+ All Categories
Home > Documents > MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor...

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor...

Date post: 08-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 30 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
122
Page 1 of 122 SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETENŢĂ A INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BASARAB I” DÂMBOVIŢA MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "BASARAB I" DAMBOVITA PREŞEDINTE AL COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ PREFECT AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA Ing. VICTOR SANDA INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BASARAB I” AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA INSPECTOR ŞEF COLONEL PIETREANU MIREL
Transcript
Page 1: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 1 of 122

SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETENŢĂ A INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII

DE URGENŢĂ „BASARAB I” DÂMBOVIŢA

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

"BASARAB I" DAMBOVITA

PREŞEDINTE AL COMITETULUI JUDEŢEAN

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

PREFECT AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA

Ing. VICTOR SANDA

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BASARAB I”

AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA INSPECTOR ŞEF

COLONEL

PIETREANU MIREL

Page 2: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 2 of 122

CUPRINS

1. PREAMBUL - Scopul şi obiectivele schemei cu riscurile teritoriale (S.R.T.) 2. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ 2.1. Aspecte administrative 2.2. Aşezare geografică şi relief 2.3. Caracteristici climatice

2.4. Reţea hidrografică 2.5. Populaţie 2.6. Căi de transport 2.7. Dezvoltare economică 2.8. Infrastructuri locale 2.9. Specific regional 3. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ 3.1 Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă 3.1.1 - Riscuri naturale 3.1.2 - Riscuri tehnologice 3.1.3 - Riscuri biologice 3.1.4 - Riscul de incendiu 3.1.5 - Riscurile sociale 3.2 Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi

obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice. 3.3 Obiective sursă de risc (pe tipuri: incendii şi explozii, chimic, radiologic,

tehnologic,etc 3.4 Localităţi, zone şi obiective ce pot fi afectate de obiectivele sursă de risc. 4. Estimarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare pentru prevenire

şi gestionarea tipurilor de risc existente în zona de competenţă 5. Anexe

1. Scurt istoric al zonei de competenţă. 2. Hărţi de risc la nivelul raionului de intervenţie al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Basarab I” al judeţului Dâmboviţa. 3. Locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora.

Page 3: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 3 of 122

1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE SCHEMEI CU RISCURILE

TERITORIALE (S.R.T.) Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise

acestora privind viziunea globală asupra riscurilor existente şi a metodelor /mijloacelor de prevenire şi de intervenţie la dispoziţie.

Schema cu riscurile teritoriale se elaborează în scopul identificării şi evaluării tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, pentru stabilirea măsurilor în domeniul prevenirii şi intervenţiei, precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea acestora, de către autorităţile administraţiei publice locale, în „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în unităţile administrativ teritoriale”.

Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor, formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, în mod organizat şi printr-o concepţie unită a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a populaţiei în cazul producerii unor dezastre naturale şi tehnologice în scopul eliminării sau limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor de patrimoniu, pagubelor materiale şi factorilor de mediu.

În vederea îndeplinirii acestui deziderat fundamental schema cu riscuri teritoriale defineşte următoarele obiective: Identificare, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre

naturale şi tehnologice existente pe teritoriul judeţului sau pe teritoriul judeţelor vecine care ar putea afecta şi teritoriul judeţului;

Informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă;

Organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu;

Înştiinţarea oportună a autorităţilor administraţiei publice locale despre evoluţia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic;

Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor;

Realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare;

Planificarea , organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor;

Organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate;

Limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor.

Page 4: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 4 of 122

2. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ

2.1. Aspecte administrative Compunerea zonei de competenţă: reşedinţă de judeţ, municipii, oraşe,comune (cu

satele aparţinătoare). Împărţirea administrativă : judeţul este împărţit în 89 de unităţi administrative, după cum

urmează : - 2 municipii : Târgovişte şi Moreni, - 5 oraşe : Fieni, Găeşti, Pucioasa, Titu şi Răcari, - 82 comune (conform enumerării de mai jos).

Municipiul Târgovişte Este situat în partea centrală a judeţului, cu o suprafaţă de 54 km². Are ca vecini: comuna

Aninoasa la N, comuna Răzvad la NE şi E, comuna Ulmi la E, SE şi S, comuna Dragomireşti la SV şi V, comuna Şotânga la NV. Teritoriul municipiului este străbătut de râul Ialomiţa, pârâul Ilfov şi pârâul Mierea.

Total locuitori: 89.429 Municipiul Moreni Este situat în partea central estică a judeţului, la o distanţă de 22km de Târgovişte, cu o

suprafaţă de 30,2 km². Are ca vecini: comuna Iedera la N, comuna Ocniţa la V, comuna Gura Ocniţei la SV şi comuna Caragiale la S. Teritoriul oraşului, este străbătut de apele râului Cricovul Dulce. Este format din localitatea cu acelaşi nume: - municipiul Moreni .

Total locuitori: 20.931 Oraşul Găeşti Oraş situat în partea de sud-vest a judeţului, la o distanţă de 30 km S-SV de Târgovişte,

cu o suprafaţă de 22,3 km². Are ca vecini: comuna Mogoşani la SE, comuna Dragodana la E şi NE, comuna Cobia la N, comuna Gura Foii la V şi NV, comuna Crânguri la SV şi comuna Petreşti la S. Teritoriul Oraşului este străbătut de apele râurilor: Potop, Răstoaca, Cobiuţa, Brătiţa şi Foiţa. Este format din oraşul cu acelaşi nume: - oraşul Găeşti ;

Total locuitori: 15.547 Oraş Pucioasa Este situat în partea nordică a judeţului, la o distanţă de 21km de Târgovişte, cu o

suprafaţă de 40,1 km². Are ca vecini: . Teritoriul oraşului, este străbătut de apele râului Ialomiţa, pârâul Bizdidel şi acumularea Pucioasa.

Oraşul este format din 7 sate: - oraş Pucioasa; satul Bela; satul Miculeşti; satul Ulmeţu; satul Diaconeşti; satul Glodeni; satul Pucioasa Sat; satul Malurile ;

Total locuitori: 15.227 Oraşul Răcari Oraş situat în zona de SE a judeţului la o distanţă de 42 km de Târgovişte cu o

suprafaţă 7899 ha. Are ca vecini: comunele Conţeşti şi Bilciureşti la N, comuna Butimanu la E, comunele Ciocăneşti şi Tărtăşeşti la SE, comuna Slobozia Moară la S şi comuna

Page 5: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 5 of 122

Lunguleţu la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Colentina, pârâul Baranga, pârâul Ilfov, lacul Baranga, Acumulările Săbieşti I – II şi Colacu I - II. Oraşul este formată din 7 sate:

- oraşul Răcari; satul Stăneşti; satul Săbieşti; satul Bălăneşti; satul Colacu; satul Mavrodin; satul Ghergani; satul Ghimpaţi;

Total locuitori: 6911 Oraşul Titu Oraş situat în zona central sudică a judeţului la o distanţă de 38 km de Târgovişte cu o

suprafaţă 38,2 km². Are ca vecini: comuna Braniştea la N, comuna Conţeşti la E, comunele Potlogi şi Odobeşti la S, comuna Costeştii din Vale la V . Teritoriul oraşului este străbătut de pârâul Şuţa, pârâul Spălătura, pârâul Baiu. Comuna este formată din 5 sate:

- oraşul Titu; satul Sălcuţa; satul Mereni; satul Plopu; satul Hagioaica, satul Fusea;

Total locuitori:10226

Oraşul Fieni Oraş situat în partea de nord a judeţului, la 28 km de Târgovişte, cu o suprafaţă de 18,3

km². Are ca vecini : comuna Bezdead la E, comuna Buciumeni la E şi NE, comuna Runcu la N, comuna Bărbuleţu la V,comuna Vulcana Băi la SV, comuna Moţăieni la S şi oraşul Pucioasa la S şi SE. Teritoriul oraşului este străbătut de râul Ialomiţa şi de afluentul acestuia, Ialomicioara. Este format din 3 localităţi:

- oraşul Fieni ; satul Berevoieşti ; satul Costeşti ; Total locuitori: 7761 Comuna Aninoasa Comună învecinată municipiului Târgovişte, situată în partea central – nordică a

judeţului, la 7 km de municipiu, cu o suprafaţă de 2757 ha. Are ca vecini: comuna Răzvad la E şi SE, comuna Glodeni la N, comuna Doiceşti la NV, comuna Şotânga la V şi SV şi municipiul Târgovişte la S.Teritoriul comunei, este străbătut de râul Ialomiţa şi pârâul Valea Mare.

Este formată din trei sate: - satul Aninoasa (reşedinţa comunei); satul Săteni; satul Viforâta; Total locuitori: 5979 Comuna Băleni Comună situată în partea central - sudică a judeţului, la o distanţă de 20 Km de

Târgovişte, cu o suprafaţă de 6105 ha. Are vecini comuna Dobra la E, comuna I.L. Caragiale la NE, comuna Bucşani la N şi NV, comuna Nucet la V, comuna Cornăţelu la SE. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi afluentul acestuia pârâul Pascov.

Este formată din două sate: - satul Băleni Români ; satul Băleni Sârbi; Total locuitori: 8363 Comuna Bărbuleţu Comună situată în nord – vestul judeţului, la o distanţă de 39 km de municipiul

Târgovişte, cu o suprafaţă de 2391 ha. Are ca vecini: Răul Alb la E, comuna Pucheni la N şi

Page 6: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 6 of 122

NV, comuna Pietrari la S, Voineşti la SV. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Bărbuleţu. Este formată din două sate:

- satul Gura Bărbuleţului (reşedinţa comunei) ; satul Bărbuleţu; Total locuitori:2440 Comuna Bezdead Comună situată în nord - vestul judeţului, la o distanţă de 35 Km de municipiul

Târgovişte şi la 12 km de oraşul Pucioasa (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 5757 ha. Are ca vecini: comuna Vişineşti la E şi SE, comuna Vârfuri la S, oraşul Pucioasa la SV, oraşul Fieni la V, comuna Buciumeni la V, comuna Pietroşiţa la NV şi comuna Moroieni la N. Teritoriul comunei este străbătut de râul Bizdidel şi de afluenţii săi Morăneasca, Talea, Slacul, Molaful, Valea Leurzii şi Coporodul.

Este formată din şase sate: - satul Bezdead (sat de reşedinţă; satul Broşteni; satul Costişa; satul Măgura; satul

Tunari; satul Valea Morii; Total locuitori:5128 Comuna Bilciureşti Comună situată în partea de sud-est a judeţului, la 33 km distanţă de municipiul

Târgovişte şi la 27 km de Titu, cu o suprafaţă de 3358 ha. Are ca vecini: comuna Cojasca la SE, comuna Corneşti la E, comuna Finta la N şi NV, comuna Cornăţelu la V şi oraşul Răcari la SV. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Ialomiţa. Comuna este formată din două sate:

- satul Bilciureşti (sat de reşedinţă); satul Suseni Socetu; Total locuitori:1846 Comuna Braniştea Comună situată în partea sudică a judeţului , la 32 km de municipiul Târgovişte şi la 3

km de Titu (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 2007 ha. Are ca vecini: oraşul Titu la S, comuna Conţeşti la E, comuna Sălcioara la N şi comuna Produleşti la NV. Teritoriul comunei este străbătut de râul Dâmboviţa şi pârâul Negrişoara. Comuna este formată din trei sate:

- satul Braniştea (sat de reşedinţă) ; satul Dâmbovicioara; satul Săveşti; Total locuitori: 4484 Comuna Brăneşti Comună situată în partea de nord a judeţului, la o distanţă de 18 km de municipiul

Târgovişte şi la 4 km de Pucioasa (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 4300 ha. Are ca vecini: oraşul Pucioasa la NE, comuna Vulcana Băi la N, comuna Voineşti la V, comuna Şotânga la S, comuna Doiceşti la şi comuna Glodeni la SE. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa, pârâul Vulcana şi pârâul Sticlăriei. Comuna este formată din trei sate:

- satul Brăneşti (sat de reşedinţă) ; satul Lăculeţe Gară; satul Priboiu; Total locuitori: 9204 Comuna Brezoaele Comună situată în partea de sud a judeţului, la 50 km de Târgovişte şi la 21 km de

oraşul Titu (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 3154 ha. Are ca vecini: comuna

Page 7: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 7 of 122

Tărtăşeşti la E, comuna Slobozia la N şi comuna Poiana la V. Teritoriul comunei este străbătut de râurile Dâmboviţa, Ilfov şi Ciorogârla. Comuna este formată din două sate: satul Brezoaele (sat de reşedinţă) ; satul Brezoaia;

Total locuitori: 4150 Comuna Buciumeni Comună situată în partea de nord a judeţului, la o distanţă de 32 km de Târgovişte şi la

5 km de Fieni (cel mai apropiat oraş) cu o suprafaţă de 2871 ha. Are ca vecini: oraşul Fieni la SV, comuna Runcu la V, comuna Pietroşiţa la N şi comuna Bezdead la N,NE, E, şi SE. Teritoriul comunei este străbătut de apele râurilor Ialomiţa, Bizdidel şi pârâul Valea Ţâţei. Comuna este formată din trei sate:

- satul Buciumeni (sat de reşedinţă) ; satul Dealu Mare; satul Valea Leurzii; Total locuitori: 4460 Comuna Bucşani Comună situată în partea central – estică a judeţului la o distanţă de 20 km de

municipiul Târgovişte, cu o suprafaţă de 2814 ha. Are ca vecini: comuna IL Caragiale la N şi NE, comuna Gura – Ocniţei la N, comuna Comişani la V, comuna Nucet la SV, şi comuna Băleni la S şi SE. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi de afluenţii acestuia: Pâscov, Căcioasa şi Racoviţa. Comuna este formată din 4 sate:

- satul Bucşani (sat de reşedinţă); satul Hăbeni; satul Racoviţa; satul Răţoaia; Total locuitori: 6879 Comuna Butimanu Comună situată în sud – estul judeţului, la 55 km de Târgovişte, cu o suprafaţă de 4718

ha. Are ca vecini: comuna Niculeşti la E, comuna Cojasca la N, oraş Răcari la V, comuna Ciocăneşti la S şi comuna Crevedia la SE. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Luciu şi râul Coadele Snagovului. Comuna este formată din patru sate:

- satul Butimanu (sat de reşedinţă) ; satul Bărbuceanu; satul Lucianca; satul Ungureni; Total locuitori: 2363 Comuna I.L Caragiale Comună situată în partea central – estică a judeţului la 25km de Târgovişte şi la 6 km de

Moreni (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 6178 ha. Are ca vecini: comuna Dărmăneşti la E, oraşul Moreni la N, comuna Gura Ocniţei la V, comuna Bucşani la S şi SV şi comuna Băleni la S.

Teritoriul comunei este străbătut de apele râurilor Cricovul Dulce şi Proviţa. Comuna este formată din 3 sate:

- satul Ghirdoveni (sat de reşedinţă); satul Caragiale; satul Mija; Total locuitori: 9091 Comuna Cândeşti Comună situată în partea de nord – vest a judeţului, la 36 km de Târgovişte, cu o

suprafaţă de 5237 ha. Are ca vecini: comuna Tătărani la S şi comuna Voineşti la E şi N. Teritoriul comunei este străbătut de râul Dâmboviţa, pârâul Valea lui Anghel, pârâul Valea Şipotelor şi râul Potop. Comuna este formată din 5 sate:

Page 8: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 8 of 122

- satul Cândeşti Vale (sat de reşedinţă) ; satul Aninoşani; satul Cândeşti - Deal; satul Dragodăneşti; satul Valea Mare;

Total locuitori: 3172 Comuna Ciocăneşti Comună situată în sud-estul judeţului, la o distanţă de 60km de Târgovişte, cu o suprafaţă

de 4639 ha. Are ca vecini: comuna Crevedia la E, comuna Butimanu la N şi NE, oraşul Răcari la NV şi comuna Tărtăşeşti la V şi SV. Teritoriul comunei este străbătut de râurile Colentina şi Crevedia. Comuna este formată din cinci sate:

- satul Ciocăneşti (sat de reşedinţă) ; satul Creţu; satul Decindea; satul Urziceanca; satul Vizureşti;

Total locuitori: 5419 Comuna Cobia Comuna situată în partea central-vestică a judeţului la o distanţă de 20 km de Târgovişte

şi la 9 km de Găeşti (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 5276 ha. Are ca vecini : comuna Dragodana la E, comuna Lucieni la E, comuna Dragomireşti la N, comuna Hulubeşti la NV, comuna Crânguri la V, comuna Gura Foii la V şi SV şi oraşul Găeşti la S. Teritoriul comunei este străbătut de apele pârâului Cobiuţa. Comuna este formată din 10 sate:

- satul Gherghiţeşti (sat de reşedinţă); satul Blidari ; satul Călugăreni; satul Căpşuna; satul Cobiuţa; satul Crăciuneşti; satul Frasin Deal; satul Frasin Vale; satul Mislea; satul Mânăstirea ;

Total locuitori: 3472 Comuna Cojasca Comună situată în partea de sud – est a judeţului, la o distanţă de 44 km de Târgovişte,

cu o suprafaţă de 2586 ha. Are ca vecini: comuna Butimanu la S şi SE, comuna Corneşti la E,N,NE, comuna Bilciureşti la V şi oraşul Răcari la SV. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa. Comuna este formată din trei sate:

- satul Cojasca (sat de reşedinţă); satul Fântânele; satul Iazu; Total locuitori: 7292 Comuna Comişani Comună situată în partea centrală a judeţului, la o distanţă de 13 km de Târgovişte, cu o

suprafaţă 31 km². Are ca vecini: comuna Bucşani la SE, E şi NE, comuna Gura Ocniţei la N, comuna Răzvad la NV, comuna Ulmi la V, comuna Văcăreşti la SV şi comuna Nucet la S. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi afluentul acestuia, pârâul Dovleac. Comuna este formată din două sate:

- satul Comişani (sat de reşedinţă) ; satul Lazuri ; Total locuitori: 5466

Comuna Conţeşti Comună situată în partea de sud a judeţului, la o distanţă de 34 km de Târgovişte şi la 9

km de Titu (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 5246 ha. Are ca vecini: oraşul Răcari la S şi E, comuna Cornăţelu la N, comuna Sălcioara la NV, comuna Braniştea la V, oraşul Titu la SV şi comuna Lunguleţu la SV. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Dâmboviţa şi afluentul acestuia Ilfovăţul şi râul Colentina. Comuna este formată din opt sate:

Page 9: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 9 of 122

- satul Conţeşti (sat de reşedinţă) ; satul Bălteni; satul Boteni; satul Călugăreni;satul Crângaşi; satul Gămăneşti; satul Heleşteu; satul Mereni;

Total locuitori: 5562 Comuna Corbii Mari Comună situată în sud – vestul judeţului, la 55 km de Târgovişte şi la 18 km de Titu (cel

mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 10617 ha. Are ca vecini: comuna Potlogi la E, comuna Odobeşti la E şi NE, comuna Costeşti Vale la N şi comuna Ulieşti la V şi NV. Teritoriul comunei este străbătut de râurile Argeş şi Neajlov. Comuna este formată din 9 sate:

- satul Corbii Mari (sat de reşedinţă) ; satul Bărăceni; satul Grozăveşti; satul Moara din Groapă; satul Petreşti; satul Podul Corbencii; satul Satu Nou; satul Ungureni; satul Vadul Stanchii;

Total locuitori: 8357 Comuna Cornăţelu Comună situată în partea de sud a judeţului, la o distanţă de 30 Km de Târgovişte şi la

16 km de Titu, cu o suprafaţă de 6386 ha. Are ca vecini: comuna Bilciureşti la E, comuna Finta la NE, comuna Dobra la N, comuna Băleni la NV, comuna Sălcioara la V şi comuna Conţeşti la S.

Teritoriul comunei este străbătut de râurile Ilfov, Baranga, Colentina şi pârâul Miuleasca. Comuna este formată din cinci sate:

- satul Cornăţelu (sat de reşedinţă) ; satul Aluniş; satul Bolovani; satul Corni; satul Slobozia;

Total locuitori: 1772 Comuna Corneşti Comună situată în partea de est a judeţului, la o distanţă de 45 km de Târgovişte, cu o

suprafaţă de 5100 ha. Are ca vecini: comuna Finta la V, comuna Bilciureşti la V, comuna Cojasca la SV şi comuna Butimanu la S. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi afluenţii acestuia: Crivăţul, Cricovul Dulce şi Chileanca. Comuna este formată din 10 sate:

- satul Corneşti (sat de reşedinţă) ; satul Bujoreanca; satul Cătunu; satul Cristeasca; satul Crivăţu; satul Frasinu ; satul Hodărăşti; satul Ibrianu; satul Păstârnacu; satul Ungureni;

Total locuitori: 7708 Comuna Costeşti - Vale Comună situată în partea de sud a judeţului, la o distanţă de 42 Km faţă de Târgovişte şi

la 5 km faţă de Titu (cel mai apropiat oraş) cu o suprafaţă de 2776 ha. Are ca vecini: oraşul Titu la E, comuna Produleşti la N, comuna Mătăsaru la V, comuna Ulieşti la SV, comuna Corbii Mari la S şi comuna Odobeşti la S. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Sabar (Potop). Comuna este formată din 3 sate:

- satul Costeştii din Vale (sat de reşedinţă) ; satul Mărunţişul; satul Tomşani; Total locuitori: 3458 Comuna Crângurile Comună situată în partea de sud – vest a judeţului, la o distanţă de 36 km de Târgovişte

şi la 8 Km de Găeşti (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 5133 ha. Are ca vecini:

Page 10: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 10 of 122

comuna Petreşti la SE, oraşul Găeşti la SE, comuna Gura Foii la E, comuna Cobia la E, NE şi N, comuna Hulubeşti la NV şi comuna Valea Mare la V. Teritoriul comunei este străbătut de râurile Argeş, Potop, şi Răstoaca. Comuna este formată din opt sate:

- satul Băduleşti (sat de reşedinţă) ; satul Crângurile de Jos; satul Crângurile de Sus; satul Pătroaia Deal; satul Pătroaia Vale; satul Potlogeni Vale; satul Răţeşti; satul Voia; Total locuitori: 3470

Comuna Crevedia Comună situată în partea de sud-est a judeţului, la o distanţă de 70 km de Târgovişte, cu

o suprafaţă de 5278 ha. Are ca vecini: comuna Niculeşti la N; comuna Butimanu la N, comuna Ciocăneşti la V şi comuna Tărtăşeşti la SV. Teritoriul comunei este străbătut de râurile Colentina şi Crevedia. Comuna este formată din 5 sate:

- satul Crevedia (sat de reşedinţă) ; satul Cocani; satul Dârza; satul Mânăstirea; satul Samurcaşi;

Total locuitori: 6755 Comuna Dărmăneşti Comună situată în extremitatea central –estică a judeţului, la o distanţă de 31 km de

Târgovişte şi la 12 km de Moreni, cu o suprafaţă de 5886 ha. Are ca vecini: comuna Caragiale la V, comuna Băleni la SV, comuna Dobra la S şi comuna Finta la S. Teritoriul comunei, este străbătut de apele Cricovului şi Proviţei. Comuna este formată din trei sate:

- satul Dărmăneşti (sat de reşedinţă) ; satul Mărginenii de Sus; satul Vlădeni; Total locuitori: 8015 Comuna Dobra Comună situată în partea sud-estică a judeţului la o distanţă de 25 km faţă de

Târgovişte, cu o suprafaţă de 4978 ha. Are ca vecini: comuna Finta la E, comuna Dărmăneşti la NE, comuna Caragiale la N, comuna Băleni la V şi comuna Cornătelu la S. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi pârâul Pascov. Comuna este formată din două sate:

- satul Dobra (sat de reşedinţă) ; satul Mărceşti; Total locuitori: 3852 Comuna Doiceşti Comună situată în partea central – nordică a judeţului, la 12 km de Târgovişte şi la 10

km de Pucioasa (cel mai apropiat oraş) cu o suprafaţă de 1588 ha. Are ca vecini comuna Aninoasa la S şi SE, comuna Glodeni la N, comuna Brăneşti la NV şi comuna Şotânga la V. Teritoriul comunei, este străbătut de râul Ialomiţa. Comuna este formată de satul cu acelaşi nume:

- satul Doiceşti (sat de reşedinţă); Total locuitori: 4784 Comuna Dragodana Comună situată în partea de sud-vest a judeţului, la o distanţă de 24 km de Târgovişte,

şi la 4 km de Găeşti (cel mai apropiat oraş), în suprafaţă de 6577 ha. Are ca vecini: comuna Mătăsaru la E şi SE, comuna Gura – Şuţii la E , comuna Lucieni la N şi NE, comuna Cobia la V, oraşul Găeşti la SV şi comuna Mogoşani la S. Teritoriul comunei , este străbătut de

Page 11: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 11 of 122

apele râurilor: Potop, Mânăstirea, Răstoaca şi Dragodana. Comuna este formată din şapte sate:

- satul Dragodana (sat de reşedinţă) ; satul Boboci ; satul Burduca ; satul Cuparu ; satul Pădureni ; satul Picior de Munte; satul Străoşti;

Total locuitori: 7002 Comuna Dragomireşti Comună situată în partea central-vestică a judeţului, la o distanţă de 12 km de

Târgovişte, cu o suprafaţă de 38 km². Are ca vecini: municipiul Târgovişte la E şi NE, comuna Măneşti la N, comuna Ludeşti la V, comuna Hulubeşti la SV, comuna Cobia la S, comuna Lucieni la S şi SE şi comuna Ulmi la E.Teritoriul comunei, este străbătut de apele râului Dâmboviţa. Comuna este formată din 6 sate:

- satul Dragomireşti (sat de reşedinţă) ; satul Decindeni ; satul Geangoesti; satul Mogoşeşti; satul Râncaciov; satul Ungureni ;

Total locuitori: 8293 Comuna Finta Comună situată în partea de est a judeţului, la o distanţă de 37 km de municipiul

Târgovişte şi la 26 Km de Ploieşti (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 4922 ha. Are ca vecini: comuna Corneşti la E, comuna Bilciureşti la S, comuna Cornăţelu la SV, comuna Dobra la V şi NV şi comuna Dărmăneşti la N. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi de afluenţii acestuia: Pâscov, Chileanca şi Schioalca. Comuna este formată din 4 sate:

- satul Finta Mare (sat de reşedinţă) ; satul Bechineşti ; satul Gheboaia ; satul Finta Veche;

Total locuitori: 4660 Comuna Glodeni Comună situată în partea central - nordică a judeţului, la o distanţă de 16 Km faţă de

Târgovişte şi la 14 km de Pucioasa (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 1368 ha. Are ca vecini: comuna Ocniţa la E şi SE, comuna Valea Lungă la NE, oraşul Pucioasa la N, comuna Brăneşti la V, comuna Doiceşti la SV, comuna Aninoasa la S şi Răzvad la SE. Teritoriul comunei, este străbătut de râul Ialomiţa, pârâul Glodu şi pârâul Sărata. Comuna este formată din 6 sate:

- satul Glodeni (sat de reşedinţă); satul Guşoiu; satul Lăculeţe; satul Livezile satul Malu Mierii, satul Schela ;

Total locuitori: 4420 Comuna Gura Foii Comună situată în partea de sud – vest a judeţului, la o distanţă de 32 km de Târgovişte

şi la 4 km de Găeşti, cu o suprafaţă de 2422 ha. Are ca vecini: oraşul Găeşti la S şi SE, comuna Cobia la S şi SE, comuna Cobia la E şi N şi comuna Crângurile la V. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Potop şi afluenţii acestuia, Cobiuţa şi Foiţa. Comuna este formată din 4 sate:

- satul Gura Foii (sat de reşedinţă); satul Bumbuia ; satul Catanele; satul Făgetu. Total locuitori: 2347

Page 12: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 12 of 122

Comuna Gura Ocniţei Comună situată în partea central – estică a judeţului la o distanţă de 12 km de

Târgovişte, cu o suprafaţă de 50.6 km². Are ca vecini: oraşul Moreni la NE, comuna Ocniţa la N, comuna Răzvad la V, comuna Comisani la SV, comuna Bucşani la S şi SE şi comuna Caragiale la E. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţei şi afluenţii săi Slănic şi Pâscov. Comuna este formată din 4 sate:

- satul Gura Ocniţei (sat de reşedinţă); satul Adânca; satul Ochiuri ; satul Săcuieni Total locuitori: 7951 Comuna Gura – Şuţii Comună situată în partea central-sudică a judeţului, la o distanţă de 22 km de Târgovişte

şi la 14 km de Titu (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 3417 ha. Are ca vecini: comuna Nucet la E şi NE, comuna Văcăreşti la N, comuna Lucieni la N şi NV,comuna Dragodana la V, comuna Mătăsaru la SV şi comuna Sălcioara la S şi SE. Teritoriul comunei, este străbătut de apele râului Dâmboviţa şi pârâul Şuţa. Comuna este formată din 2 sate:

- satul Gura Şuţii (sat de reşedinţă); satul Sperieţeni ; Total locuitori: 5420 Comuna Hulubeşti Comună situată la extremitatea central-vestică a judeţului, la o distanţă de 45 km de

Târgovişte şi la 16 km de Găeşti (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă totală de 6433 ha, suprafaţa împădurită a comunei: 3893 ha, suprafaţa terenului agricol: 2146 ha. Are ca vecini: comuna Ludeşti la N,comuna Dragomireşti la NE, comuna Cobia la E, comuna Crânguri la SE , comuna Valea Mare la S şi judeţul Argeş la V. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Potop şi pârâul Strâmbu. Comuna este formată din 5 sate:

- satul Hulubeşti (sat de reşedinţă) ; satul Butoiu de Jos ; satul Butoiu de Sus ; satul Măgura; satul Valea Dadei ; Total locuitori: 3470

Comuna Iedera Comună situată în partea de est a judeţului, la o distanţă de 24 km de Târgovişte şi la 6

km de Moreni (cel mai apropiat oraş) cu o suprafaţă de 53,4 km². Are ca vecini : oraşul Moreni la S, comuna Ocniţa la SV şi comuna Valea Lungă la V şi NV. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Cricovul Dulce, pâraiele Batagul, Ruda şi Groşeţul. Comuna este formată din 4 sate:

- satul Iedera de Jos (sat de reşedinţă); satul Colibaşi ; satul Cricovul Dulce; satul Iedera de Sus ;

Total locuitori: 3973 Comuna Lucieni Comună situată în partea centrală a judeţului, la o distanţă de 12 km de Târgovişte, cu o

suprafaţă de 4279 ha. Are ca vecini : comuna Ulmi la N, comuna Dragomireşti la N, comuna Cobia la V, comuna Raciu şi Dragodana la S şi comuna Văcăreşti la E. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Dâmboviţa şi ale pârâului Valea Şuţii. Comuna este formată din 2 sate.

- satul Lucieni (sat de reşedinţă); satul Olteni; Total locuitori: 3100

Page 13: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 13 of 122

Comuna Ludeşti Comună situată la extremitatea central-vestică a judeţului, la o distanţă de 25 km de

Târgovişte şi la 25 km de Găeşti, cu o suprafaţă de 80 km². Are ca vecini: comuna Hulubeşti la S şi SE, comuna Dragomireşti la E, comuna Măneşti la E şi comuna Tătărani la N şi NE. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Potop şi Pârâului Potocelul. Comuna este formată din 6 sate:

- satul Ludeşti (sat de reşedinţă); satul Miloşari ; satul Potocelu ; satul Scheiu de Jos ; satul Scheiu de Sus ; satul Teleşti ;

Total locuitori: 5072 Comuna Lunguleţu Comună situată în sudul judeţului, la o distanţă de 54 km de Târgovişte şi la 13 km de

Titu (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 47,9 km². Are ca vecini: oraşul Titu la V şi NV, comuna Potlogi la V şi SV, comuna Poiana la S şi SE, comuna Slobozia la E, comuna Răcari la E şi comuna Conţeşti la N şi NE. Teritoriul comunei, este străbătu de apele râului Dâmboviţa şi pârâului Baiul. Comuna este formată din 3 sate:

- satul Lunguleţu (sat de reşedinţă); satul Oreasca ; satul Serdanu ; Total locuitori: 5787 Comuna Malu cu Flori Comună situată în partea de nord – vest a judeţului, la o distanţă de 40 km de

Târgovişte şi la 30 km de Câmpulung, cu o suprafaţă de 2271 ha. Are ca vecini: comuna Văleni Dâmboviţa la V, comuna Voineşti la S, comuna Bărbuleţu la E şi comuna Pucheni la E şi NE. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Dâmboviţa şi pârâului Valea Largă. Comuna este formată din 5 sate:

- satul Malu cu Flori (sat de reşedinţă); satul Capul Coastei ; satul Copăceni; satul Micloşanii Mari; satul Micloşanii Mici;

Total locuitori: 2731 Comuna Măneşti Comuna situată în partea central vestică a judeţului, la o distanţă de 17 km de

Târgovişte, cu o suprafaţă de 37 km². Are ca vecini: municipiul Târgovişte la SE, comuna Şotânga la E, comuna Tătărani la N, comuna Ludeşti la V şi SV şi comuna Dragomireşti la S. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Dâmboviţa, de pârâul Aninoşiţa şi de pârâul Văceiul.

Comuna este formată din 3 sate: - satul Măneşti (sat de reşedinţă) ; satul Drăgăeşti - Pământeni ; satul Drăgăeşti -

Ungureni; Total locuitori: 4668 Comuna Mătăsaru Comună situată în partea de sud-est a judeţului, la o distanţă de 40 km de Târgovişte şi

la 12 km de Găeşti (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 5114 ha. Are ca vecini: comuna Mogoşani la V, comuna Dragodana la V şi NV, comuna Gura – Şuţii la N şi NE, comuna Sălcioara la E, comuna Produleşti la E, comuna Costeştii din Vale la SE şi comuna Ulieşti. Teritoriul comunei este străbătut de apele Potopul, Tinoasa şi Sabarul. Comuna este formată din 7 sate:

Page 14: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 14 of 122

- satul Tetcoiu (sat de reşedinţă) ; satul Creţuleşti; satul Mătăsaru; satul Odaia Turcului; satul Poroinica; satul Puţu cu Salcie ; satul Sălcioara;

Total locuitori: 5791 Comuna Mogoşani Comună situată în partea de sud-vest a judeţului la o distanţă de 36 km de Târgovişte şi

la 10 km de Găeşti (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 32 km². Are ca vecini: comuna Mătăsaru la E şi NE, comuna Dragodana la N, comuna Petreşti la SV, oraşul Găeşti la V şi comuna Ulieşti la S. Teritoriul comunei este străbătut de apele râului Argeş şi pârâul Tinoasa. Comuna este formată din 5 sate:

- satul Mogoşani (reşedinţă); satul Ghirca; satul Cojocaru ; satul Meri; satul Zăvoiu; Total locuitori: 2226 Comuna Morteni Comună situată în partea de sud-vest a judeţului la o distanţă de 38 km de Târgovişte

şi la 10 km de Găeşti (oraşul cel mai apropiat) cu o suprafaţă de 52,6 km². Are ca vecini: comuna Vişina la S, comuna Petreşti la E şi NE şi comuna Crângurile la N. Are ca vecini: comuna Vişina la S, comuna Petreşti la E şi NE şi comuna Crângurile la N. Teritoriul comunei este străbătut de râul Neajlov. Comuna este formată din 2 sate:

- satul Morteni (sat de reşedinţă) ; satul Neajlov; Total locuitori: 3125 Comuna Moroeni Comună situată în partea de nord a judeţului, la o distanţă de 39 km de Târgovişte şi la

11 km de Fieni, cu o suprafaţă de 26,6 km². Are ca vecini: comuna Runcu la SV, comuna Pietroşiţa la S şi comuna Bezdead la SE. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa, pârâul Ialomicioara şi pârâul Ruşeţu.

Comuna este formată din 6 sate: - satul Moroeni (sat de reşedinţă) ; satul Dobreşti ; satul Glod ; satul Lunca; satul

Muscel ; satul Pucheni ; Total locuitori: 5103 Comuna Moţăieni Comună situată în partea central-nordică a judeţului la o distanţă de 24 km de

Târgovişte şi la 3 km de Pucioasa (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 1154 ha . Are ca vecini: oraşul Pucioasa la E, oraşul Fieni la N şi comuna Vulcana Băi la S. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi pârâul Vulcana. Comuna este formată din 2 sate:

- satul Moţăeni (sat de reşedinţă) ; satul Cucuteni ; Total locuitori: 2237 Comuna Niculeşti Comună situată în SE judeţului la o distanţă de 52 km de Târgovişte , cu o suprafaţă

de 2734 ha. Are ca vecini: judeţul Prahova la N, judeţul Ilfov la E, comuna Crevedia la S, comuna Butimanu la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Snagov. Comuna este formată din 3 sate:

- satul Niculeşti (sat de reşedinţă); satul Movila ; satul Ciocănari ; Total locuitori: 4556

Page 15: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 15 of 122

Comuna Nucet Comună situată în zona central – sudică a judeţului la o distanţă de 22 km de

Târgovişte , cu o suprafaţă de 39 km². Are ca vecini: comunele Văcăreşti şi Comişani la N, comuna Bucşani la NE, comuna Băleni la E, comuna Sălcioara la S, comuna Gura Şuţii la SV, comuna Văcăreşti la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Ilfov care alimentează acumularea Ilfoveni şi acumularea piscicolă Nucet .

Comuna este formată din 3 sate: - satul Nucet (sat de reşedinţă) ; satul Ilfoveni ; satul Cazaci ; Total locuitori: 4404 Comuna Ocniţa Comună situată în zona central – estică a judeţului la o distanţă de 17 km de Târgovişte

, cu o suprafaţă de 4104 ha. Are ca vecini: comuna Valea Lungă la N, municipiul Moreni la E, comuna Gura Ocniţei la S, comuna Răzvad la SV, comuna Glodeni la NV. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Roşca, pârâul Ocniţa existând şi lacul Sărat. Comuna este formată din:

- satul Ocniţa (sat de reşedinţă) ; Total locuitori: 4412 Comuna Odobeşti Comună situată în S judeţului la o distanţă de 42 km de Târgovişte şi la 4 km de Titu

(oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 3753 ha. Are ca vecini: Oraşul Titu la N, comuna Potlogi la E şi S, comuna Corbii Mari la SV şi V, comuna Costeştii din Vale. Teritoriul comunei este străbătut de râul Argeş, pârâul Sabar, pârâul Şuţa şi pârâul Spălătura. Comuna este formată din 5 sate:

- satul Odobeşti (sat de reşedinţă) ; satul Zidurile ; satul Crovu ; satul Miuleşti ; satul Brâncoveanu ;

Total locuitori: 5274 Comuna Petreşti Comună situată în SV judeţului la o distanţă de 39 km de Târgovişte şi la 9 km de

Găeşti (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 7142 ha. Are ca vecini: oraşul Găeşti la N, comuna Mogoşani la NE şi E, comuna Ulieşti la SE, comuna Vişina la S, comuna Morteni la V şi comuna Crânguri la NV. Teritoriul comunei este străbătut de râul Argeş, pârâul Neajlov şi barajul Zăvoiu Orbului.

Comuna este formată din 7 sate: - satul Petreşti (sat de reşedinţă); satul Coada Izvorului ; satul Greci ; satul Puntea

de Greci ; satul Ghergheşti ; satul Ioneşti; satul Potlogeni Deal; Total locuitori:6093 Comuna Perşinari Comuna situată în partea centrală a judeţului la o distanţă de 17 km de municipiul

Târgovişte (fiind şi cel mai apropiat oraş) , cu o suprafaţă de 1679 ha . Are ca vecini: comuna Văcăreşti la N, Gura – Şuţii la S, la V comuna Raciu şi la E comuna Nucet. Teritoriul comunei este străbătut de râul Dâmboviţa.

Comuna este formată din sate: - satul Pierşinari (sat de reşedinţă) ;Total locuitori: 2940

Page 16: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 16 of 122

Comuna Pietroşiţa Comună situată în partea N a judeţului la o distanţă de 36 km de Târgovişte şi la 10 km

de Fieni (oraşul cel mai apropiat), cu o suprafaţă de 2735 ha. Are ca vecini: comuna Moroeni la N, comuna Buciumeni la E şi S şi comuna Runcu la V . Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Tiţa, pârâul Lupului şi râul Ialomiţa. Comuna este formată din 2 sate: - satul Pietroşiţa (sat de reşedinţă) ; satul Dealu Frumos ;

Total locuitori: 3338 Comuna Pietrari Comună situată în partea nord - vest a judeţului la o distanţă de 34 km de Târgovişte,

cu o suprafaţă de 2588 ha. Are ca vecini: comunele Bărbuleţu şi Râul Alb la N, comuna Vulcana Băi la E, comuna Voineşti la S şi V . Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Râul Alb. Comuna este formată din 5 sate:

- satul Pietrari (sat de reşedinţă) ; satul Valea ; satul Aluniş ; satul Şipot ; satul După Deal;

Total locuitori: 2664 Comuna Poiana Comună situată în partea S a judeţului la o distanţă de 50 km de Târgovişte, cu o

suprafaţă de 2706 ha. Are ca vecini: comuna Lunguleţu la N, comuna Slobozia Moară la NE, comuna Brezoaele la E, judeţul Giurgiu la S şi comuna Potlogi la V . Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Ciorogârla, pârâul Baiul şi râul Dâmboviţa. Comuna este formată din 2 sate:

- satul Poiana (sat de reşedinţă; satul Poieniţa); Total locuitori: 3978 Comuna Potlogi Comună situată în partea S a judeţului la o distanţă de 54 km de Târgovişte, cu o

suprafaţă de km². Are ca vecini: oraşul Titu la N, comuna Odobeşti la V, comuna Corbii Mari la SV judeţul Giurgiu la S şi comuna Poiana la E. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Sabar şi râul Argeş. Comuna este formată din 5 sate:

- satul Potlogi (sat de reşedinţă), satul Româneşti ; satul Podu Cristinii; satul Vlăsceni ; satul Pitaru;

Total locuitori: 8400 Comuna Produleşti Comună situată în partea central sudică a judeţului la o distanţă de 29 km de Târgovişte

şi la 8 km de oraşul Titu (oraşul cel mai apropiat) cu o suprafaţă de 29,55 km². Are ca vecini: comuna Sălcioara la N şi E, oraşul Titu la S,comuna Costeştii din Vale la SV, comuna Mătăsaru la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Sabar şi pârâul Şuţa. Comuna este formată din 3 sate:

- satul Produleşti (sat de reşedinţă); satul Broşteni ; satul Costeştii Deal; Total locuitori: 3589 Comuna Pucheni Comună situată în partea de SV a judeţului la o distanţă de 45 km de Târgovişte cu o

suprafaţă de 32,2 km². Are ca vecini: judeţul Argeş la V şi N, comuna Runcu la N şi E,

Page 17: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 17 of 122

comuna Bărbuleţu la S şi comuna Malu cu Flori la SV. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Valea Largă. Comuna este formată din 5 sate:

- satul Pucheni (sat de reşedinţă); satul Valea Largă ; satul Vârfureni; satul Brădăţel; satul Meişoare;

Total locuitori: 2228 Comuna Raciu Comună situată în zona centrală a judeţului cu o suprafaţă 2517 ha. Are ca vecini:

comuna Lucieni la N, comuna Văcăreşti la NE, comuna Perşinari la E şi SE, comuna Dragodana la S, SV şi V . Teritoriul comunei este străbătut de apele pârâurilor Şuţa şi V.Seacă . Comuna este formată din 3 sate:

- satul Raciu (sat de reşedinţă) ; satul Siliştea ; satul Şuţa Seacă. Total locuitori: 3440 Comuna Răscăieţi Comună situată în zona de sud – vest a judeţului cu o suprafaţă 2875 ha . Are ca

vecini: comuna Morteni la N, comuna Vişina la E, judeţul Argeş la S şi la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Holboca. Comuna este formată din 2 sate:

- satul Răscăieţi (sat de reşedinţă) ; satul Vultureanca ; Total locuitori: 2387 Comuna Răzvad Comună situată în zona centrală a judeţului la o distanţă de 8 km de Târgovişte cu o

suprafaţă 86 km² . Are ca vecini: comuna Glodeni la N, comuna Ocniţa la NE, comuna Gura Ocniţei la E, comuna Ulmi la S, municipiul Târgovişte la S şi SV, comuna Aninoasa la NV. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Slănic iar la N Pârâul Roşca. Comuna este formată din 2 sate:

- satul Răzvad (sat de reşedinţă) ;satul Valea Voivozilor ; Total locuitori: 8406 Comuna Râu Alb Comună situată în nord - vestul judeţului la o distanţă de 43 km de Târgovişte cu o

suprafaţă 2469 ha. Are ca vecini: comuna Runcu la N, oraşul Fieni la E, comuna Vulcana Băi la SE, comuna Pietrari la S, comuna Bărbuleţu la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Râul Alb . Comuna este formată din 2 sate:

- satul Râul Alb de Jos (sat de reşedinţă); satul Râul alb de Sus ; Total locuitori: 1743 Comuna Runcu Comună situată în nord - vestul judeţului la o distanţă de 4 km de oraşul Fieni şi de 35

km de Târgovişte cu o suprafaţă 7835 ha. Are ca vecini: comuna Moroeni la N, comuna Pietroşiţa la E, oraşul Fieni la S, comuna Pucheni la V, judeţul Argeş la NV. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Ialomicioara . Comuna este formată din 6 sate:

- satul Runcu (sat de reşedinţă) ; satul Brebu ; satul Ferestre; satul Siliştea ; satul Piatra ; satul Bădeni;

Total locuitori: 4489

Page 18: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 18 of 122

Comuna Sălcioara Comună situată în zona centrală a judeţului la o distanţă de 30 km de Târgovişte cu o

suprafaţă 52,9 km². Are ca vecini: comunele Gura Şuţii, Nucet şi Băleni la N, comuna Cornăţelu la E, comuna Braniştea la S, comunele Produleşti şi Mătăsaru la V. Teritoriul comunei este străbătut de râul Dâmboviţa, pârâul Ursoaia, pârâul Şuţa şi pârâul Ilfov. Comuna este formată din 8 sate:

- satul Băneşti; satul Sălcioara ; satul Cătunu ; satul Ghineşti; satul Movila; satul Mircea Vodă ; satul Cuza Vodă; satul Moara Nouă ; satul Podu Rizii;

Total locuitori: 4175 Comuna Slobozia Moară Comună situată în S,SE judeţului la o distanţă de 45 km de Târgovişte cu o suprafaţă

1671 ha. Are ca vecini: comuna Răcari la N, comuna Tărtăşeşti la E, comuna Brezoaele la S, comuna Poiana la SV, comuna Lunguleţu la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Ilfov şi de râul Dâmboviţa. Comuna este formată din:

- satul Slobozia Moară (sat de reşedinţa); Total locuitori: 2368 Comuna Şelaru Comună situată în partea sud vestică a judeţului la o distanţă de 60 km de Târgovişte, cu

o suprafaţă de 81 km². Are ca vecini: comuna Vişina la N, judeţul Teleorman la E şi S,Judeţul Argeş la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Jirnov, pârâul Dâmbovnic şi pârâul Glavacioc. Comuna este formată din 3 sate:

- satul Şelaru (sat de reşedinţă) ; satul Fierbinţi ; satul Glogoveanu; Total locuitori: 3972 Comuna Şotânga Comună situată în partea central vestică a judeţului la o distanţă de 9 km de Târgovişte,

cu o suprafaţă de 3515 ha. Are ca vecini: municipiul Târgovişte la S, comuna Măneşti la SV, comuna Tătărani la V, comuna Voineşti la NV, comuna Vulcana Pandele la N, comunele Doiceşti şi Aninoasa la E. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa şi pârâul Ilfov. Comuna este formată din 2 sate:

- satul Şotânga (sat de reşedinţă); satul Teiş; Total locuitori: 7023 Comuna Tărtăşeşti Comună situată în partea sud estică a judeţului la o distanţă de 50 km de Târgovişte, cu

o suprafaţă de 6077 ha. Are ca vecini: comuna Răcari la N, comuna Ciocăneşti la E, judeţul Giurgiu la S, comunele Brezoaele şi Slobozia Moară la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Ilfov la V. Comuna este formată din 3 sate:

- satul Tărtăşeşti (sat de reşedinţă) ; satul Bâldana; satul Gulia; Total locuitori: 5127 Comuna Tătărani Comună situată în partea de nord vest a judeţului la o distanţă de 22 km de Târgovişte,

cu o suprafaţă de 62,2 km². Are ca vecini: comuna Cândeşti la N, comuna Voineşti la NE, comuna Şotânga la E, comuna Măneşti la S,comuna Ludeşti la SV şi judeţul Argeş la V .

