Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 2017124

Migraţia şi Remitenţele - modele statistico-econometrice utilizate în analiza impactului

remitenţelor în dezvoltarea economică

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE (actincon@yahoo.com)

Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din BucureștiDrd. Georgiana NIȚĂ (georgi_nita@yahoo.com) Academia de Studii Economice din BucureștiDrd. Alexandru BADIU (badiu@transferrapid.com)

Academia de Studii Economice din București

Abstract În acest articol, autorii și-au propus analiza contextului actual al migratiei fortei de munca, cat si analiza remitentelor, fenomen desfasurat concomitant cu cel al migratiei populatiei. Lucrarea isi propune prezentarea unor notiuni generale despre migratie si remitente, accentuand totodata impactul remitentelor in dezvoltarea economica a unei tari. Migrantii si familiile acestora sunt considerate factori cheie in cresterea economica, atat timp cat remitentele sunt utilizate in mod effi cient, nu numai pentru consum,

cat si pentru economisire, investitii sau dezvoltarea antreprenoriatului. Ceea

ce aduce in discutie includerea fi nanciara a acestor segmente din populatie:

migrantii si famillie acestora. Autorii prezinta cateva notiuni generale despre

saracie, despre cum poate fi aceasta masurata un important studierea unui

fenomen economic important realizarea unei analize a sărăciei, a măsurilor

și indicatorilor acesteia, precum și prezentarea unor modele de analiză a impactului remitențelor asupra sărăciei sunt considerate.

Cuvinte cheie: migrația fortei de muncă, remitențe, sărăcie,

indicatori, modele statistic-econometrice

Clasifi carea JEL: C10, I32, O15

Introducere Migrația reprezintă deplasarea în masă a unor grupuri sau a unor populații de pe un teritoriu pe altul, determinată de factori economici, sociali, politici sau naturali. Conform Bancii Mondiale migrația internațională reprezintă mișcarea persoanelor peste granițele internaționale și are implicații majore în dezvoltarea economică și reducerea sărăciei, atât în țările de origine, cât și în cele de desinație a migranților. Oamenii vor continua să migreze atât timp cât în țările dezvoltate va exista o cerere de forța de muncă. Remitențele au apărut ca o consecință a migrației și se poate afi rma că sunt puternic

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2017 125

înrădăcinate în istoria umană, de-a lungul timpului observându-se importanța și benefi ciile economice ale acestora.

Literature review

Anghelache, Manole și Diaconu (2016) descriu coordonatele esențiale ale evoluției economice și sociale recente a României. Adams (2009) analizează factorii de remitențe internaționale în cazul economiilor țărilor în curs de dezvoltare, Combes și Ebeke (2011) studiază corelația dintre remitențele și instabilitatea consumului casnic în țările în curs de dezvoltare, Upadhyaya, Upadhyay și Pradhan (2008) Subiect similar. Anghelache (2016) utilizează modele de regresie, atât singulare, cât și multiple, în studiul creșterii economice a României. Guha (2013) se dezvoltă cu privire la efectele remitențelor înregistrate la nivel macroeconomic, Das (2012) abordează același tip de analiză, consideră un grup format din patru țări în curs de dezvoltare. Aggrawal, Demirguc-Kunt și Peria (2011) studiază impactul remitențelor asupra dezvoltării fi nanciare, Anghelache, Niță și Badiu (2016), Giuliano și Ruiz-Arranz (2009), considerând rolul semnifi cativ al remitențelor în construcția resurselor fi nanciare și dezvoltarea economică. Anghelache și Anghel (2016), Anghelache (2008) sunt lucrări de referință în statisticile economice. Pradhan (2016) studiază caracteristicile remitențelor ca factor de infl uență favorabilă pentru creșterea economică în cazul economiilor emergente, Javid, Umaima și Qayyum (2012) abordează un subiect apropiat, Anghel, Niță și Badiu (2017) evaluează remitențele „Efect asupra dezvoltării fi nanciare și a creșterii economice, în timp ce Anghelache et. Al. (2017) abordarea impactului remitențelor asupra reducerii sărăciei, Anghelache, Isaic-Maniu, Mitruț și Voineagu (2006) au prezentat o abordare complexă a evaluării sărăciei printr-un sistem dedicat de indicatori statistici. Senbeta (2013) analizează poziția remitențelor în cadrul sistemului factorului de creștere, Bettin și Zazzaro (2012) au o abordare mai concentrată. Anghelache (2016) a realizat o descriere complexă a statutului economic al României la orizontul reprezentat de 2016. Anghelache (2009) descrie instrumentele statistice utilizate în studiul fenomenului migrației. Westerlund și Edgerton (2007) se concentrează asupra unui test special de cointegrare a panourilor. Freund și Spatafora (2008) studiază remitențele în corelare cu costurile tranzacțiilor. Anghelache et.al. (2016) au studiat corelația dintre soldul plăților externe și agregatele macroeconomice ale rezultatelor. Anghelache și Anghel (2016) oferă o referință valoroasă asupra metodelor și modelelor econometrice. Ziesemer (2012) analizează sistemul economic complex care are remitențele în centrul său și include migrația, acumularea și creșterea economică. Anghelache et. al. (2015) au evaluat comportamentul factorilor

