrios TRIANTAPHYLLOU, The Black Sea Region and its Growing

Influence International Center for Black Sea Studies, Quarterly Political and

Economic Review, Issue, 2009

36. Dr. ing. Cristinel ILIE, ICPE-CA - sisteme de stocare a energiei, Revista

Nr.187 Cercetare & Invatamant superior, Septembrie 2016

37. Ed MARKEY, Attacks on Libya 'Because of Oil, HotAirPundit, 2011

38. Edward P. JONES, The Known World, HarperCollins Publishers Inc.,

New York, 2003

39. Energy Information Administration (EIA), World Coal Production,

7 septembrie 2007.

40. Energy Information Administration, International Data,

www.eia.doe.gov/emeu/international/contents.html

41. Energy Policy: Engaging with Partners beyond Our Borders,

http://eur-ex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri= COM: 2011: 0539

:EN:PDF

42. Eric MARTINOT&Carmen DIENST&Liu WEILIANG, Renewable

energy futures: targets, scenarios, and pathways, Annual Review of Environment

and Resources, vol. 32, 2007

Page 66: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

66

43. European Commission, An Energy Policy for Europe, Bruxelles, 2007

44. European Commission, Second Strategic Energy Review: An EU Energy

Security and Solidarity Action Plan, 2008

45. European Commission, Eurobarometer 72, TNS Opinion & Social,

Bruxelles, 2009

46. European Commission, Energy 2020. A strategy for competitive,

sustainable and secure energy, 2010

http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0639:

EN: PDF

47. European Commission, On Security of Energy Supply and International

Cooperation- The EU Energy Policy: Engaging with Partners beyond Our Borders,

2011

48. European Commission, The Roadmap to a Resource Efficient Europe,

2011

49. European Commission, Green Paper - Towards an European Strategy

for the security of energy supply, 29 November 2000

50. European Commission, Internal Energy Market, 2014

51. Filippos PROEDROU, The EU-Russia Energy Approach under the

Prism of Interdependence, in: European Security, Vol. 16, pag. 332, 2007

52. Florentina DIACONU, Politica energetică a Federației Ruse, lucrare de

curs SNSPA, București, Editura Politeia-SNSPA, 2013

53. Florin RĂDOI, Securitatea energetică- concept și realități, Forumul

regional al energiei- Foren, Neptun, 2008

54. Francis MCGOWAN, European Energy Policies in a Changing

Environment, Energy Economics and Policy, Springer, 2010

55. Gheorghe ACATRINEI, Poluarea și Protecția Mediului Ambiant, Iași,

2011

56. Gheorghe C. BALABAN, Securitate și dreptul internațional. Provocări

la început de secol XXI, Editura C.H. Beck, București, 2006

Page 67: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

67

57. Gheorghe I. BRĂTIANU, Chestiunea Mării Negre, Universitatea din

București, Editura Ion Vernescu, 1942

58. Gheorghe PREDA&Mihai MARINESCU&Gabriel NĂSTASE,

Valorificarea resurselor naturale, vol.I: Bazele resurselor naturale, Editura

Internațional University Press, București, 2004

59. Ghid de bune practici ȋn colectarea selectivǎ a deșeurilor de ambalaje,

Editură Tribuna, Sibiu, 2011

60. Grigore FRIPTULEAC, Ecologie Umană. Probleme ecologice globale

ale Mediului, Chișinău, 2005

61. Harold SCHOBERT, Chemistry of Fossil Fuels and Biofuels, Cambridge

University Press, 2013

62. Helyette GEMAN, Commodities and commodity derivatives: modelling

and pricing for agriculturals, metals, and energy, Chichester, England, 2005

63. Ilie BĂDESCU, Teoria fenomenelor asincrone: Încercări de

reconstrucție creștină în sociologie și în geopolitică, București, 2006

64. Ilie BĂDESCU, Noopolitica, Editura Mica Valahie, București, 2011

65. Institutul European de Energie din Europa, Despre politica de energie a

Uniunii Europene, Proiect PHARE, 2011

66. Ionel STOICA, Geopolitica schimbărilor climatice. Implicații asupra

stabilității și securității internaționale, în Infosfera, Revista de studii de securitate

