+ All Categories
Home > Documents > Micozele cutanate

Micozele cutanate

Date post: 29-Nov-2015
Category:
Upload: estnu
View: 470 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
ghid
49
Micozele cutanate Cine sunt ele? Ciupercile (sau fungii) implicate in patologia umana sunt organisme cu nucleu - eucariote - inzestrate cu un bogat aparat enzimatic care permite parazitarea prin mecanisme similare virusurilor sau bacteriilor. Asadar, scaderea mecanismelor de aparare a organismului si agresivitatea crescuta a agentului patogen pot avea drept consecinta nu doar o scarlatina sau un herpes labial, ci si o candidoza bucala! Ciupercile se deosebesc atat de plante, prin absenta clorofilei, cat si de animale, prin prezenta membranei nucleare si a peretelui celular bogat in celuloza si chitina. Au nevoie, pentru a creste in bune conditii, de un mediu aerob, umed si cald: intre 20 si 37 o C. Cresterea lor este inhibata de uscaciune si lumina, lucru care explica de ce acesti doi factori sunt recomandati in tratamentul infectiilor micotice. Ciuperci ce afecteaza pielea 1 Tinea corporis (herpes circinat) este o micoza a pielii corpului, manifestata prin leziuni eritematoase, reliefate, inelare, cu tendinta de estompare a centrului leziunii, pruriginoase, acoperite de scuame fine. Acestea apar la nivelul zonelor expuse ale corpului, pe fata sau brate. Uneori, boala se manifesta ca mici pete rosii, pruriginoase, care se descuameaza usor. Daca este neglijata, se poate complica prin afectarea foliculilor pilosi, devenind greu de tratat. 2 Tinea cruris este o alta forma de micoza, care afecteaza regiunea inghinala, eventual pliul interfesier. Apar mancarimi pe plica inghinala, leziuni rosii bine delimitate, eventual cu centrul mai palid. Se poate insoti si de micoza picioarelor si unghiilor. Leziunile se pot extinde la organele genitale externe, fese, abdomenul inferior. Semnul caracteristic este insa pruritul, care apare constant. 3 Tinea faciei este micoza fetei, limitata la pielea glabra - fara par - adica nu afecteaza barba sau mustata. Pe chip pot aparea mici zone rosii, usor reliefate, cu sau fara scuame, insotite frecvent de senzatia de prurit si arsura, mai ales dupa expunerea la soare. 1
Transcript
Page 1: Micozele cutanate

Micozele cutanate

Cine sunt ele?Ciupercile (sau fungii) implicate in patologia umana sunt organisme cu nucleu - eucariote - inzestrate cu un bogat aparat enzimatic care permite parazitarea prin mecanisme similare virusurilor sau bacteriilor. Asadar, scaderea mecanismelor de aparare a organismului si agresivitatea crescuta a agentului patogen pot avea drept consecinta nu doar o scarlatina sau un herpes labial, ci si o candidoza bucala!

Ciupercile se deosebesc atat de plante, prin absenta clorofilei, cat si de animale, prin prezenta membranei nucleare si a peretelui celular bogat in celuloza si chitina. Au nevoie, pentru a creste in bune conditii, de un mediu aerob, umed si cald: intre 20 si 37 oC. Cresterea lor este inhibata de uscaciune si lumina, lucru care explica de ce acesti doi factori sunt recomandati in tratamentul infectiilor micotice.

Ciuperci ce afecteaza pielea1 Tinea corporis (herpes circinat) este o micoza a pielii corpului, manifestata prin leziuni eritematoase, reliefate, inelare, cu tendinta de estompare a centrului leziunii, pruriginoase, acoperite de scuame fine. Acestea apar la nivelul zonelor expuse ale corpului, pe fata sau brate. Uneori, boala se manifesta ca mici pete rosii, pruriginoase, care se descuameaza usor. Daca este neglijata, se poate complica prin afectarea foliculilor pilosi, devenind greu de tratat.