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 2017126

de infl uență asociate cu creșterea economică printr-un model de tip Granger. Rao și Hassan (2011), Salahuddin (2013) au realizat o analiză bazată pe date de panou, evaluând efectele de creștere ale remitențelor. Studiul Bugamelli și Paterno (2009) consideră că stabilitatea mai mare a remitențelor este fl uxul fi nanciar.

Metodologia cercetării și date

În Italia, în 1901 a apărut prima lege de protejare a remitențelor; iar în 1960 Spania și Argentina semnează un tratat internațional de reducere a costurilor remitențelor. Odată cu evoluția tehnologiei, s-a dezvoltat și piața remitențelor, existând diverse mecanisme de transmitere a banilor, avînd ca ultimi benefi ciari migranții și familiile acestora. Conform Bancii Mondiale, s-a înregistrat o scădere în volumul remitențelor, remitențele sunt surse de fonduri externe mai stabile decât fondurile pentru dezvoltare (ODA) sau fl uxurile de capital privat.

Evoluția volumului remitențelor, fondurilor pentru dezvoltare și

fl uxurile de capital privat

Figura 1

Sursa: Banca Mondiala

Mai mult de atât, Banca Mondială estimează că remitențele în țările în curs de dezvoltare vor crește în 2017 cu 3.3%, ajungînd la un total de US$ 444 miliarde. Mai jos se găsește harta fl uxurilor remitențelor în țările în curs de dezvoltare.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2017 127

Fluxul remitentelor catre tarile in curs de dezvoltare – estimat 2017

Figura 2

Sursa: Banca Mondială

La nivelul Europei și Asiei Centrale, se obsevă o creștere a fl uxului de remitențe în țările în curs de dezvoltare de 6.6%, cu un volum de US$ 41 miliarde. Acest lucru se datorează faptului că Europa găzduiește 20% din migrația globală, avînd în prezent 50 milioane de migranți. Conform Eurostat, la începutul anului 2015, 6,9% din totalul populației din cele 28 de state membre ale UE au lucrat în afara țărilor lor de origine. Europa reprezintă o sursă importantă de remitențe pentru țările din interiorul, cât și exteriorul granițelor sale, 2 din 3 euro rămân în cadrul țîrilor din UE-28, consecință și a faptului că cetățenii din UE se pot deplasa liber pe piața muncii din UE. Fluxurile reale de remitențe în cadrul Europei sunt considerate a fi substanțial mai mari decât cele ce provin din estimările ofi ciale, deoarece proximitatea geografi că și ușurința de a călători între țările de primire și trimitere din Europa permite migranților să se întoarcă acasă în mod frecvent, aducând ei înșiși acasă banii câștigați în străinătate. S-a demonstrat există o tendință mai mare pentru economisire și investiții printre migranții care pot merge acasă regulat. Fluxurile de remitențe constituie o linie de viață vitală, deoarece ajută milioane de gospodării sa-și depășească nivelul de subzistență și vulnerabilitate, acest venit în plus al unei gospodării ajutând la îmbunătățirea sănătății, educației, a locuinței și chiar la creșterea antreprenoriatului. În țările în curs de dezvoltare, deși remitențele se folosesc pentru consum în cea mai mare parte, pot ajuta, atât timp cât sunt îndrepate către alte direcții de utilizare: investiții, economisire sau activități antreprenoriale, astfel încât impactul remitențelor să sporească dezvoltarea

