+ All Categories
Home > Documents > Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

Date post: 03-Apr-2018
Category:
Upload: aliona-afanase
View: 399 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 20 /20
7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md] http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 1/20 1. Obiectul de studiu si metodele de cercetare aplicate in microeconomie Obiectul de studiu al microeconomiei reprezinta legitatile comportamentului individual al agentilor economici bazat pe alegerea dintr-o multitudine de variante alternative de utilizare a resurselor si bunurilor economice. Fondatorul Microeconomiei/ MicroEC Alfred Marshall 1890 (Principalele stiinte economice) Disciplinile economice 1. Fundamentale statistica matematica, teoria economica (formeaza mentalitatea economica) 2.  Aplicative marketing, comert, merceologie, management, contabilitate 3. De granita drept economic, geografie economica Economics (Teorie economica): microeconomie, macroeconomie  Nivel Microeconomic  proces, fapte, acte si comportamente ale participantilor individuali la activitatea economica (firme, gospodarii familiale, administratii, banci, etc)  Nivel Mezoeconomic  pracese, fapte, acte si comportamente care se refera la sectoare de activitate economica (primar, secundar, tertiar, cuaternar), la ramurile activitatii economice (agricultura, transport, educatie, sanatate, etc), la regiunile teritorial-administrative.  Nivel Macroeconomic  procese, fapte, acte si comportamente economice referitoare la grupuri de subiecti ecconomici reuniti in categorii omogene, degajate de comoprtamentele lor individuale, precum si la intreaga economie privita ca agregat Nivel Mondoeconomic  procese, fapte, acte si comportamente ale subiectilor economici si ale comunitatilor internationale privite atat prin prisma legaturilor economice dintre economiile nationale, cat si ca intreg considerat la scara planetara sau zonal-internationala 2. Caracteristica modelului posibilitatilor de productie pe termen scurt si lung. Costul de oportunitate si importanta lui. Premisele modelului posibilitatilor de productie: 1. Alegerea intre 2 bunuri 2. Cantitatea si calitatea resurselor EC si a tehnologiilor aplicate ramane constanta 3. Gospodaria poarta un caracter inchis Variante alterntive Grau Fy Porumb Tx Cost de oportunitate A 10 0 B 9 1 1 C 6 3 1.5 D 0 6 2 Co =- =1 Cost de oportunitate  exprima valoarea sanselor sacrificate ca urmare a deciziei de a folosi resursele disponibile intr-un mod si nu in altul. El masoara „castigul obtinut” prin „pierderea” celei mai bune dintre variantele sacrificate
Transcript
Page 1: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 1/20

1.  Obiectul de studiu si metodele de cercetare aplicate in microeconomie

Obiectul de studiu al microeconomiei – reprezinta legitatile comportamentului individual al agentilor

economici bazat pe alegerea dintr-o multitudine de variante alternative de utilizare a resurselor si bunurilor

economice.

Fondatorul Microeconomiei/ MicroEC – Alfred Marshall 1890 (Principalele stiinte economice)

Disciplinile economice

1.  Fundamentale 

statistica matematica,teoria economica

(formeaza mentalitatea

economica)

2.   Aplicative 

marketing, comert,merceologie,

management,

contabilitate

3.  De granita 

drept economic,geografie economica

Economics (Teorie economica): microeconomie, macroeconomie

  Nivel Microeconomic  – proces, fapte, acte si comportamente ale participantilor individuali la activitatea

economica (firme, gospodarii familiale, administratii, banci, etc)

  Nivel Mezoeconomic  – pracese, fapte, acte si comportamente care se refera la sectoare de activitate

economica (primar, secundar, tertiar, cuaternar), la ramurile activitatii economice (agricultura,transport, educatie, sanatate, etc), la regiunile teritorial-administrative.

  Nivel Macroeconomic  – procese, fapte, acte si comportamente economice referitoare la grupuri de

subiecti ecconomici reuniti in categorii omogene, degajate de comoprtamentele lor individuale, precum

si la intreaga economie privita ca agregat 

Nivel Mondoeconomic  – procese, fapte, acte si comportamente ale subiectilor economici si ale comunitatilor

internationale privite atat prin prisma legaturilor economice dintre economiile nationale, cat si ca intreg

considerat la scara planetara sau zonal-internationala

2. Caracteristica modelului posibilitatilor de productie pe termen scurt si lung. Costul de oportunitate si

importanta lui.Premisele modelului posibilitatilor de productie:

1.  Alegerea intre 2 bunuri

2.  Cantitatea si calitatea resurselor EC si a tehnologiilor aplicate ramane constanta

3.  Gospodaria poarta un caracter inchis

Variante alterntive Grau Fy Porumb Tx Cost de oportunitate

A 10 0

B 9 1 1

C 6 3 1.5

D 0 6 2

Co =-

=1 Cost de oportunitate–

 exprima valoarea sanselor sacrificate ca urmare a deciziei de a folosi

resursele disponibile intr-un mod si nu in altul. El masoara „castigul obtinut” prin „pierderea” celei mai bune

dintre variantele sacrificate

Page 2: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 2/20

 

Un punct din afara acestei curbe – semnifica o cantitate care nu poate fi produsa din cauza insuficientei de

resurse

Un punct din interiorul curbei  – semnifica nefolosirea totala a resurselor.

Caracteristica curbei:

1.  Puncte pe CPP semnifica cantitatea maximala de bunuri care poate fi produsa cu resursele si

tehnologiile existente.

2.  CPP este descrescatoare cand cantitatea de grau↑si porumb↓si invers. 

3.  Inclinatia pantei CPP semnifica gradul de realocare a resurselor EC si se calculeaza prin intermadiul

costului de oportunitate (cost alternativ)

Co =-

majoram cantitatea de porumb

Co =-

majoram cantitatea de grau

* Cost de oportunitate – reprezinta castigul obtinut din pierderea celei mai bune variante sacrificate.

4.  Legea costurilor de oportunitate crescande – CPP este concava din cauza actiunii acetei legi si

datorita cheltuielilor suplimentare de adaptare si respecializaare a resurselor pentru producerea

bunurilor alternative.

Reactia CPP la modificarea resurselor tehnologice. 

↑R Tehnologiile seperfectioneazadeplasarea la dreapta

producerea unei contitati

suplimentar de grau si

porumb

↓R Tehnologiile sau uzat deplasarea la stangaposibilitati mai mici

↑R ↑T doar pentru grau(Y) iar X constant seschimba panta care poate

creasca spre dreapta,

descreasca spre stanga

↑R ↑T doar pentruporumb iar Y- constant,Creste spre dreapta

Descreste spre stanga

Cum de produs – semnifica modalitatea de combinare a Resurselor (R) EC in vederea cresterii eficientei EC

E=

> 1

1.  Principiul maximizarii – majorarea costurilor suportarea pentru obtinerea rezultatelor maxime

obtinute

0

2

4

6

8

10

12

0 1 3 6

curba posibilitatilor de productie

curba posibilitatilor de

productie

Page 3: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 3/20

2.  Principiul minimizarii – celasi rezultat cu mai putine cheltuieli

Pentru cine de produs – alegerea segmentului de consumatori

*Interesele economice – reprezinta manifestari constientizate ale nevoilor umane care determina anumite

comportamente in vederea realizarii performantelor economice necesare dobandirii bunurilor capabile sa

satisfaca nevoi.