Page 19: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 19 of 122

Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Aninoasa şi râul Dâmboviţa. Comuna este formată din 4 sate:

- satul Tătărani (sat de reşedinţă) ; satul Căprioru ; satul Priboiu; satul Gheboieni Total locuitori: 5488 Comuna Ulieşti Comuna situată în partea de sud est a judeţului la o distanţă de 52 km de Târgovişte, cu

o suprafaţă de 6146 ha. Are ca vecini: comunele Mogoşani şi Petreşti la N, comuna Costeşti Vale la NE, comuna Corbii Mari la E, comuna Vişina la S şi V . Teritoriul comunei este străbătut de râul Argeş, pârâul Neajlov, pârâul Holboca şi pârâul Borocu. Comuna este formată din 8 sate:

- satul Ulieşti (sat de reşedinţă) ; satul Hanu lui Pală; satul Croitori ; satul Ragu ; satul Mânăstioara ; satul Olteni ; satul Jugureni; satul Stavropolia;

Total locuitori: 4548 Comuna Ulmi Comuna situată în partea centrală a judeţului la o distanţă de 4 km de Târgovişte, cu o

suprafaţă de 3250 ha. Are ca vecini: municipiul Târgovişte la N, comunele Răzvad şi Gura Ocniţei la NE, comuna Comişani la E, comuna Văcăreşti la S şi comuna Dragomireşti la V. Teritoriul comunei este străbătut de râul Ialomiţa, pârâul Ilfov şi lacul Udreşti.

Comuna este formată din 8 sate: - satul Ulmi (sat de reşedinţă); satul Nisipuri; satul Dimoiu ; satul Matraca; satul

Udreşti ; satul Colanu ; satul Dumbrava ; satul Viişoara; Total locuitori: 3946 Comuna Valea Lungă Comuna situată în partea de est a judeţului la o distanţă de 33 km de Târgovişte şi la 9

km de municipiul Moreni (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 66,7 km² . Are ca vecini: comuna Vişineşti la N, judeţul Prahova la NE, comuna Iedera la E şi SE, comuna Ocniţa la S şi comuna Glodeni la SV, oraşul Pucioasa la V, comuna Vârfuri la NV. Teritoriul comunei este străbătut de râul Cricovul Dulce. Comuna este formată din 10 sate:

- satul Valea Lungă (sat de reşedinţă) ; satul Valea Mare ; satul Valea lui Dan ; satul Băceşti ; satul Şerbăneasa ; satul Izvoru ; satul Moşia Mică; satul Ştubee Tisa; satul Valea Lungă - Gorgota ; satul Valea Lungă - Ogrea;

Total locuitori: 5159 Comuna Valea Mare Comuna situată în partea de vest a judeţului la o distanţă de 39 km de Târgovişte şi la

10 km de Găeşti (cel mai apropiat oraş), cu o suprafaţă de 3250 ha. Are ca vecini: comuna Hulubeşti la N, comuna Crângurile la E şi S, judeţul Argeş la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Potopu, pârâul Valea Mică, pârâul Giminea şi pârâul Saru. Comuna este formată din 7 sate:

- satul Valea Mare (sat de reşedinţă) ; satul Stratoneşti ; satul Saru; satul Valea Caselor; satul Gârleni; satul Livezile; satul Feteni.

Total locuitori: 2564

Page 20: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 20 of 122

Comuna Văcăreşti Comuna situată în partea centrală a judeţului la o distanţă de 12 km de municipiul

Târgovişte (fiind şi cel mai apropiat oraş) , cu o suprafaţă de 54 km² . Are ca vecini: comuna Ulmi la N şi E, comunele Nucet şi Gura Şuţii la S şi comunele Lucieni şi Raciu la V.. Teritoriul comunei este străbătut de râul Dâmboviţa, lanţul de baraje Bunget - Brăteşti, acumularea Văcăreşti şi pârâul Ilfov.

Comuna este formată din 4 sate: - satul Văcăreşti (sat de reşedinţă); satul Bungetu; satul Pierşinari; satul Brăteştii

de Jos; Total locuitori: 7907 Comuna Văleni Dâmboviţa Comuna situată în partea de nord - vest a judeţului la o distanţă de 45 km de Târgovişte

, cu o suprafaţă de 2789 ha. Are ca vecini: judeţul Argeş la V,N,E, comunele Malu cu Flori şi Voineşti la S. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Muscel. Comuna este formată din 2 sate:

- satul Văleni Dâmboviţa (sat de reşedinţă) ; satul Mesteacăn; Total locuitori: 2970 Comuna Vârfuri Comuna situată în partea de nord - vest a judeţului la o distanţă de 31 km de Târgovişte

, cu o suprafaţă de 2860 ha . Are ca vecini:comuna Bezdead la N, comuna Vişineşti la E, comuna Valea Lungă la S şi SE, oraşul Pucioasa la V.

Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Şuviţa. Comuna este formată din 7 sate: - satul Vârfuri (sat de reşedinţă); satul Cojoiu; satul Cârlăneşti ; satul Ulmeţu ; satul Suviţa ; satul Stăteşti ; satul Merişoru;

Total locuitori: 2111 Comuna Vişineşti Comuna situată în partea de nord - vest a judeţului la o distanţă de 39 km de Târgovişte

, cu o suprafaţă de 3578 ha . Are ca vecini: comuna Bezdead şi judeţul Prahova la N, judeţul Prahova la E, comuna Valea Lungă la S, comune la Vârfuri şi Bezdead la V.

Teritoriul comunei este străbătut de pârâurile Cricovul Dulce, Ursei, Sultanul. Comuna este formată din 4 sate:

- satul Vişineşti (sat de reşedinţă) ; satul Urseiu; satul Sultanu ; satul Dospineşti; Total locuitori: 2401

Comuna Vişina Comuna situată în partea de sud - est a judeţului la o distanţă de 46 km de Târgovişte ,

cu o suprafaţă de 6522 ha . Are ca vecini: comuna Răscăieţi la V, comunele Moţăieni şi Petreşti la N, comuna Ulieşti la E, comuna Şelaru la S, Teritoriul comunei este străbătut de pârâurile Holboca, Neajlov, Izvor, Chipicaru şi Jirnov. Comuna este formată din 3 sate:

- satul Vişina (sat de reşedinţă); satul Izvoru ; satul Broşteni ; Total locuitori: 4326

Page 21: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 21 of 122

Comuna Vlădeni Comuna situată în extremitatea central –estică a judeţului la o distanţă de 35 km de

Târgovişte şi la 16 km de Moreni, cu o suprafaţă de 2877 ha . Are ca vecini: comuna Dărmăneşti la N, la E judeţul Prahova, la S com Dobra şi la V comuna Bucşani. Teritoriul comunei este străbătut de pârâurile Cricovul Dulce şi Proviţei. Comuna este formată din 1 sat:

- satul Vlădeni (sat de reşedinţă); Total locuitori: 3114 Comuna Voineşti Comuna situată în partea de nord - vest a judeţului la o distanţă de 28 km de Târgovişte

, cu o suprafaţă de 8103 ha. Are ca vecini: comuna Malu cu Flori la N, comunele Bărbuleţu, Pietrari, Vulcana Băi, Vulcana Pandelea la E, comunele Şotânga şi Tătărani la S, comuna Cândeşti şi judeţul Argeş la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Râul Alb şi râul Dâmboviţa. Comuna este formată din 8 sate:

- satul Voineşti (sat de reşedinţă) ; satul Izvoarele; satul Lunca; satul Suduleni; satul Minjina; satul Manga; satul Gemenea - Brătuleşti ; satul Onceşti.

Total locuitori: 6234 Comuna Vulcana – Băi Comuna situată în partea de sud - vest a judeţului la o distanţă de 22 km de Târgovişte ,

cu o suprafaţă de 2815 ha . Are ca vecini: oraşul Fieni la N, comuna Moţăieni la E, comuna Vulcana Pandele la S, comuna Voineşti la SV, comuna Pietrari la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Vulcăniţa. Comuna este formată din 3 sate:

- satul Vulcana Băi (sat de reşedinţă); satul Vulcana de Sus; satul Nicolăeşti; Total locuitori: 3008 Comuna Vulcana - Pandele Comuna situată în partea de sud - vest a judeţului la o distanţă de 14 km de Târgovişte ,

cu o suprafaţă de 2508 ha . Are ca vecini: Vulcana Băi la N, comuna Brăneşti la E, comuna Şotânga la S, comuna Voineşti la V. Teritoriul comunei este străbătut de pârâurile Vulcana, Sticlărie, Glodu şi râul Ialomiţa. Comuna este formată din 3 sate:

- satul Vulcana Pandele (sat de reşedinţă); satul Toculeşti; satul Gura Vulcanei; Total locuitori: 4956 2.2. Aşezare geografică şi relief - Suprafaţă, vecinătăţi Suprafaţa : Judeţul Dâmboviţa ocupă o suprafaţă totală de 4.054 Km², ceea ce reprezintă

1,70% din suprafaţa României. Vecini : Judeţul este vecin cu următoarele judeţe : la nord – judeţul Braşov, la nord-est şi est

– judeţul Prahova, la sud – est – judeţul Ilfov, la sud şi sud – est – judeţul Giurgiu, la sud şi sud – vest – judeţul Teleorman, la vest şi nord vest – judeţul Argeş.

Aşezare : Judeţul Dâmboviţa este situat în partea central sudică a României, între 44º25' şi 45°27', latitudine nordică şi între 25º10' şi 25º30' longitudine estică.

Page 22: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 22 of 122

Puncte extreme (localitatea) Vecinii Longitudine estică Latitudine nordică

Nord Vârful Omul Judeţul Braşov 25º 27´ 40º 27´ Sud Comuna Şelaru Judeţele Giurgiu, Ilfov şi Teleorman 25º 20´ 44º 25´ Est Comuna Crevedia Judeţul Ilfov 25º 54´ 44º 44´

Vest Comuna Cândeşti Judeţul Argeş 25º 10´ 44º 05´ - Forme de relief, specificităţi, influenţe Este variat, dispus în trei mari trepte care se succed de la nord la sud. Diferenţa de nivel

dintre vârful Omu (2505 m – alt. Maximă, al cincilea vârf ca înălţime din ţară) şi câmpia joasă de divagare – Câmpia Titu (com. Poiana) (130 m 128,9 m –alt. minimă) este de 2376,1.

Treptele de relief sunt alcătuite din munţi (9 %), dealuri (41 %) şi câmpii (50 %). Etajat de la câmpia joasă până la cele mai înalte piscuri ale Munţilor Bucegi, relieful judeţului Dâmboviţa prezintă o mare diversitate peisagistică. Succesiunea treptelor de relief poartă atât amprenta factorilor geologici, cât şi a celor fizico - geografici, care au participat activ la formarea şi evoluţia lor. Cea mai veche şi mai înaltă unitate de relief, situată în partea de nord a judeţului, este formată de munţii Leaota şi Bucegi. Primul masiv, fiind alcătuit din şisturi cristaline, se deosebeşte ca morfologie de Munţii Bucegi, în a căror alcătuire predomină calcarele, gresiile şi conglomeratele. Subcarpaţii alcătuiesc cea de-a doua treaptă de relief şi ocupă 23% din suprafaţa judeţului. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiţi din depozite paleogene la nord şi neogene la sud. Aproape toată gama formaţiunilor este cutată într-o succesiune latitudinală de sinclinale şi anticlinale puternic faliate. Nota dominantă a reliefului o dau fenomenele de alunecare şi de eroziune torenţială, care scot din circuitul agricol suprafeţe apreciabile de teren. Piemontul Cândeşti constituie o treaptă de relief care se deosebeşte prin alcătuirea geologică, tectonică şi morfologică atât de Subcarpaţi, cât şi de zona de câmpie. Interfluviile sunt netede, împădurite, uşor înclinate spre sud şi fragmentate de văi mult mai adâncite în cuvertura de pietrişuri. Câmpiile, care ocupă peste 50% din suprafaţa judeţului, alcătuiesc cea mai joasă şi cea mai tânără treaptă de relief. Orientarea generală a interfluviilor , nord-vest -- sud-est, panta mică a acestora, lăţimea şi gradul slab de fragmentare dau nota dominantă a acestei unităţi. Din forajele existente se constată prezenţa unei cuverturi de pietrişuri de grosimi variabile peste care stau depozite loessoide sau de luncă. În condiţii specifice de climă şi vegetaţie, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din judeţ. Munţii Bucegi

Unitatea montană carpatică, situată în partea de nord, cuprinde două masive – Leaota şi Bucegi - complet diferite ca structură geologică şi înfăţişare. Masivul Leaota este alcătuit predominant din şisturi cristaline cu pante domoale şi culmi rotunjite. Văile sunt puternic adâncite, însoţite de versanţi cu înclinare moderată, având înălţimile cele mai mari în Vârful Leaota: 2133 m. Masivul Bucegi, alcătuit predominant din gresii şi conglomerate şi numai parţial din calcare, are înălţimi frecvente peste 2000 m: vârful Omu - 2505 m, vârful Doamnele - 2402 m, vârful Bătrâna 2181 m. Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun în evidenţă flancurile externe prin varietatea reliefului său. Alternanţa de gresii, marne şi conglomerate, neuniformitatea litologică a conglomeratelor au condiţionat apariţia prin dezagregare şi eroziune diferenţială, a unui relief rezidual de turnuri şi coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele şi Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiţei domină relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile Ţapului), doline, chei (Horoabele, Urşilor, Peşterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peşteri (Ialomiţei). Relieful structural este evidenţiat

Page 23: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 23 of 122

prin suprafeţele structurale, abrupturi, brine şi poliţe structurale. În bazinul superior al Ialomiţei sunt localizate,de asemenea, numeroase urme ale glaciaţiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turce şi de la obârşia văii Sugărilor, văi glaciare, custuri, morene.

Denumirea vârfului Denumirea masivului muntos

Altitudinea (m)

Omul Bucegi 2506,5 Doamnele Bucegi 2401,2 Tătarului Tătaru 1998,0 Deleanu Lucăcilă 1895,2

Juguleanu Jugureanu 1786,6 Dudele Mari Duda Mare 1954,4

Dichiu Păduchiosu 1713,4 Brânduşa Păduchiosu 1446,8

Raciu Păduchiosu 1518,4 Lacăcilă Lespezile 1686,0 Leaota Leaota 2133,3

Românescu Leaota 1749,8

Dealurile Subcarpaţii Ialomiţei formează treapta colinară înaltă ce constituie partea central-nordică a judeţului. Sunt alcătuiţi dintr-o asociere de dealuri şi depresiuni, acestea din urmă fiind generate de eroziunea diferenţială şi dispuse în lungul văilor principale. Un prim aliniament îl formează Subcarpaţii interni, alcătuiţi din fliş cretacic şi paleogen, în care se dezvoltă pinteni prelungi cu înălţimi de 800-900 m, situaţi la baza masivelor Bucegi şi Leaota. În lungul văilor apar primele depresiuni de contact: Moroieni - Pietroşiţa pe Ialomiţa şi Runcu pe Ialomicioara. Spre sud se află o succesiune de dealuri şi depresiuni : Dl. Micloşanilor (800 m), Dealul Mare, Dl. Platul Sârnei, Depr. Bărbuleţu - Râul Alb şi Depr. Bezdead. Alternanţa gresiilor, marnelor şi argilelor puternic cutate, a sinclinalelor şi anticlinalelor fac ca eroziunea să fie intensă, procesele de versant foarte active : în lungul principalelor văi apare un nou uluc depresionar: Voineşti-Aluniş-Vulcana-Pucioasa-Vişineşti-Sultanu-Valea Lungă. Subcarpaţii externi, formaţi din depozite miopliocene, mai puţin dure, formează o treaptă mai coborâtă şi relativ mai uniformă de unde şi denumirea frecventă de plaiuri (Plaiul Măgurei, Plaiul Cărpiniş etc ). Sinclinalele şi anticlinalele sunt acoperite de o cuvertură groasă de pietrişuri şi nisipuri în care apele au sculptat un şir de depresiuni (Doiceşti, Ocniţa, Iedera-Moreni). Faţă de zona de câmpie din sud, dealurile subcarpatice se termină prin denivelări de 40-60 m, întrerupte în dreptul văilor mari de golfuri de câmpie care pătrund printre acestea. Piemontul Cândeşti, situat la vest de valea Dâmboviţei, formează treapta colinară mai joasă (300-550 m) ce intră în alcătuirea teritoriului judeţului Dâmboviţa. Este reprezentant doar prin platoul interfluvial, uşor înclinat, dintre culoarele depresionare ale văilor Dâmboviţa şi Potopul.

Page 24: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 24 of 122

Câmpiile Câmpia Română ocupă cca. jumătate din suprafaţa judeţului. Ea este reprezentată prin câmpia înaltă a Dâmboviţei şi Ialomiţei şi prin câmpia de subsidenţă a Titului. Câmpia înaltă este alcătuită din câteva prelungiri, sub formă de pinteni, ale Piemontului Cândeşti (Câmpia Picior de Munte, la vest de Dâmboviţa) sau a unor fragmente de piemont (Pintenul Măgurii, la est de Ialomiţa) din Câmpia Târgoviştei, rezultată din unirea conurilor piemontane ale Dâmboviţei şi Ialomiţei şi din Câmpia Cricovului. Câmpia de subsidenţă a Titului este formată din câmpuri interfluviale înguste, separate de văi cu albii instabile, cu zone de înmlăştinare şi cu numeroase albii părăsite. Caracterul esenţial este dat de faptul că luncile au o lăţime foarte mare, devenind uneori comune pentru două râuri vecine (lunca Argeş - Sabar). La sud-vest de Argeş, câmpia se înalţă mai mult faţă de văile care o drenează, urmând o înclinare nord-vest – sud-est, relativ similară cu cea a piemontului pe care de fapt câmpia îl continuă; este o porţiune din Câmpia Găvanu – Burdea.

- Caracteristicile pedologice ale solului Sunt foarte variate, datorită condiţiilor de relief, litologice şi etajării altitudinale. În partea

de nord a judeţului, în sectorul montan se găsesc etajate, dar cu un profil subţire: soluri brune acide, brune podzolice şi podzoluri humico – peri-iluviale.

Sectorul Subcarpaţilor Ialomiţei este ocupat de solurile brune podzolice, iar pe alocuri apar şi soluri brune acide.

În zona de câmpie, din sud, sunt cernoziomuri levigate, moderat şi puternic, cernoziomuri levigate freatic, soluri brun roşcate podzolice. Sectorul Piemontului Cândeşti este dominat de soluri brune podzolice, soluri podzolice argiloiluviale, planosoluri, formate pe depozite fine argiloase.

Solurile aluvionale ocupă suprafeţe restrânse (cca. 25.000 ha) în luncile marilor râuri Argeş, Ialomiţa, Dâmboviţa.

2.3 Caracteristici climatice - Regim climatic, specificităţi, influenţe Din punct de vedere climatic, teritoriul judeţului Dâmboviţa este supus unui climat

temperat continental, însă cu mari diferenţe între zona montană şi cea de câmpie (valori termice extreme +40,4°C la Găeşti în 1946 şi –33,8°C, pe vârful Omu în 1929).

Sectorul montan se caracterizează prin ierni foarte reci, marcate de viscole puternice frecvente şi veri răcoroase cu precipitaţii abundente. Valoarea precipitaţiilor ajunge până la 1400 mm – pe culmile montane înalte – anual. Viteza vânturilor este cuprinsă între 4,5 şi 8,0 m/s. Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de - 2°C.

Sectorul subcarpatic şi piemontan se caracterizează printr-un regim climatic intermediar între sectorul montan şi cel de câmpie, iernile nu foarte reci, bogate în precipitaţii, şi veri calde cu precipitaţii moderate.

Valoarea precipitaţiilor se situează în jurul valorii de 1000 mm anual, iar temperatura medie anuală este de + 8, + 9°C (Pucioasa). Vânturile predominante bat cu o frecvenţă de 15% (nord – est) şi 14% (sud – vest) în zona de contact a Subcarpaţilor cu Câmpia Târgoviştei, viteza lor medie fiind de 3,0 m/s.

Sectorul de câmpie – se caracterizează printr-un regim climatic cu veri foarte calde cu precipitaţii moderate şi ierni nu prea friguroase.

Page 25: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 25 of 122

Valoarea termică anuală în acest sector este de 10,5°C (la Corbii Mari) iar cea a precipitaţiilor se situează între 500 şi 600 mm anual (512 mm Potlogi).

Viteza vânturilor în zona central – sudică a judeţului este cuprinsă între 1,1 şi 3,0 m/s. - Regimul precipitaţiilor – cantităţi lunare şi anuale (valori medii, valori extreme

înregistrate – vârfuri istorice) Precipitaţiile atmosferice cresc substanţial odată cu altitudinea. Cantităţile medii anuale

totalizează 512,1 mm la Potlogi, 500,0 mm la Târgovişte şi peste 1300,0 mm pe culmile montane cele mai înalte. Cantităţile medii lunare cele mai mari se înregistrează în iunie şi sunt de 80,1 mm la Potlogi, 85,l mm la Titu, 83,1 mm la Târgovişte şi 170,0 mm pe munţii cei mai înalţi. Cantităţile medii lunare cele mai mici cad în februarie la câmpie (28,2 mm la Potlogi şi 30,3 mm la Titu) şi deal (22,1 mm pe culmile cele mai înalte). În semestrul cald o mare parte a precipitaţiilor prezintă caractere de averse. Cantităţile maxime căzute în 24 de ore au atins 95,6 mm la Titu (3.VII.1939), 103,8 mm la Potlogi (20.VIII.1949), 135,0 mm la Găeşti (13.VII.1941), 190,0 mm la Bilciureşti (29.VI.1928), 155,6 mm la Târgovişte (1.VII.1924) şi peste 110,0 mm pe munţii înalţi.

Stratul de zăpadă prezintă o discontinuitate accentuată în partea joasă a judeţului şi o mare stabilitate în cea înaltă. Durata medie anuală este mai mică de 50 zile la câmpie şi mai mare de 215 zile pe culmile montane cele mai înalte. Grosimile medii decadale ating în ianuarie şi februarie la câmpie valori de până la l0,0 - 15.0 cm, iar în ianuarie - martie, la munte valori de până la 30,0 - 50,0 cm

- Temperaturi – lunar şi anual (valori medii, valori extreme înregistrate – vârfuri

istorice) Temperatura aerului variază în limite largi din cauza diferenţelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale depăşesc 10,0 0 C în ţinutul de câmpie (10,1 0 C la Titu şi Găeşti), coboară până sub 90 0 C în ţinutul Subcarpaţilor şi variază între 6,0 şi 0,0 0 C în sectorul montan. Pe culmile cele mai înalte devin negative, coborând chiar sub -2,0 0 C (-2,6 0 C la vârful Omul). Mediile lunii celei mai calde, scad treptat de la câmpie (21,7 0 C la Titu şi Găeşti) către deal (21,O 0 C la Târgovişte) şi munte (cca .5,0 - 6,0 0 C) pe culmile montane cele mai înalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai coborâte în câmpie (-2,9 0 C la Titu şi -3,2 0 C la Găeşti) comparativ cu zona de dealuri (-2,3 0 C la Târgovişte), din cauza frecventelor intensiuni termice care se dezvoltă în partea cea mai joasă a judeţului. Începând de la cca.500 m în sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cu creşterea înălţimii, până la valori sub -10,0 0 C. Pe culmile montane cele mai înalte, mediile lunare cele mai mici, se înregistrează în februarie când ating chiar -11,0 0 C. Maximele absolute înregistrate până în prezent au depăşit 40,00 C, în zonele de câmpie şi de dealuri (4O,4 0 C la Târgovişte în ziua de 20 august 1946) şi 22,0 - 25,0 0 C în sectorul montan. Minimele absolute au coborât sub -30,0 0 C în ţinutul de câmpie (-31,0 0 C la Găeşti în ziua de 24 ianuarie 1907) sub -28,0 0 C în ţinutul deluros (-28,3 0 C la Târgovişte în ziua de 25 ianuarie 1942) şi până la -38,0 0 C pe culmile montane cele mai înalte. Numărul mediu anual al zilelor de îngheţ depăşesc 100 în ţinutul de câmpie, 110 în ţinutul de dealuri (111,3 la Târgovişte) şi 260,0 pe culmile cele mai înalte ale munţilor.

- Fenomene meteorologice extreme/periculoase (furtuni, tornade,vijelii etc.) În ultimul deceniu, urmare a perturbaţiilor climaterice teritoriul judeţului a fost afectat de

mai multe fenomene meteorologice extreme, după cum urmează:

Page 26: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 26 of 122

- furtuni violente, de regulă pentru perioade scurte de timp ( 20-40 minute); - ploi torenţiale de scurtă durată (20-30 minute) pe suprafeţe reduse ; - scurgeri violente de ape de pe versanţi, chiar cu pantă mică şi suprafaţa de colectare redusă; - caniculă urmată de secetă pedologică.

Fenomene meteorologice mai semnificative au fost: - în anul 2005 în localitatea Brezoaele fenomenele meteorologice extreme a afectat 20

clădiri care au rămas fără acoperişuri şi alte 45 de clădiri fiind deteriorate parţial; - în 29.03.2006 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 4

localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe; - în 18-19.11.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 4

localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe; - în 11.07.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 9

localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe; - în 26.06.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 9

localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe; - vijeliile care au afectat patru localităţi: Vişina, Răscăieţi, Corbii Mari, Şelaru (în anul

2010), cu peste 100 de locuinţe afectate, acoperişuri distruse în totalitate sau avariate parţial, copaci doborâţi, afectarea liniilor electrice şi a celor de telefonie fixă;

- efectele fenomenelor meteorologice periculoase produse în data de 20.07.2011, care au afectat gospodării cetăţeneşti şi obiective social-culturale din localităţile Titu, Conţeşti, Poiana, Cojasca, Lunguleţu, Ciocăneşti, Slobozia Moară, Ulieşti, Potlogi, Odobeşti.

2.4 Reţea hidrografică

- Cursuri de apă (debite normale, creşteri înregistrate – vârfuri istorice) Reţeaua hidrografică - este formată din două mari sisteme hidro-geografice distincte:

Ialomiţa şi Argeş. Densitatea reţelei de râuri variază între 0,5 şi 0,8 km/km2 în zona montană, între 0,3 şi 0,5 km/km2 în zona subcarpatică şi între 0,3 şi 0,4 Km/Km2 în zona joasă.

Râul Ialomiţa - Lungimea totală - 414 Km; Suprafaţa bazinului - 10.430 Km²; Debit - 38,8 m³/s.

Drenează partea central – nordică şi sud estică a judeţului, pe o lungime de 132 Km, având o pantă medie de curgere de 17,5 %.

Afluenţi - în sectorul montan, Ialomiţa are ca afluenţi: Brăteiul, Răteiul, Raciul (pe dreapta) şi Ialomicioara Mare (S=76 Km², L=10 Km), pe stânga, în sectorul subcarpatic, adună apele Ţâţa, Ialomicioara Mică (S=95 Km², L=24 Km), Vulcana (S=41 Km², L=16 Km) din dreapta, iar din stânga are ca afluenţi: Ruşeţul, Bizdidelul (S= 92 Km², L=26 Km).

În sectorul cuprins între Târgovişte şi până la ieşirea din judeţ, Ialomiţa primeşte cei mai importanţi afluenţi ai săi: Slănic I (S=41 Km², L= 16 Km), Slănic II (S= 79 Km², L=22 Km), Pâscovul (S= 75 Km², L= 27 Km), Crivăţul (S= 85 Km²,L= 32 Km) şi Cricovul Dulce (S=611 Km², L=71,7 Km) cu Proviţa (S= 218 Km², L= 49Km) pe stânga, în timp ce din dreapta are ca afluent doar pârâul Racoviţa şi râul Snagov ( S= 203 Km², L=46 Km).

Page 27: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 27 of 122

Caracteristicile regimului hidrologic Nr. crt. Râul Staţia

hidrometrica Lungimea râului

(km) Suprafaţa

(km2)

Debit mediu multianual

(m3/s)

Debitul lunar cu asigurarea

(m3/s)

Qm/QM (m3/s)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 B.H. IALOMITA 1. Ialomita Moroieni 26 264 4.78 0.39 2. Ialomita Targoviste 66 686 7.24 1.07 3. Ialomita Băleni 89 901 9.30 0.89 4. Ialomicioara II Fieni 24 97 1.45 0.59 5. Bizdidel Pucioasa 26 92 0.761 0.72 6. Vulcana Şotânga 19 104 0.562 0.50 7. Ialomicioara I Glod 13 75 0.900 0.87 8. Ialomicioara II Runcu 13 79 1.13 0.59 9. Bizdidel Bezdead 9 54 0.500 0.60 10. Slănic Gura Ocniţei 12 57 0.219 0.85 11. Cricovul Dulce Moreni 26 202 0.914 0.81

Râul Argeş - Lungime 350 Km. Suprafaţa bazinului 12.512 Km², debit 64 m³/s. Cunoscut şi

ca “axa Munteniei”, Argeşul străbate partea de sud-vest a judeţului între comunele Crângurile şi Potlogi, pe o distanţă de 47 Km.

Panta medie de curgere este de 13% (mult accentuată pe cursul superior) iar debitul mediu multianual este de 19,6 m³/s (in cursul superior), 40 m³/s (la ieşirea din zona piemontană) şi 73 m³/s la vărsarea în Dunăre.

Afluenţi: râul Sabar, afluent stâng al Argeşului (L=144 Km, suprafaţa bazinului – 2376 Km²).

Râul Dâmboviţa - suprafaţa bazinului = 2759 Km², lungime = 266 Km. Este afluentul cel

mai puternic al sistemului hidrografic Argeş, atât ca debit cât şi ca unitate hidro-geografică, parcurge pe teritoriul judeţului 90 Km (având o suprafaţă de bazin de 484 Km²) şi se varsă în Argeş (pe partea stângă, la Budeşti, judeţul Călăraşi).

Caracteristicile regimului hidrologic

Nr. crt. Râul Staţia hidrometrica Lungimea

râului (km) Suprafaţa

(km2)

Debit mediu multianual

(m3/s)

Debitul lunar cu asigurarea

(m3/s)

Qm/QM (m3/s)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 B.H. ARGES

1 Dâmboviţa Podu Dâmboviţei

40,0 260 4.66 0.8 0.71 0.65 0.039/107

2 Dâmboviţa Malu cu Flori 80,0 642 9.84 1.5 1.25 1.08 1.40/500 3 Dâmboviţa Lunguletu 202 1.105 11.7 2.1 1.6 1.3 1.80/225 4 Neajlov Călugăreni 166 3.436 7.46 1.08 0.76 0.65 0.141/392

Debitele medii multianuale specifice variază pe teritoriul judeţului între 20 l/s*km2 în zona

înaltă a Munţilor Bucegi şi 5 l/s*km2, în zona de câmpie din sud. Debitul mediu multianual al Ialomiţei la Băleni, situat imediat în amonte de confluenţa cu Cricovul Dulce, este de 10,1 m3/s, al Argeşului, la intrarea în judeţ, de 39,5 m3/s - debit care variază nesemnificativ până la ieşire - al Dâmboviţei, la intrarea în judeţ de, 10,1 m3/s, iar la ieşire de 11,8 m3/s. Pe râurile ale căror bazine de recepţie se află integral sau în majoritate în zona înaltă, cum ar fi de exemplu Ialomiţa la staţia hidrologică Moroeni şi Dâmboviţa la staţia hidrologică Malu cu Flori, volumele maxime

Page 28: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 28 of 122

de apă pe anotimpuri se scurg obişnuit primăvara (aprilie-iunie), iar cele minime în iarna (decembrie-februarie) reprezentând în medie cca. 40-50 % şi, respectiv 10-15 % din cele anuale.

Cursurile de apă la nivelul judeţului

Denumirea cursului de apă Lungimea (km)

pe teritoriul judeţului

pe teritoriul României

Argeş 48 327 Bizdidelul 26 26 Crivăţ 32 32 Cricov 69 69 Dâmboviţa 90 327 Ilfov 65 69 Ialomiţa 132 400 Ialomicioara 24 24 Neajlov 32 152 Sabar 52 144 Slănic 22 22 Şuţa 36 36 Pâscov 27 27 Potop 45 45

Situaţia debitelor maxime înregistrate pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Argeş –Vedea, judeţul Dâmboviţa:

Nr. crt. Râul Staţia

hidrometrică

Q maxim (mc/s)

Perioada (zi, luna, an)

Potop Gura Foii

600 108 84,3 51,8 19,9 15,4 53,7 70,0 43,0 62.3 41,6

21.06.1979 06.03.1984 03.07.1991

18-25.06.2001 06.12.2002 07.11.2003 14.04.2004 12.07.2005 13.03.2006 23.03.2007 15.04.2008

Dâmboviţa Podul Dâmboviţei

107 93,0 44.4 19,1

10.-27.07.1969 01.-26.07.1975 26.-31.07.1981

09.08.1995

Page 29: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 29 of 122

Nr. crt. Râul Staţia

hidrometrică

Q maxim (mc/s)

Perioada (zi, luna, an)

29,9 26,0 13,3 16,7

01.03.2002-02.04.2003 27.11.2004 11.05.2005

Râncaciov

28,0 31,8 60,0 86.9 73,5 180 69,4

19.07.2002 16,17.04.2003

10.08.2004 14.08. şi 17.08.2005

13.03.2006 23.03.2007 23.07.2008

Malu cu Flori

500 27.0 45,1 80,4 441 61,0 142 53,0

1970 01.03.2002 13.04.2003 10.08.2004 14.08.2005 21.06.2006 23.03.2007 23.07.2008

Lunguleţu

47,3 42,3 55.0 132

06.12.2002 19.03.2003 15.04.2004 22.09.2005

Dragomireşti

0,104 1,09 1,70 41,9

02.01.2002 17.03.2003 18.04.2004 23.09.2005

Bădenilor Bădeni

2,25 4,50 8.00 17,6 45,2 27,9 9,00

08.08.2002 13.04.2003 09.11.2004 06.08.2005 20.06.2006 23.03.2007 18.08.2008

Râul Alb Gura Bărbuleţului

10,7 5,58 25,0 69,9 13,4 14,6 11,6

01.08.2002 07.11.2003 10.08.2004 19.08.2005 26.06.2006 23.03.2007 15.04.2008

Page 30: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 30 of 122

Viituri înregistrate pe cursurile de apă ale S.H.I. Văcăreşti între anii 1998 – 2006

Viitura din 19-21.06.2001

Nr. crt.

Staţia hidrometrică /post pluvio

Curs de apă Precipitaţii (l/mp)

Date înregistrate Depăşiri cote de apărare Obs. Nivel (cm) Q(mc/s) +CA +CI +CP

1 P.P. Malu cu Flori

r. Dâmboviţa 108,3

2 P.P. Gura Bărbuleţului

r. Dâmboviţa 170.0 150 20,7 CA

200 51,1 CI 3 P.P. Colacu pr.Colentina 58,9

4 P.R. Râncaciov

r. Dâmboviţa 4,0

5 P.P.Ac. Văcăreşti

r. Dâmboviţa 58,0

Viitura din 20.06.2006

1 P.P. Malu cu Flori

r. Dâmboviţa 0,2

2 P.P.Gura Bărbuleţului

Pr. Râul Alb 9,7

3 P.P. Colacu Pr.Colentina 8,9

4 P.P. Malu cu Flori

r.Dâmboviţa 0,2

5 P.P. Lunguleţu

r. Dâmboviţa 20.3

Viitura din 06 – 08.05.2005 (curentă pe r. Dâmboviţa)

1 P.P. Malu cu Flori

r. Dâmboviţa 5,7 83,0

2 P.P.Ac. Văcăreşti

r.Dâmboviţa 16,5

86,0 (aval baraj)

3 P.H.NH Brezoaele

r.Dâmboviţa

104.0 (aval baraj)

4 P.H. Lunguleţu

r.Dâmboviţa 90.0 201 94.8 + CI

5 P.H. Colacu pr.Colentina 3.9

6 P.H.Gura Bărbuleţului

pr. Râul Alb 72,9

Viitura din 14 – 25.08.2005

1 P.H. Malu cu Flori

r.Dâmboviţa 1,9 50 450.0 +50

2 P.H. Râncaciov

r.Dâmboviţa 340 350.0 +40

3 P.H. Lunguleţu

r.Dâmboviţa 350 200.0 .0 =CA

4 P.H.Gura Bărbuleţului

Pr. Râul Alb 150 20,3 0,3=CA

5 P.H. Râncaciov

r.Dâmboviţa 200 86,9 9= CA

6 P.H. Malu cu Flori

r.Dâmboviţa 226 151,0 6 CA

Page 31: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 31 of 122

Viitura din 19-29.09.2005 (Foarte mare pe r. Dâmboviţa)

1

P.H. Malu cu Flori

r. Dâmboviţa

Ora 20.00 001 366 470.0 66 Ora 20.30 358 460 58 Ora 21.00 336 432 +31 Ora 22.00 12 401 +12 Ora 23.00 298 383 CA

2 P.H.Gura Bărbuleţului

pr. Râul Alb 5,0 22,6 +5 0,0 35,9 +30

3 P.H.Lunguleţu r. Dâmboviţa

220 107.0 +30

Goliri din acumularea Văcăreşti şi aportul de bazin.

4 P.H. Colacu pr.Colentina

97 12.4 7 204 14.2 +4 226 21.7 +26 244 30.2 +44

Viituri înregistrate pe cursurile de apă ale SH Văcăreşti după anul 2006

Nr. crt.

Staţia hidrometrică /post pluvio

Curs de apă

Precipitaţii (l/mp)

Date înregistrate Depăşiri cote de apărare

Dat

a

Nivel (cm) Q(mc/s) +CA +CI +CP

1 Gura Foii Potop 19,0 285

42,8 35 03.2006

2 Gura Foii Potop 37,3 334 62,3 84 4 3.03.2007

3 Gura Foii Potop 35,1 281 41,6 31 .04.2008

4 Malu cu Flori Dâmboviţa 76,4 232 142 32 3.03.200

7 NOTĂ: 1) Pe pârâul Râu Alb în zona Gura Bărbuleţului avem atinsă CI ca urmare a

deversării torentului Bărbuleţu în Râul Alb şi suplimentării debitului tranzitat. 2) În zona Colacu s-au produs inundaţii ca urmare a precipitaţiilor căzute şi a

incapacităţii albiei minore de a tranzita mai mult de 20 mc/s. 3) În zona Lunguleţu s-au produs inundaţii datorită evacuării din acumularea

Văcăreşti şi a aportului de bazin. 4) În zona NH Brezoaele nu sunt probleme, Q1 = 10.0 mc/s la ICAB (staţia ROŞU), Q2 = 275,0 mc/s pe pr. Ciorogârla, şi restul pe derivaţia de ape mari

Dâmboviţa – Argeş.

Istoricul viiturilor înregistrate în bazinul hidrografic Ialomiţa Nr. Crt.

staţia hidrometrica

viitura 22.12.1995-3.01.1996

viitura 2 -4.08.1997

viitura 22-

23.01.1998

viitura 19.06.2001

viitura 6 -9.05.

2005

viitura 6-

10.06.2005

viitura 14 -

25.08.2005

viitura 19-25.09.

2005 1 Moroieni precipitaţii 2 Târgovişte 210.0mc/s 75.0 mc/s 125.0mc/s 670.0mc/s 500.0mc/s 291.0mc/s 594.0mc/s 3 Băleni 245.0mc/s 104.0mc/s 157.0mc/s 740.0mc/s 496.0mc/s 328.0mc/s 562.0mc/s 4 Fieni 117.0mc/s 103.0mc/s

Page 32: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 32 of 122

Nr. Crt.

staţia hidrometrica

viitura 22.12.1995-3.01.1996

viitura 2 -4.08.1997

viitura 22-

23.01.1998

viitura 19.06.2001

viitura 6 -9.05.

2005

viitura 6-

10.06.2005

viitura 14 -

25.08.2005

viitura 19-25.09.

2005 5 Brăneşti 144.0mc/s 6 Şotânga 128.0mc/s 145.0mc/s 102.0mc/s

7 Gura Ocniţei 41.0mc/s 54.8mc/s

8 Moreni 101.0mc/s 101.mc/s 262.0mc/s 181.0mc/s 234.0mc/s 10 Băltita 221.0mc/s

- Apele subterane: Rezervele de ape subterane din cuprinsul judeţului Dâmboviţa depind de gradul de

permeabilitate, cât şi de grosimea şi extensiunea rocilor care le înmagazinează. Astfel, rocile compacte din zona montană sunt în general impermeabile pentru o bună parte a munţilor Leaota şi Bucegi. Totuşi, abundenţa şi permanenţa izvoarelor dovedeşte existenţa apelor freatice, dar acestea sunt acumulate în depozitele de pantă şi de la baza versanţilor. O situaţie mai aparte prezintă conglomeratele din sinclinalul Bucegilor, care au un grad de permeabilitate mai mare faţa de depozitele constituente din jur, dar nu dau izvoare cu un debit prea mare. În zona de munte nu putem vorbi de prezenţa stratelor acvifere de adâncime. Depozitele constituente din zona subcarpatică au diferite grade de permeabilitate, în funcţie de natura lor. Există strate acvifere locale în depozitele de pietrişuri, nisipuri şi argile din formaţiunile pliocene şi pleistocene inferioare. Trebuie să remarcăm faptul că prin infiltrarea apelor superficiale în depozitele mio-pliocene, acestea suferă de cele mai multe ori un proces de mineralizare accentuată şi apar, sau sunt întâlnite în foraje, ca ape minerale cu importanţă mare pentru economia judeţului. Interfluviul dintre Dâmboviţa şi Argeş, exceptând luncile celor două râuri, este alcătuit din depozite de pietrişuri şi nisipuri cu o permeabilitate bună. În colţul sud-vestic al judeţului, la sud de lunca Argeşului, în sectorul aferent Câmpiei Găvanu-Burdea, apele freatice au condiţii foarte bune de înmagazinare, pietrişurile şi nisipurile stratelor de Frăteşti fiind prezente la o mică adâncime sub cuvertura de loess. Aceleaşi depozite cu o granulometrie foarte favorabilă infiltraţiei şi deci cu un orizont freatic foarte bine dezvoltat se întâlnesc şi în luncile Argeşului şi Dâmboviţei pe întregul traseu din judeţ şi de pe valea Ialomiţei în avale de Pucioasa.

- Bazine hidrografice: Sistemul de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa care are în administrare râul Ialomiţa şi

afluenţii acestuia şi Sistemul Hidrotehnic Independent Văcăreşti care are în administrare râurile Dâmboviţa, Argeş şi afluenţii acestora.

- Lacuri de acumulare (suprafeţe, volume) Barajul Bolboci este situat pe râul Ialomiţa la 10,75 km faţă de izvor, amonte Cheile

Zănoagei, aval de confluenţa cu râul Bolboci, luciul de apă ajungând până la Cheile Tătarului. Grad de seismicitate VIII. Este de tip drept, executat din balast, anrocamente şi nucleu de argile, fiind amplasat intr-o secţiune relativ îngustă a râului Ialomiţa.

Clasa de importanţă I. - lungime – 455 m ; - suprafaţă – 100 ha ; - adâncime maximă – 45 m ; - volum maxim – 19,4 mil. m.c. ;

Page 33: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 33 of 122

- volum util – 18 mil. m.c.; - volum de atenuare – 1,8 mil. m.c.; - înălţime maximă – 55 metri; - lăţime de coronament – 7 metri ; - lăţime la bază – 152,6 metri; - lungimea coronamentului – 455 metri; - panta taluz aval – 1: 1,3; - altitudinea minimă, medie maximă la cotele 1390 mdM, 1796 mdM şi respectiv 2500

mdM; - nivel talveg – 13090 mdM; Golirea de fund este amplasată în galeria tip potcoavă, cu lungime de 125 m, pantă de 1,2,

cotă radier intrare 1385 mdM, cotă ieşire radier 1385,5 mdM şi instalaţii de vane plane tip PC 0,8 X 1,25/50.

Suprafaţa de recepţie a bazinului hidrografic = 54 km. În situaţii de ape mari vor fi urmărite următoarele elemente: - precipitaţii la posturile pluviometrice de la Peştera, barajul Bolboci şi Scropoasa şi de la

staţiile meteorologice Omu şi Babele. Baraj Scropoasa este situat pe râul Ialomiţa în zona Cheile Oarzei, la 21 km faţă de izvor.