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 2017128

economică a acestor țări. Studiile au arătat că deși familiile migranților primesc remitențe prin intermediul băncilor, acestea nu folosesc alte servicii sau produse bancare. În Europa se regăsesc 26 de țări care trimit remitențe, deci totodată țări ce primesc migranți și 19 țări benefi ciare de remitențe. Conform IFAD1 lucrătorii migranții din cele 45 de țări, au trimis în 2014 US$ 109,4 miliarde familiilor lor. Într-un an, un lucrător migrant trimite în medie între US$ 1,500 și US$ 3,200.

• Remitențele și migrația în România

Conform Organizației Națiunilor Unite în anul 2015 Romania a fost identifi cată ca a doua țara, cu cea mai mare creștere a populației diasporei (7,3% pe an), creștere datorată în mare parte mobilității forței de muncă din cadrul Uniunii Europene, dar si datorita faptului ca o parte semnifi cativă a acesteia este legată de dezvoltarea unor regiuni din România. Specialiștii în migrație au confi rmat că, remitențele dacă sunt direcționate în mod efi cient pot ajuta la dezvoltarea zonelor sub-dezvoltate, iar printre măsurile care pot ajuta acestă dezvoltare se numără: - Asigurarea de metode ieftine, rapide și convenabile de transmitere a

remitențelor către aceste zone sub-dezvoltate; - Educarea populației nebancarizate spre utilizarea surselor disponibile

de fi nanțare; - Încurajarea furnizorilor în dezvoltarea de produse de fi nanțare

specifi ce populației din aceste zone sub-dezvoltate. Conform Băncii Mondiale, România este de aproape 10 ani, printre primele piețe de primire a remitențelor din Europa, cu un volum de peste 6 miliarde Euro de remitențe pe an. Statisticile din 2015 indică faptul că aproape 5 milioane de români lucrează în străinătate. Dintre aceștia 68% trimit bani familiilor lor. Principalele țări de destinație ale românilor sunt: Italia, cu peste 1 milion de migranți români, Spania cu peste 650 mii migranți români și Germania cu 590 mii migranți români. În 2014, remitențele în România au reprezentat 1,7% din PIB.

1. Internatioal Fund for Agricultural Development

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2017 129

Sursa: World Bank http://data.worldbank.org

3.879 3.8893.674 3.519 3.381

3.0853.514

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016e

Evolutia remitentelor in Romania

2010-2016 (mld USD)

Sursa: World Bank http://data.worldbank.org

• Infl uența remitențelor în creșterea economică Volumul crescut al remitențelor a fost observant de-a lungul timpului și impactul acestora în creșterea economică a unei țări a fost studiat de specialiști în economie, s-a demonstrat că efectul remitențelor în dezvoltarea economică a unei țări depinde de cum sunt acestea folosite în țara de destinație: investiții, consum, educație, sănătate, etc. Un efect pozitiv al remitențelor a fost observant și în reducerea sărăciei. Migranții și familiile acestota sunt expuși unui risc mai mare al sărăciei, datorită lipsei istoricului fi nanciar, excluziunii fi nanciare și a veniturilor mici. România este printre țările din Uniunea Europeană, cu cel mai mare procent de 40%1, al persoanelor expuse riscului de sărăcie și cu cel mai mare procent de 39%2 de populație nebancarizată. Conceptul de sărăcie are la bază analiza individului sau a unor grupuri de persoane din cadrul unei comunități, prin untilizarea unui standard de comparație prestabilit, ce poate fi reprezentat prin pragul de sărăcie sau nivelul minim de trai. O persoană trebuie să atingă cel puțin pragul de saracie – instrumental folosit în defi nirea și evaluarea nivelului de trai. Sărăcia poate fi împărțită în două categorii: - Sărăcia absolută, care este asociată cu nivelul de subzistență și

