Minislerul Educoliei Ei Cercetdrii
ne urccultul ortodox
Adrion Lemeni(toordonolor|
Georgion Puunoiu
Silviu Tudose
Dumitru $tefones(u
II
oRfxr
CT]PRINS
Cuvant inainte / 3
Bibliografle / 4
CAPNOLUL 1
Dogmatici / 5
Cinstirea sfintelor icoane / &9
Cinstirea SfAntei Cruci / 10-11
Cinstirea Sfintelor moagte I 12'13
Lecfie de sintezd / 74
Studiu de cu / 15
Evaluare / 16
CAPNOLUL2Morall cregtintr / 17
legea moralS a Vechiului Testament
@ecalogul) I 1919legea moral5 a Noului Tbstament(Predica de pe munte) / 20-21
Conqtiinfa morald / 22'23
Libertate gi opfiune. Despre pircat /24-27
Ubertate ;i opfiune. Yirtu$le / 2U29
kcfie de sintezd / 30
Studiu de caz / 3lEvaltare /32
CAPITOLUL 3
Uturgicl $i arH / 33
Rolul Bi valoarea cultului ortodox in
viafa cregtinului / 3[37Apanfia loca;urilor de cult cregtine /38
Stiluri arhitecturale reprezentalsve /39-41
Stiluri arhitecturale romAnegtr / 42/,3
lecfie de sintezd I 44
Studiu de caz / 45
Eva\sare / 46
CAPITOLUL4Spiritralitate gi misiwe / 47
Libertate $i responsabilitate / 4&49
lubire gi dreptate / 50-53
Rugdciune gi reconciliere / 54-55
Leclie de sintezd / 56
Studiu de cu / 57
Evaluare / 58
CAPNOLULsReligiile ln istorie / 59
Istoric / 6U63
Speciflcul ortodoxiei in contextul
cregtinismului / 6+65
Iefie de sintezd / 66
Studiu de cw / 67
Evaluare / 68
CAPITOLUL 6
Ortodoxie gi culturl nafionall / 69
Biserica gi cultura nafionald / 70-71
Mitopolifl ctitori ai limbii romAne /nq nDI L- l.)
Introducerea limbii romAne in
bisericd /7+75Ctitori de gcoli in limba ram?nd /7G77
Mitropoliti cdrturari / 7&79
lecfie de sintezd / 80
Studiu de cu / 81
Evaluare / 82
CAPITOLUL 7
Cregtinismul gi problemele lumiicontemporane / 83
Practici strdine spiritualitdtii cregtine
ortodoxe/ 8485
Magia /8C87Yoga gi asumarea ei in contexful
actual / 8&89
Reincarnarea / 9A91
Studiu de cu / 92-93
lecfe de sintezd / 94
Evaluare / 94
Maica Domnului ;i Mantuitorul Hristos
6 co and, M dnktirea V atoPed,
Muntele,4thos, sec. XVD
Vocabular
SFII.{TEI,OR ICOANE,Pe Durnnezeu nirneni niciodat6 nu Lavdzut; Fiul Cel Unul-i'{5scut, L-a fdcut
cunoscut.'n {oan 1, 18)
ICOANA - PECETE A TRADITIEI ORTODOXE
Prezenlaicoanei este o realitate constanti in viafa Bisericii. Cristalizarea
-si formularea invSldturii despre sfintele icoane are loc in contextul disputelor
teologice din secolul al VIII-lea, ln Bizanf. Unul dintre marii ap5rltori ai
icoanelor din acea weme, Sf. Ioan Damaschinul, a arlfiat cd existd o diferenli
intre (model) prototip si chipul zugrdut pe icoand, fdrd ca acestea s[ fie
separate. Cinstirea se referi la perSoana care este reprezentati in icoand, pi
nu la materia din care este confecfionat[. De exemplu, in icoana
Mdntuitorului Iisus Hristos, prototipul este insu,si Hristos, Dumnezeu-Qmul,
iar icoana este o fereastrl prin care ochiul credinciosului contemplb realitatea
prototipului, dincolo de materialitatea icoanei.
Icoana este o pecete a Tradifiei ortodoxe, deoarece fiecare icoand este o
mdrturie a implrdfiei cerepti anticipate in existenfa de aici. Prin chipul lui
Hristos, al Maicii Domnului, al unui sfAnt sau al unui eveniment din istoria
mantuirii, icoana reprezintlprezenladMnl in creafie. tn aceastd perspectivl
icoana se deosebegte de orice altl picturd'
TEME IURII.,E B IB I,ICE AIE CIN STIRII I COANE I,OR
Iconoclagtii aduceau ca argqmente impotriva cinstirii sfintelor icoane
versete biblice precum: ,,Sd nu-fl faci chip cioplit 9i nici weo asemlnare cu
ceva..." (le$irea 20, A);,,Sd nu-fl faci dumnezei turnafi" (leqirea 34, 17); ,,Sd te
temi de Domnul Dumnezeul tiu gi numai Lui s[-I slujeqti" (Deuteronom 6, 13).