Este creat prin închiderea văii cu un baraj de greutate construit din beton cu zidărie din piatră. - suprafaţă – 6 ha; - nivel talveg – 1182,00 mdM; - nivel golire de fund – 1188,50 mdM; - nivel radier priză – 1187,50 mdM; - nivel minim exploatare hidroenergetică – 1191,00 mdM; - nivel normal de retenţie – 1197,00 mdM; - nivel creastă deversor – 1193,50 mdM; - nivel creastă stavilă – 1197 mdM; - nivel maxim la asigurarea de 1% - 119,50 mdM; - nivel coronament – 1198,00 mdM. Iniţial acumularea Scropoasa avea un volum brut de 552 000 m.c. şi un volum util de

548000 m.c. Datorită vechimii şi a procesului de colmatare volumul de apă acumulat în prezent este de aproximativ 300000 m.c..

Barajul Pucioasa este de tip potcoavă, executat din balast, anrocamente şi nucleu de argile,

betonat cu dale, fiind amplasat într-o secţiune normală a râului Ialomiţa. - lungime – 116 km; - suprafaţă – 900 ha; - adâncimea maximă – 55m; - volum maxim – 10,76 mil. m.c.; - volum util – 4,5 mil. m.c. (6,26 mil. m.c. colmatat); - volum de atenuare – 4,2 mil. m.c.; - înălţime maximă – 30,5 metri; - lăţime de coronament – 7 metri; - lăţime de bază – 152,6; - lungimea coronamentului – 16 metri; - panta taluz aval – 1:1,3; 1:2,5;

Page 34: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 34 of 122

- nivel talveg – 389,5 mdM; Golirea de suprafaţă prin calpetă 16 x 2,5 m la cota 415,2 mdM şi 3 vane segment 4 x 4 m

la cota 402,0 mdM. Acumularea Zăvoiul Orbului este de tip drept, clasa III de importanţă, executat din balast,

anrocamente şi nucleu de argile, betonat cu dale, fiind amplasat într-o secţiune normală a râului Argeş.

- lungime – 1,5 km; - suprafaţă – 70,0 ha; - adâncime maximă – 55m; - volum maxim excepţional – 10,48 mil. m.c.; - volum maxim exploatare – 0, 84 mil. m.c.; - volum util – 0,34 mil. m.c.; - lăţime de coronament – 4 metri; - panta taluz aval – 1:1,3; 1- 2,5; Aici se găseşte Priza de alimentare cu apă pentru Bucureşti. Golirea de suprafaţă prin 2 vane ale prizei de servitute. Rolul amenajării - alimentarea cu apă a municipiului Bucureşti; - cândva, alimentarea cu apă a sistemului de irigaţii. Barajul Văcăreşti este de tip frontal arc uşor, clasa II de importanţă, executat din balast,

anrocamente şi nucleu de argile, betonat cu dale, fiind amplasat într-o secţiune normală a râului Dâmboviţa.

- lungime – 2,130 km; - adâncime maximă – 25 m; - volum maxim – 21,85 mil. m.c.; - volum polder ( acumulare nepermanentă) – 331,83 mil. m.c.; - înălţime maximă – 18,5 metri; - lăţime de coronament – 6 metri; - lungimea coronamentului – 350 metri; - panta taluz aval – 1:3; Aici se găsesc 2 prize de alimentare cu apă pentru Bucureşti, cu un debit de 7-11 m.c./s. Golirea de suprafaţă prin 2 stăvilare clapetă 16 x 3 m la cota 237 mdM. Golirea de fund prin 2 stăvilare clapetă 6,75 x 2 m la cota 224 mdM. Rolul amenajării: apărare împotriva inundaţiilor a municipiului Bucureşti; sursă de apă pentru derivaţia Dâmboviţa – Ilfov; alimentarea cu apă a mp. Bucureşti şi a consumatorilor din aval; producerea de energie electrică. Acumularea Udreşti - acumulare nepermanentă situată pe pârâul Ilfov: - clasa de importanţă a II a; - lungime – 6,4 km; - adâncime – 1,5 – 2,5 m; - volum – 1,28 mil. m.c. Acumularea Bunget I – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov: - clasa de importanţă a IV a;

Page 35: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 35 of 122

- lungime coronament – 650 m; - adâncime – 4,5 m; - volum total – 3 mil m.c. Acumularea Bunget II – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov: - clasa de importanţă a IV a; - lungime coronament – 640 m; - adâncime – 5 m; - volum total – 2,7 mil. m.c. Acumularea Brăteşti – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov: - clasa de importanţă a IV a; - lungime coronament – 872 m; - adăncime – 3 m; - volum total – 4,64 mil. m.c.; Acumularea Adunaţi – acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfov: - clasa de importanţă a II a; - lungime coronament – 640 m; - adâncime – 3 m; - volum total - 4,8 mil. m.c. Acumularea Ilfoveni - acumulare permanentă situată pe pârâul Ilfoveni: - clasa de importanţă a II a; - lungime coronament – 860m; - adâncime -3 m; - volum total - 4,2 mil. m.c. - Acumulări piscicole - lacul Vâlceana, deţinător CL Butimanu – Vol. NNR (mil. mc.) = 0,4; - lacul Crevedia 1, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1962 –

Vol. NNR (mil.mc.) = 0,15; - lacul Crevedia 2, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1962 –

Vol. NNR (mil. mc.) =0,15; - lacul Crevedia 3, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950 –

Vol. NNR (mil. mc.) =0,20; - lacul Crevedia 4, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950 –

Vol. NNR (mil. mc.) = 0,42; - lacul Crevedia 5, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950 –

Vol. NNR (mil. mc.) = 0,00; - lacul Crevedia 6, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950 –

Vol. NNR (mil. mc.) = 0,05; - lacul Crevedia 7, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950 –

Vol. NNR (mil. mc.) = 0,28; - lacul Crevedia 8, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950 –

Vol. NNR (mil. mc.) = 0,12; - lacul Ciocăneşti 1, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950

– Vol. NNR (mil. mc.) = 0,55; - lacul Ciocăneşti 2, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1950

– Vol. NNR (mil. mc.) = 0,64; - lacul Butimanu 1, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – Vol. NNR (mil. mc.) = 0,13;

Page 36: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 36 of 122

- lacul Butimanu 2, deţinător S.C. Piscicultorul Târgovişte – Vol. NNR (mil.m.c.) = 0,4; - lacul Butimanu 3, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1965 -Vol.

NNR (mil. mc.) = 0,10; - lacul Butimanu 4, deţinător Piscicultorul Târgovişte ; - lacul Butimanu 4-5, deţinător Piscicultorul Târgovişte -Vol. NNR (mil. mc.) = 0,155; - lacul Butimanu 6, deţinător Piscicultorul Târgovişte -Vol. NNR (mil. mc.) = 0,24; - lacul Butimanu 7, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1969 -Vol.

NNR (mil. mc.) =0,62; - lacul Butimanu 8, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1960 -Vol.

NNR (mil. mc.) =0,17; - lacul Bărbuceanu 1, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1965 -

Vol. NNR (mil. mc.) = 0,12; - lacul Bărbuceanu 2, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1965 -

Vol. NNR (mil. mc.) = 0,03; - lacul Bărbuceanu 3, deţinător Piscicultorul Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1964 -

Vol. NNR (mil. mc.) = 0,06; - lacul Sabieşti 1, deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul

1983 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,301; - lacul Sabieşti 2,deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul

1975 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,640; - lacul Colacu 1, deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul

1968 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,155; - lacul Colacu 2, deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul

1965 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,143; - lacul Colacu 3, deţinător S.C. Piscicultorul S.A. Dâmboviţa – pus în funcţiune în anul

1965 – Vol. NNR (mil.mc.) = 0,305; - lacul Priseaca 1, deţinător Primăria Târgovişte – pus în funcţiune în anul 1976; - lacul Aluniş, deţinător Primăria Cornăţelu – pus în funcţiune în anul 1984; - lacul Priseaca II, deţinător U.M. 02494 – pus în funcţiune 1976; - lacul Corneşti 1,deţinător S.C. Helios Medcal Impex SRL – 1981- Vol. total = 0,35; - lacul Corneşti 2, deţinător S.C. Helios Medcal Impex SRL – 1981- Vol. total = 0,045; - lacul Iaz piscicol Pucioasa, deţinător S.C. Comena S.R.L. - lacul Pepiniera Bilciureşti, S.C. Piscicultorul S.A., - Vol.total = 0,300. - Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor,

etc.) Principalele obiective: - Priza gravitaţională Teiş (construcţie din beton) – L = 90 m, Q= 3 mc/s; - Iazul Morilor (canal din pământ executat în secolul XIX)- L = 6,9 Km, Qmax.=2,5 mc/s; - Priza gravitaţională Valea Voevozilor (construcţie din beton) – an PIF 1975, L = 70m, 2

deschideri x 1,75m, Qi = 5 mc/s; - Derivaţia Ialomiţa – Ilfov –An PIF 1976, L = 6,7 Km, B=10,12m, H=2-3m, b=2m, Qi =

5 mc/s; - Lucrare „Regularizarea Ialomiţa la Brăneşti” (lucrarea este amplasată între podul rutier

Pucioasa – Brăneşti şi aval sat Priboiu) – L =3 km. - Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Târgovişte” (lucrarea este amplasată la podul rutier

„Mihai Bravu”) – L = 312.

Page 37: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 37 of 122

- Lucrare „Regularizare Valea Aninoasei şi Sasului” (amplasată pe raza com. Aninoasa, este formată din canale înierbate taluzate) – L = 8,2km.

- Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Bucşani” (lucrare din terasamente) - L=3,5 km. - Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Mărceşti”- An Pif 1978, L=1,7 Km, gabioane,

îndiguire mal, dale beton. - Lucrare „Regularizare Ialomiţa la Gheboaia”(lucrare din gabioane) – L=5 km. - Lucrare „Regularizare Slănic la Gura Ocniţei” – An PIF 1973, L =1,9 km, B=15m, b=9m,

h=3m, terasament. - Regularizare albie Cricovul Dulce la Visinesti – An Pif 1979 – L =2,2 km, gabioane,

praguri de fund, dale beton. - Derivaţia Pâscov – Ialomiţa - An PIF 1977, L=2,5km, B=10-12m, b=3m, H=3m,

Qi=4,5ms. - Dig Ibrianu –An PIF 2005, L=500m, B=4m, dig din pământ. - Valea Rea – An PIF 2005, L=300m, baraje şi canal dalat.

2.5 . Populaţie

- Numărul populaţiei Se ridică la 553.953 locuitori, adică 2,46% din populaţia României. - Structura demografică 51,1% din populaţia judeţului Dâmboviţa este de sex feminin. Sub impactul acţiunii

combinate a factorilor demografici în 2002 continuă să predomine populaţia de sex feminin, populaţia femeilor crescând în perioada care a trecut de la ultimul recensământ (48,9% populaţie masculină şi 51,1% populaţie feminină ).

Structura populaţiei pe medii : urban – 30%, rural – 70%; Structura populaţiei pe grupe de vârstă: 0 – 19 ani reprezintă 14,5%, 20 - 64 ani reprezintă

59,8% şi ≥ 64 ani reprezintă 25,7%. Continuă procesul de îmbătrânire a populaţiei. - Mişcarea naturală Evoluţia diferită a populaţiei în ultimul deceniu este determinată atât de scăderea sporului

natural (-2,8%), cât şi de modificările intervenite în fluxurile migratorii. 24% din populaţia stabilă, cu domiciliul în judeţ, şi-a schimbat domiciliul cel puţin o dată în viaţă.

Proporţia persoanelor care şi-a schimbat domiciliul este mai ridicată la populaţia urbană (56,4%), decât cea rurală. Din punct de vedere al distanţei migraţiei prin schimbarea domiciliului, se constată că 63,5% au avut domiciliul anterior în cadrul aceluiaşi judeţ şi 36,1% au avut domiciliul anterior în alte judeţe.

Cei care au avut domiciliul anterior în altă ţară se ridică la numai 484 pers., adică 0,4 % . -Densitatea:

Densitatea populaţiei a scăzut faţă de 1992 de la 138,6 locuitori/km2 la 133,6 locuitori/km2 în 2002, ocupând locul 6 în ierarhia judeţelor. Pe medii de viaţă socială se constată în anul 2002 comparativ cu anul 1992 creşterea ponderii populaţiei rurale de la 68% la 70%, concomitent cu scăderea ponderii populaţiei urbane de la 31% la 29 – 30%.

Datele recensământului din 18 martie 2002 au evidenţiat faptul că cele mai multe persoane din judeţ au o etnie română 96,7 % şi religie ortodoxă 97,1 %.

Datele sunt conforme recensământului desfăşurat în anul 2002.

Page 38: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 38 of 122

2.6. Căi de transport

- Rutiere Căile de comunicaţie au o repartiţie uniformă dar sunt în strânsă legătură cu configuraţia

terenului şi necesităţile economice ale zonelor respective. a) Autostrada Bucureşti – Piteşti, în lungime de 31 de km, de la km. 49 + 200 la km 80 +

602; b) Drumuri Naţionale – 325 km şi 550 m din care: - DN 1 A, limita judeţului Ilfov – Cătunu – limita judeţului Prahova - 28 km şi 250 m (km.

21+700 – km. 49 +950); - DN 7, limita judeţului Ilfov – Găeşti – limita judeţului Argeş – 61 km şi 600 de m (km. 23

+ 400 – km. 84); - DN 61, limita judeţului Giurgiu – Corbii Mari – Găeşti – 31 km şi 529 m (km. 47 – km. 78

+ 529); - DN 71 Bâldana – Târgovişte – Cota 1000 – limita judeţului Prahova – 102 km (km. 0 –

km. 102); - DN 72 Găeşti – Târgovişte – Dărmăneşti – limita judeţului Prahova – 62 km (km. 0 – km.

62); - DN 72 A Târgovişte – Malu cu Flori – limita judeţului Argeş – 40 km (km. 0 – km. 40). c) drumuri judeţene – 537 km; d) drumuri comunale modernizate – 667 km; e) drumuri comunale pietruite – 657 km; f) drumuri forestiere – 889 km.

Căile de comunicaţie rutieră la nivelul judeţului Dâmboviţa

Nr. crt

Denumire drum Traseul drumului

1 A 1 Bucureşti - Piteşti 2 DN 71 Bucureşti - Sinaia 3 DN 72 Găeşti - Ploieşti 4 DN 72 A Târgovişte - Câmpulung 5 DN 7 Bucureşti - Piteşti 6 DN 61 Găeşti – Giurgiu 7 DN 1 A Bucureşti - Ploieşti

8 DJ 101 A Limita Jud. Ilfov - Movila - Ciocănari - Limita Jud. Prahova 9 DJ 101 B Lucianca (DN 1A) - Ungureni - Nicoleşti - Movila - Limita Jud. Ilfov 10 DJ 101 G Limita Jud. Prahova - Crivăţu - Cătunu (DN 1A)

11 DJ 401 A Limita Jud. Giurgiu - Potlogi - Zidurile - Crovu - Miuleşti - Mărunţişu - Tomşani - Coteştii din Vale - Puţu cu Salcia - Poroinica - Mogoşani - Chirca - DN 7 (Merii)

12 DJ 503 Limita Jud. Teleorman - Şelaru - Fierbinţi - Limita Jud. Argeş 13 DJ 601 A Limita Jud. Giurgiu - Brezoaia - Brezoaele - Slobozia Moară – Răcari (DN 71) 14 DJ 611 Limita Jud. Teleorman - Glogoveanu - Fierbinţi - Vişina - Broşteni – Petreşti (DN 61) 15 DJ 659 Limita Jud. Argeş - DJ 503 (Şelaru)

16 DJ 701 Dobra (DJ 711) - Cornăţelu - Bolovani - Moara Nouă - Braniştea - Titu - Sălcuţa - Odobeşti - Crovu - Ungureni - Corbii Mari - Vadu Stanchii - Limita Jud. Teleorman

17 DJ 701 A Braniştea (DJ 701) - Dâmbovicioara - Hagioaica - Fusea - Plop – Tomşani (DJ 401 A) 18 DJ 701 B Tărtăşeşti (DN 7) - Ciocăneşti - Decindea - Crevedia

(DN 1A)

Page 39: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 39 of 122

Nr. crt

Denumire drum Traseul drumului

19 DJ 702 Limita Jud. Argeş - Cândeşti Deal - Cândeşti Vale (DJ 702B)

20 DJ 702 A Drăgăeşti (DJ 702B) - Potocelu - Ludeşti - Hulubeşti - Valea Caselor - Valea Mare - Livezi - Voia - Limita Jud. Argeş 21 DJ 702 B Gemenea (DN 72A) - Cândeşti - Aninoşani - Priboiu - Tătărani - Căprioru - Măneşti - Drăgăeşti - Decindeni -

Râncăciov - Ungureni - Lucieni - Raciu - Suta Seaca (DN 72) 22 DJ 702 C Limita Jud. Argeş - Scheiu 23 DJ 702 E Dragomireşti (DJ 702B) - Butoiu de Sus - Butoiu de Jos – Hulubeşti (DJ 702A) 24 DJ 702 F Găeşti (DN 7) - Arsuri - Făgetu - Mănăstirea - Gherghiţeşti - Crăciuneşti - Căpşuna - Frasin Vale - Ungureni (DJ 702B) 25 DJ 702 G Ghergeşti (DN 61) - Puntea de Greci - Răscăeţi - Limita Jud. Argeş 26 DJ 702 H Limita Jud. Argeş - Pătroaia Deal - Potlogeni Deal - Ioneşti - Ghergheşti (DN 61) 27 DJ 702 J DJ 702F - Neajlov - Morteni - Limita Jud. Argeş 28 DJ 702 L Cândeşti Deal (DJ 702) - Scheiu de Sus - Scheiu de Jos - Teleşti - Ludeşti (DJ 702A) 29 DJ 710 Pucioasa (DN 71) - Broşteni - Bezdead - Costişata - Limita Jud. Prahova

30 DJ 710 A Miculeşti (DJ 710) - Ulmeţu - Şuviţa - Izvoru - Tisa - Valea Lungă - Gorgota - Iedera de Jos - Moreni - Ghirdoveni - I.L. Caragiale (DN 72)

31 DJ 710 B Valea Lungă (DJ 710A) - Băceşti - Dospineşti - Vişineşti 32 DJ 711 Târgovişte (DN 71) - Băleni Români - Dobra - Bâlciuireşti - Cojasca - Bujoreanca (DN 1A) 33 DJ 711 A DJ 711 (Bilciureşti) - Săbieşti - Colacu - Ghergheni - Serdanu - Pitaru - Potlogi - Corbii Mari (DJ 701) 34 DJ 711 B Cazaci (DJ 722) - Racoviţa - Hăbeni - Bucşani (DJ 720A) 35 DJ 711 C Nucet (DJ 722) - Băleni Sârbi (DJ 711) 36 DJ 711 D DN 7 - Poiana - Romanesti - Potlogi (DJ 711A) 37 DJ 712 Târgovişte (DN 71) - Şotânga - Vulcana Pandele - Brăneşti – Pucioasa (DN 71) 38 DJ 712 A Fieni (DN 71) - Bădeni - Runcu - Râu Alb - Gura Bărbuleţului - Pietrari - Alunişu - Manga - Izvoarele (DN 72A) 39 DJ 712 B Pucioasa (DN 71) - Vulcana Băi - Vulcana Pandele - Şipot – Lăculeţe - Fieni (DN 71) 40 DJ 713 Limita Jud. Prahova - Cabana Cuibul Dorului - Şeaua Dichiului - Limita Jud. Prahova 41 DJ 713 A Seaua Dichiului (DJ 713) - Bolboci (DJ 714) 42 DJ 714 Glod (DN 71) - Sanatoriu Moroieni - Drum Orzea - Lac Bolboci - Cheile Tătarului - Cocora - Cabana Pestera 43 DJ 715 Buciumeni - DJ 710 (Bezdead) 44 DJ 716 Priboiu (DN 71) - Lăculeţe - Glodeni 45 DJ 717 Aninoasa (DN 71) - Viforâta - DN 72 46 DJ 718 Transformator (DN 71) - Mănăstirea Viforâta 47 DJ 718 A DN 72 - Mănăstirea Dealu 48 DJ 719 Târgovişte (DN 71) - Valea Voievozilor - DN 72 49 DJ 720 Răzvad (DN 72) - Moreni - Limita Jud. Prahova 50 DJ 720 A Gura Ocniţei (DJ 720C) - Adânca - Bucşani - Mărceşti - Gheboaia - Finţa Mare - Finţa Veche - Bechineşti - Frasinu -

Postârnacu (DN 1A) 51 DJ 720 B Ulmi (DN 71) - Nisipuri - Gura Ocniţei 52 DJ 720 C Gura Ocniţei (DJ 720) - Ocniţa 53 DJ 720 D Limita Jud. Prahova - Mărginenii de Sus - Dărmăneşti 54 DJ 721 DN 72 (Târgovişte) - Colanu - Văcăreşti - Perşinari - Gura Şutii - Cătunu - Broşteni - Produleşti - Costeşti Deal

(DN 7) 55 DJ 721 A DN 7 (Cuparu) - Burduca - Sperieţeni - Gura Sutii (DJ 721) 56 DJ 722 Văcăreşti (DJ 721) - Brăteştii de Jos - Cazaci - Nucet - Movila - Mircea Vodă - Băneşti - Sălcioara - Moara Nouă -

Săveşti - Boteni (DC 42) 57 DJ 723 Lăicăi (DN 72A) - Văleni Dâmboviţa - Limita Jud. Argeş 58 DJ 724 Malu cu Flori (DN 72A) - Valea Largă - Pucheni

59 DC 1 Buciumeni (DJ 715) - Valea Leurzii 60 DC 2 Valea Lungă Cricov (DJ 710A) - Băceşti 61 DC 3 Pucioasa (DJ 710A) - Bela - Berevoeşti - Fieni 62 DC 4 Măgura (DJ 710) - Măgura - Valea Morii 63 DC 5 Şuviţa (DJ 710A) - Vârfuri - Cojoiu 64 DC 6 Vişineşti (DJ 710B) - Urseiu 65 DC 7 Sultanu (DJ 710B) - Limita Jud. Prahova 66 DC 8 Zărăfoaia - Glodeni - Malurile

Page 40: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 40 of 122

Nr. crt

Denumire drum Traseul drumului

67 DC 8 A Stubeie - Tisa - Valea Lunga Gorgota (DJ 710A) 68 DC 9 Valea Lunga (DJ 710A) - Valea Lungă Ogrea (DJ 710A) 69 DC 9 A Moreni (DJ 720) - Cricovu Dulce - Colibaşi 70 DC 10 Valea Lungă Cricov (DJ 710A) - Valea lui Dan 71 DC 11 Glodeni - Schela 72 DC 11 A Lăculeţe (DJ 716) - Gară Lăculeţe 73 DC 12 Glodeni - Guşoiu 74 DC 12 A Glodeni (DC 11) - Livezile (DC 11) 75 DC 16 DN 72 (Răzvad) - Gorgota 76 DC 20 Gura Ocniţei (DJ 720) - Săcuieni (DN 72) 77 DC 25 A Dărmăneşti (DN 72) - Vlădeni - Limita Jud. Prahova 78 DC 26 A DC 25A (Vlădeni) - Gheboaia (DJ 720A) 79 DC 28 DJ 711 (Dobra) - Mărceşti (DJ 720A) 80 DC 29 Limita Jud. Argeş - Mesteacăn - Limita Jud. Argeş 81 DC 31 Finta (720A) - Bilciureşti (DJ 711) 82 DC 32 Finta (720A) - Ibrianu 83 DC 33 Frasinu (720A) - Ibrianu 84 DC 34 Bilciureşti (711) - Ibrianu - Corneşti - Ungureni 85 DC 34 A Ungureni (DC 34) - Limita Jud. Prahova 86 DC 34 B Ungureni (DC 34) - Crivăţu (DJ 101G) 87 DC 35 A Bujoreanca (DN 1A) - Limita Jud. Prahova 88 DC 39 Brăteştii de Jos (DJ 722) - Brăteştii de Sus (DN 71) 89 DC 40 Brăteştii de Sus (DN 71) - Bungetu (DC 50) 90 DC 41 Băleni (DJ 711) - Cornăţelu - Corni - Slobozia - DC 42 91 DC 42 Bilciureşti (711) - Slobozia - Mereni - Heleşteu - Conţeşti - Boteni – Sălcuţa (DN7) 92 DC 43 Cojasca (DJ 711) - Fântânele - DN 1A 93 DC 43 A Cojasca (DJ 711) - Ghimpaţi - Răcari (DN 71) 94 DC 44 Mereni - Stăneşti - Bălăneşti (DJ 711A) 95 DC 46 Corbii Mari (DJ 711) - Podul Corbencii

96 DC 48 Ghergani (DJ 711A) - Mavrosin - Bălteni – Heleşteu (DC 42)

97 DC 48 A DJ 71 - Bălteni (DC 48) 98 DC 50 Văcăreşti (DJ 721) - Lazuri (DJ 711) 99 DC 51 Comişani (DJ 711) - Habeni (DJ 711B) 100 DC 52 A Mircea Vodă (DN 71) - Movila (DJ 722) 101 DC 53 Băneşti (DJ 722) - Cuza Vodă (DN 71) 102 DC 53 A Bolovani (DJ 701) - Crângaşi (DN 71) 103 DC 54 Poiana (DJ 711D) - Limita Jud. Giurgiu 104 DC 55 Oreasca (DN 7) - Serdanu (DJ 711A) 105 DC 58 Cătunu (DJ 721) - Ghineşti - Băneşti (DJ 722) 406 DC 59 Ghineşti (DC 59) - Dâmbovicioara (DJ 701A) 107 DC 60 DJ 701 (Podu Rizii) - Halta Podul Rizii 108 DC 61 Produleşti (DJ 721) - Halta CFR Podu Rizii (DC 59) 109 DC 64 Picior de Munte (DN 72) - Sperieţeni (DJ 721A) 110 DC 64 A Raciu (DJ 702B) - Siliştea 111 DC 65 Dragodana (DN 72) - Cuparu (DJ 721A) 112 DC 68 Odobeşti (DJ 701) - DJ 711D (Româneşti) 113 DC 69 Costeşti Vale (DJ 401A) - DN 7 114 DC 70 Mătăsaru - Odaia Turcului 115 DC 71 Mătăsaru - Mogoşani (DJ 401A) 116 DC 72 Creţuleşti - Poroinica (DJ 401A)

Page 41: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 41 of 122

Nr. crt

Denumire drum Traseul drumului

117 DC 73 Merii - Cojocaru - DN 7 118 DC 74 Mogoşani (DJ 401A) - Zăvoiu - DJ 401A 119 DC 75 Puţu cu Salcie - Balta Fusea 120 DC 76 Odobeşti (DJ 701) - Brâncoveanu (DJ 401A) 121 DC 77 Coada Izvorului (DN 61) - Stavropolia - Jugureni - Mănăstirea – Ragu - Ulueşti 122 DC 77 A Limita Jud. Ilfov - Samurcaşi - Ciocăneşti - Decindea - Urziceanca - Ghimpaţi 123 DC 78 Ungureni (DJ 701) - Satu Nou 124 DC 80 Izvoru (DN 61) - Broşteni Deal (DJ 611) 125 DC 81 Vişina (DJ 611) - Croitori - Petreşti - Bărăceni - Moara din Groapă – Vadu Stanchii – limita Jud. Giurgiu 126 DC 82 Ulieşti (DN 61) - Croitori - Hanul lui Pală - Limita Jud. Teleorman 127 DC 83 Grozăveşti - Petreşti 128 DC 86 Glogoveanu (DJ 611) - Şelaru - Limita Jud. Argeş 129 DC 87 Vişina (DJ 611) - Răscăeţi (DJ 702F) 130 DC 88 Răscăeţi (DJ 702F) - Vultureanca 131 DC 89 Petreşti (DN 61) - Puntea de Greci (DJ 702F) 132 DC 91 A Crângurile de Jos - Pătroaia Vale 133 DC 91 B Găeşti - Pătroaia Vale 134 DC 94 Băduleşti - Crângurile de Jos 135 DC 95 Valea Mare (DJ 702A) - Saru - Stratoneşti 136 DC 96 DJ 702A - Măgura 137 DC 97 Hulubeşti (DJ 702A) - Măgura 138 DC 97 A Limita Jud. Argeş - Teleşti (DJ 702L) 139 DC 99 Ludeşti (DJ 702A) - DC 97A 140 DC 99 A Limita Jud. Argeş - Valea Mare - DJ 702 141 DC 102 Frasin Vale (DJ 702E) - Mislea 142 DC 104 Valea Dadei - Butoiu de Jos (DJ 702D) 143 DC 105 Crăciuneşti (DJ 702E) - Frasin Deal 144 DC 108 Arsuri (DJ 702E) - Gura Foii 145 DC 109 Crângurile de Sus (DN 7) - Valea Mare (DJ 702A) 146 DC 109 B Limita Jud. Prahova - Păstârnacu 147 DC 110 Valea Mare (DJ 702A) - Livezi - Gârleni - Valea Caselor (DJ 702A) 148 DC 111 A Limita Jud. Prahova - Vlădeni 149 DC 112 Gura Foii (DN 7) - Bumbuia - Cobiuţa - Blidari - Mislea 150 DC 113 Dragodana (DN 72) - Străoşti 151 DC 115 Picior de Munte (DN 72) - Cobia de Sus (DJ 702E) 152 DC 115 B Limita Jud. Prahova - Iedera de Jos - Cricovul Dulce 153 DC 116 A Dragomireşti (DJ 702D) - Geangoeşti - Mogoşeşti - Viişoara (DN 72) 154 DC 117 DN 72A - Ungureni - Măneşti (DJ 702B) 155 DC 118 Gheboieni (DN 72A) - Tătărani (DJ 702D) 156 DC 120 Balabani - Văleni Dâmboviţa (DJ 723) 157 DC 121 Voineşti (DN 72A) - Manga (DJ 712A) 158 DC 122 Pucheni (DJ 724) - Brădăţel - Râul Alb 159 DC 123 Micloşani (DJ 724) - Copăceni 160 DC 124 Pucheni (DJ 724) - Meişoare 161 DC 124 A Pucheni (DJ 724) - Vârfureni 162 DC 125 Valea Largă (DJ 724) - Micloşanii Mici 163 DC 125 B Malu cu Flori - Capul Coastei 164 DC 126 Gura Bărbuleţului (DJ 712A) - Bărbuleţu - Cetăţuia 165 DC 127 DN 72A (Izvoarele) - Suduleni (DJ 712A) 166 DC 132 Pietroşiţa (DN 71) - Runcu (DJ 712A) 167 DC 134 Runcu (DC 132) - Brebu

Page 42: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 42 of 122

Nr. crt

Denumire drum Traseul drumului

168 DC 135 Moţăieni (DN 71) - Cucuteni 169 DC 136 Fieni (DJ 712A) - Costeşti 170 DC 136 A Brăneşti - Pucioasa Sat (DJ 112B) 171 DC 139 Vulcana Pandele (DJ 712) - Toculeşti 172 DC 139 A Vulcana Băi (DJ 712B) - Pietrari (DJ 712A) 173 DC 141 Doiceşti - Vulcana Pandele 174 DC 142 Doiceşti (DN 71) - Şotânga (DJ 712) 175 DC 143 Aninoasa (DN 71) - Săteni 176 DC 146 Ulmi - Colanu 177 DC 146 A DN 7 - Gulia 178 DC 147 Moroieni - Muscel 179 DC 150 Voineşti - Dragodăneşti 180 DC 151 Tărtăşeşti (DN 7) - Limita Jud. Giurgiu 181 DC 152 Tărtăşeşti (DN 7) - Brezoaia - Limita Jud. Giurgiu 182 DC 153 Bâldana (DN 71) - Brezoaiele (DJ 601A) 183 DC 154 Crevedia (DN 1A) - Samurcaşi 184 DC 156 DN 71 - Vizureşti 185 DC 157 Butimanu (DN 1A) - Sterianu 186 DC 158 Crevedia (DN 1A) - Dârza - Mănăstirea - Samurcaşi 187 DC 159 Butimanu (DN 1A) - Niculeşti (DJ 101B) 188 DC 160 Ciocăneşti (DJ 701B) - Creţu - Vizureşti

- Feroviare Calea ferată de pe teritoriul judeţului Dâmboviţa are o lungime totală de 179 km . Densitatea reţelei de cale ferată este de 4,2 km la 100 km², situându-se sub media naţională

de 4,8 km la 100 de km². Judeţul nostru este deservit de magistrala feroviară Bucureşti – Titu – Găeşti – Piteşti. Din această linie ferată se ramifică de la Titu spre nord o altă linie care ajunge la Pietroşiţa (punct terminus), care pune oraşul Tîrgovişte în legătură cu capitala ţării şi cu localităţile din nordul judeţului, spre Ploieşti.

Aceste căi de comunicaţii stabilesc legături între oraşul Târgovişte şi celelalte centre economice ale judeţului, căt şi legături în afara judeţului.

COD JUDET MAGISTRALĂ LINIE FERATĂ -

COD Km INTRARE

JUDEŢ

Km IEŞIRE JUDEŢ

DB 901 1 21 78+700 DB 904 1 0 67 DB 302 1 47 20 DB 303 1 0 15 Judeţul Dâmboviţa - semnal prevestitor St. Ciocăneşti km 21+ 00; St. Pătroia – pasaj nivel

km. 78+700; Firul I Ciocăneşti – Pătroaia – şina tip 65; Firul II Pătroaia – Ciocăneşti – şină tip 60; Secţia Titu – Pietroşiţa – şina tip 49; Staţiile Zalhanaua – Târgovişte Nord – şină tip 49;

Liniile industriale: Deschise .Staţiile: Găeşti (S.C. Arctic S.A., Mirom (Utchim); Titu (S.C. Elsid S.A., SIRV); I.L. Caragiale (Mina – Filipeşti de Pădure); Fieni (S.C. Carpatcement Holding S.A., S.C. Azbo );

Page 43: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 43 of 122

Doiceşti (Uzina electrică); Vulcana Pandele (Soceram); Târgovişte Sud (S.C. Otelinox S.A., S.C. Mechell S.A., S.C. Erdemir

S.A., PECO, S.C. Romlux S.A.)

- Aeriene Teritoriul judeţului Dâmboviţa este survolat pe toată suprafaţa de traficul aerian ce face

legătura între capitală şi oraşele reprezentative din vestul ţării, precum şi între capitală şi oraşele situate în vestul Europei, putându-se concluziona faptul că traficul în spaţiul aerian al judeţului Dâmboviţa este unul aglomerat.

De asemenea judeţul poate fi tranzitat, conform normelor în domeniu de aeronave militare si civile altele decît cele ale companiei naţionale de transport aerian.

Poziţia judeţului, formele de relief si dezvoltarea din ultima perioadă asigură premise pentru dezvoltarea căilor de transport aeriene în judeţ.

- Reţele de conducte magistrale Retea magistrala de produse petroliere: Conductă ţiţei Dn 6" Moreni – Băicoi; conductă ţiţei

Dn 6" Moreni – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 6" Moreni – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 6" Moreni – Ploieşti; conductă ţiţei 10 ¾" Cartojani – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 12 ¾" Cârtojani – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 14" Cartojani – Ploieşti; conductă ţiţei Dn 14" Călăreţi – Piteşti; conductă ţiţei Dn 20" Călăreţi – Piteşti; conductă ţiţei Dn 8 5/8" Saru – Silişte; conductă ţiţei 2x Dn 10 ¾" Ţicleni – Ploieşti; conductă gazolină Dn 6 5/8" Ţicleni – Ploieşti; magistrala PETROTRANS (COMPET) benzină Ø 168 mm, motorină Ø 140 mm; conductă gazolină Dn 3 ½" Gorgoteni – Moreni.

Retea magistrală gaze: Răzvad – Brăteşti – Băneşti; Brăteşti – Racoviţa – Zalhana; Brăteşti – Cornăţelu – Meri – Butimanu; Cătunu – Podu Rizii – Răcari – Gulia; Cătunu – Burduca – Cojocaru – Găeşti; Cătunu – Titu; Răzvad – Ghirdoveni – jud. Prahova; Pitaru – Costeşti; Magistrală – Răcari;

Linii electrice, reţea 110 kv: Doiceşti – termocentrală; CHE Dobreşti şi Moroeni. Staţii 110kv: Lespezi, Fieni, Pucioasa, Aninoasa, Gura – Ocniţei, Titu, Găeşti, Potlogi,

Butimanu, Pătroaia, Teiş. Dragomireşti, Valea Voievozilor, Dumbrava, Mavrodin. Staţii de 110 kv care nu aparţin S.D.R.E.: C.H.E. Dobreşti, C.H.E Moroeni, Doiceşti,

Târgovişte, Mija şi I.E.S. Titu.

Sucursala lungime linii 110 kV (circuit) lungime linii m.t. (circuit) LEA LES LEA LES km km km km

Târgovişte 621,64 1,78 1976,63 283,33 2.7. Dezvoltare economică - Zone industrializate / ramuri În judeţul Dâmboviţa sunt operaţionali aproximativ 14.500 agenţi economici,

reprezentând circa 27% din numărul unităţilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. 2,7% din totalul unitatilor din România. În ceea ce priveşte distribuţia întreprinderilor pe clase de mărime, în judeţul Dâmboviţa, sunt predominante microîntreprinderile (0-9 salariaţi), deţinând o pondere de 89,2% (5177 micro-întreprinderi) din numărul total al unităţilor active. Întreprinderile mici si mijlocii reprezintă 8,36%, (485), iar cele mari (peste 250 de

Page 44: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 44 of 122

salariaţi) doar 0,43% (250). Cele mai multe unităţi economice din judeţul Dâmboviţa activează în sectorul comerţului cu ridicata si cu amănuntul, repararea si întreţinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice (45,6%), în sectorul tranzacţiilor imobiliare, închirieri si activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (13,7%) si în industria prelucrătoare (13,1%).

Economia judeţului Dâmboviţa se structurează în mod special pe sectoarele: industrie, agricultură, transporturi, comerţ, turism.

Industria este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad ridicat de diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (40%), industria de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse din minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria textilă şi de confecţii,industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei, gaze naturale,cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.

Judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi hidro(Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa).

Câteva unităţi economice importante la nivel naţional, prezente în oraşul reşedinţă de judeţ – municipiul Târgovişte, asigura dezvoltarea in continuare a industriei. Astfel: Romlux SA - producător de surse de iluminat si accesorii; Vicas SA - producător de lacuri şi vopsele; Combinatul de Oteluri Speciale - care este cel mai mare producător de oţeluri din România, pentru rulmenţi si scule si pentru industria electrotehnica; W.T.S. fostul Saro SA - fabrica strunguri de diferite tipuri, fiind singurul producător din tara de strunguri automate,precum si alte maşini unelte speciale pentru industria surselor de lumina; Upet SA fondat in1872 a dobândit experienţă in ultimii 40 de ani in studiul, proiectarea si fabricarea de utilaj petrolier si de robinete de uz industrial. Sectorul micii industrii este reprezentat de numeroase societăţi având ca profil confecţii, mobilier, produse chimice, construcţii, industria lemnului, industria alimentara. Partea de nord a Regiunii Sud Muntenia,din care face parte si judeţul Dâmboviţa, alături de Argeş si Prahova se caracterizează printr-un grad ridicat de industrializare. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate de declinul unităţilor industriale, care a generat o rată ridicată a şomajului. Închiderea unor unităţi industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme economice şi sociale, în special în zonele urbane monoindustriale.

Industria din judeţul Dâmboviţa a intrat într-un amplu proces de retehnologizare si modernizare, pe fondul unui management privat care îşi pune amprenta asupra calităţii produselor, competitivităţii si îndeplinirii cerinţelor de ecologizare a mediului. De asemenea si industria alimentară s-a dezvoltat in ultimii ani in toate zonele judeţului, pe fondul existentei unei cantităţi mari de materii prime. Pe teritoriul judeţului îşi desfăşoară activitatea un număr important de unităţi de prelucrare a cărnii, laptelui si de vinificaţie prin implementarea unor proiecte cu finanţare prin programul SAPARD, cu tehnologii la standarde europene.

Un exemplu elocvent al modernizării şi evoluţiei industriei judeţului Dâmboviţa îl constituie investiţiile companiei RENAULT, in judeţ, mai exact in oraşul TITU, unde sunt în curs de finalizare lucrările la cel mai mare centru de testări autovehicule din sud-estul Europei.

De asemenea, în localitatea Dărmăneşti un furnizor de echipamente electronice chinez va deschide o fabrică, cea mai mare de acest gen din Europa, cu peste 2000 de angajaţi.

Page 45: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 45 of 122

Industria prelucrătoare prezintă ponderea în producţia industrială (80 %): - industria metalurgică (Mechell S.A., OTELINOX S.A., Erdemir S.A, ELSID Titu); - industria de maşini şi echipamente (S.C. Automecanica S.A., S.C. Arctic S.A., S.C. Steaua

Electrică S.A., S.C. Romlux S.A. etc.); - fabricarea materialelor de construcţie (S.C. Carpatcement Holding S.A., S.C.

Wienerberger, S.C. Soceram Doiceşti); - industrie chimică (S.C. Vicas S.A, S.C. Nubiola S.A..); - industria textilă şi de confecţii ( S.C. Como S.A. Moreni, S.C. Trainica S.A, Bucegi S.A.).

- industria chimică: S.C. "VICTORIA"S.A. Târgovişte; "NUBIOLA" Doiceşti; - industria textilă în oraşele Pucioasa şi Moreni; - industria alimentară.

- Depozite. Pe teritoriul Judeţului Dâmboviţa sunt amplasate depozite de rezerve ale statului

la ANRS Adânca (cereale) şi ANRS Buciumeni (produse petroliere). De asemenea în localităţile Târgovişte, Găeşti, Titu şi Moreni sunt amplasate depozite de produse petroliere. În localitatea Butimanu este amenajat depozitul subteran de gaze naturale, silozuri de cereale se găsesc in localităţile Târgovişte, Găeşti, Titu (Fusea), Răcari şi Ciocăneşti; depozit de tutun în localităţile Titu şi Găeşti, depozite de materiale de construcţii, instalaţii sanitare.

Unul dintre operatorii economici cu un grad ridicat de pericol îl reprezintă S.C. BRIGEXIM IND S.R.L., situat pe teritoriul Comunei Butimanu, pe DN 1 A, care are ca obiect de activitate comercializarea materiilor prime pentru industria chimică. Societatea depozitează atât produse chimice solide cât şi lichide în spaţii special amenajate şi dotate cu sisteme şi mijloace menite să sporească siguranţa în manipularea acestora, fapt care însă nu elimină în totalitate posibilitatea producerii unor accidente cu posibile urmări grave. Parcul de depozitare a solvenţilor chimici este format din 3 module a câte 8, 6 şi respectiv 9 rezervoare, de capacităţi diferite, pentru depozitarea toluenului, xilenului, white spirt, acetonă glicerină, diferite tipuri de alcool şi acetaţi. Menţionăm că fiecare modul de rezervoare este prevăzut cu cuve de retenţie de mare capacitate, pompe de transvazare automată în caz de avarie la oricare dintre rezervoare, şi mijloace de stins incendii de mare capacitate.

În municipiul Târgovişte funcţionează Centrul Comercial PAVCOM, supermarketurile XXL, Kaufland, Interex, Plus, Carrefour, Muntenia şi Mondial., care depozitează cantităţi mari de mărfuri.

Iazurile de decantare, haldele de steril, batalele de stocare produse chimice din obiective

dispuse pe raza administrativ teritorială a judeţului Dâmboviţa

Judeţul Localitatea Iazul de decantare, halda de

steril, batalul de stocare produse chimice

Operatorul economic/

deţinătorul

Tipul de substanţe existente şi

catitatea (to)

Suprafaţa maximă posibil a fi

contaminată (km.p.)

Dâm

bovi

ţa

Butimanu Nu este cazul Bridgexim Ind.

SRL Acetonă - 23 tone; Monoetilen glicol – 24 tone

0,4

Doiceşti Depozit de zgură şi cenuşă nr.6 SE Doiceşti Zgură şi cenuşă de termocentrală

0,01

Târgovişte

Depozit pentru stocarea deşeurilor nepericuloase rezultate de la neutralizarea soluţiilor de decapare cu acord de mediu nr. 1572/25.05.07.

SC ERDEMIR România SRL

Turte de slam uscate – perioada feb. 2007 – oct. 2010 8151 tone

-

Potlogi Decantor de slam

SC OMV Petrom SA Zona de Producţie 5 Moesia Nord

Slam petrolier – 270 tone – în stare

solidă N.e.c.

Page 46: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 46 of 122

Depozite deşeuri periculoase

Nr. crt

DENUMIREA OPERATORULUI

ECONOMIC PROFIL ADRESA AMPLASARE

COMPOZIŢIE CANTITATEA

ANUALĂ (tone)

STOCATĂ (tone)

1. CN Romarm – Automecanica Moreni

Fabricare armament si

munitie

Moreni, str. Teis, nr 16

Moreni, str. Teis, nr. 16

Slamul contine compusi ai cromului,

cuprului, zincului, cadmiului, cianura

0 320

2. CN Romarm – Uzina Mecanica Mija

Fabricare armament si

munitie I.L. Caragiale

IL Caragiale – Pltforma

industriala Mija

Slamul contine compusi ai cromului, nichelului, cuprului, zincului, cadmiului

1 85,2

3. SC Romlux SA Targoviste

Fabricare lampi electrice si

echipamente de iluminat

Targoviste, Calea

Campulung, nr. 121

Targoviste Amestec acizi 2 5,6

4. SC Steaua Electrica S.A. Fieni

Fabricare becuri si echipamente de

iluminat

Fieni, str. Garii, nr.1

Slam galvanic 1 6,52 Amestec acizi 4,9 7,8

Cioburi sticla plumb 5,24 212

5. SC Arctic SA Gaesti Fabricare aparate electrocasnice

Gaesti, str 13 Decembrie, nr.

210

Gaesti, srt. 13 Decembrie, nr.210

Slamul contine metale alcaline; litiu, sodiu 0 241

6. SC Vicas SA Targoviste Fabricare lacuri si vopsele

Targoviste, Sos. Gaesti, nr.

10

Targoviste, str. Laminorului, nr.

16 Rasina, toluen 0,33 0,99

7. SC Mechel SA Targoviste Productie de laminate

Targoviste, sos. Gaesti, nr.

9-11

Targoviste, sos. Gaesti, nr. 9-11

Contine hidrocarburi 24,5 6,1

slam 200 200

8. SC Mondotrans SA Targoviste Transport calatori Targoviste, str.

Eroilor, nr.1 Targoviste, str.

Eroilor, nr.1 Contine hidrocarburi 5 13,2

9. SC Rovadis SRL Cranguri Fabricare coloranti Com. Cranguri Com. Cranguri Anhidrida cromica 0 aprox. 4500

10. SC Azbocim SA Fieni Fabricare a

produselor din azbociment

Fieni, str. Industriilor, nr.