2 Tinea cruris este o alta forma de micoza, care afecteaza regiunea inghinala, eventual pliul interfesier. Apar mancarimi pe plica inghinala, leziuni rosii bine delimitate, eventual cu centrul mai palid. Se poate insoti si de micoza picioarelor si unghiilor. Leziunile se pot extinde la organele genitale externe, fese, abdomenul inferior. Semnul caracteristic este insa pruritul, care apare constant.

3 Tinea faciei este micoza fetei, limitata la pielea glabra - fara par - adica nu afecteaza barba sau mustata. Pe chip pot aparea mici zone rosii, usor reliefate, cu sau fara scuame, insotite frecvent de senzatia de prurit si arsura, mai ales dupa expunerea la soare.

4 Tinea pedis este cea mai raspandita forma de micoza cutanata, o dermatofitie a piciorului. Sunt mai predispusi la astfel de afectiuni: militarii, minerii, pescarii, sportivii (mai ales cei care practica sporturi acvatice).

Exista trei forme diferite de boala, deosebite prin tipul de leziuni de la nivelul piciorului:Forma hiperkeratozica uscata. Talpile sunt discret rosii, acoperite de scuame fine si foarte pruriginoase, leziunile putandu-se extinde si pe fata dorsala a piciorului.Forma intertriginoasa. Intre degetele piciorului apar fisuri ca urmare a macerarii tegumentelor, leziuni ce se pot extinde si pe talpa. Ele se insotesc de prurit - mancarimi - accentuat de caldura si suprainfectia bacteriana. Aparitia durerii este semn de suprainfectie bacteriana. Forma exudativa veziculara. Apar vezicule pe talpi, uneori si la nivelul mainilor, care se rup, lasand in urma un guleras scuamos. Tegumentele sunt macerate in spatiile interdigitale.

Micozele cutanate

1

Page 2: Micozele cutanate

Vara este cald şi umed, condiţii optime pentru dezvoltarea ciupercilor (fungilor) pe pielea noastră. Bolile dermatologice datorate acestor agenţi patogeni se numesc micoze. Acestea pot afecta pielea, părul (scalpului şi/sau a bărbii) şi unghiile. Gazdă a fungilor poate fi omul, animalele şi, mai rar, solul.

Dintre micozele pielii, este de remarcat micoza picioarelor (Tinea pedis), care se poate manifesta discret, numai în ultimele spaţii interdigitale, prin piele macerată, cu suprafaţa roşiatică, fisurată, însoţită cîteodată de mîncărimi, sau se poate manifesta pe tot piciorul, cu zone roşii acoperite de scuame subţiri sau groase, cu fisuri dureroase sau vezicule. Adesea, această micoză nu este băgată în seamă, dar pielea fisurată reprezintă o poartă de intrare pentru microbi. Astfel, se poate ajunge la complicaţii – erizipel de gambă sau celulita piciorului. De asemenea, poate determina o reacţie alergică la nivelul mîinilor (eczemă dishidroziformă), manifestată prin vezicule cu descuamare, stare care este confundată de majoritatea pacienţilor cu lipsă de vitamina A sau calciu.

Micoza inghinală (Tinea cruris) poate debuta prin plăci eritematoase rotunde, uşor reliefate, cu extindere progresivă, acoperite cu mici vezicule şi scuame. Acestea se unesc, depăşesc plica inghinală, întinzîndu-se în partea internă spre scrot şi anus. Marginea placardului este uşor reliefată, mai activă, suprafaţa lui fiind roşie, zemuindă sau mai uscată (descuamîndu-se ca o făină: descuamaţie furfuracee). Poate fi însoţită de mîncărime sau nu, iar pacienţii o ignoră, crezînd că este o simplă iritaţie datorată transpiraţiei şi căldurii. Această micoză se poate manifesta şi în pliul axilar şi/sau submamar.

Micoza pielii trunchiului, a membrelor şi a feţei (Tinea corporis) se manifestă prin plăci rotunde, ovalare, foarte bine delimitate, acoperite cu scuame, cu margine mai activă. Fungii care trăiesc în mod obişnuit numai pe pielea omului dau manifestări mai discrete, eritemato-scuamoase, în schimb, cei care sînt luaţi de la animale produc reacţii inflamatorii mai severe, leziunile cutanate avînd margini active, ca nişte cercuri, de culoare roşu intens (herpes circinat).