și informații pentru apărare, Anul IV, nr. 2, 2013

67. Interguvernamental Panel on Climate Change, Climate Change,

Synthesis Report, 2007

http://www.ipcc.ch/pdf/assessment-report /ar4/ syr/ ar4_ syr.pdf

68. Ioan PĂUNESCU & Alexei ATUDOREL, Gestionarea deșeurilor

urbane, Editura Matrix Rom, București, 2002

69. Jacques DELORS, France paving the way for a European Energy

Community, Notre Europe, 2013

Page 68: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

68

70. James FISHELSON, The Geopolitics of oil pipelines in Central Asia,

The School of Russian Studies. SRAS, 2012

71. Janusz BUGAJSKI, Cold Peace: Russia's New Imperialism, Publicată în

cooperare cu Center for Strategic and International Studies Washinton D.C, 2004

72. Jaroslaw JAŃCZAK, Borders and border dimensions in Europe.

Between frontierisation and boundarisation, Adam Mickiewicz University, 2014

73. Jean-Michel GLACHANT, Energy manifesto: a new energy policy for

the new European Commission ?, Cadmus EUI' Research Repository, 2015

74. Jeff COLGAN, Petro-Aggression: When Oil Causes War, Cambridge

University Press. Publicat 23 feb. 2013

75. John C. CAMPBELL, The Golden Century of Oil 1950-2050, Kluwer

Academic Publishers, Dordrecht/Boston/London, 1991

76. John GAULT, European Energy Security: Balancing Priorities, OGEL

4, în Energy Security, 2007

77. Jonathan STERN, Reducing European Dependence on Russian Gas:

distinguishing natural gas security from geopolitics, The Oxford Institute For

Energy Studies, 2014

78. Karen RASLER&Wiliam R. THOMPSON, Contested Territory,

Strategic Rivalries, and Conflict Escalation, International Studies Quarterly,

Georgetown University, 2006

79. Katya ZAPLETNYUK, Role of Ukraine in Russian gas supply to

Europe. ICIS Webinar, 2014

80. Last World News, President of Romania does not see Ukraine in EU

next seven years, 2013

http:// news. sevrugin.com/node/18851

81. Leeora BLACK, The Social License to Operate: Your Management

Framework for Complex Times, Greenleaf Publishing Limited, New York, 2013

82. Marilena UNGUREANU&Roxana PATRAȘCU, Tehnologii curate,

Editura A.G.I.R, 2015

Page 69: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

69

83. Martin ARMSTRONG, World War III & a Pipeline, Armstrong

Economics, New York, 2015

84. Maury ADELMAN, The Real Oil Problem, Regulation, Spring, 2004

85. Mead E. EARLE, The New Mercantilism, Political Science Quarterly 40,

2015

86. Mert BILGIN, Energy Security and Russia’s Gas Strategy: The

Symbiotic Relationship between the State and Firms, in: Communist and Post-

Communist Studies, Vol. 44, No. 4, 2011

87. Michael T. KLARE, Rising Powers, Shrinking Planet, New York: Henry

Holt and Company, 2008

88. Michael PALMER, Guardians of the Gulf, Simon&Schuster Rockefeller

Center New York, 1999

89. Michael ROSS, The Oil Curse, Princeton University Press, 2012

90. Mihaela STĂNESCU, Amenințare globală: 4 grade C devastatoare,

DESCOPERĂ.RO, 30.03.2009

91. Mihail ORZEAȚĂ, Securitatea și continua transformare în secolul XXI.

Eseuri, Editura Militară, București, 2004

92. Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția Națională pentru

Protecția Mediului, Raportul ANPM privind starea mediului în România în anul

2012

http://apmsv.anpm.ro/docfiles/view/107438

93. Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția Națională

pentru Protecția Mediului, Raportul ANPM privind starea mediului în România în

anul 2013

http://apmsv.anpm.ro

94. Mohan MONASINGHE&Peter MEIER, Energy Policy Analysis and

Modeling, Editura Cambridge University Press, 1993

95. Moldova Foundation, Declaration of Independence of the Republic of