legea vechiului Testament interzicea imaginile deoarece ele ar fi pus in
pericol cultul Dumnezeului unic 9i nevlzut. ln condiliile in care mentalitatea
politeisti gi idolatrd era dominanti, exista riscul ca omul sd se inchine
creaturii in locul Creatorului. Cu toate acestea, Dumnezeu porunceqte s5 se
facl pe chivotul legdmAntului doi heruvimi: ,,Vei face doi heruvimi din aur
gi-i vei pune pe acoperdmflntul ispd,sirii, la amandouf capetele" (Ie,sirea 25,
18). Prezenfa heruvimilor exprimd mijlocirea lor, c[ci Dumnezeu vorbeqte cu
Moise prin intermediul chivotului legimAntului, descoperindu-Se intre cei
doi heruvimi. ,"Acolo, intre cei doi heruvimi de deasupra chivotului legii, Md
voi descoperi lie gi ili voi grdi de toate, cAte am a porunci prin tine fiilor lui
Israel" (lesirea 25, 22).
Iisus Hristos este chipul Tattrlui. SfAntul Ioan Damaschin I1 numegte pe
Hristos ca fiind ,,icoana natural[ a Tatilui". Hristos este ,,chipul nevlzutului
Dumnezeu, intAi-Ndscut atoatLzidirea" (Coloseni 1, 15).
wniarc - procesul de proclamare a
sfinteniei unei persoane de cdtre
BisericI.dasis (in gr. rugiciune") - denumire
consacrati pentru icoana in care sunt
reprezent$iWaica Domnului 9i Sf. Ioan
Botez[torul, mijlocind cf,tre MAntui-
torul Hristos.profufip - modelul la car e trimite imagi-
nea r epr ezenlatl in icoand.
iwd (gr. eikon,lat. imago) - chiP,
reprezentare; imagine sacrl a lui Iisus
Hristos, a Maicii Domnului sau a unui
sf6nt.
iunrclasm - migcare de persecufie a
cultului icoanelor declangatiin secolul al
VIII-lea in Imperiul bizantn.slavil @r. d.oxa, lat. gloia) - lumina
necreati a harului dumnezeiesc.
franfrs:urue - schimbare, prefacere'
Prin intrupare, Hristos Se face chip viaut al celor nevdzute, devenindesffel o icoandvie a prezenfei lui Dumnezeu. Hristos descoperd chipul cerescal Tatilui. CAnd apostolul Filip ii cere MAntuitorului: ,,Doamne, aratA-ni-Lnoud pe Tatil gi ne este de ajuns", Hristos mlrfurisegte: ,,Cel ce M-a vdzut pe\line L-a vdzut pe Tatil" (loan 14, &g).
REHTIA DINTRE CWANT SI IMAGINEEXPRIMAIA iX CWSUREA ICOANELOR
in SfAnta Scripfur[, imaginea qi cuvAntul sunt aspecte complementare aleaceleiaqi Revelafii, ce Se implinegte in Iisus Hristos. Yechiul Testament esteo luptd impokiva idolilor, in agteptarea adevdratei imagini care se descoperdin Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Se intrupeazd gi devine asffel Icoand supus5contempldrii duhovnicegti: ,,Fericiti sunt ochii care vbd ce vedefi voi!" (Luca10,23).
Icoana este o lumind sfanti in care cuvAnful lui Dumnezeu devine orealitate exprimatd in imagini. Cultul icoanelor favorizeazd, o indreptare agAndurilor cdtre Dumnezeu printr-un act de inchinare ce angajeazd gi privireagi anumite gesturi ale credinciosului. Privirea frecventd a icoanelor purificlatAt imaginafia, c6t ;i ascultarea cuvAntului lui Dumnezeu. Despre paralelismul dintre cuvAnt si imagine qi despre curigarea simlurilor prin privireaicoanelor, Sf. Teodor Sfuditul, un mare apdrdtor al icoanelor, scrie:
,,Intipdregte-fi pe Hristos in inimd, acolo unde El locuiegte deja; dacdcitegti despre El intr-o carte sau il privegti intr-o icoanS, El are sd iluminezecugetarea ta, ca sd-l cunogti indoit, prin cele doul cdi de percepere prinintermediul simturilor. Asffel, tu vei vedea cu ochii ceea ce ai invdfat princuvAnt. Cel care aude gi vede in acest fel, in fiinfa sa totul va fi umplut cu laudalui Dumnezeu".
Sfilntul lerarh Nicolae (Mdndstirea
Pantocrator, Muntele Athos, sec. XWD
,i.:E€E=:E
Icoane'le sunt reprezent{ri aie Mentd-torului Hristos, ale Maicii Domnului,ale sfinflor gi ale ingerilor.
Temeiul reprezenl4rii s-i cinstiriiicoanelor este infuparea Fiului luiDumnezeu.