defi nește o persoană fără acces la nevoile primare: apă, mâncare, îmbrăcăminte și adăpost. Sărăcia absolută face referire mai ales la lipsa unui venit să acopere aceste nevoi primare ale individului.

- Sărăcia relativă, se raportează la nivelul bunăstării întregii populații, face referire lipsa unui venit minim ce asigură existența unui individ, în contextual social.

1. Eurostat, People at risk of poverty or social exclusion

2. Banca Mondiala, Data Findex

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 2017130

Sărăcia este adesea măsurată prin intermediul indicatorilor monetari: venitul sau consum. Utilizarea consumului în studiul sărăciei pare mai adecvat, deoarece cheltuielile pentru consum, refl ectă nu numai capacitatea unei gospodării de a accesa bunuri și servicii, pe baza venitului curent, ci de a accesa credite sau de a economisi. Utilizare venitului în măsurarea sărăciei are ca principal avantaj includerea mai multor surse de venit, cum ar fi de exemplu: remitențele, aceste transferuri din străinătate, ce pot fi verifi cate pe baza unei chitanțe de încasare a banilor sau a unui număr de transfer, etc. Chiar dacă, în mod tradițional sărăcia a fost măsurată în termeni monetari, aceasta are și alte dimensiuni non-monetare, ce pot fi analizate: sănătatea și nutriția; educația; combinarea mai multor aspecte ale sărăciei.

• Metode de măsurare a sărăciei

Măsurarea sărăciei se poate realiza cu ajutorul unei funcții statistice ce combină pragul de sărăcie determinat cu indicatorii de măsurare ai bunăstării gospodăriei. Metode de măsurare a sărăciei sunt: - Incidența sărăciei – calculată ca procent din populație ce nu-și

permite să cumpere coșul de bunuri de bază, având formula de calcul:

H =q

n,

unde H (headcount index), n – reprezintă populația totală, q - populația

săracă.

- Profunzimea sărăciei – se estimează resursele necesare pentru a

aduce persoanele sărace la nivelul pragului stabilit de sărăcie.

PG = ,,

unde y- reprezintă venitul sau cheltuilelile gospodăriei; z – pragul de

sărăcie stabilit

- Severitatea sărăciei – calculează inegalitățile dintre persoanele

sărace și distanța dintre persoanele sărace si pragul de sărăcie stabilit.

P2 = [ ]

u

R

formulă utilizată la nivel individual

Pornind de la aceste metode combinate cu funcției statistice de

măsurare a sărăciei și a remitențelor, se poate determin imapctul remitențelor

în creșterea economica și în reducerea sărăciei.

• Modele statistico-econometrice utilizate în analiza impactului

remitențelor în dezvoltarea economică și reducerea sărăciei

Printre principalii factori macroeconomici determinanți ai remitentelor

se numără:

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2017 131

Factori macroeconomiciNivelul venitului în țara gazdăNivelul venitului în țara de origineInfl ația în țara de origineRata dobânziiRata de schimb

Pentru a estima impactul remitențelor asupra creșterii economice și reducerii sărăciei se poat analiza relațiile:

tiitititi uXRY ,,2,1, +++= αββ (1) = ( , , , , )

R

(2) unde i reprezintă țara și t perioada de timp.

- -

R

logaritm din PIB per capita

- tiR , reprezintă rata remitențelor în PIB.

