+ All Categories
Home > Documents > Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Date post: 02-Aug-2015
Category:
Upload: andrian-cusmir
View: 402 times
Download: 16 times
Share this document with a friend
99
1. Obiectul de studiu al teoriei economice In gândirea economică s-au formulat diverse definiri ale obiectului de studiu al economiei. Prima definiţie a teoriei economice a făcut-o Xenofon. Conform părerii lui, obiectul acestei ştiinţe este bogăţia. Aristotel consideră drept obiect de studiu al ştiinţei comportamentul omului ca membru al unei comunităţi social-statale. Economiştii clasici A. Smith şi D. Ricardo defineau economia ştiinţă despre bogăţia naţiunilor. O definiţie într-un fel diferită a dat-o Marx K., confor căreea economia studiază relaţiile de producţie şi legile economice care guvernează întregul ciclu al activităţii umane. Mulţi economişti desemnau în obiectivul de bază al ştiinţei organizarea forţielor de producţie în scopurile asigurării profiturilor înalte şi prevenirii crizelor economice, alţii că ştiinţa studiază resursele limitate, pentru a produce bunuri şi a le repartiza pe grupe. Sunt cunoscute diverse definiţii utilizate pentru a accentua o latură sau alta a activităţii economice. În acest context economia ţine de producţia şi schimbul de bunuri dintre oameni, ştiinţa ce valorifică tendinţele în dezvoltare a preţuirlor, producţieii, şomajului-dinamica vieţii economice ş.a. Totalizând aceste definiţii putem face concluzie că economia este o ştiinţă socială care studiază procesele, fenomenele economice în strânsă legătură cu factorii ce le determină; cercetează acţiunile indivizilor şi legăturile care apar între ei în procesul de predicţie schimb şi consum a bunurilor materiale; ne indică metodele de utilizare a resurselor nelimitate cât şi motivele care îi antrenează pe agenţi în activitatea economică. 2. Metodele de cercetare ale teoriei economice . Cunoaşterea economică ştiintifică se realizează prin metodologie. In ansamblul metodelor şi procedeelor folosite în ştiinţa economică se includ: Abstracţia ştiintifica este o metoda de cercetare a vieţii economice prin care se urmareşte să se elimine ceea ce este neesenţial, irelevant şi întamplator şi să se desprindă ceea ce este esential, general şi relevant pentru caracterizarea fenomenului sau procesului respectiv, sub forma de concepte, principii, teorii şi legi economice. Metoda inductivă(inducţia ) constă în desprinderea concluziilor, principiilor, regulilor etc., din analiza cazurilor concrete, particulare, evoluţia cercetării deplasându-se de la cunoaşterea particularului concret spre evidenţierea conceptelor, tezelor şi teoriilor cu caracter de generalitate. Metoda deductiva(deducţia ) este un tip de raţionament, potrivit căruia se realizează demersul de la general la particular, în sensul că se aplică teoriile descoperite deja la analiza faptelor, exprimate concret în timp şi spaţiu, sub forma fenomenelor şi proceselor reale. In cazul raţionamentului deductiv, pornindu-se de la analiza şi înterpretarea anumitor principii, teorii, legi etc. se ajunge chiar la formularea
Transcript
Page 1: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

1. Obiectul de studiu al teoriei economiceIn gândirea economică s-au formulat diverse definiri ale obiectului de studiu al economiei. Prima definiţie a teoriei economice a făcut-o Xenofon. Conform părerii lui, obiectul acestei ştiinţe este bogăţia. Aristotel consideră drept obiect de studiu al ştiinţei comportamentul omului ca membru al unei comunităţi social-statale. Economiştii clasici A. Smith şi D. Ricardo defineau economia ştiinţă despre bogăţia naţiunilor. O definiţie într-un fel diferită a dat-o Marx K., confor căreea economia studiază relaţiile de producţie şi legile economice care guvernează întregul ciclu al activităţii umane. Mulţi economişti desemnau în obiectivul de bază al ştiinţei organizarea forţielor de producţie în scopurile asigurării profiturilor înalte şi prevenirii crizelor economice, alţii că ştiinţa studiază resursele limitate, pentru a produce bunuri şi a le repartiza pe grupe.Sunt cunoscute diverse definiţii utilizate pentru a accentua o latură sau alta a activităţii economice. În acest context economia ţine de producţia şi schimbul de bunuri dintre oameni, ştiinţa ce valorifică tendinţele în dezvoltare a preţuirlor, producţieii, şomajului-dinamica vieţii economice ş.a.Totalizând aceste definiţii putem face concluzie că economia este o ştiinţă socială care studiază procesele, fenomenele economice în strânsă legătură cu factorii ce le determină; cercetează acţiunile indivizilor şi legăturile care apar între ei în procesul de predicţie schimb şi consum a bunurilor materiale; ne indică metodele de utilizare a resurselor nelimitate cât şi motivele care îi antrenează pe agenţi în activitatea economică.2. Metodele de cercetare ale teoriei economice.Cunoaşterea economică ştiintifică se realizează prin metodologie. In ansamblul metodelor şi procedeelor folosite în ştiinţa economică se includ: Abstracţia ştiintifica este o metoda de cercetare a vieţii economice prin care se urmareşte să se elimine ceea ce este neesenţial, irelevant şi întamplator şi să se desprindă ceea ce este esential, general şi relevant pentru caracterizarea fenomenului sau procesului respectiv, sub forma de concepte, principii, teorii şi legi economice. Metoda inductivă(inducţia) constă în desprinderea concluziilor, principiilor, regulilor etc., din analiza cazurilor concrete, particulare, evoluţia cercetării deplasându-se de la cunoaşterea particularului concret spre evidenţierea conceptelor, tezelor şi teoriilor cu caracter de generalitate. Metoda deductiva(deducţia) este un tip de raţionament, potrivit căruia se realizează demersul de la general la particular, în sensul că se aplică teoriile descoperite deja la analiza faptelor, exprimate concret în timp şi spaţiu, sub forma fenomenelor şi proceselor reale. In cazul raţionamentului deductiv, pornindu-se de la analiza şi înterpretarea anumitor principii, teorii, legi etc. se ajunge chiar la formularea altora. Intrucât un om normal, când merge, se foloseşte de ambele picioare, tot aşa cercetarea economică ştiintifica presupune folosirea concomitent a inductiei şi deductiei, ele completându-se reciproc. Metoda analizei economice(analizei) presupune divizarea, descompunerea mentală sau fizică a obiectului cercetat în parţile sale constitutive, examinarea separata a fecareia şi dezvaluirea trăsăturilor esenţiale ce îl caracterizeaza. Prin analiză se „distruge” integritatea fenomenului cercetat în plan mental şi se obţin concluzii parţiale cu privire la fiecare componentă a întregului analizat. Metoda sintezei economice(sintezei) presupune elaborarea unor concluzii cu caracter general printr-un proces de asamblare, reconstituire sau reconstrucţie logică a părţilor constitutive ale întregului. În timp ce analiza începe procesul cunoaşterii şi îl duce până la un punct, sinteza continuă acest proces, desăvârşindu-l din punctul de vedere al funcţionalităţii întregului. În acest fel, analiza pregateşte declanşarea sintezei, iar sinteza mută analiza în faza sa finală. Analiza pozitiva- consta in constatarea situatiei reale, inependent de estimarea evenimentului economic, fenomenului economic. Analiza normativa- consta in estimarea fenomenului economic.Modelarea economico-matematica – consta in studierea fenomenelor economice, proceselor ecconomice, subiectelor economice prin prezentarea grafica, tabelara sau analitica a lor. Analiza statica – consta in analiza fenomenului economic intr-un mom dat de timpAnaliza dinamica- repr analiza fenomenului economic intr-o perioada anum de timp. 2. Cererea repr cantitatea de bunuri materiale sau servicii pe care agentii economici, producatorii si consumatorii o solicita in functie de nivelul preturilor existente pe piata la mom dat. Curba cererei- curba care arata cantitatea de bunuri sau serv pe care cumparatorii sunt gata sa le procure in dep de nivelul pretului la mom dat. Curba cererii - reprezentările grafice ale cererii.Funcţia cererii- functia care determina nivelul cererii in dependenta de diferiti factori.

Page 2: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Funcţia cererii are următoarea expresie: QxD =f(Px) ceea ce înseamnă că în condiţiile in care ceilalţi factori sunt constanţi, cantitatea cerută din bunul x depinde de preţul bunului x. Qx

D = f (Px, I, Z, W, Psub, Pcom, N,B) = f (Px); Factori: [venit, preferinte, asteptari, pret bun subst, pret bun compl, nr consumatori, alti factori – chelt pt reclama, atitudine fata de risc]a. Bunuri normale: Bunuri pentru care cererea creşte atunci când veniturile consumatorilor cresc. Bunuri inferioare: Bunuri pentru care cererea scade atunci când veniturile consumatorilor cresc.c. asteptari inflationiste – cererea creste; d. Bunuri substituibile: O pereche de bunuri pentru care creşterea preţului unuia conduce la creşterea cererii pentru celălalt. e. Bunuri complementare: O pereche de bunuri pentru care creşterea preţului unuia conduce la scăderea cererii pentru celălalt.Un punct oarecare de pe o curba a cererii poate fi interpretat în doua moduri:1.cantitatea maxima dintr-un anumit bun care va fi cumpărată la preţul respectiv.2.preţul max pe care consumatorii pot şi sunt dispuşi să-1 plătească pt a cumpăra cantit respectivă de produseEcuatia cererii: Qc = a - bP; Semnul minus din faţa lui b exprimă matematic legea cererii, reflectând relaţia invers proporţionala dintre cantitatea cerută şi preţul unui bun.Legea cererii - Dependenta inversa dintre pret si cerere, astfelpanta curbei cererii este negativa.Modificarea volumului cererii (schimbarea cantitativa a cererii): Schimbarea cantităţii dintr-un bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi pot să o cumpere ca rezultat al modificării preţului bunului respectiv, celelalte condiţii rămânând neschimbate (o deplasare dintr-un punct în altul de-a lungul curbei cererii).Modificarea cererii: O schimbare a cantităţii dintr-un bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi pot să îl cumpere, ca rezultat al modificării altor condiţii ale pieţei decât preţul acelui bun; o deplasare a curbei cererii (asteptari inflationiste-dreapta, deficitare-stinga, bun substit↑-dreapta, bun compl↑-stinga ).Cererea individuala – reprez cantit ceruta de catre o persoana la nivelul dat al pretului.Cererea globala- reprez totalit cererilor individuale la fiecare nivel al preturilor. Da+Db

3. Oferta- cantitatea de bunuri sau servicii pe care vinzatorii intentioneaza sa o vinda la un anumit pret la un mom dat de timp. Curba ofertei: curba care ce cantitate de bunuri vinzatorii sunt gata sa ofere in dep de nivelul pretului la mom dat. Funcţia ofertei- repr functia care determina oferta in dependenta de influenta asupra ei a diferitor factori.Funcţia care descrie cantitatea pe care ofertanţii sunt dispuşi şi capabili sâ o vândă pe piaţă se poate exprima Qx

S = f (Px); QxS = f (Px, T, Pr, Subv, K, N, B) Factori: [taxe, pretul resurselor - factorilor de productie,

subventii, caracterul tehnologiilor utilizate, nr ofertantilor, alti factori – raritatea, previziunile producatorilor referitor la pret ] Un punct oarecare de pe o curba a ofertei poare fi interpretat în doua moduri:1. cantitatea minima dintr-un anumit bun care va fi oferită la preţul respectiv.2. preţul minim necesar pentru a-i determina pe producători să ofere spre vânzare o anumita marfa. Dependenta directa dintre pert si cantiatatea bunului oferit se num legea ofertei.Ecuatia ofertei: QS = a + bP; a = intersecţia curbei ofertei(cererii) cu ordonata; b = panta curbei Semnul plus din faţa lui b exprima matematic legea ofertei, reflectând relaţia de directă proporţionalitate dintre cantitatea oferită şi preţul unui bun.Modificarea volumului oferitei: O schimbare în cantitatea unui bun pe care producătorii sunt dispuşi şi pot să o vândă, rezultată din modificarea preţului acelui bun, celelalte condiţii rămânând neschimbate; o deplasare de-a lungul curbei ofertei reflecta. Modificarea ofertei: O schimbare în cantitatea unui bun pe care producătorii sunt dispuşi şi pot să o vândă, rezultată din modificarea unui factor de influenţă a ofertei, altul decât preţul bunului; o deplasare a curbei ofertei. (T↑-stinga, Subv↑-dreapta)Produsele substituibile în producţie sunt acelea care pot fi produse cu aceleaşi resurse.(pe o suprafaţă de pământ se pot cultiva grâu sau porumb). Dacă preţul unuia dintre produsele substit creşte, cantitatea oferita din celălalt produs scade, deoarece o parte a producătorilor îşi vor reorienta producţia spre produsul cu preţ superior. Produsele complementare în producţie sunt acelea care rezulta în urma unui proces tehnologic comun. De exemplu, nichelul şi cuprul sunt complementare în producţie pentru că se extrag din acelaşi zăcământ. Daca preţul unuia dintre produse creşte, cantitatea oferită din produsul complementar creşte si ea automat. Oferta individuala – rep cantit de bunuri oferite de catre un anumit vinzator la pretul dat Oferta globala – repr totalit ofertelor individualela fiecare nivel al preturlor. Sa+Sb

P

Q 5 7 12

P

Q

Page 3: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

4. Pretul de echilibru este pretul care echilibreaza cererea si oferta in rezultatul functionariifortelor concurentiale. Pretul plafon - pretul maxim stabilit de catre stat care este m mic decit pretul de echil (paine-seceta). Pret podea - pretul minim stabilit de stat care e m mare decit pretul de echil

1. Aceeasi cantitate cu diferite preturi; 2. Mai multe cantitati de echilibru la acelasi pret(Angro); 3. PDmax < PSmin (nu avem banisa cumparam); 4. Qmax ceruta<Qmin oferita (cererea f mica, nu face de inceput afacerea); 5. Pret plafon- deficit; Pret podea-supraproductie (echilibrul pietei).O piaţă este în echilibru atunci când cantitatea oferită şi cantitatea cerută sunt egale. In realitate, pe piaţa preţul este fie m mare, fie m mic decât preţul de echilibru. Dacă P < Pe, atunci cererea este mai mare decât oferta, deci va apare o cerere în exces. Pe piaţă, va fi penurie şi, probabil, va apare piaţa „neagră”. Unii producători îşi vor diminua stocurile din produsul respectiv, iar alţii vor creşte preţul sau cantitatea produsă. Dacă P > Pe, atunci oferta va fi m mare decât cererea şi va apare un surplus din produsul respectiv. Unii producători vor accepta creşterea stocurilor, alţii vor reduce preţul sau cantit produsă. În consecinţă, în realitate, preţul tinde permanent către preţul de echilibru, oscilând în jurul acestuia. Modificarea cererii, respectiv a ofertei, determină modificarea punctului de echilibru pe o piaţă. Creşterea cererii (în poziţia C2) şi menţinerea constantă

a ofertei (O0) determină creşt preţului şi a cantităţii de echilibru Scăderea cererii (C1) şi menţinerea constantă a ofertei

determină scăderea preţului şi a cantităţii de echilibru; Creşterea ofertei (O2) şi menţinerea constantă a cererii (C0)

determină scăderea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru; Scăderea ofertei şi menţinerea constantă a cereri determină creşterea preţului şi scăderea cantităţii de echilibru; Când cererea şi oferta cresc(scad) simultan, cantitatea de echilibru cu siguranţă creşte(scade), iar preţul de echilibru poate să crească, să scadă sau să rămână nemodificat;

Când cererea creşte şi oferta scade, Pe echil cu siguranţă creşte, iar cantitatea de echilibru poate să crească, să scadă sau să rămână constantă; Când cererea scade şi oferta creşte, preţul de echilibru cu siguranţă scade, iar cantitatea de echilibru poate să crească, să scadă sau să rămână constantă.Leon Waleras- in perioada scurta de timp legea generala a cererii si ofertei determina modificarea pretului de piata care tinde catre un nivel de echilibru si anume echilibrul static, ca urmare al excesului de cerere sau de oferta.Marshal – pe o per lunga de timp pretul tinde permanent catre nivelul la care cantitatea ceruta este egala cu cantit oferita. La acest nivel piata se afla in echilibru dinamic.Cu cit Pcererii e m mare ca Pofertei cu atit este m mare stimulul ca vinzatorul sa mareasca cantitatea oferita.Echilibrul stabil se atinge cind devierea de la pretul de echilibru treptat se micsoreaza. 1.Echil stabil absolut are loc in cazut cind se stabileste pret unic de echilibru. 2.Echil stabil relativ - se stab o deviere neinsemnata de la P de echil. 3.Echil local – echil se obtine in anum limite ale oscilatiei preturilor. 4.Echil global – se stabileste in cazul diferitor devieri a pretului de la pretul de echilibru.(P1 Pe P2 / t (timp))

P D S

S D Q

P2 S

Pe DP1 Q1 Qe Q2

P2 S

Pe DP1 Q1 Qe Q2

P S

D Q

P D S

Q Q

P supraprodP2 SPeP1 D deficit

P D S

S D Q

C0C1

O0

10 20 30 40 50 Q

P

500

400300200100

O1 O2

C2

Page 4: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Acest model reflecta formarea echilibrului in ramura cu ciclu de productie fixat, ex agricultura. Cind producatorul luind decizia referitor la volumul de productie in baza nivelului preturilor din anul precedent, nu o mai poate modifica

6. ELASTICITATEA in general reprezinta raportul intre diferenta relativa a variabilei dependente si diferenta relativa a variabilei independente. Elasticit CERERII exprima sensibilitatea cererii la modificarea pretului sau altei conditii a cererii. Coef elasticit cererii (E) arata gradul, fractiunea sau procentul modificarii cererii in functie de schimbarea pretului sau a altei conditii a cererii. Elasticit poate fi evaluata in 2 moduri: elasticitate punctului E=∆Q/∆P * P1/Q1si elasticitatea acului E=∆Q/∆P * (P1+P2)/(Q1+Q2). Elasticitatea ofertei in raport cu pretul arata modificarea relativa a cererii sub influenta modificarii pretului cu un procent. ED

P= - ∆Q/∆P * P/Q; Cind │EDP│>1, cererea este elastica; Cind │ED

P│=1, cerere cu elasticitate unitara; Cind 0<│ED

P│<1, cererea este inelastica; Cind │EDP│= +∞, cerere perfect elastica; Cind │ED

P│=0, cerere perfect inelastica.