18 Fieni Slam cu continut de

azbest 0 132

11. SC Creias SA Crevedia Agricol Crevedia Crevedia Pesticide 0 1,06

12. SNP Petrom SA – Sucursala Videle; Sectia Titu Extractie titei Titu Potlogi titei 15 465

13. SNP PETROM SA - Sucursala Targoviste Extractie titei

Com. Aninoasa,

Aleea Sinaia, nr. 6

Teis titei

1318 12400

Ochiuri titei Moreni titei Moreni titei Bucsani titei Moreni titei Cobia titei Saru titei

Depozitele ce conţin materiale inflamabile – judeţul Dâmboviţa Nr. crt

Numele şi adresa

societăţii Adresa depozitului

Domeniul de

activitate

Produse chimice Cantitate Anvelope Cantitate Material

lemnos Cantitate

(mc)

1

S.C.Tudimex S.R.L Str.Principală, com.Braniştea, jud.Dâmboviţa

Str.Principală, com.Braniştea, jud.Dâmboviţa

Comerţ x 150 l x 95

2

S.C.Crisglas S.R.L. Str.Eroilor, nr. 255, com.Conţeşti,

Str.Eroilor, nr. 255, com.Conţeşti, sat Bălteni, jud.Dâmboviţa Comerţ x 50

Page 47: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 47 of 122

Nr. crt

Numele şi adresa

societăţii Adresa depozitului

Domeniul de

activitate

Produse chimice Cantitate Anvelope Cantitate Material

lemnos Cantitate

(mc)

sat Bălteni, jud.Dâmboviţa

3

S & L Trust Construct S.R.L Str.Laurenţiu Claudian, nr.27, S 1, Bucureşti

Com.Crevedia, şoseaua Bucureşti-Târgovişte, jud.Dâmboviţa

Comerţ x 400 l x 3500

4

S.C.Aliana SRL Com.Crevedia, şoseaua Bucureşti-Târgovişte, km.23, jud.Dâmboviţa

Com.Crevedia, şoseaua Bucureşti-Târgovişte, km.23,jud.Dâmboviţa

Comerţ vopsele

alchidice şi lacuri

70 l x 50

5

S.C.Comat Com.SRL Str.Aleea Tineretului, nr.5, bl.7, sc.A, ap.1, oraş Buftea, jud.Ilfov

Com.Crevedia, şoseaua Bucureşti-Târgovişte, km.23, nr. 689 A, jud.Dâmboviţa

Comerţ vopsele

alchidice şi lacuri

200 l x 150

6

S.C.Alprod 93 SRL Calea Şotânga, nr.30, com.Doiceşti, jud.Dâmboviţa

Com.Crevedia, şoseaua Bucureşti-Târgovişte, nr. 225, jud.Dâmboviţa

Comerţ x 167

7

S.C. Ro Deco S.R.L. Târgovişte, Str. Cooperaţiei nr.5

Târgovişte, Str. Cooperaţiei nr.5 Comerţ x

cca. 300 buc. de aprox. 1000

kg

8

BEDA S.R.L. TÂRGOVIŞTE Şoseaua Găeşti – Complex Big - Târgovişte, Dâmboviţa

Şoseaua Găeşti – Complex Big - Târgovişte, Dâmboviţa

Comerţ şi service auto x 450

9 ANRS Buciumeni com. Buciumeni

com. Buciumeni Depozitare

10

S.C. Durlă Service S.R.L. Târgovişte, str. Calea Ialomitei, nr.179

Târgovişte, str. Calea Ialomitei, nr.180

Depozitare şi service auto

x cca. 2000 buc.

- aprox.10000kg

11

S.C.Vasirom Forest S.R.L. Com. Corbii Mari, sat Ungureni, jud.Dâmboviţa

Str.Aleea Terra f.n.,oraş Titu, jud.Dâmboviţa

Prelucrare primară şi depozitare lemn

x 3855

12

S.C. Vascony S.R.L. com. Ulmi (incinta Sagricom)

com. Ulmi (incinta Sagricom)

Prelucrare primară şi depozitare lemn

13

Unimarket S.R.L. Târgovişte, str. Tudor Vladimirescu, nr. 76

com. Dobra

Prelucrare primară şi depozitare lemn

x 250

Page 48: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 48 of 122

Nr. crt

Numele şi adresa

societăţii Adresa depozitului

Domeniul de

activitate

Produse chimice Cantitate Anvelope Cantitate Material

lemnos Cantitate

(mc)

14

Compania Naţională Romarm S.C. Uzina Mecanică Mija S.A. Comuna I.L. Caragiale, DN 72, KM. 33+145

Comuna I.L. Caragiale, DN 72, KM. 33+146 Producţie

15

S.C. Carpatcement Holding S.A. Fieni, str. Aurel Rainu, nr. 34

Fabrica Fieni Fieni, str. Aurel Rainu, nr. 35

Producţie x cca. 3000000 kg

16 SC Mechel SA Târgovişte, şos. Găeşti, nr. 9-11

Târgovişte, şos. Găeşti, nr. 9-12 Producţie

17

SC Oţel Inox SA Târgovişte, şos. Găeşti, nr. 16

Târgovişte, şos. Găeşti, nr. 16 Producţie

18

S.C. Erdemir S.R.L Târgovişte, şos. Găeşti, nr. 18

Târgovişte, şos. Găeşti, nr. 18 Producţie

19

S.C. Recifuel S.R.L. Bucureşti, şos. Bucureşti Ploieşti, nr. 1A, Bucharest Business Park, clădirea C2, etj. 2, cam. 24

Fieni, str. Industriilor, nr 34-37 Producţie

20

SC RONDO CARTON SRL Apahida, jud. Cluj

Târgovişte, str. Laminorului, UTR nr 33

Producţie ambalaje

21

SC Dentaş România SRL Crevedia, Jud. Dâmboviţa

Crevedia, Jud. Dâmboviţa

Producţie ambalaje ouă

22

S.C. Eros Prod. Invest SRL Str.Moţoc, nr.36, oraş Buftea, jud.Ilfov

Com.Crevedia,str.Calea Dârzei, nr.235, jud.Dâmboviţa

Producţie articole de încălţăminte

23

S.C.G & M Group Import Export SRL B-dul Nicolae Titulescu, Bucureşti

Com.Crevedia, şoseaua Bucureşti-Târgovişte nr.700 A, jud.Dâmboviţa

Producţie furaje

24

Lorena S.R.L Aleea Mănăstirii, nr.193, com.Răzvad, sat Valea Voievozilor, jud.Dâmboviţa

Com.Conţeşti, sat Bălteni, jud.Dâmboviţa

Reciclare deşeuri nonmetalice

Page 49: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 49 of 122

Nr. crt

Numele şi adresa

societăţii Adresa depozitului

Domeniul de

activitate

Produse chimice Cantitate Anvelope Cantitate Material

lemnos Cantitate

(mc)

25

S.C. Marez Trade SRL Com.Ciocăneşti, jud.Dâmboviţa

Com.Ciocăneşti, jud.Dâmboviţa

Reciclare deşeuri nonmetalice

26

S.C. MF Plast Serv. S.R.L. Ulmi Comuna Ulmi, DCL 429 (intrare Dimoiu)

Comuna Ulmi, DCL 429 (intrare Dimoiu)

Reciclare deşeuri nonmetalice

Staţiile Peco la nivelul judeţului Dâmboviţa

Nr. Crt. DENUMIRE STAŢIE ADRESA OBSERVAŢII

1 SC AGIP ROMÂNIA SRL prin SC QUANT SOFT SRL TÂRGOVIŞTE

Târgovişte, b-dul Unirii

2 SC ANGHELESCU BRAZI OIL SRL com IL Caragiale, sat Mija, Nu funcţionează

3 SC ANGHELESCU BRAZI OIL SRL com IL Caragiale, sat Ghirdoveni, Nu funcţionează

4 SC Claudia SRL Târgovişte 5 SC Lukoil România SRL st Aninoasa com. Aninoasa, DN 71 6 SC DACMA SRL com Lunguleţu 7 SC DACMA SRL com. Buciumeni, DN 71 8 SC DAY M&D 74 SRL com. Băleni 9 SC DIANA SRL Târgovişte, str. Petru Cercel Nu

funcţionează 10 SC DIEN COM SRL Titu, sat Sălcuţa 11 SC ENESCU SRL com Dragodana, DN 7 12 SC ENI România SRL Agip România Corbii Mari 13 SC FĂURAR SRL com. Băleni Transportabilă 14 SC FOGEL AND GAS ENERGY SRL Fieni, str. Aurel Rainu 15 SC FOIA SRL com. Gura Foii 16 SC GRICOM SRL BRĂNEŞTI Pucioasa, str. Trandafirilor, nr. 166 17 SC HELENE SRL Titu 18 SC HELENE SRL com Sălcioara, sat Cuza Vodă 19 SC Line Trans SRL Produleşti 20 SC LIBERTATEA SRL BRĂNEŞTI Târgovişte, str. Eroilor 21 SC LUKOIL ROMANIA SRL

statia Aninoasa DN 71, km 53 + 800, com Aninoasa

22 SC LUKOIL ROMANIA SRL statia Bungetu

DN 71, sat Bungetu, com Văcăreşti

23 SC LUKOIL ROMANIA SRL statia Dărmăneşti

DN 72, km 60+900, com Dărmăneşti

24 SC LUKOIL ROMANIA SRL statia nr 1

Târgovişte, str IC Brătianu, nr. 13B

25 SC LUKOIL ROMANIA SRL statia nr 2

Târgovişte, str. Petru Cercel, nr. 31

26 SC LUKOIL ROMANIA SRL statia nr 3

Târgovişte, sos Găeşti

27 SC LUKOIL ROMANIA SRL statia nr 4

Târgovişte, str. Gimnaziului, nr. 21

28 SC LUKOIL ROMANIA SRL statia Tărtăşeşti

com. Tărtăşeşti, sat Gulia

29 SC MACROMET SRL Răcari 30 SC MACROMET SRL com Voineşti 31 SC MOL ROMÂNIA PETROLEUM PRODUCTS SRL

prin Târgovişte, str. Mihai Bravu, nr. 1

Page 50: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 50 of 122

Nr. Crt. DENUMIRE STAŢIE ADRESA OBSERVAŢII

SC EUROPIPE 2004 SRL PITEŞTI 32 SC NIMB SRL Târgovişte, str. Câmpulung Nu

funcţionează 33 SC OLAROM SRL com. Dărmăneşti DN 72 34 SC OTI SRL BUCUREŞTI com. Tătărani, sat Gheboieni 35 SC PACIFIK GRUP SRL com. Crânguri, sat Băduleşti 36 SC PETROLDI SRL com. Voineşti 37 SC PETROM SA staţia PECO nr 1 com. Răzvad 38 SC PETROM SA staţia PECO nr 10 com. Corneşti, sat. Bujoreanca 39 SC PETROM SA staţia PECO nr 11 com. Tărtăşeşti, sat. Bâldana 40 SC PETROM SA staţia PECO nr 12 Târgovişte, şos. Găeşti, nr. 1 41 SC PETROM SA staţia PECO nr 13 Moreni, str. AI Cuza 42 SC PETROM SA staţia PECO nr 14 com. Crevedia 43 SC PETROM SA staţia PECO nr 15 com. Voineşti 44 SC PETROM SA staţia PECO nr 16 Fieni, str. Republicii Transportabilă 45 SC PETROM SA staţia PECO nr 2 Târgovişte, str. Calea Bucureşti,

nr. 585

46 SC PETROM SA staţia PECO nr 3 Moreni, str. Republicii, nr. 52 47 SC PETROM SA staţia PECO nr 3 Pucioasa, str. Fântânelelor, nr. 29 48 SC PETROM SA staţia PECO nr 5 Târgovişte, str. Calea Domnească,

nr. 97

49 SC PETROM SA staţia PECO nr 7 Găeşti, str. Nicolae Titulescu 50 SC PETROM SA staţia PECO nr 8 Găeşti. Str. Acd. Şerban

Cioculescu, nr. 59

Transportabilă

51 SC PETROM SA staţia PECO nr 9 Titu, str. Gării, nr. 58 52 SC PETROTEL UŢĂ SRL com Dărmăneşti DN 72 53 SC PETROTEL UŢĂ SRL com Ulmi, sat. Nisipuri 54 SC RADIPAN SRL Târgovişte, DJ 711 55 SC RODIV SRL GĂEŞTI Găeşti, str. Şerban Cioculescu 56 SC Rombeer Crângaşu Doiceşti 57 SC Rombeer Crângaşu Dragodana 58 59 SC Rompetrol Downstream SRL st 1 XXL Târgovişte, str. Arsenalului 60 SC Rompetrol Downstream SRL 61 SC SUPERFAST SRL BUCUREŞTI

punct de lucru Bâldana com Tărtăşeşti, sat Bâldana

62 SC Superfast SRL BUCUREŞTI pl Aninoasa com.Aninoasa

- Exploatări petroliere/miniere: Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune, agregate

minerale pentru construcţii. De asemenea , judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe cărbuni (la S.C. Electrica Doiceşti) şi hidro, în complexul de microhidrocentrale de la Doiceşti, Scropoasa, Dobreşti, Moroeni, Pucioasa, Brăneşti, Bunget, Brăteşti, Adunaţi , Ilfoveni şi Văcăreşti.

Pe raza judeţului Dâmboviţa se află mai multe zone de extragere a ţiţeiului, concentrări de sonde în acest sens existând în următoarele puncte: Parcul Petrolier Moreni, zona Dragomireşti, Parcul Petrolier Valea Mare, Schela Petrolieră Târgovişte, Schela Petrolieră Titu dispuse pe patru aliniamente principale: intern, cu structuri faliate şi deversate spre S: Colibaşi (Iedera) - Ochiuri – Ocniţa - Valea Roşca - Aninoasa – Sotânga – Boţeşti ( jud Argeş); central-nordic, cu numeroase cute diapire : Moreni – Răzvad –Teiş; central-sudic, cu structuri brahianticlinate şi diapirism incipient : Mărginenii de Sus – Bucşani; extern, respectiv contactul dintre marginea sudică a avanfosei cu Platforma Moesica: Corbii Mari - Glavacioc (Jud.Argeş).

Exploatări miniere: Cariera de piatră Lespezi.

Page 51: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 51 of 122

În localitatea Şotânga există o mină de cărbuni (exploatare de suprafaţă) care în momentul de faţă este în conservare.

- Agricultura. Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura vegetală şi

creşterea animalelor. - Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 61,% iar 29,8% păduri şi terenuri

cu vegetaţie forestieră. - Din totalul suprafeţei agricole 70,1% sunt terenuri arabile,17,7% păşuni, 8,2% fâneţe,

4,0% livezi şi vii. - În domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deţine cultura cerealelor, cartofilor şi

legumelor. În judeţul Dâmboviţa îşi desfăşoară activitatea 3 staţiuni de cercetare ştiinţifică în

domeniile pomicultură, piscicultură şi creşterea ovinelor.

hectare Judeţul Dâmboviţa 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Suprafaţa cultivată - total 17053 17272 16632 14281 16343 156088 158910 158559 154626 Cereale pentru boabe 118061 116821 111451 111156 118223 111906 113011 109283 107426

din care: Grâu şi secară 40602 37834 28834 34742 43714 28682 30841 31780 31431 Orz şi orzoaică 6121 7702 5008 4834 7463 6989 6448 4934 7170 Porumb-boabe 64932 66102 71632 66405 59873 68404 66923 65226 60713

Cartofi 9519 9931 9325 9005 9172 8915 11168 9405 10059 Sfeclă de zahăr 66 107 1140 1 - - - - 5 Plante uleioase 10348 9891 8463 7142 8292 6145 5394 8081 7335

din care: Floarea soarelui 8612 8052 7877 6393 7548 5458 3740 5815 4910 Legume 7958 8088 8427 11446 11724 13178 14150 15081 14366

Suprafaţa împădurită ocupă 116000 ha, reprezentând 26 % din suprafaţa judeţului. Judeţul

Dâmboviţa are un număr de 11 ocoale silvice, după cum urmează: Ocolul Silvic Bucşani (8175 ha), Ocolul Silvic Găeşti (7380 ha), Ocolul Silvic Valea Mare (9997 ha), Ocolul Silvic Pucioasa (15755 ha), Ocolul Silvic Răcari (6401 ha), Ocolul Silvic Târgovişte (13510 ha), Ocolul Silvic Sturzeni (11754 ha), Ocolul Silvic Moreni (10530 ha), Ocolul Silvic Ialomicioara (5900 ha) – privat, Ocolul Silvic Loviştea (2000 ha) – privat, Ocolul Silvic Pădurile Făgăraşului (1100 ha) – privat.

Creşterea animalelor: La nivelul judeţului există mai multe ferme în care se cresc animale, după cum urmează: - porcine: S.C. Branis Agro SRL Branistea, S.C. Arc Prod SRL Salcuta, SC Producţie

animală Potlogi S.R.L. – sat Pitaru (ferma Pitaru), SC Pamnic Com SRL; - bovine: SC Tonico S.R.L. Ferma Negraşi, SC Terra Titu SA – Ferma Salcuta, Centrul de

reeducare Găeşti, S.C. Chicheanu Com Imp. SRL Bucureşti – Fer.Tărtăşeşti, SC Ecoprot Impex SRL – Ferma Crevedia, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet, SC Bredo Invest S.R.L.– Ferma Conţeşti;

- ovine: S.C.P. C.O. Bilciureşti, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet; - păsări: SC Avicola SA Tartasesti, SC Avicola SA Crevedia, SC Avicola SA Gaeşti, SC

Avicola SA Bucureşti – Ferma Butimanu. În aceste unităţi este crescut un număr aproximativ de 1,2 milioane capete animale. La nivelul gospodăriilor cetăţeneşti sunt crescute animale, individual sau în micro-ferme

gospodăreşti, după cum urmează: - bovine: 51071 capete;

Page 52: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 52 of 122

- ovine: 58806 capete; - porcine: 86950 capete; - cabaline: 18815 capete; - păsări: 1.094.390 capete. - Sectorul serviciilor Serviciul de telecomunicaţii În judeţul Dâmboviţa sectorul telecomunicaţiilor este foarte dezvoltat Fiind o parte

importanta a infrastructurii naţionale acesta a evoluat continuu, abordând în funcţie de necesităţi atât soluţii calitative cât si cantitative. În judeţul Dâmboviţa, numărul abonaţilor telefonici depăşeşte 144.300. În toate localităţile urbane şi în reşedinţele de comuna din judeţul Dâmboviţa, sunt instalate, de către principalul operator de telefonie fixa, centrale telefonice digitale. Reţelele locale si interurbane sunt noi si funcţionează la parametrii proiectaţi. Judeţul este racordat prin magistrale de fibra optica la reţeaua interurbana si internaţională. În felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonaţii sa comunice la nivel naţional si internaţional. Începând din anul 2006 operatorul Romtelecom S.A asigura televiziune digitala totala si serviciul bazat pe tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) care oferă acces de banda larga la Internet. Una dintre marile companii care asigura, începând cu anul 2006, servicii de televiziune digitala si analogica, telefonie si internet prin cablu precum si televiziune digitala prin satelit este UPC, mai nou pe piaţă intrând şi companiile RCS-RDS, Nextgen ş.a.

Companiile de telefonie mobila au simţit posibilitatea pătrunderii pe piaţă aşa ca au creat servicii variate. Întreaga arie dâmboviţeană este acoperită de operatori precum:VODAFONE,ORANGE,COSMOTE si de asemenea RCS&RDS, oferă servicii de telefonie fixa naţionala si internaţională, internet si date si televiziune, toate bazate pe infrastructuri de fibra optica si sisteme digitale performante.

Serviciul de radio si televiziune Un alt serviciu important care le este oferit dâmboviţenilor este cel de radio si televiziune.

In judeţ sunt 15 staţii de radioemisie si 12 staţii de televiziune. Numărul abonamentelor la radio depăşeşte 133659, iar la televiziune 136337. Numărul abonamentelor ce revin la 1.000 locuitori: la radio, 240abonamente/1000 locuitori si la televiziune, 247 abonamente/1000 locuitori.

Serviciul privind activitatea poştală si sistemul bancar Activitatea poştala se desfăşoară într-o structura care permite funcţionarea la standarde

optime de eficienta pe întreg teritoriul judeţului, prin cele 138 oficii poştale informatizate din care: 54 oficii poştale, 4 oficii poştale rurale mecanizate, 32 ghişee, 84 agenţii si 1 Punct Judeţean Prelucrare Curierat Rapid, oferind servicii tradiţionale (corespondenta si mesagerie interna si externa), servicii financiare, servicii de curierat rapid intern, curier electronic, filatelie, încasări si plăţi, servicii bancare si asigurări si alte servicii suplimentare pentru clienţi.

Serviciile bancare sunt reprezentate printr-un număr de 35 instituţii bancare cu peste 130 sucursale/agenţii, fiind o piaţă în continuă expansiune.

Comertul Datorita poziţiei geografice de care beneficiază judeţul Dâmboviţa şi în special municipiul

Târgovişte, comerţul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Astfel, pe lângă o reţea dezvoltată de magazine en-detail, si-au consolidat poziţia marile magazine comerciale:

- de tip hipermarket: Xxl, Metro Cash&Carry, Praktiker, Kaufland, Dedeman; - de tip supermarket: Interrex, Plus, Carrefour; - de tip mall: Merloni Center; Mondial.

Page 53: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 53 of 122

- Turismul constituie zona turistică de mare interes, datorită numeroaselor vestigii ale

trecutului istoric, a unor monumente de artă, cărora li se adaugă pitorescul văilor Ialomiţei şi Dâmboviţa, frumuseţea rezervaţiei complexe Peştera –Babele, Parcului Natural Bucegi (în sectorul dâmboviţean având o suprafaţă de 16.140,7 ha). Rezervaţiile naturale din Parcul Natural Bucegi sunt:

- rezervaţia naturală mixtă Peştera – Cocora (Valea Horobei – Cocora); - rezervaţia naturală botanică Poiana Crucii; - rezervaţia naturală Valea Horoaba (Poiana Horoaba); - rezervaţia naturală mixtă Orzea – Zănoaga; - rezervaţia naturală mixtă Zănoaga – Lucăcilă; - rezervaţia naturală mixtă Cheile Tătarului; - rezervaţia naturală mixtă (speologică, geomorfologică) Peştera Rătei; - rezervaţia naturală botanică Turbăria Lăptici; - rezervaţia naturală paleontologică Plaiul Hoţilor.

Ar mai fi de menţionat rezervaţia naturală mixtă (floristică , faunistică) Izvoarele de la Corbii Ciungi, rezervaţia naturală de narcise din Valea Neajlovului, şi rezervaţia de zimbrii Bucşani, staţiunea balneoclimaterică Pucioasa cu izvoare sulfuroase – clorosodice – sulfatate şi bicarbonate ce atrage numeroşi turişti la odihnă şi tratament, Vulcana Băi – izvoare sărate – iodurate – bromurate; Bezdead – izvor de apă sulfuroasă şi sărată (izvorul Valea Sărată); Vârfuri – izvoare mici ca debit, sulfuroase. O atracţie deosebită este Complexul inter-religios Vulcana Băi fiind reprezentat de cele trei lăcaşuri de cult Biserica Ortodoxă cu hramul Sfântului Ioan Botezătorul precum şi o sinagogă şi moschee.

Judeţul Dâmboviţa constituie o zonă turistică datorită vestigiilor trecutului istoric cum ar fi: Muzeul Curtea Domnească cu: Biserica de Curtea de sus, Turnul Chindiei, Biserica Românească de jos; Baia Domnească; Zona Ecleziastică; Biserica Sfânta Vineri, Casa zisă a Doamnei Bălaşa; Zona gospodărească; Gospodăriile domneşti; Zona fortificaţiilor militare; Muzeul regional de istorie, Muzeul tiparului şi al cărţii româneşti vechi, Muzeul scriitorilor târgovişteni, Casa atelier (Gheorghe Pătraşcu), Muzeul de istorie, Muzeul de artă; Muzeul Naţional al Poliţiei Române; Casa atelier Vasile Blandea, Casa memorială I.L. Caragiale din comuna Caragiale, precum şi muzee de artă cu tradiţii specifice zonelor din localităţile: Moroeni, Pietroşiţa, Pucioasa, Moţăieni, Bezdead, Malu cu Flori, Râul Alb, Răzvad, Pucheni şi Petreşti.

Complexele hoteliere: S.C. Valahia cu o capacitate de 216 locuri, S.C. Dâmboviţa cu o capacitate de 174 locuri, Hotel Peştera peste 150 locuri, Hotel Ceres - Pucioasa 210 locuri, Hotel Central - Moreni 78 locuri, precum şi pensiunile Padina, Moroeni, Runcu şi Taberele Şcolare (Vânătorul, Cerbul, Căprioara şi Mărgineanca) şi pensiunile private din zonele de deal şi din zonele montane constituie posibilităţile de cazare şi odihnă a populaţiei.

- Resursele naturale: Condiţiile diverse de sedimentare au condiţionat existenţa unor variate resurse de subsol,

cantonate cu precădere în zona subcarpatică, dintre care cele mai importante sunt zăcăminte de ţiţei şi gaze. Acestea se dispun pe patru aliniamente principale: intern, cu structuri faliate şi deversate spre S: Colibaşi (Iedera) - Ochiuri – Ocniţa - Valea Roşca - Aninoasa – Sotânga – Boţeşti ( jud. Argeş); central-nordic, cu numeroase cute diapire : Moreni – Răzvad –Teiş; central-sudic, cu structuri brahianticlinate şi diapirism incipient : Mărginenii de Sus – Bucşani; extern, respectiv contactul dintre marginea sudică a avanfosei cu Platforma Moesica: Corbii Mari - Glavacioc (Jud.Argeş).

Page 54: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 54 of 122

Rezerve importante de lignit sunt la Sotânga – Mărgineanca; zăcăminte nemetalifere de sulf la Pucioasa şi de gips la Pucioasa, Cucuteni - Fieni, Lăculeţe. Rocile utile şi materialele de construcţii, în cantităţi însemnate, sunt reprezentate prin: argile comune în arealele Crângurile, Doiceşti - Glodeni, Pucioasa, Sotânga; calcare la Lespezi – Dobreşti şi Valea Brăteiului; gresii la Buciumeni şi Moroeni; marne în rezerve calculate, mari, la Sima - Fieni, Pucheni - Moroeni, nisipuri şi pietrişuri.

Acestor resurse de subsol li se adaugă izvoarele minerale: sulfuroase - sodice, sulfatate şi bicarbonatate la Pucioasa; sărate -iodurate - bromurate la Vulcana şi sărate la Bezdead, Glodeni Lăculeţe, etc.

Varietatea mare a condiţiilor de relief şi litologie, asociate cu o etajeră altitudinală a climei şi vegetaţiei, a determinat dezvoltarea unui variat înveliş de soluri. În S în câmpia piemontană, apar soluri brun – roşcate şi chiar cernoziomuri argiloiluviale freatic umede (în SE), soluri pseudogleice podzolite, iar pe traseele joase soluri brune şi brune închise, adesea freatic umede, ca şi soluri aluviale. În Piemontul Cândeşti, dominate sub solurile brune podzolite frecvent pseudogleizate, solurile podzolice argiloiluviale şi solurile pseudogleice podzolite, inclusiv planosoluri, formate pe depozite fine argiloase.

În dealuri (Subcarpaţii Ialomiţei) cea mai mare răspândire o au solurile brune şi brune podzolite, pseudorendzinele, iar pe alocuri apar şi soluri bune acide (pe depozite uşoare).

În zona montană se etajează, de jos în sus, soluri brune acide, soluri brune podzolice şi podzoluri, de regulă scheletice şi cu profil relativ subţire. La solurile menţionate în regiunea de podiş şi dealuri piemontane se asociază faze erodate ale diferitelor soluri.

2.8. Infrastructuri locale

- Instituţii publice: Prefectura judeţului Dâmboviţa, Consiliul Judeţean, Consiliile municipale Târgovişte şi

Moreni, Consiliile locale orăşeneşti şi comunale, Inspectoratul Şcolar Dâmboviţa cu unităţile din subordine, Universitatea „Valahia”, Colegiul Economic „Ioan Ghica”, Colegiul Economic „Ienechiţă Văcărescu”, Colegiul Naţional „Constantin Carabela”, Colegiul Naţional „Constantin Cantacuzino” precum şi liceele teoretice, industriale, şcolile generale şi grădiniţe, Casele de cultură, Teatrul „Tony Bulandra”, Tribunalul Judeţean, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa, Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniul Judeţean Cultural, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Basarab I”, Inspectoratul Judeţean în Construcţii, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa, Direcţia Agricolă, Direcţia Sanitar Veterinară, etc.

Nr. Crt. DENUMIRE OBIECTIV DOMENIUL DE

ACTIVITATE SITUATIA

OBIECTIVULUI ADRESA

1 Casa de cultura Gaesti Cultura EXPLOATARE Gaesti, str.N Titulescu,tel. 713371

2 Biblioteca oraseneasca Gaesti Cultura EXPLOATARE Gaesti, str.Unirii FN, tel.713307

3 Spitalul Orasenesc Gaesti Sanatate EXPLOATARE Gaesti, str.13 Dec.nr.170 tel.

4 Policlinica Gaesti Sanatate EXPLOATARE Gaesti, str. 13 Dec. nr.170,tel.

Page 55: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 55 of 122

Nr. Crt. DENUMIRE OBIECTIV DOMENIUL DE

ACTIVITATE SITUATIA

OBIECTIVULUI ADRESA

5 Sanatoriul T.B.C. Moroieni sanatate EXPLOATARE Moroieni

6 Centrul de Ingrijire si Asistenta Pucioasa asistenta sociala EXPLOATARE

Pucioasa, str. Radu Cosmin, nr. 22

7 Spitalul Pucioasa sanatate EXPLOATARE Pucioasa, str. Republicii nr. 125

8 Dir.Jud. ptr Tineret Dambovita PRESTARI SERVICII

EXPLOATARE Targoviste, bd. Carol I nr. 64

9 Muzeul National al Politiei Romane - Targoviste cultural EXPLOATARE

Str. Calea Domneasca, nr. 187, Targoviste

10 Casa de Cultura a Sindicatelor Tgv cultural EXPLOATARE Targoviste, str. M. Viteazul, nr. 1

11 Sala Polivalenta sport EXPLOATARE Str. Unirii, nr. 2 Targoviste

12 Casa Municipala de Cultura I.Gh. Vasiliu cultural EXPLOATARE

Targoviste, C. Domneascu Nr. 208

13 Spitalul Municipal Targoviste sanatate EXPLOATARE Targoviste, I.C. Bratianu nr. 4

14 Muzeul Tiparului si al Cartii Vechi Romanesti Muzeul Scriitorilor Damboviteni

cultura EXPLOATARE str. Justitiei, nr. 7 Targoviste

15 Directia Judeteana Dambovita a Arhivelor Nationale arhiva EXPLOATARE

Targoviste, str. Pl. Direscu Stan nr. 6

16 Casa de Cultura Municipala I.Gh. Vasiliu cultura EXPLOATARE

Str. Calea Domneasca, nr. 208

17 Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca administrativ EXPLOATARE

Targoviste, str T. Vladimirescu,nr 1 a

18 Casa Judeteana de Pensii si Alte Drepturi Sociale administrativ EXPLOATARE

Targoviste, str T. Vladimirescu nr. 1 a

19 Directia de Sanatate Publica Dambovita sanatate EXPLOATARE

Targoviste, str Vladimirescu nr. 15-19

20 Directia de Administrare a Patrimoniului Public si Privat administrativ EXPLOATARE

Targoviste, str Revolutiei nr. 2 - 4

21 Registrul Auto Roman - Reprezentanta Dambovita prestari servicii EXPLOATARE

Targoviste, str. Unirii nr. 2

22 Directia de Munca, Solidaritate Sociala si Familie Dambovita administrativ EXPLOATARE

Targoviste, str T. Vladimirescu , nr. 1A

23 Spitalul Judeetan sanatate EXPLOATARE Targoviste ,str. Unirii nr. 48

24 Ocol Silvic Targoviste silvic EXPLOATARE Targoviste, str. Carol I nr. 68

25 Serviciul de Ambulanta Dambovita sanatate EXPLOATARE Targoviste, str Iancu Jianu nr. 78

26 Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica Gura Ocnitei asistenta sociala EXPLOATARE

Gura Ocnitei, str. Principala, nr. 45

27 Centrul de Recuperare si Neuromotorie Gura Ocnitei sanatate EXPLOATARE

Gura Ocnitei, str. Principala, nr. 18

28 Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie Dambovita sanatate EXPLOATARE

Targoviste, str. I.C. Bratianu nr. 1

Page 56: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 56 of 122

Nr. Crt. DENUMIRE OBIECTIV DOMENIUL DE

ACTIVITATE SITUATIA

OBIECTIVULUI ADRESA

29

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dambovita Complexul de Servicii Comunitare Casa Soarelui Targoviste

sanatate EXPLOATARE

Targoviste, Str. Vlad Tepes, nr. 6 A

30

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia copilului Dambovita Complex de Servicii Comunitare Gaesti

sanatate EXPLOATARE

Gaesti, str. Acad. Serban Cioculescu nr. 40

31 Palatul Copiilor cultura EXPLOATARE Targoviste, Calea Campulung, nr. 9

32 Spitalul Municipal Moreni sanatate EXPLOATARE Moreni, str. 22 Decembrie 1989 nr.8

33 Centrul de Recuperare si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap sanatate EXPLOATARE

Tuicani , Moreni, str Spitalului nr. 1

34 Centrul de Asistenta Medico Sociala Bucsani sanatate EXPLOATARE

Bucsani

35 Centrul de Asistenta Medico-Sociala Niculesti sanatate EXPLOATARE

Niculesti, sat Movila

36 DSVSA Dambovita sanatate EXPLOATARE Targoviste

37 Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara prestari servicii EXPLOATARE

Targoviste, str. I.C. Bratianu, nr. 27

38 Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dambovita

prestari servicii EXPLOATARE Targoviste, str. I.C. Visarion nr. 1

39 Teatrul Tony Bulandra cultura EXPLOATARE Targoviste, Carol I nr. 43

40 Sucursala de Distreibutie a Energiei Electrice productie EXPLOATARE

Targoviste, str. Calea Domneasca nr. 236

41 Teatrul pentru copii si tineret Mihai Popescu cultura EXPLOATARE

Targoviste, str. Calea Domneasca nr. 208

42 C.E.C. suc.Targoviste bancar EXPLOATARE Targoviste, str. Mircea cel Batran, bl. A3 parter

43 Centrul de Asistenta Medico-Sociala Bucsani sanatate EXPLOATARE

Bucsani

44 Caminul ptr persoane varstnice Stavropolia ingrijire EXPLOATARE

Uliesti, sat Stavropolia

45 Directia Silvica Targoviste silvic EXPLOATARE Valea Mare

46 Complexul National Muzeal "Curtea Domneasca" cultura EXPLOATARE

Targoviste, str. Justitiei, nr. 7

Reţeaua sanitară a judeţului Dâmboviţa este pregătită pentru a interveni operativ în

orice situaţie. Unităţile medicale sunt: Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte , Spitalul Municipal

Târgovişte, Spitalul Municipal Moreni, Spitalul Orăşenesc Găeşti, Spitalul Orăşenesc Pucioasa, Spitalul Orăşenesc Titu, Centrul de Recuperare Neuromotorie – Copii Gura Ocniţei, Sanatoriul TBC Moroieni, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Dâmboviţa, Centrul de sănătate Voineşti.

Page 57: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 57 of 122

Staţii de ambulanţă la nivelul judeţului: Târgovişte, Fieni, Moreni, Găeşti, Răcari, Titu, Voineşti, Bilciureşti + S.M.U.R.D. la Detaşamentul de Pompieri Titu, Detaşamentul de Pompieri Târgovişte, Detaşamentul de Pompieri Moreni, Detaşamentul de Pompieri Pucioasa, Detaşamentul de Pompieri Găeşti. Nr. crt.

Denumirea spitalului (adresa, nr. telefon) Specializare Capacitate de

spitalizare Observaţii

1 Spitalul Judeţean de Urgenţă

Târgovişte, str. Tudor Vladimirescu, nr.78

Spital general 974 + 15 însoţitori

Nu există posibilitatea de tratare a bolilor de

iradiere

2 Spitalul Municipal Târgovişte, str. I.C. Brătianu nr. 4 Spital general 280 + 5

însoţitori

Nu există posibilitatea de tratare a bolilor de

iradiere

3 Spitalul Orăşenesc Pucioasa, str. Republicii nr. 125 Spital general 310 + 10

însoţitori

Nu există posibilitatea de tratare a bolilor de

iradiere

4 Spitalul Municipal Moreni str. 22 Decembrie 1989 nr. 6 Spital general 195 + 10

însoţitori

Nu există posibilitatea de tratare a bolilor de

iradiere

5 Spitalul Orăşenesc Găeşti str. 13 Decembrie, nr. 170 Spital general 140 + 5

însoţitori

Nu există posibilitatea de tratare a bolilor de

iradiere

6 Spitalul Orăşenesc Titu, str. Nicolae Grigorescu

Funcţionează secţia U.P.U. 5

7 Centrul de Recuperare

Neuromotorie Copii , comuna Gura – Ocniţei

Spital recuperare 150 Nu există posibilitatea de

tratare a bolilor de iradiere

8 Sanatoriul TBC Moroeni, comuna Moroeni Monospecialitate 225

Nu există posibilitatea de tratare a bolilor de

iradiere

- Reţele de utilităţi Retea magistrală gaze: Răzvad – Brăteşti – Băneşti; Brăteşti – Racoviţa – Zalhana;

Brăteşti – Cornăţelu – Meri – Butimanu; Cătunu – Podu Rizii – Răcari – Gulia; Cătunu – Burduca – Cojocaru – Găeşti; Cătunu – Titu; Răzvad – Ghirdoveni – jud. Prahova; Pitaru – Costeşti; Magistrală – Răcari;

Reţea repartiţie gaze M.P. S.C. Distrigaz: Vişina – Meri – Cojocaru – Găeşti; Lunguleţu – Titu – Fusea; Mija – Mărgineni de Sus; Moreni – Staţie; Răzvad – Târgovişte – Teiş – Aninoasa – Doiceşti; Pucioasa – Fieni; Valea Mare – Valea Caselor.

Linii electrice, reţea 110 kv: Doiceşti – termocentrală; CHE Dobreşti şi Moroeni. Staţii 110kv: Lespezi, Fieni, Pucioasa, Aninoasa, Gura – Ocniţei, Titu, Găeşti, Potlogi,

Butimanu, Pătroaia, Teiş. Dragomireşti, Valea Voievozilor, Dumbrava, Mavrodin. Staţii de 110 kv care nu aparţin S.D.R.E.: C.H.E. Dobreşti, C.H.E Moroeni, Doiceşti,

Târgovişte, Mija şi I.E.S. Titu.

Sucursala lungime linii joasă tensiune (circuit) STAŢII PT

LEA LES statii 110kV statii m.t. km km nr nr. nr

Târgovişte 7026,37 558,84 17 0 1359

Page 58: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 58 of 122

2.9. Specific regional

Având în vedere modul de amplasare al judeţului Dâmboviţa cuprinzând toate formele de relief (câmpie, deal ,munte ) şi a faptului că este străbătut de trei râuri principale Argeş, Ialomiţa şi Dâmboviţa , lucrări hidrotehnice şi lacurile de acumulare precum şi de reţeaua de transport (autostradă, drumuri naţionale, drumuri judeţene şi căi ferate) influenţează modul de stabilire a concepţiei de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor.

Pe teritoriul judeţului funcţionează obiective economice unicat cu surse de risc ridicat, de asemenea obiective de cult (biserici, mânăstiri) sunt cu mult peste media din alte zone ale ţării.

Având în vedere faptul că suprafaţa împădurită a judeţului este de peste 30 % constituie un alt factor de risc privind incendiile de masă la fondul forestier.

Dezvoltarea producţiei extractive precum şi reţeaua de transport a acestora şi parcurile petroliere reprezintă o sursă de risc majoră.

Conform Legii 575 di 22 10 2001 privind Planul de amenajare a teritoriului, judeţul Dâmboviţa este nominalizat cu risc ridicat în ceea ce privesc alunecările de teren, inundaţiile şi cutremurele.

Tot ca un specific al judeţului în zona deluroasă (30 % din suprafaţa judeţului) viiturile şi torenţii produse ca urmare a precipitaţiilor pot afecta multe localităţii prin inundare.

Cantităţile mari de apă căzute pot provoca local inundaţii care pot fi produse şi datorită accidentelor la acumulările Vidraru, Pecineagu (situate în afara judeţului), Scropoasa, Pucioasa, Zăvoiu Orbului, cât şi din partea acumulărilor piscicole.

Un risc transfrontalier este reprezentat şi de norul radioactiv produs în caz de accident la CHE KOZLODUI – Bulgaria cât şi de emisiile din atmosferă cauzate de procesele tehnologice cu pulberi cu conţinut de oxizi metalici, oxizi de carbon şi oxizi de azot.

3. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

3.1. Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă 1. ANALIZA RISCURILOR NATURALE Unele dintre fenomene meteorologice periculoase au un caracter independent de anotimp, o

altă categorie fiind de asemenea condiţionată de anotimpul favorabil producerii lor. Principalele fenomene meteorologice periculoase sunt: furtuni, tornade, valuri de căldură excesivă etc.

a) Fenomene meteorologice periculoase: - Inundaţii: În general inundaţiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de la declanşarea

fenomenului până la propagarea în zonele inundabile din aval de baraje, sau a declanşării acumulărilor de apă datorate căderilor masive de precipitaţii, există suficient timp pentru avertizare si alarmare.

Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001 unităţile administrativ teritoriale posibil a fi afectate de inundaţii sunt: municipiul Târgovişte, municipiul Moreni, oraşul Găeşti, 0raşul Pucioasa, oraşul Titu, comuna Băleni, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna Brăneşti, comuna Bucşani, comuna Cobia, comuna Comişani, comuna Conţeşti, comuna Costeşti Vale, comuna Crângurile, comuna Dărmăneşti, comuna Dobra, comuna Dragodana, comuna Dragomireşti, comuna Finta, comuna Glodeni, comuna Gura Ocniţei, comuna Gura Şuţii, comuna I.L. Caragiale, comuna Iedera, comuna Malu cu Flori, comuna Măneşti, comuna Moroeni, comuna Odobeşti, comuna Petreşti, comuna Potlogi, comuna Produleşti, comuna Pierşinari, comuna Răzvad, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna Tătărani, comuna Ulieşti,

Page 59: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 59 of 122

comuna Ulmi, comuna Valea Lungă, comuna Valea Mare, comuna Văcăreşti, comuna Vărfuri, comuna Vişina şi comuna Vişineşti.

Judeţul Dâmboviţa este încadrat la gradul de risc ridicat. Localităţi posibil a fi afectate de inundaţii în bazinul hidrografic Argeş:

Nr. crt.