* Resurse economice – reprezinta totalitatea elementelor si posibilitatilor utilizate ca premise la producerea si

obtinerea de bunuri economice

3. Comportamenul consumatorului in abordare cardinalista. Legea I II a lui Gossen si conditiile de maximalizare

a utilitatii totale.

Utilitatea (U) – satisfactia obtinuta de consumator in urma consumului bunurilor (caracter subiectivo-

obiectiv)

Unitatea de masura Utilitatea totala (TU) Utilitatea marginala (MU)

„Utili” 

1,2,3,4...etc.

Satisfactia obtinuta dintr-o

cantitate dintr-un bun

TU=f(Qi)

TU=∑MU 

Utilitatea suplimentara obtinuta

din consumul unui bun

suplimentar

MU=

 

MU=TU’(Q)= 

 

Ex. TU= 100+25Q+4Q2 

MU=TU’(Q)=25+8Q 

Mecanismul alegerii consumatorului a cantitatii consumate dintr-un bun

Ex.

Felii de paine

MU = 

MU1 =

= 20

MU2 =

= 15

MU3 =

= 10

MU4 =

= 5

Cantitatea optimala = 5 (Q opt)

MU=0 – punct de satietate → Tumax 

Legea utilitatii marginale descrescande (Legea I a lui Gossen) – Pe masura cresterii cantitatii consumate

dintr-un bun utilitatea lui scade

Q TU MU

1 20 20

2 35 15

3 45 10

4 50 5

5 50 0

6 45 -5

Page 4: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 4/20

 TU=50 → TU max 

TU= 130Q-2,5Q2 Qopt - ?

Tumax → MU=0 

MU = 130 -5Q MU=0 → 130-5Q=0 → -5Q=0 → Q= 26 un. 

Mecanismul alegerii consumatorului intre 2 bunuri in cazul restrictiei bugetare

Restrictia bugetara – puterea de cumparare a consumatorului reesind din venitul disponibil si preturile

bunurilor dorite.

------------------------ - reprezinta dreapta ce uneste totalitatea combinatiilor din bunurile X,Y ce pot fi cumparate

de catre consumator prin utilizarea integrala a bugetului disponibil.

Ecuatia liniei bugetului : I = X*Px+Y*Py

Qx TUx MUx Mux/Px Qy TUy MUy Muy/Py

1 60 ut 60 60/5=12 1 400 ut 400 400/25=16

2 115 ut 55 55/5=11 2 750 ut 350 14

3 165 ut 50 10 3 1050 ut 300 12

4 210 ut 45 9 4 1300 ut 250 10

5 250 ut 40 8 5 1500 ut 200 8

6 285 ut 35 7 6 1650 ut 150 6

Restrictia bugetara

Px = 5 u.m MU = 

Py = 25 u.m TU=∑MU I = 150 u.m

1.  Varianta: 1*5+3*25=80 TU=60+1050=1110 ut 

2.  Varianta: 3*5+4*25=115 TU=165+1300=1465 ut 

3.  Varianta: 5*5+5*25=150 TU=250+1500=1750 ut  I=150 

Raspuns: 5 unitati din bunul X si 5 unitati din bunul Y

Legea II Gossen – Consumatorul isi va aloca venitul sau in asa mod in care utilitatea marginala ponderata la

pret pentru diferite bunuri sa devina egala

Formula:

=

=...=

  → Ecuatia de echilibru a consumatorului in abordarea cardinalista

4. Abordarea ordinalista. Axiomele preferintele consumatorilor si caracteristicile curbelor de indiferenta. Rata

marginala de substitutie a bunurilor.

Premisele modelului ordinalist 

 Axioma ierarhizarii Axioma tranzitivitatii Axioma nonsatietatii

-10

-5

0

5

10

15

20

25

0

10

20

30

40

50

60

1 2 3 4 5 6

TU

MU

Page 5: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 5/20

Capacitatea consumatorului de a-si

ordona preferintele

A}B; B}A; A~B

Capacitatea consumatorului de a-si

transfera preferintele de la un bun

la altul

A}B}C}D; A}D

Consumatorul prefera o cantitate

mai mare de bunuri fata de una mai

mica

Preferintele de consum – sunt reflectate de curba de indiferenta care reprezinta cantitatea de bunuri care

aduc consumatorului acelasi nivel de satisfactie.

A~B~C~D

Caracteristica curbei:

1.  Exista o multitudine de curbe de indiferenta care formeaza harta curbelor de indiferenta

2.  Curbele de indiferenta plasate la dreapta de cele anterioare presupun o satisfactie mai mare

TU1<TU2<TU3

3.  Curbele de indiferenta nu se intersecteaza

4.  Curbele de indiferenta sunt descrescatoare prezentand o dependenta inversa ↓Qy→↑Qx si invers,TU

const 

5.  Inclinatia pantei curbelor de indiferenta semnifica rata marginala de substitutie a bunurilor

(1) MRSxy = -

TU-constant; Ceteris paribus

6.  Curbele de indiferenta sunt convexe fata de origine deoarece pe masura substituirii bunurilor scade

MRS (semnificand reducerea coeficientului)

(2) MRS =

 

Din puntul 1 si 2 deducem: ∆QxMUx= -

  

= -

 

Posibilitati de consum –sunt determinate de restrictia bugetara a consumatorului

Cheltuieti Venit 

+

  I

0

2

4

6

8

10

12

14

2 4 6 8

Curba de indiferenta

TU

Cantitateaalternativa

QyPaine

QxLapte

A 12 2

B 6 4

C 4 6

D 3 8

Page 6: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 6/20

 

5. Linia bugetara a consumatorului: caracteristici si modificari posibile

Linia bugetara – combinatia de bunuri consumate care presupun utilizarea integrala a venitului disponibil.

Ex.