Preţ

P1

P0

Preţ

P1

P0

Preţ

P1

P0

Preţ

P1

P0

Q1 Q0 Cantitate Q1 Q0 Cantitate Cerere elastică Cerere perfect elastică

Preţ

P1

P0

Q Cantitate Q1Q0 Cantitate Q1Q0 Cantitate

Cerere perfect inelastică Cerere inelastică Cerere cu elasticitate unitară

Page 5: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Elasticitatea cererii in raport cu venitul exprima sensibilitatea cererii unui consumator pentru bunul X cind venitul sau se modifica, celelalte imprejurari ramin neschimbate. ED

I=∆Q/∆I * I/Q; <0 bun inferior; >1 bun de lux; 0< ED

I<1 de prima necesitate;Elasticitatea cererii in functie de pret si venit este determinata de numerosi factori: 1. Gradul de substituibilitate a bunurilor – cu cit mai multi inlocuitori, cu atit cererea mai elastica in raport cu pretul, bun nesubstituibil- cerere inelastica. 2. Natura bunurilor- bunurile de prima necesitate sunt inelastice in raport cu pretul. Bunurile superioare sunt elastice. 3.Locul pe care il ocupa in consum. Bunurile care se consuma in mod curent au o cerere inelastica in raport cu pretul, iar bunurile care se consuma periodic au o cerere elastica. 4.Ponderea pe care chelt pt achizitionarea lor o detine in totalul bugetului cumparatorului. Bunurile cu o pond mare in buget au o cerere elastica, iar cele cu o pond redusa au o cerere inelastica in raport cu pretul. 5. Intervalul de timp care sa scurs de la modificarea pretului pe termen scurt Dupa ce preturile sau modificat, cererea este de regula inelastica, in interval mai mare va fi elastica.Elasticitatea cererii in functie de preturile altor bunuri(elasticit incrucisata) ED

x,y=∆Qx/∆Py * Py/ Qx>0 bunuri substituibile; <0 bunuri complementare. Elasticitatea OFERTEI arata sensibilitatea modificarii ofertei in raport cu pretul sau alt factor care il determina. ES

p= ∆Q/ ∆P * P/Q; =0 perfect inelastica-oferta ramine aceeasi; <1 inelastica- modoficarea pretului determina o modificare mai mica a cantitatii oferite; =1 elasticitate unitara-modificarea procentuala a pretului determina o modificare procentuala egala a cantitatii oferite; >1 oferta elastica – modificarea cantitatii oferite este mai mare ca modif pretului. = ∞ -la o modif oricit de mica a pretului, nu se mai ofera bunul respectiv. Aplic

area

elsticitatii in alaliza microeconomica: statul majoreaza taxele, Caz I – cerere inelastica, oferta elastica; Consumatorul plateste mai mult; Tc = Qe2 * (Pe2 - Pe1); Tp = Q2 * (P1-P)Caz II - cerere –elast, oferta- inelastica. Consumatorul plateste mai putin;

Q Cantitate Q0 Q1 Cantitate Q0 Q1 Cantitate

Preţ

p

Q0 Q1 Cantitate Q0 Q1 Cantitate

Preţ

p1

p0

Preţ

p1

p0

Preţ

p1

p0

Preţ

p1

p0

Page 6: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

7. Axiome: Veniturile fiecarui consumator sunt limitate. Preturile nu depind de cantitatea de bunuri procurate de unii indivizi. Toti consumatorii cunosc utilitatea marginala a tuturor bunurilor. Consumatorii tind sa maximizeze utilitatea totala. Preferinte: Preferintele se materializeaza diferit nu numai in raport cu individul, ci si in raport cu categoria de bunuri. Preferintele pt bunuri substituibile (bunuri care pot fi inlocuite in consum fara ca acest fapt sa afecteze nivelul utilitatii totale). Preferinta depinde de utilitatea bunului dat, adica daca dorim sa evaluam preferinta individului, noi utilizam utilitatea in evaluarea data. Bunuri complementare – ce se completeaza in consum pt a atinge nivelul de satisfactie scontata. Daca consumatorului ii este indiferent cit consuma dintr-un bun X, insa este interesat in dobindirea unei cantitati precise din bunul Y, atunci aceste 2 bunuri se numesc neutre (nu influenteaza unul asupra altuia). Utilitatea se refera la folosul pe care ni-l aduc diferite bunuri. Utilitatea unui bun difera de la un individ la altul. Utilitatea cardinala- fiecarei unitati din bunul consumat I se acorda un nr cardinal ca masura a utilitatii. 1 are cea mai mare utilitate.Utilitatea ordinala- care nu poate fi masurata cu precizie. I II III dupa preferinta.

Preţ

O Qe1

Cantitate

S2

D

E

Pe1

S1

Acciza (T)

Qe2

Pe2

P

Impozitul suportat de consumator

Preţ

A

O Qe1 Cantitate

S2

Cererea

E

Pe1

Cantitatea de echilibru

S1

Acciza (T)

Qe2

Pe2

P

Impozitul suportat de consumator

Page 7: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Utilitatea totala, utilitate care proportioneaza toata cantitatea consumata a bunului, si utilitatea marginala: cresterea utilitatii totale produsa de consumul ultimei unitati consumate din acel bun. S-a observat si ca la cresterea consumului unui bun satisfactia produsa de fiecare noua unitate este mai mica decat cea produsa de anterioara unitate, prin care au dedus ca utilitatea marginala este descrescatoare (legea utilit marg descrescinde). Satisfacerea nevoii indică atingerea, prin consum, a „pragului de saturaţie”, adică acel nivel al consumului la care utilitatea totală este maximă şi, în mod corespunzător, utilitatea marginală este zero. Curba de indiferenta arata toate combinatiile cu aceeasi utilitate totala. Curbele de indiferenţă a unui consumator nu se pot intersecta. Curbele de indif mai îndepărtate de origine au un nivel de utilitate mai ridicat. Harta curbelor de indiferenta consta dintrun sir de curbe de indif cu diferite utilitati totale. Curbele de indiferenţă reprezentate printr-o dreaptă descriu bunurile perfect substituibile. Curbele de indiferenţă în unghiuri drepte descriu bunurile perfect complementare. Creşterea exclusivă a unui bun nu conduce la creşterea satisfacţiei consumatorului

Preferinţele pt bunuri neutre - dacă consumatorului îi este indiferent cât consumă din bunul X(Y), dar este interesat în dobândirea unei cantităţi precise din bunul Y(X) – linii orizontale paralele cu Ox(y)

Rata marginala de substitutie este raportul invers a utilitatilor marginale ale 2 bunuri. MRSx,y= - ∆y/∆xMRSx,y=MUx/MUy; MUy=∆Tu/∆y; MUx=∆Tu/∆x=∆Tu/∆Qx;În ceea ce priveşte bunurile perfect substituibile putem spune că indiferent de pachetul ales, aceeaşi cantitate de bun 1 este necesară pentru a putea compensa pierderea unei unităţi de bun 2 pentru ca agentul economic să simtă aceeaşi satisfacţie la trecerea la un nou pachetPt bunurile perfect complementare putem spune că adăugarea oricărei cantităţi dintr-un singur bun nu măreşte utilitatea consumatoruluiPe masura deplasarii pe curba de indiferenta, RMS se micsoreaza, consumatorii vor trebui sa renunte la cantit tot mai mici din Ypt a obtine cresteri cu o unitate ale consumului de marfa X

8. Linia bugetara (restrictiile, constringerile) arata care este ansamblul combinatiilor bunurilor pe care un consummator poate sa-si permita sa le consume in limita venitului de care dispune si in raport cu preferintele.

y = I/Py – Px/Py * x - functia liniara intersectia cu Oy = I/Py; intersectia cu Ox = I/Px;; unghiul = -Px/Py;“-” inclinatie negative(daca x e schimbat cu y – unghiul devine = -Py/Px)Toate combinaţiile de mărfuri situate deasupra liniei bugetului depăşesc veniturile consumatorului.

In conditiile cresterii(scaderii) venitului disponibil, noua linie a bugetului se va deplasa spre dreapta(stinga) paralel cu prima. Creşterea(scaderea) preţului bunului X - Panta noii linii a bugetului va fi mai mare (mai mica) decât cea a liniei iniţiale a bugetului (=deplasare a liniei bugetului la stânga(dreapta))!!!!!!! Ce vor consumatorii?-Preferinte = Harta curbelor de indiferenta; Ce pot consumatorii? – Constringeri = linia bugetului; Ce fac cons.? – aleg combinatia optima = punctul de echilibru al cons.Pentru maximizarea utilităţii totale, consumatorii vor alege, la un moment dat, acea combinaţie optimă care le va satisface simultan dorinţele (preferinţele) şi posibilităţile. Geometric, acest lucru se va produce acolo unde preferinţele – descrise prin harta curbelor de indiferenţă – vor "întâlni" posibilităţile, ilustrate de linia bugetului. Punctul în care această joncţiune se va produce este denumit, în literatura de specialitate punct de echilibru al consumatorului. Din punct de vedere analitic, condiţia de echilibru a consumatorului este ca

Page 8: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

raportul utilităţilor marginale ale celor două bunuri–care reflectă preferinţele consumatorilor – să fie egal cu raportul preţurilor celor două bunuri, ca expresie a constrângerilor cărora trebuie să le facă faţă consumatorul.

Pt respectarea regulii maximizării utilităţii se impune respectarea urmatoarei egalităţii:UMx/Px = UMy/Py (Umx/Umy = Px/Py)cu condiţia epuizării de către consumator a întregului venit disponibil.

9. Analiz comp cons in cazul modif venitului Daca I1>(<)I0, X1>(<)X0, Y1>(<)Y0. Perefrintele ramin aceleas, are loc deplasarea liniei bugetului la dreapta (stinga) paralel cu linia originală a bugetului şi, implicit, la atingerea unui alt punct de echilibru E1 (X1,Y1) , acolo unde această nouă linie a bugetului întâlneşte curba de indiferenţă având cel mai înalt nivel de satisfacţie posibil.(cu cit mai departe de origine, cu atit utilit m mare. )

Curba venit – consum (numită şi curba lui Engel) este acea curbă care reuneşte punctele de echilibru de tipul E0,E1 şi E2. Această curbă arată cum îşi modifică alegerile de consum un individ, în raport cu schimbările survenite în nivelul venitului său.

Dacă creşterea cererii dintr-un bun este mai mare decât creşterea venitului avem bunuri de lux. Dacă creşterea cererii dintr-un bun este mai mică decât cea a venitului avem bunuri de primă necesitate. Curbele lui Engel:

10. Pentru a evidentia reactivitatea consumatorului la modificarea preţului unuia dintre bunuri se utilizează aşa-numita curbă preţ–consum care stă la baza deducerii curbei cererii. Curba preţ–consum se obţine prin reunirea punctelor de echilibru de tipul E0, E1, E2. Ea arată cum reacţionează consumatorul modificându-şi alegerile de consum ca urmare a modificării preţului unuia dintre bunuri.Efectul venitului si efectul substitutiei poate fi gasit utilizind metoda lui Hicks sau met lui Slutsky. Hicks - Se consideră că venituri băneşti diferite reprezintă acelaşi venit real dacă respectivele venituri asigură aceeaşi satisfacţie consumatorului Metoda lui Hicks este bazată pe neglijarea sporului de venit real antrenată de reducerea preţului unui bun.1. desenam B1 si curba de indiferenta U1, avem un punct de echilibru E1;2. pretul bunului X s-a micsorat, ca urmare avem B2, U2, E2;3.trebuie sa pastram utilitatea- ea nu se modifica, astfel construim o linie bugetara paralela cu B2 si tangenta la U1, obtinem E. E1 si E se afla pe aceeasi curba de indiferenta – avem efectul de substitutie, E si E 2 se afla pe linii bugetare paralele, avem efectul venitului.

11. Producţia presupune transformarea resurselor (capital, echipamente, munca, pământ, informaţii) în produse sau servicii. In procesul de producţie managerii sunt preocupaţi de eficienţa utilizării resurselor. Pe baza obiectivelor legate de eficienţă (minimiz costurilor, maximiz productiei), se stabilesc regulile de bază referitoare la modul în care organizaţiile trebuie sa utilizeze resursele. Factorii de productie reprezinta totalitatea elementelor care participa, intr-un fel sau altul, la producerea de bunurii si servicii.Clasif: factori

Page 9: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

traditionali: factori originali sau primari. ( munca si pamantul) ; factor derivat respectiv capitalul rezultat din combinarea si interactiunea celor dintai ; neofactori – tehnologia, informatia, managementul. Factorul de producţie natură cuprinde solul, subsolul, apa, resursele minerale. Principala caracteristică a acestui factor de producţie este raritatea, ceea ce imprimă un caracter relativ limitativ şi celorlalţi factori şi impune găsirea permanentă de noi soluţii pentru o utilizare cât mai eficientă. Prin muncă, se înţelege „o acţiune conştientă, deci specific umană, îndreptată în direcţia satisfacerii trebuinţelor, în cadrul căreia sunt folosite aptitudinile, experienţa şi cunoştinţele omului". Munca a fost din totdeauna şi a rămas factorul de producţie activ şi determinant, ce antrenează şi ceilalţi factori de producţie în vederea obţinerii de bunuri materiale şi servicii necesare satisfacerii trebuinţelor lor imediate şi de perspectivă. Prin munca fizică şi intelectuală pe care o depune în toate sferele activităţii economice, omul devine creatorul tuturor bunurilor materiale şi serviciilor. Factorul de producţie capital Capital fix – se utilizează pe un timp îndelungat şi se uzează. Capital circulant – se utilizează într-un singur ciclu de producţie. Capitalul nu este altceva decât munca economisită şi investită. Daca această bogăţie ar fi consumată în întregime pe măsura creări ei, capitalul nu s-ar mai forma niciodată. Dar această economisire nu reprezintă decât o condiţie a formării capitalului. Prin ea însăşi, nu produce efectele dorite dacă nu este concentrată şi plasată acolo unde este nevoie de ea. Rolul primordial al resurselor informaţionale îl constituie rolul intermediar pe care îl poate juca între forţa de muncă şi ceilalţi factori de producţie. Informaţia este un factor de producţie care influenţează astfel pozitiv folosirea tuturor celorlalţi factori, impunându-se mai ales pe măsura creşterii complexităţii activităţii economice. Funcţia de producţie reprezintă un tabel, o funcţie sau un grafic, exprimând nivelul maxim de producţie care poate fi obţinut cu o anumita combinaţie de resurse, în condiţiile unui anumit proces tehnologic. In producţie, se pot utiliza diferite resurse. De aceea, generalizând, putem spune că nivelul producţiei este în funcţie de cantităţile de resurse utilizate, adică: Q=f(x1,x2,...xn). Pe termen scurt, modificările cantităţii de produse pot fi obţinute exclusiv prin schimbări în utilizarea resurselor variabile. (timpul de lucru, cantitatea de materii prime). Considerând capitalul ca fiind factor constant, funcţia de producţie pe termen scurt devine: Q= f(L). Termenul lung reprezintă intervalul de timp în care toate resursele ce se utilizează in procesul de producţie sunt variabile. Prin urmare, pe termen lung toate resursele pot fi modificate din punct de vedere cantitativ si calitativ, astfel încât procesul de producţie să fie eficient.12. Produsul total (TPL)– cantitatea de bunuri produsă într-o perioadă de timp. Produsul marginal (MPL) – cantitatea suplimentară de bunuri produsă de o unitate suplimentară a factorului muncii (MPL=ΔTPL/ΔL)Produsul mediu (APL) – cantitatea de bunuri ce revine unei unităţi din factorul muncii (APL=TPL/L)Legea productivitatii marginale descrescinde exprima relatiile de cauzalitate dintre factorul variabil utilizat si productia realizata. Protrivit acestei legi, atunci cind se utilizeaza un factor fix, iar cantitatea factorului variabil creste, productivitatea creste pana la un anumit nivel al factorului variabil, dupa ce productivitatea totala incepe sa se reduca. Produsul mediu este maximal cînd se egalează cu produsul marginal.13. Izocuanta este analogica curbei de indiferenta din teoria comportamentului consumatorului. Izoc reprez curba de indif a producatorului. Este o curba care arata toate combinatiile posibile dintre diferiti factori de productie si care permit sa obtinem aceeasi cantitate de productie. Un set de izocuante formeaza harta.

Capital + munca = unitati de productie; Multitudinea variantelor de consum a factorilor de productie determina existenta multitudinii izocuantelor care formeaza harta izocuantelor. Izocuantele plasate la dreapta semnifica o cantitate m mare a factor. de productie utilizati si prin urmare un volum m mare de productie. Izocuantele nu se intersecteaza. Panta iz-lor e negativa. Panta izocuantelor reflecta raportul de schimb al factor. de productie, acest raport se numeste rata marginala de substitutie tehnologica.

Deci. în scopul menţinerii producţiei constante, cele doua tipuri de resurse se pot substitui reciproc.Rata marginală de substituire tehnică reprezintă raportul în care o resursa (capitalul) este substituita cu o alta (munca) de-a lungul isocuantei. RMST = -∆K/∆L; (modificarea capitalului / cantitatii de munca). La deplasarea isocuantei, pe măsura utilizării unui număr mai mic de unităţi de capital, cantitatea de capital la care se poate renunţa in favoarea muncii scade. Sau invers, cantitatea de munca ce trebuie adăugată pentru a renunţa la o unitate de capital creşte. Rata marginală de substituire tehnică reprezintă de fapt panta isocuantei. Aşa se explică de ce isocuanta tinde asimptotic spre cele două axe.

Page 10: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Rata marginala de substituire tehnică este egala cu raportul dintre produsul marginal al muncii şi produsul marginal al capitalului. Generalizând, putem spune că. la o mică variaţie a muncii şi capitalului, modificarea cantităţii de producţie rezultă din modificarea cantităţii (de munca, de capital )celor două resurse înmulţită cu produsul lor marginal (al muncii al capitalului): ∆Q = PML ∆L + PMK ∆K. Deoarece dea lungul izocuantei productia este constanta PML ∆L + PMK ∆K = 0; -∆K/∆L = PML / PMK

14. Costul de productie- totalitatea cheltuielilor in expresie monetara, pe care producatorul le efectueaza pt fabricarea si vinzarea bunurilor economice. Este expresia baneasca a factorilor de productie necesari pt producerea si comercializarea acestor bunuri si servicii. Costul de productie este egal cu cu cheltuielile de productie. Din punct de vedere al modului de calcul, costurile se impart in cost contabil si economic.Costul contabil- cheltuielile pe care le face intreprinderea pt achizitioanarea factor. de productie de la alti agenti economici, adica costurile explicite, precum si amortizarea, care face parte din costurile implicite.Costul economic- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii (costurile implicite), dar care nu sint reflectate in evidenta contabila, cum ar fi pamintul si cladirile care apartin intreprinderii date, consumul de munca al proprietarului, dobinzile ce se cuvin p/u folosirea capitalului propriu.Linia izocost este cantitatea maximala de factori de productie ce poate fi cumparata in limita anumitor cheltuieli. Notam prin “w” pretul factorilor de productie munca si prin “r” pretul capitalului(Rdob). Notam prin “C” bugetul de care dispune un producator. C=wL+rk; k=C/r – w/r * L;

1. restrictia producatorului2. echilibrul consumatorului

MRTS = -w/r; MPL/MPK = w/r

Minimizarea cheltuielilor reprez conditia in corespundere cu care chelt se minimizeaza in cazul cind fiecare ultimul leu cheltuit pt fiecare factor de productie, permite de a primi produse marginale egale.In aceasta situaţie de echilibru care conduce la minimizarea costului, isocuanta asociata nivelului dorit al producţiei este tangenta la curba isocost. MPL/w = MPK/r = MPFn/MPFn = 1;

Cai de reducere a costurilor de productie: Reducerea consumurilor materiale; Creşterea productivităţii muncii; Reducerea cheltuielilor administrative; Reducerea cheltuielilor de desfacere; Reducerea stocurilor; Economii la cheltuielile de dezvoltare; Reducerea cheltuielilor publicitareSe poate întâlni însă şi situaţia inversă. în care managerii unei organizaţii dispun de o sumă limitată de bani şi îşi propun să o utilizeze astfel încât să maximizeze producţia. Acest obiectiv se poate îndeplini cu o singura combinaţie de resurse denumită combinaţia optimă de produse, care trebuie determinată. Maximizarea profitului inseamna ca produsul marginal al tuturor factorilor de productie in expresie valorica sunt egale cu preturile factorilor. MPFi = PFi; Examinam cazul cind se modifoca C iar ceilalti factori ramin constanti. Punctele de intersectie a izocuantelor cu izocosturile ne arata extinderea la scara a productiei. Extinedere la scara: Efect pozitiv la scara (ramdamentul creste- cu mai putin capital obtinem cresterea volum de productie)(distanta dintre izocosturi scade, la departarea de origine – are loc cresterea economiei la scara). Efect constant (rand nu se schimba, cu cit se modifica factorii de productie- cu atit se modif productia, distante egale). Efect negativ (rand scade, distanta creste, are loc diminuarea economiei la scara)15. Costurile de productie pe termen scurt Pe perioada scurta de timp, un agent economic isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii tehnice de inzestrare cu mijloace de munca (masini, utilaje, instalatii si echipamente, constructii etc.), iar productia poate creste sau descreste pe seama celorlalti factori de productie, variabili, ca de exemplu: materii prime si materiale, semifabricate, forta de munca etc. In cadrul acestui orizont scurt de timp modificarea costurilor este influentata, mai ales, de schimbarile produse in elementele capitalului circulant si a cantitatii si eficientei muncii depuse. In cadrul unei perioade scurte de timp, costurile de productie se pot grupa dupa continut si modul lor de calcul in trei categorii: Costul global (total) (CT)Cuprinde ansamblul cheltuielilor necesare pentru realizarea unui volum de productie (Q) in anumite conditii concrete, el cuprinde deci cheltuieli cu aprovizionarea, fabricatia si desfacerea marfurilor. In functie de modul cum se modifica diferitele elemente de cheltuieli in raport cu evolutia volumului productiei, costul total este format din: Costurile fixe (CF) , sint formate din acele consumuri de factori de productie, care ramin nemodificate indiferent de variatia volumului de productie, ca de exemplu: amortizarea capitalului fix, chiriile, asigurarile, salariile personalului de conducere, cheltuieli de intretinere (legate de incalzire, aerisirea