- Matricea X, reprezintă un set de variabile de control care au fost regăsite

în literatura avînd o infl uență în creșterea economică și dezvoltarea

fi nanciară: Infl ația (, , )

R

, măsurată ca variație procentuală anuală a

indicelui prețurilor de consum, Deschiderea (, , ,

R

) pentru comerțul

international, defi nt ca raport între suma exporturilor și importurilor

de bunuri în producția totală, Alte fl uxuri din PIB, măsurată ca raport

între intrările de capital și PIB (inclusiv ajutoarele, investițiile străine

directe și fl uxurile de portofoliu) și creșterea populației.

- =

R

– sărăcia măsurată ca logaritm

- , , ,

R

– investiția măsurată ca logarithm natural al formării brute de

capital (procent din PIB)

= ( , , , , ) Impactul remitențelor în reducerea sărăciei se poate estima folosind

ca indicator cheltuielile, prin estimarea funcției :( ) = + + ,

unde + , – este termenul de eroare, care se presupune a fi independent,

cu o distribuție normală

( ) = – reprezintă cheltuiala pe cap de locuitor, iar

+ – reprezintă un vector de variabile explicative, ce conține

informații despre remitentețele migranților și șocurile economice, ce pot fi

măsurate prin prețurile la produsele alimentare si non-alimentare.

Aceste modele vor fi analizate în viitor, având ca analiză principal

România, asa cum a fost prezentată mai devreme, cuprinde toate caracteristicile

pentru un studiu de caz concludent: volum mare de migranți și remitențe, peste

5 milioane, populație expusă riscului de sărăcie și populație nebancarizată.

Concluzii

Remitențelor în țările în curs de dezvoltare reprezintă un mecanism

fi nanciar de creștere economică și reducere a sărăciei. Având în vedere că

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 2017132

reprezintă o sursă importantă de venit pentru familiile migranților, acestea, cât și migranții au un rol important pentru economia țării din care fac parte, cât și pentru țara de destinație. Sărăcia oferă informații relevante despre populația unei țări, starea economică a acesteia, modalitățile prin care membri populației încearcă să depășească pragul de sărăcie și sa-și asigure un nivel de trai decent. De accea, estimarea unui model statistico - econometric ce studiază corelația dintre efectul remitențelor, nivelul economic și stadiul sărăciei poate duce la dezvoltarea unor politici guvernamentale în care remitențelor să li se acorde un statut mai important, având în vedere benefi ciile acestora în reducerea sărăciei.

Bibliografi e

1. Adams, R.H.J. (2009). The determinants of international remittances in developing countries. World Development, 37 (1), 93–103

2. Aggarwal, R., Demirguc-Kunt, A. and Peria, M.S.M. (2011). Do remitances promote fi nancial development?. Journal of Develoment Economics, 96 (2), 255–264

3. Anghel, M.G., Niță, G. and Badiu, A. (2017). Impact of Remittances on Financial Development and Economic Growth. Romanian Statistical Review Supplement, 1, 106-112

4. Anghelache, C., Pârțachi, I., Anghel, M.G. and Niță, G. (2017). Remittances, a factor for poverty reduction. Romanian Statistical Review Supplement, 5, 59-66

5. Anghelache, C. (2016). România 2016 – Starea economică, București: Editura Economică

6. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G. and Popovici, M. (2016). The analysis

of the interconnections between the indicators of the external payment balance

and the macroeconomic aggregates of results. Romanian Statistical Review, 1, 3-87. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2016). Bazele statisticii economice. Concepte

teoretice şi studii de caz, București: Editura Economică8. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2016). Econometrie generală. Concepte, teorie

și studii de caz. Bucureşti: Editura Artifex

9. Anghelache, C., Manole, A. and Diaconu, A. (2016). Economic and social

evolution of Romania during the recent period – multidimensional analysis.

Romanian Statistical Review Supplement, 8, 19-25

10. Anghelache, C. (2016). The analysis of the economic growth of Romania by

using linear simple and multiple regression model. XXII International Scientifi c

Conference of the PGV Network “The European challenges. Union Globalized

or localized? The transformations of economics, societies and cultures of the EU

into the World”, Polonia, 29-45

11. Anghelache, C., Anghel, M.G., Soare, D.V., and Popovici, M. (2015). Granger’s

Model Used to Analyse the Infl uence of Some Factors on Economic Growth.