Inclinatia pantei liniei bugetare – reprezinta posibilitatile monetare de substitutie a bunurilor

 

Echilibru consumatorului in conditii statice

Punct de echilibru

TU1 Puncte de intersectie cu TU

Echilibru se obtine in punctul de tangenta a liniei bugetare cu una din curbele de indiferenta

E=

 

Conditia analitica de echilibru a consumatorului – raportul utilitatii marginale ale celor 2 bunuri – ce

reflecta preferintele consumatorilor – sa fie egal cu raportul preturilor celor 2 bunuri, ca expresie a

constrangerii carora trebuie sa le faca fata consumatorul

Formula de calcul al echilibrului consumatorului in conditii statice:

sau

sau MRSXY   

Modificarea restrictiei bugetare

∆I Px; Py-const  ∆Px I; Py-const  ∆Py I; Px - const  ∆Px,Py prop – Icon ∆Px,Py nepr – Icon

↑I – la dreapta

↓I – la stanga

↓Px – la dreapta

↑Px – la stanga

↓Py – la dreapta

↑Py – la stanga

↓Px,Py – la dreapta

↑Px,Py – la stanga

↑Py 

↓Px 

0

2

4

6

8

10

12

0 1 2 3 4 5

Linia bugetara

I (Px)

I QxPx=20

QyPy=10

5 0

0 10

100 u.m1 8

2 6

3 4

4 2

Page 7: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 7/20

 

6. Echilibru consumatorului in abordare statica. Modificarea echilibrului consumatorului prezentata de curbele

”venit -consum” si „pret -consum” 

Formula de calcul al echilibrului consumatorului in conditii statice:

sau

sau MRSXY 

 

Modificarea restrictiei bugetare

∆I Px; Py-const  ∆Px I; Py-const  ∆Py I; Px - const  ∆Px,Py prop – Icon ∆Px,Py nepr – Icon

↑I – la dreapta

↓I – la stanga

↓Px – la dreapta

↑Px – la stanga

↓Py – la dreapta

↑Py – la stanga

↓Px,Py – la dreapta

↑Px,Py – la stanga

↑Py 

↓Px 

7. Procesul de productie, factorii de productie si functia de productie. Perioada scurta si perioada lunga de

timp.

Proces de productie – transformare a reurselor economice in bunuri economice

resurse economice bunuri economice

Factorii de productie:

1.  Pamant → N (limitat) 

2. 

Munca → L (costisitor) 3.  Capital → K (variat) 

4.  * aptitudini antreprenoriale → A 

Functia de productie – combinarea tehnologica a factorilor de productie care asigura obtinerea unui volum

maximal de bunuri / este expresia matematica a unui fenomen tehnic, adika o relatie matematica (liniara sau

neliniara) care reflecta, pe baza conditiilor fiecarei firme, relatia dintre iesiri (rezultate) si intrari (factori de

productie utilizati) din si in activitatea economica.

Q = f(N,L,K)= f(L,K) factorul N este inclus ca K

Resurse: 

1.  Resurse fixe – sunt acelea al caror nivel de utilizare nu poate fi schimbat intr-un interval scurt de timp

2. 

Resurse variabile – sunt acelea al caror nivel de utilizare poate fi modificat intr-un interval scurt detimp, pentru a raspune necesitatilor procesului de productie

Perioade de timp:

1.  Pe termen scurt / perioada – bazata pe ipoteza ca intreprinzatorul urmareste maximizarea productiei

prin majorarea unui factor de productie variabil (de obicei, munca), iar ceilalti factori sunt ficsi.

2.  Pe termen lung / perioada – tati factorii sunt variabili

8. Produsul total, marginal si mediu al factorului de productie variabil. Esenta legeii randamentelor

neproportionale. Conditia eficientei maxime a factorului de productie variabil si maximizarii produsului total.

Produs total → TPL = Q =∑ MP 

(al factorului de productie variabil L reprezinta volumul total de bunuri produse intr-o perioada determinatade timp, cu ajutorul factorului variabil, ceilalti factori, sunt supusi principiului ceteres paribus)

Produs marginal  → MPL =

=

 → Productivitatea merginala a muncii

Combinarea factorilor de

productie

Page 8: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 8/20

(al factorului variabil reprezita volumul suplimentar de bun obtinut prin utilizarea unei unitati suplimentare de

factor de productie variabil. Se exprima prin raportul variatiei produsului total al acestui factor si variatia

cantitatii factorului respectiv)

Produs mediu → APL =

 → productivitatea medie a muncii

(al factorului de productie de productie variabil reprezinta volumul de bun obtinut pe o unitate de factor de

productie utilizat, exprimat prin raportul produsului total al acestui factor si cantitatea utilizata al factorului

respectiv)

Legea randamentelor nonproportionale – stipuleaza ca, atunci cand cantitati crescande dintr-un factor de

productie variabil se considera cantitati fixe din ceilalti factori de productie, productivitatea medie si cea

marginala s factorului variabil cresc, ating un nivel maxim dupa care se cunoaste o evolutie descrescatoare, in

conditiile in care productia totala creste

K L TPL MPL APL Randamentul factorului variabil

6 1 4 4 4

MPL>APL

Zona randamentelui crescator al factorului variabil6 2 14 10 7

6 3 25 11 8.5

6 4 40 15 10

6 5 60 20 12

6 6 72 12 12 MPL=APL - randament constant 6 7 77 5 11 MPL<APL

Zona randamentului descrescator al factoruluivariabil

6 8 80 3 10

6 9 80 0 9

6 10 75 -5 7.5 Zona ineficienta

Concluzii:

1.  Pe termen scurt volumul de productie are o limita de crestere

2.  Pe termen scurt actioneaza legea randamentelor neproportionale

3.  Eficienta ce mai mare a utilitatii factorului de productie variabil este cand APL=MPL

4.  Producatorul maximizeaza produsul total cand produsul marginal se egaleaza cu zero TPmax↔MP=0 

5.  Produsul mediu este maximal cand se egaleaza cu cel marginal APmax↔MP=AP in aceste conditii firma

va obtine profit maxim

6.  Daca MP>AP, produsul mediu creste, rezulta ca firma inregistreaza randament crescator al factorului

de productie variabil

7.  Cand produsul marginal este mai mic dacat cel mediu, produsul mediu scade, rezulta ca firma

inregistreaza randament descrescator al factorului de productie variabil.

8.  Cand produsul marginal este egal cu cel mediu rezulta ca firma inregistreaza randament constantat  

factorului de productie variabil.

9.  Cand produsul marginal este pozitiv, productia totala crest.

10. Cand produsul marginal este negativ, productia totala scade; de aceea nici un producator nu va opta

pentru o productivitate marginala negativa.

11. Produsul marginal reflecta actiune legii productivitatii marginale descrescande sau legea

randamentelor nonproportionale

9. Izocuantele si caracteristicile lor. Rata marginala de substitutie tehnologica. Randamentele de scara

Izocuantele - reprezinta combinatiile de factori de productie care permit sub aspect tehnologic permite

producerea unui anumit volum de lucru

Q L K QL L K

10 1 5 12 2 6

10 2 3 12 3 4

Page 9: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 9/20

 

Caracteristicile izocuantelor:

1.  Exista o multitudine de izocuante care formeaza – harta izocuantelor

2.  Izocuantele plasate la dreapta de cele anterioare reflecta un volum mai mare de productie Q3>Q2>Q1

3.  Izouantele nu se intersecteaza, deoarece reflecta volumul de productie.

Punctele pe izocuante reflecta diferite volume deproductie

4.  Pentru majoritatea cazurilor izocuantele sunt descrescatoare.

5.  Panta izocuantelor semnifica raportul de schimb a factorilor de productie numit rata marginala de

substitutie tehnologica

MRSTLK

  MRSTKL

 

Rata marginala de substitutie tehnologica – indica de la cate unitati dintr-un factor de productie va

refuza producatorul pentru a utiliza un alt factor de productie suplimentar, volumul de productie

ramanand constant 

6.  Izocuantele sunt convexe fata de origine deoarece MRST scade

Posibilitatea economica de producere a bunurilor este determinata de restrictia bugetara a producatorului

L*PL+K*PK  TC (cost total)

12. Daca MP>AP, produsul mediu creste, rezulta ca firma inregistreaza randament crescator al factorului

de productie variabil

13. Cand produsul marginal este mai mic dacat cel mediu, produsul mediu scade, rezulta ca firma

inregistreaza randament descrescator al factorului de productie variabil.