K C/r

-w/r C/w L

K

K*

L* L

Page 11: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

si iluminarea halelor de productie s.a.), dobinzi etc. Intr-un orizont scurt de timp aceste costuri nu se modifica (oricare ar fi nivelul productiei) daca nu intervin alte modificari: de legislatie, in nivelul preturilor, in regimul de amotizare a capitalului fix etc. Costurile variabile (CV) , inglobeaza acele consumuri de factori de productie care sunt dependente de volumul productiei, si anume: materii prime, energie, apa industriala, semifabricate, salariile lucratorilor direct productivi etc. Costul total se obtine prin insumarea costurilor fixe cu cele variabile. Costul mediu sau costul unitar. Cuprinde cheltuielile de productie necesare pentru producerea unei unitati de produs si se calculeaza prin raportarea costului de productie la volumul productiei Costul mediu variabil insa pe masura ce volumul productiei creste, scade treptat, pina la un anumit nivel, apoi incepe sa creasca. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile este conditionata de actiunea legii randamentelor neproportionale. Costul mediu sau costul unitar se poate determina pe cele 3 feluri de costuri a) Costul fix mediu (CFM) , care rezulta raportind costul fix la volumul productiei. CFM=CF/Q El se diminueaza pe masura ce productia creste. b) Costul variabil mediu (CVM) , se determina raportind costul variabil la volumul productiei. CVM=CV/Q. c) Costul total mediu (CTM) , se calculeaza prin raportarea costului total la volumul productiei. CTM=CT/Q=(CF+CV)/QCostul marginal (Cm) reprezinta suplimentul de cost (spor de cost) necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de produs; el se determina raportind cresterea costului total la cresterea productiei:Cm=Cresterea costului total / Cresterea productiei=∆TC / ∆QDeoarece costul fix este independent de volumul productiei, este deci constant (∆CF=0) costul marginal este independent de acest cost. Deci, evolutia costului marginal este determinata de evolutia costului variabil. Pe termen scurt , costul marginal cunoaste in evolutia sa, o scurta perioada de reducere, dupa care creste intruna.16. Costuri de productie pe termen lung Daca intr-o perioada scurta de timp unele cheltuieli ramin fixe, independent de evolutia volumului productiei, intr-un orizont lung devin variabile toate costurile odata cu modificarea cantitatii de produse fabricate. Pentru a obtine o productie (si un profit) cit mai mare , o firma poate modifica cantitatile si tipurile oricarui factor de productie. In general, va actiona in directia modificarii (cresterii, modernizarii sau chiar reducerii) capitalului fix, iar ceilalti factori de productie vor varia si ei in functie de modificarea capitalului fix. De asemenea încearcă să-şi stabilească dimensiunea optimă a capacităţilor de producţie şi să-şi mărească profitul. Atingerea acestei dimensiuni optime se face în mai multe etape şi în fiecare dintre ele, pe măsură ce cresc costurile fixe trebuie să crească şi nivelul producţiei, astfel încât profitul să fie maxim. Prin urmare aceste creşteri cantitative de factori trebuiesc însoţite de sporirea randamentului factorilor de producţie. “Legea randamentelor de scară”, sau “legea veniturilor de creştere” este efectul modificării tuturor factorilor de producţie asupra volumului producţiei, generând un tip de legătură între creşterea volumului producţiei şi CTM.În cadrul relaţiei dintre randament şi costul mediu se pot observa urm situaţii (randamentul îl considerăm rezultatul obţinut pe unitate de cheltuială): randamentului crescând într-un ritm mai mare decât sporirea costului total îi corespund costuri medii descrescătoare; randamentului descrescând îi corespund costuri medii crescătoare; randamentului constant îi corespunde un cost mediu constant. Totodată menţionăm că mărimea costului mediu este diferită: de la un produs la altul în funcţie de consumul factorilor de producţie; de la un producător la altul în cazul aceluiaşi produs, ca urmare a înzestrării diferite cu factori de producţie; de la o perioadă la alta în cazul aceluiaşi producător ca urmare a modificărilor în dotarea tehnică.Pe termen lung, odată cu creşterea producţiei, ca urmare a scăderii CTM, venitul care excede costul de producţie sporeşte. Acest tip de venit care excede costul de producţie se numeşte “venit de creştere”, deoarece este obţinut prin sporirea producţiei pe seama creşterii capacităţii de producţie.În consecinţă, pe termen lung, spre deosebire de perioada scurtă, costul marginal nu mai este afectat de legea productivităţii (randamentelor) marginale descrescătoare, ci de legea randamentelor de scară, sau legea veniturilor de creştere. Veniturile de creştere sunt de fapt economii rezultate din obţinerea producţiei mai mari cu costuri mai mici, rezultând sporirea eficienţei economice.17. Profitul constituie diferenta ce apare in cazul in care incasarile totale sint mai mari deict costul total. Profitul, este , astfel un cistig obtinut de persoanele care organizeeaza si desfasoara o activitate economica, adica o activitate de producere si comercializare a bunurilor si serviciilor. Pr = V(venit sau incasati)- C (cost):Întreprinzătorul poate primi profit din două motive: dacă el este proprietarul unora dintre factorii de producţie utilizaţi de firmă, el obţine profit normal, în sensul că tot venitul obţinut peste costul contabil este al său şi e considerat suficient pentru continuarea activităţii; dacă vinde bunurile firmei la un preţ mai mare decât costul de producţie (format din cost explicit şi implicit) obţine profit economic. Deci profitul total sau profitul

Page 12: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

contabil, este profitul normal plus profitul supernormal sau economic. Profit legitim- cel obtinut in conditii normale, cu respectarea legisl in vigoareProfit nelegitim-obtinut in urma incalcarii legisl in vigoare(eschivarea de la plata impozitelor, contrabanda)Profit de monopol-obtinut de intreprinderile care detin o pozitie dominante de piata si pot influenta preturile in sensul cresterii lor, fapt care le asigura unele profituri mai mari. Profit brut-diferenta dintre incasari totale, mai exact cifra de afaceri, si costul total. Profitul net-acea parte a profitului brut ce ramine la dispozitia intreprinderii dupa achitarea impozitelor si a diferitelor taxe.……………………18. In functie de principalele instrumente folosite:pret, produs, calitate, forme de vinzare si servicii prestate dupa vinzare. Tipuri In functie de respectarea legislatiei si a normelor morale concurenta poate fi:Concurenta loiala(sau corecta)-se desfasoara intr-un cadru, egal, deschis, in conformitate cu legislatia in vigoare si in acord cu normele morale acceptate de societate.Concurenta neloiala(sau incorecta)-atunci se incalca legislatia in vigoare sau normele morle ale societatii.In functie de factorii cum ar fi: numarul si puterea economica a vinzatorilor si a cumparatorilor participanti la shimb; gradul de mobilitate al factorilor de productie si transparenta a pietei; nivelul general de dezvoltare a tarii; precum si functionalitate a pietei, exista 2 tipuri de concurenta: conc perfecta(pura); conc imperfetaPiata cu concurenta imperfecta care corespunde cel mai mult realitatilor economice , se prezinta sub urmatoarele forme: monopolistica, de oligopol, de oligopson, de monopol absolut, de monopson:Trasaturi conc perfecta: Atomicitatea pietei- existenta unui nr mare de vinzatori si cumparatori pe piata astfel incit nici unul din ei in mod individual, nu dispune de puterea de a exercita o oarecare influenta asupra pretului. Omogenitatea bunurilor-intreprinderea livreaza produse pe care cumparatorii le considera relativ identice si substituibile. In acest caz, cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt vinzator.Libera intrare pe piata- piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de restrictii, fie acestea producatori sau cumparatori. Mobilitatea factorilor de productie- posibilitatea acestor de a se deplasa liber si in orice moment de pe piata unui produs pe piata altuia, iar producatorii pot gasi liber si nelimitat capital si forta de munca pentru a efectua aceasta trecere.Transparenta pietei-atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere, oferta si preturi. Numai in asemenea caz cumparatorul poate obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret.Ea asigura in permanenta o reducere a preturilor si o sporire a calitatii produselor. Anume din aceste considerente pietele cu concurenta perfecta sunt pretutindeni in lume aparate de catre stat. Insa in ciuda acestui fapt in realitate domina concurenta imperfecta, cea perfecta fiind doar un model teoretic.Firma competitivă -este acea firmă care activează în condiţiile concurenţei perfecte şi este „acceptatoare" primitoare) de preţ, în sensul că preţul pieţei este ceva dat din afară pentru toţi vânzătorii. Cererea pentru producţia unei firme este perfect elastică, fiecare producător vinde producţia (indiferent de volumul producţiei) la unul şi acelaşi preţ al pieţei. Din aceste considerente, graficul cererii pentru producţia firmei reprezintă o linie orizontală (figurai 4.1).

Figura 14.1. Configuraţia pieţei în concurenţa perfectă

Graficele venitului mediu şi marginal coincid cu curba cererii pentru producţia firmei. Venitul mediu (AR), venitul marginal (MR) al firmei competitive în condiţiile concurenţei perfecte, la orice nivel al producţiei, sunt egale cu preţul pieţei, AR=MR=Pe.Obiectivul firmei competitive în condiţiile concurenţa perfecte pe termen scurt este maximizarea profitului. Pentru atingerea obiectivului, firma trebuie să determine volumul producţie optim.

20.Echilibrul firmei competitive pe termen scurt

Page 13: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

.Pe termen scurt echilibrul firmei competitive, volumu ; optim de producţie şi maximizarea profitului pot fi realizate in condiţia egalităţii costului marginal şi venitului marginal. Este vorba despre respectarea regulii universale: MC=MR „Firma obţine cele mai bune rezultate când realizează / vinde un volum de bunuri pentru care costul marginal „full' (care include şi profitul normal) este egal cu preţul pieţei".In condiţiile concurenţei perfecte venitul marginal din realizarea oricărei unităţi de bun este acelaşi, el rezultă din pretul pietii. Din aceste considerente egalitatea se reprezintă astfel: MC = MR = P —► =AR

Figura 14.2. Echilibrul firmei competitive pe termen scurt

In interpretarea grafică, echilibrul firmei competitive este reprezentat în punctul E, cu parametrii Qoptim, Pe.In dependenţă de nivelul costurilor medii individuale sunt diferite şi rezultatele financiare din activitatea economică a firmelor concurenţiale pe termen scurt. Unele firme vor obţine profit, dacă costurile lor medii vor fi inferioare preţului pieţei, astfel incit AC<Pe (fig.l4.3.a).

Figura 14.3.a. Maximizarea profitului firmei competitive

Profitul economic, obţinut de firma competitivă se apreciază după formula: (Pe - ACmin) xQopt.

Alte firme competitive pot fi nonprofit (fără pierderi)dacă AC = Pe. Firmele care se autorecuperează obţin doar profit normal (ca parte componentă a costurilor implicite), profitul lor economic fiind egal cu zero (fig.l4.3.b)

Figura 14.3.b. Autorecuperarea firmei competitive

Cea de-a treia firmă poate suporta pierderi, dacă AC > Pe, devenind nerentabilă (fig.l4.3.c).(Pe=AVC – daca preturile cresc, producatorul ramine in ramura, daca nu, iese ; Pe<AVC faliment)

Figura 14.3.C. Firma competitivă nerentabilăAstfel, pe termen scurt firmele competitive pot obţine profit, supraprofit, dar şi suporta pierderi. Cu timpul, unele lirme nerentabile părăsesc ramura, iar firmele rentabile atrag în ramură concurenţi noi.Echilibrul firmei competitive pe termen lungPe termen lung, în condiţii de fluiditate (intrare-ieşire liberă din ramura competitivă), numărul firmelor în ramură permanent se modifică. Unele firme vin în căutarea unui profit mai mare, comparativ cu alte ramuri, alte firme, ce suportă pierderi, pleacă din ramură.

Page 14: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

O stabilizare a situaţiei, echilibru pe termen lung (fară profit şi fără pierderi) apare doar în cazul stabilirii preţului de piaţă al produsului la nivelul minim al costurilor medii. In aceste condiţii, profitul economic în ramură dispare(=0) (fig.14.4).

Figura 14.4. Echilibrul firmei competitive pe termen lung

Echilibrul firmei competitive pe termen lung şi volumul optim de producţie se realizează cu condiţia: P = LRMC = LRACmin (AC in per lunga trece prin punctele minime ale tuturor perioadelor scurte ale AC)Odată cu dispariţia profitului economic în ramura competitivă apare „paradoxul profitului". De ce firmele cu resurse de calitate, respectiv, cu costuri minime, nu obţin supraprofit, de ce există tendinţa de nivelare a costurilor medii în ramura competitivă? Acest paradox, de regulă, se explică prin preţuri mari la resursele de calitate, ceea ce măreşte costurile respective.In lipsa condiţiilor respective în practica economica, concurenţa perfectă rămâne un model de liberă rivalitate economică, „la egal", cu care se confruntă situaţiile reale. „Perfecţiunea" ei este legată de un şir de efecte pozitive, printre care:-repartiţia eficientă a resurselor (ce se confirmă prin egalitalea preţului pieţei (utilităţii marginale) şi costului marginal;-stabilirea în termen lung a preţurilor joase, la nivelul minim al costurilor medii pe ramură;-aspiraţia firmelor pt realizarea inovaţiilor tehnologice cu scopul de a obţine profit economic în termen scurt;-selectarea firmelor performante din ramură.In acelaşi timp, acest tip al structurii de piaţă nu trebuie idealizat.Concurenţei perfecte îi sunt specifice şi efecte negative:-lipsa diferenţierii, varietăţii bunurilor produse;-tendinţa spre frânarea PTŞ în termen lung, din lipsa profitului economic şi, deci, a resurselor dezvoltării ulterioare a firmei;-accesibilitatea de imitare a inovaţiilor firmei concurente.In perioada scurta :Capacitatea de productie a firmei concurentiale este constantaVolumul de produtie poate fi modificat, modificind volumul factorilor variabili de productieNr. firmelor concurentiale este constant.Produce cu pierderi cind se indeplineste conditia TR>VC , P≥ AVC In perioada lunga :Nr firmelor poate fi modificat , deoarece nu sunt bariere Firmele concurente realizeaza productia numai in cazul cind P≥ ATL pe termen lungNoi firme intra in ramura data numai daca este profit economic, daca profitul obtinul este mai mare decit profitul normal si nu iese daca profitul obtinut este mai mic decit profitul normal.21. Caracteristicile si modelul pietei de monopolPiata de monopol- este o piata la nivelul unei ramuri (subramuri) sau chiar al unui singur produs pe care oferta unui bun este asigurata de un singur producator.Monopolul este contrariu concurentei. Piata poate fi dominata atit de producator cit si de cumparator.Cind domina oferta unei intreprinderi, atunci ea se afla in situatie de monopol, iar cind domina cererea- de monopson. Monopolul perfect(pur) reprez existenta unu singur producator al unui bun total diferit de altele, concurenta fiind astfel desavirsit inlaturata.In cazul pietei de monopol intreprinderea-monopolist are posibilitatea de a modifica: volumul si pretul productiei pe piata. In urma fixarii pretului de piata care in cazul acestui tip de piata este mai inalt, permite obtinerea unui profit mai mare, numit “profit de monopol”. Comportamentul firmei monopoliste este determinat de: cererea consumatorilor; venitul marginal MR; costurile de productie; MC=MR (Q*)Firma monopolista modifica volumul productiei pana la nivelul cind venitul marginal=costul marginal.

Page 15: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

I. Q*+1;– daca monopolul continua sa majoreze volumul de productie, MC va preleva asupra MRII. Q*-1 – daca monopolul va produce m putin, nivelul venitului total obtinut va creste.Cererea pe piata monopolista este ca si pe piata cu concurenta perfecta; DD=f(P); Pretul si oferta sunt fixate de monopol. Monopolul isi maximizeaza profitul la un nivel al productiei la care MC=MR; Functia cererii: P= a-bQD; Functia venitului total: TR=P*Q=aQ-bQ2; Functia venitului marginal: MR=∂TR/ ∂Q = a-2bQ; F venitului mediu: AR= TR/Q=a-bQ; MR=P(1+1/Ep

D)Principalele trăsături ale pieţei de monopol : un singur vânzător (gigant-producător) şi un număr mare cumpărători;un bun unicat, fară substitute, produs de monopol;deţinerea informaţiei depline cu privire la preţ, param fizici ai bunului, capacitatea pieţei;cerere inelastică;accesul pe piaţă este dificil, în unele cazuri chiar impos din cauza unor bariere de intrare pe piaţă.

Exista urmatoarele forme de monopol : 1.Monopolul natural- prevede exploatarea resurselor naturale:petrolul,apele minerale etc.2.Monopolul inovatorului- prevede producerea si comercializarea unui produs nou, de calitate inalta. Este un monopol temporar care sfirseste la aparitia pe piata a aceluiasi produs de alt producator.3.Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scara- prevede utilizarea unor factori temporari care permit producerea si comercializarea bunului dat la un pret mai mic.4.Monopolul prin alianta- prevede anumita intelegeri, deobicei tainice, intre unele intreprinderi cu privire la marinea preturilor,la impartirea pietelor de desfacere. Este socotit ilegal.5.Monopolul legal- prevede acordarea de catre stat a unor drepturi exclusive de a produce si comercializa un anumit bun.Barierele care împiedică penetrarea firmelor noi pe pieţele monopoliste(cauzele apariţiei monopolului):bariere artificiale, limite instituţionale:- prezenţa în sferă a monopolului de stat;- guvernul acordă unei întreprinderi dreptul exclusiv de a produce un bun (licenţierea unei serii de activităţi: bancare, telecomunicaţii, audit şi notariat, producţie şi comerţ cu băuturi alcoolice);- procedura de patentare (descoperiri, invenţii, marcă comercială);- tarife şi cote în comerţul internaţional;- metode de concurenţă neloială (lipsirea concurentului de acces la materie primă, credite, pieţe de desfacere, antipublicitate).restricţii naturale, ce se explică în felul următor:- resursele naturale esenţiale sunt în întregime deţinute de o singură întreprindere, la care alţi producători nu au acces; controlul asupra resurselor de bază;-acţiunea efectului de scară, ce duce la diminuarea costului de producţie mediu la volume mari de producţie.Factorii ce limiteaza monopolul: Legislatia antimonopolului. Marimea cererii. Liberalizarea comertului exterior. Posibilitatea comercializarii bunurilor substituibileComportamentul firmei-monopoliste(22)Firma-monopolist, aflată pe poziţie de unic producător şi Vinzător, dispune de putere asupra pieţei - poate controla piata în sensul determinării cantităţii oferite şi a modificării preţului de vânzare. Din aceste considerente, monopolistul are rezolvat o problemă duală: determinarea unui astfel de Volum de producţie, care îi va asigura maximizarea venitului.Spre deosebire de piaţa cu concurenţă perfectă, pe piaţa lonopolistă activează un singur producător al bunului dat. Din aceste considerente, cererea pentru produsul monopolului reprezintă şi cererea pieţei, iar curba cererii individuale a Monopolului coincide cu curba cererii totale a pieţei.Dacă cererea firmei în cazul concurenţei perfecte este perfect elastică în raport cu preţul, în cazul monopolului, curba cererii are pantă negativă. Adică pe măsura măririi volumului de producţie monopolistul va trebui să reducă preţul bunului. Ceea ce înseamnă că venitul marginal (MR), obţinut de la vinzarea unei unităţi suplimentare de bun (cu excepţia primei unităţi), va fi inferior preţului. Spre deosebire de firma

Page 16: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

competitivă, pentru care MR=P, în condiţiile monopolului pur MR<P. Această inegalitate se manifestă prin interpretarea grafică a curbei MR cu pantă mai abruptă, şi se află spre stânga curbei D.

