20
1 MIERCURI 19.12.2012
1
MIERCURI
19.12.2012
2
Tura I
DATA: 19.12.2012
GRUPA: Mică – grupa DELFINILOR
Nivelul I
TEMA DE STUDIU: „Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?”
SUBTEMA: “În aşteptarea lui Moş Crăciun”
Durata proiectului: o zi
Titlul proiectului:
Tipul activitatii: activitate integrată
Forma de realizare: - frontală
- grupală
- individuală
3
Idealul oricărei educatoare este acela de a fi
considerată de prichindeii ce o înconjoară zi de zi, ca o a doua mamă. Pentru aceasta, ea îi priveşte, îi ascultă, „îi simte” şi ajunge la un moment dat să le ghicească gândurile, să încerce să le îndeplinească gândurile şi vrea acest lucru pentru că este mult mai uşor să-l faci pe copil să înţeleagă, să înveţe ceva atunci când o face cu plăcere, pentru că doreşte să ştie cât mai multe despre acel „ceva” care-l interesează.
Dorinţa lor m-a determinat să demarez acest proiect, atât de banal la suprafaţă. Banal datorită faptului că noi tratăm această temă an de an, dar într-un alt mod
Un rol important în decizia de alegere a temei l-au avut întrebările copiilor pe care le pun de fiecare dată la început de iarnă: ”Când vine Moş Crăciun?”, „Dar Moş Nicolae?”, „ Care vine primul?”, „De ce nu le e frig?”, „Ei poartă mănuşi?”.
Pornind de la toate acestea, am creat un proiect prin care să stimulez imaginaţia copiilor referitor la un obiect de îmbrăcăminte pe care noi îl purtăm în acest anotimp şi care, cu puţină creativitate şi fantezie, se poate transforma în orice.
Implicarea în acest proiect le dă ocazia copiilor să-şi consolideze unele cunoştinţe despre Sărbătorile de iarnă, despre tradiţiile şi obiceiurile româneşti pe care le ştim de la strămoşii noştri, din dorinţa de a păstra vie frumuseţea şi prospeţimea lor.
4
- Dezvoltarea creativităţii copiilor prin exersarea şi îmbinarea
unor tehnici plastice învăţate;
- Evaluarea cunoştinţelor despre anotimpul iarna, precum şi
despre obiceiurile de Crăciun.
Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului verbal.
Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din
mediul înconjurător.
Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât şi în calitate de auditor.
Să cunoască şi să descrie verbal anumite schimbări din mediul apropiat.
Să descrie formarea şi modul de manifestare a fenomenelor naturale din
anotimpul iarna;
Să explice procesele naturale observate;
Să recunoască obiceiurile specifice iernii;
Să denumească obiectele de îmbrăcăminte specifice iernii, necesare protejării de
frig (căciulă, mănuşi, cizmuliţe, palton etc.);
Să înţeleagă legătura dintre cauză şi efect;
Să manifeste compasiune şi empatie faţă de cei aflaţi în necaz, în impas;
Să denumească obiectele de îmbrăcăminte şi încălţăminte utilizate în sezonul
rece;
Să manifeste un comportament onest şi cinstit în cadrul activităţilor;
Să denumească sărbătorile religioase specifice iernii;
Să denumească jocurile copiilor iarna;
Să descrie viaţa animalelor şi plantelor în anotimpul iarna;
Să se exprime corect, în propoziţii, verbalizând acţiunile făcute;
Să manifeste creativitate şi imaginaţie în acţiunile întreprinse.
5
1. UMANE: preşcolarii din grupa mcă,
educatoarea
2. SPAŢIALE: sala de grupă
3. BIBLIOGRAFICE:
- ,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar, 3-6/7 ani”, MECT, 2008;
- Ana A, Cioflica S.M., (2006) – “Proiecte tematice orientative”, Editura
Techno Art, Oradea
- Grama F, Pletea M, Culea L, Sesovici A, Ciobotaru A, Spânu C, Dincă G,
Pletea G, Călin E, (2009) – “Aplicaţiile noului curriculum pentru
învăţământul preşcolar – ghid pentru cadrele didactice – Vol I, Vol II,
Vol III”, Editura Didactica Publishing House, Bucureşti;
- Toma G, Petre D, Ristoiu M, Anghel M, (2008) – “Suport pentru
aplicarea noului curriculum pentru învăţământul preşcolar- nivel 3-5
ani”, Editura Delta, Piteşti;
6
Etapa I: ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ: „Necazul spiriduşului”- povestea educatoarei
RUTINE: micul dejun, igiena, spălatul şi toaleta
“Sunt mic, dar de mare ajutor!” – pregătirea sălii pentru activităţi
“Apa, peria şi săpunul, mi-s prieteni toţi ca unul” – consolidarea deprinderii
de a se spăla pe mâini ori de câte ori este nevoie
TRANZIŢII:
1. „Mima” – joc distractiv
2. „Săniuţa mea” – cântec
3. „Ninge, ninge” – cântec
Etapa a II-a:
1. ACTIVITATE PE DOMENII EXPERIENŢIALE
ACTIVITATE INTEGRATĂ:
DOMENIUL ŞTIINŢE+DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE
DOMENIUL ŞTIINŢE: „În ce se poate transforma o mănuşă?” - joc didactic
DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE: „Spune ce ştii despre … ?”