14. Cand produsul marginal este egal cu cel mediu rezulta ca firma inregistreaza randament constantat  

factorului de productie variabil.

10. Linia izocost a producatorului: caracateristici si modificarile posibile.

Linia izocost  – semnifica combinatiile de factori de productie carora le corespunde un nivel dat al costurilor

totale.

Capital:

1.  Cap uman – L

2.  Capital funciar – N

3.  Tehnic – K fix si circulant 

4.  Capital financiar

Area ce cuprinde linia izocost cuprinde combinatii posibile a factorilor de productie

Modificarea liniei izocost 

∆TC – PK;PL-const  ∆PL – TC;PK-const  ∆PK – TC;PL-const  ∆PL;PK-prop –TC-

con

∆PL;PK;TC –prop

0

1

2

3

4

5

6

7

1 2 3 5 6

QL

10 5 1 12 6 2

Page 10: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 10/20

 

↑TC – la dreapta↓TC – la stanga

↑PL – la stanga↓PL – la dreapta

↑PK – la stanga↓PK – la dreapta

↑PL;PK – la stanga↓PL;PK – la dreapta

11. Echilibru producatorului in abordare statica. Modificarea echilibrului producatorului reprezentata prin

curba de extensie a firmei

E=∆k/∆L=P(L)/P(k)=MP(L)/MP(K)

Echilibru producatorului in conditii statice – combinatia factorilor de productie care asigura un volum minimal

de costuri necesara producerii volumului dat de bunuri

Modificarea echilibrului producatorului in conditii dinamice (∆K,L) Curba de extensie a firmei

12. Costul de productie pe termen scurt. Costul total mediu si marginal, relatiile dintre ele

Costul de productie este expresia monetara a consumului de factori de productie pentru obtinerea unui bun

economic dat. Costul de productie este o marime agregata (el cumuleaza toate cheltuielile ocazionate de

realizarea bunului economic)

Ele pot fi implicite (includ cea mai buna alternativa de alocare a resurselor proprii sacrificate de intreprinzator

in favoarea obtinerii unei productii date) contabile (cheltuieli explicite, adica platile efectuate de firma

furnizorilor externi pentru factorii de productie cumparati la pretul pietii) economic (includ chleltuielile

implicite, explicite si profitul normal)

Costul total (TC) reprezinta ansamblu cheltuielilor necesare producerii unui volum dat de bunuri

TC=TFC+TVC

Costul mediu (AC) reprezinta cheltuielile necesare producerii unei unitati de bun

AFC =TFC/Q

AVC=TVC/Q

ATC=AFC+AVC

Costul marginal (MC) – exprima sporul de cheltuieli necesare producerii unei unitati suplimentare, determina

limita pana unde este rational de majorat volumul de productie

Analiza costului marginal ne permite sa deducem unele lucruri importante in privinta volumului de productie

de exemplu daca:

MC<P – este rational de majorat volumul de productie

MC<P – de redus volumul de productie

MC=P avem un volum optim de productie

Pe termen scurt modificarea costului total este determinata de modificarea factorului de productie variabil

Intre produsul mediu si marginal al factprului de productie variabil si costul mediu si marginal exista o actiune

inversa: daca produsul mediu si marginal creste, costul mediu si marginal scade si invers

Costul marginal indica pragul pana la care este justificata majorarea volumului de productie aceasta fiind MC=P

Costul mediu este minimal cand se egaleaza cu cel marginal ACmin↔AC=MC

Page 11: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 11/20

 

13. Costul de productie pe termen lung. Economiile si dezeconomiile de scara. Dimensiunea optimala a firmei

Curba costului total de productie pe termen lung se deduce din „traiectoria de extindere a firmei pe termen

lung” 

Regiunea segmentelor curbelor costurilor medii pe termen scurt permit obtinerea curbei costului mediu pe

termen lung.

Randament de scara crescator semnifica o majorare proportionala mai mare a volumului de productie

comparativ cu majorarea factorilor de productie utilizati

Tendinta de scadere pe termen lung a costurilor medii se numeste economie de scara

Randament de scara descrescatori se inregistreaza cand o data cu cresterea volumului de productie,

costurile incep a creste mai repede decat cantitatile produse

Tendinta de majorare pe termen lung a costurilor medii se numeste dezeconomie de scara 

In cazul randamentului de scara constant costurile pe termen lung vor fi constante

Volumul de productie in care finiseaza economiile de scara si incep efectele randamentului de scara constant se

numeste efect de scara minimal eficient  

14. Incasari din vanzari (totale, medii marginale) si profiturile (totale, medii, marginale). Maximizarea

profitului total in abordarea indicatorilor totali si marginali

Incasari totale (TR) veniturile obtinute din vinderea unui volum dat de bunur TR=QxP

Incasari marginale (MR) venitul suplimentar obtinut din vinderea unei unitati suplimentare de bun

MR=∆TR/∆Q

Incasari medii (AR) venitul obtinut din vinderea unei unitati de bun AR=TR/Q

Profitul – rezultatul activitatii economice care se formeaza din direferenta dintre veniturile incasata si

cheltuielile suportate

Profit total TП: TП=TR-TC

Profit marginal MП: MП=MR-MC

Profit mediu AП: AП=AR-AC

Profitul normal este castigul minimal pe care proprietarul firmei il poate obtine din indeplinirea functiei

antreprenoriale in cadrul firmei date

Daca din incasarile firmei se scad costurile contabile obtinem profitul contabil 

Daca din incasarile firmei se scad costurile economice se obtine profitul economic (sau profit pur)

Profitul poate fi dimensionat prin intermediul a doi indicatori

Masa profitului constituie suma totala de profit obtinuta de un agent economic, calculat ca diferenta dintre

venituri si cheltuieli

Rata profitului reprezinta raportul dintre masa profitului, costurile realizate, exprimat in procente

15. Cererea si factorii ei determinanti. Legea cererii. Modificarea cantitatii cerute si modificarea cererii.

Cererea individuala (d) pentru un bun reprezinta cantitatea de bun pe care cumparatorul doreste si este in

stare sa o cumpere intr-o perioada de timp, la un nivel anumit al pretului. Cererea poate fi reprezentata grafic,

tabelar si analitic cu ajutorul functiei

Cererea pietii (D) este egala cu suma cererilor individuale

Curba cererii indica cantitatea maxima de bun pe care cumparatorul poate s-o achizitioneze, in perioada dat, la

diferite nivele de pret 

Factorii care influienteaza cererea:

1.  Pretul bunului

Legea cererii – la cresterea pretului cantitatea ceruta scade

Exceptii bunurile Veblen (bunurile de lux, dependenta directa dintre cantitatea consumata dintr-un bun

si pretul acestuia); si bunurile Giffen (bunuri inferioare, pentru care cantitatatea ceruta va creste chiar

daca acest bun va deveni mai scump)

Page 12: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 12/20

2.  Venitul disponibil I↑→D↑ (bunuri normale) 

I↑→D↓ 

3.  Preturile la bunurile substituibile si complementare

↑Pa→↑Qb (substituibile) 

↑Pa→↓Qb 

4.  Anticiparea viitoarelor preturi

↑Pa→↑Da ↓Pa→↓Da

5.  Publicitatea (dependenta directa)6.  Moda

7.  Traditiile obiceiurile

8.  Numarul de consumatori (dependenta directa)

La modificarea cantitatii cerute are loc deplasarea punctului pe curba in dependenta de cresterea sau scaderea

cantitatii (ceteris paribus)

La modificarea cererii are loc deplasarea curbei (ceteris paribus)

16. Oferta si factorii ei determinanti. Legea ofertei. Modificarea cantitatii cerute si modificarea ofertei 

Oferta reprezinta cantitatea de produse pe care vinzatori sint dispusi sa o vinda, intr-o perioada de timp ,la unanumit nivel al pretului. Cantitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe

piata.Spre deosebire de cerere ,dependent ofertei de pret este directa ,altfel spus ,cu cit pretul este mai ridicat 

,cu atit este mai mare cantitatea de bunuri oferita.

Interdependenta dintre schimbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie continutul

legii ofertei.Cresterea pretului conditioneaza crestera cantitatii oferitesi invers.

Oferta poate fi:

a) individuala(cantitatea de bunuri pe care un producator este dispus sa o vinda la un pret anumit)

b) totala sau de piata(totalitatea ofertelor individuale).

Factorul principal care determina schimbarea ofertei este pretul.Cu cit pretul creste ,cu atit cantitatea de bunuri

oferita este mai mare.

Factorii de influenta:

1.pretul; 

2.costul de productie,care ,de exemplu, poate fi redus in urma utilizarii unor noi tehnologii.El poate sa creasca

din cauza sporirii pretului la resursele limitate.Daca costul de productie se va reduce, atunci oferta pentru

bunurile respective se va mari. Si invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce.

3.Numarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a noilor firme va

contribui la cresterea ofertei,indiferent de prêt.

4.Schimbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate

prin plecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei.

5.Politica fiscal si subsidiile.Majoritatea impozitului pe profit si a altor taxe provoaca o reducere a ofertei si

invers,micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei.In cazul in care statul acorda unor firme si industrii anumite

subsidii ,acestea incurajeaza cresterea ofertei.

6.Calamitatile natural si social-politice.Calamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de

pamint, ingheturile etc., conditioneaza de obicei ,reducerea ofertei.Conditiile social-politice pot fi favorabile

cresterii ofertei(stabilitate politica, de exemplu) sau defavorabile(schimbarea frecventa a guvernelor si aregulior de joc)

7. Anticiparea preturilor. 

Page 13: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 13/20

17. Echilibru de piata. Reechilibrarea pietii modelul Walras si modelul Marshall

Formarea echilibrului de piata se face prin imbinarea cererii si ofertei.Avem pret de echilibru si cantitatea de

echilibru , la intersectia lor pe grafic obtinem punctul de echilibru. Avem modelele de reechilibrare a pietei:

modelul Walras(reechilibrarea pietei prin modificarea pretului), modelul Marshall (reechilibrarea pietii prin

modificarea cantitatii)

a)  Restabilirea echilibrului in cazul abaterii preturilor

Daca pretul se stabileste la un nivel superior celui de echilibru (P1), cantitatea ceruta (Q1) va fi mai

mica decat cantitatea oferita (Q2) formandu-se un excedent pe piata. Datorita concurentei, vanzatoriivor reduce preturile ce va atrage cresterea cererii cumparatorilor. Astfel cererea va absorbi excedentul

de bunuri, determinand restabilirea echilibrului. (Walras)

b)  Restabilirea echilibrului in cazul abaterii cantitatilor de bunuri

Cand cantitatea Q1<Q2, pretul cererii P1>pretul ofertei P2, vanzatorii fiind interesati sa majoreze oferta

la un pret atat de favorabil, restabilind prin aceasta cantitatea de echilibru. Cand cantitatea Q2>QE

pretul ofertei P1> pretul cererii P2 vanzatorii fiind impusi sa reduca oferta pentru a-si vinde bunurile,

restabilind prin aceasta cantitatea de echilibru (Marshall)

18. Modificari ale echilibrului de piata cauze si consecinte

8 grafice (determinam ce facem P si Q)

1.  D↑ S-constant 

2.  D↓ S constant 

3.  D constant S↑ 

4.  D constant S↓ 

5.  D↑ S↑ proportional

6.  D↓ S↓ proportional

7.  D↑ S↓ proportional

8.  D↓ S↑ proportional 

19. Implicarea statului in mecanismul de functionare a statului

Interventia statului in cadrul pietii. Sunt 2 metode: met. de interventie directa si met. de interventie

indirecta.cea directa implica fixarea pretului maximal si fixarea pretului minimal.cea indirecta implica

introducerea impozitelor si subventiilor.

Metode directe:

Fixarea pretului maximal – in scopul apararii intereselor consumatorilor statul fizeaza un nivel maximal

posibil al pretului, adika un nivel al pretului plafon ce nu poate fi depasit. Acest pret este mai mic decat pretul

de echilibru. Astfel bunurile devin mai putin atractive pentru producatori si mai accesibile pentru consumatori,

ceea ce va genera deficit de produse, sau descresterea calitatii produselor

Fixarea pretului minimal – in scopul apararii intereselor producatorilor statul fixeaza un nivel minimal

posibil al pretului, adika un nivel al pretului plafon sub care nu se pate vinde un anumit bun sau serviciu. Acest 

pret este mai mare decat pretul de echilibru. Astfel se reduce cererea consumatorilor, bunurile devin mai

scumpe, oferta creste ceea ce va genera excedent pe piata

Metode de interventie indirecta:

Impunerea taxelor – impunerea taxelor determina majorarea costurilor de productie, acestea la randul lor

reduc oferta dela S0 la S1 astfel volumul de echilibru se va diminua de la Qe0 la Qe1 pretul majorandu-se de la

Pe0 la Pe1 Drept consecinte: consumatorii vor achita preturi mai mari,consumand mai putin; producatorii vor

vinde mai scump, dar dupa achitarea impozitelor vor obtine venituri mai mici din cauza reducerii ofertei; pe

termen scurt – statul obtine venituri

 Acordarea subventiilor – acordarea subventiilor duce la diminuarea costurilor de productie, acestea ka

randull lor majoreaza oferta de la S0 la S1 astfel volumul de echilibru creste de la Qe0 la Qe1, reducand pretul

de la Pe0 la Pe1. Drept consecinta: consumatorii vor achita preturi mai mici, consumand mai mult; producatorii

vor vinde mai ieftin, dar vor obtine venituri mai mari datorita volumului de bunuri mai mare vanduta, statul

suporta cheltuieli, subventiile fiind platite din bugetul de stat.