Moldova, Parliament of the Republic of Moldova, 27 August 1991

Page 70: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

70

http://www.moldova

96. Moldova Nova, Ghimpu eliberează Transnistria, 2011

http://www.moldovanova .md/ru/ events/ show/452

97. Müller- Kraenner SASCHA, Energy Security, Earthscan, London, 2008

98. Nicolae ANTONESCU, Valorificarea energetică a deșeurilor, Editura

Tehnică, București, 2014

99. Nicolae DOLGHIN, Geopolitica. Dependențele de resursele energetice,

Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2004

100. Omar ELLABBAN, Renewable energy resources: Current status,

future prospects and their enabling technology, Renewable and Sustainable Energy

Reviews, 2014

101. Peter ZENIEWSKI, Preventive Action Plan and Emergency Plan Good

Practices, European Commission (Joint Research Centre) & Institute for Energy,

2012

102. Philip T. KOTLER, Marketing in the Public Sector, Editura Prentice

Hall, New Jersey, 2007

103. Raportul IPCC, Impacturile schimbărilor climatice, adaptare și

vulnerabilitate, 2014

www.apmbn.anpm.ro/docfiles/view/4095

104. REN 21, Renewables 2014 Global Status Report, Paris

105. Revista Voennoia Mîsli, Moskva, nr.5, 2009

106. Richard C. DUNCAN & Walter YOUNGQUIST, Encircling the Peak

of World Oil Production, Institute on Energy and Man, Seattle, 1998

107. Richard E. ERICSON, Eurasian Natural Gas Pipelines: The political

economy of Network Interdependence, Eurasian Geography and Economics, volum

50, 2009

108. Richard G. LUGAR & James R. WOOLSEY, The New Petroleum,

Page 71: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

71

http://lugar.senate.gov/new_petroleum.html. FOREIGN AFFAIRS of The

United States of America Senate,copyright 1999 by the Council on Foreign

Relations, Inc.

109. Road Map for the Common Economic Space

http://ec.europa.eu/environment/enlarg/pdf/road_map_ces.pdf

110. Robert KEOHANE&Joseph NYE, Power and Interdependence, Editura

Little Brown, Boston, 2001

111. Saleh NSOULI, Petrodollar Recycling and Global Imbalances, Fondul

Internațional Monetar, 23 martie 2006, republicat în 14 ianuarie 2017

112. Sergei R. GRINEVETSKY & Igor S. ZONN & Sergei S. ZHILTSOV,

The Black Sea Encyclopedia, Editura Heidelberg, Springer, Berlin, 2014

113. Sergey SVESHNIKOV&Victor BOCHARNIKOV, Modeling risk of

international country relations, Journal of Applied Economic Sciences, 2009

114. Sergiu CELAC, Securitatea globală și geopolitica energiei, curs

SNSPA, București, 2003

115. Simon BROMLEY, The United States and the Control of World Oil,

Government and Opposition, 2005

116. Shilley TELHAMI, The Persian Gulf Understanding the American Oil

Strategy, The Brookings Institution, 2002

117. Soteris KALOGIROU, Progress in Energy and Combustion Science

30, Elsevier Ltd., 2004

118. The Common European Economic Space (CEES), Concept Paper,

Rome, Italy, 2003.

http://www.mid.ru/nsdos.nsf/162979df2beb932569e7e/4f74ca1b4b22OpenD

ocument

119. The Ethical Funds Company of Canada, Raportul intitulat One Is Too

Many (Ethical Funds Company for shareholders), 2007

120. Thomas ASHTON, The Industrial Revolution: 1760–1830, Oxford

University Press, 1948

Page 72: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

72

121. Thomas J. KIRKEBY&others, Recycling revisited - life cycle

comparisons of global warming impact and total energy use of waste management

strategies, Resources, Conservation and Recycling Environment & Resources,

Technical University of Denmark, 2006

122. Tom GLEESON&Yoshihide WADA&Marc BIERKENS&Ludovicus

VAN BEEK, Water balance of global aquifers revealed by groundwater footprint,

Revolvy, 9 august 2012.

