Frank Cottrell Boyce

HI#I$*H€

Traducere din limba en$ezdgi note

de Ruxandra CAmpeanu

;rt Booklet)l0iction

Dacl fratele meu, Anthony, ar sPune povestea asta, ar

incepe cu banii. Zice ci orice-ai face, pini la urmi tot la

bani ajungi, aga ci de ce si nu incepi cu ei? Probabil cl el

ar incepe cu,,Au fost odati ca niciodatezz9.370 de liriqoare

sterline" gi ar incheia cu ,,$i au trlit fericite pini la adinci

bitrineli, intr-un cont bancar cu o dobindi babani'. Dar

nu el spune povestea asta, ci eu. Iar eu unul prefer sl-miincep poveqtile cu sfintul protector. De exemplu, cind a

trebuit si scriu o comPunere despre mutat, pentru ora de

englezd,, am zis aga:

Hutatul

de

Darnian Cunningharrl dasa a v-a

Tocrnai ne-am rnutat ge Crornarty Cbse, la num6rul 1.

S(Anta ero+ectoace a rnutafuKri e S{Anta ena CsecoMl \). Ea

e marna Haicii Domnului. Haica DomnL^lui n-a mucit, ci s-a

r'rdrcat ta cec cAnd eca incA destul de tinerrcS. S{Anta Ana s-a

bosurnQat. Ca s-o tnveseEascs, patcu irgeri i-au Mat easa pe

sus si i-au dus-o in ttatia, ee rnaul rnSrii, unde goate €t v5zut6

...7 ...

si ast5zi" CAnd te rnuti, poti sA te rogi la S€6nta Aoa sA te

uJ,*te.o sa veghe?e 6supr8 ta, dar nu conta c-o s5-si gunA

osu B treabdr. S€6nta f;na e si grotectoarea rninerilor, a

echitatiei, a t6mplaciloc sr a orasului Nroru-,ich. CAt a k6lt, a

€Acut rnu$e roinuni.

Sfintul protector al poveqtii lsteia e Sfintul Francisc din

Assisi (lt8l-L226), pentru ci totul a pornit cumva de la un

jaf, qi primul lucru sfint pe care l-a fhcut Sfintul Francisc a

fost un jaf. A furat nigte loale de la tatll lui qi le-a dat siracilor.

Existl qi un sfAnt protector al ho[ilor propriu-zigi - Dismas

(secolul I) -, dar eu nu sunt un ho! propriu-zis. Eu nu in-

cercarn decit si fac o fapti bunl.

Era prima noastrl zi la $coala Primarl Great Ditton. La

intrare scria: ,,$coala Primari Great Ditton' Excelen{l pentru

o noui comunitate."* Vedefi? a zis tata cAnd ne-a lisat in dreptul porlii. Aici

nu e de-ajuns s[ fii bun. Excelenla, asta cautl ei. Sfatul meu pe

zilfla de azifustae: sl excela{i. Sfaturile pentru cinl o si vi le las

lipite pe frigider.

Ce trebuie si qtifi e c[ eu intotdeauna incerc si fac curn zice

tata. Nu c-aq crede c-o si ne piriseasci daci-i dem betei de

cap, dar de ce s[ risc? Aga c[ la prima ori am excelat. Era ora

de artl qi domnul Quinn ]inea o leclie despre ,Oameni pe care

ii admirim'. Un biiat umflat qi cu pistrui pe g&t l-a nominalizat

pe Sir Alex Fergr'rson qi s-a apucat s5 inqire toate trofeele pe

carele-a cigtigat United de cind e el antrenor acolo. Un alt

bliat, ]ake, a zis cL jucltorii sunt mai importanli decAt

...8 ...

antrenorii gi l.a nominalizat pe Wayne Rooney pentru flerul

lui unic. Domnul Quinn iqi roti privirea prin clasi. Drept s-o

spun, fotbalul nu-l ducea unde voia el si ajungi din punct de

vedere pedagogic. Am ridicat mdna. A pus-o s[ rispundi pe

ofxl.* Nu qtiu niciun fotbalist, domnule invllitor.

- Nu-i nevoie si fie fotbalist.

- Ah. Atunei chiar nu gtiu, domnule invilltor.Mi-am proptit mina cu mina cealaltl, ca s-o ridic mai sus.