- joc didactic
2. ACTIVITĂŢI LIBER ALESE
ARTĂ: “Mănuşa mea preferată” – lipire
ŞTIINŢĂ: ”Mănuşile amestecate” – joc de masă
BIBLIOTECĂ: ”Povestea mănuşii” – vizionare DVD
MANIPULATIVE: ”Îmbrăcăm fetiţa/băiatul” – puzzle
7
Etapa a III-a: ACTIVITĂŢI LIBER ALESE
o “Ninge iar” o „E iarnă pe pământ” o „Moş Crăciun”
CE ŞTIU COPIII? CE DORESC SĂ AFLE?
Iarna este zăpadă
Împodobim bradul
Vine Moş Crăciun
Iarna ne dăm cu sania, ne
bulgărim, ne dăm pe
derdeluş
Cum ne îmbrăcăm iarna?
De ce ne îmbrăcăm cu haine groase?
Cine ne protejează de frig?
Ce putem face cu o mănuşă?
Cine poartă mănuşi?
La ce poate folosi o mănuşă?
Când împodobim bradul?
Unde lasă moşul cadourile?
Ce sunt colindele?
Cu ce vine Moş Crăciun?
AUDIŢII MUZICALE
8
Ca la fiecare temă parcursă, central tematic este şi de această dată foarte bogat în
materiale, care sunt variate şi de o însemnătate aparte pentru însuşirea de către copii a
informaţiilor transmise.
Centrul tematic al anotimpului iarna a fost realizat încă din prima săptămână dedicată
acestui anotimp, îmbogăţindu-se, pe parcursul desfăşurării activităţilor, cu imagini, pliante,
felicitări, decoraţiuni specifice anotimpului iarna şi Crăciunului.
Zâna IARNA, prezentă la centrul tematic, supraveghează şi coordonează activităţile
copiilor în direcţia potrivită însuşirii temeinice a cunoştinţelor despre acest anotimp, în
vederea valorificării lor în activităţile de grup.
Astăzi, centrul tematic îi va ajuta pe copii să-şi consolideze anumite aspecte
caracteristice anotimpului alb, precum şi ale sărbătorilor specifice acestui anotimp. El se va
îmbogăţi cu mănuşile frumos decorate de către copii, la unul dintre centre, precum şi cu
minunatele obiecte în care s-au transformat mănuşile spiriduşului.
9
▪ Obiectiv operaţional:
O1 - Să descrie verbal anumite aspecte caracteristice ale anotimpului iarna, pe baza
cunoştinţelor asimilate anterior şi pe baza propriilor experienţe de viaţă.
▪ Strategii didactice:
a) Metode şi procedee:
- expozitiv-euristice: conversaţia, povestirea, explicaţia, problematizarea,
demonstraţia, brainstorming-ul, observaţia
- evaluativ-stimulative: aprecierea verbală
b) Materiale didactice: imagini care ilustrează peisaje de iarnă, costum de spiriduş
Ziua debutează cu întâlnirea de dimineaţă.
Copiii intră în sala de grupă, împreună cu educatoarea, cântând cântecul “Iarna ne-a
sosit în zori” şi executând mişcările sugerate de textul cântecului.
Apoi. copiii se aşază pe covoraş, aşa cum sunt obişnuiţi în acest moment al zilei.
Pentru salutul de dimineaţă, educatoarea rosteşte versurile:
Bună dimineaţa, bine v-am găsit,
La grădiniţă iar noi am venit
Astăzi noi ne distra,
Lucruri noi vom învăţa.
De asemenea se salută şi musafirul care tocmai a sosit în sala de grupă, apoi se face
prezenţa, folosind, ca de obicei, semnele personale ale fiecărui copil.