O altă micoză a pilelii trunchiului, foarte superficială, este pitiriazisul versicolor. Are două forme clinice: colorată şi acromică. Forma colorată se manifestă prin pete de culoare, ce variază de la galben la maro închis, de dimensiuni variabile (de la pete punctiforme pînă la dimensiunea unei monede), pe suprafaţa lor găsindu-se scuame fine, ca o făină. Forma acromică prezintă pete albe cu descuamaţie furfuracee. Această ciupercă trăieşte în mod normal pe pielea noastră, 85 la sută dintre oameni fiind purtători sănătoşi; anumite condiţii, cum ar fi căldura şi transpiraţia din timpul expunerii la soare, conduc la apariţia ei. Mulţi pacienţi consideră greşit că aceste pete "provin de la ficat".

Micoza unghiilor (Tinea unghium) este foarte răspîndită, putînd fi singura manifestare sau, cel mai adesea, însoţindu-se de micoza piciorului. De obicei, îmbolnăvirea începe de la capătul liber, manifestîndu-se printr-o pată albicioasă, cenuşie sau galbenă, extinzîndu-se treptat. Unghia devine groasă, cu suprafaţă neregulată, cu depozit sfărîmicios subungveal, greu de tăiat. Boala se întinde treptat de la o unghie la alta pe măsură ce trece timpul. Adesea, pacienţii îşi tratează singuri ciuperca piciorului ignorînd unghia. Chiar dacă se obţine o vindecare a pielii, rezervorul de ciuperci din unghii ajunge să o îmbolnăvească din nou.

Nu trebuie să uităm faptul că aceste ciuperci se dezvoltă în condiţii de căldură şi umezeală, mai ales pe o transpiraţie abundentă. Frecventarea băilor publice, a piscinelor, a ştrandurilor favorizează transmiterea acestora. Pentru prevenirea lor este necesară o igienă corespunzătoare (spălarea zilnică), folosirea duşurilor şi a băilor personale, purtarea sandalelor sau a şlapilor în băile şi duşurile publice, uscarea atentă a spaţiilor interdigitale şi folosirea produselor care scad secreţia sudorală, folosirea şosetelor, lenjeriei intime şi a tricourilor din bumbac cu evitarea materialelor sintetice pentru reducerea transpiraţiei şi schimbarea lor ori de cîte ori este nevoie (chiar şi de 2-3 ori pe zi), evitarea purtării de pantaloni strîmţi şi călcarea lor pe dos, evitarea folosirii în comun a încalţămintei, hainelor, şosetelor, ustensilelor de manichiură şi pedichiură,

2

Page 3: Micozele cutanate

prosoapelor, a echipamentului sportiv etc. Pacienţii cu diabet zaharat au un risc mai mare de a dezvolta o micoză, care poate duce la complicaţii.

Tratamentul acestor afecţiuni este specific fiecăreia. Se poate face cu creme, soluţii sau pudre antimicotice, eficiente numai în cazul afectării pielii. Alegerea şi durata terapiei depinde de localizarea şi forma clinică de micoză. Tratamentul unghiilor se face, în majoritatea cazurilor, pe cale generală, cu medicamente antimicotice, deoarece nici o cremă sau soluţie pentru tratarea pielii nu poate străbate lama ungveală. Există preparate speciale, care topesc unghia, permiţînd agentului antimicotic să ajungă la ciuperci sau lacuri care penetrează lama ungveală. Tratamentul este de lungă durată, deoarece creşterea unghiilor este foarte lentă (unghiile de la mîini cresc în jumătate de an, iar unghiile de la picioare în decurs de un an).

Pentru evitarea recidivelor, trebuie efectuată dezinfecţia hainelor prin spălare şi călcare, precum şi a pantofilor, folosind produsele indicate de medicul dermatolog.