- Damian, tu pe cine admiri?

Pini atunci, majoritatea colegilor se impirliserl deja indoui tabere, jucltori versus antrenori, gi discutau aprins.

* Sfdntul Rocco, domnule.

Toati lumea a amulit.

-La ce echipi joactrB

* Nu joaci la nicio echipi, domnule invlfltor. E un sfhnt.

Ceilalli iqi vizuri mai departe de fotbal.

- S-a imbolnivit de ciuml gi s-a ascuns in pldure, ca

si nu molipseascd pe nimeni. Venea un ciine si-i dea de

mincare in fiecare zi. Pe urmi a inceput si faci vindecirimiraculoase qi oamenii veneau si-l vadi cu sutele in coliba

lui din pidure. ii era aga de teami si nu jigneasci pe cineva

cu,vreo vorbl, c[ in ultimii zece ani din viali n-a scos

niciun cuvAnt.

- Ne-ar trebui ciliva ca el in clasl. Mu\umesc, Damian.

- E sfhntul protector al bolnavilor de ciuml, de holeri gi

al celor cu probleme dermatologice. Cit a trlit, a ficut multe

minuni.

... 9 ...

- Ei, uite c-am aflat ceva nou.

Se pregitea s[ mai punl9i pe altcineva si rlspundl, dar mie

incepuse si-mi placi s[ excelez. Deodati, mi-avenit in minte

Sfanta Ecaterina din Alexandria (secolul al lV-lea).

- Voiau s[ i-o dea de so(ie unui rege, dar ea a zis ci e

mireasa lui Hristos, Aga c-au incercat s-o tragl pe o roatl mare

de lemn, dar roata s-a spulberat intr-o mie de aqchii - aqchii

uriaqe qi asculite -, care s-au impriqtiat in mullime 9i au

omorAt qi orbit mul1i spectatori.

- Hm, camviolent. Pagube colaterale, si-nleleg. Bun, mul-

lumesc, Damian.

Colegii deja nu mai vorbeau despre jucltori versus antre-

nori. Toati lumea mi asculta pe mine.

- D*p+ aia i-au tliat capul. De data asta a murit pe bune,

dar din git i-a lignit lapte in loc de singe. Asta a fost una din-

tre minunile ei.

- Mulpmesc, Damian.

- E sfdnta protectoare a asistentelor medicale, a focurilor

de artificii, a rotarilor gi a oraqului Dunstable (Bedfordshire).

Roata de torturl a fost botezatl dupi ea. E o fecioari martirl.

Mai sunt qi alte fecioare martire importante. De exemplu,

Sfanta Sexburga din Ely (670-700).

Colegii izbucnirl in rds. Toatl lumea ride cind aude

numele [sta. Probabil ci rAdeau de el qi in670-700.

- Sexburga era regin[ in Kent. Avea patru surori, care au

ajuns toate sfinte. Le chema...

Pin[ si apuc eu sL zic Ethelburga Ei Withburga, domnul

Quinn m-a oprit qi a spus:

... 10...

- Damian, !i-am mullumit deja.

Aga e, chiar imi mulpmise, gi inci de trei ori. Daci nici asta

nu md face excelent...

Ba mai mult, informaliile pe care le-am dat au servit drept

inspiralie artisticl pentru colegi, pentru cI aproape toli blieliiau pictat pagubele colaterale de la execulia Sfintei Ecaterina.

Peste tot zburau agchii asculite gi laptele lignea in valuri din

gitlejuri despicate. Jake il pictl pe Wayne Rooney, dar fu

singurul.

La cantinl, un biiat care-gi luase ceva de Ia mdnciruri calde

a venit la mine, mi-a fluturat hamburgerul pe sub nas qi a zis:

- Sexyburger, seryburger.

Toli cei de la masi au izbucnit in rAs.

Comentariul lui mi s-a plrut ca nuca-n perete qi tocmai mipreglteam s[ i-o zic, dar chiar atunci a apirut Anthony gi s-a

agezat lingi mine. Toati lumea s-a oprit din ris.Ne luaserim sandviciuri cu guncl gi rogii qi doui tuburi

mici de Pringles.

- Eu am fost excelent. Tu?