Educatoarea explică copiilor de ce este costumată în spiriduş: „M-am gândit să îi spun
chiar eu lui Moş Crăciun cât de cuminţi sunteţi voi, aşa că m-am costumat în spiriduş, pentru
a putea ajunge mai repede la el şi pentru a nu mă recunoaşte ceilalţi spiriduşi. Dar să vedeţi
ce am păţit …”
Spiriduşul începe să le povestească copiilor o întâmplare ai cărei protagonişti au fost
mai mulţi spiriduşi, printre care şi educatoarea, şi în care a avut loc un concurs de
„bulgăreală” la finalul căruia spiriduşul şi-a pierdut mănuşile. Pentru că s-a pornit un viscol,
acestea au fost îngropate în zăpadă şi toţi spiriduşii s-au retras în căsuţe pentru a se încălzi.
În timp ce povesteşte, educatoarea arată copiilor imagini pentru a amplifica emoţiile
întâmplării. De asemenea, recurge la mai multe jocuri de mişcare (cum ne bulgărim, cum bate
vântul, cum ninge etc.) pentru a menţine atenţia copiilor la cele povestite.
Pe tot parcursul povestirii, educatoarea adresează întrebări copiilor despre aspectele
caracteristice ale anotimpului iarna. Tot prin aceste întrebări se completează şi calendarul
naturii.
Educatoarea-spiriduş e tristă deoarece nu îşi mai găseşte mănuşile, dar deodată îşi
aminteşte că are cu ea un săculeţ în care parcă a pus mai devreme o altă pereche de mănuşi.
10
Când se uită în săculeţ, ce să vezi … ?! … mănuşile despre care ea credea că sunt acolo, s-au
transformat în …
Noutatea zilei: În ce se poate transforma o mănuşă?
TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare de cunoştinţe
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – Să enumere corect aspectele caracteristice ale iernii, ţinând cont de explicaţiile
oferite şi întrebările adresate în timpul jocului;
O2 – Să utilizeze un limbaj adecvat în exprimarea ideilor despre obiectele în care s-
au transformat mănuşile spiriduşului.
STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode şi procedee:
-expozitiv-euristice: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia,
problematizarea, învăţarea prin cooperare
-algoritmice: exerciţiul
-evaluativ-stimulative: aprecierea verbală
b) Materiale didactice: un săculeţ, mănuşi din care am confecţionat, un iepuraş, un
suport pentru lumânare, un om de zăpadă, un Moş Crăciun, un cub, ce are pe fiecare faţă o
imagine cu un obiect în care s-a transformat o mănuşă, plus o faţă zâmbitoare şi una tristă
SARCINI DIDACTICE:
- să recunoască obiectele scoase din săculeţ
- să rostogolească, pe rând, cubul
- să răspundă la întrebarea adresată, oferind cât mai multe explicaţii
ELEMENTE DE JOC: aplauzele, mişcarea, stimulente verbale
REGULI DE JOC:
1. Copiii trebuie să rostogolească corect cubul şi să răspundă la întrebarea adresată de
educatoare, în funcţie de imaginea de pe faţa cubului, orientată în sus.
2. Copiii trebuie să păstreze liniştea până când cel care are cubul îşi îndeplineşte toate
sarcinile.
3. În cazul în care copilul care a rostogolit cubul nu ştie răspunsul la întrebare, ceilalţi copii îl
vor ajuta să răspundă.
11
NR.
CRT.
ETAPELE
ACTIVITĂŢII
OB.
OP. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII
STRATEGII
DIDACTICE EVALUARE
1. Moment
organizatoric
Educatoarea crează condiţiile
organizatorice şi psihopedagogice
necesare pentru desfăşurarea
eficientă a activităţii: aeriseşte sala,
pregăteşte materialul didactic, ş.a.
Conversaţia
2. Captarea
atenţiei
Copiii sunt curioşi să afle mai
multe despre ceea ce este în
săculeţul spiriduşului, despre
obiectele în care s-au transformat
mănuşile.
Spiriduşul scoate, mai întâi, din
săculeţ un material frumos decorat,
pe care se preface că îl pune pe
mână, ca o mănuşă. Copiii se
amuză şi spiriduşul înţelege că mai
bine l-ar folosi ca pe un covoraş,
aşa că îl întinde pe jos.
Scoate apoi din săculeţ un om de
zăpadă, un Moş Crăciun, un suport
pentru lumânare şi un iepuraş, toate
confecţionate din câte o mănuşă.