Vom explica concluzia dată pe baza unui exemplu ipotetic. La preţul finului de 8 u.m., de la vânzarea celui de-al cincilea bun firma competitivă va obţine acelaşi venit, ca şi de la vânzarea celui de-al patrulea bun, adică 8 m in. In condiţiile monopolului, din cauza pantei negative a curbei cererii, venitul total de la vânzarea a 4 bunuri va constitui 32 u.m. (8 x 4), iar la vânzarea a 5 unităţi se va diminua şi va constitui 25 u.m. (5 x 5). Deci, venitul marginal de la vânzarea celei de-a 5 unităţi de bun constituie -7 (25- 32). Din aceste considerente, pe grafic curba MR intersectează axa absciselor şi ia valoare negativă

a) cazul monopolului pur b) cazul firmei competitive(concur. Perfecta))

Pornind de la dependenţa elasticităţii după preţ şi a încasării totale, monopolistul raţional, pentru a determina volumul de producţie, îl va „căuta" pe segmentul elastic all curbei cererii. In caz contrar, când cererea este inelastică, la diminuarea preţului, în pofida creşterii volumului de producţic, încasarea totală scade.Starea de echilibru a monopolului, la fel ca şi a firmei competitive, se realizează în condiţia egalităţii costului marginal şi a venitului marginal: MC = MRRegula respectivă se ia în vedere în cazul evaluării volumului de producţie, care maximizează profilul monopolistului. La rândul său, volumul dat de producţie Qm determină preţul respectiv al cererii. Anume la acest nivel şl se stabileşte preţul de monopol Pm.

Un monopol se afla in stare de echilibru atunci cind obtine profit maxim

23. Aspectele practice ale monopolului perfect Monopolul perfect- reprezinta existenta unui sing. Producator al unui bun total diferit de altele, concurenta fiind astfel cu desavirsire inlaturata.Monopol imperfect reprezinta- piata cind pe linga producatorul principal mai exista si altii cu o forta economica incomparabila mai micaMonopolul nu are putere asupra cererii ci doar asupra ofertei. Cererea pe piata monopolista este ca si la piata cu concurenta perfecta QD = derivata (P)Pt monopolul pur, la fel nu există curba ofertei aparte, deoarece el poate modifica atât preţul, cât şi volumul producţiei. Decizia despre mărimea volumului de producţie se ia doar cu evidenţa cererii. Aşadar, condiţia echilibrului monopolului pur, termen scurt poate fi prezentată astfel: MC = MR < P

Determin preţului şi volumului producţiei în cazul monop pur

P MCPm

Pc

D Q Qm Qc

Page 17: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Pornind din raportul preţului de monopol şi costului total mediu, monopolistul poate: obţine profit economic, să-şi acopere costurile (autorecuperându-se) şi să suporte pierderi.Pe termen lung, dacă monopolistul reuşeşte să-şi păstreze poziţia şi puterea pe piaţă, echilibrul lui se asigură cu condiţia egalităţii costurilor marginale pe termen lung şi a venitului marginal. LRMC = MRMonopolistul poate obţine profit economic şi în cazul „închiderii" pieţei, în lipsa noilor firme-concurente.Efectele monopolismului. Aspectele pozitive ale monopolismului Monopolul pur este un „exemplar" destul de rar economia reală. Din aceste considerente, de regulă, pri monopol se subînţeleg firmele mari oligopoliste, cari controlează pieţele ramurale. Funcţionarea lor are un şir do avantaje pentru societate:acţiunea efectului de scară pe baza întreprinderilor mari şl diminuarea costului de producţie;posibilitatea efectuării cercetărilor ştiinţifice costisitoare şi voluminoase;realizarea la scară a descoperirilor şi invenţiilor din producţie, efectuate de întreprinderile mici.Aspecte negative. Dominaţia monopolurilor are şi un şir dc dezavantaje cu caracter social-economic.1. Comparativ cu piaţa concurenţială în condiţiile monopolului are loc diminuarea volumului de producţie şi majorarea preţurilor, ceea ce duce nemijlocit la diminuarea bunăstării consumatorilor şi creşterea veniturilor producătorilor. In pofida creşterii bunăstării producătorilor (după cum demonstrează calculele comparative ale surplusului consumatorului şi surplusului producătorului în condiţiile concurenţei perfecte şi monopolului), societatea suportă pierderi totale nete - costuri sociale ale ineficientei din cauza diminuării producţiei.2. Monopolurile provoacă o multitudine de fenomene şi procese distructive: stagnare tehnică, frânarea PTŞ; diminuarea calităţii producţiei; aprofundarea diferenţierii veniturilor;tensiune economică asupra autsiderilor; birocratizarea managementului.3. Monopolul practică discriminarea prin preţ a consumatorilor. Esenţa ei constă în atitudinea diferită faţă de cumpărători reieşind din solvabilitatea lor şi cu scopul măririi profitului. Stabilind un pret mai mare decit pretul de echilibru, firma monopolista insuseste partea esentiala a surplusului consumatorului.24.Concurenţa monopolistică. Echilibrul firmei pe termen scurt şi pe termen lungParticularităţile concurenţei monopolisticeConcurenţa monopolistică reprezintă o structură dc piaţă în care oferta provine de la un număr mare de firme, ale căror produse, deşi similare, sunt diferenţiate.Pentru concurenţa monopolistică sunt caracteristice următoarele particularităţi:l. numeroşi vânzători de produse similare, segmentul de piaţă ce revine unei firme este de 1-10% din volumul vânzărilor pieţei, ei sunt în stare să controleze piaţa - monopolişti parţiali;2.produse diferenţiate - fiecare firmă produce un produs similar, dar nu identic celor realizate de alte firme. Produsul poate fi diferenţiat după formă, culoare, ambalaj, marca comercială, nivelul deservirii etc. Ca urmare, firma nu este primitoare de preţ şi se confruntă cu o cerere descrescătoare. Dacă în cazul concurenţei perfecte, consumatorului îi este indiferent de unde cumpără produsul, aici el devine fidel (în condiţiile unui preţ egal). Astfel, se relevă o trăsătură a concurenţei contemporane - concurenţa prin produse.3. accesul relativ liber pe piaţă (inexistenţa barierelor de intrare), trăsătură ce se apropie mai mult de concurenţa perfectă decât de monopol. Pe o astfel de piaţă, blocajele, de genul înţelegerii secrete dintre firme, sunt excluse. Numărul firmelor de pe piaţă se ajustează în aşa fel încât pe termen lung profitul tinde spre zero.4. Firmele nu pot împărţi piaţa şi fixa nivelul preţurilor pentru a-şi creşte profiturile. Dar, firma are un anumit control asupra preţului la producţia sa.Echilibrul firmei în condiţiile concurenţei monopolisticePe termen scurt în condiţiile concurenţei monopolistice, producţia corespunzătoare maximizării profitului se obţine analogic cazului monopolului, la intersecţia curbelor costului marginal şi încasării marginale: MC=MRDeciziile firmei sînt în ordinea următoare: iniţial se determină volumul producţiei, adecvat egalităţii MC=MR, apoi, luând în calcul cererea, se fixează preţul.In structura de piaţă respectivă, linia cererii pentru producţia firmei se aseamănă cu curba cererii firmei- monopolist, ea, de asemenea, are pantă negativă, dar esto elastică (datorită prezenţei concurenţilor pe piaţă, ce produc bunuri substituibile). Modelul echilibrului firmei pe TS în condiţiile concurenţei monopolistice integral se aseamănă cu situaţia pe piaţa cu concurenţă de monopol (fig.15.3).

Page 18: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

In stare de echilibru, pornind de la raportul preţului la costul total mediu, firma poate obţine profit diferit: pozitiv, zero sau negativ. In cazul egalităţii costurilor medii (AC) ale firmei cu costul marginal (MC) şi venitul marginal (MR), pe grafic situaţia se va reflecta prin intersecţia curbelor respective într-un singur punct, aici se atinge maximizarea profitului. Mărimea profitului este egală cu suprafaţa figurii S(P*KEM )Deci, atunci când MC=MR=AC, volumul respectiv de producţie este Qopt ce asig maximizarea profitului.Pe termen scurt, firmele pot obţine nu doar profit normal, ci şi economic. Perspectiva de obţinere a profitului economic constituie un stimulent major pentru intrarea pe piaţă a firmelor noi. Intrarea şi ieşirea din ramură sunt procese posibile doar în condiţiile termenului lung.Echilibrul firmei pe termen lungIntrarea firmelor noi pe piaţă va deplasa curba cererii pentru firmele existente spre stânga, datorită creşterii ofertei. Firmele, puterea de piaţă a cărora a scăzut, vor face efort pentru a-şi reîntoarce poziţiile pierdute. Eforturile respective vor mari costurile şi, respectiv, curba costului total mediu se va deplasa spre dreapta. Aşadar, profitul economic încurajează intrarea in ramură a firmelor, schimbă poziţia curbei cererii, diminuind profitul pentru firmele existente.Alte firme, care înregistrau pierderi pe termen scurt părăsesc piaţa. Acest proces de intrare-ieşire pe piaţă contnua până când firmele existente pe piaţă înregistrează profita economic nul (fig.15.4). Ele obţin doar profit normal.Conditia de maximizare a profitului pe termen lung este aceeaşi - egalitatea dintre venitul marginal (MR) şi costul marginal (MR=MC).

Figura 15.4. Echilibrul firmei pe termen lung în condiţii de concurenţă monopolistică

Pe termen lung, preţul (P*) este egal cu costul mediul (AC) - curba costului mediu este tangentă la curba cererii. La acest preţ nu există stimulente pt intrare-ieşire în/din ramură. Dacă intrarea firmelor va continua, vor apărea pierderi.

Efectele concurenţei monopolistice- Concurenţa monopolistică este mai puţin eficientă comparativ cu concurenţa perfectă, ceea ce se

reflectă în astfel de procese negative, ca:- diminuarea volumului de producţie;- creşterea preţurilor bunurilor, P > MC;- apariţia capacităţilor de producţie excedentare;- majorarea cheltuielilor pentru activitatea de publicitate.- în acelaşi timp, concurenţei monopoliste îi sunt specifice şi laturi pozitive, ca:- diferenţierea bunurilor şi serviciilor, majorarea calităţii lor;- satisfacerea necesităţilor şi a gusturilor variate ale consumatorilor

25.Oligopolul In practica reală este răspândită o astfel de formă de concurenţă imperfectă, ca oligopolul. Spre deosebire de concurenţa monopolistă, unde sunt „mulţi concurenţi şi puţin monopol", în condiţiile oligopolului, coraportul este altul: „mai puţină concurenţă şi mai mult monopol".Oligopolul reprezintă o structură de piaţă ce apare în situaţia în care câteva firme, ce realizează un produs omogen sau diferenţiat, domină piaţa. Cu cât mai puţine firme împart piaţa între ele, cu atât mai mare este gradul de putere monopolistă în ramură. Pieţele oligopoliste au următoarele caracteristici:

Page 19: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

- existenţa a câtorva firme mari (de la 2 până la 10) pondere semnificativă în volumul total de vinzari si posibilitatea de a influenţa preţul bunului;

- produsele pot fi omogene sau diferenţiate, ceea înseamnă că firmele oligopoliste pot obţine produse standardizate sau diferenţiate;

- dependenţa şi interdependenţa universală a firmelor concurenţiale;- pătrunderea pe o piaţă cu structură oligopolistă este dificitara deoarece oligopolul se protejează prin

bariere considerabile la intrarea in ramura. Un alt obstacol la penetrarea ramură este costul ridicat al capitalului, investiţiilor, ce descurajează intrarea în industria respectivă;

- utilizarea pe larg a concurenţei non-preţ (atragerea consumatorilor prin calitatea bunurilor şi serviciilor, publicitate agresivă, garanţii de deservire post-vânzare).

Cartelul este un model care reflecta situatia cind firmele coopereaza si iau hotariri cu privire la pret si volumul de productie , ca urmare se obtine un monopol pur.Cartelul- model de oligopol cooperantAre 2 functii principale :-Fixarea pretului- se utilizeaza dupa cea de monopol

-impartirea pietii- presupune impartirea ei dupa cota sau (in cazul unui model slab)partea pietii care ii revine fiecarei firme se stabileste dupa fixarea pretului desinestatator de fiecare participantEchilibrul Bertrand corespunde modelului concurentei perfecte, in sensul ca opozitia , confruntarea din cadrul firmelor oligopoliste le conduce la decizia de a-si defini oferta in conditiile egalitatii dintre costul marginal si pretul de piata.Presupunem ca 2 fime de pe piata vind la un prêt mai mare decit costul marginal.Daca una din ele micsoreaza pretul , iar cealalta il pastreaza constant , consumatorii vor prefera productia firmei 1. Deci firma 1 va cistiga , iar firma 2 vazind ca pierde clientii adopta aceeasi politica si tot micsoraza pretul . Ca consecinta le continua sa-si micsoreze pretul pina la marimea costuli marginal.Firma 1 prevede ca firma 2 va produce o anumita cantitate. P=a-bQQ1-cant. Oferita de firma 1Q2-cant oferita de firma 2

Q= Q1+ Q2

P= a – b (Q1+ Q2) (1)

Profiturile duopolistilor se calculeaza ca diferenta dintre veniturile totale si costurile totale

(2) ∏1= TR1 –TC1 =P*Q1 – C*Q1= Q 1(a-b Q1 –b Q2)- CQ1= aQ1-bQ12-b Q1Q2- CQ1

Analogic calculam profitul duopolistului al doilea∏2= aQ2 – bQ2

2 – b Q1Q2 – CQ2

Maximizam profitul firmelor si egalam expresiile obtinute cu 0√ ∏1 / √ Q1 =0 a -2Q1 –b Q2 –c = 0 a = 2Q1 +b Q2 + c (3)

Page 20: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Q1= (4) Q1 depinde de Q2

Noi am obtinut functia de reactie a firmei I in raport cu al II duopolist

La fel procedam cu al II duopolist a = 2b Q2 + b Q1 + c (5)

Q2= (6) Functia de reactie al II duopolist

Inlocuim Q2 in Q1 (6) in (4)

Q1*(optimal) = Q2

* = volumul

productiei in care ambii duopolisti isi

Q* = maximiz profitul

Q2 = 0 => Q1 =

Q1 = 0 => Q2 =

Calculam pretul de echilibru pe piata data inlocuind Q* in (1)ecuatie

P*= Functia de reactie o putem obtine utilizind izoprofiturile

* Izoprofit (se obtine) reprez. Multimea combinatiilor Q1 si Q2 carora le corespunde acelasi profit Functia de reactie Q1 Functia de reactie Q2

Deci va fi stabilit tipul concurentei perfecte.Construim reactia firmelor duopoliste in baza izoprofiturilor

Page 21: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Creste functia de ractie a firmei 1 in dependenta de pretul firmei 2 Reprezentam echilibrul duopolului Bertrand :

Page 22: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă:

1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate care pot avea utilizare diferită- microeconomia

2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili- presupunerea „in aceleasi conditii”

3. Semnifică insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane-deficit4. Situaţie a realităţii în ansamblu şi a părţilor ei componente care se caracterizează printr-o

stabilitate relativă -echilibru partial5. Reflectă grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii din acest bun-curba

cererii6. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din

celălalt -substituibile7. Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care

vânzătorii doresc şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă-modificarea ofertei adica deplasarea curbei ofertei... daca oferta creste o deplasare a curbei spre dreapta , daca oferta scade o deplasare a curbei ofertei spre stinga

8. Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a cantităţii bunului pe care cumpărătorii doresc şi au posibilitatea să o procure pe piaţă – modificarea cantitativa a cererii

9. Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul bunului şi volumul ofertei (în aceleaşi condiţii)-legea ofertei

10. Exprimă dorinţa şi posibilitatea vânzătorilor de a propune pe piaţă un anumit bun la un anumit preţ al acestuia-oferta sub aspect calitativ

11. Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl procure la un anumit preţ într-o perioadă dată-cererea sub aspect cantitativ

12. Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de influenţă –curba cererii13. Poate fi stabilit în cazurile în care preţul de echilibrul al pieţei nu acoperă costurile suportate

de către producătorii bunului respectiv-surplus-Pretul fixat la un nivel superior pretului de echilibru

14. Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă dată-oferta globala

15. Se determină ca diferenţa dintre valoarea curentă şi cea precedentă a cantităţii bunului solicitate pe piaţă-delta cererii , delta Qd

16. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun cauzată de modificarea preţului bunului cu un procent- Elasticitatea cererii dupa pret

17. Cererea volumul căreia nu se modifică în cazul modificării preţului bunului-cerere perfect inelastica

18. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii are valori mai mici ca 0;-complimentare

19. Oferta pentru care coeficientul elasticităţii după preţ are valori mai mici ca 1;-relativ inelastica 0<€s<1

20. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii cererii după venit are valori mai mari ca 1;- bunuri de lux

21. Semnifică modificarea utilităţii totale cauzată de modificarea cantităţii consumate a bunului cu o unitate- utilitatea marginala MU

22. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor niveluri ale venitului;-CURBA VENIT-CONSUM

23. Totalitatea curbelor de indiferenţă ale unui consumator-harta curbelor de indiferenta24. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la curba

de indiferenţă; -varianta optima

Page 23: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

25. Se determină ca raportul dintre preţurile bunurilor-rata marginala de substitutie26. Determină cantitatea maximă a unui bun pe care consumatorul o poate procura în cazul când

renunţă la procurarea altor bunuri-inclinatia marginala spre consum27. Echilibrul consumatorului care corespunde unui punct amplasat pe una din axele

rectangulare, în vârful unghiului format de aceasta cu linia bugetară-echilibru unghiular28. Bunuri pentru care curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor drepte. –bunuri

complimentare 29. Se defineşte ca un proces de transformare a unor bunuri (factori de producţie) în alte bunuri

(produse)-proces de productie30. Reflectă dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul

maximal posibil al producţiei-functia de productie31. Curba care determină toate combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi

volum al producţiei- izocuanta32. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil- produsul

marginal33. Semnifică creşterea volumului producţiei obţinută prin folosirea unei unităţi suplimentare a

factorului de producţie variabi - produsului marginal; pe tl34. Determină numărul de unităţi ale unui factor de producţie care poate fi înlocuit printr-o

unitate a altui factor fără a cauza modificarea volumului producţiei - rata marginala de substituire tehnologica a factorilor de productie

35. Perioada producţiei în cursul căreia firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie –perioada lunga

36. Situaţia în care modificarea volumului producţiei corespunde modificării cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie- utilizarea eficienta a factorilor de productie

37. Costurile aferente utilizării factorilor de producţie aflaţi în proprietatea firmei- costuri implicite

38. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului producţiei cu o unitate-costuri marginale

39. Costurile mărimea cărora nu depinde de volumul producţiei fabricate-costuri fixe40. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei-costuri totale41. Dreapta care desemnează toate combinaţiile factorilor de producţie cărora le corespunde

acelaşi cost total-izocost42. Costurile variabile calculate pe o unitate de produs-costuri variabile unitare43. Se determină ca diferenţa dintre veniturile firmei şi costul contabil –profit contabil44. Reflectă modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor

cu o unitate- venitul marginal45. Poate fi determinat ca diferenţa dintre venitul marginal şi costul marginal- profit marginal46. Condiţie generală de maximizare a profitului aplicabilă pentru orice structură a

pieţei;MR=MC---venitul marginal= costul marginal47. Desemnează volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi. –

prag de rentabilitate 48. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme-concurenta

perfecta49. Firma care nu poate influenţa preţul produselor proprii- firma dominata50. Semnifică modificarea venitului total al firmei concurente cauzată de modificarea volumului

vânzărilor cu o unitate-venitul marginal51. Condiţia de maximizare a profitului, valabilă doar pentru firmele care activează pe piaţa cu

concurenţă perfectă; P=MC52. Porţiunea ascendentă a curbei costului marginal al firmei concurente, amplasată mai sus de

punctul în care costul mediu variabil are valoare minimă-profit mediu53. Corespunde volumului producţiei la care preţul produsului este egal cu nivelul minim al

costului mediu variabil –Functia ofertei pe termen scurt=0 Qs=0

Page 24: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

daca p=AVCmin atunci oferta pe termen scurt este egala cu zero54. Situaţie în care pe piaţă există o singură firmă care produce un bun totalmente diferit de al

celorlalte, pe care îl oferă unui număr infinit de cumpărători- monopol 55. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător, care poate procura un produs

nesubstituibil de la un număr infinit de vânzători- monopson56. Pentru firma-monopolist este mai mic ca preţul;ATC57. Se înregistrează atunci când venitul marginal al firmei-monopolist este egal cu 0, iar

elasticitatea cererii după preţ – cu -1; Qd max/2-----TR max58. Presupune aplicarea de către firma-monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru

diferiţi cumpărători- discriminarea prin pret59. Situaţia în care firma-monopolist comercializează fiecare unitate a produsului său la preţul

cererii;-cerere relativ elastica60. Situaţia în care firma-monopolist comercializează toate unităţile produsului său la acelaşi

preţ; -cerere relativ inelastica61. Exprimă pierderile pe care le suportă societatea în utilitatea netă datorită faptului că

cantitatea de produse oferite de firma-monopolist este sub nivelul eficient (oferit în condiţii de concurenţă perfectă).-costul social al monopolizarii

62. Presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe piaţa oligopolistă;

63. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în scopul exercitării controlului asupra preţurilor- cartelul

64. Oferă posibilitatea de a analiza comportamentul strategic al firmelor.-teoria jocului65. Strategia care îi asigură firmei cel mai bun rezultat indiferent de acţiunile concurenţilor;-

strategia optima66. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest

preţ;- firma lider67. Situaţia în care două sau mai multe firme, capabile să exercite controlul asupra preţului,

concurează pe piaţa-duopol-oligopol68. Structură a pieţei în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari- oligopol69. Structură a pieţei în cadrul căreia doar două firme oferă produse omogene- duopol70. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe presupunerea că concurenţii vor

accepta decizia acesteia de a reduce preţul şi nu vor accepta decizia privind majorarea preţului-

Pentru fiecare noţiune formulaţi definiţia corespunzătoare:

1. bun economic-orice obiect atit material cit si nematerial capabil sa satisfaca anumite necesitati ale consumatorului sau sa fie utilizat de catre producatori in scopurile respective,in functie de genul de activitate in care sunt utilizate bunurile economice pot fi divizate in 2 grupuri: -bunuri de consum

-factori de productie2. analiză marginală- abordarea metodologica aparuta in contextul examinarii

comporamentului de optimizare,respectiv de cautare a valorilor optime ale anumitor variabile apte de a maximiza sau a minimiza valoarea altei variabile.