International Scientifi c Conference “The fi nancing Potential for the non-banking

Financial Market and Its Development Prospects”, Republica Moldova, 211-216

12. Anghelache, C., Niță, G. and Badiu, A. (2016). Migrants remittances – an important and stable source of external funds, in the economic development of a country. Romanian Statistical Review Supplement, 12, 83-90

13. Anghelache, C (2009). Statistical possibilities for the analysis of migration. Metalurgia Internaţional, XIV (14), Special Issue, 155-156

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2017 133

14. Anghelache, C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică, București: Editura Economică

15. Anghelache, C., Isaic-Maniu, A., Mitruț, C. and Voineagu V. (2006). Sistemul de indicatori utilizați în măsurarea sărăciei. Revista Economie Teoretică şi Aplicată, 8 (507), 45-52

16. Bettin, G. and Zazzaro, A. (2012). Remittances and fi nancial development: Substitutes or complements in economic growth?. Bulletin of Economic Research, 64 (4), 509–536

17. Bugamelli., M. and Paterno, F. (2009). Do Workers’ Remittances Reduce the Probability of Current Account Reversals?. World Development, 37 (12), 1821-1838

18. Combes, J., and Ebeke, C. (2011). Remittances and household consumption instability in developing countries. World Development, 39 (7), 1076-1089

19. Das, A. (2012). Remittance Behavior of Migrants and its Macroeconomic Effects in Four Developing Countries. International Journal of Applied Behavioral

Economics, 1 (1), 41-5920. Freund, C. and Spatafora, N. (2008). Remittances, transaction costs, and

informality. Journal of Development Economics, 86 (2), 356 – 36621. Giuliano, P. and Ruiz-Arranz, M., (2009). Remittances, Financial Development

and Growth. Journal of Development Economics, 90, 144-15222. Guha, P. (2013). Macroeconomic effects of international remittances: the case of

developing economies. Economic Modeling, 33, 292-30523. Javid, M., Umaima, A. and Qayyum, A. (2012). Impact of Remittances on

Economic Growth. Academic Research International, 2 (1), 433-44724. Pradhan, K.C. (2016). Does remittance drive economic growth in emerging

economies: Evidence from FMOLS and Panel VECM. Theoretical and Applied

Economics, XXIII (4) (609), Winter, 57-7425. Rao, B.B., and Hassan, G. (2011). A panel data analysis of the growth effects of

remittances. Economic Modeling, 28 (1-2), 701-70926. Salahuddin, M. (2013). Empirical link between growth and remittance: Evidence

from panel data. Journal of Applied Business and Economics, 14 (5), 19-2927. Senbeta, A. (2013). Remittances and the sources of growth. Applied Economics

Letters, 20 (6), 572–58028. Upadhyaya, K. P., Upadhyay, M. and Pradhan, G. (2008). Remittances and

Economic Growth in Developing Countries. European Journal of Development

Research, 20 (3), 497-50629. Ziesemer, T. H. W. (2012). Worker remittances, migration, accumulation and

growth in poor developing countries: Survey and analysis of direct indirect effects. Economic Modeling, 29, 103-118

30. Westerlund, J. and Edgerton, D. (2007). A Panel Bootstrap Cointegration Test. Economics Letters, 97, 185-190

31. *** International Fund for Agrigultural Development (2015). Sending Money

Home: European fl ows and markets, June 201532. *** United Nations (2016). International Migration Report 2015

33. *** United Nations (2015). Trends in international migration, 2015, December 201534. *** United Nations (2015). Integrating migration into the 2030 Agenda for

Sustainable Development, December 201535. *** World Bank, (2012). Remittances to developing countries will surpass

$400 billion in 2012, In Migration and development brief 19, Migration and

Remittances Unit, Development Prospects Group, World Bank.