Spune câte ceva despre fiecare,
amuzându-i pe copii, apoi le aşază
cu grijă pe covoraş.
La final, scoate din săculeţ un cub.
Îl observă împreună cu copiii
descriind imaginile de pe fiecare
faţă a sa şi observând că acestea
ilustrează tocmai obiectele care se
află acum în faţa lor pe covor, plus
faţă zâmbitoare şi una tristă.
Conversaţia
Explicaţia
Demonstraţia
Observaţia
3
Anunţarea
temei şi a
obiectivelor
urmărite
Se anunţă copiii că astăzi se vor
juca cu acest cub, pe care îl vor
rostogoli pe rând şi vor răspunde la
întrebările adresate de către
educatoare.
Conversaţia
4. Prezentarea
conţinutul şi
Pentru această secvenţă a activităţii
se foloseşte „Metoda cubului”,
Conversaţia
Explicaţia
Evaluarea se
face prin
12
dirijarea
activităţii
O1
O2
adaptată pentru grupa mică.
Prin această metodă interactivă se
pot obţine performanţe pe care
copiii le percep făcându-i
responsabili în rezolvarea sarcinilor
de lucru viitoare. Grupul înţelege,
prin exerciţiu, să nu-şi
marginalizeze partenerii de grup, să
aibă răbdare cu ei, exersându-şi
toleranţa reciproc.
Li se explică copiilor în ce constă
jocul propus:
fiecare copil va rostogoli, pe
rând, cubul
se va observa imaginea la
care s-a oprit cubul
copilul va răspunde la
întrebarea educatoarei,
despre imaginea observată
ceilalţi copii vor completa
răspunsul
Întrebările educatoarei, vor viza
cele şase acţiuni specifice fiecărei
feţe a cubului, colorată în culoarea
corespunzătoare:
ROŞU – DESCRIE,
VERDE – COMPARĂ,
GALBEN – ANALIZEAZĂ,
ALBASTRU – ASOCIAZĂ,
ALB – ARGUMENTEAZĂ,
NEGRU – APLICĂ.
Observaţia
Demonstraţia
Exerciţiul
Problematiza
rea
aprecieri
verbale şi
întrebări care
solicită
rezolvarea
unor situaţii
problematice.
5. Obţinerea
performanţei
Pentru complicarea jocului, se cere
copiilor să formuleze ei întrebări
despre imaginea afişată pe cub
(după ce acesta a fost rostogolit).
Conversaţia
Explicaţia
Observaţia
Demonstraţia
6. Concluzii şi
aprecieri
Educatoarea face aprecieri verbale
colective şi individuale, cu privire
la activitatea copiilor.
Conversaţia Aprecieri
verbale
13
TRANZIŢIE – pentru împărţirea la centre,
spiriduşul oferă copiilor câte un cadou – semnele – şi
le cere din nou ajutorul, prezentându-le centrele
la care vor lucra în continuare;
fiecare copil se va aşeza la centrul marcat
cu semnul pe care şi l-a ales
ARTĂ – ALA/DOS: “Mănuşa mea preferată”
▪ Mijloc de realizare: lipire
▪ Obiectiv propus:
01 – Să îmbine creativ materialele puse la dispoziţie pentru a realiza mănuşile, fructificându-
şi imaginaţia, şi ţinând cont de ideile date de către educatoare.
▪ Strategii didactice:
a) Metode şi procedee:
-expozitiv-euristice: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia
-algoritmice: exerciţiul
-evaluativ-stimulative: aprecierea verbală
b) Materiale didactice: perforatoare cu forme, hârtie colorată, lipici, conturul unei
mănuşi, pe hârtie albastră
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Copiii care au ales acest centru vor primii conturul unei mănuşi, pe care o vor decora
cu forme perforate: clopoţei, inimioare, fulgi, fundiţe, brăduleţi – de toate culorile
Se prezintă materialele cu care se va lucra: perforatoare cu forme, hârtie colorată,
lipici.
Educatoarea descrie modul de lucru, precum şi normele de siguranţă pentru folosirea
materialelor cu care vor lucra.
Înainte de începerea lucrării, se vor efectua câteva exerciţii pentru încălzirea
muşchilor fini ai degetelor: închidem şi deschidem pumnişorii, ne spălăm pe mâini,
scuturăm mâinile, ştergem fiecare degeţel, cântăm la pian, cântăm la fluier, batem
din palme ş.a.
Se solicită copiilor începerea lucrării.