Localitate afectata de inundatii

Cauza inundarii Din revarsare - denumire curs de

apa - (Cursuri de apa cadastrate)

Cauza inundării Din scurgeri de pe versanti - torenti -

(Cursuri de apa necadastrate)

Cauza inundarii Avarii Constructii Hidrotehnice

(rupere baraje)

0 1 2 3 4 1 BARBULETU Gura Barbuletului Raul Alb 2 BRANISTEA Savesti Dimbovita Dimbovicioara Spalatura 3 BARBULETU Brezoaele Dimbovita Brezoaia Bogdana 4 BUTIMANU Butimanu Ceausu Rupere Baraj Butimanu 1 Rupere Baraj Butimanu 2 Rupere Baraj Butimanu 3 Rupere Baraj Butimanu 4 -

5 Rupere Baraj Butimanu 6 Rupere Baraj Butimanu 7 Rupere Baraj Butimanu 8 -

9 Ungureni Luciu 5 CANDESTI Candesti Vale Dimbovita Aninosani Dimbovita Dragodanesti Dimbovita Candesti Deal Potop 6 CIOCANESTI Decindea Colentina Urziceanca Colentina Rupere Baraj Ciocanesti 1 Rupere Baraj Ciocanesti 2 Vizuresti Colentina 7 COBIA Mislea Cobia Valea Pietroasa Valea lui Barbu Frasin Vale Cobia Valea Frasinului Valea Pietroasei Capsuna Cobia Cobiuta Cobia Gherghitesti Cobia Manastirea Cobia Blidari Valea Foii 8 CONTESTI Contesti Dimbovita Boteni Dimbovita 9 CORBII MARI Ungureni Arges Podu Corbencii Arges Grozavesti Neajlov Otomega Torent La Stejarel Petresti Neajlov

Page 60: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 60 of 122

Vadu Stanchii Chiricanu Moara din Groapa Neajlov Baracu Corbii Mari Rediviua Rupere Baraj Redivuia

10 CORNATELU Alunis Baranga

11 COSTESTII DIN VALE

Tomsani Arges Sabar Tinoasa Maruntisu Arges Sabar Costestii din Vale Sabar Tinoasa Suta Frasin Canal Irigatii CA 2

12 CRANGURILE Crangurile de Sus Arges Brebina Ratesti Sabar Crangurile de Jos Sabar Badulesti Potop Valea Bratila Voia Voia Soreasca Patroaia Vale Voia

13 CREVEDIA Cocani Crevedia Crevedia Crevedia Rupere Baraj Crevedia 1 Rupere Baraj Crevedia 2 Rupere Baraj Crevedia 3 Rupere Baraj Crevedia 5 Rupere Baraj Crevedia 6 Rupere Baraj Crevedia 7 Rupere Baraj Crevedia 8 Colentina Rupere Baraj Ciocanesti 1 Rupere Baraj Ciocanesti 2

14 DRAGODANA Dragodana Dragodana Cuparu Cuparu Burduca Cuparu

15 DRAGOMIRESTI Dragomiresti Dimbovita Tisa Decideni Dimbovita Torenti Rancaciov Dimbovita Torenti Ungureni Dimbovita Torenti Mogosesti Dimbovita Geangoesti Dimbovita

16 GAESTI Vaideasca Arges Sabar Potop Clocoticiu Cioflec Arges Boanga Sabar Potop Sportului Potop

Page 61: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 61 of 122

Arsuri Potop 17 GURA FOII Gura Foii Sabar Potop Valea Foii Valea Bratila Valea Boului Bumbuia Valea Foii Valea Bumbuia Valea Starcului Fagetu Cobia Catanele Cobia Valea Lupoaia Valea Mosteanului

18 GURA SUTII Gura Sutii Dimbovita Suta Spalatura Ivanca Valea Carisoara Valea Gura Sutii Sperieteni Ursoaia

19 HULUBESTI Magura Strambul Valea Vartopul Mare Valea Lolita Valea Purcareata Valea Ursului Hulubesti Potop Valea Stancului Valea Bisericii Valea Fataciune Nanes Butoiul de Sus Butoiul Valea Puturoasa Butoiul de Jos Butoiul Valea Dadei Dadea

20 LUCIENI Lucieni Dimbovita Olteni Suta Valea Seaca

21 LUDESTI Scheiul de Sus Potop Valea Ursului Valea lui Ban Scheiul de Jos Potop Valea Ostrei Telesti Potop Potocel Torent Murina Milosari Potop Ludesti Potocel Potocel Potocel Valea Ovesiei Valea Mare Valea Stanii

22 LUNGULETU Lunguletu Dimbovita

23 MALU CU FLORI Malu cu Flori Dimbovita

24 MANESTI Manesti Dimbovita Aninosita

Page 62: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 62 of 122

Ungureni Dimbovita Dragaesti Pamanteni Dimbovita

25 MATASARU Putu cu Salcie Arges Matasaru Sabar Matasarul Cretulesti Sabar Odaia Turcului Frasin Valea Adanca Poroinica Tinoasa

26 MOGOSANI Zavoiu Arges Rupere Baraj Zavoiul

Orbului Mogosani Tinoasa Valea Padurii

27 MORTENI Morteni Neajlov Neajlovel Valea Ciocilor Holboca Valea lui Coman Valea Glodului Calcuta Neajlovu Neajlov Calcuta Copacel

28 NICULESTI 29 NUCET Nucet Dambovita Ilfov Ilfoveni Ilfov Rupere Baraj Adunati Rupere Baraj Ilfoveni

30 ODOBESTI Miulesti Arges Sabar Crovu Arges Sabar Ziduri Sabar Brancoveanu Sabar Odobesti Suta Spalatura Canal Irigatii CA 2

31 PETRESTI Ionesti Arges Greci Arges Rupere Baraj Zavoiul

Orbului Puntea Greci Neajlov Coada Izvorului Izvor Valceaua Dolia Petresti Petresti Valceaua Dolia Petresti Valea Mintica

32 PERSINARI Persinari Dambovita Nucitel

33 PIETRARI Pietrari Raul Alb Valea Stramba Sipot Valea Morii Alunis Valea Morii

34 POIANA Poiana Dambovita

35 POTLOGI Potlogi Arges

Page 63: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 63 of 122

Tudorel Pitaru Sabar Suta Vlasceni Sabar Podu Cristinii Sabar Romanesti Sabar

36 PRODULESTI Costestii din Deal Sabar Torent Valea Costestiului Torent Valea Frasinului Brosteni Suta Ursoaia Produlesti Suta Spalatura Torent Valea Hotarului Pr. Valea Condita Valea Nucetelului Torent Valea din Mijloc

37 PUCHENI Pucheni Raul Alb

38 RACARI Stanesti Colentina Balanesti Colentina Colacu Colentina Ghimpati Colentina

Racari Ilfov Ilfovat Mavrodin Ilfov Ilfovat Ghergani Ilfov Ilfovat

39 RACIU Raciu Dambovita Suta Seaca Suta Silistea Suta

40 RASCAIETI Vultureanca Holboca Rascaieti Holboca Jirnov Chiricanu Valea Urlatoarea

41 RAUL ALB Raul Alb de Jos Raul Alb

42 SALCIOARA Ghinesti Dambovita Podu Rizii Dambovita

43 SELARU Fierbinti Dambovnic Valea Barace Valea Oilor Valea Mare Selaru Dambovnic Glavacioc Negrisoara Valea Mircesti Valea Neacsu Glogoveanu Jirnov Valea Valcele

44 SLOBOZIA MOARA Slobozia Moara Dambovita

45 TARTASESTI Tartasesti Ilfov Baldana Baldana

46 TATARANI

Page 64: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 64 of 122

Tatarani Dambovita Caprioru Dambovita Gheboieni Dambovita

47 TITU Fusea Suta Plopu Suta Salcuta Bai Titu Gara Negrisoara Hagioaica Spalatura

48 ULIESTI Ragu Neajlov Uliesti Neajlov Croitori Neajlov Valea lui Stanga Valea Ratei Manastioara Torent Vacareasca Valea Brebina

49 ULMI Colacu Ilfov Udresti Ilfov

50 VACARESTI Vacaresti Dambovita Rupere Baraj Vacaresti Bungetu Ilfov Rupere Baraj Bunget I Rupere Baraj Bunget II Rupere Baraj Bratesti

51 VALEA MARE Valea Mare Sabar Saru Valea lui Ciopec Canal Hruba Garleni Potop Valea Gura Cerbului Livezile Potop Valea Caselor Potop Valea Caselor Canal Valea Caselor Valea Lupului Stratonesti Valea Gemanarii Saru Valea lui Ciopec Valea Mare

52 VALENI DIMBOVITA

53 VISINA Brosteni Neajlov Mierea Izvoru Izvoru Chiricanu Visina Holboca Baracu Palalau Furnicaru Valea Ciresului

54 VOINESTI Voinesti Dambovita Izvoarele Raul Alb

Page 65: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 65 of 122

Localităţi posibil a fi afectate de inundaţii în bazinul hidrografic Ialomiţa:

Nr. crt.

Localitate afectata de inundatii

Cauza inundarii Din revarsare - denumire curs de

apa - (Cursuri de apa cadastrate)

Cauza inundarii Din scurgeri de pe versanti - torenti -

(Cursuri de apa necadastrate)

Cauza inundarii Avarii Constructii

Hidrotehnice (rupere baraje)

0 1 2 3 4 1 MOROIENI PUCHENI IALOMITA BARAJ BOLBOCI GLODU,PUCHENI IALOMICIOARA I MOROIENI RUSETU PUCHENI TORENT VIZITOI LUNCA TORENT CIORANI TORENT V. SEACA TORENT PANTURESTI TORENT PANAIT MOROENI TORENT PURGEL 2 PIETROSITA PIETROSITA VALEA SEACA DEALU FRUMOS VALE TATEI 3 BUCIUMENI BUCIUMENI IALOMITA BUCIUMENI exces de umiditate DEALU MARE exces de umiditate 4 FIENI FIENI IALOMITA CARTIER

BEREVOIESTI IALOMITA

CARTIER COSTESTI IALOMICIOARA II CARTIER PRIPOR IALOMICIOARA II 5 RUNCU RUNCU IALOMICIOARA II SILISTEA IALOMICIOARA II FERESTRE IALOMICIOARA II BADENI IALOMICIOARA II PIATRA IALOMICIOARA II PIATRA GIURCULETU BADENI TONTEA RUNCU CLINCIOAIA BADENI TALPA 6 MOTAIENI MOTAENI CUCUTENI 7 PUCIOASA PUCIOASA IALOMITA BARAJ PUCIOASA MICULESTI BIZDIDEL DIACONESTI BIZDIDEL GLODENI VALE BIZDIDEL 8 BEZDEAD SAT BEZDEAD BIZDIDEL SAT TUNARI BIZDIDEL SAT BROSTENI BIZDIDEL 9 BRANESTI PRIBOIU IALOMITA BARAJ PUCIOASA

10 VULCANA PANDELE

VULCANA PANDELE IALOMITA BARAJ PUCIOASA LACULETE GARA IALOMITA BARAJ PUCIOASA VULCANA PANDELE VULCANA GURA VULCANEI VULCANA

Page 66: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 66 of 122

Nr. crt.

Localitate afectata de inundatii

Cauza inundarii Din revarsare - denumire curs de

apa - (Cursuri de apa cadastrate)

Cauza inundarii Din scurgeri de pe versanti - torenti -

(Cursuri de apa necadastrate)

Cauza inundarii Avarii Constructii

Hidrotehnice (rupere baraje)

TOCULESTI STICLARIE 11 DOICESTI DOICESTI IALOMITA BARAJ PUCIOASA TORENTI DOLANI IALOMITA TORENTI

12 SOTANGA SOTANGA IALOMITA BARAJ PUCIOASA VULCANA PARAUL GLODU PARAUL RUDA

13 VULCANA BAI VULCANA DE SUS VULCANA; VULCANITA NICOLAESTI VAI LOCALE VULCANA BAI VULVANA

14 ANINOASA ANINOASA TORENTI VIFORATA TORENTI SATENI IALOMITA BARAJ PUCIOASA

15 TARGOVISTE TARGOVISTE IALOMITA IAZUL MORILOR

16 RZVAD VALEA

VOIEVOZILOR IALOMITA BARAJ PUCIOASA

GORGOTA SLANIC RAZVAD SLANIC VALEA MARE VALEA PIETREI TORENTI

16 GLODENI 17 ULMI NISIPURI IALOMITA BARAJ PUCIOASA

18 GURA OCNITEI SLANIC 19 OCNITA OCNITA 20 COMISANI COMISANI IALOMITA BARAJ PUCIOASA SLANIC PLOI TORENTIALE LAZURI PLOI TORENTIALE

21 BUCSANI BUCSANI IALOMITA PASCOV CACIOASA CANAL CONEXIUNE CANAL CONEXIUNE-

colmatare HABENI IALOMITA CANAL HABENI RACOVITA RACOVITA

22 BALENI BALENI ROMANI IALOMITA

23 DOBRA MARCESTI IALOMITA

24 FINTA GHEBOAIA PASCOV

Page 67: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 67 of 122

Nr. crt.

Localitate afectata de inundatii

Cauza inundarii Din revarsare - denumire curs de

apa - (Cursuri de apa cadastrate)

Cauza inundarii Din scurgeri de pe versanti - torenti -

(Cursuri de apa necadastrate)

Cauza inundarii Avarii Constructii

Hidrotehnice (rupere baraje)

IALOMITA FINTA MARE IALOMITA

25 BILCIURESTI BILCIURESTI IALOMITA

26 COJASCA COJASCA

27 CORNESTI IBRIANU IALOMITA CATUNU IALOMITA POSTARNAC CRICOVUL DULCE CRISTEASCA CRICOVUL DULCE

28 VISINESTI URSEI CRICOVUL DULCE VISINESTI CRICOVUL DULCE DOSPINESTI CRICOVUL DULCE SULTANU PARAU SULTANU

29 VALEA LUNGA VALEA LUNGA

CRICOV CRICOVUL DULCE

BACESTI SERBANEASA VALEA LUI DAN VALEA LUI DAN VALEA MARE GHEBOSITA VALEA LUNGA

OGREA TINOASA

VALEA LUI NAT STUBEIE TISA STUBEIE VALEA LUNGA

GORGOTA TISA STUBEIE

CORDUN IZVORU MOSIA MICA VALEA REA IZVORU PARAU IZVORU

30 VARFURI SATUL SUVITA STARMBU

31 IEDERA IEDERA DE SUS CRICOVUL DULCE PRIBOIU PRIBOIU RUDA IEDERA DE JOS CRICOVUL DULCE RUDA VALEA GROSET VALEA REA TORENT MORTU TORENT ZONA LUNCA COLIBASI VALEA LEURDA TORENT ZONA STADION

32 MORENI CARTIER TISA CRICOVUL DULCE CENTRU MORENI CRICOVUL DULCE

33 IL CARAGIALE IL CARAGIALE CRICOVUL DULCE NEAGRA RACILA GHIRDOVENI CRICOVUL DULCE MIJA NEAGRA

34 DARMANESTI

Page 68: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 68 of 122

Nr. crt.

Localitate afectata de inundatii

Cauza inundarii Din revarsare - denumire curs de

apa - (Cursuri de apa cadastrate)

Cauza inundarii Din scurgeri de pe versanti - torenti -

(Cursuri de apa necadastrate)

Cauza inundarii Avarii Constructii

Hidrotehnice (rupere baraje)

DARMANESTI PASCOV MARGINENII DE

SUS PROVITA

35 VLADENI VLADENI CRICOVUL DULCE PROVITA

Situaţia zonelor critice pe cursurilor de râu B.H. Argeş Nr. crt.

Curs de apa

Denumire lucrare Jud. Localitate Descriere punct critic

1 Dimbovita - Ilfov

Derivatia Dimbovita - Ilfov DB VACARESTI Peree degradate in proportie de 90%

2 Ilfov Acumularile Bunget I, Bunget II, Bratesti,

Adunati, Ilfoveni DB VACARESTI si NUCET

Peree la acumulari degradate

3 Ilfov Derivatia Ilfov - Dimbovita DB SALCIOARA Dale exfoliate si degradate

4 Dimbovita Zona neregularizata DB MALU CU FLORI

Eroziune activa mal drept pe L = 800 m, adancime in concavitate cca 40 m, albie majora adiacenta gospodariilor cetatenilor si terenuri agricole

5 Dimbovita Zona neregularizata DB VOINESTI

Amonte pod Gemenea circa 1 km, mal stang - Punct Priboaie - zona puternic meandrata, cursul de apa bate in malul stang, creindu-se o eroziune activa, distrugand drumul de acces de la gospodarii, anexe si livezi

6 Dimbovita Zona neregularizata DB TATARANI Eroziune activa mal drept pe L = 600 m, aval pod Tatarani la confluenta pr. Aninoasa cu riu Dambovita (punct Biserica)

7 Dimbovita Zona neregularizata DB TATARANI / Priboiun Cursul apei este puternic meandrat, punand in pericol DJ 702 B

8 Dimbovita Zona neregularizata DB MANESTI Eroziune activa pe L = 20 m, albie puternic meandrata, afectand terasa mal stang, stalp LEA 20 KVA si DJ 702 B

9 Dimbovita Zona neregularizata DB NUCET Eroziune activa mal stang cu prabusire de mal in pct. Varzare pe L = 400 m

10 Neajlov Zona neregularizata DB

MORTENI / Morteni, Neajlovu, VISINA / Brosteni, Izvoru, ULIESTI

/ Ragu, Uliesti, Criotori, CORBII MARI / Moara din Groapa

Cursul raului poate afecta casele si anexele gospodaresti situate in zona izlazuri datorită malurilor joase

11 Sabar Zona neregularizata DB

COSTESTII DIN VALE / Costestii din Vale, Tomsani, Maruntisu

ODOBESTI / Miulesti, Brancoveanu, Crovu, Ziduri

Cursul raului poate afecta casele, anexele gospodaresti si terenul agricol datorită malurilor joase

12 Suta Zona neregularizata DB

PRODULESTI / Brosteni, Produlesti, TITU / Fusea, Plopu, COSTESTII DIN VALE / Costestii din Vale,

ODOBESTI / Odobesti

Cursul raului poate afecta casele, anexele gospodaresti si terenul agricol datorită malurilor joase

13 Potop Zona neregularizata DB

LUDESTI / Scheiu de Sus, Scheiu de Jos, Telesti, Milosari, Ludesti, VALEA

MARE / Garleni, Livezile, Valea Caselor, GURA FOII / Gura Foii

Cursul raului poate afecta casele, anexele gospodaresti si terenul agricol datorită malurilor joase

14 Cobia Zona neregularizata DB COBIA / Mişlea, Frasin Vale Cursul raului poate afecta casele, anexele gospodaresti si terenul agricol datorită malurilor joase

15 Butoiu Zona neregularizata DB HULUBESTI / Sat Butoiu de Sus, Butoiu de Jos

Cursul raului poate afecta casele, anexele gospodaresti si terenul agricol datorită malurilor joase

Page 69: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 69 of 122

Nr. crt.

Curs de apa

Denumire lucrare Jud. Localitate Descriere punct critic

16 Cuparu Zona neregularizata DB DRAGODANA / Cuparu Cursul raului poate afecta casele, anexele gospodaresti si terenul agricol datorită malurilor joase

17 Ursoaia Zona neregularizata DB PRODULESTI / Brosteni Cursul raului poate afecta casele, anexele gospodaresti si terenul agricol datorită malurilor joase

18 Spalatura Zona neregularizata DB TITU / Hagioaica, Titu Targ, Salcuta Cursul raului poate afecta casele, anexele gospodaresti si terenul agricol datorită malurilor joase

19 Tinoasa Zona neregularizata DB DRAGODANA / Cuparu Cursul raului poate terenul agricol datorită albiei colmatate

20 Foii Zona neregularizata DB GURA FOII / Bumbuia Cursul raului poate afecta casele, anexele gospodaresti si terenul agricol datorită malurilor joase

Situaţia zonelor critice pe cursurilor de râu B.H. Ialomiţa Nr. crt.

Curs de apa

Denumire lucrare Jud. Localitate Descriere punct critic

1 Ialomita Zona neregularizata DB PIETROSITA

Caderea talvegului aval prag de fund pod Pietrosita pe cca 2 km, formarea unei albi in forma de V cu talvegul pe roca de baza(h ~10 si 15m; L= 30m).Pe malul drept se afla CF Pietrosita- Bucuresti

2 Ialomita Zona neregularizata DB BUCIUMENI Zona confluienta cu pr. Tata- af. de dreapta, pe mal stang eroziune activa L=

200m; h 5÷ 8m

3 Ialomita Zona neregularizata DB FIENI

Aval prag de fund cu prize Fieni, cadere talvag cu cca. 4m si formarea unui albi in forma de a V cu talvegul pe roca de baza, pana la confluienta cu Ialomicioara II;

4 Ialomita Zona regularizata DB PUCIOASA Aval b.Pucioasa- prag de fund aval pod DN pana la pod Branesti caderea

talvegului pana la roca de baza;

5 Ialomita Zona regularizata DB DOICESTI Aval b.Doicesti pana la pod Doicesti Sotanga caderea talvegului pana la roca

de baza;

6 Ialomita Zona regularizata DB SOTANGA Aval pod exista 3 praguri de fund in aval de ele s-a ajuns la roca de baza pe 2

km.

7 Ialomita Zona neregularizata DB SOTANGA

Zona Teis -eroziune activa cu avans considerabil dupa perioadele cu debite importanre L=300m, h=3 m, conductele de alimentare zona industriala Targoviste sunt in curentul de apa al r. Ialomita pe cca 40m.

8 Ialomita Zona neregularizata DB ANINOASA Zona Sateni -eroziune activa cu avans considerabil dupa perioadele cu debite

importanre L=300m, h=3 m, gospodari si case sat Sateni.

9 Ialomita Zona neregularizata DB TARGOVISTE Aval prag de fund Teis caderea talveg 6 m cu ajungerea pe roca de baza pod

pana la pod DN Valea Voievozilor;

10 Ialomita Zona neregularizata DB TARGOVISTE Aval baraj de priza Valea Voievozilor cadere talveg cca. 4m curs pe roca de

baza si vale in forma de V, 2 km ;

11 Ialomita Zona neregularizata DB RAZVAD Zona de campie caderea talvegului a dus la aparitia eroziumilor de mal cu

preponderenta mal stang , 4 eroziuni mal stang zona Razvad;

12 Ialomita Zona neregularizata DB ULMI

Amonte pod DJ Nisipuri meandra cu eroziune mal stang aval confluienta pr. Slanic- afluient de stanga al raului Ialomita, eroziune activa cu avans considerabil dupa perioadele cu debite importanre ,s-a ajuns la cca . 10m de DJ iar la viitura din 2001 , 2/3 din debit a curs pe o zona (sa) mal stang la cca 150m de malul raului, varsandu-se la cca 2km aval in albia r. Ialomita; Exista pericol de ocolire a podului de pe DJ.

13 Ialomita Zona neregularizata DB GURA

OCNITEI Zona de campie caderea talvegului a dus la aparitia eroziune mal stang L=100m, h= 4m;

14 Ialomita Zona neregularizata DB COMISANI

Aval confluienta pr. Slanic- afluient de stanga al raului Ialomita, eroziune activa cu avans considerabil dupa perioadele cu debite importanre L=400m, h=4,5 m, pe mal se gasesc terenuri agricole .

15 Ialomita Zona neregularizata DB COMISANI

Aval confluienta pr. Izvoru- afluient de dreapta al raului Ialomita, eroziune activa cu avans considerabil dupa perioadele cu debite importanre L=300m, h=4 m, pe mal se gasesc terenuri agricole .

16 Ialomita Zona neregularizata DB BUCSANI

Amonte pod DJ 711 B meandra cu eroziune mal drept , eroziune activa cu avans considerabil dupa perioadele cu debite importanre ,s-a ajuns la cca . 30 m de gospodariile din satul Habeni, pe marginea eroziuni exista un DC,

Page 70: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 70 of 122

Nr. crt.

Curs de apa

Denumire lucrare Jud. Localitate Descriere punct critic

deteriorata si apararea de mal a culeei mal drept a podului . Eroziunea se afla in pilierul de siguranta al podului.

17 Ialomita Zona neregularizata DB BALENI Eroziune activa cu avans considerabil dupa perioadele cu debite importanre

L=300m, h=12 m, s-a afectat drumul de acces la proprietati , padure.

18 Ialomita Zona neregularizata DB DOBRA

Zona de campie meandrarea puternica a favorifat aparitia eroziumilor de mal cu preponderenta mal drept , 3 eroziuni mal drept spre sat Dobra; pe mal se gasesc gospodarii si anexe, sunt afectate terenuri agricole.

19 Ialomita Zona neregularizata DB FINTA

Zona de campie meandrarea puternica a favorifat aparitia eroziumilor de mal cu preponderenta mal stang(L=300 , h=5m) sat Gheboaia; aval confluienta cu pr.Pascov, pe mal se gasesc gospodarii si anexe, sunt afectate terenuri agricole.

20 Ialomita Zona neregularizata DB CORNESTI Aval baraj de priza Ibrianu cadere talveg cca. 4m curs pe roca de baza si

vale in forma de V, 2 km ;pe mal terenuri agricole.

21 Ialomita Zona neregularizata DB COJASCA Aval baraj Bilciuresti cadere talveg cca. 4-6 m albie in forma de V, 4 km ; pe

malul drept sat Cojasca.

22 Ialomita Zona neregularizata DB CORNESTI Mal drept jos in zona sat Bujoreanca, gospodarii afectate , si terenuri agricole.

23 Cricovul Dulce

Zona neregularizata DB VISINESTI

Caderea talvegului a condus la formarea unei albi in forma de V cu pericol de alunecarea versantilor spre albie si blocarea cursului raului. Zona Ursei 5 puncte critice; zona Visinesti 2 puncte critice. Gospodarii si case pe maluril raului.

24 Cricovul Dulce

Zona neregularizata DB VALEA

LUNGA 2 zone , Valea Lunga , Gorgota ,cu meandrare puternica pe mal drept se gasesc gospodarii si anexe, sunt afectate terenuri agricole.

25 Cricovul Dulce

Zona neregularizata DB IEDERA 3 zone ,aval conf. Valea Ursului mal stang, mal drept scoala Colibasi, amonte

front captare CL mal stang

26 Cricovul Dulce

Zona neregularizata DB MORENI -TISA

5 zone , cu meandrare puternica pe mal drept se gasesc gospodarii si anexe, puturile de apa ale Petrom SA, conductele de transport sunt la zi , terenuri agricole.

27 Cricovul Dulce

Zona neregularizata DB MORENI Centru civic mun. Moreni

28 Cricovul Dulce

Zona neregularizata DB I L

CARAGEALE Zona amonte pod DN 72 n dreptul Statiei de epurare IL Carageale

29 Cricovul Dulce

Zona neregularizata DB CORNESTI Zona Pastarnacu

30 Cricovul Dulce

Zona neregularizata DB CORNESTI Zona Cristeasca Ungureni

31 Bizdidel Zona neregularizata DB BEZDEAD Zona 1-sat Ramata,pod Ramata

32 Bizdidel Zona neregularizata DB BEZDEAD Zona Valea Omului, afectat drumul de acces la gospodariile din amonte.

33 Bizdidel Zona neregularizata DB BEZDEAD Zona Petrescu ,eroziune mal drept cu pericol de prabusire al malului(L=

200m, h=7m)cu casele de pe mal.

34 Bizdidel Zona neregularizata DB PUCIOASA Zona sat Diaconesti

35 Bizdidel Zona neregularizata DB PUCIOASA Zona Trainica

36 Vulcana Zona neregularizata DB VULCANA

PANDELE Zona Vulcana Pandele

37 Vulcana Zona neregularizata DB SOTANGA 2 zone ,confluienta cu pr. Glod, aval DJ 712

Situaţia regularizărilor din Bazinul Hidrografic Argeş Nr. crt. Denumire regularizare / localizare Curs de

apa Jud Localitate (Comuna / Sat) Lungime (m)

1 Regularizare riu Dambovita la Malu cu Flori Dambovita DB MALU CU FLORI / Sat Malu cu Flori 3500

2 Regularizare pr Aninoasa la Caprioru Aninoasa DB TATARANI / Sat Caprioru 3500 3 Regularizare Garlita Satului Garlita

Satului DB NUCET / Sat Nucet 6000

4 Regularizare pr. Ilfov Ilfov DB CORNATELU, CONTESTI, RACARI 13000 5 Regularizare Ilfovat la Racari Ilfovat DB RACARI 1500

Page 71: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 71 of 122

Nr. crt. Denumire regularizare / localizare Curs de

apa Jud Localitate (Comuna / Sat) Lungime (m)

6 Regularizare Colentina Colentina DB RACARI / Sat Ghimpati 3700 7 Regularizare riu Dambovita la Podu

Rizii Dambovita DB SALCIOARA / Sat Podul Rizii 3000

8 Regularizare Ciorogarla Ciorogarla DB BREZOAELE 2000 9 Regularizare Aninosel la Manesti Dambovita DB MANESTI / Sat Manesti 1500 10 Regularizare riu Sabar Sabar DB POIANA 400 11 Amenajare riu Dambovita la Brezoaele Dambovita DB BREZOAELE 1800 12 Regularizare pârâu Cobia la Găeşti-

Gura Foii Cobia DB GURA FOII / Fagetu, Catanele 3429

13 Regularizare pârâu Foii la Gura Foii Foii DB GURA FOII / Gura Foii 2100 14 Regularizare pârâu Potopu la Gura Foii Potopu DB GURA FOII / Gura Foii 1100 15 Regularizare pârâu Potopu la Hulubeşti Potopu DB HULUBESTI / Hulubesti 1200 16 Regularizare Răstoaca la Valea Mare –

Crângurile – Gura Foii Sabar DB CRANGURILE / Crangurile de Jos, GURA FOII / Gura Foii 11351

Situaţia regularizărilor din Bazinul Hidrografic Ialomiţa Nr. crt.

Denumire regularizare/localizare Curs de apă Judet Lungime (m)

1 Regularizare Ialomita la Marcesti Rau Ialomita DB 2000

2 Regularizare albie pr.Cricovul Dulce la Visinesti

pr.Cricovul Dulce DB 2200 100% deteriorata refacere 70 m cu

prag de fund aval pod

3 Regularizare albie pr.Slanic la Gura Ocnitei pr. Slanic DB 1900

Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – inundaţii.

Nr. Crt Unitatea Administrativ – Teritorială Tipuri de inundaţii Pe cursuri de apă Pe torenţi

Municipiul 1 Târgovişte Da Da Oraşe 2 Găeşti Da Nu 3 Moreni Nu Da 4 Pucioasa Nu Da 5 Titu Da Nu Comune 6 Băleni Nu Da 7 Bărbuleţu Nu Da 8 Bezdead Da Nu 9 Brăneşti Da Nu 10 Bucşani Da Da 11 Cobia Da Nu 12 Comişani Nu Da 13 Conţeşti Da Da 14 Corneşti Da Nu 15 Costeştii din Vale Da Nu 16 Crângurile Da Nu 17 Dărmăneşti Da Da 18 Dobra Da Da 19 Dragodana Nu Da 20 Dragomireşti Nu Da 21 Finta Da Nu 22 Glodeni Nu Da

Page 72: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 72 of 122

Nr. Crt Unitatea Administrativ – Teritorială Tipuri de inundaţii Pe cursuri de apă Pe torenţi

23 Gura Ocniţei Da Da 24 Gura Şuţii Da Nu 25 I.L.Caragiale Da Da 26 Iedera Nu Da 27 Malu cu Flori Da Da 28 Măneşti Da Nu 29 Moroeni Da Da 30 Odobeşti Da Nu 31 Petreşti Da Da 32 Potlogi Da Nu 33 Produleşti Da Nu 34 Răzvad Nu Da 35 Runcu Nu Da 36 Şotânga Nu Da 37 Tătărani Da Nu 38 Ulieşti Da Da 39 Ulmi Da Nu 40 Valea Lungă Da Nu 41 Valea Mare Da Nu 42 Văcăreşti Da Da 43 Vârfuri Nu Da 44 Vişina Da Nu 45 Vişineşti Da Nu

- Furtuni, tornade, secetă, îngheţ: Furtunile, tornadele, vijeliile Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere ştiinţific, meteorologii

consideră furtunile drept sisteme meteorologice având viteze ale vântului de intensitate 10 până la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101 km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzând furtuni violente.

Se produc cu preponderenţă in perioada caldă a anului, pe spaţii destul de restrânse. Se manifestă prin cer înorat, ploi torenţiale, descărcări electrice şi intensificarea accentuată a vântului. Pagubele constau, în general, în acoperişuri afectate parţial, crengi ale copacilor rupte, rareori copaci smulşi din rădăcină sau rupţi. În funcţie de locul de producere, pot fi afectate reţelele de alimentare cu energie electrică sau de telecomunicaţii. Datorită precipitaţiilor abundente se pot produce inundaţii cauzate de torenţi sau prin blocarea albiilor, ce afectează activitatea economico-socială, dar pe termen relativ scurt

Aceste fenomene sunt greu de anticipat, iar posibilitatea de înştiinţare şi alarmare este aproape imposibilă.

Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa în ultimi ani s-au înregistrat fenomene meteorologice semnificative cum ar fi vijelii sub formă de tornadă care au afectat mai multe localităţi în următoarele perioade, în general în partea de sud a judeţului, în zonele de câmpie:

- în anul 2005 în localitatea Brezoaele fenomenele meteorologice extreme a afectat 20 clădiri care au rămas fără acoperişuri şi alte 45 de clădiri fiind deteriorate parţial; - în 29.03.2006 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 4 localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe; - în 18-19.11.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 4 localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe;

Page 73: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 73 of 122

- în 11.07.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 9 localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe; - în 26.06.2007 în urma fenomenelor meteorologice periculoase au fost afectate 9 localităţi, avariind sau distrugând în întregime mai multe acoperişuri de locuinţe; - vijeliile care au afectat patru localităţi: Vişina, Răscăieţi, Corbii Mari, Şelaru (în anul 2010), cu peste 100 de locuinţe afectate, acoperişuri distruse în totalitate sau avariate parţial, copaci doborâţi, afectarea liniilor electrice şi a celor de telefonie fixă; - efectele fenomenelor meteorologice periculoase produse în data de 20.07.2011, care au afectat gospodării cetăţeneşti şi obiective social-culturale din localităţile Titu, Conţeşti, Poiana, Cojasca, Lunguleţu, Ciocăneşti, Slobozia Moară, Ulieşti, Potlogi, Odobeşti. Seceta Seceta este un hazard climatic cu o perioadă lungă de instalare şi este caracterizată prin

scăderea precipitaţiilor sub nivelul mediu, prin micşorarea debitului râurilor şi a rezervelor subterane de apă care determină un deficit mare de umezeală în aer şi în sol, cu efecte directe asupra mediului şi în primul rând asupra culturilor agricole. În condiţiile lipsei precipitaţiilor, pentru un anumit interval de timp, se instalează seceta atmosferică. Lipsa îndelungată a precipitaţiilor determină uscarea profundă a solului şi instalarea secetei pedologice. Asocierea celor două tipuri de secetă şi diminuarea resurselor subterane de apă determină apariţia secetei agricole care duce la reducerea sau pierderea totală a culturilor agricole.

Seceta poate fi clasificată ca: Secetă meteorologică când domneşte o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a

precipitaţiilor sau când precipitaţiile cad în cantităţi foarte mici. Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii (provenită

din precipitaţii sau ape freatice). Secetă hidrogeologică când scade substanţial nivelul pânzei de ape freatice rezervorul de

apă. Judeţul Dâmboviţa prezintă ca formă de relief predominantă zona de câmpie, aceasta extinzându-se pe circa 50 % din suprafaţa acestuia. Câmpiile sunt unităţile de relief afectate cel mai mult de seceta, regimul precipitaţiilor naturale în aceste zone fiind unul scăzut (500 – 600 mm/an), existând posibilitatea afectării culturilor agricole, pe fondul lipsei unui sistem adecvat de irigaţii. Pe parcursul sezonului cald al anului 2012, sudul ţării şi implicit judeţul Dâmboviţa au fost afectate de valurile excesive de căldură, temperaturile atingând 41 de grade celsius, precipitaţiile situându-se mult sub mediile multianuale pentru această perioadă. Majoritatea culturilor agricole din zona de câmpie au fost compromise, producţia înregistrând scăderi semnificative. De asemenea, mai multe localităţi existente la nivelul judeţului au fost afectate de secetă, nivelul apei freatice scăzând şi locuitorii fiind în imposibilitatea de a şi-o asigura din propriile fântâni: Pietroşiţa – Dealu Frumos, Moţăieni – Cucuteni.

Îngheţul Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă şi viscolelor care pot dura de

la câteva ore la câteva zile. Ele îngreunează funcţionarea transportului şi telecomunicaţiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionările de materii prime, energie electrică şi gaze pentru obiectivele economice.

Pe teritoriul naţional sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire: - 40 cm strat zăpadă nou depus;

Page 74: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 74 of 122

- 25 cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi. Anual, pe teritoriul judeţului, ninge circa 30 de zile. Ninsori frecvente se aştern, sub forma

unui strat continuu de zăpadă cu precădere în decembrie şi ianuarie şi se menţine până în lunile februarie - martie.

Intervenţiile se realizează în concordanţă cu procedurile stabilite în instrucţiunile de specialitate ale societăţilor de drumuri, pe baza planului judeţean de trecere a varfului de iarnă, care se întocmeşte anual în luna noiembrie şi se aprobă de preşedintele CJSU.

La nivelul judeţului, zone predispuse înzăpezirilor sunt cele din sud, în zona de câmpie, unde zăpada este viscolită, fiind astfel afectat traficul rutier pe toate arterele ce traversează aceste zone, dar şi zonele montane din nordul judeţului, unde ninge abundent, fiind afectat accesul de pe arterele rutiere (DN-uri, DJ-uri), în special accesul pe D.J. 714 care face accesul către Platoul Munţilor Bucegi – Zona Padina Peştera.

Tronsoanele de drumuri naţionale, judeţene şi comunale predispuse înzăpezirilor la nivelul judeţului (pe baza datelor înregistrate pe parcursul sezoanelor reci 2009 – 2010 şi 2010 – 2011, 2011 - 2012):

Naţionale: - Autostrada A1; - DN 61, între localităţile Petresti – Uliesti; - DN 7, între localităţile Bâldana - Lunguletu; - DN 7, între localităţile Gaesti –Titu; - DN 7, km 75 – 78 (Gaesti – Valea Mare) ; - DN 71, între localităţile Targoviste – Bratesti; - DN 61, între km 47-70 (Ghimpaţi – Ioneşti); - DN 7, la iesire Gaesti spre Pitesti; - DN 71, tronsonul Târgovişte - Răcari; - DN 71, între localităţile Moara Noua – Branistea; - D.N. 61, între localităţile Petresti – Uliesti;

Judeţene: - DJ 702 lim. Jud. Argeş – Cândeşti; - DJ 702L Cândeşti Deal – Cândeşti Vale; - DJ 711B Racoviţă –DN 71 (drum pietruit); - DJ 711C Băleni – DN 71 (drum pietruit); - DJ 702F Puntea de Greci – Răscăieţi; - DJ 714 Glod –Sanatoriul Moroieni – Peştera; - DJ 721 Târgovişte – Văcăreşti – Produleşti – Costeşti Vale(DN7); - DJ 721A Sperieţeni – Gura Şuţii (DJ 721); - DJ 401A Costeşti Vale – Mogoşani – Găeşti (DN7); - DJ 710A Miculeşti – Vârfuri; - DJ 720A Gura Ocniţei – Bucşani – Mărceşti – Finta – DN 1A; - DJ 101 A, intre localitatile Niculesti – Ciocanari ; - DJ 611, intre localitatile Visina si Petresti ; - DJ 701, intre localitatile Titu – Podu Rizii ; - DJ 711 A, intre localitatile Potlogi si Pitaru ; - DJ 702 F, intre localitatile Ionesti – Gaesti; - DJ 721, localitatea Produlesti; - DJ 721, intre localitatile Vacaresti – Piersinari; - DJ 711 D, intre localitatile Potlogi – Romanesti;

Page 75: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 75 of 122

- DJ 721, intre localitatile Vacaresti – Targoviste; - DJ 701, intre localitatile Odobesti – Salcuta; - DJ 702 , intre localitatile Cranguri – Patroaia; - DJ 721, în localitatea Produlesti; - DJ 702 D, între localitatile Lucieni – intrarea DN 72; - DJ 701, intre localitatile Moara Noua – Branistea. Comunale : - DC 84, Vişina – Răscăeţi; - DC 33; - DC 25A, intre localitatile Vladeni – Darmanesti; - DC 156, intre localitatile Baldana – Vizuresti; - DC 132 Runcu – Dealu Frumos - DC 41 Cornăţelu – Aluniş; - DC 74, Mogosani – Zavoiu ; - DC Salcioara – Titu ; - DC 91 A, localitatea Patroaia Vale ; - DC 72, intre localitatile Matasaru – Cretulesti ; - DC 77, Uliesti – Jugureni ; - DC 91 B, intre localitatile Patroaia Vale si Patroaia Gara.

Prin producerea fenomenelor de înzăpezire, polei sau blocaje de gheaţă pe cursurile de apă pot fi afectate:

• comunicaţiile rutiere pe drumurile naţionale datorită reducerii traficului sau a blocării acestuia precum si drumurile judeţene / comunale / sătesti si implicit localităţile din zonă în special cele montane unde se simte lipsa variantelor ocolitoare. Lipsa variantelor ocolitoare si apariţia unor astfel de fenomene poate conduce la izolarea temporară a unor localităţi. Analizând dispunerea localităţilor si a drumurilor pot să apară zone izolate în special în partea de sud a judeţului, la localităţile situate pe drumurile judeţene, dar şi cele din nordul judeţului, zonele de dela şi de munte, aşa cum s-a întâmplat pe parcursul iernii 2009-2010, unde multe localităţi de pe raza judeţului au rămas izolate ore la rând din punct de vedere al traficului rutier, până la intervenţia autorităţilor.

• terenurile pot fi afectate în special de poduri / blocajele de gheaţă datorită consecinţelor acestor fenomene (eroziune, inundaţie, etc);

• obiectivele socio – economice pot fi afectate prin reducerea sau oprirea activităţii, lipsa saureducerea traficului rutier sau prin fenomenele indirecte ce se pot produce (eroziuea terenului, inundaţii).

Pînă în prezent producerea fenomenelor de înzăpezire, polei sau blocaje / poduri de gheaţă nu au impus evacuarea populaţiei dar au avut impact asupra activităţii socio – economice fiind necesare măsuri pentru diminuarea efectelor fenomenelor.

b) Incendii de pădure:

În literatura de specialitate, incendiile de pădure se împart in şase categorii: - Incendii de pe solul pădurii (de litiera) cu dezvoltare lenta; - Incendii de pe solul pădurii (de litiera) cu dezvoltare rapida ; - Incendii de coronament (cu dezvoltare lenta, rapida sau violenta); - Incendii subterane sau de sol (incendii de turba); - Incendii combinate de litiera si coronament; - Incendii de doborâturi.

Page 76: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 76 of 122

Caracteristicile pădurilor din judeţul Dâmboviţa:

- Suprafaţa împădurita – 116 000 ha reprezentând 26% din suprafaţa judeţului. - Pădurile din judeţul Dâmboviţa sunt împărţite pe 6 clase de vârsta de la 1-120ani; - Înălţimea variază intre 2m si 20m; - Diametrul intre 6 cm si 70 cm; - Densitate medie – 7000 arbori/ha; - Plantaţii – 2000ha – răşinoase si răşinoase in amestec cu foioase; - Natura pădurilor – cca.22000 ha răşinoase (molid,brad,pin) si cca. 4000 ha foioase (stejar, fag, plop, carpen, frasin, etc.); - Altitudinea la care sunt amplasate – de la 200m pana la 1600m; - Zonele greu accesibile tehnicii de intervenţie si de transport: In masivul Leaota – pădurile Negrita, Frumuşelul, Vaca, Dulbanu, Raciu. In masivul Bucegi – pădurile Bolboci, Brăteiu, Ialomicioara, Runculeţ, Doiaca,

Dobreşti, Scropoasa, Pucheni Trupul de pădure Sterminele (din U.P. III Sultanu, O.S. Moreni).

Fondul forestier al judeţului Dâmboviţa este împărţit între 11 ocoale silvice după cum

urmează : - Ocolul silvic Bucşani (8175 ha); - Ocolul silvic Găeşti (7380 ha) - Ocolul silvic Valea Mare (9997 ha) - Ocolul silvic Pucioasa (15755 ha) - Ocolul silvic Răcari (6401 ha) - Ocolul silvic Târgovişte(13510 ha) - Ocolul silvic Sturzeni(11754 ha) - Ocolul silvic Moreni (10530 ha) - Ocolul silvic Ialomicioara (5900 ha) – privat. - Ocolul silvic Loviştea (2000 ha) – privat. - Ocolul silvic Pădurile Făgăraşului (1100 ha) – privat.

Obiective importante şi zone vulnerabile la incendiu ce-si desfăşoară activitatea in zone împădurite:

Ocolul silvic Bucşani: - UP V, ua 19 – zona limitrofa trenurilor agricole ale localităţilor Bucşani si Comişani - UP IX, ua 85.90.95 – zona sondelor de extracţie petrol - UP IX, ua 129 – izlaz comunal - UP IX, ua 120,125,126 – U.M. Mija, sector special - UP IX, ua 154 – U.M. 01517 D Caragiale - UP II, ua 110,74,42,34 – zonele agricole limitrofe, aparţinând localităţilor Mărceşti, Gheboaia, Finta, Corneşti.

Ocolul silvic Găeşti: - Sonde petroliere: Caineanca (ua 13), Homu (ua 39), Cobia (ua 57)

Ocolul silvic Moreni: - Ghirdoveni (zona-colonia Mija): poligon - Moreni: (Ţuicani): zona petroliera, (Pleaşa): poligon, (Bana): zona petroliera - Ocniţa (Vf. Stanciu): zona petroliera

Page 77: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 77 of 122

- Valea Lunga (Runcu ua 12-16): răşinoase - Bezdead (Cocandla ua 12): răşinoase - Iedera: (Vl.Ursului): cabana, (Ruda): zona agrement - Ghirdoveni (Drumul lui Stanciu la izvor): conducte petrol si gaze

Ocolul silvic Pucioasa: - Moroieni: Pădurea Ialomicioara (foioase), Pădurea Bolboci (răşinoase si foioase), Pădurea Brătei (răşinoase si foioase); - Toculeşti, Moarea, Boloata, Cucuteni, Dealu Frumos, Bezdead, Zlacu

Ocolul silvic Răcari: - Trupul de pădure Cojasca unde sunt amplasate mai multe depozite de gaze naturale, cu instalaţii aferente - Trupul de pădure Miuleşti unde sunt amplasate 2 sonde de extracţie ţiţei - Zone frecventate de turişti (pescari): Zv.Arges si Zv. Dâmboviţa - Balastiere pe râurile Argeş, Dâmboviţa si Ialomiţa - Trupurile de pădure Lucianca, Ghiocelu, Ciocanesti, Vizureşti, Cerchezia, Boanca, Mariuta, Mogoşani.

Ocolul silvic Târgovişte: - Centrul de fructe Ulmi: depozit cherestea, buştean - Pădurea Glodeni: Dealul Mănăstiri, Aninoasa, Resca, Doiceşti - Pădurea Ocniţa: Merişor, Fd. Ocnei - Pădurea Schela Mare: Valea Dulce, Ţuicani, Adânca - Pădurea Iuda: Iuda Mare, Pârlitura, Negraşi, Brăteasca - Pădurea Lucieni: Silişte, Vacareasca, Fulger, Căpşuna - Pădurea Priseaca: Popas, Geangoieşti, Sabarla - Pădurea Teiş: poligon Teiş, plantaj, Şotanga

Ocolul silvic Valea Mare: - Zonele populate (Scheiu de Jos, Scheiu de Sus, Ludeşti, Potocelu), precum si punctele unde sunt amplasate sonde petroliere.

c) Avalanşe: Sunt specifice zonelor montane ale judeţului si pot fi facilitate de următoarele condiţii:

- dezgheţurile timpurii si într-un interval scurt de timp; - cantităţi mari de zăpadă depusă; - influenţarea straturilor instabile ale zăpezii de zgomotele cu intensitate ridicată; - asocierea ploilor pe timpul topirii zăpezilor; - acţiunea umană.

Nordul judeţului Dâmboviţa este reprezentat de zona montană: Platoul munţilor Bucegi (vf. Omu – 2505 m) cu următoarele masive muntoase: Bucegi, Leaota, prezentând interes turistic ridicat.

Datorită ninsorilor abundente pe porţiunile pantelor montane, avalanşele în judeţul Dâmboviţa sunt de versant, cu dimensiuni medii.

Zonele unde se produc avalanşe: Cheile Tătarului, Cheile Orzei, Scropoasa – Lespezi, Valea Obârşiei, Babele, Vârful Omu, Dichiu, Moroeni şi Padina.

Punctul nivometric: Peştera, observatiile nivometrice se execută de 2ori/zi: sondaj şi profil stratificat.

Page 78: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 78 of 122

d) Fenomene distructive de origine geologică - Cutremure

Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001 întreg judeţul Dâmboviţa este încadrat la gradul de risc VIII în eventualitatea producerii unui cutremur cu epicentrul în zona seismică Vrancea.

Cutremurele vrâncene sunt cele mai importante, mai ales în ceea ce priveşte frecvenţa şi intensitatea. Ele se manifestă într-o suprafaţă epicentrală restrânsă de cca 2000 Km2. Cutremurele puternice de Vrancea care a produs în acest secol pierderi umane şi materiale considerabile au avut loc în 1940 şi 1977. În zone epicentrale s-au deschis fisuri profunde, sărituri ale faliilor şi alunecări de teren. Reactivarea unor falii s-a produs şi la distanţe mai îndepărtate, cum s-a întâmplat şi în municipiul Târgovişte (probabil falia Viforâtei), sau în zona comunelor subcarpatice Vârfuri, Glodeni, Buciumeni, din interfluviul Ialomiţa – Prahova. Procesul de reactivare al faliilor a fost evident la cutremurul din 30 august 1986, cu intensitate mai redusă (cca 6 pe scara Richter) , când s-a produs o săritură de cca. 1.00 m în lungul faliei Lăculeţe – Ocniţa –Drăgăneasa, care a avut ca efect bombarea drumului naţional dintre Târgovişte şi Pucioasa.