Page 14: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 14/20

Consecintele :pret maximal nu poate fi depasit ,este fixat de catre stat.scopul-sustinere consumatorilor cu

venituri mici. Solutia- subventii sau dotatii care iar cointeresa pe producatori sa produca aceste bunuri.

Pret minimal:scopul-sustinerea veniturilor anumitor producatori(agricoli)-problema securitatii alimentare a

tarii. Solutii-export,achizitii publice, prelucrarea si lichidarea stocurilor.

20. Elasticitatea cererii in functie de pret esenta modalitati de evaluare, tipuri

Elasticitatea – masura in care o variabila oarecare „raspunde” la modificarea altei variabile 

Elasticitatea cererii – masura in care cantitatea ceruta se modifica in functie de modificarea unuia dintrefactorii sai de influienta.

Elasticitatea cererii in functie de pret ,de exemplu,se masoara prin raportul modificarii procentuale a

cantitatii cerute dintr-un bun ca raspuns la modificarea procentuala a pretului acestuia.Elasticitatea cererii

masoara sensibilitatea cererii consumatorilor ,in sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cumparate

fata de variatiile pretului la produsul respective sau fata de alte conditii ale cererii.

In functie de masura sensibilitatii fata de modificarea pretului,cererea poate fi :

a)elastic, >1

b)inelastica(rigida) <1

c) cu elasticitatea unitara =1

d)perfect elastica →∞ e) perfect inelastica = 0

Cererea elastica exista atunci cind modificarea pretului conditioneaza modificarea cererii.De exemplu ,daca

pretul unui bun creste cu 20%, cantitatea ceruta poate sa scada cu 30% sau cu 20%.In cazul cererii rigide sau

inelastice insa(lucru ce se intimpla de obicei,cu bunurile de prima necessitate,cum ar fi piinea ,chibriturile

,vesela ,sarea),o data cu cresterea sau micsorarea pretului,cerea la aceste bunuri ramine aproximativ acceasi,

rigida.Cerea cu elasticitate unitara exista atunci cind pretul si cantitatea ceruta se modifica cu acelasi procent.

21. Elasticitatea cererii in functie de venit esenta, modalitati de evaluare, tipuri

Elasticitatea cererii in raport cu venitul exprima modificarea cantitatii cerute dintr-un bun generata de

modificarea venitului consumatorilorCoeficientul de elasticitatea a cererii in functie de venit se calculeaza raportand modificarea procentuala a

cantitatii cerute la modificarea procentuala a venitului, celelalte conditii ramanand neschimbate

ED/I=∆Q(%)/∆I(%)=∆Q/∆I*I0/Q0

Clasificarea bunurilor in functie de valoarea coeficientului elasticitatii cerere-venit 

1.  Daca ED/I <0 atunci bunui i este un bun inferior (bun de tip Giffen) cererea scade pe masura ce venitul

creste

2.  Daca 0<ED/I<1 atunci bunui i este un bun normal al carui coeficient bugetar scade odata cu cresterea

venitului. Acestea sunt bunuri de prima necesitate

3.  Daca ED/I=1 atunci cantitatea ceruta creste in aceeasi proportie cu cresterea venitului

4.  Daca ED/I>1 atunci bunul i este un bun de lux coeficient bugetar creste odata cu cresterea venitului iarcresterea cantitatii consumate este superioara cresterii venitului

Tipurile elasticitatii 

a)elastic, >1

b)inelastica(rigida) <1

c) cu elasticitatea unitara =1

d)perfect elastica →∞ 

e) perfect inelastica = 0

Modalitati de evaluare

Elasticitatea cererii arcAlasticitatea cererii punct 

Page 15: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 15/20

22. Elasticitatea cererii incrucisate esenta modalitati de evalure tipuri

Elasticitatea incrucisata a cererii exprima raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun, ca

urmare a modificarii procentuale a pretului pentru alte bunuri, celelalte conditii ramanand neschimbate

EX/Y=∆QX(%)/∆PY(%)=∆QX/∆PY*P0(y)/Q0(x)

Clasificarea bunurilor in functie de valoarea coeficientului elasticitatii incrucisate

1.  Daca EX/Y <0 atunci bunurile X si Y sunt complementare – cresterea pretului bunului X genereaza

descresterea cererii bunului Y

2.  Daca EX/Y >0 atunci bunurile X si Y sunt substituibile – cresterea pretului bunului X a genereazacresterea cererii la bunul Y

3.  Daca EX/Y =0 atunci bunurile X si Y sunt autonome (indiferente unul fata de celalalt) cresterea sau

descresterea pretului la bunul Y nu influienteaza nici intr-un fel cererea la bunul X

cererea poate fi :

a)elastic, >1

b)inelastica(rigida) <1

c) cu elasticitatea unitara =1

d)perfect elastica →∞ 

e) perfect inelastica = 0

23. Elasticitatea ofertei esenta modalitati de evaluare tipuri

Elasticitatea ofertei reprezinta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori , mai ales la variatiile

pretului. Ea se masoara prin coeficientul elasticitatii ofertei (E )

Elasticitatea ofertei in functie de pret  – exprima gradul modificarii ofertei dintr-un bun in functie de

modificarea pretului sau celelalte conditii ramanand constante

Elasticitatea ofertei este de mai multe tipuri:

• unitara-cind oferta se modifica (creste) in aceasi masura cu modificarea (cresterea) pretului.

• elastica-cind sporirea ofertei o depaseste pe cea a pretului.

• inelastica-oferta bunului creste intr-o masura mai mica decit sporirea pretului lui.

Perfect inelasticaFactorii care determina elasticitatea sunt:

• costul productiei- cind costul creste, scade elasticitatea ofertei, si invers.

• gradul de substituire- daca gradul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea ofertei.

• posibilitatile de stocare a bunurilor- elasticitatea creste daca posibilitatile de stocare sunt mari.