Copiii vor primii ajutor din partea educatoarei pentru realizarea lucrării.
La final se vor analiza lucrările, cu aprecieri individuale şi colective, apoi se vor duce
mănuşile în colţul unde se va realiza expoziţia.
14
ŞTIINŢĂ – ALA/DŞ: ”Mănuşile amestecate”
▪ Mod de realizare: sortare jetoane
▪ Obiectiv propus:
01 – Să formeze mulţimi de elemente după criterii date de către educatoare, verbalizând
acţiunea făcută.
▪ Strategii didactice:
a) Metode şi procedee:
-expozitiv-euristice: conversaţia, explicaţia, demonstraţia
-algoritmice: exerciţiul
-evaluativ-stimulative: aprecierea verbală
b) Materiale didactice: mulţimi (cu 4 elemente) amestecate de mănuşi, planşe pentru
formarea mulţimilor individuale
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Educatoarea le prezintă copiilor materialele de la acest centru: personajele, care au
fost cam neastâmpărate şi şi-au încurcat mănuşile.
Copiii urmează să le ajute, sortând mănuşile, prin formarea de mulţimi care au
elemente identice.
Educatoarea demonstrează modul de grupare a acestor personaje. Se dirijează atenţia
spre acţiune, prin explicaţii concise şi se prezintă modul de verbalizare a acţiunilor
efectuate. Răspunsurile colective sunt urmate de câteva răspunsuri individuale, pentru a -i
obişnui treptat pe copii să verbalizeze modul de acţiune în situaţiile de învăţare. Întrucât experienţa de viaţă a copiilor este foarte redusă, prin explicaţii şi demonstraţii
se reuşeşte să se transmită cunoştinţele necesare şi se îmbogăţeşte limbajul copiilor cu
anumite cuvinte, specifice acestui tip de activitate: mulţime, alege/separă, elemente. După îndeplinirea sarcinilor propuse, copiii schimbă între ei modelul mănuşii a cărui
mulţime au format-o şi sortează din nou personajele, amestecate de către educatoare.
BIBLIOTECĂ – ALA/DLC: ”Povestea mănuşii”
▪ Mijloc de realizare: vizionare DVD
▪ Obiectiv propus:
01 – Să urmărească filmuleţul cu atenţie, răspunzând corect (prin click) la întrebările
adresate.
▪ Strategii didactice:
a) Metode şi procedee:
-expozitiv-euristice: conversaţia, explicaţia, observaţia, demonstraţia
-algoritmice: exerciţiul
-evaluativ-stimulative: aprecierea verbală
15
b) Materiale didactice: laptop, prezentare power point, fişă de colorat, creioane
colorate
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
La acest centru, copiii vor avea posibilitatea să urmărească o poveste cu o mănuşă,
care a devenit căsuţă pentru mai multe animale din pădure, dar care are un sfârşit
amuzant.
Povestea este interactivă, incitând copiii la răspuns, prin click şi apreciind
răspunsurile corecte cu feţe zâmbitoare.
Pe baza a ceea ce au vizionat, copiii vor colora o imagine care ilustrează copii cu
mănuşi.
MANIPULATIVE – ALA/DPM: ”Îmbrăcăm fetiţa/băiatul”
▪ Mijloc de realizare: puzzle cu meserii
▪ Obiectiv propus:
01 – Să recompună puzzle-urile, îmbrăcând băieţelul sau fetiţa, pe baza cunoştinţelor
însuşite anterior.
▪ Strategii didactice:
a) Metode şi procedee:
-expozitiv-euristice: conversaţia, explicaţia, demonstraţia
-algoritmice: exerciţiul
-evaluativ-stimulative: aprecierea verbală
b) Materiale didactice: puzzle-uri
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Copiii de la acest centru, au ca şi sarcină recompunerea unor puzzle-
uri care solicită îmbrăcarea unor băieţei şi a unor fetiţe, cu haine corespunzătoare
anotimpului iarna., consolidându-şi, prin discuţii, noţiunile de bază despre acestea.
Acest centru va fi permanent deschis, pentru copiii care îşi vor termina activitatea
la celelalte centre.
După terminarea activităţilor pe centre, copiii
au realizat o expoziţie cu toate lucrările realizate,
inclusiv cu obiectele-surpriză, scoase din săculeţul
spiriduşului.
Recunoştinţa spiriduşului pentru ajutorul
copiilor se materializează prin recompensarea
acestora cu câte o mănuşă veselă, urmată apoi de o
petrecere şi un dans al mănuşilor vesele.