3. piaţă-mecanismul prin intermediul careia producatorii si consumatorii interactioneaza in scopul determinarii cantitatii ce urmeaza a fi schimbate si a preturilor la care are loc schimbul.

- locul unde se realizeaza tranzactiile dintre subiectii economici, unde se confrunta cererea si oferta si se manifesta preturile.

4. model economic- sunt mecanisme intelectuale bazate pe teoriile ce permit realizarea de estimari asupra efectelor ce pot fi urmate de schimbari in anumite date reale. Modelele

Page 25: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

economice sunt o reprezentare foarte simplificata a realitatii in care nu sunt incluse fapte ce in practica sunt foarte semnificative.

5. cost de oportunitate-valoarea celei mai bune dintre sansele sacrificate, la care se renunta atunci cind se face o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el masoara cea mai mare pierdere dintre variantele sacrificate, considerindu-se ca alegerea facuta constituie”cistigul”.-reprezinta avantajul dun cea mai buna posibilitatea alternativa nerealizata. preţ relativ;

6. raţionalism economic-este o metoda de cercetare.Microeconomia cerceteaza comportamentul rational al subiectilor economici. In cazul consumatorilor acesta presupune maximizarea utilitatii, in cazul firmelor-maximizarea profitului.

7. analiză funcţională- este o metoda foarte clara de cercetare a functiilor unui produs, care evalueaza si ierarhizeaza toate caracteristicile acestuia. Aceasta analiza a valorii de concepere a produsului identifica obiectiv functiile acestuia prin metode specifice de analiza, urmarind sa enunta criteriile de valoare, si sa identifice nivelul de flexibilitate pe piata.

8. variante alternative ale acţiunii- variante care se exclud reciproc.9. firmă-unitate tehnico-economica care produce bunuri si servicii destinate pietii

-ele se manifesta ca prodicatori si realizeaza decizii de tipul ce? Cum? Cind sa produca?10. adoptarea deciziilor economice-presupune alegerea uneia din variantele alternative ale

actiunilor economice.Alternative sunt numite variantele care se exclud reciproc.11. variabile exogene -acele ale caror valori ce trebuiesc luate de realitate12. cost de producţie- cheltuieli necesare pentru producerea unui bun/serviciu.13. atomism economic -este o metoda de cercetare .Microeconomia se concentreaza asupra

celor mai simple unitati economice care adopta si realizeaza decizii in activitatea economica proprie.Astfel de unitati nu pot fisupuse divizarii ulterioare in actiuni comporatamentul oricarui grup de subiecti economici e tratata drept rezultata a actiunilor unitatilor economice distincte.

14. cererea- cantitaea de bunuri si servicii pe care cumparatorii vor sa le achizitioneze pt un pret anummit.

Aspect calitativ-dorinta si posibilitatea de a procura un anumit bun la un anumit pret al acsetuiaAspect cantitativ- determina numarul de unitati ale unui bun pe care cumparatorii sunt dispusi si au posibilitatea sa le procure la un anumit pret si la un moment dat.15. volumul ofertei- determina nr de uniteti ale unui bun care vor fi oferite pe piata la un

anumit pret si la un anumit moment de timp16. echilibrul pieţei-Qs=Qd cererea=oferta-egalitatea cantitatii oferute cu cantitatea vinduta17. echilibru static- 18. “plafonul” preţului - Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit,

dar in limitele caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite de guvern.

19. legea cererii - ea stabileste dependenta invers proportionala dintre cerere si pret .20. curba ofertei-legea ofertei stabileste dependenta direct proportionala dintre nivelul

ofertei si cel al pretului. Sub influenta modificarii pretului se modifica si volumul ofertei , fiind vorba despre o deplasare pe aceeasi curba a ofertei.

21. funcţia ofertei Qs= f(P)-aspect cantitativ S= f(P,Pc, Ps, Pf, C, T, Pe, Im...)-sun aspect calitativ

22. cererea globală(agregata)-ansamblul cererii din partea tuturor cumparatorilor si la toate bunurile si serviciile

23. bunuri tip Giffen.- bunuri indispensabile existentei,strict necesare omului24. modificare relativă a preţului.-Delta P-25. elasticitate- masura in care raspunde cantitatea ceruta sau oferita dintr-un bun la

modificarea pretului aceluias bun sau la modificarea altor conditii economice26. cerere relativ elastică 1<€<∞

Page 26: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

27. elasticitate încrucişată a cererii- raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun ca urmare a modificariiprocentualea pretului pentru alte bunuri, clelalte conditii raminind neschimbate

28. ofertă perfect inelastică €s=0 etunci curba ofertei este paralela cu axa oy29. bunuri de primă necesitate--bunuri a ccaror elasticitate dupa venit este mai mare ca

zero si mai mica ca 130. utilitate- Utilitatea desemnează capacitatea reală sau presupusă a unui bun de a satisface

o trebuinţă umană (de producţie, de consum, de informaţie, etc.). De asemenea, utilitatea exprimă aprecierea bunului din partea consumatorului, satisfacţia pe care i-o creează acestuia folosirea unui bun. Masoara gradul de satisfactie al unei persoane in urma consumului unui bun sau pachet de bunuri.- reflecta capacitatea bunurilor de a satisface anumitenecesitati

31. curbă de indiferenţă - Este locul geometric al combinatiilor posibile de cantitati de bunuri care-i aduc consumatorului aceeasi utilitate.-ea determina combinatia de bunuri ale caror utilitati totale sunt egale

32. linie bugetară- totalitatea combinatiilor posibile de alegere a consumatorului in limita bugetului disponibil(cantitatea maximala de bunuri care poate f cumparata cu venitul disponibil si la preturile existente)

33. echilibrul consumatorului-echilibru dinte venitul acestuia si varianta optima, care se stabileste in punctul in care curba de indiferenta este tangenta cu linia bugetara

34. rata marginală de substituire a bunurilor-reprezinta cantitatea de bunuri y la care consumatorul poate renunta in schimbul achizitiei nei unitati suplimentare din bunul x, astefel incit utilitatea resimtita de subiectul economic sa ramina neschimbata.

35. curba “preţ-consum”-uneste toate punctele de echilibru al consumatorului ce corespund diferitor preturi ale bunului . Ea arata cum cosul de consum format din bunul x si bunul y se modifica in functie de pretul bunului x.

36. utilitate ordinală-admite doar posiilitatea unor comparari calitative ale utilitatilor de care consumatorul benefeciaza consumind anumite bunuri

37. spaţiul bunurilor 38. echilibru intern al consumatorului-situatia in care consumatorul, in starea de echilibru,

procura am bele bunuri .39. harta izocuantelor- o totalitate de izocuante ce corespund diferitor volume ale productiei40. factori de producţie complementari-adica acei care se completeaza reciproc acei care –pentru a obtine produsul dorit –trebuierespectata o combinatie stricta si numai aceea41. perioadă scurtă a producţiei-perioada de productie in cursul careia cantitatile utilizate a

unor factori de productie nu se modifica42. extindere la scară a producţiei43. efect descrescător al extinderii la scară a producţiei.-odata cu cresterea cantitatii

consumate dintr-un bun utilitatea totala sporeste din ce in ce mai incet , iar utilitatea marginala scade

44. costuri contabile-cheltuielile necesare pe care le face intreprinderea pentru a achizitiona factorul de productie de la alti agenti economici, adica costurile explicite precum si amortizarea care face parte dun costurile implicite

45. costuri variabile-costuri pe termen lung care se modifica. Depind de volumul productiei VC= TC-FC

46. costuri economice- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii(costuri implicite), dar care nu sunt reflectate in evidenta contabila cum ar fi pamintul si cladirile care se cuvin pt folosirea capitalului poropriu

47. economii interne la scară- reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma cresterii dimensiunilor intreprinderii si/sau a volumului de productie

48. venit total=Q*P

Page 27: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

49. venit mediu=Venit total/Q50. profit economic- Diferenţa dintre veniturile şi costurile înregistrate într-o anumită

perioadă de timp, incluzând drept costuri cheltuielile, costurile de oportunitate şi profiturile ordinare. Spre deosebire de acesta, profitul contabil se bazează pe anumite reguli contabile şi scopul este acela de a măsura schimbările reale în valoare.

51. profit normal- reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina52. profit mediu. =Profit total/cantitate

Determinaţi afirmaţiile corecte şi incorecte (argumentaţi fiecare răspuns):

1. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice;F-orice obiect material si nematerial care satisface necesitatile

2. Într-o economie de piaţă preţurile au un rol nesemnificativ în soluţionarea problemelor ce ţin de amplasarea resurselor-F

3. Preţul unui bun poate fi exprimat doar în unităţi monetare4. Analiza microeconomică se bazează pe presupunerea că comportamentul oricărui subiect

economic este raţional-A5. Dacă preţul unui bun va creşte vânzătorii îl vor oferi pe piaţă în cantităţi mai mari-A

dependenta direct proportionala6. Dacă preţul unui bun se va reduce, iar influenţa altor factori ai cererii nu se va modifica

consumatorii îl vor procura în cantităţi mai mari-A dependenta invers proportionala7. Dacă pentru un bun va fi stabilit “plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii

va fi egal cu volumul ofertei-“plafonul” preţului -F Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit, dar in limitele caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite de guvern.

8. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii din toate bunurile-F se majoreaza consumul de bunuri de lux si si din cele inferioare, din cele inferioare scade

9. Bunurile inferioare sunt bunuri de o calitate joasă-A10. Modificarea preferinţelor consumatorilor conduce la deplasarea pe aceiaşi curbă a cererii,

iar creşterea veniturilor – la deplasarea de pe o curbă a cererii pe alta-F in cazul modificarii preferintelor curba cererii se va deplasa si in cazul cresterii veniturilor se va deplasa daca e vorba de bunuri normale in sus, daca e vorba de bunuri inferioare in jos, daca sunt bunnuri neitre nu se deplaseaza

11. Reducerea preţului unui bun conduce la creşterea cererii din bunurile substituibile pentru acest bun;-F Pu↓↔Du↑↔Dm↓

12. Stabilirea nivelului minim al preţului este convenabilă pentru vânzătorii bunului respectiv-A

13. Curba cererii permite stabilirea preţului minim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl achite pentru o anumită cantitate a bunului-F stabileste pretu maxim

14. Curba cererii perfect inelastice este o dreaptă orizontală fata de axa cantitatii-F este o dreapta verticala

15. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat cu atât este mai înaltă elasticitatea după preţ a cererii din el-A

16. Dacă odată cu creşterea preţului bunului oferit pe piaţă veniturile vânzătorilor se reduc, cererea din acest bun este relativ elastică;F

17. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului bunului datorită modificării cantităţii solicitate-F exprima modificarea cantitatii in cazul modificarii pretului cu o unitate

18. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă este cunoscută elasticitatea încrucişată a cererii-A

Page 28: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

19. Dacă două bunuri sânt perfect substituibile, ambele au aceiaşi elasticitate a cererii după preţ;-F

20. Dacă preţul unui bun creşte vânzătorii devin mai sensibili la modificările acestuia—F consumatorii devin mai sensibili la modificarea acestuia

21. Dacă elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun este constantă şi egală cu -1, majorarea ofertei le va permite vânzătorilor să-şi majoreze veniturile;F-este un profit maxim cind elasticitatea= -1

22. Un impozit indirect este suportat în întregime de producători, dacă cererea din bunul respectiv este perfect elastică după preţ;-F

23. Curbele de indiferenţă ale unui consumator rational nici odată nu se intersectează-A curbele de indiferenta a oricarui consumator nu se intersecteaza nicioadata

24. Orice modificare a preţurilor conduce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare-F25. Utilitatea totală pe care o capătă consumatorul creşte odată cu creşterea cantităţii

consumate a unui bun normal -F26. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt

egale-F in starea de echilibru care reprezinta si combinatia optima –este formata din combinatia de bunuri care ii aduc consumatorului o utilitate maximala

27. Curbele de indiferenţă au înclinaţie negativă şi sunt convexe faţă de originea sistemului de coordonate-A

28. Combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de originea sistemului de coordonate sunt preferate combinaţiilor amplasate pe curbe mai apropiate-A deoarece acestea ii aduc o utilitate mai mare consumatorului

29. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală cu raportul preţurilor celor două bunuri-F este egal cu raportul MU-utilitatilor marginale ale bunurilor

30. Pentru bunurile de primă necesitate curba lui Engel este o dreaptă orizontală cu axa cantitatii;-F o linie verticala

31. Curba cererii dintr-un bun poate fi construită în baza curbei “preţ-consum”-A-comportamentul consumatorului corespunde legii cererii

32. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce-A MP<0 ↔Q↓

33. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei de asemenea se reduce; AP↓↔MP<AP

34. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de producţie;-F

35. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă doar atunci când cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie se modifică în aceeaşi mărime. -A

36. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil-A37. Costurile medii variabile cresc odată cu majorarea volumului producţiei-A38. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total-F conduce la

majorarea costurilor variabile 39. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă

înregistrează valori minime;-A MC=ATC minim↔ATCmin40. Efectul crescător al extinderii la scară a producţiei condiţionează creşterea costurilor

medii pe termen lung-A41. Modificarea costului fix determină modificarea echivalentă a costului marginal-F costul

marginal este influentata doar de costul variabil42. Curba costului marginal poate fi derivată atât din curba costului total, cât şi din curba

costului variabil-A43. În condiţiile unor salarii constante între costurile medii variabile şi produsul mediu al

factorului-muncă există o dependenţă direct proporţională-A44. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei-A

Page 29: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

45. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.-F 46. Cererea din producţia firmei concurente este perfect inelastică;-F este perfect elastica47. Pentru firmele concurente venitul marginal este egal cu preţul produselor- A

maximizarea profitului MR=MC48. Firmele concurente obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen

lung-F doar pe TS49. Dacă pentru piaţa cu concurenţă perfectă se stabileşte „plafonul” preţului, firmele vor

majora cantitatea oferită pe piaţă;50. Venitul marginal al firmelor care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă depăşeşte

preţul;-F MR=P51. Volumul producţiei ce maximizează profitul total al firmei coincide cu volumul

producţiei la care costul mediu total are valoare minimă;-A TP=P-ATCmin52. Dacă P > AVCmin pierderile din continuarea activităţii depăşesc costul fix-F firma

pierde mai mult cind isi va intrerupe activitatea53. Pe termen lung firma îşi continuă activitatea dacă P ≥ AVCmin-A54. Pentru aşi majora profitul total firma-monopolist poate stabili diferite preţuri pentru

diferite pieţe-A 55. Cererea din producţia firmei-monopolist este perfect inelastică;-F relativ elastica56. Orice discriminare prin preţ este ilegală-F57. Adoptând decizii privind preţul şi volumul vânzărilor firma-monopolist ia în consideraţie

reacţia posibilă atât a cumpărătorilor, cât şi a concurenţilor-F58. Deoarece firma-monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul marginal ai ei depăşeşte

preţul produselor;59. Statutul de monopolist îi permite firmei să obţină profit economic în orice situaţie-A60. Surplusul consumatorilor dispare dacă firma-monopolist aplică o discriminare perfectă

prin preţ. -F 61. Dacă pe piaţa oligopolistă una din firme modifică preţul şi/sau volumul vânzărilor

consecinţele se resimt în profitul concurenţilor-A in profitul tuturoro firmelor62. „Războiul preţurilor” este de lungă durată şi le permite firmelor să-şi majoreze

profiturile-F este de scurta durata si obtin profituri doar firmele lider63. Funcţia de reacţie stabileşte volumul producţiei ce maximizează profitul unei firme în

dependenţă de preţurile stabilite de alte firme;64. Comportamentul cartelului în cadrul pieţei este similar comportamentului unei firme-

monopolist –F e cooperare65. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al

firmelor pe piaţă;--F66. „Războiul” preţurilor are consecinţe nefavorabile pentru consumatorii bunului oferit de

firmele oligopoliste;-A67. Pe piaţa oligopolistă fimele obţin permanent profit economic pozitiv-F68. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică diferenţierea produselor similare ale diferitor firme

poate fi subiectivă sau obiectivă-A poate fi reala sau aparenta69. Pe piaţa cu concurentă perfectă firmele oferă produse mai variate decât pe piaţa cu

concurenţă monopolistică-A70. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică oferta globală este asigurată de un număr relativ

mare de firme-A71. Pe piaţa cu concurenţa monopolistică produsele fiecărei firme sînt un substituent perfect

al produselor altor firme-F72. Stabilind preţul şi volumul vînzărilor firmele care activează pe piaţa cu concurentă

monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor-F73. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este

mai mic ca preţul-A

Page 30: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

74. În starea de echilibru pe termen scurt firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin un profit mai mare decît cel normal-A

75. Dacă pe piaţa cu concurenţă monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen lung, unele firme vor fi nevoite să părăsească piaţa;-F

Întrebări alegere multiplă

1. Care din următoarele noţiuni nu ţine de obiectul de cercetare al microeconomiei?a) utilizarea eficientă a resurselor;b) resursele de producţie nelimitate;c) satisfacerea la maximum a necesităţilor;d) necesităţile materiale şi spirituale;e) raritatea bunurilor.

2. Care din următoarele noţiuni este obiect de cercetare al microeconomiei?a) producţia la nivelul întregii economii naţionale;b) nivelul şomajului în economia naţională;c) nivelul mediu al preţurilor în economia naţională;D)producerea automobilelor şi dinamica preţului pe piaţa respectivă;d) nici un răspuns precedent nu este corect.

3. Care din următoarele caracteristici nu vizează economia de piaţă?a) concurenţa;b) planificarea centralizată;c) proprietatea privată;d) libertatea întreprinzătorilor în adoptarea deciziilor;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

4. Analiza marginală presupune că decizia adoptată de către un subiect economic va fi optimă pentru el doar dacă în urma realizării ei:

a) avantajele totale depăşesc costurile totale;b) costurile marginale depăşesc avantajele marginale;c) avantajele marginale depăşesc costurile marginale;d) avantajele marginale sunt egale cu costurile marginale;e) avantajele totale sunt egale cu costurile totale.f) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? când? pentru cine?) necesită soluţionarea lor:

a) doar în economiile de piaţă;b) doar în economiile în care predomină planificarea centralizată;c) doar în economiile mixte;d) doar în economiile în tranziţie;e) în orice economie, indiferent de organizarea social-economică şi politică a

societăţii.