• perioada de timp de la modificarea pretului 

Modalitati de evaluare

Punct 

Arc

24. Analiza comparativa a caracteristicilor concurentei perfecte, monopolului si concurentei monopolisteConcurenta

perfecta

Monopol Concurentei monopoliste

Difinitie Forma ipotetica apietii in care niciun producator sau

consumator nuare puterea de a

influenta preturilede pe piata

Structura a pietei pecare exista o singurafirma ce vinde un

anumit produs si careeste protejata de

intrarea concurentilorpe piata prin existenta

barierilor

Existenta unui numar mare de firme care vandproduse similare, dar difirentiate, barierele deintrare fiind nesemnificative

Caracteris-

ticileconditiile

1.  Atomicitate a

pietii2.  Omogenitatea

perfecta abunurilor

1.  Existenta pe piata a

unui singurofertant 

2.  Controlul absolut asupra accesului la

1.  Concurenta monopolistica se apropie de

concurenta perfecta prin numarul mare devanzatori, dar se diferentiaza de aceasta prin

preferintele consumatorului pentru produseleunei firme

Page 16: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 16/20

3.  Intrarea – 

iesirea libera

de pe piata

4.  Transparentapietii

5.  Factorii de

productie aumobilitate

perfecta

resurse

3.  Protectia integrala

a informatiilor

4.  Existenta unorputernice barierede intrare pe piata

5.  Produsul oferit nuare un substituient 

apropiat 

2.  Concurenta monopolistica se apropie si de

monopol caci vanzatorii decid pretul la care isi

vand produsele tinand cont de relatia dintre

pret si cererea care le este adresata3.  Curba cererii areo inclinatie descrescatoare,

astfel ca si monopolul firma va trebui sa tina

cont de relatia dintre pretul produselor pecare le comercializeaza si cererea ce ii este

adresata4.  Se distinge de monopol prin aceea ca pentru

fiecare firma azista concurenti ce produc

bunuri substituibile

Numarulsi

marimeafirmelor

Multe firme mici O singura firma Multe firme toate mici

Naturaprodusului

Produse omogene Un singur produs Produse difirentiate

Conditiile

de intraresi iesire

Nu exista bariere Protectie totala fata de

intrarea rivalilor pepiata

Nu exista bariere

25. Cererea optimizarea volumului de productie a formei in conditiile concurentei perfecte. Maximizarea

profitului total si minimizarea pierderilor. Conditia de incetare a activitatii firmei

Maximizarea profitului 

Fiecare producator este interesat sa-si maximizeze profitul, deci obiectivul lui prioritar se poate scrie

astfel:

π = TR - TC ---> maxPentru ca functia profitului total sa aiba un punct de maxim, este necesar ca prima derivata sa fie nula,

iar derivata a doua sa fie negativa.

Prima conditie de profit maxim: π’= 0, adica: 

de unde rezulta ca prima derivata a functiei profitului total este nula atunci când încasarea marginala devineegala cu costul marginal, adica:

MC = MR (=p)

A doua conditie de profit maxim: π” < 0, adica: 

de unde rezulta ca a doua derivata a profitului este negativa atunci când ritmul de crestere a costului marginal

vedere numai portiunea crescatoare a curbei MC, atunci este suficient sa verificam îndeplinirea doar a primei

depaseste ritmul de crestere a încasarii marginale, adica:

A doua conditie de profit maxim este îndeplinita numai pe portiunea crescatoare a costului marginal,

atunci când MC intersecteaza de jos în sus MR. Ca urmare, daca avem în conditii de profit maxim (MR = MC).

Inchiderea firmei pe termen scurt si lung:

Atunci cnad pretul produsului pe piata scade atat de mult incat firma nu-si poate acoperi cheltielile, firma

trebuie inchisa pentru a-si minimiza pierderile pe termen scurt. In aceasta situatie, pretul pietii nu permite

firmei sa obtina profit pentru nici un nivel al productiei. Inchiderea firmei poate fi temporara sau poate

presupune iesirea de pe piataInchiderea temporara a firmei se refera la decizia pe termen scurt a firmei de a nu produce nimic o perioada

determinata de timp datorita conditiilor curente ale pietii. In acest caz firma isi mentine capacitatea de

Page 17: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 17/20

productie si suporta in continuare costurile fixe, cand conditiile pietii se modifica si pretul incepe sa creasca,

firma poate produce din nou.

Iesirea de pe piata a firmei se refera la decizia pe termen lung de a parasi piata. Atunci cand firma iese de pe

piata ea elimina in totalitate cheltuielile fize – isi vinde echipamentele de productie renunta la contractul de

inchiriere al cladirii in care isi desfasoara activitatea etc. Firma va lua decizia de a se inchide daca curba

costului marginal intersecteaza cura venitului marginal intr-un punct situat sub curba costului variabil mediu.

26. Cererea si optimizarea volumului de productie a firmei in conditiile monopolului. Pretul de monopol simaximizarea profitului total.

Monopolul se confrunta cu toata cererea de pe piata. In aceste conditii nivelul optim al productiei monopolului

(Q*) corespunde punctului de intersectie a venitului marginal (MRportacaliu) cu curba costului marginal

(MCpunctat). Pretul de vanzare este P* (corespunde combinatiei Q, Pde pe curba cererii). Nivelul pretului

cerespunzator ofertei Q* este mai mare decat pretul produsul pe o piata concurentiala (Pc), deoarece

monopolul pate fiza nivelul ofertei dupa cum doreste. Firma monopolista va restriciona oferta, pentru a obtine

un pret de vanzare ridicat 

P

Q

Pentru P* si Q* (dreptungiul mare din grafic) profitul monopolului e maxim, orice alta combinatie profit-pret il

micsoreaza. Atunci cand produce Q* monopolul obtine un profit supranormal denumit profit de monopol

(micul dreptunghi) Maximizarea profitului se poate mentine pe termen lung datorita lipsei concurentei.

Volumul optim de productie corespunde conditiei

MC=MR insa P>MR

Nivelul pretului stabilit de firma monopol depinde de gradul de elasticitate a cererii la produsele firmei

27. Practicile anticoncurentila si masurile antimonopoliste

Masuri

animonopoliste

Actiunile anticoncurentiale

Interzicereaintelegerii

intreintreprinderi

1. Fixarea, intelegerea de modificare uniforma a preturilor de vanzare a bunurilor sau atarifelor la servicii

2.  Limitarea productiei in scopul vinderii ulterioare a bunurilor la preturi mai inalte3.  Divizarea pietilor de desfacere, sau a surselor de aprovizionare

Interzicereaabuzului de

positiedominanta

1.  Stabilirea la produsele proprii a preturilor inalte de monopol si la materiile prime a unorpreturi mici

2.  Practicarea preturilor de ruinare adica a preturilor care pot provoca ruinarea falimentareaconcurentilor si descurajarea celor care ar dori sa intre pe piata

3.  Refuzul de a trata cu anumiti furnizori daca acestea nu accepta conditiile impuse lor.

Controlul

asupra

concentrarilor

1.  In UE se cere autorizarea pentru tranzactiile de concentrare la nivel national doar pentru

firmele cu o cifra de afaceri de peste 2,5 mlrd eu, iar la nivel comunitar de peste 5 mlrd eu

2.  In R.M se cer a fi autorizate toate tranzactiile de concentrare interdictia poate interveni

daca in urma concentrarii agentul economic va detine o cota de piata mai mare de 35 %

Controlul

ajutoarelor destat 

1.  Prescrierea datoriilor unor firme

2.  Garantii de stat pentru imprumuturile contractate de la agentii financiari3.  Stabilirea unor facilitati fiscale privilegiale

4.  Finantarea privilegiata a infrastructurilor

5.  Vanzarea privelegiata a terenurilor apartinand domeniului politic

28. Caracteristicile oligopolului. Strategiile oligopoliste concurentiale: Modelul Cournot si modelul Bertrand

Page 18: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 18/20

Oligopolul- este o situatie ce exista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de

intreprinderi controleaza producerea si comercializarea unui bun oarecare. O piata este considerata

oligopolista daca in ea activeaza mai mult de 2 intreprinderi si mai putin de 20.