123. Tratatul Comunității Energetice, Decizia Consiliului Europei

2006/500/EC din 29 mai 2006

http://www.energy-community.Org/portal/ page /portal/EHM/EN _COM /

Legal/Treaty

124. Traian ANASTASIEI&Constantin MOȘTOFLEI, Considerații privind

corelația „ securitate-economie” în România-membru al Alianție Nord-Atlantice,

Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2004

125. United Nations, Agenda 21, în Capitolul 9, Protection of the

Atmosphere, Rio de Janeiro 1992

http://www.un.org/esa/documents/ecosoc/cn17/1996/ecn171996-22.html

126. United Nations, Vienna Convention on Diplomatic Relations, 2013

http:// legal.un.org /ilc/texts /instruments/ english/conventions/9_1_1961.pdf

127. Valerian O. BOLD & Gelu Agafiel MĂRĂCINEANU, Managementul

deșeurilor solide urbane, Matrix Rom București, 2013

128. Vladimir MILOV, Russia and the West- The energy factor, Institute

Français des Relations Internationales (IFRI) and Center for Strategic and

International Studies (CSIS),Washington D.C 2008

http://csis.org/files/media/csis/pubs/080731_milov_russia&west_web.pdf

129. Walden BELLO, The Threat of Green Protectionism, publicat de

Bridges New, 2007

130. Walter YOUNGQUIST, Shale Oil- The Elusive Energy, Hubbert

Center Newsletter, publicat la 17 aprilie 2008

Page 73: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

73

131. William J. BROAD, In Taking Crimea, Putin Gains a Sea of Fuel

Reserves, New York Times, 2014

132. William KOMISS, An Economic Impact Assessment of Maritime Oil

Chokepoints, Center for Naval Analyses, 2010

Surse internet

1. http://66.102.9.104/search?q=cache:EzxZvV8PuIJ.../policypete.htm+

&hl=enfic=UTF

2. http://ec.europa.eu/energy/gas_electricity/internal_market_en.html

3. http://ec.europa.eu/energy/infrastructure/studies/doc/20130902_

energy_integration_benefits.pdf

4. http://ec.europa.eu/energy/gas_electricity/doc/com_2013_public_

intervention_swd04_en.pdf

5. http://english.peopledaily.com.cn/200401/13/eng200401.13_132491.

shtml

6. http://en.ria.ru/world/20120221/171433154.html

7. http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:

0539:FIN:EN:PD

8. http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/07/7&

format=HTML&aged=1&language= RO&guiLanguage=en

9. http://gandesteverde.wordpress.com/2013/08/26/utilizarea-durabila-a-

resurselor-energetice - principii-practici

10. http://gv3.com/policypete/policypete.html

11. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/

Environmental_goods_and_services_sector

12. http://incitefulstudios.com/article.jsp?id=767

13. http://www.anre.ro

14. http://www.brookings.edu/views/articles/hill/20020712.html

Page 74: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

74

15. http://www.eastkorr.net/power/odessa-prosit-razmestit-voiska-v-

bessarabii

16. http://www.dae.gov.ro/articol/1416/comisia-european-a-adoptat-

strategia-ldquo-energie-2020

17. http://www.dieoff.com/page133.html

18. http://www.dsclex.ro/legislatie/2007/noiembrie2007/mo2007_ 781.htm

19. http://www.fpen.ro/legislatie/Strategia%2014%20mai.doc

20. http://www.geotimes.org/nov.02/feature_oil.html

21. http://www.globalpolicy.org/secury/natres/generaldebate/2001/0601

Klar. html

22. http://www.green-report.ro/evenimentul-zilei-romania-afectata-de-

reducerea-resurselor-de-apa

23. http://www.izv.info/politic/news 84687

24. http://www.izvestia.ru/economic/article 206089

25. http://www.mmediu.ro/departament_mediu/schimbari_climatice/

1-_Documentatie/Protocolul_Kyoto_ro.pdf

26. http://www.ng.ru/courier/2004-01-26/10_kaspiy.html

27. http://www.romaniapozitiva.ro/economie/lansarea-raportului-

decercetare% E2 % 80 % Reciclarea -deseurilor-o-piata-emergenta%E2%80%9D

28. http://romanian.ruvr.ru/2014_09_07/Cooperare-de-succes-intre-Rusia-si-

China-pe-baza-de-petrol-si-gaz-4943

29. http://www.brookings.edu/about/press

30. http://www.solar-magazin.ro/business/investitii/situatia-energiei-din-

surse-regenerabile-la-nivel-global.html

31. https://www.theguardian.com/commentisfree/2008/mar/30/fossilfuels.

water

32. http://www.theinvestor.ro/extern/ - global – trends – securitatea –

energetica – europeana –problema - politica – sau - economica

33. org/page/declaration-of-independence-of-the-republic-of-moldova

Page 75: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIȚIE … · 2017-12-14 · 4.4. Sistemul electroenergetic furnizor de securitate energetică 4.4.1.Studiu de caz. Analiza SWOT a serviciilor

75

34. www. latribune .fr / opinions / 20090406 trib 000364162 / leurope-

prend- elle- sa-securite-energetique -au-serieux-.html

35. www.minind.ro/presa_2007/iulie/Strategia_9_iulie.pdf

36. www.opcom.ro

37. www.transelectrica.ro


Recommended