6. Costul de oportunitate al unui cinematograf construit recent include:a) valoarea bunurilor producerea cărora a fost sacrificată pentru a construi

cinematograful;b) costurile aferente remunerării personalului angajat;c) impozitele care vor fi achitate pe veniturile viitoare ale cinematografului;

Page 31: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

d) costurile aferente amenajării teritoriului adiacent;e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

7. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă:a) cererea este egală cu oferta;b) organele de resort stabilesc nivelul minim al preţului;c) volumul cererii este egal cu volumul ofertei;d) nivelul tehnologiei de fabricare a bunului nu se modifică.

8. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează:a) preţul de echilibru va creşte;b) va creşte cantitatea bunului comercializată pe piaţă;c) preţul de echilibru nu se va modifica;d) preţul de echilibru se va reduce;e) se va reduce cantitatea bunului comercializată pe piaţă.

9. Să presupunem că într-un oraş curba cererii pentru biletele la un concert de muzică simfonică s-a deplasat spre dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată de:

a) reducerea preţurilor la bilete;b) reducerea tarifelor la serviciile hoteliere;c) modificarea nefavorabilă a gusturilor melomanilor;d) criza economică care a redus veniturile melomanilor;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

10. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală?

a) preţurile factorilor de producţie;b) nivelul tehnologiei de fabricare;c) numărul vânzătorilor pe piaţă;d) nivelul taxelor şi impozitelor achitate de către vânzători.

11. Echilibrul parţial pe piaţa unui bun se analizează ţinând cont de cererea şi oferta pe:a) piaţa bunului respectiv;----- SE REALIZEAZA LA NIVELU UNEI SINGURE PIETIb) pieţele bunurilor substituibile pentru bunul respectiv;c) pieţele bunurilor pentru producerea cărora se foloseşte bunul respectiv;d) pieţele pe care modificarea preţului bunului respectiv poate cauza modificarea cererii

şi/sau a ofertei.

12.Curba cererii dintr-un bun s-a deplasat de la Do la D1: P

S Pa↓=Qa↑ =Qc↑

D1

Do

QO astfel de modificare a cererii poate fi cauzată de:

Page 32: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

a) reducerea preţurilor la bunurile substituibile pentru bunul dat;b) reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat; c) reducerea preţurilor la materia primă folosită pentru fabricarea bunului dat;d) reducerea veniturilor consumatorilor în cazul când bunul dat este un bun superior;e) reducerea taxei pe valoarea adăugată .

13. Dacă între volumul cererii dintr-un bun şi preţul acestuia există dependenţă invers proporţională, bunul respectiv poate fi apreciat ca:

a) bun normal;b) bun obişnuit;c) bun tip Giffen;d) bun neutru;e) bun de lux.

14. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii dintr-un bun, fiind egal cu -2, semnifică următoarele:

a) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii va creşte cu 2%;b) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul ofertei va creşte cu 1%;c) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%;d) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul cererii se va reduce cu 1%;e) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul ofertei va creşte cu 2%.

15. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Qd

= 3 x I. Care este coeficientul elasticităţii cererii după venit în această situaţie?a) -3;b) 3;c) 1;d) nu poate fi determinată în baza datelor propuse.

16. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers proporţională de:

a) preţul bunului;b) utilitatea bunului pentru consumatori;c) nivelul costurilor de producţie;d) durata perioadei pentru care se calculează elasticitatea cererii;e) numărul substituenţilor existenţi pentru bunul dat.

17. Reducerea ofertei unui bun conduce la majorarea:a) cererii din bunurile complementare pentru bunul dat;b) venitului vânzătorilor, dacă cererea este relativ elastică după preţ;c) volumului cererii din bunul dat;d) cererii din bunurile substituibile pentru bunul dat.

18. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 2100 – 4P. La ce preţ veniturile vânzătorilor vor înregistra valoare maximă?

a) 2 100; b) 1 050;c) 525;d) 262,5.

19. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca urmare veniturile lor s-au redus. O astfel de situaţie poate fi explicată prin:

Page 33: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

a) oferta perfect elastică a produselor agricole;b) cererea relativ inelastică din produsele agricole;c) precupeţii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele producătorilor;d) cererea relativ elastică din produsele agricole.

20. Când piaţa unui bun se află în echilibru atât cererea, cît şi oferta sînt relativ elastice. Care din următoarele modele grafice reflectă această situaţie?

P P D P P S S S S D

D D

Q Q Q a) b) c) d)

21. Sucurile de mere şi prune sânt bunuri substituibile. Ce puteţi spune despre coeficientul elasticităţii cererii sucului de mere în raport cu preţul sucului de prune?

Daca avem bunuri substituibile atunci avem o elasticitate a cererii incrucisata mai mare ca 0 €>0 respectiv raportul Qx/Py>0 odata cu cresterea Px rezulta o scadere a lui Qx si respectiv o crestere a lui Qy

22. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator:

a) are gusturi şi preferinţeb) dispune de venituri limitate;c) are ca scop maximizarea utilităţii de care beneficiază consumând anumite bunuri;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

22. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului semnifică:a) numărul de unităţi ale unui bun la care consumatorul va renunţa pentru a majora

consumul altui bun cu o unitate, rămânând pe aceiaşi curbă de indiferenţă;b) numărul de unităţi ale unui bun pe care consumatorul le poate procura dacă renunţă la

alte bunuri;c) preţul unui bun exprimat în numărul de unităţi ale altui bun;d) combinaţiile de bunuri pe care consumatorul le poate procura.

23. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumatorul doreşte să maximizeze utilitatea de care beneficiază consumând ambele fructe. Ce sfat îi veţi da?

a) să consume cantităţi egale de mere şi pere;b) să cheltuie integral venitul rezervat pentru mere şi pere;c) să aleagă combinaţia de mere şi pere pentru care rata marginală de substituire este

egală cu 1;d) sunt corecte răspunsurile b) şi c);e) nici un răspuns precedent nu este corect.

24. Pentru un consumator curba “venit-consum” este orientată în sus spre dreapta. În acest caz se poate afirma că:

a) ambele bunuri sunt normale;b) ambele bunuri sunt inferioare;c) bunul de pe axa verticală este inferior;d) bunul de pe axa orizontală este inferiore) nici un răspuns precedent nu este corect.

Page 34: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

25. Pentru un pachet de unt consumatorul este dispus să plătească 15 u.m. La magazin el află că preţul pachetului constituie 10 u.m. Care este surplusul consumatorului în acest caz?

a) 15;b) 10;c) 12,5;d) 5;e) 25.

26. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5 indiferent de cantităţile consumate ale acestora. În acest caz se poate afirma că:

a) bunurile sunt strict complementare;b) bunurile sunt perfect substituibile;c) curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de axe;d) curba de indiferenţă este concavă faţă de originea sistemului de axe.

27. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescînde:

a) 100, 200, 300, 400, 500;b) 100, 200, 350, 550, 800;c) 100, 200, 280, 340, 380;d) 100, 200, 250, 400, 600.

28. Merele şi prăsadele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul obţine o utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o prăsadă. Cum va proceda consumatorul pentru a maximiza utilitatea de care beneficiază?

a) va majora consumul ambelor bunuri;b) va reduce consumul ambelor bunuri;c) va consuma mai multe mere;d) va consuma mai multe prăsade;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

29. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., iar al bunului Y – 25 u.m. Care este în acest caz cantitatea bunului Y pe care consumatorul o poate procura, dacă va renunţa la o unitate a bunului X?

a) 50;b) 25;c) 2;d) 0,5.

30. Pentru un consumator două bunuri sunt perfect substituibile. Dacă preţul unuia din ele va creşte considerabil consumatorul:

a) va majora consumul acestuia;b) va reduce consumul acestuia; Px creste rezulta ca Qx scade si rezulta ca Qy

crestec) nu va modifica consumul acestuia;d) va renunţa, în genere, la acest bun.

31. Orice funcţie a utilităţii stabileşte corelaţia dintre: U=F(Qx, Qy)a) combinaţiile de bunuri şi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;b) cantitatea consumată a unui bun şi utilitatea marginală a acestuia;c) combinaţiile de bunuri şi cheltuielile necesare pentru procurarea lor;d) utilitatea totală şi utilitatea marginală.

Page 35: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

32. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste sau 6 ziare şi 4 reviste. Care este în acest caz rata marginală de substituire a ziarelor prin reviste?

a) 2;b) 1,5;c) 1;d) 0,5.

33. Ca urmare a reducerii preţului bunului X consumatorul a majorat cantitatea consumată a acestuia şi, concomitent, a redus cantitatea consumată a bunului Y. În acest caz se poate afirma că:

a) bunul X este un bun normal;b) bunul Y este un bun normal;c) bunurile X şi Y sunt bunuri complimentare;d) bunul X este un bun de tip Giffen.

34. Pentru un consumator curbele de indiferenţă au înclinaţie pozitivă. În acest caz se poate afirma că:

a) bunurile consumate sunt superioare;b) bunurile consumate sunt strict complementare;c) bunurile consumate sunt perfect substituibile;d) bunurile consumate sunt inferioare;e) nici un răspuns precedent nu este corect.------ curbele de indiferenta au inclinatie

negativa(panta descrescatoare)

35. Să presupunem că MRSxy < pentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce

cantitate a bunului X va procura consumatorul în starea de echilibru?Echilibru la consumator este cind Mux/Px= Muy/PyConsumatorul nu va renunta la bunul y in favoarea bunului x deoarece pretu bunului x este prea

mare modificarea preturilor celor 2 bunuri ( Px↑ Py↓) ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern

36. Orice izocuantă ilustrează:a) variaţia volumului total al producţiei;b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;c) volumul producţiei care pot fi obţinute prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor

de producţie;d) dinamica produsului mediu al factorului de producţie variabil,e) dinamica produsului marginal al factorului de producţie variabil.

37. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul producţiei obţinute se exprimă prin:

a) curba produsului total al factorului de producţie variabil;b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;c) curba ofertei globale pe piaţa respectivă;d) curba costului total suportat de firmă.

38. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu (AP) şi marginal (MP) al factorului de producţie este incorectă?

a) AP creşte atât timp cât MP creşte;b) AP atinge nivel maxim înaintea lui Q; Apmax=Mpmax MP=O Qmaxc) Q are valoare maximă atunci când MP = 0;

Page 36: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

d) MP = AP atunci când AP are valoare maximă;e) Q descreşte dacă MP < 0.

39. Funcţia de producţie are forma Q = 5 x K2/3 x L1/2. Ce efect al extinderii la scară a producţiei determină funcţia dată?

a) crescător; 2/3+1/2=1,16>1b) constant;c) descrescător;d) tipul efectului nu poate fi determinat.

40. În care din următoarele situaţii acţionează legea productivităţii marginale descrescânde?

a) alţi factori de producţie rămân neschimbaţi;b) nivelul tehnologiei de fabricare nu se modifică;c) unităţile factorului de producţie variabil sunt omogene;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

41. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie?

a) produsul marginal al factorului care substituie raportat la produsul marginal al factorului substituit;

b) numărul de unităţi ale factorului substituit ce revine la o unitate a factorului care substituie;

c) creşterea producţiei raportată la creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;

d) produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care substituie.

42. Care din aprecierile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie?

a) numărul de unităţi ale factorului ce revin la o unitate de produs;b) creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului cu o

unitate (în aceleaşi condiţii);c) producţia maximă care se obţine prin creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de

producţie;d) producţia care revine la o unitate utilizată a factorului variabil.

43. Care din următoarele funcţii de producţie se caracterizează printr-un efect descrescător al extinderii la scară a producţiei?

a) Q = (K2 + L2)0,5;b) Q = 6K + 3L;c) Q = (K x L)0,5;d) Q = 3K0,4 x L0,5. 0.4+0.5=0.9<1

44. Pentru o firmă funcţia de producţie are forma Q = A (K + 3L)2, iar coeficientul înzestrării muncii cu capital (K/L) este egal cu 4. Care este în această situaţie rata marginală de substituţie tehnologică a factorului-capital prin factorul-muncă?

a) 4;b) 1/4;c) 3;d) 6;e) 1/6.

Page 37: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

MRSTKL= -(delta L/ delta K)

45. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al producţiei?

a) ΔVC : Q;b) ΔVC : ΔQ; MC=delta TC/deltaQ; =deltaVC/delta Qc) FC : Q;d) Δ (P x Q) : ΔQ;e) ΔFC : ΔQ.

46. Pentru o firmă dependenţa costului total de volumul producţiei fabricate are următoarea interpretare grafică:

TC

QÎntr-o astfel de situaţie se poate afirma că:a) costul mediu total şi costul marginal nu se modifică;b) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o creştere;c) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o reducere;d) modelul grafic reflectă dinamica costului total pe termen scurt;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

47. Pentru a minimiza costul total al producţiei firma trebuie:a) să procure factorii de producţie la acelaşi preţ;b) să asigure egalitatea dintre costurile fixe şi cele variabile;c) să utilizeze cantităţi egale ale factorilor de producţie;d) să utilizeze factorii de producţie astfel încât produsele marginale ale acestora să fie

egale;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

48. Dacă AVC creşte odată cu majorarea volumului producţiei (prezentaţi argumentarea grafică):

a) MC de asemenea creşte;b) FC de asemenea creşte;-Fc) MC va fi mai mic ca AVC;d) ATC va fi mai mic ca AVC;-F

49. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului marginal al firmei?

a) ΔVC : ΔQ;b) ΔTC : ΔQ;c) Δ (P x Q) : ΔQ;d) ΔFC : ΔQ;e) Δ(FC + VC) : ΔQ.

Page 38: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

50. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea interpretare grafică:

TR

Q

Într-un astfel de situaţie se poate afirma că:a) venitul total al firmei este constant;b) preţul aplicat de firmă este constant;c) venitul mediu al firmei este constant; AR=TR/Qd) venitul marginal al firmei este constant;e) sunt corecte doar răspunsurile b), c) şi d).

51. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea interpretare grafică:

TR

Q FIRMELE MONOPOLISTE

O astfel de formă a curbei venitului total poate fi explicată prin faptul că:a) firma nu modifică preţul;b) pentru firmă costul mediu total şi costul marginal sunt constate;c) pentru a majora volumul vânzărilor firma reduce preţul;d) firma nu are drept scop maximizarea profitului;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

52. Pentru aşi majora profitul firma va majora volumul producţiei doar dacă:a) venitul total depăşeşte costul total;b) costul total depăşeşte venitul total;c) MR depăşeşte MC;d) MR este egal MC;-- MAXIMIZAREA PROFITULUIe) MR este mai mic ca MC.

53. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe activitatea dacă:

a) P< ATCmin;b) AFC > P;c) P< AVCmin.;d) P< MC;e) TR < TC.

54. Curba ofertei pe termen scurt a firmei concurente coincide cu:a) curba MC;b) curba cererii;c) porţiunea ascendentă a curbei MC;

Page 39: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

d) porţiunea ascendentă a curbei ATC;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

55. Creşterea profitului economic al firmelor pe piaţa cu concurenţă perfectă nu contribuie la:

a) lărgirea producţiei în firmele existente;b) apariţia pe piaţă a unor firme noi;c) majorarea preţului pe piaţă la produsele firmelor;d) majorarea preţurilor factorilor de producţie utilizaţi;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

56. Dacă preţul produsului oferit de firma concurentă este la un aşa nivel încât nu acoperă ATC, firma trebuie:

a) să-şi întrerupă activitatea;b) să-şi continue activitatea la nivelul P = MC, dacă P > AVC;c) să aleagă o nouă tehnologie;d) să reducă cheltuielile;e) să-şi continue activitatea atât timp cât P > AFC.

57. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora oferta proprie:

a) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte; pretu ramine neschimbatb) preţul de echilibru pe piaţa respectivă se va reduce;c) preţul de echilibru pe piaţa respectivă va creşte;d) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte, iar preţul de echilibru se va reduce;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

58. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Curba LRMC intersectează curba LRAC în punctul în care costul mediu este egal cu 100 lei. Produsele similare sunt comercializate pe piaţă la preţul 100 lei. Ce va întreprinde firma în această situaţie?

a) îşi va întrerupe activitatea;b) va majora volumul producţiei;c) nu va modifica volumul producţiei;d) va stabili un preţ mai mare ca 100 lei.Pretul produsului trebuie sa fie egal cu costul mediu pe termen lung adicaP=LRAC=100 LEI

59. Apariţia monopolurilor se poate datora:

a) posesiei sau controlului asupra unor resurse naturale rare;b) concurenţei dintre producători (vânzători);c) protecţiei acordate de către stat unor întreprinderi;d) fuzionării unor întreprinderi;e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

60. Firmele-monopoliste reduc preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din

următoarele afirmaţii referitoare la veniturile firmelor-monopoliste este justă?

Page 40: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

a) venitul total se majorează odată cu creşterea volumului vânzărilor;b) venitul mediu depăşeşte venitul marginal;-c) venitul mediu este egal cu venitul marginal;d) venitul marginal depăşeşte venitul mediu.MR>PMR=MC

61. Discriminarea prin preţ presupune:a) aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;b) majorarea preţului la produsele de o calitate mai înaltă;c) diferenţierea în nivelul retribuirii muncii;d) nici un răspuns precedent nu este corect.

62. În anul 2001 firmele unei ramuri de producţie activau în condiţiile concurenţei perfecte şi se aflau în echilibru pe termen lung. În anul 2002 acestea au creat un cartel şi, ca urmare, au obţinut un profit cu 5 mil. u.m. mai mare faţă de anul 2001. Profitul cartelului în anul 2002 a constituit:

a) 0;b) mai puţin de 5 mil. u.m.;c) 5 mil. u.m.;d) mai mult de 5 mil. u.m.;e) nu poate fi determinat în baza datelor propuse.

63. Teoria jocurilor se bazează pe presupunerea că:

a) firmele nu iau în consideraţie strategiile concurenţilor;b) fiecare firme consideră raţional comportamentul concurenţilor;c) fiecare firmă are o strategie dominantă;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

64. În condiţiile duopolului tip Cournot cererea globală dintr-un produs este descrisă prin funcţia Qd = 300 – P, iar costul marginal al fiecărei firme producătoare este constant şi egal cu 20 u.m. În situaţia de echilibru:

a) fiecare firmă va oferi pe piaţă 90 unităţi;b) volumul ofertei globale va constituie 180 unităţi;c) ambele firme vor stabili un preţ egal cu 20 u.m.;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;e) nici un răspuns precedent nu este corect.

65. Stabilind preţul care ar servi drept barieră la apariţia pe piaţă a firmelor noi firmele oligopoliste vor reieşi din:

a) necesitatea maximizării profitul propriu;b) valoarea minimă a costului mediu propriu pe termen lung;c) egalitatea MR = LRMC;d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;- Vor reesi din costurile medii minime

posibile ale potentialilor producatori noie) nici un răspuns precedent nu este corect.

Page 41: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

66. Pe piaţa oligopolistă activează doar două firme (A şi B) care concurează după modelul Cournot. În stare de echilibru ambele firme oferă pe piaţă aceiaşi cantitate de produse. Care din modelele grafice prezentate mai jos reflectă corect curbele de reacţie ale firmelor?

QB QB QB QB

QA QA QA

67. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că: costu mediu=costu marginal

a) preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung;b) preţul este egal cu costul marginal;c) firmele nu obţin profit economic pozitiv;d) capacităţile de producţie sunt utilizate integral.

68. Pieţele cu concurenţa perfectă şi concurenţă monopolistică au următoarea trăsătură comună:

a) pe ambele firmele oferă produse diferenţiate;b) pe ambele activează un număr relativ mare de vânzători; c) cererea din producţia fiecărei firme este perfect elastică;d) pe ambele firmele oferă produse omogene;e) comportamentul pe piaţă a fiecărei firmei este influenţat de comportamentul

concurenţilor.

Page 42: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Probleme

1. Informaţia privind posibilităţile productive lunare ale unui agent economic este prezentată în tabel:

30 40 50 60 70Frigidere, unităţi 280 250 210 160 100 0Congelatoare, unităţi 0 50 100 150 200 250

Care este valoarea posibilă a indicatorului ce lipseşte – 80, 100, 120, 140?

2. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:

MR=modificarea TR/modificarea QVolumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450

MR 10 9 8 7 6 MC 6 7,5 7,5 9 10

Aplicând analiza marginală determinaţi: a) venitul marginal şi costul marginal pentru fiecare majorare a volumului producţiei;b) volumul producţiei care maximizează profitul agentului economic.Pentru a maximiza profitul MC tre sa fie egal cu MR daca neam uita aici cu aproximatie

la volumul de 30 unitati este aproape de acceasta valoare3. Dependenţa dintre cantitatea unui bun şi preţul acestuia se exprimă prin funcţiile Q = 200 +

2P şi

Q = 400 – 2P. Care din cele două funcţii descrie cererea şi care oferta pe piaţa respectivă?

Q = 400 – 2P-cererea fiindca cerea este invers proportionala cu pretu

Q = 200 + 2P -oferta e direct propotionala cu pretu

4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia

Qs = 200 + 4P.

a) Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?Qd=300b) La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?

a. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;

Q=300-1,5*18,18=272,73b. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?

P=0; Qd=300-1,5*0=300c. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?

Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200

Page 43: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:

P 100

5 000 Q

a) Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal; b) Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletelor va constitui 60 u.m.?

Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:

1. Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal.

Qd=a-bP; 0=5000-b*100 <=> b=50Qd=5000-b*100 <=>Qd=5000-50P

2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletului va constitui 60 u.m.?Qd=5000-50*60=2000

6. Funcţia ofertei unui bun e liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun. Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi.

a) Determinaţi funcţia ofertei. Qs=a+bP

50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150 300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5

Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300

b) Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.? Qs= -150+5*120=450

7. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 100 – 2P. Deduceţi funcţia inversă a cererii din acest bun.

P

100

5000 Q

Page 44: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

8. Pe piaţa unui bun activează 5 vânzători. Oferta individuală a fiecăruia este descrisă prin funcţia

Qs = 500 + 3P. Construiţi curba ofertei individuale a unui vânzător şi curba ofertei globale pe piaţa respectivă. Care este funcţia ce descrie oferta globală?

1. Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P2. Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X.

Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725

9. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţia

QS = 300 + 4P.

a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;

B) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500

C)Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi stabilit la nivelul de 10 u.m. Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)

10. Curba ofertei unui bun este o dreaptă orizontală. Ce influenţă va avea creşterea cererii din acest bun asupra preţului de echilibru şi volumului de echilibru pe piaţa respectivă? Argumentaţi răspunsul prin modelul grafic respectiv.

Oferta perfect elastica la care pretu este constant, deci respectiv pretu de echilibru nu se va modifica, el va ramine constant se poate modifica doar volumul.

11. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.

a)Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?

Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator.

Page 45: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

a) Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.Ps Q

b) Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?

Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ consumatorilor de productie => la ↓ pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va contribui la ↑ calitatii bunului => competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q de echilibru.

12. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 3000 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia

QS = 3,5P - 600. Pentru a majora încasările la buget, se aplică un impozit în mărime de 200 u.m. plătit de către vânzători pentru fiecare unitate vândută.

a) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X. Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P; P=720; Q=3000-1,5*720=1920.b) Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200

u.m. pe fiecare unitate vândută plătit de vânzători ? 3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600; 4300=5P; P=860.c) Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ? Q=3000-1,5*860=1710.d) Care va fi mărimea încasărilor la buget? 1710*200=342000 leie) Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător?

Povara fiscala= la cumparator, 1-0,7=0,3 la

producatorf) Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

13. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 450 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţia

Page 46: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Qs = 3P – 300. Vânzătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate vândută.

1. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei.Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150; Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150

2. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei.Qd=450-2P; Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P; P=90; Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270

3. Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei? 270*100 lei=27000 lei

4. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

50 100 150 200 250 300 350

14. Cererea şi oferta pentru un bun de import se descriu, respectiv, prin funcţiile Qd = 400 – 0,5P şi Qs = P – 200. Pentru a proteja producătorii autohtoni, Guvernul a stabilit cota de import la nivelul 150 unităţi.

a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;b) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă până la

stabilirea cotei de import;Qd=Qs400-0,5P=P-200P=400Qs=200c) Ce influenţă va avea stabilirea cotei de import asupra preţului de echilibru pe piaţă?Qs=150 unitatiP=350d) Cum se vor modifica veniturile importatorilor în urma stabilirii cotei nominalizate? Vor scadeae) Cum se vor modifica preţul de echilibrul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă,

dacă cota de import va fi înlocuită printr-o taxă în mărime de 15 u.m.?

15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -3. Cum se va modifica volumul cererii, dacă preţul bunului va creşte cu 10%?

=|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30%

16. În tabel sânt prezentate date privind elasticitatea cererii din produsele alimentare, vin şi bere:

BunurileElasticitatea cererii în raport cu:

preţul bunului preţul altor bunuri

Page 47: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

produse alimentare vinului beriiProduse alimentare -0,15 X 0,16 0,10Vin -2,0 -0,25 X 0,35Bere -0,75 0,18 0,50 X

a) Care din bunurile prezentate în tabel au cererea relativ elastică după preţ şi care – relativ inelastică? Cum apreciaţi o astfel de situaţie?

b) Ce influenţă va avea majorarea preţurilor la produsele alimentare asupra consumului de

vin şi bere? Care este legătură dintre produsele alimentare şi alte bunuri prezentate în tabel?

c) Cum se va modifica poziţia curbei cererii din vin în cazul majorării preţurilor la produsele alimentare şi bere?

17. Modelul grafic de mai jos reflectă două curbe ale cererii dintr-un bun:

P Q D1 D0

Care din cele două curbe ale cererii (D0 sau D1) reflectă cererea din bunul respectiv într-o perioadă mai scurtă de timp?

18. Să presupunem că curbele cererii (D0 şi D1) prezentate în modelul grafic la problema precedentă reflectă cererea din bunurile A şi B. Pentru care din cele două bunuri există un număr mai mare de substituenţi?

19. Cererea dintr-un bun este liniară. Curba cererii se deplasează drept răspuns la majorarea veniturilor consumatorilor. Demonstraţi că în urma acestei deplasări cererea devine mai puţin elastică după preţ.

Elasticitatea dupa pret creste odata cu nivelul pretului, la preturi inalte consumatorii devin mai sensibili la modificarea pretului

ca factor al elasticitatii este ponderea venitului consumatorilor rezervat pentru procurarea bunului dat. De regula dependenta dintre venit si Q este direct proportionala

20. Pentru un bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile vânzătorilor, dacă ei vor majora oferta bunului?

Relativ elasticaDelta Qd> delta P Maximizarea profitului va majora Q

Page 48: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

21. Înclinaţia curbei cererii dintr-un bun este egală cu –0,5 în toate punctele. La preţul 200 u.m. pe parcursul unei luni au fost vîndute 400 unităţi ale bunului.

a) Calculaţi coeficientul elasticităţii după preţ a cererii acestui bun;b) Cum se vor modifica veniturile vînzătorilor, dacă ei vor reduce preţul bunului cu un

procent? Argumentaţi răspunsul prin calculele respective.

22. Curba cererii pentru biletele la un spectacol muzical este descrisă prin funcţia Qd = 5 000 – 25P.

a) Ce preţ vor stabili organizatorii pentru aşi maximiza veniturile, dacă nu există careva limitări cantitative în ceia ce priveşte numărul spectatorilor?

TP=maxMR=MC MP=0b) Să presupunem că numărul locurilor este limitat (2000) şi sala nu este supraîncărcată.

Ce preţ va maximiza veniturile organizatorilor? Cîte bilete vor vinde ei în acest caz? 2000c) Cum vor proceda organizatorii, dacă numărul locurilor în sală este limitat şi constituie

3 500: vor stabili preţul care le va permite realizarea tuturor biletelor sau nu?NU

23. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este egală cu –0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile?

Relativ inelasticaDelta Qd< delta PMaximizarea profitului va majora preturile P↑

24. Se cunosc următoarele date privind piaţa unui bun: cererea şi oferta se descriu prin funcţii liniare, preţul de echilibru constituie 10,0 u.m., volumul vînzărilor – 20 mii unităţi, coeficientul elasticităţii după preţ a cererii – 0,5, coeficientul elasticităţii după preţ a ofertei – 0,2. Guvernul decide să stabilească „plafonul” preţului la nivelul 9,00 u.m.

Determinaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă.Deci plafonul pretului se afla mai jos decit pretul de echilibruPlus la aceasta avem si cerere si oferta reltin inelastica

25. Preţurile bunurilor A, B şi C în cursul anului nu se modifică. Datele privind cheltuielile unei familii în două semestre ale anului sînt prezentate în următorul tabel:

Bunurile Cheltuielile familiei, u.m.semestrul I semestrul II

A 400 500B 300 600C 300 250D 200 300

Total 1200 1 650

1) 0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate2) 0.67- bunuri prioritare , de prima necesitate3) -0.11-bunuri inferioare4) 0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate

Calculaţi elasticitatea cererii după venit şi determinaţi atitudinea familiei faţă de fiecare din bunurile nominalizate.

Page 49: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

26. În tabel sunt prezentate date privind preţul şi volumul ofertei unui bun:

Preţul, u.m. 20 40 60 80 100 120 140 160Volumul ofertei, unităţi 0 200 400 600 800 1000 1200 1400Elasticitatea ofertei după preţ - 10 10 10 10 10 10 10

a) Calculaţi elasticitatea ofertei după preţ şi reflectaţi rezultatele în tabel;b) Analizaţi dinamica coeficientului elasticităţii după preţ a ofertei odată cu creşterea

preţului bunului.

27. În tabel sînt prezentate date privind preţul şi volumul cererii dintr-un bun:

Preţul, u.m.

Volumul cererii, unităţi

Elasticitatea cererii după preţ

Veniturile vânzătorilor, u.m.

0 1000 0 020 900 0,052=0.111 inelastica 1800040 800 0,176=0.25 inelastica 3200060 700 0,333=0.428 inelastica 4200080 600 0,538 =0.666 inelastica 48000100 500 0,818 =1.0 inel/unitar 50000120 400 1,222 =1.5 elastica 48000140 300 1,857 =2.333 elastica 42000160 200 3,0 =4.0 elastica 32000180 100 5,666 =9 elastica 18000200 0 19.0=0 elastica/perf

inel0

1.Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel

= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1.

2.Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar de 100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada

28. Un consumator procură 20 unităţi ale bunului X şi 15 unităţi ale bunului Y. Funcţia utilităţii are forma U = Qx * 6Qy.

a) Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;U=Qx*6QyUt=20*6*15=1800

b) Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri în această situaţie.Um(X)=Ut/Qx=1880/20=90Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120

29. Un consumator, indiferent de nivelul venitului disponibil, nici odată nu procură bunul X. Construiţi curba lui Engel pentru un astfel de bun.

30. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m.a) Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui

bilet la film 10 u.m.

Page 50: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Punctele dfe intersecţie vor fi: X*=V/Px=40/4=10; Y*=V/Py=40/10=4

b) Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi grafic.

Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga, micşorîndu-se panta acesteiaY*1=V/Py1=20/20=1

c) Să presupunem că preţul îngheţatei se modifică în funcţie de cantitatea procurată. Astfel, prima îngheţată este procurată la preţul 4 u.m., iar fiecare următoare – la preţul 2 u.m. Construiţi linia bugetară a studentului în această situaţie.

31 Un consumator procură doar două bunuri: cămăşi şi pantofi. Utilitatea marginală ponderata pe preţ calculată la o unitate a preţului pentru cămăşi este egală cu 5, iar pentru pantofi – cu 10. a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;b) Se află oare consumatorul în echilibru? Dacă nu, cum el trebuie să modifice structura

consumului?MUc/Pc=5 nu se afla in echilibru MUc/Pc=Mup/PpMUp/Pp=10

32. Să presupunem că MRSxy < MRpentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate

a bunului X va procura consumatorul în starea de echilibru?

Se stabileste echilibru unghiular si consumartorul nu renunta la bunul y in favoarea bunului xModificarea pretului celor 2 bunuri ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern. Pentru

ca pretu bunului x e prea mare consumatoru nu va consuma bunu x si in punctul de echilibru cantitatea lui Qx=0

33. Pentru un consumator bunurile X şi Y sânt perfect substituibile. Curbele de indiferenţă ale acestuia au aceiaşi înclinaţie negativă ca şi linia bugetară. Există oare în aşa caz o singură

Page 51: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

combinaţie a celor două bunuri care maximizează utilitatea consumatorului? Argumentaţi răspunsul printr-un model grafic.

MRSxy=constant Bunurile date sunt perfect substituibile, substituibilitatea lor are loc in aceeasi proportie

indiferentde nivelul consumului

34. În starea de echilibru consumatorul raţional procură bunurile X şi Y. Utilitatea marginală a ultimii unităţi a bunului X constituie 40, iar a bunului Y – 20. Preţul bunului X este egal cu 15 u.m.

Care este preţul unitar al bunului Y?Mux=40Muy=20Px=15 Mux/Px=Muy/Py 2,67=20/Py Py=7,4935. Funcţia utilităţii are forma U = 4 Qx Qy. Venitul rezervat de către un consumator pentru

procurarea celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi ale bunului X şi 30 unităţi ale bunului Y.

a) Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y;b) Care este în acest caz rata marginală de substituire a bunului X prin bunul Y?

U=4*20*30=2400Mux=4Qx=4*20=80Muy=Qy=30*1=3080/Px=30/Py=24080/Px=240; Px=330/Py=240; Py=88/Px=3/Py: 3Px=8Py MRSxy=Mux/Muy=80/30=2,67

36. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este utilizat pentru procurarea bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Totodată consumatorul beneficiază lunar de un venit suplimentar în mărime de 200 u.m. care poate fi folosit în exclusivitate pentru procurarea bunului X.

Construiţi linia bugetară a consumatorului.Px=20Py=30I=1500

37. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este cheltuit pentru procurarea bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Cantitatea bunului X pe care consumatorul o poate procura lunar este limitată şi nu trebuie să depăşească 50 unităţi.

Construiţi linia bugetară a consumatorului.I=20Q+30P

38. Curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor linii drepte. Consumatorul nu renunţă la bunul X în favoarea bunului Y.

Reprezentaţi grafic echilibrul consumatorului.

39. Pentru un consumator funcţia utilităţii totale are forma U = 2Qx x 3Qy, iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1 200.

Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.

Page 52: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

U = 2Qx x 3Qy15Qx + 30Qy = 1 200.Px*Qx+Py*Qy=IQx max=1200/15=80 unitatiQy=40Conditia de maximizare a utilitatii: Mux/Px=Muy/Py2Mux=Muy40. Linia bugetară a unui consumator intersectează axa OX în punctul cu coordonata ( 50,0).

Care este în acest caz sensul economic al acestor 50 unităţi din bunul X?

Punctul de intersectie cu axa ox determina cantitatea maxima a bunului pe care consumatorul o poate procura, renuntind la celalat bun

41. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sînt prezentate în tabel:

Cantitatea bunului, unităţi

Utilitatea marginală a bunului X

Utilitatea marginală a bunului Y

1 160 2702 120 2103 100 1804 80 1505 60 120

Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia constituie 180 u.m., iar preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m.

Mux/Px=Muy/Py2Qx+3Qy=183Mux=2Muy Mux/Muy=2/3=0.67Combinatia optima este Qx=3 Mux=100 Mux/My=2/3 Qy=4 Muy=150

42. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică:

a) a factorului-capital prin factorul-muncă;b) a factorului-muncă prin factorul-capital.

MRSTLK=MPL/MPK=5/10=0,5 din factorul L poate fi inlocuita de 1 unitate de factoru kapital

MRSTKL=MPk/MPL=10/5=243. În tabelul de mai jos sînt prezentate date ce caracterizează volumul producţiei care poate fi

obţinut prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie:

Cantitatea utilizată a factorului-muncă, ore

Cantitatea utilizată a factorului-capital, oreK1 = 10 K2 =20 K3 =30 K4 =40

10 400 600 700 76020 600 1700 3000 420030 1100 3000 4200 540035 1200 3500 4700 590040 1300 3800 5000 630050 1440 4200 5400 6400

Page 53: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Cantitatea de muncă(oameni-ore)

Cantitatea de capital (maşini-ore)

K1 = 10 K2 = 20 APL MPL K3 = 30 K4 = 4010 400 600 60 6 700 76020 600 1700 85 1.5 3000 420030 1100 3000 100 1.5 4200 540035 1200 3500 100 0 4700 590040 1300 3800 95 -1 5000 630050 1440 4200 84 -1.1 5400 6400

a) Construiţi izocuanta ce corespunde volumului producţiei egal cu 4200 unităţi;b) Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie în diferite

situaţii. Care este caracterul modificării acesteia?c) Determinaţi produsul total, mediu şi marginal al factorului-muncă în cazul când

cantitatea utilizată a factorului-capital constituie 20 ore. Construiţi curbele produsului total, mediu şi marginal al factorului-muncă;

APL=600/10=60; MPL=15/10=1.5d) Ce influinţă va avea asupra indicatorilor nominalizaţi majorarea cantităţii utilizate a

factorului-capital? e) Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi.

44. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 x K1/3 x L1/2.

a) Calculaţi volumul total al producţiei şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată zilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă – 25 ore.

Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450Produsul mediu al muncii=450/25=18a) Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a

factorului-muncă se reduce cu 20%. Cum se va modifica ca urmare volumul total al producţiei? Care este efectul extinderii la scară a producţiei în acest caz? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore.

Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.

45. Firma “ABC” majorează cantitatea utilizată a factorului-capital de la 120 la 150 unităţi, iar a factorului-muncă – de la 500 la 625 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 10%. Care este efectul extinderii la scară a producţiei în situaţia dată?

Cantitatea utilizata a factorului de productie sa majorat cu 25% iar volumul productiei doar cu 10%

Respectiv reesind din aceste data putem concluziona ca avem un efect negativ(descrescator) al extinderii la scara a productiei

Page 54: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

46. Banca comercială ar putea acorda un număr mai mare de credite, dacă ar majora numărul personalului angajat în subdiviziunea respectivă. Alţi factori necesari pentru efectuarea operaţiunilor de creditare rămân neschimbaţi. La moment produsul marginal al muncii constituie 5 credite, iar produsul mediu – 7 credite. Cum se va modifica produsul mediu al muncii sub influenţa creşterii numărului personalului angajat?

MPl=delta Q/delta LDaca MP<AP rezulta ca AP va scadea

47. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa volumului producţiei de numărul persoanelor angajate se prezintă astfel:

Numărul muncitorilor 0 1 2 3 4 5 6Volumul producţiei, unităţi 0 400 900 1260 1500 1650 1740

a) Care este produsul marginal al celui de al 6-ea muncitor ?produsul marginal = 1740-1650=90b) La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?La angajarea celui de al treilea muncitor (1=400; 2=500; 3=360)c) Cîţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze

valoare maximă? 400/1=400; 900/2=450; 1260/3=420; 1500/4=375. trebuie sa fie angajati doar 2 muncitori

48. Diagrama prezentată mai jos reflecta variaţia produsului mediu al muncii (APL): APL

50

25

5 10 15 L (muncitori)

a) Să presupunem că produsul marginal al celui de al 25-ea muncitor are valoare negativă. Este oare în acest caz şi produsul mediu negativ?

b) Cîţi muncitori vor fi angajaţi în cazul în care produsul mediu al muncii este egal cu produsul marginal?

c) Conform diagramei produsul mediu al muncii are valoare maximă cînd sînt angajaţi 10 muncitori. Este oare în acest caz şi produsul total maxim?

d) Produsul marginal al muncitorului al 11-ea constituie 60 unităţi. Care va fi produsul total atunci când vor fi angajaţi 11 muncitori?

Page 55: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

e) Care este produsul total în cazul în care produsul mediu al muncii constituie 25 unităţi?

49. Firma a produs în anul 1 un număr de 2 000 unităţi produse finite, suportând următoarele cheltuieli:

- materii prime – 50 000 lei, - materiale auxiliare – 11 000 lei,- amortizare capital fix – 5 000 lei,- salarii – 20 000 lei, din care 10% salarii ale aparatului administrativ,- alte cheltuieli (cu chirii, iluminare, încălzit) – 5 000 lei.Firma triplează producţia în anul 2, în condiţiile când costurile variabile cresc direct proporţional cu volumul producţiei. Care va fi costul mediu total al producţiei în anul 2?

50. În cadrul unei întreprinderi activează 50 salariaţi. Volumul lunar al producţiei constituie 1 000 unităţi. Angajând suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 bucăţi. Care este productivitatea medie a muncii în acest caz?