Oligopolul exista in ramurlei: siderurgia, chimia de baza,producerea de avioane,calculatoare etc.

Trasaturile pietei oligopoliste:

*Concurenta redusa

*Interdependenta deciziilor luate de intreprinderi, adica orice decizie influienteaza si pe celelalte intreprinderi.

Pe piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face acelasilucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaga

intre a se confrunta cu rivalii , a-i domina, sau a coopera cu ei.

Modelul Cournot(strategii de duopol bisatelit):

Trasaturi generale:

1.  Cei doi duopolisti sunt complet independenti (nu exista nici un fel de intelegere intre ei)

2.  Fiecare isi urmareste maximizarea profitului propriu

3.  Pentru fiecare duopolist exista incertitudine cu privire la comportamentul celuilalt 

4.  Fiecare duopolist are o functie de reactie la deciziile celuilalt (adika isi fundamenteaza deciziile tinand

cont de modul si gradul in care deciziile celuilalt ii afecteaza atingerea scopuluo propriu)

Functia de reactie represinta nivelul ofertei care maximizeaza profitul pentru orice nivel al ofertei firmeiconcurente

Daca firma 1 anticipand ca firma 2 va produce volumul q2, decide sa produca volumul q1, atunci productia

totala anticipara de 1 va fi q1+q2, vanduta la pretul P. Cererea este descrescatoare in functie de pret: P=f(q*).

Venitul fiecarui duopolist depinde de volumul propriu de productie cat si de productia concurentului, deoarece

pretul de piata se stabileste in functie de volumul total de productie (q*=q1+q2)

TR1=q1*P=q1*f(q1,q2) functiile de profit: TП1=TR1(q1,q2)-TC1(q1)

TR2=q2*P=q2*f(q1,q2) TП2=TR2(q1,q2)-TC2(q2)

Modelul Bertrand (strategii de duopol simetric)

Trasaturi generale:

1.  Este un caz particulat al duopolului de tip Bowley (strategii de duopol cu dubla dominanta ori de doupolnon-satelit) – cazul in care bunurile produse de cei doi duopolisti sunt perfect omogene;

2.  Intre preturile celor doi duopolisti pot exista trei relatii

a)  p1=p2: cererea globala se imparte in mod egal intre cei doi duopolisti (q1=q2=q/2), datorita

omogenitatii bunurilor (oferta influenteaza cererea;)

b)  p1<p2: toti clientii fug de la firma 2 la firma 1 (q1=q; q2=0)

c)  p1>p2: toti clientii fug de la firma 1 la firma 2 (q1=0; q2=q)

29. Caracteristicile oligopolului. Strategiile oligopoliste cooperante curba Sweezy si modelul cartelului

Oligopolul- este o situatie ce exista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de

intreprinderi controleaza producerea si comercializarea unui bun oarecare. O piata este considerataoligopolista daca in ea activeaza mai mult de 2 intreprinderi si mai putin de 20.

Trasaturile pietei oligopoliste:

*Concurenta redusa

*Interdependenta deciziilor luate de intreprinderi, adica orice decizie influienteaza si pe celelalte intreprinderi.

Pe piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face acelasi

lucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaga

intre a se confrunta cu rivalii , a-i domina, sau a coopera cu ei.

In cazul oligopolului cooperant , in mod ideal, ansamblu firmelor pe piata de oligopol se comporta ca un

monopol adoptantand o politica unica de pret si un volum de productie care ar permite maximizarea

„profiturilor lor reunite” Cererea de tip Sweezy la produsele firmei pe piata oligopol

Conditia fixarii volumului de productie MC=MR

Daca pe piata domina doua firme, A si B, iar firma A decide diminuarea pretului in comparatie cu pretul P* ar fi

posibile doua situatii

Page 19: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 19/20

1.  Firma B isi modifica si ea pretul iar cererea la nivelul firmei A este inelastica (deoarece se modifica

preturile pe intreaga piata) si clientele firmei A va ramane aproximativ acceasi

2.  Firma B ignora comportamentul firmei A si cererea la nivelul firmei A va fi foarte elastica, deoarece

cumparatorii celeilalte firme vor opta, pentru produsul firmei A

Grafic.

P P

J J D2 MC0

P* M P* M MC1

D2 K

D1 L D1

MR1 MR2 MR

Q* Q Q* N T Q

Punctul M corespundeacelui nivel al productiei firmei A in care MC=MR pretul practicat de firma este P*

D1 si MR1 – semnifica cererea si venitul marginal in cazul in care cealalta firma urmeaza politica firmei A

D2 si MR2 – reprezinta cererea si venitul marginal al firmei A daca cealalta firma o ignora.

Daca firma A decide reducerea pretului iar cealalta firma nu face acelasi lucru, ea va pierde din piata in favoarealui A; de aceea reducerea pretului de catre firma a va fi urmata de cealalta firma – mai jos de punctul M, iar

cererea la nivelul firmei va fi data de D1

modelul cartelului

Cartelul – acord intre producatori care isi pastreaza individualitatea, dar se inteleg in raport cu nivelul pretului

si impart piata

In cazul cartelului ramura functionala ca un monopol, maximizarea profitului reunit realizandu-se la nivel de

productie ce corespunde conditiei MC=MR

C,P

P* MC

D

MCA 

MCB

MR

QA QB Q* Q

MCA – curba costului marginal al firmei A

MCB - curba costului marginal al firmei B

MC – curba costului marginal al cartelului, construita prin adunarea curbelor MCA si MCB

D – curba cererii

MR – curba veniturilor marginale ale cartelului

Pentru ca profitul global sa fie maxim este necesar ca MR=Mc, q este volumul de productie a cartelului ce

corespunde conditiei de maximizare, qA si qB cotele de productie a fiecarei firme care corespund conditiei

MCA(qA)= MR

MCB(qB)=MR

Profitul obtinut de catre firma va fi

ПA= TRA (qA)-TCA(qA)

ПB=TRB(qB)-TCB

Page 20: Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

7/28/2019 Microeconomie - Raspunsuri Pentru Examen.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/microeconomie-raspunsuri-pentru-examenconspectemd 20/20

 


Recommended