Dr. Gabriela Suditu, medic primar dermato-venerolog, doctor în ştiinţe medicale, Centrul Medical Nicolina-Iaşi

Micoza reprezinta un nume generic dat bolilor infectioase provocate de ciuperci microscopice. Termenul general de micoze se refera la boli produse de mai multe specii de microorganisme care se numesc fungi, mucegaiuri, levuri sau ciuperci microscopice. Aceste microorganisme saprofite se gasesc in mod normal pe pielea si mucoasele omului, in gura, nas, urechi, intestin, organele genitale, urina etc. Cand aceste ciuperci gasesc conditii prielnice (boli acute si cronice, tratamente indelungate cu antibiotice), ele se inmultesc peste masura si produc infectii (rani, iritatii, dureri) ale pielii si mucoaselor. Datorita iritatiei pe care o provoaca, favorizeaza si suprainfectiile cu diferiti microbi.

Cuprins

1. Generalitati 2. Infectii micotice ale pielii 3. Infectii micotice ale mucoaselor 4. Investigatii

Infectii micotice ale pieliiSus

Pe piele, ciupercile produc eczeme, ulceratii (rana deschisa la nivelul pielii sau mucoaselor) mai ales intre degete, intre coapse (in regiunea inghinala). Eczemele sunt definite ca fiind eruptii cutanate in placi eritemato-scuamoase, delimitate difuz, caracterizate printr-o suprafata uscata, rugoasa. De obicei acestea sunt pruriginoase si pot prezenta sau nu faze de acutizare marcate de aparitia de vezicule pe suprafata lor. In cazul eczemelor apar eruptii cu un contur neregulat, de culoare rosie, cu mici vezicule sau cruste care produc mancarimi.

Infectii micotice ale mucoaselorSus

In gura determina infectii ale limbii, afte, infectii ale amigdalelor si gingiilor.La femei produc frecvent infectii ale mucoasei vaginale - vaginite micotice. Bolnavii de diabet fac destul de des infectii urinare cu ciuperci, datorita zaharului din urina, care le favorizeaza dezvoltarea. De asemenea, bolnavii cu boli cronice, din cauza slabirii rezistentiei organismului se infecteaza usor cu aceste microorganisme.

InvestigatiiSus

3

Page 4: Micozele cutanate

Analizele care urmaresc sa depisteze ciupercile se fac din secretiile recoltate de pe leziunile pielii si ale mucoaselor, din sputa, urina, materii fecale etc. Punerea in evidenta se face fie prin cercetarea la microscop, fie prin cultivarea ciupercilor pe medii de cultura speciale. Cel mai adesea se gasesc ciuperci din familia levurilor (asemanatoare cu drojdia de bere) denumite candida (afectiune ce apare din cauza unei ciuperci microscopice numita Candida Albicans), geotrichum etc.

Mergi la piscină sau la ştrand? Stai multe ore încălţată în pantofi sport? Nu-i de mirare că te-ai ales cu o micoză! Află cum poţi scăpa de ea definitiv.

Nepericuloase, dar contagioase

Micozele predomină vara, pentru că ciupercile care le cauzează se dezvoltă într-un mediu cald şi umed. Deşi nu sunt periculoase, se extind şi au tendinţa să reapară, dacă nu ai urmat tratamentul corect. În plus, produc disconfort şi sunt inestetice.

De ce apar?

Micozele sunt boli ale pielii provocate de ciuperci care sunt transmise fie de la un animal sau de la o persoană contaminată, fie sunt prezente în organism (candida), dar sunt activate în condiţii de umiditate, stres sau în urma consumului unor medicamente. Hainele care nu-ţi lasă pielea să respire şi încălţămintea închisă pot favorizată apariţia lor.

Cum îţi afectează pielea?

Micoza piciorului (tinea pedis) apare în spaţiile dintre degete. Pielea este roşie, fisurată şi apare senzaţia de mâncărime. Micoza se poate întinde pe picior, unde apar fisuri dureroase sau vezicule.