Evidenţa constructiilor expertizate tehnic si incadrate in clasele de 1, 2 si 3 de risc seismic din judetul Dambovita:

Nr. Crt

Locali tate Adresa Tipul de

imobil Destinaţie

imobil An

Construcţie An

expertizare

Clasa de

risc

Număr apartamente Observaţii

1

Municipiul

Târgo vişte

Bd, Unirii, bl. 39A Bloc

S+P+ 10 E

Locuinţe

1974 1991 R3 88 Executat consolidare

Bd. Unirii, bl. 39B,41,42,49,50,Micro

VI

Bloc S+P+10

E 1974

1996 R2 440

Expertiză comună pentru

5 blocuri cu structură identică

(consolidate) Str. Nuferilor, bl.4,

Micro VIII Bloc

S+P+4E 1975 1995 R3 40 Neconsolidat

Str. Radu cel Mare, Bl. 18, Micro 4

Bloc

S+P+10E 1978 1995 R3 44 Neconsolidat

Str. Fluturilor, bl.31, Micro IV S+P+10E 1978 1995 R2 44 Neconsolidat

Aleea Trandafirilor, bl.16A, B

Bloc S+P+4E 1961 1997 R2 40 Neconsolidat

Aleea Trandafirilor, bl. 16C

Bloc S+P+4E 1961 1997 R2 20 Neconsolidat

Aleea Trandafirilor, bl. 6B,C

Bloc S+P+4E 1961 1997 R2 40 Neconsolidat

Aleea Trandafirilor, bl. 10C

Bloc P+4E 1963 2000 R2 20 Neconsolidat

Aleea Triumfului, bl. 24

Bloc S+P+4E 1978 1999 R2 32 Neconsolidat

Radu Popescu, bl. 22 Bloc S+P+10E 1975 2004 R2 40 Neconsolidat

2 Municipiul

Moreni Str. Saturn, bl. 18A, B,

M2 Bloc P+4E 1975 1994 R3 40 Neconsolidat

3 Oras Fieni Str. Teilor, Bl.5 Bloc P+2E 1953 1994 R3 12

Expertiză nedecontată, neconsolidată

4 Oras

Pucioasa Bulevard

Trandafirilor,bl. 18 Bloc P+1E 1953 1994 R3 8

Expertiză nedecontată, neconsolidată

Page 79: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 79 of 122

HARTA CU ÎNCADRAREA JUDEŢULUI ÎN GRADUL DE VULNERABILITATE LA CUTREMUR

Urbanizarea localităţilor din judeţul Dâmboviţa a parcurs anumite etape care a condus în oraşe la crearea de ansambluri construite specifice care au o strânsă legătură cu protecţia antiseismică a populaţiei – astfel:

a) ansambluri construite din centrele oraşelor sunt realizate din clădiri de zidărie şi beton armat, prezentând riscuri datorită ornamentelor;

b) ansambluri construite în cartierele din generaţia anilor 1960 de tipul blocurilor grupate , cu spaţii verzi mai bogate prezintă riscuri de prăbuşire în special lângă aleile circulate;

c) ansambluri construite din cartierele noi de tipul blocurilor cu spaţii comerciale (la parter şi eventual la etajul I) prezintă hazarduri legate de existenţa unor construcţii în cadre şi în consecinţă a unor zidării de beton uşor, în condiţiile unei flexibilităţi sporite a clădirii (parterul sau cele două nivele comerciale au o rigiditate mai redusă)ceea ce în condiţiile specifice mişcării seismice de Vrancea a condus la suprasolicitări de oscilaţie, la rezonanţă şi implicit la efecte neplăcute asupra locatarilor.

Locatarii acestor tipuri de ansambluri construite pot identifica relativ uşor în ce categorie se încadrează propria locuinţă astfel încât să adopte anticipat măsuri de protecţie antiseismică în cunoştinţă de cauză.

Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale - cutremure

Nr. crt. Judeţul Unitatea administrativ-

teritorială Numărul de locuitori Intensitatea seismică exprimată în grade MSK

0 1 2 3 4

Dâm

bovi

ţa

1 Municipiul Târgovişte 99.086 VIII 2 Oraşul Fieni 8.092 VIII 3 Oraşul Găeşti 16.598 VIII 4 Oraşul Moreni 22.868 VIII 5 Oraşul Pucioasa 16.489 VIII 6 Oraşul Titu 10.711 VIII

Page 80: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 80 of 122

- Alunecări de teren Se situează printre cele mai importante dezastre naturale ale căror consecinţe, uneori se

manifestă sub formă de importante distrugeri de bunuri materiale şi vieţi omeneşti. Alunecările de teren de mare amploare s-au produs în judeţul Dâmboviţa unde sunt active cca. 25 amplasamente ce au provocat daune materiale importante.

La 24.06.1979, în comuna Malu cu Flori a avut loc o alunecare de teren având cota de plecare 526 m şi cota de oprire de 445 m, constituite din versantul nordic al Culmii Capu Coastei. Alunecarea de teren, orientată pe direcţia V-E spre Valea Dâmboviţei modificând straturile acuifere din zona de versant a Culmii Capu Coastei, ce s-a caracterizat prin numeroase izvoare. La 13.02.1980 s-a produs cea mai semnificativă alunecare de teren, în comuna Vârfuri. În mai 1980 evenimente s-au produs şi în zona Glodeni – Lăculeţe, alunecările de teren datorîndu-se pantelor înclinate de până la 70º , precum şi eroziunii bazei de către pârâul Lăculeţe. Un eveniment similar a avut loc tot în mai 1980 în satul Valea Leurzii, comuna Buciumeni.

Cel mai important eveniment de acest gen din ultima perioadă este reprezentat de alunecarea de teren produsă în comuna Malu cu Flori – 21.02.2010. DJ 724 a fost afectat de alunecarea de teren produsă pe o porţiune de cca. 700 m.l., circulaţia rutieră fiind închisă. În acel moment nu exista o altă cale rutieră de acces către satul Micloşanii Mari/comuna Malu cu Flori şi comuna Pucheni, fiind izolaţi cca. 2200 locuitori ai comunei Pucheni şi cca. 300 locuitori ai satului Micloşanii Mari, comuna Malu cu Flori.

Pe parcursul anului 2009 s-au produs 16 alunecări de teren (reactivări) în localităţile: Runcu, Valea Lungă, Vişineşti, Cândeşti, Finta, Râu Alb, Văleni Dâmboviţa, iar pe parcursul anului 2010, an marcat de excedentele de precipitaţii căzute, s-au produs 44 alunecări de teren (reactivări) în localităţile: Pucheni, Râu Alb-2, Iedera, Ocniţa-3, Malu cu Flori-3, Moţăieni-2, Valea Lungă-2, Bezdead-4, Perşinari, Vârfuri-2, Vulcana Băi-3, Pucioasa-2, Runcu, Şotânga-2, Cândeşti-3, Hulubeşti, Glodeni, Şelaru, Vişineşti-2, Fieni, Răzvad-2, Moroeni-2, Pietrari, Moreni.

Pe parcursul anului 2011 s-au produs 9 alunecări de teren (reactivări) în localităţile: comuna Moroeni, comuna Vulcana Băi, comuna Bărbuleţu, comuna Valea Lungă, comuna Moroeni – punct Dobreşti, comuna Vişineşti - 3, comuna Bezdead.

Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa se înregistrează zone active conform Legii nr. 575/22

octombrie 2001, fiind enumerate astfel: oraş Fieni, municipiul Moreni, oraş Pucioasa, comuna Aninoasa, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna Brăneşti, comuna Cândeşti, comuna Doiceşti, comuna Hulubeşti, comuna Ludeşti, comuna Moţăeni, comuna Ocniţa, comuna Pietroşiţa, comuna Pucheni, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna Tătărani, comuna Valea Lungă, comuna Văleni Dâmboviţa, comuna Vişineşti şi comuna Vulcana Băi.

Judeţul Dâmboviţa este încadrat la gradul de risc ridicat.

Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în legea 575, cauzele producerii pagubelor la hazardurile naturale – alunecări de teren

Nr. Crt Unitatea Administrativ – Teritorială Potenţialul de producere a

alunecărilor Tipul alunecărilor

Primară Reactivată 1 Oraşe 2 Fieni Ridicat Nu Da 3 Moreni Scăzut-ridicat da Da 4 Pucioasa ridicat da Da Comune

Page 81: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 81 of 122

Nr. Crt Unitatea Administrativ – Teritorială Potenţialul de producere a

alunecărilor Tipul alunecărilor

Primară Reactivată 5 Aninoasa ridicat da Nu 6 Bărbuleţu ridicat da Da 7 Bezdead ridicat da Da 8 Brăneşti ridicat da Da 9 Buciumeni ridicat nu Da 10 Cândeşti ridicat nu Da 11 Doiceşti ridicat da Nu 12 Glodeni ridicat nu Da 13 Hulubeşti ridicat da Nu 14 Ludeşti ridicat nu Da 15 Malu cu Flori ridicat nu Da 16 Moţăeni ridicat da Nu 17 Ocniţa ridicat da Da 18 Pietroşiţa ridicat da Da 19 Pucheni ridicat nu Da 20 Runcu Scăzut-ridicat nu Da 21 Şotânga ridicat da Nu 22 Tătărani ridicat nu Da 23 Valea Lungă ridicat da Da 24 Văleni-Dâmboviţa ridicat nu Da 25 Vârfuri ridicat da Da 26 Vişineşti ridicat da Da 27 Vulcana-Băi ridicat da Nu

2. ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE A. Industriale Din analiza structurii economice a judeţului Dâmboviţa, a industriei chimice, rezultă că nici

un agent economic nu deţine cantităţi foarte mari de substanţe toxice industriale. Principalele hazarde tehnologice cu impact asupra mediului sunt produse de deficienţe şi

erori de proiectare şi construcţie ale instalaţiilor industriale, de gradul ridicat de uzură fizică şi morală, de exploatarea necorespunzătoare, de eroare umană, de managementul defectuos al operatorilor economici, de transportul substanţelor / deşeurilor periculoase, de ruperi ale barajelor sau explozii ale unor instalaţii, având atât cauze naturale cât şi antropice, şi determinând o succesiune de evenimente extrem de complexe sub forma unor reacţii în lanţ, cu efecte locale sau transfrontaliere.

Marea majoritate a operatorilor economici folosesc în procesul de producţie substanţe care prin caracterul exploziv-incendiar pot reprezenta un real pericol pentru colectivităţile umane şi care, de regulă, constau în:

- fabrici de oxigen şi hidrogen (Târgovişte, Fieni) - produse petroliere, uşor inflamabile (toate zonele petroliere din judeţ); - lacuri, vopsele, emailuri pe bază de nitroceluloză sau răşini sintetice (Târgovişte şi

Găeşti). - produse derivate din sulf (NUBIOLA Doiceşti)

- S.C. OŢELINOX S.A. – municipiul Târgovişte – acid fluorhidric ; - S.N.G.N. ROMGAZ – oraş Răcari, sat Colacu, punct de lucru Bilciureşti – gaz natural ;

Page 82: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 82 of 122

- S.C. NUBIOLA ROM S.R.L. – comuna Doiceşti – dicronat de sodiu, florură de sodiu, sulfocromat galben de plumb, cromat,molibdat sulfat roşu de plumb, fosfat de zinc, oxid de zinc ; - S.C. TERMOELECTRICA S.A. Sucursala Electrocentrale Doiceşti – comuna Doiceşti – hidrazină şi amoniac ; - S.C. MECHEL S.A. – municipiul Târgovişte – oxigen, hidrogen, metanol, clor.

Există şi operatori economici, din domeniul industriei alimentare, care în procesul de refrigerare a produselor alimentare utilizau, ca agent de răcire în instalaţii de mică capacitate, amoniacul dar prin programele proprii de modernizare unii au trecut la refrigerare cu freon 134 ecologic, excepţie făcând S.C. Avicola Crevedia S.A. care utilizează ca agent de răcire amoniac şi întreprinderi de gospodărie comunală care utilizează clorul în procesul de potabilizare a apei extrase din puţuri de mică adâncime sau surse de suprafaţă.

Rezultă, deci, că principalele substanţe toxice industriale, care pot fi implicate într-un potenţial accident chimic pe timpul derulării proceselor tehnologice, sunt cantităţi mici de compuşii rezultaţi în urma proceselor tehnologice, amoniacul şi clorul îmbuteliat în recipienţi de 50 l/10 bari din staţiile de apă.

Principalii operatori economici care utilizează aceste substanţe sunt: - STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE -PUCIOASA (OMNIA) - execută clorinarea apei dintr-un recipienţi cu capacitatea de 50 l/10 bari, dispus în

apropierea barajului hidrotehnic Pucioasa. Staţia de clorinare, care deserveşte oraşul Pucioasa, este dispusă în NV, pe DN 71, la ieşirea

din oraş, în albia râului Ialomiţa şi în apropierea unui baraj de regularizare a cursului râului Ialomiţa.

Obiectivul a fost implicat în două accidente chimice ce au constat în pierderea totală a clorului dintr-un rezervor tampon căruia i s-a deteriorat garnitura de etanşare a gurii de vizitare.

Deoarece staţia de clorinare este dispusă la nivelul albiei râului Ialomiţa, acesta canalizează în aval toate scăpările de gaze şi deci nu reprezintă un pericol efectiv pentru populaţia oraşului Pucioasa care se află dispus pe o terasă situată cu cc.20 m mai sus de obiectivul sursă de risc, ştiut fiind că greutatea moleculară a clorului este de 2,5 ori mai mare decât cea a aerului. Zonele letală şi periculoasă sunt canalizate de Râul Ialomiţa, în aval spre zone nelocuite. Curenţii atmosferici creaţi de evacuarea apei din Barajul Pucioasa duc la stabilizarea şi diluţia vaporilor de clor. Se poate restricţiona circulaţia în zonă pentru 1-4 ore

Cele două accidente au demonstrat acest fapt, nefiind puse în pericol vieţile personalului de deservire a staţiei sau a cetăţenilor.

În anul 1997 s-a renunţat la sistemul de clorinare din rezervor şi s-a trecut la clorinarea apei din recipienţi (butelii) de 50 l, metodă mult mai sigură în exploatare. S-a eliminat astfel orice posibilitate de producere a unui accident chimic la acest obiectiv. Cantitatea maximă de clor îmbuteliat şi depozitat în gospodăria unităţii este de 6 recipienţi x 50 l = 300 litrii.

- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE –LAZURI – R.A.G.C. TÂRGOVIŞTE

- execută clorinarea apei potabile destinate alimentării Municipiului Târgovişte şi care este extrasă din puţuri de mare adâncime (cc.90 m)

Staţia de clorinare este dispusă pe DN 71, la ieşirea din Mp.Târgoviste, 5 km S, spre Bucureşti şi ocupă o suprafaţă de cc. 0.5 ha.

Zona a fost relativ izolată nefiind populată. Existenţa DN 71 care face legătura cu Bucureşti şi construirea în imediata vecinătate a unui popas turistic si a unei staţii de alimentare cu

Page 83: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 83 of 122

carburanţi, au determinat schimbarea sistemului de clorinare proiectat iniţial (rezervor de clor de 800 l) şi adoptarea sistemului de clorinare din butelii de 50 l.

Vecinii : în partea de N, E si V, teren agricol pe care sunt amplasate puturile de adâncime; În partea de S popas turistic si o staţie de alimentare cu carburanţi. Cantitatea maximă de clor îmbuteliat şi depozitat în gospodăria unităţii este de 8 recipienţi x 50 l = 400 litrii.

d) STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE –PRISEACA – R.A.G.C. TÂRGOVIŞTE

execută clorinarea apei potabile destinate alimentării Municipiului Târgovişte şi care este extrasă din sursă de suprafaţă, Râul Dâmboviţa.

Staţia de clorinare este dispusă pe DN 72A, spre Câmpulung-Muscel, în satul Priseaca, în afara perimetrului construit, într-o zonă împădurită.

Zona este izolată nefiind populată. Sistemul de clorinare este de tip dual, rezervor de clor de 800 l şi sistem de clorinare din butelii de 50 l.

Vecinii : în partea de E si V, terenuri agricole, în partea de N pădurea Priseaca. În partea de S la cc. 500m satul Priseaca, protejat de o vale a pârâului Ilfov.

Cantitatea maximă de clor îmbuteliat şi depozitat în gospodăria unităţii este de 800 l şi 8 recipienţi x 50 l = 400 litrii. Cantităţile menţionate nu sunt niciodată cumulate.

- S.C.ERDEMIR S.A. TÎRGOVIŞTE Profilul unităţii este producţia de metale feroase sub forme primare şi semifabricate Cod

CAEN 2710;Obiectivul ocupă o suprafaţă de cc. 24,3 ha şi este situat în Municipiul Târgovişte, platforma industrială, având adresa pe şoseaua Găeşti, nr. 18. Cod unic de înregistrare este 130087;

Unitatea foloseşte în procesul de producţie următoarele substanţe periculoase : Hidrogen utilizat ca atmosferă de protecţie în cuptoarele de recoacere, stoc mediu de 0,85 t,

depozitat în 2 rezervoare de câte 95 m.c. fiecare ; Oxigen utilizat pentru obţinerea temperaturilor de tăiere-sudare a metalelor, stoc mediu de

0,57 t, depozitat în recipienţii standard la 120 bari. Consum zilnic cc. 0,130 t ; Acid sulfuric utilizat în procesul de decapare a metalelor stoc mediu de 150 t, depozitat în 6

rezervoare supraterane din oţel, în aer liber, de câte 36 m.c. fiecare. Depozitul este amplasat la cc. 40 m de cea mai apropiată hală de producţie pe partea de vecină cu Oţelinox SA Târgovişte ;

Hidrogenul este depozitat în rezervoare tip LINDE avănd o mare siguranţă în exploatare. - SC AVICOLA SA CREVEDIA: Principalul obiect de activitate al SC AVICOLA CREVEDIA SA este creşterea puilor de

carne, sacrificarea acestora şi comercializarea cărnii. Societatea îşi desfăşoară activitatea de bază în 11 ferme şi un complex de abatorizare.

Pentru producţia puilor de carne, halele de creştere se populează cu pui de o zi. Ciclul de creştere este de 43 de zile, în care puii ajung la o greutate medie de 2,1 kg. În medie, se pot realiza un număr de 5 cicluri pe an. Densitatea de populare este de 15.000 pui pentru 1.000 m2, exclusiv spaţiile auxiliare.

Rata medie de mortalitate, la creşterea puilor de carne, este de 6%. Producţia de carne pentru o hală cu suprafaţa medie utilă de 1.000 m2 va fi de 15.000 × 0,94 pui/ciclu × 5 cicluri/an × 2,1 kg/pui = 148 tone/an.

La finele fiecărui ciclu, se face depopularea şi, în următoarele 25 de zile, se execută lucrările specifice de pregătire, curăţire, dezinfecţie a spaţiilor şi reparaţiile curente.

Page 84: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 84 of 122

Abatorul de păsări are în dotare o linie modernă de abatorizare cu o capacitate de 4.000 capete/oră de la firma STORK (Olanda) unde se abatorizează anual 12.000-15.000 t păsări (pui de carne, găini rase uşoare, găini rase grele şi raţe).

Substanţe periculoase: Substanţa cu volumul cel mai mare din categoria substanţelor periculoase este amoniacul,

folosit la staţia de refrigerarea a abatorului. Amoniacul este depozitat într-o clădire separată special amenajată (uzina de frig), unde se află un recipient de 5.000 l şi 4 recipiente de 2.000 l. Pentru transportul amoniacului către staţia de răcire şi radiatoarele de răcire, se utilizează conducte metalice.

După procesul de privatizare, uzina de frig a suferit numeroase procese de modernizare ceea ce îi conferă o siguranţă deosebită în funcţionare.

CONPET PLOIEŞTI – Staţia Mavrodin Profilul unităţii este de depozitare temporară (maxim 12 ore) şi transport prin conducte

a ţiţeiului şi gazolinei, în flux continuu (24 ore/7 zile). Amplasarea obiectivului este în Municipiul Moreni pe DJ 710 A, ieşirea spre Comuna

I.L.Caragiale, ocupând o suprafaţă de cc. 3 ha. Obiectivul are ca vecini:

- în partea de N, Depozitul Sud 3 al Schelei Petroliere Moreni; - în partea de şi S , E şi V teren agricol şi viran. Prin activitatea economică, unitatea nu reprezintă un pericol pentru populaţie, caracterul accidentelor credibile, fiind de domenniul exploziilor şi incendiilor declanşate ca urmare a aprinderii accidentale a produselor petroliere, sau a contaminării factorilor de mediu prin fisurarea rezervoarelor de stocare, sau a conductelor de transport (accidental sau pentru sustragerea de combustibili). Unitatea dispunea de o reţea complexă de conducte, colectând ţiţeiul extras din nordul judeţului (vezi harta anexă) astfel : - Teiş – Moreni Ǿ 6 ⅝ - ţiţei; Moreni – Ploieşti Ǿ 6 ⅝ - ţiţei; - Ochiuri – Moreni Ǿ 6 ⅝ - ţiţei; Bucşani – Moreni Ǿ 4 şi Ǿ 10 3/4 – ţiţei; - Gârgoteni – Moreni – Ploieşti Ǿ 3 – gazolină.

CONPET PLOIEŞTI – Staţia Silişte Profilul unităţii este de depozitare temporară (maxim 12 ore) şi transport prin conducte

a ţiţeiului şi gazolinei, în flux continuu (24 ore/7 zile). Amplasarea obiectivului este în Comuna Lucieni, sat Silişte, ocupând o suprafaţă de

cc. 15 ha, într-o zonă nepopulată. Prin activitatea economică, unitatea nu reprezintă un pericol pentru populaţia satului, caracterul accidentelor, fiind de domenniul exploziilor şi incendiilor declanşate ca urmare a aprinderii accidentale a produselor petroliere, accidente puţin credibile ţănând cont că această staţie a fost recent modernizată şi beneficiază de tehnologii avansate pentru desfăşurarea activităţilor economice şi pentru protecţie. Este posibilă contaminării factorilor de mediu prin fisurarea rezervoarelor de stocare, sau a conductelor de transport (accidental sau pentru sustragerea de combustibili). Unitatea dispunea de o reţea complexă de conducte, colectând ţiţeiul extras din sudul judeţului (vezi harta anexă) şi din sudul ţării astfel : - Saru - Silişte Ǿ 8 - ţiţei; Ţicleni – Ploieşti Ǿ 6 F1 - ţiţei; - Cobia - Silişte Ǿ 6 - ţiţei; - Constanţa – Piteşti Ǿ 14 şi Ǿ 20 – ţiţei; - Bărbăteştii – Ploieşti Ǿ 6 F1 – gazolină.

Page 85: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 85 of 122

S.C.ERDEMIR S.A. TÎRGOVIŞTE Profilul unităţii este producţia de metale feroase sub forme primare şi semifabricate

Cod CAEN 2710;Obiectivul ocupă o suprafaţă de cc. 24,3 ha şi este situat în Municipiul Târgovişte, platforma industrială, având adresa pe şoseaua Găeşti, nr. 18. Cod unic de înregistrare este 130087.

Vecini: - În partea de E, Combinatul de Oţeluri Speciale; - În partea de N, Pârâul Ilfov şi terenuri agricole şi Sagricom Târgovişte ; - În partea de S, DN 72 şi Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte ; - În partea de V, Oţelinox SA Târgovişte.

Unitatea foloseşte în procesul de producţie următoarele substanţe periculoase : - Hidrogen utilizat ca atmosferă de protecţie în cuptoarele de recoacere, stoc mediu de 0,85 t, depozitat în 2 rezervoare de câte 95 m.c. fiecare ; - Oxigen utilizat pentru obţinerea temperaturilor de tăiere-sudare a metalelor, stoc mediu de 0,57 t, depozitat în recipienţii standard la 120 bari. Consum zilnic cc. 0,130 t ; - Acid sulfuric utilizat în procesul de decapare a metalelor stoc mediu de 150 t, depozitat în 6 rezervoare supraterane din oţel, în aer liber, de câte 36 m.c. fiecare. Depozitul este amplasat la cc. 40 m de cea mai apropiată hală de producţie pe partea de vecină cu Oţelinox SA Târgovişte ; - Hidrogenul este depozitat în rezervoare tip LINDE avănd o mare siguranţă în exploatare.

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE FOCARELOR CHIMICE -STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE A S.C."OMNIA" S.A. PUCIOASA

-cantitatea maximă angajată în accident = 0,05 tone; -suprafaţa de răspândire = cc. 25 m2 (incinta beton); -lungimea zonei letale =80 m; -lungimea zonei periculoase =220 m; -persistenţa la 20 grade C =max 4 ore.

- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE –LAZURI – R.A.G.C. TÂRGOVIŞTE -cantitatea maximă angajată în accident = 0,05 tone; -suprafaţa de răspândire = cc. 25 m2 (incinta de beton); -lungimea zonei letale =90 m; -lungimea zonei periculoase =320 m; -persistenţa la 20 grade C =max 4 ore.

- STAŢIA DE CLORINARE A APEI POTABILE – PRISEACA – R.A.G.C. TÂRGOVIŞTE

-cantitatea maximă angajată în accident = 0,8 tone; -suprafaţa de răspândire = cc. 25 m2 (incinta de beton); -lungimea zonei letale =400 m; -lungimea zonei periculoase =2320 m; -persistenţa la 20 grade C =max 4 ore. - S.C.ERDEMIR S.A. TÎRGOVIŞTE

-cantitatea maximă de acid sufuric angajată în accidentul unui rezervor plin = 65 tone; -suprafaţa de răspândire = cc.2500 m2 (cuva de beton placată antiacid); -concentraţia maximă admisă (mmg/mc aer) profesional =1,5 ; -populaţie = 0,5

Page 86: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 86 of 122

Reprezină pericol numai pentru salariaţii proprii prin posibile explozii sau incendii de mari proprorţii pe amplasament.

- SC AVICOLA SA CREVEDIA:

-cantitatea maximă angajată în accident = 5 tone; -suprafaţa de răspândire = cc. 250 m2 (incinta de beton); -lungimea zonei letale =150 m; -lungimea zonei periculoase =800 m; -persistenţa la 20 grade C =max. 0,4 ore.

Operatorii tip SEVESO Denumire

amplasament

Localitate

strada domeniu

de activitate

Substanţe

denumire substanta

cantitate prezenta(

t ) categoria de

substanta denumire substanta

cantitate prezenta

(t ) SC OTELINOX

SA Targoviste Soseaua Gaesti

ind. metalurgica 1.foarte toxic acid florhidric 30/33

SNGN ROMGAZ SA Sucursala

de inmagazinare subterana a

gazelor naturale Ploiesti

Orasul Racari, Sat

Colacu, punct de

lucru Bilciuresti

extractie si depozitare

gaze naturale

gaz natural 917000/ 1.200.000

1. foarte toxice Dicromat de sodiu 400/400

2. toxice florura de sodiu 40/40

9(i)periculoase pentru mediu

sulfocromat galben de

plumb 150/150

SC NUBIOLA RONANIA SRL Doicesti Aleea

Sinaia ind.

Chimica 9(i)periculoase pentru mediu

cromat,molibdat sulfat rosu de

plumb 60/60

9(i)periculoase pentru mediu fosfat de zinc 40/40

9(i)periculoase pentru mediu oxid de zinc 150/150

inflamabi sulf de petrol 120/120 inflamabi solvent nafta 4./4

oxidante nitrat de strontiu 20/20

lichide foarte imflamabile

titanat de izopropanol 5./5

E C T RI C A S A Doicesti Aleea

Sinaia ind.

Energetica hidrazina 0,58/3

SC BUTANGAS ROMANIA SA

com. Contesti

DN71

statie imbuteliere

si depozitare

GPL

gaze lichefiate extrm de

inflamabile-butan,

propan, GPL auto

2400/ 2400

SC ROMARM SA -SC UPS-

DRAGOMIRESTI SA

Dragomiresti DN 72

fabricare armament si munitie

5. explozive

nota 2, sectiunea 1.4

trinitrotoluen, hexogen 138/296

SC CONPET SA Ploiesti

Com. Raciu Punct de

lucru Siliste

transport titei prin conducte

6.inflamabil, nota 3a titei 10284/

15905

Page 87: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 87 of 122

Operatorii economici din judeţ care generează şi/ sau deţin deşeuri periculoase pentru om şi mediu

Nr. crt

DENUMIREA OPERATORULUI

ECONOMIC PROFIL ADRESA AMPLASARE

COMPOZIŢIE CANTITATEA

ANUALĂ (tone)

STOCATĂ (tone)

1. CN Romarm – Automecanica

Moreni

Fabricare armament si munitie

Moreni, str. Teis, nr 16

Moreni, str. Teis, nr. 16

Slamul contine compusi ai cromului, cuprului, zincului, cadmiului,

cianura

0 320

2. CN Romarm –

Uzina Mecanica Mija

Fabricare armament si munitie I.L. Caragiale

IL Caragiale – Pltforma

industriala Mija

Slamul contine compusi ai cromului, nichelului,

cuprului, zincului, cadmiului

1 85,2

3. SC Romlux SA Targoviste

Fabricare lampi electrice si

echipamente de iluminat

Targoviste, Calea

Campulung, nr. 121

Targoviste Amestec acizi 2 5,6

4. SC Steaua Electrica

S.A. Fieni

Fabricare becuri si echipamente de

iluminat

Fieni, str. Garii, nr.1

Slam galvanic 1 6,52 Amestec acizi 4,9 7,8

Cioburi sticla plumb 5,24 212

5. SC Arctic SA Gaesti Fabricare aparate electrocasnice

Gaesti, str 13 Decembrie, nr.

210

Gaesti, srt. 13 Decembrie,

nr.210

Slamul contine metale alcaline; litiu, sodiu 0 241

6. SC Vicas SA Targoviste

Fabricare lacuri si vopsele

Targoviste, Sos. Gaesti,

nr. 10

Targoviste, str. Laminorului, nr.

16 Rasina, toluen 0,33 0,99

7. SC Mechel SA Targoviste

Productie de laminate

Targoviste, sos. Gaesti, nr.

9-11

Targoviste, sos. Gaesti, nr. 9-11

Contine hidrocarburi 24,5 6,1

slam 200 200

8. SC Mondotrans SA Targoviste Transport calatori

Targoviste, str. Eroilor,

nr.1

Targoviste, str. Eroilor, nr.1 Contine hidrocarburi 5 13,2

9. SC Rovadis SRL Cranguri Fabricare coloranti Com.

Cranguri Com. Cranguri Anhidrida cromica 0 aprox. 4500

10. SC Azbocim SA Fieni

Fabricare a produselor din

azbociment

Fieni, str. Industriilor,

nr. 18 Fieni Slam cu continut de

azbest 0 132

11. SC Creias SA Crevedia Agricol Crevedia Crevedia Pesticide 0 1,06

12. SNP Petrom SA – Sucursala Videle;

Sectia Titu Extractie titei Titu Potlogi titei 15 465

13. SNP PETROM SA -

Sucursala Targoviste

Extractie titei

Com. Aninoasa,

Aleea Sinaia, nr. 6

Teis titei

1318 12400

Ochiuri titei Moreni titei Moreni titei Bucsani titei Moreni titei Cobia titei Saru titei

Page 88: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 88 of 122

Iazurile de decantare, haldele de steril, batalele de stocare produse chimice din obiective dispuse pe raza administrativ teritorială a judeţului

Dâmboviţa – tipurile de substanţe utilizate, caracteristicile acestora

Judeţul Localitatea Iazul de decantare, halda de

steril, batalul de stocare produse chimice

Operatorul economic/

deţinătorul

Tipul de substanţe existente şi

catitatea (to)

Suprafaţa maximă posibil a fi

contaminată (km.p.)

Dâmboviţa

Butimanu Nu este cazul Bridgexim Ind.

SRL Acetonă - 23 tone; Monoetilen glicol – 24 tone

0,4

Doiceşti Depozit de zgură şi cenuşă nr.6 SE Doiceşti Zgură şi cenuşă de termocentrală

0,01

Târgovişte

Depozit pentru stocarea deşeurilor nepericuloase rezultate de la neutralizarea soluţiilor de decapare cu acord de mediu nr. 1572/25.05.07.

SC ERDEMIR România SRL

Turte de slam uscate – perioada feb. 2007 – oct. 2010 8151 tone

-

Potlogi Decantor de slam

SC OMV Petrom SA Zona de Producţie 5 Moesia Nord

Slam petrolier – 270 tone – în stare

solidă N.e.c.

Judeţul Localitatea

Iazul de decantare, halda de steril, batalul de

stocare produse chimice

Scurtă descriere a activităţii economice cu prezentarea profilului activităţii, a principalelor substanţe utilizate şi

caracteristicilor acestora

Dâmboviţa

Butimanu Nu este cazul

Societatea desfăşoară următoarele activităţi: - comerţ cu ridicata al produselor chimice; - fabricarea vopselii, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor; - transporturi rutiere de mărfuri; - depozitări; - manipulări; - închiriere şi subînchirieri bunuri imobile proprii. Substanţe utilizate: Acetona. Caracteristicile fizice şi chimice: Aspect: lichid limpede; Culoare: incolor; Miros: miros specific înţepător; Valoare pH la 20 gr. C: 5-6; Punct de fierbere: 56 gr. C; Temperatura de aprindere: >18 gr. C; Inflamabilitatea: este foarte inflamabil; Proprietăţi explozive: inferioară 2,2 % volum, superioară 12,8 % volum; Proprietăţi oxidante: nu prezintă; Presiune de vapori: la 20 gr. C 240 mbar; Densitate: la 20 gr. C 0,790 gr/cm3; Solubilitatea în apă: totală; Coeficient de partiţie octanol/apă: -0,24; Punct de topire: - 94,8 gr. C; temperatura de autoaprindere: 540 gr. C. Categorie produs: F;R11 Xi;R36 R66 R67 Monoetilen glicol. Caracteristicile fizice şi chimice Aspect: lichid; Culoare: incolor; Miros: caracteristic; pH: nedeterminat; temperatura de fierbere: 198 gr. C; temperatura de aprindere: >16 gr. C; Inflamabilitate: nu e disponibil; Proprietăţi explozive: inferiaoară 3,2 % volum, superioară 15,3 % vol; Proprietăţi oxidante: în contact cu oxigenul şi materialelel oxidante; Presiune de vapori la 20 gr. C: 0,08 mm Hg; Densitate la 20 gr. C: 1140kg/mc; Solubilitate în apă: miscibil; Coeficient de octanol/apă: -1,36; Vâscozitate: nedisponibil; Densitatea vaporilor: 2,2 (aer=l); Temperatura de topire: - 13 gr.C; Temperatura de autoaprindere: 400 gr. C; Conductivitate electrică la 25 gr. C :1,16.10-4; Categorie produs: Xn; R 22

Doiceşti Depozit de zgură şi cenuşă nr. 6

Producere de energie electrică electrică, prin energia aburului obţinut din arderea combustibililor: lignit, păcură, gaze naturale. Substanţe utilizate: Păcura: fraza de risc-R34; R50; Acid clorhidric: fraza de risc-R34; R35; Hidroxid de sodiu: fraza de risc-R35.

Târgovişte Depozit pentru stocarea deşeurilor nepericuloase

Laminare la rece a benzilor electrotehnice din oţel silicios: sablare,

Page 89: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 89 of 122

Judeţul Localitatea

Iazul de decantare, halda de steril, batalul de

stocare produse chimice

Scurtă descriere a activităţii economice cu prezentarea profilului activităţii, a principalelor substanţe utilizate şi

caracteristicilor acestora rezultate de la neutralizarea

soluţiilor de decapare cu acord de mediu

decapare cu acid sulfuric în concentraţie cuprinsă între 10 %- 25 % laminare, recoacere, acoperire cu lac, ambalare, neutralizare ape,

compactare slam.

Potlogi Decantor slam

Decantorul este închis din anul 2006. În el a fost depozitat temporar slamul petrolier rezultat în urma curăţirii rezervoarelor de ţiţei aferente zonei de producţie. Depozitul are o capacitate de 600 mc, în momentul închiderii se aflau în el cca. 227 mc fază solidă şi lichidă. În momentul de faţă faza lichidă a fost procesată către o asociaţie, urmând a se elimina şi faza solidă.

Instalţiile mari de ardere din judeţul Dâmboviţa

S. C. Termica S.A Târgovişte

Adresa: str. I.C. Brătianu nr. 50 , Dâmboviţa; Titular de activitate: Consiliul Local Târgovişte - producere transport, distribuţie, furnizare energie termica ; Instalaţie mare de ardere compusa din CAF 3 - cazan de apa fierbinte nr. 3 cu putere instalată 58,15 MWt

Descriere tehnologică: - descrierea rolului instalaţiei în cadrul unităţii- producere apă fierbinte ( agent termic primar ) pentru instalaţia de termoficare a oraşului.

Descrierea echipamentelor care compun instalaţia - cazanul de apă fierbinte; - cos evacuare gaze arse H=50m; D=1600 mm; - arzătoare de gaz natural; - programul uzual de funcţionare zilnica, lunara si anual:24 ore/zi - 6luni/an.

Date privind emisiile de poluanţi: - tipul de combustibil utilizat - gaz natural; - caracteristicile combustibililor utilizaţi: puterea calorifică 8050 Kcal; - sisteme de depoluare existente – Nu; - metodologia utilizată în cadrul unităţii pentru evaluările privind emisiile de poluanţi - factori de emisie folosiţi pentru SO2, NOx si pulberi - cei comunicaţi de APM Târgovişte).

S.C. Termoelectrica S.A. - Sucursala Electrocentrale Doiceşti

Adresa: Str. Aleea Sinaia nr.1, comuna Doicesti, judetul Dambovita, cod 0269, tel. 0245227013, fax: 0245227010 Cazan abur tip Benson nr. 8, cu puterea instalata 470 MW. Date privind emisiile de poluanţi: - tipul de combustibil utilizat- combustibil solid (lignit) si păcură; - sisteme de depoluare existente – electrofiltre; - metodologia utilizata in cadrul unităţii pentru evaluările privind emisiile de poluanţi EMPOL.

S.C. Termoelectrica S.A. /Sucursala Electrocentrale Doicesti funcţionează în baza derogării conform articolului 5, alineatele 2 si 3 ale H.G. 541/2003 modificată si completată cu H.G. 322/2005. Societatea se angajeaza:

Page 90: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 90 of 122

1. Să nu exploateze, in perioada 01.01.2008- 31.12.2015 instalatia mare de ardere, bloc energetic nr. 8, compusa din cazan abur de 645t/h si turbina generator de 200 MW, mai mult de 20000 ore; 2. Să prezinte anual un raport cuprinzand evidenta orelor de functionare utilizate si neutilizate din timpul precizat la punctul 1; 3. Instalaţia să isi inceteze activitatea definitivă la expirarea perioadei prevazute la punctul 1.

B. De transport şi depozitare produse periculoase Dinamica evoluţiei economiei, implică o creştere permanentă a transporturilor de substanţe

sau deşeuri periculoase pe căile de comunicaţii rutiere şi feroviare, în cisterene, containere sau alte ambalaje. Datorită unor accidente de circulaţie, avariilor apărute la mijlocul de transport sau ambalaj, reacţiilor chimice neprevăzute, nerespectării normelor tehnice de ambalare şi transport sau altor factori neprevăzuţi, se pot produce explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândirea substanţelor şi deşeurilor periculoase pe sol şi în mediul înconjurător.

Transporul substanţelor sau deşeurilor periculoase pe căile de comunicaţie este reglementat prin Legea nr. 31/1994, Procedura de reglementare şi control al transporturilor deşeurilor pe teritoriul României din 05.01.2004, Hotărârea Guvernului nr. 1374/2000, de Ordinul comun nr. 2/211/118 din 2004 al miniştrilor din trei ministere cu responsabilităţi în domeniu şi de „Codul Naţiunilor Unite pentru Transportul Produselor Periculoase”.

Transporturile de substanţe periculoase care prezintă pericol de accidente majore se realizează de următorii operatori economici şi instituţii:

Deşeuri petrochimice: e) S.C. All Sing 99 S.R.L. Medgidia; f) S.C. Rompetrol Logistic S.R.L.; g) Rafinăria Steaua Română; h) A.F. Dragomir Vişina DB; i) S.C. Mary and Carmen S.R.L. Bărcăneşti Prahova; j) S.C. Setcar S.A. Brăila; k) S.C. Privat S.R.L., Valea Mare Argeş; l) S.C. Borsenia S.R.L. Bărcăneşti Prahova; Muniţii şi materii explozive: m) Inspectoratul de Jandarmi Dâmboviţa, Gorj, Giurgiu. n) S.C. Atlas Gip S.A. Ploieşti; o) S.C. M.F.A. S.R.L Mizil; p) U.M. Vadu Gorj, Mija şi Gugir; q) S.C. Carpatcement Holding S.A. – Teişani; Materiale radioactive, reactivi chimici, nuclear: r) F.C.N. Piteşti; s) Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin. Clor lichid: t) R.A.G.C. Târgovişte; u) S.C. Gospodărire Comunală Locativa Gaesti, Moreni, Pucioasa.