Prin icoand, nu cinstim materia, ci per-
soana reprezentatd.
,,Odinioard, Dumnezeu cel necorporal
9i fdrl de forml nu se zugrdvea deloc.Acum ins5, prin:faptul ci Dumnezeu Saaratat in fup, a locuit printre oameni, facicoana chipuluivdzut al lui Dumnezeu. Numa inchin materiei, ci md inchin Crea-torului materiei, Creatorului Care Sa fdcutpenffu mine materie si a primit sd locu-iasc[ ln materie ,si a sdvArgit prin materiemanfuirea mea; nu voi inceta de a cinstimateria, prin care s-a sdvArsit mantuireamea."
(Sf. Ioan Damaschinul,Primul fratat apologetic conffa celor
care atacd sfintele icoane)
Deisis (frescd de Maria Mirea, sec. W)
Histo s P anto cr ato r (mo zaic,
Bisertca St Sofia, sec. XIID
,Canonizarea iconarilor lna$a artasacri pe drumul sfinfeniei gi, pe de altiparte, viziunea lor harismatic[ gi in acelagi
timp bisericeascd face din icoand un loc
teologic qi deci una din sursele teologiei."(Paul Evdochimov,
,4rk icoanei - o teologie a frumusefii)
iNTxUpAREA FIUI,UI LUI DUMNEZEU -TEMEI FUNDAMENTAI AI ICOANEI
Tradifla ortodox[ insisti asupra faptului c[ temeiul fundamental al
reprezentirii ,si cinstirii icoanelor il constituie lntuparea. Arta iconograficd
reprezintiinvlfitura Bisericii reflectatd in evenimentele concrete ale istoriei
mAntuirii avAnd in cenku lnfuparea Fiului lui Dumnezeu.
Sinodul alfiI-lea ecumenic de la Niceea din 787 care a formulat invdfitura
despre sfintele icoane, precum gi Pdrinfii Bisericii, care s-au luptat pentru
restabilirea culfului icoanelor, au arttzt cd inkuparea este fundamentul
cenfral al icoanei, iar icoana are o funcfie dogmatic[, liturgicd gi pedagogicd.
Prin infrupare, Hristos elibereazd omenirea de idolatie, nu intr-o manierd
negativd, prin desflinfarea imaginii, ci pozitiv, descoperind adevdratul chip al
lui Dumnezeu.
Cel care renunfi la icoane se leapddd de lntruparea Fiului lui Dumnezeu.
Aceasta este convingerea credinciogilor care cinstesc sfintele icoane in fata
atacurilor iconoclaste.
Sf. Gherman al Constantinopolului era pakiarh cAnd implratul Leon al
III-lea Isaurul (717-741) a inceput lupta penfru disfrugerea icoanelor. El s-a
adresat impdratului cu urm[toarele cuvinte: ,,Stipflne, ag dori s[ nu aibd loc
un asemenea sacrilegiu in timpul domniei tale. Clci cel care face apa ceva
este un inaintemergdtor al lui Antihrist ,si distrug[torul lucrdrii mAntuitoare
a intruplrii lui Dumnezeu".
rcoANA- MODEI, SFINTITOR iN VIATA BISERICII
SfAnta Scriptur[ pi istoria Bisericii oferd numeroase modele de urmat,
adevdrate icoane sfinf,te prin viafa trIitn 9i care se cer asumate gi urmate in
lumea de azi.
Vechiul Testament ne prezinti pe Awaam, Moise, Ilie ca adevdrafi
vtzionaicare L-au contemplat pe Dumnezeu.
ln Faptele Apostolilor, primul martir cre,stin, Sf. fuhidiacon SJefan, vede
in clipa martirajului siu cerurile deschizandu-se 9i pe Hristos gezdnd dea
dreapta TatIlui.Apostolul [1ca este considerat primul iconar cregtin. Tradifla Bisericii
spune cd el a pictat pentru prima dati icoane in care apare Maica Domnului
;i MAntuitorul Hristos. Pentru a desluqi taina icoanei, se cere o rugdciune
speciald fati de Sfantul Evanghelist Luca.
Icoana este o mlrturie a prezenfei sfanfului gi un indemn penfu fiecare
credincios de a urma modul de viafi a persoanei reprezentate pe calea
dobflndirii sfinleniei. Sf Ioan Damaschinul precizeazd:,,Cand gindurile md
tulburl qi nu md pot bucura de citit, mI duc la biseric[ (...) Vederea imi este
fermecatl qi-mi poarti sufletul spre lauda lui Dumnezeu. Md gAndesc la
bIrb6f,a martirului (...) inima lui m[ hfldctueazd (..) cad cu fafa la plmAnt
pentru a-L sldvi gi a-L ruga pe Dumnezeu, av6ndu-l ca mijlocitor pe marti/'.Sf. EvanghelistLuca (icoand, Rusia, sec. )(14)