Micoza inghinală (tinea cruris) se manifestă prin zone înroşite, uşor reliefate, acoperite cu vezicule sau cruste. Se extind progresiv.

Micoza pielii trunchiului, a membrelor şi a feţei (tine corporis) se manifestă prin zone rotunde, delimitate şi acoperite de o crustă.

Pitiriazisul versicolor este un tip de micoză a trunchiului. Se caracterizează prin pete mici, brune sau albicioase, rotunde, care se descuamează uşor. Apare pe spate, pe piept sau pe umeri. Ciuperca responsabilă de apariţia bolii trăieşte în mod normal pe pielea noastră, dar se activează din cauza căldurii şi a transpiraţiei. Micoza are tendinţa de a se extinde şi de a recidiva.

Micozele unghiilor

Ciupercile se pot „infiltra” şi sub unghiile degetelor de la picioare. Micoza unghiilor se dezvoltă treptat: întâi, unghia se îngălbeneşte, apoi devine groasă, cu o suprafaţă neregulată. Boala se poate extinde de la o unghie la alta.

Cum te tratezi când ai micoză?

Potrivit medicul dermato-venerolog Adina Dobriţoiu, tratamentul micozelor este de obicei local şi constă în aplicarea unor preparate medicamentoase cu efect antimicotic. „Sunt necesare una-două aplicări zilnice, în funcţie de tipul medicamentului, iar durata administrării este de două-trei săptămâni. În cazul unor forme mai severe este necesară terapia pe cale orală (cu Orungal, Diflucan sau Lamisil), în dozele stabilite de către

4

Page 5: Micozele cutanate

medicul dermatolog”. Tratamentul unghiilor se face pe cale generală, cu medicamente antimicotice, pentru că soluţiile locale nu pătrund prin unghie.Este important să nu întrerupi tratamentul dacă ţi se pare că micoza s-a vindecat, ci să-l urmezi până la capăt, altfel micoza poate recidiva.

Ce complicaţii pot apărea?

Pe langă mâncărimea supărătoare, leziunile pot fi poarta de intrare pentru alţi germeni, complicându-se cu alte afecţiuni (erizipel ori impetigo, provocate de streptococ sau de stafilococ). Specialistul nostru, dr. Adina Dobriţoiu, ne sfăruieşte să nu aplicăm tratamente neadecvate, pentru că acest lucru poate duce la apariţia unor eczeme.

Cum eviţi recidivele?

Urmează tratamentul până la capăt, chiar dacă micoza dispare din primele săptămâni

Poartă haine lejere din fibre naturale

Dezinfectează hainele prin călcare

Dacă ai pitiriazis, nu face saună şi nu folosi uleiuri de corp

Nu merge desculţă la piscină, la saună sau la duşurile comune

Foloseşte propriul prosop şi usucă-ţi bine pielea după baie

Vara, poartă încălţăminte deschisă, în care piciorul nu transpiră

Evită contactul cu animalele

[email protected]

Fungii sunt eucariote (>1 cromozom) cu un nucleu diferentiat si pereti celulari rigizi polizaharidici. Sunt organisme heterotrofe (se hranesc cu substante organice) care nu fac fotosinteza. Celulele formeaza hife, care se inlantuie si se incruciseaza pentru a forma micelii. Artrosporii sunt rezultatul fragmentarii hifelor. Exista 5 genuri importante in micozele cutanate: Microsporum, Epidermophyton, Tricophyton, Candida si Ma-lassezia. Primele 3 sunt mucegaiuri, si reprezinta 90% din micozele cutanate (se mai numesc si \"herpes circinat\" sau \"tinea\"). Enzimele pro-teolitice permit indarea pielii, parului si unghiilor. Zone afectate: inghinale (tinea cruris); picioarele (tinea pedis); unghiile (tinea unguium); si capul - tinea capitis (rara in Marea Britanie). Microsporum canis (transmis mai ales de pisici (!) in orice zona(e) este zoofil, asa incat tinde sa provoace infectii mai acute decat ceilalti dermatofiti - de ex. T.rubrum (care afecteaza toate zonele); T.mentagrophytes (picioare, unghii); T.vio-laceum si T.verrucosum (pielea capului); E.floccosum (inghinal, picioare); M.audoninii (pielea capului).Leziunile constau intr-o zona eritematoasa bine delimitata, acoperita de scuame fine, care deseori are tendinta la vindecare in partea centrala, pentru a produce aspectul inelar caracteristic.Drojdiile sunt fungi unicelulari care se inmultesc prin inmugurire. Sunt dimorfe, astfel incat pot produce si hife -in functie de mediu. Pityrosporum orbiculare (numit si Malassezja furfur) este o drojdie lipofila care