Page 91: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 91 of 122

Transporturi periculoase efectuate pe raza judeţului Dâmboviţa Nr. crt. SOCIETATEA

DEŞEUL PERICULOS TRANSPORTAT CANTITATEA

t/an sau t/ transport RUTA DE

TRANSPORT DENUMIRE COD DEŞEU

1 SC OTELINOX Nămol metalic conţinut de ulei 12 01 08* 250

Târgovişte - Ploieşti- (A2) - Cernavodă -

Medgidia

2 SC ERDEMIR ROMANIA SRL

Uleiuri hidraulice sintetice 13 01 11* 20 Târgovişte-Ploieşti-

Buzău-Râmnicu Sărat

3 SC ERDEMIR ROMANIA SRL

Uleiuri sintetice de ungere uzate 12 01 10* 200 Târgovişte-Ploieşti-

Buzău-Râmnicu Sărat

4 EXPRT RECZCLING SRL BRANESTI

Nămol şi turte de filtre cu conţinut de

substanţe periculoase

11.01.09* 300 Brăneşti -Târgovişte-Stoeneşti-Ariceşti

5 SC NIMET SRL Nămoluri de la

maşini(şlam rectificare)

12 01 14* 100 Comişani-Târgovişte-

Ploieşti-Urziceni-Slobozia

6 SC NIMET SRL

Nămol şi turte de filtre cu conţinut de

substanţe periculoase

11 01 09* 100 Comişani-Târgovişte-

Ploieşti-Urziceni-Slobozia

7 EURO PLUS SERV SRL Deşeuri din activităţi sanitar/veterinare 18. * 72

Răzvad-Zona de colectare –DN72-Ploieşti –Bucuresti

Centură- Jilava

8 OMV PETROM ASSET V MOESIA CENTRAL

Deseuri cu conţinut de ţiţei 16 07 08* 75

P17-Şelaru-GăeştiTargoviste- Gura

Ocnitei-Moreni

9 ELY AUTOMOTIVE TITU

Ulei mineral hidraulic neaditivat 13 01 10* 200 Târgovişte-Moreni-

Filipeştii de Pădure

10 OMV PETROM ASSET V MOESIA CENTRAL

Pământ şi pietre cu conţinut ridicat de

substanţe periculoase

17 05 03* 210 P1- Vişina-Şelaru-Roata-Marsa-P56Videle

11 PROLEASING MOTORS TGV.

Ulei mineral neclorinat de motor

şi trensmisie 13 02 05* 80 Târgovişte-Moreni-

Filipeştii de Pădure

12 SC ROMTELECOM SA Baterii de plumb 16 06 01* 5

Moroieni-Pietroşiţa-Pucioasa-Targovişte-

Răcari-Centură-Bucureşti

13

SNGN MEDIAS SISGNPLOIESTI COMPRESOARE

BUTIMANU

Ulei mineral neclorinat de motor

şi trensmisie 13 02 05* 80 Butimanu-Ploieşti-

Valea Călugărescă

14 BIOAMBIENT SRL

Deşeu din activ. preventive,

diagnostic şi tratament

18 01 01* 18 01 02 * 18 01 03*

100 Moreni-Filipeştii de Pădure-Brazi

15 SC CRINA SRL Deşeuri infecţioase 18 01 03* 40 Găeşti-Moreni-DN1 -Brazi

16 NIMET SRL Baie uzată(cromare, nichelare) 11 05 04* 100

Comişani-Târgovişte-Ploieşti-Urziceni-

Slobozia

Page 92: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 92 of 122

Nr. crt. SOCIETATEA

DEŞEUL PERICULOS TRANSPORTAT CANTITATEA

t/an sau t/ transport RUTA DE

TRANSPORT DENUMIRE COD DEŞEU

17 TEHNOECOLOGICA SRL

Materiale de construcţii cu

conţinut de azbest 17 06 05 * 500 Moreni-Floreşti -

Ploieşti

18 SC MAVEXIM SRL Ului motor trensmisie şi ungere 13 02 08* 48 Găeşti-A1- DN1-

Ploieşti

19 SC CONPET SECTOR MORENI

Deşeu solid de la remedierea solului

cu conţinut de substanţe

periculoase

19 13 01* 5000

Valea Voievozilor- Ploieşti-Urziceni-Slobozia-Hîrşova-

Nazarcea

20 SC CONPET SECTOR SILISTE

Deşeu solid de la remedierea solului

cu conţinut de substanţe

periculoase

19 13 01* 5000

Silişte-Nucet-Răcari-Chitila-lehliu-

Dragalina-Slobozia-Hîrşova-Nazarcea

21 CONSILIUL JUDETEAN DB

Materiale de construcţii cu

conţinut de azbest 17 06 05* 200 Moreni-Str. Teiş

Nr.16D

22 OMV PETROM Ulei uzat şi expirat 13 02 08* 10 Târgovişte-

Dărmăneşti-Ploieşti-Inoteşti

23 OMV PETROM ASSET V MOESIA NORD

Pământ şi pietre cu conţinut ridicat de

substanţe periculoase

17 05 03* 250 P4CorbiiMari-

Crevedia-Clejani-Milcovaţ-Letca Noua

24 SC MECHEL

Nămol şi turte de filtre cu conţinut de

substanţe periculoase

11 01 09* 50 Târgovişte-Ploieşti

Urziceni-Slobozia-Hîrşova-Constanşa

25 OMV PETROM ASSET V MOESIA CENTRAL

Şlamuri din rezervoare 05 01 03* 4000

Teiş Târgovişte-Ploieşti-Sinaia-Braşov-

Hoghiz

26 OMV PETROM ASSET V MOESIA CENTRAL

Şlamuri din rezervoare 05 01 03* 300

Şuţa-Târgovişte-Ploieşti-Sinaia-Braşov-

Hoghiz

27 UZINA

AUTOMECANICA MORENI

Nămol şi turte de filtre cu conţinut de

substanţe periculoase

11 01 09* 500 Moreni-.I.L.Caragiale-Ariceşti Rahtivani

28 SC ENERGOFOR SRL Uleiuri sintetice de

motor , transmisie şi ungere

13 02 06* 24 Târgovişte-Găeşti-

Piteşti-RâmnicuVâlcea-Sibiu

29 OMV PETROM ASSET V MOESIA CENTRAL

Şlamuri din rezervoare 05 01 03* 4000

Teiş -Târgovişte-Ploieşti-Urziceni-

Slobozia-Ţăndărei-Hârşova -Medgidia

30 OMV PETROM ASSET V MOESIA CENTRAL

Şlamuri din rezervoare 05 01 03* 300

Şuţa -Târgovişte-Ploieşti-Urziceni-

Slobozia-Ţăndărei-HârşovaMedgidia

31 SC NIMET SRL Ambalaje care

conţin reziduuri contaminate

15 01 10* 30 Comişani-Târgovişte-

Răcari-Bucureşti-Drajna-Slobozia

Page 93: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 93 of 122

Nr. crt. SOCIETATEA

DEŞEUL PERICULOS TRANSPORTAT CANTITATEA

t/an sau t/ transport RUTA DE

TRANSPORT DENUMIRE COD DEŞEU

32 SC PEGA MAX SRL Uleiuri sintetice de

motor , transmisie şi ungere

13 02 06* 60 Târgovişte- Sinaia-Braşov-Râşnov-Şercaia

33 SNGN MEDIAS SISGNPLOIESTI SECTIA FINTA

Absorbanţi materiale filtrante 15 02 06* 12 Bilciureşti-Bucşani--

.I.L.Caragiale- Moreni

34 POT COM SRL Baterii de plumb 16 06 01* 60 Târgovişte- Sinaia-Braşov-Râşnov-Şercaia

35 POT COM SRL Ulei mineral

neclorinat de motor şi trensmisie

13 02 05* 60 Târgovişte- Sinaia-Braşov-Râşnov-Şercaia

36 POT COM SRL Uleiuri hidraulice minerale clorinate 13 01 09* 60 Târgovişte- Sinaia-

Braşov-Râşnov-Şercaia

37 POT COM SRL Uleiuri sintetice de

motor , transmisie şi ungere

13 02 06* 60 Târgovişte- Sinaia-Braşov-Râşnov-Şercaia

38 SC POR STEM COM SRL

Alte uleiuri de motor , transmisie şi

ungere 13 02 08* 48

Târgovişte--.I.L.Caragiale -

Dărmăneşti-Ploieşti

39 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI

Ceruri şi grăsimi uzate 12 01 12* 1000

Fieni-Târgovişte-Ploieşti-Buzău-R.Sărat-

Bacău-Săvineşti

40 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI

Ceruri şi grăsimi uzate 12 01 12* 1000

Fieni-Târgovişte-Ploieşti-Buzău-Focşani-R.Sărat-Bacău-Săvineşti

41 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI

Ceruri şi grăsimi uzate 12 01 12* 1500

Fieni-Târgovişte-B(A2)-Feteşti-

Cernavodă-Medgidia

42 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI Reziduuri uleioase 05 01 05* 1000

Fieni-Târgovişte-Ploieşti-Buzău-R.Sărat-

Focşani-Bacău-Săvineşti

43 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI

Deşeuri de vopsele cu conţinut de

solvenţi organici sau alte substanţe periculoase

08.01.11* 1000

Fieni-Târgovişte-Ploieşti-Buzău-R.Sărat-

Focşani-Bacău-Săvineşti

44 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI

Nămoluri cu conţinut de solvenţi

organici sau alte substanţe

periculoase

08.01.13* 1000

Fieni-Târgovişte-Ploieşti-Buzău-R.Sărat-

Focşani-Bacău-Săvineşti

45 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI

Nămoluri apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri de solvenţi

organici sau alte substanţe

periculoase

08 01 15* 1000

Fieni-Târgovişte-Ploieşti-Buzău-R.Sărat-

Focşani-Bacău-Săvineşti

46 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI

Deşeuri cu adezivi şi cleiuri cu conţinut de

solventi organici sau alte substanţe

08 04 09* 1000

Fieni-Târgovişte-Ploieşti-Buzău-R.Sărat-

Focşani-Bacău-Săvineşti

Page 94: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 94 of 122

Nr. crt. SOCIETATEA

DEŞEUL PERICULOS TRANSPORTAT CANTITATEA

t/an sau t/ transport RUTA DE

TRANSPORT DENUMIRE COD DEŞEU periculoase

47 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI

Deşeu de vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau

alte substanţe periculoase

08 01 11* 1000

Fieni-Târgovişte-Ploieşti-Buzău-R.Sărat-

Focşani-Bacău-Săvineşti

48 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI Reziduuri uleioase 05 01 05* 1000

Fieni-Târgovişte-Ploieşti-Buzău-R.Sărat-

Focşani-Bacău-Săvineşti

49 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI

Nămoluri de vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe

periculoase

08.01.13* 1000

Fieni-Târgovişte-Ploieşti-Buzău-R.Sărat-

Focşani-Bacău-Săvineşti

50 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI

Nămoluri apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri de solvenţi

organici sau alte substanţe

periculoase

08 01 15* 1000

Fieni-Târgovişte-Ploieşti-Buzău-R.Sărat-

Focşani-Bacău-Săvineşti

51 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI

Deşeuri cu adezivi şi cleiuri cu conţinut de

solventi organici sau alte substanţe

periculoase

08 04 09* 1000

Fieni-Târgovişte-Ploieşti-Buzău-R.Sărat-

Focşani-Bacău-Săvineşti

52 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI

Vopsele, cerneluri,adezivi şi

răşini 20 01 27* 1000

Fieni-Târgovişte-Ploieşti-Buzău-R.Sărat-

Focşani-Bacău-Săvineşti

53 SC RO ECOLOGIC SRL FIENI

Vopsele, cerneluri,adezivi şi

răşini 20 01 27* 1000

Fieni-Târgovişte-Ploieşti-Buzău-R.Sărat-

Focşani-Bacău-Săvineşti

54 OMV PETROM ASSET V MOESIA CENTRAL Şlam de rezervor 05.01.03* 760 Moreni- Moreni

(2EPS)

55 OMV PETROM ASSET V MOESIA CENTRAL Şlam de rezervor 05.01.03* 760

Glodeni-Ocniţa-G.Ocnitei- Moreni

(2EPS)

56 OMV PETROM ASSET V MOESIA CENTRAL

Deşeuri periculose parţial stabilizate 19 03 04* 10500 Moreni-Adânca---

.I.L.Caragiale

57 OMV PETROM ASSET V MOESIA CENTRAL

Nămoluri uleioase de la operţiile de

întreţinere a instalaţiilor şi

echipamentelor

05 01 06* 400

Valea Mare-Găeşti Târgovişte- Moreni -

Ploieşti-Valeni de Munte-Săcele-Braşov-

Hoghiz

58 SC OTELINOX SA

Pâslă sintetică contaminată cu

substanţe periculoase

15 02 02* 12 Târgovişte- Răcari-Centura Bucureşti-Glina

59 SC REMAT SA Baterii de plumb 16 06 01* 2000 Târgovişte- Răcari-Centura Bucureşti-

Page 95: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 95 of 122

Nr. crt. SOCIETATEA

DEŞEUL PERICULOS TRANSPORTAT CANTITATEA

t/an sau t/ transport RUTA DE

TRANSPORT DENUMIRE COD DEŞEU Pantelimon

60 SC DOR STEM SRL Baterii de plumb 16 06 01* 2000 Dărmăneşti-Crângul lui Bot -Ploieşti

61 SC VIVANI SALUBRITATE SA

Şlamuri din rezervoare 05 01 03* 4000 Saru- Târgovişte-

Ploieşti-Boldeşti

62 SC ELSID SA Uleiuri uzate 13 03 07* 100 Titu-Mătasuru-Dragodana

63 SC REMAT SA Baterii de plumb 16 06 01* 2000 Găeşti-A1-Bucureţti Centură-Pantelimon

64 SC NUBIOLA ROMANIA SRL

Ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu

substante periculoase

15 01 10* 200 Doicesti-Branesti

65 SC NUBIOLA ROMANIA SRL

Namol de la tratarea fiyico-chimica care

contin substante periculoase

19 02 10* 400 Doicesti-Branesti

B1) Transportul rutier În cazul producerii unor situatii de urgenţă cum ar fi: accidente urmate de incendii sau

explozii, care sa afecteze autovehicolele aflate pe reţeaua de drumuri din zona de competenta a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “Basarab I” a judetului Dambovita, interventia este asigurata de fortele din subordine in cooperare cu cele ale Serviciilor Voluntare pentru Situatii de Urgenta si ale celorlalte componente ale Sistemului de Securitate şi Apărare Naţională, dupa caz.

In ceea ce priveste accidentele rutiere, functie de categoria autovehicolelor, acestea pot fi impartite in accidente “usoare” in care sunt implicate autoturismele si accidente “grele” in care sunt implicate autovehicolele de transport persoane sau marfa, care la randul lor, functie de marfa transportata se impart in transporturi obisnuite si transporturi de marfuri periculoase.

Cauzele producerii accidentelor rutiere sunt multiple: nerespectarea semnelor si regulilor de circulatie, neadaptarea vitezei la conditiile de trafic, consumul de alcool si mai nou starea carosabilului, gropile din el, pe importante cai rutiere, ii fac pe conducatorii auto sa bruscheze volanul provocand grave accidente soldate cu pierderi de vieti omenesti si pagube materiale.

Ca tronsoane rutiere cu un grad mai ridicat de pericol, aparţinătoare zonei de competenţă putem include:

1. Autostrada 1 Bucureşti-Piteşti (E 70) tranzitează judeţul Dâmboviţa, pe direcţia SE – V, pe o distanţă de aproximativ 31 km de la km 49 până la km 80. Această arteră rutieră este modernizată, pe fiecare sens de mers, existând două benzi şi o bandă de urgenţă, ieşirile de pe autostradă făcându-se prin intermediul pasajelor rutiere situate în apropiere de km 53, km 56, km 62, km 64, km 67, km 70, km 73, km 74 şi km 77.

2. DN 71 este drumul care practic traversează judeţul de la S către N pe o distanţă de

aproximativ 100 de km, dinspre Bucureşti către Sinaia, intersectându-se cu DN 7 la sensul giratoriu din Bâldana (km 0).

Localităţile tranzitate de acest drum sunt: Bâldana, Răcari, Conţeşti, Cuza Vodă, Mircea Vodă, Ilfoveni, Brăteşti, Ulmi, Târgovişte (pe şoseaua de centură), Aninoasa, Doiceşti, Lăculeţe, Pucioasa, Moţăieni, Fieni, Buciumeni, Pietroşiţa, Moroieni, Glod.

Page 96: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 96 of 122

- drumul este intens circulat, fiind folosit de autoturisme, de camioane de mare tonaj şi de autovehicule de transport călători, aspecte ce îngreunează traficul, problemele apărând pe timpul producerii unor evenimente rutiere când fluenţa traficului scade considerabil datorită faptului că drumul este prevăzut cu o singură bandă de circulaţie pe sens;

- covorul asfaltic al şoselei de centură a municipiului Târgovişte prezintă foarte multe denivelări, fapt ce impune reducerea vitezei de mers, pe alocuri până la 10 km/h;

- la ieşirea din Târgovişte sunt două poduri, unul peste râul Ialomiţa iar celălalt peste calea ferată;

- din localitatea Doiceşti până la ieşirea din judeţ spre Sinaia drumul abundă de curbe; - la ieşire din localitatea Moroieni, în satul Glod, există o mare comunitate de rromi, în

această localitate reducându-se viteza din cauza aglomerării drumului cu persoane şi atelaje hipo; - pe acest drum traficul rutier creşte considerabil la sfârşitul săptămânii datorită exodului de

turişti către zonele montane din nordul judeţului. 3. DN 72 este drumul naţional care străbate localităţile Găeşti, Dragodana, Târgovişte, pe o

distanţă de 28 km, respectiv Răzvad, Săcuieni, Adânca, I.L. Caragiale, Dărmăneşti, spre Ploieşti, pe o distanţă de aproximativ 50 km. DN 72 preia traficul rutier, de pe DN 7 şi autostrada Bucureşti-Piteşti, care tranzitează judeţul către estul şi sud-estul ţării. Carosabilul DN 72 este intr-o strare bună, circulaţia se desfăşoară pe o singură bandă pe sens.

4. DN 72A face legătura între Târgovişte şi Câmpulung, tranzitând judeţul pe o distanţă de

aproximativ 43 km, prin localităţile Priseaca, Gheboieni, Voineşti, Malu cu Flori, de-a lungul râului Dâmboviţa.

Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens, carosabilul fiind deteriorat pe porţiuni cuprinse între 0,5-1 km pe raza localităţilor Priseaca, Gheboieni, Voineşti, Malu cu Flori. Pe acest traseu se întâlnesc frecvent animale nesupravegheate şi atelaje hipo care se deplasează pe carosabil, ceea ce impune uneori deplasarea cu viteze reduse până la 20 km/h şi atenţie sporită şi din cauza carosabilului deteriorat.

5. DN 7 tranzitează judeţul pe relaţia Piteşti-Bucureşti, pe o distanţă de aproximativ 72 km

prin localităţile Valea Mare, Gura Foii, Găeşti, Mătăsaru, Titu, Lunguleţu, Bâldana şi Tărtăşeşti. Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens până la sensul giratoriu din

Bâldana (intersecţia DN 7 cu DN 71), de unde carosabilul are două benzi pe sens despărţite de parapeţi din beton. DN 7 are o calitate acceptabilă a carosabilului, însă circulaţia se desfăşoară anevoios din cauza autovehiculelor de mare tonaj, mai ales pe raza localităţilor.

În localitatea Găeşti la intersecţiile DN 7 cu DN 61 şi respectiv DN 7 cu DN 72, la orele de vârf (07-08.00 şi 15.30-17.00) se pot crea ambuteiaje rutiere.

6. DN 61 face legătura între Găeşti şi Giurgiu, tranzitând pe o distanţă de aproximativ 35

km localităţile Greci, Petreşti, Ulieşti şi Corbii Mari (de-a lungul râului Neajlov) şi preia pe raza localităţii Greci o parte din traficul rutier de pe A1 dinspre Bucureşti sau Piteşti spre Giurgiu şi retur.

Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens, carosabilul este deteriorat pe porţiuni de până la 1 km mai ales pe raza localităţilor. Pe DN 61 se întâlnesc frecvent animale domestice lăsate nesupravegheate pe raza localităţilor tranzitate.

Page 97: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 97 of 122

7. DN 1A tranzitează judeţul pe o distanţă de aproximativ 30 km, prin localităţile Crevedia, Lucianca, Butimanu şi Corneşti făcând legătura între Bucureşti, Buftea şi Ploieşti.

Circulaţia rutieră se desfăşoară pe o singură bandă pe sens, carosabilul fiind deteriorat pe anumite porţiuni datorită traficului de autovehicule de mare tonaj.

B2) Transportul feroviar În cazul producerii unor situaţii de urgenţă cum ar fi: accidente urmate de incendii sau

explozii, care sa afecteze reţeaua de cale ferată din zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “Basarab I” interventia este asigurata de către forţe din cadrul acestuia în colaborare cu Serviciile Voluntare pentru Situatii de Urgenta si cu celelalte componente ale Sistemului de Securitate şi Apărare Naţională, după caz.

Localităţile ce se găsesc pe principalele căi de comunicaţii şi care pot fi afectate în cazul producerii unor accidente pe căile de

comunicaţii auto, căi ferate şi aeriene

Nr. crt.

Denumirea căii de comunicaţie

Localităţile ce se găsesc pe comunicaţii

Căi rutiere 1

D.N.1 A Bucureşti-Ploieşti Crevedia, Butimanu, Corneşti

2

D.N.7 Bucureşti-Găeşti-Piteşti

Tărtăşeşti, Lunguleţu, Titu, Costeşti, Mătăsaru, Găeşti, Crînguri

3

D.N.6 Găeşti-Petreşti - Ulieşti-Corbii Mari Petreşti, Ulieşti, Corbii-Mari

4

D.N.71 Bucureşti-Târgovişte-Pucioasa

-Fieni-Sinaia

Răcari, Conţeşti, Cuza Vodă, Mircea Vodă, Brăteşti, Târgovişte, Aninoasa, Doiceşti, Brăneşti,

Pucioasa, Moţăeni, Fieni, Pietroşiţa, Moroeni

5 D.N.72 Ploieşti-Târgovişte-Găeşti

Dărmăneşti, I.L.Caragiale, Mija, Răzvad Târgovişte, Viişoara, Picior de Munte, Dragodana,

Găeşti

6 D.N.72 A

Târgovişte-Voineşti-Malu cu Flori-Câmpulung Târgovişte, Priseaca, Gheboieni, Izvoare, Voineşti,

Gemenea, Malu cu Flori Căi ferate

1 Bucureşti-Titu-Găeşti-Piteşti Pe traseul căii ferate vor acţiona formaţiuni de Pr.Civ. ale localităţilor unde s-au produs accide-nte

şi ale regionalei C.F.Bucureşti

2 Bucureşti-Târgovişte-Pietroşiţa 3 Târgovişte-Mija- Ploieşti 4 Târgovişte- I.L.Caragiale-Moreni

B3) Transportul prin reţele magistrale Datorită existenţei industriei extractive concretizată în exploatarea de ţiţei şi gaze naturale

există riscul de explozii şi incendii la magistralele de transport petrol şi gaze datorate accidentelor tehnologice cât şi celor teroriste.

Retea magistrală gaze: Răzvad – Brăteşti – Băneşti; Brăteşti- Racoviţa – Zalhana; Brăteşti – Cornăţelu – Meri – Butimanu; Cătunu – Podu Rizii – Răcari – Gulia; Cătunu – Burduca – Cojocaru – Găeşti; Cătunu – Titu; Răzvad – Ghirdoveni – jud. Prahova; Pitaru – Costeşti; Magistrală – Răcari;

Reţea repartiţie M.P. Petrom: Târgovişte – Fieni; Târgovişte – Dragomireşti; Târgovişte-Bucşani; Valea Caselor – Mislea – Cobiuţa.

Page 98: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 98 of 122

Reţea repartiţie gaze M.P. S.C. Distrigaz: Vişina – Meri – Cojocaru – Găeşti; Lunguleţu – Titu – Fusea; Mija – Mărgineni de Sus; Moreni – Staţie; Răzvad – Târgovişte – Teiş – Aninoasa – Doiceşti; Pucioasa – Fieni; Valea Mare – Valea Caselor

C. Riscuri nucleare Riscurile constau în executarea transporturilor cu material nuclear pe căile de comunicaţii

( feroviar şi rutier ) cât şi prin contribuirea factorilor climatici care ajută la deplasarea norului radioactiv produs în urma unui accident la CNE Kozlodui – Bulgaria.

CNE-PROD CERNAVODĂ este construită pe malul stâng al canalului Dunăre-Marea Neagră, la aproximativ 2 km est de oraşul Cernavodă si la 3 km est de fluviul Dunărea, fiind proprietatea Societãtii Nationale Nuclearo-Electrica.

CNE-PROD CERNAVODA este proiectatã sã cuprindã 5 grupuri de tip PHWR-CANDU anvelopate, cu o putere de 2180 Mwth. si 700 Mwe. fiecare.

În caz de accicent nuclear cu depăşirea barierei de protecţie a anvelopei se pot elibera şi dispersa în mediu produşi radioactivi sub formă gazoasã, lichidă sau aerosoli, care se pot răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât, în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie.

Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe la radiaţiile γ emise de radionuclizii prezenţi în nor sau depuşi pe sol, cât şi din punct de vedere al expunerii interne prin inhalare, consumul apei si alimentelor contaminate, prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, strontiului, cesiului precum si ai gazelor nobile.

Situaţia operatorilor economici şi instituţiilor din judeţul Dâmboviţa,

surse de risc nucleare sau radiologic

Nr. crt.

Agentul economic (Instituţia)

Unitatea nucleară (Tip aparat)

Risc radiologic Adresa

OPERATORI ECONOMICI Târgovişte

1 SC.UPET SA Defectoscopie Ir192 3 Arsenalului nr.20 2 Uzina 4 Dragomireşti Defectoscopie Ir192 3 Laminorului nr.2 3 SC MECHEL SA Formaţie service A1 1 Şoseaua Găeşti

9-11 4 Spectrometru Philips (LR) 2

5 SC OTELINOX SA

Grosimetru Am241 RSS 06 2 instalaţii 3 Şoseaua Găeşti

16 6 Grosimetru Am241 RSS 06 2 instala]ii 3

7 SC ERDEMIR SRL Grosimetru Am241 RSS 06 2 instalaţii 3 Şoseaua Găeşti

18

8 SC ROMLUX SA Instalatii de nivel INR S 106, S168, Toschiba 2 Câmpulung 128

9 Termoelectrica DOICEŞTI AI PU 239 (KY,RID) 3 Com Doice[ti

10 Universitatea VALAHIA Difractometrie Rx 1 Unirii nr.20

Găeşti 11 SC MECANPETROL Defectoscopie Ir192 3 Şos Buc.Piteşti Km 70

12 SC UTCHIM SA Defectoscopie Rx 3 13 Decembrie nr. 208

Page 99: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 99 of 122

Nr. crt.

Agentul economic (Instituţia)

Unitatea nucleară (Tip aparat)

Risc radiologic Adresa

Moreni

13 SC IMUT SA Defectoscopie Ir192 3 22 Decembrie 1989 nr.60

UNITĂŢI DIN SECTORUL MEDICAL Moreni

1 Spital DUODIAGNOST 3 22 dec.1989 nr.18 2 Chirg. Mobil ETIROL 2 3 Disp.TBC ELTEX 400 3 Republicii nr.8 4 Disp.TBC-RF ELTEX 200 1

Nr. crt.

Agentul economic (Instituţia)

Unitatea nucleară (Tip aparat)

Risc radio logic

Adresa

Găeşti 1 Spital ELTEX 400-TV 3

Str. 13 Decembrie nr.170

2 DUODIAGNOST 3 3 Policlinică ELTEX 400-GRAFII 2 4 Disp.TBC ELTEX 400 3 5 Disp.TBC-Rx AUTOMATICA 1 6 Rx dentar DENTIX 2 1

Sanatoriul TBC Moroieni 1 TUR 800 2 Com Moroeni

Pucioasa 1 Spital DUODIAGNOST 3

Republicii nr.125 2 ELTEX 400-GRAFII 2 3 Policlinica ELTEX 400 3 4 Disp.TBC ELTEX 400 3 Primăverii nr.8 5 Disp.TBC-Rx ELTEX 200 1

Titu 1 Policlinica ELTEX 400 3 N.Grigorecu nr.76 2 Rx dentar DENTIX 1 1 3 Disp. TBC DIAGNIMAX M 125 3 N.Grigorecu nr.124

Centrul de Sănătate Voineşti 1 Spital DIAGNIMAX M 125 3 Com. Voineşti 2 Philips MRS 2

Spitalul rural Niculeşti 1 Spital ELTEX 400 3 Com. Niculeşti

Centrul de Sănătate Răcari 1 Maternitate Philips MRS 2 Com. Ghergani 2 Pediatrie şi TBC ELTEX 400 3

Centrul de Sănătate Valea Lungă 1 Disp.rural Philips MRS 2 Com. Valea Lungă

SECTOR PARTICULAR 1 MEDACOM SRL Tgv. TUR-500 scopie 3 N. Titulescu nr.16 2 DENTSANA SRL Fieni IMAGE x70 1 Malu Roşu nr.16 3 The.Dent. SRL Tgv. IMAGE x70 1 Str.Gării nr.2

4 MEDICALDENT SRL Tgv. IMAGE x70 1 T.Vladimidescu nr. 195-

197 5 RADIDENT SRL Tgv. IMAGE x70 1 6 STOMADENT SRL IRIX 708 1 T.Vladimidescu nr. 142

Page 100: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 100 of 122

Nr. crt.

Agentul economic (Instituţia)

Unitatea nucleară (Tip aparat)

Risc radiologic Adresa

Tgv.

7 STOMADENT SRL Moreni 5D2 ET 1 Str. 22. Dec 1989 nr.8

D. Riscuri de poluare a apelor Judeţul Dâmboviţa este străbătut de trei râuri importante Ialomiţa, Dâmboviţa şi Argeş.

Din cele trei râuri numai în râul Dâmboviţa nu se produc descărcări de ape uzate, situaţie care determină încadrarea acestuia în categoria I din punct de vedere al calităţii. Ialomiţa primeşte direct sau prin intermediul staţiilor de epurare orăşeneşti şi ai unor afluenţi apele uzate din majoritatea zonelor industriale ale judeţului.

Argeşul intră pe teritoriul judeţului poluat din judeţul învecinat. Categoria „degradat” cuprinde râuri ce străbat unele zone petroliere: Pâscov, Slănic,

Bizdidel, Cobia, Neajlov, Dâmbovnic. De asemenea, râurile de la nivelul judeţului pot fi poluate prin accidente tehnologice

produse la nivelul conductelor de ţiţei aparţinând SC Conpet SA care traversează judeţul pe întreg teritoriul lui, aceste conducte subtraversând sau supratraversând râurile importante (Argeş, Dâmboviţa şi Ialomiţa), prin albiile acestora.

Poluarea industrială în judeţ, este reprezentată de eliberarea în mediul înconjurător a unor cantităţi de noxe. Operatorii economici poluatori sunt:

- S.C. Mechel S.A., S.C. Oţelinox S.A., S.C. Cromsteel S.A., S.C. Erdemir S.A., S.C. Romlux S.A., S.C. Vicas S.A. Târgovişte, S.C. Electrocentrale Doiceşti, S.C. Nubiola Doiceşti, S.C. Carpatcement Holding S.A., S.C. Elsid Titu, S.C. Petrom S.A.

Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa s-au produs poluări accidentale, fără a afecta însă cursuri de apă, de mici dimensiuni, după cum urmează:

2008

Nr. crt. Localitatea Suprafaţă afectată Descriere

1 Răscăieţi 500 mp Coroziune la o conductă de ţiţei de 6 ţoli care a produs o scurgere de 200 l apă sărată şi 150 l ţiţei

2 Produleşti 4 mp Accident rutier pe DN 7- km 58, în care a fost implicată o cisternă ce transporta 33 tone kerosen

2009

Nr. crt. Localitatea Suprafaţă afectată Descriere

1 Gura Ocniţei L=500m l=3m

-în data de 29.05.2009, pe raza localităţii Gura Ocniţei, s-a produs o avarie la o conductă de transport produse petroliere proprietatea SC Fild Cluster Moreni – Gura Ocniţei – Răzvad, rezultând poluarea drumului comunal cu o cantitate de cca 250 litri produse petroliere, pe o lungime

de aprox 500m şi o lăţime de 3m, precum şi parţial a şanţurilor colectoare a apelor pluviale.

2010

Nr. crt. Localitatea Suprafaţă afectată Descriere

1 Potlogi 1 ha Erupţia unei sonde dezafectate – un jet cu înălţimea de cca. 20m de apă, gaze şi alte materiale.

2 Răcari 1,5 mp În Oraşul Răcari - satul Ghimpaţi, zona Izvorul Fântâna Fetei, la sud de Ghimpaţi aproximativ 500 m, o conducta transport ţiţei Ǿ=20” a SC

Page 101: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 101 of 122

Nr. crt. Localitatea Suprafaţă afectată Descriere

Conpet SA, a suferit o avarie tehnică (coroziune), rezultând poluarea solului pe o suprafaţă de cca. 1,5 mp (sol uşor umectat) cu o cantitate de

cca. 7 l de ţieţei. Tendinţa de evoluţie – staţionare.

3 Cazaci

Pată de ţiţei pe porţiunea dalată a lacului pe o lungime de 1 km şi o lăţime între 0,5 şi 3m

În comuna Cazaci, în bazinul piscicol 5 –malul drept şi capătul barajului (porţiunea dalată) a avut loc o poluare accidentală cu ţiţei, cauzată de coroziunea conductei de 10 ¾” – traseul 2 – Poiana Lacului – Silişte-

Ploieşti, aparţinînd lui SC Compet SA

4 Valea Voievozilor 300 mp

În urma tăierii unei conducte de o persoană necunoscută, s-a produs o deversare a cca. 1000 l ţiţei, care a dus la poluarea unei suprafeţe de 300

mp – teren necultivat, vegetaţie spontană.

2011

Nr. crt. Localitatea Suprafaţă afectată Descriere

1 Gura Ocniţei 15 mp Coroziune, poluare cu ţiţei – 50 litri. Suprafaţă sol afectată: 15 mp, pete de ţiţei la suprafaţa solului.

2 Bucşani 100 mp Coroziune, poluare cu ţiţei, a fost afectată o suprafaţă de cca. 100 mp de teren agricol (teren privat), existând urme de ţiţei pe apa strânsă pe sol,

tendinţa de evoluţie fiind staţionară.

3 Dragodana 1,5mp

comuna Dragodana, la 4,5 km de satul Dragodana (spre satul Burduca), dintr-o cauză necunoscută deocamdată, a fost afectată o suprafaţă de cca. 1,5 mp de sol (proprietate privată - teren agricol) cu gazolină, tendinţa de

evoluţie fiind staţionară.

4 Moreni 30 mp

la 1,5 km nord Staţia ţiţei Moreni, în localitatea Moreni, datorită coroziunii conductei Ø 6” Ochiuri – Moreni, s-au scurs aproximativ 150 l

ţiţei pe un teren acoperit de vegetaţie spontană aparţinând primăriei Moreni.

5 Gura Ocniţei 5 mp în localitatea Gura Ocniţei, la 200 m distanţă de DJ Adânca - Bucşani, din

cauza unei conducte găurite de autori necunoscuţi, a fost afectată o suprafaţă de cca. 5 mp de vegetaţie spontană.

6 Conţeşti 30 mp comuna Conţeşti, sat Bălteni – scurgerea unei cantităţi de ţiţei în canalul de desecare, datorită unei cauze neidentificate

E. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări Până în prezent nu se cunosc prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări în judeţul

Dâmboviţa sau construcţii, instalaţii sau amenajări care prezintă acest tip de risc. F. Eşecul utilităţilor publice Probabilitatea de esec la utilităţile publice este direct legată de factorii de mediu si de ceilalţi

factori de risc dar si de starea tehnică a reţelelor. Pe raza judeţului s-au produs asemenea evenimente, de mică amploare, la reţelele de apă,

electricitate, gaz si telefonie fixă. Factorii determinaţi sau favorizanţi pentru producerea eşecului utilităţilor publice sunt:

- starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor; - exploatarea necorespunzătoare a reţelelor; - eroarea umană si nerespectarea normelor de securitate; - acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii, îngheţ, înzăpeziri, temperaturi ridicate), cutremure, alunecări de teren; - avarii, accidente, explozii la obiective situate în apropierea reţelelor; - acţiuni cu caracter terorist.

Din evidenţa statistică rezultă că cele mai frecvente cauze ce au generat eşecul utilităţilor publice (de mică amploare) au fost: starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice a reţelelor,

Page 102: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 102 of 122

acţiunea negativă asupra reţelelor a fenomenelor meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii, îngheţ, temperaturi ridicate), alunecări de teren.

Defecţiunile au fost remediate în cel mai scurt timp de către administratorii reţelelor respective.

Singura situaţie de amploare la nivel judeţean a fost următoarea: datorită procesului de golire a Barajului Pucioasa, în noaptea de 11.05 – 12.05.2011 mâlul din zona de acumulare a barajului a intrat în vanele Staţiei de Tratare a apei oraşului Pucioasa, aceasta nemaiputând asigura debitul şi presiunea apei necesare locuitorilor şi instituţiilor. Situaţia a fost remediată în termen de 4 zile, până atunci apa potabilă şi menajeră pentru locuitorii oraşului fiind asigurată prin instalarea unor cişmele de către administraţia locală şi transportul cu autocisternelele apaţinând I.S.U., I.J.J. şi Garnizoanei Târgovişte.

G. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos Căderea unor meteoriţi, asteroizi sau comete pot provoca pe tot teritoriul judeţului

Dâmboviţa efecte distrugătoare vieţii prin producerea unui cutremur de tip cosmic şi de apariţie a unei calote imense de impurităţi în suspensie minimalizând radiaţia solară.

H. Muniţie neexplodată Teritoriul judeţului Dâmboviţa a reprezentat teatru de operaţiuni pe parcursul celor două

războaie mondiale desfăşurate, descoperindu-se astfel în permanenţă muniţie rămasă neexplodată din timpul desfăşurării acestora.

Asanarea terenului şi neutralizarea muniţiilor rămase neexplodate din timpul celor două războaie mondiale se excută conform actelor normative de bază.

Acestre muniţii constituie un pericol permanent pentru populaţia civilă care vine în contact cu acestea.

Zonele în care se poate afla muniţie neexplodată sunt: Târgovişte, Moreni, Văcăreşti, Potlogi, Comişani, Băleni, Petreşti (zona Ioneşti – balastieră).

Misiuni pirotehnice desfăşurate (asanare şi distrugere de muniţie) desfăşurate de cadre aparţinând I.S.U. „Basarab I” Dâmboviţa:

- 2008: 41 de misiuni; - 2009: 29 de misiuni; - 2010: 24 de misiuni; - 2011: 36 de misiuni.

3. ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE Epidemii şi epizotii Epidemie - răspândirea în proporţii de masă şi intr-un timp scurt a unei boli transmisibile

la oameni, determinând astfel erodarea stării de sănătate a populaţiei şi perturbarea activităţilor economice, sociale şi de altă natură. Declanşarea efectelor vătămătoare se datorează acţiunii specifice provocate de agenţii patogeni asupra oamenilor.

Epizotiile reprezintă răspîndirea în proporţii de masă în rândul animalelor a unor boli infecto-contagioase, unele din ele putând fi transmise şi la oameni prin contactul direct cu animalele bolnave sau prin consumul de produse de origine animală contaminată.Deţinătorii de animale au obligaţia şi răspunderea aplicării măsurilor stabilite de organele sanitar – veterinare pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale precum şi de asigurarea bazelor materiale şi a condiţiilor organizatorice necesare.

Page 103: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 103 of 122

Omenirea se află sub ameninţarea izbucnirii unei epidemii de gripă care ar putea avea rezultat milioane de decese. Cel mai mare pericol îl reprezintă o combinaţie între virusul gripei aviare (răspăndită la păsări) şi virusul ce provoacă gripa la om.

Gripa aviară s-a manifestat în comuna Morteni, în data de 03.03.2005 depistându-se 26 focare de gripă aviară, focare care au fost stinse în data de 05.04.2005.

S-au eutanasiat peste 18200 păsări. În localitatea Moreni (în anul 2005) în rândul animalelor lăsate nesupravegheate (câini fără

stăpân) s-a manifestat boala infecţioasă rabia, luându-se măsuri necesare eradicării imediate de către Direcţia Sanitar –Veterinară Dâmboviţa.

Sfârşitul anului 2009 şi începutul anului 2010 au fost marcate, la nivel internaţional şi naţional, de apariţia virusului AH1N1 (pandemia de gripă porcină), înregistrându-se zeci de cazuri de îmbolnăvire la nivelul judeţului Dâmboviţa. Situaţia a fost menţinută sub control, existând un program de vaccinare masivă în acest sens şi o bună gestionare a cazurilor deja existente de către D.S.P. Dâmboviţa, împiedicându-se astfel răspândirea virusului şi îmbolnăvirea unui procent îngrijorător al populaţiei.

Evidenţa colectivităţilor de animale la agenţi economici:

(risc izbucnire epizootii)

TOTAL CAPETE

Porcine 1 S.C. Branis Agro S.R.L. Braniştea 377 2 S.C. Arc Prod S.R.L. Salcuţa 778 3 S.C. Producţie animală Potlogi S.R.L. – sat Pitaru (ferma Pitaru) 890 4 SC Pamnic Com SRL 967

Total 3012 Bovine

1 SC Tonico S.R.L. Ferma Negraşi 384 2 SC Terra Titu SA – Ferma Salcuţa 66 3 Centrul de reeducare Găeşti 4 4 S.C. Chicheanu Com Imp. SRL Bucureşti – Ferma Tărtăşeşti 140 5 SC Ecoprot Impex SRL – Ferma Crevedia 26 6 SC Erbaşu SA – Ferma Nucet 105 7 SC Bredo Invest S.R.L.– Ferma Conţeşti 101

Total 826 Ovine

1 S.C.P.C.O. Bilciureşti 692 2 SC Erbaşu SA – Ferma Nucet 10

Total 702 Păsari

1 SC Avicola SA Tartasesti 99.571 2 SC Avicola SA Crevedia 795.400 3 SC Avicola SA Gaesti 153.262 4 SC Avicola SA Bucureşti – Ferma Butimanu 111.222

Total 1.159.455

Page 104: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 104 of 122

În afara acestor concentrări de animale în ferme, la nivelul comunelor judeţului Dâmboviţa mai există animale precum şi microferme care funcţionează în cadrul gospodăriilor cetăţeneşti.

Evidenţa colectivităţilor de animale la localităţi

Nr. crt. Localitatea Specia de animale

Bovine Ovine Porcine Cabaline Păsări Populaţie

1 Aninoasa 234 1033 285 104 16400 2 Baleni 220 1580 688 382 11060 3 Barbuletu 1074 1093 977 249 9234 4 Bezdead 990 2220 639 443 13905 5 Bilciuresti 612 783 1170 112 17367 6 Branesti 320 167 390 189 9100 7 Branistea 623 94 2587 139 19165 8 Brezoaiele 270 1550 1060 282 8345 9 Buciumeni 889 831 240 189 5584 10 Bucsani 329 275 1341 220 20900 11 Butimanu 236 350 375 77 5980 12 Candesti 1049 377 1371 230 10684 13 Caragiale 646 453 807 221 14509 14 Ciocanesti 318 946 742 240 16341 15 Cobia 477 9 524 173 10021 16 Comisani 397 527 1470 90 22540 17 Contesti 340 499 1405 115 11580 18 Corbii Mari 993 207 2501 365 34840 19 Cornatelu 570 122 610 106 9120 20 Cornesti 882 197 1944 264 21757 21 Costesti Vale 710 115 115 1882 11715 22 Crangurile 486 348 1106 176 10901 23 Crevedia 300 2540 590 170 23000 24 Darmanesti 465 439 2090 267 21032 25 Dobra 470 420 1062 238 14936 26 Doicesti 78 100 215 44 7840 27 Dragodana 1125 356 2172 286 19504 28 Dragomiresti 700 70 1650 283 14553 29 Fieni 586 805 428 163 7606 30 Finta 592 409 1504 222 11960 31 Gaesti 438 345 1073 102 25398 32 Glodeni 423 438 400 252 10910 33 Gura Foii 263 95 881 80 5601 34 Gura Ocnitei 554 280 645 143 5100 35 Gura Sutii 588 233 926 203 9120 36 Hulubesti 576 418 698 203 10798 37 Iedera 397 118 200 145 6721 38 Lucieni 695 40 1110 105 12200

Page 105: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 105 of 122

39 Ludesti 948 257 1095 480 9046 40 Lunguletu 360 5170 2450 350 22050 41 Malu cu Flori 1232 835 1490 121 10620 42 Manesti 380 340 650 130 8217 43 Matasaru 790 1135 1980 180 28800 44 Mogosani 836 159 1500 120 12501 45 Moreni 352 817 190 85 9060 46 Moroieni 754 870 357 270 4081 47 Morteni 617 526 1350 227 10555 48 Motaieni 201 141 112 55 1314 49 Niculesti 213 460 579 184 4544 50 Nucet 734 911 941 172 14081 51 Ocnita 234 990 332 111 3200 52 Odobesti 545 196 1370 183 13192 53 Petresti 1261 588 2510 400 25884 54 Piersinari 115 0 500 63 5500 55 Pietrosita 535 260 297 170 3340 56 Poiana 450 940 1328 290 14500 57 Potlogi 546 1560 1613 260 27426 58 Produlesti 469 178 1890 147 17108 59 Pucheni 802 483 632 153 4910 60 Pucioasa 774 3585 879 278 14972 61 Racari 711 1134 1917 346 25526 62 Raciu 529 35 814 80 6450 63 Razvad 339 278 680 156 21669 64 Raul Alb 499 1048 387 143 3298 65 Runcu 839 1490 503 232 6125 66 Salcioara 835 619 1487 315 17720 67 Selaru 815 1300 1700 384 29300 68 Slobozia Moara 76 2100 380 100 6580 69 Sotanaga 464 128 622 172 11126 70 Targoviste 328 42 966 395 5827 71 Tartasesti 435 137 952 189 10200 72 Tatarani 1010 531 1060 276 7907 73 Titu 352 63 1426 177 18729 74 Uliesti 1020 38 1442 278 12625 75 Ulmi 919 511 830 144 11910 76 Vacaresti 655 340 990 132 11962 77 Valea Lunga 1090 1044 654 179 10245 78 Valea Mare 366 84 772 129 10158 79 Valeni Db 837 728 750 106 7628 80 Varfuri 264 1520 922 160 5003 81 Visina 1435 390 2500 464 31620 82 Visinesti 723 1584 749 98 5298 83 Voinesti 1247 1001 1660 221 19874

Page 106: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 106 of 122

84 Vulcana Bai 819 249 380 148 6322 85 Vulcana Pandele 407 129 371 208 9060

TOTAL 51077 58806 86950 18815 1094390

În ceea ce priveşte riscul izbucnirii unor epidemii, în afara posibilităţii de transmitere a viruşilor la nivel internaţional – naţional (deci fără o existenţă a focarului la nivelul judeţului), pe raza judeţului Dâmboviţa funcţionează Sanatoriul TBC Moroeni (unde sunt trataţi pacienţi suferinzi de tuberculoză) şi Secţia de contagioşi care funcţionează în cadrul Spitalului Judeţean Dâmboviţa (tratarea bolilor contagioase). Măsurile de evitare a riscului apariţiei unui focar şi dezvoltării unor epidemii sunt gestionate în cadrul acestor instituţii, sub stricta supraveghere a DSP Dâmboviţa.

4. ANALIZA RISCULUI DE INCENDIU Evaluarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare şi cuantificare a riscului

asociat unui sistem, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv, precum şi de comparare a acestuia cu un nivel limita prestabilit, denumit în continuare risc de incendiu acceptat.

Analiza statistică a incendiilor (anul 2010) În anul 2010, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

„Basarab I” al judeţului Dâmboviţa, au avut loc 318 incendii. Cele mai multe incendii au avut loc în raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri

Târgovişte – 87 intervenţii, unde s-a depăşit semnificativ media pe raion de intervenţie de 29 incendii.

După tipul proprietăţii, 82,4 % (262) din totalul incendiilor au izbucnit la proprietăţi individuale, 13,2 % (42) în domeniul privat român sau străin şi 4,4 % (14) în domeniul public sau privat al statului.

La locuinţele şi anexele acestora, în anul 2010 s-au înregistrat 262 incendii (în medie 0,7 pe zi. Dintre acestea 180 au avut loc în mediul rural (68,7%) iar 82 în mediul urban (31,3%).

Din totalul incendiilor produse la gospodăriile cetăţeneşti 156 au avut loc la locuinţe, 74 la anexe gospodăreşti iar 32 la mijloace de transport individuale.

Pe parcursul anului 2010 s-au înregistrat pe raza judeţului 234 arderi necontrolate. Analiza statistică a incendiilor (anul 2011) În anul 2011, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

„Basarab I” al judeţului Dâmboviţa, au avut loc 380 incendii. Cele mai multe incendii au avut loc în raionul de intervenţie al Detaşamentului de Pompieri

Târgovişte – 103 intervenţii, unde s-a depăşit semnificativ media pe raion de intervenţie de 35 incendii.

La locuinţele şi anexele acestora, în anul 2011 s-au înregistrat 286 incendii (în medie 0,8 pe zi). Dintre acestea 214 au avut loc în mediul rural (74,8%) iar 72 în mediul urban (25,2%).

Din totalul incendiilor produse la gospodăriile cetăţeneşti 133 au avut loc la locuinţe, 114 la anexe gospodăreşti iar 39 la mijloace de transport individuale.

Pe parcursul anului 2010 s-au înregistrat pe raza judeţului 858 arderi necontrolate. Caracteristicile zonelor (obiectivelor) de risc ridicat pentru fiecare zonă de planificare:

a. Cvartalele de locuinţe de pe raza judeţului Dâmboviţa prezintă risc de producere a incendiilor în masă datorită densităţii mari a populaţiei, 133,6 locuitori / km2 în 2002,

Page 107: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 107 of 122

judeţul Dâmboviţa ocupând locul 6 în ierarhia judeţelor. Acestea sunt caracterizate de o aglomerare a clădirilor atât în zonele urbane cât şi în cele rurale.

Grupurile de construcţii urbane care alcătuiesc cartierele s-au dezvoltat în raport cu evoluţia aşezării respective.

Urbanizarea localităţilor a parcurs anumite etape care a condus în oraşe la crearea de ansambluri construite specifice:

ansambluri construite în centrele oraşelor care sunt realizate din clădiri de zidărie şi beton armat; ansambluri construite în cartierele din generaţia anilor 1960 de tipul blocurilor grupate; ansambluri construite din cartierele noi de tipul blocurilor cu spaţii comerciale la parter.

Căile de comunicaţie au o repartiţie uniformă dar sunt în strânsă legătură cu configuraţia terenului şi necesităţile economice ale zonelor respective.

b. Clădirile cu aglomerare de persoane. Elementele de risc sunt reprezentate de clădirile de locuit, hoteluri, restaurante, magazine, şcoli, spitale, obiective economice, lăcaşuri de cult, magazine de tip supermarket; obiective la care intervenţia este greoaie datorită panicii care se creează în situaţia producerii unui incendiu în masă.

c. Obiective economice importante de pe raza judeţului. Din analiza structurii economice a judeţului Dâmboviţa rezultă că nici un agent economic nu deţine cantităţi foarte mari de substanţe toxice industriale.