16
ANEXA 1:
17
ANEXA 2:
18
ANEXA 3:
19
ANEXA 4:
POVESTEA MĂNUŞII
Mergea odată un moşneag prin pădure, iar în urma lui alerga un căţeluş. A
mers moşneagul ce-a mers şi şi-a pierdut o mănuşă.
Şi iată că a trecut pe acolo un şoricel, a intrat în mănuşă şi a spus:
-Asta o să fie casa mea!
În vremea aceasta, hop-ţop s-a apropiat de mănuşă o broscuţă şi a întrebat:
-Hei, cine stă aici?
-Eu, şoricel-roade-multicel. Da’tu cine eşti?
-Eu sunt broscuţa-umblă-fuguţa. Primeşte-mă şi pe mine!
-Hai, vino!
Şi uite că acum stau doi în mănuşă. A trecut in fugă şi un iepuraş. S-a apropiat
de mănuşă şi a întrebat:
-Hei, cine stă aici?
-Noi, şoricel-roade-multicel şi broscuţa-umblă-fuguţa. Da’tu cine esti?
-Eu sunt iepurici-alerg-pe-aici. Primiţi-mă şi pe mine!
-Hai, vino!
Şi uite că acum stau trei în mănuşă. A trecut o vulpe şi a întrebat:
-Hei, cine stă aici?
- Noi, şoricel-roade-multicel, broscuţa-umblă-fuguţa şi iepurici-alerg-pe-aici.
Da’tu cine eşti?
- Eu sunt vulpiţa-cumetriţa. Primiţi-mă şi pe mine!
Şi uite că acum stau patru în mănuşă. Când, iată, a trecut şi un lup. S-a
apropiat de mănuşă şi a întrebat:
- Hei, cine stă aici?
- Noi, şoricel-roade-multicel, broscuţa-umblă-fuguţa, iepurici-alerg-pe-aici şi
vulpiţa-cumetriţa. Da’tu cine eşti?
- Eu sunt jupânul-lup-sur-la-trup. Primiţi-mă şi pe mine!
- Ei, haide, vino si tu!
Şi uite că s-a ivit pe acolo un mistreţ şi a întrebat:
-Groh-groh-groh, cine stă aici?
-Noi, şoricel-roade-multicel, broscuţa-umblă-fuguţa, iepurici-alerg-pe-aici,
vulpiţa-cumetriţa şi jupânul-lup-sur-la-trup. Da’ tu cine eşti?
-Eu sunt porcul-mistreţ-colţ-lunguieţ. Primiţi-mă şi pe mine!
Tii ce belea: toţi ar vrea să intre în mănuşă!
-N-ai să poţi intra, să ştii!
-Las’că intru eu cumva, primiţi-mă numai!
-Ei, haide, ce să-i faci, vino şi tu!
A intrat si mistreţul. Şi uite că acum stau şase în mănuşă. Le e atât de strâmt în
mănuşă, că nici să se mişte nu-i chip. S-a auzit apoi un trosnet de ramuri şi din desiş s-
a arătat un urs. Ursul tot spre mănuşă s-a îndreptat:
-Hei, cine stă aici?
20
-Noi, şoricel-roade-multicel, broscuţa-umblă-fuguţa, iepurici-alerg-pe-aici,
vulpiţa-cumetriţa, jupânul-lup-sur-la-trup şi porcul-mistreţ-colţ-lunguieţ. Da’ tu cine
eşti?
-Moor, moor, moor, da’mulţi mai sunteţi aici! Eu sunt Moş Martin-cel-bătrân.
Primiţi-mă şi pe mine!
-Cum să te primim şi pe tine? Că e destul de strâmt şi aşa.
-Cum s-o putea!
-Ei, haide şi tu, da’mai la margine!
A intrat şi ursul şi acum sunt şapte în mănuşă. E atât de strâmt înăuntru, că
mănuşa e gata-gata să pleznească.
În vremea asta, moşneagul a băgat de seamă că şi-a pierdut mănuşa şi s-a
întors să o caute. Căţeluşul alerga înaintea lui. A alergat ce a alergat, până când a găsit
mănuşa.
Zăcea pe jos şi parcă se mişca. Căţeluşul s-a pornit să latre:
- Hau, hau, hau!
Cei şapte s-au speriat, au ieşit afară din mănuşă şi au tulit-o in pădure, care
încotro.
Iar moşneagul s-a apropiat şi şi-a luat mănuşa.
,