5

Page 6: Micozele cutanate

provoaca pitiriazisul (sau tinea) versicolor - cu placi roz-brune, scuamoase pe trunchi. Leziunile sunt deseori albe la indivizii negri si brune la cei albi. Candida albicans este un oportunist cutanat: intotdeauna de fata, intotdeauna pregatit. Sediile favorizate sunt gura, ginul, conturul unghiilor (perionixis cronic), spatiile interdigitale si inframamare. Leziunile sunt eritemato-scuamoase, deseori cu papule satelite.Piciorul de atlet este o leziune pruriginoasa, macerata si fisurata intre degetele de la picioare. Poate fi provocat de specii de Candida sau de T.mentagrophytes sau T.rubrum, impreuna cu diverse bacterii (mai ales Gram+).Diagnostic. Culturi; microscopia scuamelor vizualizeaza hife; kera-tina este dizolta de aplicarea pe lama de hidroxid de potasiu 20% timp de 15 min, impreuna cu o incalzire usoara. Este cel mai bun mijloc de a demonstra prezenta M.furfur, care se coloreaza rapid cu tus.Tratament. Unguentul cu acid salicilic 3% si acid benzoic 6% (pomada Whitfield) este util in multe micoze, dar devine depasit de imi-dazolii topici (de ex., crema cu clotrimazol 1%). Griseofulvina este acti numai pe dermatofiti. Se administreaza 250-500 mg/12 h per os timp de > 6 luni (adulti) daca sunt afectate unghiile.Daca unghia este deformata si dureroasa, o crema cu uree 40% poate fi aplicata sub un pansament ocluziv timp de 10 zile, inlaturarea unghiei fiind apoi usoara. Factorul cheie in tratamentul perionixisului este mentinerea uscata a leziunii.Terbinafina este o alternati costisitoare (de ex. 250 mg/24 h per os timp de 1-3 luni) in micozele dificile, de ex. acolo unde keratina este groasa (unghii, te, palme). ES: dureri abdominale, eruptii, cefalee.

Posts Tagged ‘micoze’

amorolfina, antifungic, ciuperci, dermatolog, micoze, onicomicoza

Lac de unghii pentru onicomicoza

In Afectiuni dermatologice, Produse dermatologice, tratamente on August 8, 2009 at 12:48 pm

Onicomicoza – ciuperca unghiei poate fi vindecata prin tratament antifungic (antimicotic) oral, alaturi de tratament antimicotic (antifungic) local- creme, picaturi sau lac de unghii antifungic – Loceryl (Amorolfina) sau cu Batrafen cu ciclopirox (ciclopiroxolamina). Administrarea lacului de unghii-medicament in onicomicoza: lacul pentru unghii se va aplica pe unghiile afectate de la nivelul mâinilor sau picioarelor, o data sau de doua ori pe saptamâna. Pacientul trebuie sa aplice lacul de unghii in felul urmator: Inaintea primei aplicari de Loceryl, este esential ca zonele afectate ale unghiei (in special suprafata unghiei) sa fie abrazate cât mai amanuntit cu putinta, utilizându-se pila de unghii prevazuta.

micoza unghie

micoza unghie

6

Page 7: Micozele cutanate

Suprafata unghiei trebuie apoi curatata si degresata, folosindu-se o compresa impregnata (cea prevazuta).