Incendiile în masă pot izbucni ca urmare a deficienţelor şi erorilor de proiectare şi construcţie ale instalaţiilor industriale, a gradului ridicat de uzură fizică şi morală, a exploatării necorespunzătoare, a erorii umane, a managementului defectuos al operatorilor economici, determinând o succesiune de evenimente extrem de complexe sub forma unor reacţii în lanţ.

d. Zonele împădurite de pe teritoriul judeţului: Incendiile de pădure iau naştere, în majoritatea cazurilor din neglijenţa oamenilor, rar

provocate de trăsnete şi datorită autoaprinderii (cele subterane). Factori care favorizează incendiul: anotimpul în care izbucneşte acesta, felul

incendiului, condiţiile meteorologice, topografia terenului. Astfel, seceta provoacă uscarea puternică a ierburilor, litierei şi resturilor de exploatare, iar vântul intensifică arderea şi extinde incendiul. De asemenea, incendiile iau naştere şi se propagă mai uşor în pădurile pure de răşinoase şi în special spre sfârşitul verii şi începutul primăverii.

În afara cauzelor mai sus prezentate, mai intervine una foarte importanta si anume trecerea unei suprafeţe de 23019 ha in domeniul privat. Din punct de vedere al protecţiei la foc, acest lucru creează anumite inconveniente datorate faptului că paza şi întreţinerea pădurilor sunt activităţi destul de des neglijate.

În cazul producerii unui incendiu intervenţia diferă funcţie de relief, suprafaţă, tipul (litieră, coronament, combinate, doborâturi, subterane) fiind deosebit de dificilă, necesitând un număr mare de forţe si mijloace.

Din totalul suprafeţei împădurite, cca. 21000 ha sunt in zona montană, suprafaţă pe care răşinoasele sunt predominante. Deci, intervenţia la un astfel de incendiu este deosebit de grea, necesitând funcţie de suprafaţa afectată şi mijloace aeriene. Ea trebuie pregătită, organizată şi desfăşurată cu maximum de eficienţă deoarece incendiile la păduri pot avea consecinţe numeroase şi grave – cum ar fi:

distrugerea litierei, a regenerărilor naturale şi a seminţişului;

Page 108: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 108 of 122

arderea ramurilor şi a scoarţei arborilor ceea ce produce uscarea lor; carbonizare tulpinilor arborilor parţial, ceea ce duce la deformarea

acestora; arderea materialului lemnos exploatat; pierderea calităţii solului ca urmare a arderii litierei şi reducerea

umidităţii prin lipsa stratului protector; degradarea sau distrugerea florei şi faunei (cuiburi de păsări, puii unor

animale şi specii de vânat etc.); reducerea valorii estetice, economice şi biologice a pădurilor; distrugerea unor construcţii existente pe teritoriul pădurilor (cabane,

adăposturi pentru animale etc.); pierderea vieţilor omeneşti în unele situaţii.

Se desprinde ca o caracteristică a incendiilor de pădure dezvoltarea cu intensitate pe o suprafaţă mare a acestora, datorită speciilor de răşinoase şi foioase, lipsa spaţiilor de siguranţă (rigole), terenul accidentat şi greu accesibil (uneori inaccesibil), lipsa surselor de apă – pe timp de secetă chiar inexistenţa acestora, greutăţi în realizarea legăturilor radio datorită zonelor ecranate.

e. Culturile agricole din partea de sud a judeţului: sunt caracterizate de suprafeţe mari de cereale la care, în perioadele secetoase, incendiile se propagă cu mare repeziciune existând riscul de extindere la păduri şi aşezări umane.

f. Obiective cu risc de aprindere sau producere de explozie a unor concentrări (sarcini termice de incendiu) ridicate de substanţe sau materiale combustibile periculoase: Marea majoritate a operatorilor economici folosesc în procesul de producţie substanţe care prin caracterul exploziv-incendiar pot reprezenta un real pericol pentru colectivităţile umane şi care, de regulă, constau în:

• fabrici de oxigen şi hidrogen (Târgovişte, Fieni) • produse petroliere, uşor inflamabile (toate zonele petroliere din judeţ); • lacuri, vopsele, emailuri pe bază de nitroceluloză sau răşini sintetice • (Târgovişte şi Găeşti). • produse derivate din sulf (NUBIOLA Doiceşti)

Datorită existenţei industriei extractive concretizată în exploatarea de ţiţei şi gaze naturale există riscul de explozii şi incendii la magistralele de transport petrol şi gaze datorate accidentelor tehnologice cât şi actelor teroriste.

Unul dintre operatorii economici cu un grad ridicat de pericol îl reprezintă S.C. BRIGEXIM IND S.R.L., situat pe teritoriul Comunei Butimanu, pe DN 1 A, care are ca obiect de activitate comercializarea materiilor prime pentru industria chimică. Societatea depozitează atât produse chimice solide cât şi lichide în spaţii special amenajate şi dotate cu sisteme şi mijloace menite să sporească siguranţa în manipularea acestora, fapt care însă nu elimină în totalitate posibilitatea producerii unor accidente cu posibile urmări grave. Parcul de depozitare a solvenţilor chimici este format din 3 module a câte 8, 6 şi respectiv 9 rezervoare, de capacităţi diferite, pentru depozitarea toluenului, xilenului, white spirt, acetonă, glicerină, diferite tipuri de alcool şi acetaţi. Menţionăm că fiecare modul de rezervoare este prevăzut cu cuve de retenţie de mare capacitate, pompe de transvazare automată în caz de avarie la oricare dintre rezervoare, şi mijloace de stins incendii de mare capacitate.

Pe teritoriul Judeţului Dâmboviţa sunt amplasate depozite de rezerve ale statului la Adânca şi Buciumeni (produse petroliere). De asemenea în localităţile Târgovişte, Găeşti,

Page 109: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 109 of 122

Titu şi Moreni sunt amplasate depozite de produse petroliere. În localitatea Butimanu este amenajat depozitul subteran de gaze naturale, toate aceste obiective prezentând un risc ridicat de explozie.

g. Ferme zootehnice mari. La nivelul judeţului există mai multe ferme în care se cresc animale, după cum urmează: - porcine: S.C. Branis Agro SRL Branistea, S.C. Arc Prod SRL Salcuta, SC Producţie

animală Potlogi S.R.L. – sat Pitaru (ferma Pitaru), SC Pamnic Com SRL; - bovine: SC Tonico S.R.L. Ferma Negraşi, SC Terra Titu SA – Ferma Salcuta, Centrul de

reeducare Găeşti, S.C. Chicheanu Com Imp. SRL Bucureşti – Fer.Tărtăşeşti, SC Ecoprot Impex SRL – Ferma Crevedia, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet, SC Bredo Invest S.R.L.– Ferma Conţeşti;

- ovine: S.C.P. C.O. Bilciureşti, SC Erbaşu SA – Ferma Nucet; - păsări: SC Avicola SA Tartasesti, SC Avicola SA Crevedia, SC Avicola SA Gaesti, SC

Avicola SA Bucureşti – Ferma Butimanu. În aceste unităţi este crescut un număr aproximativ de 1,2 milioane capete animale. 5. ANALIZA RISCURILOR SOCIALE Mişcările sociale posibile pot fi organizate în timpul sărbătorilor religioase importante (

Ziua Paştelui, Ziua Crăciunului etc.) sau în timpul manifestărilor culturale (Ziua Internaţională a Muncii - 1 Mai, Ziua Europei – 9 Mai, Ziua Naţională a României etc.), cât şi în timpul evenimentelor social – economice (bâlciuri, festivaluri etc.).

Evenimente social-economice, politice sau religioase: În fiecare an pe raza municipiului Târgovişte sunt organizate numeroase activităţi cu

caracter socio-economic, politic, religios cât şi manifestări tradiţionale. Manifestări culturale: Ziua Internaţională a Muncii – 1 mai, Ziua Europei – 9 mai, Ziua

Municipiului Târgovişte – 8 septembrie, Ziua SC Mechel SA – 15 august, zilele Minisat – 12 martie, Ziua Drapelului – 26 iunie, Ziua Naţională a României – 1 decembrie, Ziua Mărţişorului – 1 martie, Ziua Armatei Române – 25 octombrie, Ziua Unirii Principatelor Române – 24 ianuarie, Festivalul Crizantema de Aur – luna octombrie şi altele (zile ale liceelor, şcolilor, societăţi comerciale).

În ziua de 14 august în Municipiul Târgovişte se sărbătoreşte Sfântul Nifon, ocazie cu care la Arhiepiscopia Târgovişte au loc manifestări religioase la care, în fiecare an, participă un public de aproximativ 3000 de persoane.

Pe raza municipiului Moreni au loc următoarele evenimente social-economice şi religioase: Ziua Europei – 9 mai, Bâlciul de Sf. Gheorghe – 23 aprilie, Ziua Municipiului Moreni – 19 iunie.

Pe raza oraşului Fieni nu se desfăşoară evenimente social-economice, organizându-se anual două târguri: de Sf. Constantin şi Elena – 21 mai şi de Sf. Dumitru – 26 octombrie, acesta din urmă cu o afluenţă mare de perosane, de cca. 3000 – 4000 de oameni.

Anual în oraşul Pucioasa se desfăşoară intense evenimente social economice, politice sau religioase, cele mai importante fiind: Serbările Băilor Pucioasa (01 – 03 septembrie), Zilele Oraşului Pucioasa, Festivalul Internaţional de Folclor, Balul Mărţişorului, Festivaluol Creştinătăţii Româneşti.

În oraşul Găeşti, la 20 iulie şi 8 septembrie au loc bâlciurile anuale de Sf. Ilie şi Sf. Măria Mică (număr mare de participanţi), precum şi în datele de 19 iulie când este serbată Ziua Oraşului Găeşti şi 27 decembrie – serbarea de sfârşit de an.

Pe raza oraşului Titu, în cursul lunii septembrie, în fiecare an se desfăşoară un târg anual în perioada 12-15, cu această ocazie fiind sărbătorite şi zilele oraşului.

Page 110: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 110 of 122

La nivelul oraşului Răcari şi a comunelor din arondare nu se organizează evenimente social-economice de amploare, cu excepţia sărbătorilor religioase.

Principalele evenimente socio-culturale din mediul rural, cu aflux de participanţi, sunt: Aninoasa – ziua comunei 1 iunie, Corneşti – 2 târguri anuale, 15 august şi 14 septembrie, Dragomireşti – ziua comunei pe 17 septembrie, Bilciureşti – târg anual pe 29 iunie, Gorgota - târg anual 6 august, Maneşti - târg anual pe 10 şi 11 iunie, Băleni - târg anual pe 24 iunie şi 26 octombrie, Hulubeşti - târg anual pe 15 august, Petreşti – ziua comunei 01-02 mai, Vişina - târg anual de toamnă pe data de 29 octombrie, Morteni – Sărbătoarea Sf. Ioan Botezătorul pe data de 6 ianuarie, denumită tradiţional Geavrelele, Dărmăneşti – târgul anual de Sf. Pantelimon, în comunele Corbii Mari, Lunguleţu şi Potlogi se organizează târguri săptămânale, iar târguri anuale se mai organizează pe raza următoarelor comune: Conţeşti, Brăneşti, Voineşti, Glodeni, Văleni D-ţa, Cândeşti, Pietrari, Bezdead, Buciumeni etc.

3.2. Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi

obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001 unităţile administrativ teritoriale afectate de

inundaţii sunt: municipiul Târgovişte, municipiul Moreni, oraşul Găeşti, 0raşul Pucioasa, oraşul Titu, comuna Băleni, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna Brăneşti, comuna Bucşani, comuna Cobia, comuna Comişani, comuna Conţeşti, comuna Costeşti Vale, comuna Crângurile, comuna Dărmăneşti, comuna Dobra, comuna Dragodana, comuna Dragomireşti, comuna Finta, comuna Glodeni, comuna Gura Ocniţei, comuna Gura Şuţii, comuna I.L. Caragiale, comuna Iedera, comuna Malu cu Flori, comuna Măneşti, comuna Moroeni, comuna Odobeşti, comuna Petreşti, comuna Potlogi, comuna Produleşti, comuna Pierşinari, comuna Răzvad, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna Tătărani, comuna Ulieşti, comuna Ulmi, comuna Valea Lungă, comuna Valea Mare, comuna Văcăreşti, comuna Vârfuri, comuna Vişina şi comuna Vişineşti.

Judeţul Dâmboviţa este încadrat la grad de risc ridicat. Pe teritoriul judeţului Dâmboviţa se înregistrează alunecări de teren active conform

Legii nr. 575/22 octombrie 2001, fiind enumerate astfel: oraş Fieni, municipiul Moreni, oraş Pucioasa, comuna Aninoasa, comuna Bărbuleţu, comuna Bezdead, comuna Brăneşti, comuna Cândeşti, comuna Doiceşti, comuna Hulubeşti, comuna Ludeşti, comuna Moţăeni, comuna Ocniţa, comuna Pietroşiţa, comuna Pucheni, comuna Runcu, comuna Şotânga, comuna Tătărani, comuna Valea Lungă, comuna Văleni Dâmboviţa, comuna Vişineşti şi comuna Vulcana Băi.

Judeţul Dâmboviţa fiind încadrat la gradul de risc ridicat. În ceea ce priveşte riscul de cutremur judeţul Dâmboviţa este amplasat în zona cu

intensitate seismică VIII , conform Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001, fiind afectat în totalitate. Este încadrat la gradul de risc ridicat.

3.3 . Obiective sursă de risc (pe tipuri: incendii şi explozii, chimic, radiologic,

tehnologic,etc) Incendiile de proporţii sunt fenomene complexe declanşate natural sau artificial, uneori

scăpate de sub control, în urma cărora se produc pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale, necesitănd costuri mari pentru stingerea lor, reabilitarea zonelor afectate (avarierea sau distrugerea complexelor petroliere, reţelelor electrice, de telecomunicaţii a conductelor magistrale, distrugerea fondului forestier al culturilor pomicole, avarierea sau distrugerea construcţiilor de orice fel).

Page 111: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 111 of 122

Elementele de risc sunt reprezentate de clădirile de locuit, hoteluri, restaurante, magazine, şcoli, spitale, obiective economice, lăcaşe de cult, schele de foraj şi extracţie petrol, centre de depozitare, conducte magistrale, păduri, culturi cerealiere. Surse potenţiale de explozie sunt operatorii economici care produc, stochează, prelucrează gaze sau lichide inflamabile, precum şi cei care folosesc în procesul tehnologic materiel explozive: S.C. Carpatcement Holding S.A. (cariera de exploatare de la Lespezi- explozie produsă în 1972, soldată cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, cariera de la Pucioasa), S.C. Mechel S.A., S.C. Otelinox S.A., S.C. Erdemir S.A. Târgovişte, care în timpul proceselor de producere şi prelucrare a metalelor, datorită apariţiei unor reacţii chimice şi fizice necontrolate, alacţiunilor umane premeditate pot fi afectate de explozii puternice care ar avea urmări cu un număr mare de victime, distrugeri de construcţii şi instalaţii. Societăţile comerciale care au ca obiect de activitate producţia de apărare sunt expuse riscului producerii exploziilor la procesarea, depozitarea şi comercializarea substanţelor şi produselor specifice.

Accidentele chimice sunt o sursă permanentă de risc pe teritoriul judeţului Dâmboviţa şi au ca sursă emanaţiile în atmosferă, apă şi pe sol de substanţe toxice cu efecte nocive asupra populaţiei, florei, faunei şi factorilor de mediu.Cu toate că industria chimică nu are o dezvoltare deosebită, în judeţul Dâmboviţa sunt operatori economici şi instituţii publice care produc şi folosesc în activităţile specifice produse chimice care prezintă pericol cum ar fi substanţe cu acţiune iritantă, caustică şi sufocant axfisiantă (amoniac, clor) care se găsesc în instalaţiile sursă toxică sub formă de gaze lichefiante, gaze comprimate, vapori, aerosoli sau lichide.Singura sursă de risc major este S.C. Nubiola Doiceşti, staţiile de tratare a apei ce aparţin societăţilor de gospodărire comunală de la municipii şi oraşe care folosesc clorul, fabricanţii de vopseluri (s.c. Vicas SA, SC Turnir SRL Tîrgovişte), deţinătorii de materiale explozive (S.C. Carpatcement Holding S.A. ) sunt surse de risc minor.

S.C. Nubiola este amplasată la cca 10 km spre nord de Târgovişte, în partea de sud a comunei Doiceşti (conform hărţilor). Activitatea principală a unităţii este producerea de pigmenţi anorganici. Dintre pigmenţii anorganici Nubiola România nu produce decât albastru ultramarin şi oxidul de crom verde. Pigmenţii produşi, deşi în procesul lor de fabricaţie intervin materiale şi substanţe periculoase, nu aparţin nici unei clase de substanţe periculoase menţionate de prevederile HG 95/ 2003. Instalaţiile existente permit realizarea unei producţii maxime anuale de 3610 tone de albastru ultramarin şi 600 tone de oxid verde de crom brut.

3.4. Localităţi, zone şi obiective ce pot fi afectate de obiectivele sursă de risc

In municipiul Targovişte obiectivele cu risc la incendiu sunt urmatoarele: S.C. Vicas; S.C. Michell; S.C. Edemir; Complexele comerciale (Kaufland, XXL, Interex, Plus, Muntenia, Mondial, S.C. Pavcom); Pieţele agro-alimentare 1 Mai, Baraţiei, Autogara; Spitalul Judeţean, Universitatea Valahia; Sala Polivalentă; Casa de cultură a Sindicatelor; Mitropolia; Catedrala Eroilor; Manastirea Stelea, etc.

Cu risc la explozie în Municipiul Târgovişte menţionăm: Fabrica de Oxigen; Uzina 4 Dragomireşti; Staţiile PECO-recipienţii cu butan gaz; Depozitul de gaz metan-Butimanu; Moara+Silozul Târgovişte .

In municipiul Moreni : Staţia de Dezbenzinare Moreni, Compet Sud 3, S.C. Automecanica S.A. (Parcul industrial), F-ca de Confecţii Como S.A.;

În localitatea Gura Ocniţei: Ocolul Silvic Moreni, Staţia de dezbenzinare;

Page 112: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 112 of 122

In Doiceşti: C.E Doiceşti care reprezintă pericol de incendiu si de explozie; Nubiola –cu risc chimic; Soceram Doiceşti.

La Fieni ca obiective de risc avem: S.C. Steaua Electrica Fieni S.A.; S.C. Carpatcement Holding S.A.; G.R.S.Buciumeni (parc rezerve produse petroliere).

La Titu obiective de risc: S.C. ELSID S.A.; S.I.R.V. (vopsitorie). La Găeşti : S.C. Arctic S.A.; S.C. UTCHIM S.A.. La Valea Mare: Schela Petrol. La Cobia : Parc produse petroliere. Ca sursă de risc hidro mentionam barajele: -Văcăreşti care reprezinta pericol de inundaţii pentru localităţile: Perşinari, Nucet, Gura

Şutii, Sălcioara, Nucet; - Zăvoiul Orbului care reprezintă pericol de inundaţii pentru localităţile:Mogoşani,

Corbii Mari, Costeşti Vale, Odobeşti; - Pucioasa care prezintă pericol de inundaţii pentru localităţile:Pucioasa, Brăneşti,

Doiceşti, Şotânga, Târgovişte; - Bolboci care prezintă pericol de inundaţii pentru localităţile: Moroieni, Pietroşita,

Fieni, Moţăieni; - Scropoasa prezintă pericol pentru localitatea Moroeni;

4. ESTIMAREA RESURSELOR UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE NECESARE PENTRU PREVENIRE ŞI GESTIONAREA TIPURILOR DE RISC

EXISTENTE ÎN ZONA DE COMPETENŢĂ N

Nr.crt. COMPONENTE ALE CAPABILITATILOR EXPLICATII

11 Planuri

Sunt intocmite planuri pe tipuri de risc, sunt actualizate permanent functie de evolutia fenomenelor, de actele normative si legislatia elaborata. Acestea sunt utilizate atat in procesul de pregatire cat si pe timpul interventiilor, majoritatea fiind ineficiente. Exista si unele aspecte negative aici, prin faptul ca datorita evolutiei fenomenelor – inundatii, alunecari de teren constructiv in zona din afara P.U.G.-ului, proprietatea privata asupra terenurilor pe care au fost amenajate sisteme de drenare a apei, de irigatii care au fost neintretinute au dus la amplificarea unor fenomene negative sau modificarea situatiei, teren – plan, fapt ce determina o permanenta recunoastere in teren.De asemenea, redimensionarea sau schimbarea proceselor tehnologice la unele obiective economice au determinat reanalizarea planurilor de interventie. Evolutia unor tipuri de risc mai putin cunoscute (gripa aviara, furtuni sub forma de tornade, atacul electronic sau terorismul impune luarea unor masuri complementare specifice.

Page 113: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 113 of 122

22 Infrastructura Judetul Dambovita este situat in partea central-sudica a Romaniei ocupa o suprafata de 4.054 km.p.si are o populatie de cca.553.953 locuitori, si este impartita in 89 unitati administrative (2 municipii, 5 orase, 82 comune).

Caile de comunicatie – au o repartitie uniforma dar sunt in stransa legatura cu configuratia terenului si necesitatile economice ale zonei. Drumurile Nationale – ce strabat judetul Dambovita leaga capitala cu Valea Prahovei, municipiul Pitesti, oraşul Campulung, precum si judetul Arges cu judetul Prahova (DN 72). De asemenea teritoriul judetului este strabatut de autostrada Bucuresti – Pitesti pe o distanta de 35 km, cu o mare importanta in transportul rutier. Drumurile judetene sunt repartizare in mod corespunzator, asigurand legatura intre localitati si tranzitarea judetului. Reteaua de drumuri publice (cai rutiere) are o lungime totala de 1.774 km, si sunt intretinute in mod corespunzator. Calea ferata cu o lungime totala de 179 km (din care 66 km cale ferata electrificata) cu trei noduri: Titu, Targoviste si I.L.Caragiale, precum si liniile industriale existente asigura un transport operativ si eficient atat de persoane cat si de marfuri.

Magistralele de transport gaze – de medie presiune ce apartin S.C.DISTRIGAZ SUD si S.N.P.PETROM converg din centrul judetului catre Bucuresti si Ploiesti;

Magistrale de transport energie electrica (retea 110 kv) – tranziteaza judetul Dambovita de la statiile de producere – C.H.E.Dobresti, C.H.E.Moroieni, C.E.Doicesti, catre municipiul Targoviste si de aici la Bucuresti;

Retelele de transport apa ce alimenteaza localitati ale judetului pornesc de la sursele naturale, cum sunt: Bratei si Galma, si de la surse artificiale (puturi de mare adancime; Manesti, Vacaresti, Dragomiresti, Lazuri, Voinesti etc.) care asigura debitele necesare in orice anotimp al anului;

Reteaua de produse petroliere ce tranziteaza judetul Dambovita apartine SC COMPET, PETROTRANS si S.N.PETROM cu magistralele Bucuresti – Ploiesti, Ploiesti – Pitesti si Calarasi – Pitesti;

Retelele de canalizare si statiile de epurare existente sunt in curs de redimensionare in vederea preluarii atat a apelor reziduale cat si pluviale.

Page 114: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 114 of 122

33 Echipamente

Atat I.S.U.”Basarab I” al judetului Dambovita cat si comisiile locale pentru situatii de urgenta au dotarea necesara, corespunzatoare pentru o interventie operativa si eficienta functie de tipurile de risc. S-a avut in vedere, tinand cont de profesionalizarea I.S.U., constituirea unor subunitati specializate pentru interventie la inundatii, lucru la inaltimi si chiar o echipa de alpinisti. Un neajuns in acest sens o reprezinta tehnica de lupta, unele autospeciale sunt uzate fizic si moral avand termenul de exploatare depasit (procent de 40 % din tehnica in dotare);

44 Rezerva

Rezervele sunt insuficiente atat pentru adapostire, evacuare articole de prima urgenta, cat su materiale pentru constructii si reparatii;

Atat la nivelul I.S.U.cat si la C.L.S.U.spatiile pentru cazare, depozitare si adapostirea tehnicii de lupta sunt insuficiente.

55 Personal

Avand in vedere procesul de profesionalizare al I.G.S.U.si I.S.U., in prezent exista personal suficient pentru interventii (se lucreaza in ture de 24/72 h); sunt organizate serviciile voluntare pentru situatii de urgenta; Unele C.L.S.U. cu toate ca au servicii voluntare infiintate, nu pot actiona din cauza lipsei utilajelor. Exista planuri de cooperare intocmite, acestea sunt fiabile, cu responsabilitati si sarcini bine stabilite.

66 Instruire

Sunt intocmite planuri si programe de pregatire a personalului operativ. De asemenea se desfasoara activitati de informare si instruire a populatiei. Sunt planificate, organizate si desfasurate exercitii si aplicatii avand ca tematica anumite tipuri de risc ce pot apare in zonele respective.

77 Legislatie Legislatia in domeniu este cunoscuta, aceasta este in continua perfectionare, functie de evolutia situatiilor.

88 Finantarea Sunt activitati finantate de la bugetul statului si

altele de la bugetul local (Consiliul Judetean si C.L.S.U.).

9 Capabilitati functionale

Atat atentionările cat si avertizarile sunt primite si transmise la instituia prefectului, C.L.S.U.si I.S.U..

De la ISU se transmit la C.L.S.U. Se intampina unele greutati privind transmiterea

alarmarilor – nu toate C.L.S.U.au aparatura fax, personalul nu este instruit privind utilizarea mijloacelor de transmisiuni.

Page 115: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 115 of 122

PLANUL

pentru asigurarea cu resurse materiale necesare gestionării situaţiilor de urgenţă pe anul 2012

FUNCŢII DE SPRIJIN

PRODUSUL/LUCRAREA/DOTAREA

U/M

MIJLOACE

Necesar Existent Prevăzut a se realiza în anul

2011 1 2 3 4 5

Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora Produsul - binoclu

- calculator - laptop - xerox - echip. monitorizare

Buc Buc Buc Buc Buc

10 23 10 8 4

4 12 0 2 1

8 12

10 6 1

Total: materiale – - – – Informarea, înştiinţarea şi avertizarea

- Sirene electrice - Complet sistem alarmare - Sistem emisie recepţie - Telefon - Portavoce - Radiotelefon - Baterie cu gel pentru sirene electrice

Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc

20 6 21 34 82 77 1

8 1 2 16 13 1 0

9 5 12 10 61 40 1

Total: materiale – – – – Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor

- caşti de protecţie - hărţi - pliante, materiale propagandă

buc buc set

25 20 5

0 5 0

25 14 5

Total: materiale – – – – Comunicaţii şi informatică - staţii mobile

- Produsul ............(se denumeşte) - ............................

– Buc

x x x

– 4

x x x

– 0

x x x

– 2

x x x

Total: materiale – – – – Căutarea, descarcerarea, salvarea persoanelor Produsul - lopată - cazma - tarnacop - echipament de protectie - unelte genistice - costum protectie civila - drujba - topor - echipament de semnalizare - sapa - cizme cauciuc - scara culisabila - barca cu motor - perne pneumatice - roabă - cange - cască protecţie - greblă - motocositoare - generator curent

Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Set Buc Per Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc

254 206 120

250 70

91 14

65 34

125 129 5 5 13 10 5 35 20 2 2

113 70 47 15 0 5 4 14 0 25 20 0 0 0 1 0 0 5 1 1

141 146 83

227 70 83 10 51 34

100 85 3 4 13 9 5 35 15 1 1

Page 116: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 116 of 122

Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate - Produsul ............(se denumeşte) - Buldoexcavator - Tractor cu remorca - Lanterna - Pelerina ploaie - Corturi - Mese + scaune - Cort decontaminare personal - Targa - Pături - Saltele

buc buc buc buc set buc buc buc buc buc

2 23

106 157 46 46 24 46

230 80

1 5 14 40 0 3 7 18 0 0

1 15 81 96 28 43 19 25

165 55

Acordarea asistenţei medicale de urgenţă Produsul - trusă medicală

buc

23

2

19

Prevenirea îmbolnăvirilor în masă - Produsul …........(se denumeşte) - produse dezinsecţie si deratizare - măşti protecţie - mănuşi chirurgicale

– t

buc buc

11,7 20

100

0 0 0

10,7 15

100 Localizarea şi stingerea incendiilor Produsul - stingător

- bătătoare - găleţi - furtune - echipamente - echipament de protectie pentru membrii SVSU - topor - vermorele - cisterna apa - hidrant - scara - sisteme de detectare si alarmare incendiu - racord hidrant - ţeavă de refulare - autospeciala - cordiţe salvare - chei hidrant - mănuşi rezistente temp. mari - remorca bazin portabil - accesorii hidranţi - motopompă

Buc Buc Buc Buc Buc Buc

Buc Buc Buc Buc Buc Buc

Buc Buc Buc Buc Buc Buc Buc Set Buc

594 160 114 89 21

450

66 12 69

3 7

9 32 2 2

8 4 14 1

116 8

348 52 49 42 -

66

20 0 11 0 4 6

0 12 1 0 4 10 0 45 4

241 108 65 55 21

347

31 12 59 3 3 7

4 18 1 8 0 4 1 12 4

Neutralizarea efectelor materialelor periculoase - Produsul ...........(se denumeşte) - măşti contra gazelor; - bandă pentru marcarea zonelor:

Buc Buc

40 36

15 0

19 31

Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse Produsul

- combustibil - microbuz

tone buc

29,4 2

0 2

29 0

Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate

- Produsul - Generator de curent - Grup electrogen - Compresor - Nisip - Saci rafie

buc buc buc tone

7 1 5 55

4 0 0 0

3 1 4 55

Page 117: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 117 of 122

buc. 2000 0 2000 Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate - Produsul - apă plata - alimente de bază

– t t

8,34 4

0 0

8,34 4

Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate

Produsul - saltele - paturi - pături

buc buc buc

380 154 40

0 0 0

335 154 40

Efectuarea depoluării şi decontaminării - săpun - cloramină - bicarbonat de sodiu - acid acetic - bromocet - apă - baraj absorbant plutitor - baloti paie - materiale absorbante tip spill-sorb

– Kg. Kg. Kg.

l l

m.c. buc buc kg

– 10

110 12 30 10

100 5 50

200

– 0 0 0 0 0 0 0 0 0

– 10

110 12 30 10

100 5

50 200

Logistica intervenţiei Produsul - motopompe

- foi de cort - maşină de transport si intervenţie - aparat sudura - dozator apă - cort decontaminare

Buc Buc Buc Buc Buc Buc

18 65 8 38 2 3

8 55 1 1 0 0

8 10 6 33 2 3

Reabilitarea zonei afectate - Produsul - ciment

– tone

x

– 14 x

– 0 x

– 14 x

SITUATIA STOCULUI DE MATERIALE SI MIJLOACE DE APARARE IMPOTRIVA

INUNDATIILOR SI A POLUARILOR ACCIDENTALE JUDETUL DAMBOVITA (SGA)

Nr. crt. Tip Denumire materiale si mijloace de interventie U.M. BH

ARGES BH

IALOMITA A. MATERIALE DE APARARE

1 A Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m (stocul de fascine dacă nu a fost folosit în acţiuni de apărare se va reînnoi minim 1/3 din fiecare an) buc. 0 0

2 A Pari din lemn rotund c.r. esenţă tare F 8-12 cm; L=1-3 m buc. 0 3

3 A Piloţi din lemn rotund c.r. esenţă tare F 12-20 cm cu cerc de oţel lat 30/3 mm (pentru D1, D2: L=3,6 ml, pentru R1, R2: L=2-4 ml) buc. 0 0

4 A Scânduri de 2,5 cm, L=4 ml (cherestea clasele 4-5) - 0,0275 mc/buc mc. 0 0 5 A Dulapi, palplanşe (5 cm, L=4 ml, l=20-25 cm),lemn C.R. mc. 0 0 6 A Cozi de lemn pentru unelte (rezervă) buc. 0 3 7 A Profile metalice uşoare buc. 0 0 8 A Scoabe din oţel rotund (F 18-20 cm) buc. 113 300 9 A Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm) kg. 35 20

10 A Sarma neagra d=2-4 mm,sarma zincata kg. 5 10 11 A Plasă sârmă (zincată sau neagră) F 2-3 mm kg. 0 130 12 A Saci de 50/80 cm pentru pământ din cânepă, iută, polietilenă buc. 6463 15510

A Sfoară pentru legat saci m 0 10 13 A Funii subţiri pentru asigurarea oamenilor şi uneltelor F 10-15 mm kg. 63 0

14 A Piatră brută (blocuri de 15-30 cm), blocuri beton, piatră 200-1000 kg/buc. mc. 0 0

15 A Pietriş sortat (F7-15 mm) mc. 0 0

16 A Folii de polietilena (cantitatea de folie rezultată din aplicarea normativului se va aproviziona eşalonat, câte 1/5 din necesar) kg. 0 0

16 A Folii de polietilena (cantitatea de folie rezultată din aplicarea normativului se va aproviziona eşalonat, câte 1/5 din necesar) mp. 249 0

Page 118: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 118 of 122

Nr. crt. Tip Denumire materiale si mijloace de interventie U.M. BH

ARGES BH

IALOMITA 17 A Geotextil mp. 0 50

B. CARBURANTI SI LUBREFIANTI 18 B Motorină to 1150 5000 18 B Benzină to 0 0 18 B BCF buc. 0 15 18 B Lubrifianţi kg. 0 0 18 B Ulei transmisie to 0 0 18 B Ulei motor to 0 0 18 B Ulei hidraulic to 180 100

C. MIJLOACE DE INTERVENTIE 19 C Lanterne tubulare mari, buc. 0 45 19 C Lanterne cu acumulatori reincarcabili buc. 10 0 19 C Incarcator acumulatori buc. 0 0 19 C Felinare buc. 8 0 19 C Fitile lampă buc. 0 0 19 C Lămpi buc. 0 0 19 C Sticlă felinar buc. 0 0 19 C Becuri lanternă - rezervă buc. 0 0 19 C Sticlă lampă buc. 0 0 20 C Bidoane şi canistre de 10-20 l pentru petrol buc. 14 3 21 C Petrol lampant l 0 0 22 C Cazmale cu cozi buc. 232 60 22 C Lopeti cu cozi buc. 128 60 22 C Greble buc. 20 5 23 C Târnacoape cu cozi buc. 77 9 23 C Sape cu cozi buc. 24 0 24 C Furci de fier sau cangi de fier cu cozi buc. 23 3 25 C Roabe metalice cu roţi pe pneuri sau tărgi de lemn buc. 14 30 26 C Maiuri pt. compactat pamant din lemn buc. 40 5 26 C Maiuri pentru compactat pământ din metal buc. 0 0 26 C Maiuri pentru bătut pari buc. 0 0 26 C Placi vibratoare buc. 0 0 27 C Berbeci de mână în greutate de până la 50 kg buc. 0 0 28 C Ciocane diferite buc. 22 22 29 C Cleşte de cuie buc. 2 22 29 C Patent izolant buc. 0 0 30 C Barde pentru cioplit buc. 0 15 30 C Topoare buc. 10 20 30 C Joagare buc. 6 0 31 C Sfredele de lemn diferite buc. 0 2 32 C Pile diferite buc. 41 15 33 C Fierăstraie de mână buc. 10 0 33 C Foarfece de taiat plasa buc. 0 0 33 C Panza fierastrau buc. 10 0 34 C Fierăstraie mecanice (drujbe) buc. 4 3 35 C Cuţitoaie pentru cioplit buc. 0 2 35 C Dalti pentru lemn buc. 0 4 36 C Găleţi pentru apă buc. 0 40 36 C Bidoane de plastic buc. 0 0 36 C Căni de apă buc. 5 5 37 C Marmite pentru transport hrană buc. 0 0 38 C Butoaie de tabla 100-200 l pentru utilaje de intervenţie buc. 2 8 39 C Sonete de mână sau mecanice (L=6 m cu berbec de 100-150 kg) buc. 0 0 40 C Bărci de lemn metalice, fibră de sticlă sau pneumatice cu rame buc. 1 0 41 C Şalupe buc. 0 0 42 C Bacuri dormitor (ponton gonflabil) buc. 2 0

43 C Autoturisme de teren cu două diferenţiale dotate cu staţii emisie-recepţie fixe buc. 0 0

44 C Vagoane dormitor echipate cu utilităţi buc. 0 0 45 C Bormaşină electrică portabilă buc. 0 1 45 C Polizor electric buc. 0 0 46 C Frigidere 240 l buc. 0 0

Page 119: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 119 of 122

Nr. crt. Tip Denumire materiale si mijloace de interventie U.M. BH

ARGES BH

IALOMITA 47 C Containere pentru materiale şi echipamente de protecţie, cazarmament,

alimente nealterabile buc. 0 0

48 C Costum scafandru autonom buc. 0 0 49 C Capre taluz buc. 0 0 50 C Binoclu buc. 0 0 51 C Aparat foto buc. 0 0 52 C Rezervor combustibil de 10 t buc. 0 0 53 C Camera video buc. 0 0 53 C Aparat video buc. 0 0

D. MIJLOACE DE CALCUL, MASURARE, TRANSMITERE SI AVERTIZARE 54 D Radio-telefoane fixe buc. 0 0 54 D Radio-telefoane portabile cu acum buc. 0 0 54 D Radiotelefoane mobile buc. 0 0 54 D Modem-uri buc. 0 0 54 D Acumulatori buc. 0 0 55 D Piese schimb buc. 0 0 55 D Telefoane mobile buc. 0 0 56 D Sirene, inclusiv materiale necesare montarii buc. 0 1

57 D Echipamente de prelucrare şi transmitere automata a datelor (microcalculator PC, modem, telefax) set 0 0

58 D Pluviometre buc. 0 0 58 D Nivelmetre de avertizare automată buc. 0 0 59 D Morişti hidrometrice cu tijă buc. 0 0 60 D Teodolit electrooptic buc. 0 0 61 D Nivelă NI-007 cu trusă buc. 0 0 62 D Ruletă 20-50 m buc. 0 3 63 D Set miră + plăcuţe buc. 0 20

64 D Sistem dedicat de transmisie prin dial-up (computer+modem+linie telefonica) buc. 0 0

E. MIJLOACE FIXE DIVERSE 65 E Grupuri electrogene cu anexe pentru iluminat buc. 0 0 66 E Reflectoare (faruri, cablu izolant pentru reţeaua de reflectoare) buc. 1 10+10 66 E · cablu pentru iluminat ml 0 0

66 E · izolator pentru prinderea cablului, fasunguri, întrerupatoare, becuri, etc. buc. 0 0

66 E · priză împământare buc. 0 0

67 E Agregate pentru sudură electrică sau oxiacetilenică şi materiale de sudură, truse aferente buc. 0 0

68 E Motopompe cu anexe şi 150 ml conductă sau furtun buc. 0 0 69 E Pompe submersibile pentru epuismente buc. 0 1 70 E Motocositori (multifuncţionale) buc. 2 0 71 E Utilaje terasiere (buldozer, excavator) cu piese de schimb aferente buc. 0 0

72 E Tractor articulat forestier (TAF) pentru tractarea plutitorilor mari+cablu flexibil buc. 0 0

73 E Autobasculanta pentru transport materiale de interventie buc. 0 0 F. ECHIPAMENTE DE PROTECTIE, SIGURANTA SI CAZARMAMENT

74 F Cizme de cauciuc scurte per 145 7 74 F Cizme de cauciuc lungi per 7 7 75 F Mantale de ploaie cu glugi buc. 266 63 76 F Salopete din doc buc. 8 3 76 F Impermeabile buc. 0 0 76 F Costume vătuite buc. 0 15 76 F Combinezoane cauciucate buc. 0 0 77 F Pufoaice buc. 57 77 F Scurte îmblănite buc. 0 7 78 F Căciuli de blană sau vătuite buc. 68 0 79 F Mănuşi de protecţie buc. 48 0 80 F Centuri salvare buc. 12 0 80 F Veste salvare buc. 15 15 80 F Colaci de salvare buc. 2 5 81 F Pieptare avertizoare (reflectorizante) buc. 50 0 82 F Casca de protectie buc. 0 0

Page 120: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 120 of 122

Nr. crt. Tip Denumire materiale si mijloace de interventie U.M. BH

ARGES BH

IALOMITA 83 F Bocanci per 46 0 84 F Paturi de fier, pliante buc. 0 0 84 F Saltele buc. 0 0 84 F Perne buc. 0 0 84 F Feţe pernă buc. 0 0 84 F Set lenjerie pat set 0 0 84 F Pături lână buc. 0 0 84 F Cearceaf plic, lenjerie buc. 0 8+8 85 F Dulap cazarmament buc. 0 0 86 F Bucătărie mobilă buc. 0 0 87 F Filtru rapid pentru apă potabilă buc. 0 0 88 F Aragaze buc. 2 0 88 F Butelii buc. 2 0 88 F Farfurii adânci buc. 0 0 88 F Farfurii întinse buc. 0 0 88 F Farfurii desert buc. 0 0 88 F Tacâmuri - cuţite buc. 0 0 88 F Tacâmuri - furculiţe buc. 0 0 88 F Tacâmuri - linguri buc. 0 0 88 F Tacâmuri - linguriţe buc. 0 0 88 F Polonic buc. 0 0 88 F Tigaie cu coada buc. 0 0 89 F Corturi impermeabile buc. 0 0 89 F saci de dormit buc. 0 0 90 F Aparat radio buc. 0 0 90 F Televizor buc. 0 0 91 F Boiler electric buc. 0 0 92 F Trusă medicală de prim ajutor buc. 1 3

G. MATERIALE CONSUMABILE PENTRU IGIENA SI CONSERVAREA MATERIALELOR

93 G Săpun kg 0 0 96 G Detergenţi kg 0 0 94 G Materiale dezinfectante: var kg 0 0 94 G Cloramină kg 0 0 95 G Pudră talc kg 0 0 95 G Naftalină kg 0 0 96 G Otravă de şoareci kg 0 0

H. MATERIALE SI MIJLOACE PENTRU INTERVENTIE LA GHETURI 97 H Prăjini din lemn de esenţă tare pentru dirijarea sloiurilor buc. 0 0

98 H Scânduri de răşinoase pentru asigurarea oamenilor (3-4 cm grosime, 20 cm lăţime, 4-5 m lungime) buc. 0 0

99 H Răngi de fier 2-4 m lungime buc. 11 2 100 H Fierăstraie pentru gheaţă buc. 22 2

I . MATERIALE SI MIJLOACE DE INTERVENTIE PENTRU COMBATEREA EFECTELEOR POLUARILOR ACCIDENTALE

101 I Truse profesionale pentru interventii pe rauri buc. 0 0 102 I Truse profesionale pentru interventii pe lacuri buc. 0 0 103 I Trusa pentru determinarea rapida a tipului de substanta poluatoare buc. 0 0 104 I Sistem de ancorare baraj plutitor pe maluri buc. 0 0 105 I Sistem tip funicular mobil pentru pozitionarea barajului plutitor buc. 0 0 106 I Barci pneumatice buc. 1 0 107 I Grup electrogen portabil buc. 1 0 108 I Compresor portabil buc. 0 0 109 I Sistem de vedere pe timp de noapte buc. 0 0 110 I Binoclu infrarosii buc. 0 0 111 I Reflectoare portabile buc. 0 0 112 I Electropompe buc. 0 0 113 I Baraje absorbante plutitoare buc. 0 0 114 I Panza hessiana ml 0 0 115 I Baloti paie buc. 0 0 116 I Funie sintetica buc. 0 14

Page 121: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 121 of 122

Nr. crt. Tip Denumire materiale si mijloace de interventie U.M. BH

ARGES BH

IALOMITA 117 I Pari de lemn buc. 0 0 118 I Cangi PSI buc. 0 0 119 I Recipiente PVC 200 litri buc. 0 0 120 I Masti de gaze buc. 0 0 121 I Materiale absorbante tip spill-sorb kg 0 200 122 I Saci cu absorbant HEGSORB kg 0 0 123 I Saci cu absorbant HEGACID kg 0 0 124 I Materiale absorbante ECO seria 200 kg 0 0 125 I Materiale absorbante ECO seria 300 kg 0 0 126 I Materiale absorbante ECO seria 400 kg 0 0 127 I Skimer pentru separare hidrocarburi buc. 0 0 128 I Tanc (ponton) plutitor pentru colectare poluanti buc. 0 0

129 I Perne absorbante, rulouri, cilindri absorbanti buc. 0 0

130 I Vidanje buc. 0 0 131 I Materiale filtrante to 0 0 132 I Recipienti de 1-5 litri pentru probe de apa si material biologic buc. 0 0 133 I Sistem portabil TRAWAS pentru efectuarea determinarilor biologice buc. 0 0 134 I Sistem de filtrare rapid cu pompe de vid manual buc. 0 0

Page 122: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - isudb.ro · Importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice subscrise acestora privind viziunea globală asupra

Page 1 of 122

Subu

nita

tea

Mijloace aparţinând I.S.U. „Basarab I” Dâmboviţa autospeciale

Autospeciala de lucru cu apa si spuma

Auto

spec

iala

pen

tru fu

m si

ilu

min

at

Auto

cam

ion

de in

terv

entie

Auto

scar

a m

ecan

ica

Auto

spec

iala

de

lucr

u cu

pu

lber

e

Auto

spec

iala

de

desc

arce

rare

Auto

turi

sm tr

ansp

ort m

uniti

e ne

xplo

data

TOTA

L A

utos

peci

ale

Ambulanţă

Rem

orca

Dez

astre

MP

Barc

i 10

pers

cu

mot

or

Vest

e Sa

lvar

e

Cos

tum

scaf

andr

u au

tono

m

Cos

tum

e an

tichi

mic

e

TOTA

L

APC

A AP

CAT

AS

pLS

ATI

MAG

IRU

S AP

CT

ASP

MER

CED

ES

LAN

CER

D

OD

GE

DEN

NIS

BE

DFO

RD

ASp4

S TO

TAL

tip A

tip B

tip

C+

med

ic d

e ur

gent

a

MPT

M

PR -

1500

MPR

Nov

us 1

000

MPR

Nov

us 2

000

TOTA

L

Det. Târgovişte 1 1 1 1 1 5 1 1 1 * 1 1 5 1 3 1 5 2 20 22

G.I. Voineşti 1 1 2 1 1 2 1 3

Det. Moreni 2 1 1 4 1 1 * 1 3 1 2 1 4 1 10 11

G.I. Corneşti 1 1 1 1 1 1 Det. Pucioasa 1 1 2 1 1 1 1 4 2 1 3

G.I. Fieni 1 1 1 1 4 1 1 3 1 6 2 20 22

Det. Titu 1 1 2 1 1 1 1 4 1 3 4

G.I. Răcari 2 1 1 4 1 1 1 3 1 5 2 20 22

Pichet Potlogi 2 2 1 1 2 Det. Găeşti 1 1 2 1 1 2 4 4

G.I. Vişina 2 1 1 4 1 1 1 2 1 4 2 20 22

Echipa asanare mun. 1 1 2 2 1 3

TOTAL Inspectorat 14 3 1 1 1 0 6 1 3 1 2 1 3

4 1 9 4 2 5 1 22 1 5 0 1 2

8 0 1 8 44 9 9

0 99


Recommended