- Te ia lumea la ochi, imi gopti el. Trebuie si incerci si teintegrezi mai bine. RAde lumea de tine.

- Nu mi deranjeazls|se rAd[ de mine. PersecuJiile prind

bine. $i de Sfrntul losif din Cupertino au ris pani a invl1at sileviteze.

Bliatul umflat gi cu pistrui pe gdt a venit 9i s-a agezat linginoi. De-abia incipea. Era si dirime masa cu burdihanul lui.

Tubul meu de Pringles s-a rostogolit spre el. Bliatul l-a prins

gi l-a desfhcut.

... 11...

- Sunt cartofii lui, protesti Anthony; aritAndu-mi cu

degetul.

- $i tu cine mai eqti? intrebl Pistruiatul.

- Sunt fratele lui mai mare.

- Nu egti chiar aga de mare. Tot ce-nseamnl Pringles e al

meu, zise el cu gura plin6, umplind masa de firimituri. Asta e

politica Ecolii.

- Nu poli si-i iei tubul de Pringies tocmai lui. N-are mami.

- Cum sI n-aibi mami? Toat[ lumea are. Pini qi cei care

n-au tatl au mam5.. Apropo, sunt buni cartofii i,gtia.

- Mama lui a murit, a spus Anthony.Pistruiatul s-a oprit din ron{iit gi mi-a dat tubul inapoi.

Ne-a zis c[-l cheambBarry.

- incAntat de cunoqtinli, Barry, a rlspuns Anthony,intinzAndu-i m0na.

Anthony era de p[rere c[ e bine s6-!i faci prieteni.

- Unde stai? a intrebat el.

- Peste pod,lAngi non-stop.

- Aaa, pitiaiae o zonl foarte ciutatl, a zis Anthony" Foarte

ciutat5.

Pe fratele meu il intereseazl foarte mult bunurile imobiliare.

- Strategia asta nu di greg niciodati, imi explicl Anthonyin drum spre terenul de joaci. Zi-le cL fi-a murit marna qi sivezi cum o si se-nghesuie s[-!i dea tot felul de lucruri!

Nu Etiuce mi-avenit, dar dupi-amiazami-ampus in mintes[ fac o manevri ir la Sfbntul Rocco. Cit a durat ora de mate-

matic[, mi-am lnfrAnat orice impuls de a vorbi. N-am ridicat

.". t2 ...

mina niciodati gi n-am rlspuns la nicio intrebare de tabla

lnmulgrii, nici mlcar cAnd m-a numit dornnul invifltor. Cand

domnul Quinn m-a intrebat dacl sunt bine, a fost cAt pe ce

si rispund, dar am reuqit sI ml ablin gi m-am mullumit doar

s[ incuviintez din cap. Nu aduceam nicio contribu]ie la or[,da,

"*c"la* in alt fel, mai pulin evident.

Am linut-o aga pini am ajuns acasl. Tata ne lisase instruc-

liuni pe uga frigiderului, prinse cu un magnet cu personaje

din dbsene animate:

Dragr rnei,

?ui si glScinta eu spaca{}hel. ?lScinta e in eongebtorr tn

sertarul de sus. Dati cuptorul la 49op. Duceti-vA si urtati-v6 E

T?/erebus. ?AnA se termin6 Telerebus, se incSeegte si

cugtocuL Bagafi gl6cinta. Scoateti-v6 un'r{crnoeP. si puneti-E

ge rnar3rnea patult^i. ?uneti-v6 trenigurie. DugA aia b53ati in

cup+or si niste cartoer pai din aia congela,+t Eu o sA a;urg

aeasA tnarnte sA Ste Saia de scos din cugtor.

T,

Mi-a plicut c[ mi-a zis ,,dragul meu".

Ctnd s-a intors tata, am mdncat plicinta gi dupi aia cinci

fructe de ciciuli qi 0,5 litri de api, ca si ne hidratirn ficatul.

Dup[ ce ne-am hidratat bine ficatul, ne-am frcut temele. Tata

a stat cu noi. Nici acum n-arn zis nimic, dar a sunat telefonul

qi, din greqeali, nl-am dus s[ rispund. Nu qtiu cum s-a des-

curcat Sfdntul Rocco zece ani de ztle, deqi cu siguranll lui i-a

... 13...