micoza unghii

micoza unghii

Inaintea reaplicarii de Loceryl, unghiile afectate trebuie din nou

abrazate conform indicatiei, ele trebuind sa fie si curatate initial cu compresa impregnata, pentru

a se inlatura lacul restant. Atentie!!!! Pilele utilizate pentru unghiile bolnave nu trebuie folosite si

pentru unghiile sanatoase! Cu una dintre spatulele reutilizabile prevazute, lacul pentru unghii se va

aplica pe intreaga suprafata a unghiei bolnave si se va lasa sa se usuce. Pentru fiecare unghie care

trebuie tratata, se va inmuia spatula in lacul pentru unghii, si se va sterge excesul de lac de

interiorul gâtului flaconului. Dupa utilizare, spatula se va curata cu aceeasi compresa impregnata,

folosita inainte pentru curatarea unghiilor.

Flaconul de LOCERYL trebuie inchis bine dupa fiecare utilizare. Daca se

lucreaza cu solventi organici (diluanti, alcool etc.), trebuie purtate manusi impermeabile pentru a

proteja lacul Loceryl de pe unghii. Tratamentul trebuie continuat fara intrerupere, pâna ce unghia de data asta fara onicomicoza se

regenereaza, iar zonele afectate sunt in final vindecate. Durata necesara pt tratament in onicomicoza depinde in

mod esential de intensitatea si localizarea infectiei. In general, durata este de sase luni (unghiile de

la degetele mâinilor) si de noua, pâna la douasprezece luni (micoza la unghiile de la degetele picioarelor).

Dermatomicoze: crema LOCERYL (exista si crema) se va aplica pe zonele tegumentare afectate, o data pe zi (seara).

Tratamentul trebuie continuat fara intrerupere, pâna la vindecarea clinica si apoi inca câteva zile.

Durata necesara tratamentului depinde de specia de fungi si de localizarea infectiei cu ciuperca. In general,

7

Page 8: Micozele cutanate

tratamentul trebuie continuat timp de cel putin doua sau trei saptamâni. In cazul micozelor

piciorului, sunt necesare pâna la sase saptamâni de terapie.

Despre Ciuperca piciorului gasiti aici.

Despre tratament ciuperci: aici tratament ciuperca

Comment▶

ciuperci, dermatolog, micoze

Cat costa o crema impotriva ciupercilor?

In Intrebari frecvente adresate dermatologului, Produse dermatologice, ciuperci on July 14, 2009 at 2:06 pm

Creme, spray-uri, unguente, foarte des utilizate (sau ar trebui..). Impotriva mirosului urat al picioarelor, micozelor, tinea cruris (ciuperca inghinala), tinea pedis (ciuperca piciorului), tinea corporis (ciuperca inghinala), tinea manum (ciuperca mainii), tinea faciei (ciuperca fetei), pitiriazis versicolor (pete pe spate, albe sau pete maronii pe spate), balanita candidozica (candida pe penis), eritrasma, onicomicoza (ciuperca unghiilor)…. Atatea afectiuni se vindeca cu o singura clasa de alifii: medicamentele antifungice. (antimicotice).

Sunt majoritatea echivalente ca si eficienta, diferenta fiind data de obicei de pret. Voi insira cateva preturi de unguente si creme cu antimicotice.

Lista preturi creme si unguente antifungice (antimicotice):

Travogen 1% crema 20 g………………… 11 lei

Miconazol 20g ………………….. 6 lei

8

Page 9: Micozele cutanate

Mycoheal HC 15 g ……………………….. 6 lei

Biazol 1% 15 g (my favorite) ………………………. 9 lei

Travocort 15 g ………………………… 12 lei

Lamisil 1 %, 15 g ………………….. 42 lei (argh) -super buna, totusi

Medacter 2% 30 g,…………………. 8 lei

Nizoral 2%, 15 g ………………….. 9 lei.