Ap=22,22

51. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital de la 200 la 300 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care e efectul extinderii la scara a producţiei?

L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10% K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50%Productia creste cu 30%, randamente de scara constante

52. Firma utilizează factorul-munca şi factorul-capital într-o aşa îmbinare încât produsul marginal al factorului-muncă constituie 20 unităţi, iar al factorului-capital – 30 unităţi. Preţurile factorilor de producţie sunt respectiv 3 şi 4 lei pentru o unitate.

Ce va întreprinde firma pentru aşi minimiza costul producţiei? (prezentaţi modelul grafic)a) va majora consumul factorului-muncă şi va reduce consumul factorului-capital;b) va majora consumul factorului-capital şi va reduce consumul factorului-muncă;c) nu va modifica consumul factorilor de producţie;d) va majora salariile personalului angajat.

Combinatia de factori de productie care asigura un cost minim corespunde punctului in care dreapta izocostului e tg la izocuanta(e un singur cost minim)in asa caz se respecta urmatoarea egalitateMRTSLK=w/r-inclinatiaMPL/W=MPK/R

MPL/PL=20MPK/PK=30PL=3PK=4MPL=60MPK=120r =2w53. Pentru o firmă costul total e descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3. Costul fix al producţiei

constituie 500 u.m. Determinaţi costul total, variabil, mediu total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi.FC=500Q=50TC=1157625

Page 56: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

VC=TC-FC=1157625-500=1157125ATC=AFC+AVCAFC=FC/Q=10AVC=VC/Q=23142,5ATC=TC/Q=23152,5MC=delta TC/delta Q=delta VC/delta Q=23142,5

54. În cadrul unei firme tehnologia de fabricare este la un aşa nivel încât produsul mediu al utilajului constituie 20 unităţi/oră, iar produsul marginal – 30 unităţi/oră. Preţul unei ore de funcţionare a utilajului constituie 600 u.m. 1) Calculaţi costul mediu variabil şi costul marginal al producţiei în situaţia dată; 2) Cum se va modifica costul mediu variabil dacă productivitatea utilajului va creşte?AVC=VC/Q =600/20=30MC=delta TC/delta Q=delta VC/ delta Q=600/20=302)VA SCADEA

55. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi. Dacă întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. Costul fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m. Determinaţi costul total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când vor activa 4 muncitori.

Cost total, CT

Produs total Cost fix mediu, CMF

Cost mediu variabil, CMV= (CT-CF)/Q

CMT CMg

Produsul mediu (3)=25

600+60*3=780

25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2,4 780:75=10,4 0

Produsul mediu (4)=30

600+60*4=840

30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 (840-780):(120-75)= 1,33

CF=600Salariu/zi/1m=60

56. Firmă utilizează factorul-muncă şi factorul-capital într-o aşa îmbinare, încât produsul marginal al factorului-muncă constituie 10 unităţi, iar al factorului-capital – 8 unităţi. Preţurile factorilor de producţie nominalizaţi sunt respectiv 3 şi 5 u.m. pentru o unitate. Ce va întreprinde firma într-o astfel de situaţie pentru a minimiza costul total al producţiei?

Pentru a obtine un anumit volum al productiei cu costuri minime , firma va alege combinatia factorilor de productie in asa fel incit acestia vor aveaa acelasi produs marginal calculat la o unitate a pretului

MPK=MPL

57. Pentru o firmă dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 1+2Q. Care va fi costul variabil total în cazul în care volumul producţiei fabricate va constitui 30 de unităţi?

VC=TC-FCMC=deltaVC/deltaQQ=30MC=61VC=61*30=1830

58. Cunoscând conţinutul şi corelaţiile dintre principalele categorii ale costurilor de producţie, completaţi rubricile libere din tabelul de mai jos cu datele corespunzătoare.

Page 57: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Volumul producţiei, unităţi

Costuri fixe, u.m. Costuri variabile, u.m.

Costuri totale, u.m. Costuri medii, u.m.

Costul marginal, u.m.

50 100 000 200 000 300 000 6 000 -100 100 000 2,1 ori* 520 000 5200 4400150 100 000 3,2 ori* 740 000 4933,33 4400200 100 000 4,3 ori* 960 000 4800 4400250 100 000 5,4 ori* 1180 000 4720 4400

* Creşterile sunt indicate faţă de prima variantă.

59. Pentru o firmă dependenţa costului total pe termen lung de volumul producţiei fabricate este prezentată în următorul tabel:

Volumul producţiei(unitati.)

1

Costurile totale(u.m.)

2

Costurile medii(u.m.)3=2/1

Costurile marginale(u.m.)

4=∆2/∆10 0 0 010 320 32 3220 480 24 1630 820 27,33 3440 1400 35 5850 2280 45,6 8860 3520 58,67 124

1. Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie.2. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii bunului.

3. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20 Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare

60. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este prezentată în următorul tabel:Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50

Venitul total, u.m. 0 100 160 200 220 210Costul total, u.m. 40 80 100 140 200 280

MR - 10 6 4 2 1MC - 4 2 4 6 8

Page 58: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Ce volum al producţiei va alege firma pentru aşi maximiza profitul?Mr=MC

Respectiv alegemvarianta cind MR=MC adica atunci cind volumul productiei este 30 unitatiAtunci firma va obtine profit maxim

61. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m. Costurile fixe constituie 60 000 u.m., iar costurile variabile pe unitatea de produs – 20 u.m.

Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:

a) a obţine un profit total în mărime de 80 000 u.m;TP=TR-TCTR=Q*PTC=FC+VCTP=80 000TR=100QTC=(20*Q)+FCTC=20Q+60 000TP=100Q-(20Q+60000)80 000=80Q-60000140 000=80QQ=1750

b) aşi recupera costurile suportate?TP=OTR=TCQ*P= FC+VC100Q= 20Q+60 000

80Q=60 000 Q=75062. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului marginal de

volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:

Volumul producţiei, unităţi 5 6 7

Costul marginal, u.m. 20 30 50

P=30 Inc=30 Cost=30 Oferta=6000 Cost marginal = Pret = Incasarea marginala

Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.? Incasarile 150 180 210

Vmg 30 30Cmg = Vmg = 30Oferta totala = 1000*6 = 6000unit

Care va fi volumul ofertei globale pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?a) nu mai mare de 5 000;b) 5000;c) 6000;d) 7000;e) nu mai puţin de 7000;f) mai mare de 7000.

Page 59: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

63. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Variaţia costurilor totale se exprimă prin funcţia TC= 40Q + Q2. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce volum al producţiei va maximiza profitul firmei?

TC=40Q+Q2Punit=280unitpe termen lungPunit=Costul total mediu=Cost marginal280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280

64. Dependenţa costurilor totale ale firmei concurente de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:

Volumul producţiei,

unităţi

0 10 20 30 40 50 60

Costul total, u.m. 400 800 1000 1400 2000 2800 3800

AC - 80 50 46.67 50 56 63,33

AVC - 40 30 33,33 40 48 56.67

Sub ce nivel trebuie să se reducă preţul pe piaţă pentru ca firma să-şi întrerupă activitatea:

a) pe termen scurt;Ca sa-si intreripa activitatea P=AVC miniP<AVC min,daca pierderile din continuarea activitatii sun egale sau sunt mai mari ca costurille fixe, atunci firma trebuie sa-si intrerupa activitateaAVC min=30Cind P=30Sau P<30b) pe termen lung.Daca P=AcminP<AcminACmin=46,67Cind P=46,67Sau P<46,67

65. Oferta unei firme care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă este descrisă prin funcţia Qs

= 0,5P. Firma reuşeşte să-şi maximizeze profitul în cazul când produce 30 unităţi. Care este

costul marginal al producţiei în această situaţie?

Qs=MC daca P>AVC

MC=30

Page 60: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Q=30

P=60

66. Pentru o firmă care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă dependenţa costurilor marginale

de volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 20 + 10Q. Costurile fixe

constituie 100 u.m.

a) Ce volum al producţiei va alege firma în cazul în care preţul produselor va fi egal cu 60 u.m.?

P=60FC=100Qs=MC daca P>AVCDaca P=MC PROFIT =0MC=60Q=4Daca P>ATC firma va obtine profit economic pozitivDaca TC=FC firma isi intrerupe activiteab) Determinaţi rezultatul activităţii firmei (profit sau pierderi) în această situaţie;Daca atragem atentia la faptul ca FC=100 si daca socotim ca costurile FC =TC atunci ATC=25 respectiv P>ATC si de aici rezulta ca TP>0c) Se află oare piaţa respectivă în stare de echilibru pe termen lung?

67. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Costul mediu total pe termen lung în punctul minim este egal cu 4 000 lei. Alte firme comercializează produsele similare la preţul 3 000 lei.

ATCmin=4 000ATCmin2=3 000

Ce va întreprinde firma în această situaţie? (prezentaţi modelul grafic)a) va lărgi producţia;b) nu va modifica volumul producţiei;c) îşi va întrerupe activitatea;d) va stabili un preţ mai mare ca 3 000 lei.

Page 61: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

68. Situaţia unei firme-monopolist este prezentată în următorul model grafic:

100

60 50

MC = ATC 30

MR D

150 200 300 400 Q

a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul care maximizează profitul firmei; dacă ea nu aplică discriminarea prin preţ? Care este mărimea acestui profit?

Se va maximiza profitul cind MR=MCMR=MC cind Q=150 si P=30Profitul firmei in cazul lipsei discriminarii prin pret se va afla in dreptunghiul de la pretul 60 pina la 30 si pina la q=150Q=150P=60TR=9000

b) Evidenţiaţi în modelul grafic suprafeţele care reflectă venitul total, costul total şi profitul total al firmei;

Triunghiul cuprins intre pretu 100, pretul 30 si pina la curba cerrerii reprezinta profitu totaltriunghiul intre pretul 100 pin la pretu 60 si pina la curba cererii =profitul suplimentar obtin prin discriminarea perfecta prin pretsi deasemenea si triunghiul cuprins de la q=150 pina la q=300 si pina la curba cererii

c) Determinaţi surplusul consumatorilor şi evidenţiaţi suprafaţa care îl reflectă; surplusul consumatorului este triunghiul de la q=300 pina la q=400 si p =30

d) Cum se va modifica profitul firmei, dacă ea va aplica o politică de discriminare perfectă (gradul I) prin preţ?

69. Datele privind producţia unei firme-monopolist sânt prezentate în tabel:

Preţul, u.m. cantitatea ofertită, unităţi Costul mediu fix, u.m.AFC

Costul mediu variabil, u.m.AVC

500 10 300 250420 20 150 200360 30 100 150310 40 75 100270 50 60 100240 60 50 150210 70 43 200180 80 38 250150 90 22 300ATC ATC Delta TC TC55 550 5500 5500

17,5 350 2500 70008,33 250 500 75004,38 175 -500 70003,2 160 1000 8000

Page 62: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

3,33 200 4000 120003,47 243 3010 170103,6 288 6040 230403,58 322 5940 28980TR Delta TR MR MC

5 000 5508400 3400 340 25010800 2400 240 5012400 1600 160 -5013500 1100 110 10014400 900 90 40014700 300 30 30114400 -300 -30 60413500 -900 -90 594

Determinaţi preţul şi cantitatea producţiei ce maximizează profitul firmei-monopolist.

TRmax daca MR=MC

MR=delta TR/delta Q

MC=delta TC/delta Q

ATC=AFC+AVC

TR=P*Q

70. În domeniul său de activitate firma este monopolist Cererea globală din produsul ei poate fi descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q, iar variaţia costurilor totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q.

Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maximal?

MR=LRMCProfit maxim

71. Firma-monopolist a stabilit că pentru produsul pe care în oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este egală cu -0,2. Ce va întreprinde firma în această situaţie?

cerere relativ inelasticarespectiv modificarea cererii este mai mare ca modificarea pretuluide fiecare dată când piaţa este constrânsă de monopol din punct de vedere al preţului, el pierde controlul cantităţii şi invers, când constrânge piaţa prin penurie sau abundenţă nu mai dispune de controlul preţului. Aceasta înseamnă că monopolul dispune în fond de o libertate relativă pentru a fixa preţul, iar cumpărătorii au posibilitatea de a reacţiona la modificarea preţului de monopol

72. Cererea din producţia firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd=1 600–4P, iar variaţia costului total - prin funcţia TC = 80Q + Q2.

Ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care e mărimea profitului în această situaţie? MR=LRMCTR=P*Q

Page 63: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

73. Cererea din produsul firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd = 1000 – 2P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal – prin funcţia MC = 2Q – 100.

a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul ce maximizează profitul firmei. MR=LRMCProfit maximMR=2Q – 100Qd = 1000 – 2PDin punctul de vedere al monopolistului varianta este optimă, însă din punctul de vedere al societăţii varianta este dezavantajoasă întrucât se înregistrează pierderi de producţie şi o redistribuire a venitului în favoarea monopolului şi în detrimentul consumatorului.

b) Cum firma va modifica volumul vînzărilor şi preţul, dacă volumul cererii la fiecare preţ se va majora cu 300 unităţi?

c) Care este costul social al monopolizării în cazurile prevăzute în punctele a) şi b)? d) Care vor fi consecinţele stabilirii nivelului maxim al preţului 300 u.m. şi 390 u.m.?

74. În tabelul de mai jos sînt prezentate date privind costurile şi veniturile unei firme:

Q VC TC ATC MC P TR MR0 - 150 - - 200 0 -1 110 160 160 10 175 175 1752 170 320 160 160 150 300 1253 216 366 122 46 135 405 1054 250 400 100 34 120 480 755 295 445 89 45 105 525 456 360 510 85 65 90 540 15

a) Completaţi tabelul cu datele care lipsesc;b) Firma dată activează în condiţiile concurenţei perfecte sau nu?P=MC maximizarea profituluiNUMR=MC la pretu 105c) Care este mărimea costurilor fixe suportate de firmă?FC=150d) La ce valori ale preţului şi cantităţii firma se află în echilibru?P=105Q=5e) Care este rezultatul activităţii firmei în starea de echilibru (profit sau pierderi)?Profit

TR-TC=30f) Cum poate fi apreciată cererea din produsul firmei (elastică sau inelastică) în diapazonul

indicat al preţului?-elastica

75. Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q – 10Q2, MC = 100 + 10Q.

Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va stabili (accepta) dacă:a) ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?P=MC maximizarea profituluiTR=Q*PP=TR/Q=1000-10Q1000-10Q=100+10Q1000-100=10Q+10Q900=20Q

Page 64: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

Q=45MC=550P=550b) ea este monopolist în domeniul său de activitate?MR=MC=QmTP=Q(P-ATC)

76. Un vânzător este monopolist pe piaţa marmeladei. El poate vinde o cutie în zi la preţul 10 u.m. sau două cutii – la preţul 8 u.m. fiecare.

a) Care este venitul marginal din vânzarea cutiei a II-a?Scăzând preţul, monopolul obţine un venit suplimentar prin vânzarea mai multor unităţi. Dacă preţul scade de la p1 la p2, pierderea de venit din cele Q1 unităţi este măsurată de zona 1, iar câştigul reprezentat de creşterea cantităţii vândute de la Q1 la Q2 la preţul p2 este exprimat de zona 3. Cele 2 zone (1 şi 3) îşi modifică mărimea pe măsură ce firma scade preţul şi se deplasează în jos pe curba cererii. Ca urmare, venitul total, de regulă, se schimbă, la început creşte, apoi scade.

Vezi imaginea-http://www.scritube.com/economie/MONOPOLUL33445.phpP=10P=8MR=delta TP/delta Q=6/1=6TR=P*QTR1=10TR2=16b) Să presupunem că vânzătorul suportă doar costurile aferente procurării marmeladei de la

producători. Câte cutii ia-ţi recomanda să procure de la producători şi să vândă cumpărătorilor dacă preţul producătorilor ar fi 5, 6 şi 7 u.m. pentru o cutie?

MR=LRMCTR maxim1)TC=5LRMC=deltaTC/delta QLRMC=5/1=5TR3=28MR=10MR=LRMC

2) TC=6LRMC=deltaTC/delta QLRMC=6/1=6TR3=MR=5MR=LRMC=5

77. Firma activează în condiţii de monopol. Cererea din producţia ei poate fi descrisă prin funcţia

Qd = 4 000 – 4P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal - prin funcţia MC=100+Q.

Ce volum al producţiei va maximiza venitul firmei? MR=MCMR=MC=QmTP=Q(P-ATC)---PROFITU

Page 65: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

ATC=TC/QMC=delta TC/delta QPretu de echilibru. optim MR=MCTR=P*Q

78. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere în volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul producţiei şi costul total pentru fiecare firmă sunt prezentate în următorul tabel:

Preţul, u.m. Volumul cererii, unităţi

Volumul producţiei, unităţi

Costul total, u.m.

100 50 50 4 50090 60 60 4 70080 70 70 5 00070 80 80 5 50060 90 90 6 500

ATC MC 35090 9078,33 2071,43 3069 5072 100

Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţa în situaţia în care fiecare firmă va fi convinsă că dacă ea reduce preţul:

a) concurenţii vor stabili acelaşi preţ;Obiectivul principal al cartelului este e a maximiza profiturile combinate ale tuturor

membrilor aderenţi la înţelegere. Există şi înţelegeri între firme oligopoliste pentru a practica acelaşi preţ şi pentru a împărţi piaţa fie în mod convenţional pe anumite zone, fie după preferinţele cumpărătorilor. În asemenea cazuri, profitul este în funcţie de cifra de afaceri şi de nivelul costurilor unitare. În general costurile medii şi cele marginale ale firmelor componente sunt diferite.

Calculele se fac la nivelul organizaţiei coordonatoare, pe baza datelor derivate de la firmele membre. Aşa cum veţi deduce din graficul de mai jos, curba costului marginal, a venitului marginal şi volumul producţiei la nivelul organizaţiei derivă din curbele şi datele unităţilor componente. De exemplu, curba costurilor marginale la nivelul cartelului este dată de formula Σ cmg = cmg1 + cmg2 +cmg3 iar producţia vândută de cartel este o sumă a producţiilor efectuate de firmele membre: Q=q1+q2+q3.

Qd=Qd(P)—Cererea globala pe piataTC=ATC*QTP=P*Q-ATC*QQd=350Echlibru tip bertrandTpa=TPb=0 daca P=ATCP=70 b)concurenţii nu vor reacţiona.

79. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii din producţia ei este descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de volumul producţiei–prin funcţia TC = 6Q + 100.

Ce preţ va stabili şi ce volum va oferi firma pe piaţă in perioada lunga? Prezentaţi modelul grafic al problemei.

Echilibru pe termen lung al firmelor monopoliste presupune ca profitul tuturor firmelor=0

Page 66: Microeconomie - Copiute Pentru Examen.[Conspecte.md]

MR=MCP=LRAC TP=0LRAC=TC/QLRAC=(6Q+100)/QP=LRAC=200-Q200-Q=(6Q+100)/Q200Q-Q²=6Q+100Q²-194Q+100

80. Firma activează în condiţiile concurenţei monopolistice. Dependenţa venitului marginal al acesteia de volumul producţiei este descrisă prin funcţia MR = 10 – 2Q, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal pe termen lung – prin funcţia LRMC = 2Q – 2. Valoarea minimă a costului mediu pe termen lung este egală cu 6 u.m.Care este în această situaţie surplusul capacităţilor de producţie ale firmei?LRAC=6LRMC=2Q-2

MR=10-2QAsa cumparatorii procura produsele la pretul minimal posibilDeci firmele care activeaza pe piata cu concurenta monopolista nu reuseste reducerea minim a costului mediu pe termen lung .Ele vor alege un volum al productiei mai mic fata de cel care ar fi fost oferit de firmele pe piata cu concurenta perfecta.Diferenta dintre volumul productiei ce corespunde LRAC min si volumul oferit de firma pe piata cu concurenta perfecta determina surplusul capacitatii de productie, acesta din urma semnifica faptul ca acelas volum al ofertei globale ar putea fi oferit cu costuri medii mai mici de un numar mai mic de firme1)MC=MC P=LRAC 2Q-2=10-2Q Q=3—CONCURENTA MONOPOLISTA

2)P=LRMC=LRAC=6 2Q-2=6 Q=4---------------CONCURENTA PERFECTA


Recommended