Lomexin 2%, 30 …………………. 15 lei

crema ciuperci

crema ciuperci

View 1 Comment▶

ciuperca piciorului, ciuperci, micoze

Ciuperca piciorului -Canesten

In Afectiuni dermatologice, ciuperci on July 9, 2009 at 11:43 pm

Din punctul meu de vedere, Canesten nu prea vindeca ciuperca piciorului. Empiric vorbind. Cine vede reclama isi inchipuie ca se vindeca ciuperca piciorului in trei pasi simpli – 3 aplicari :)

9

Page 10: Micozele cutanate

thumb

Ciuperca piciorului

Nimic mai fals. Nu numai ca ar trebui aplicat Caensten o perioada care numai de fix de ‘3 pasi simpi’ nu este:

“-dermatomicoze: 3-4 saptamani;!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

-eritrasma, pitiriasis: 3 saptamani.”

Si chiar dupa aceste 3-4 saptamani, ciuperca piciorului reapare. La Canesten, parerea mea este ca mai des decat la foarte multe alte produse antifungice locale (impotriva ciupercilor)

Ciuperca piciorului

Ciuperca piciorului

Nu inteleg de ce sa aplici o alifie 3 -4 saptamani (nu este deloc placut sa te ungi cu o crema pe talpi: suna telefonul, plange copilul, suna alarma de la masina … tough luck pentru parchet si covoare) cat timp exista tratamente in aplicatie UNICA ( o singura data), vezi Lamisil Unidose.

Exista si spray-uri, muult mai comode; atunci, de ce Canesten crema?

Nu ma dumiresc. Si nici sa vad reclame cu picioare care se freaca intre ele nu-mi place.

Parerea mea: eu nu prescriu clotrimazol, cu atat mai mult nu prescriu Canesten. Nu mi s-a parut ca ar da rezultate, alaturi de motivele anterior amintite…

10

Page 11: Micozele cutanate

View 1 Comment▶

Afectiuni dermatologice, candida, ciuperci, micoze, venero, venerologie

Intrebari frecvente legate de Candidoza

In Afectiuni dermatologice, Boli venerice, Intrebari frecvente adresate dermatologului, Mituri/Erori on April 1, 2009 at 3:19 pm

Daca ma spal des sunt ferit/a de Candida, nu-i asa?

..Nu. Distrugerea florei normale in detrimentul ciupercilor care in mod normal se afla pe mucoase sta la baza aparitiei candidozei in urma spalaturilor genitale repetate care distrug bacteriile. De aceea exista persoane care se mira ca fac vulvovaginita sau balanita candidozica desi se spala extrem de des.

Bine, dar se ia prin contact sexual, nu?

Da, se poate transmite si prin contact sexual. Depinde si de sensibilitatea individuala: nu toti partenerii femeilor cu vulvovaginita candidozica dezvolta candidoza (balanita candidozica), ba chiar procentul lor este extrem de redus. In definitiv, suntem chiar dezavantajate: barbatii fac candidoza genitala mult mai rar!

Este o infectie in definitiv, o tratez si gata, nu mai fac niciodata?

Este o infectie cu o ciuperca, asadar se trateaza. Nu cu antibiotice, ci cu antifungice (antimicotice). Totusi, organismul NU dezvolta o imunitate eficienta impotriva ciupercii, si de aceea poti face candidoza din nou. Mai mult, persoanele care fac candidoza o data au toate sansele sa faca si alte episoade de infectie cu Candida.

Daca am candidoza/daca prietenul meu are candidoza, voi mai putea face copii?

Da, fara nicio problema. infectia candidozica nu afecteaza conceptia si NU da infertilitate.

11

Page 12: Micozele cutanate

Exista si candidoza cu alte localizari?

Da, exista candidoza orala (stomatita candidozica), linguala (glosita candidozica), cutanata (intertrigo candidozic), si lista poate continua…

View 6 Comments▶

Afectiuni dermatologice, ciuperci, dermato, dermatolog, mancarimi, micoze, tinea

Tinea cruris – Dermatofitia inghinala

In Afectiuni dermatologice on February 4, 2009 at 2:24 am

Este o afectiune micotica-determinata de o ciuperca a pielii (de tipul Tricophiton rubrum, Epidermophiton floccosum, Tricophiton mentagrophites interdigitale ). Apar placi eritematoase sau eritematoscuamoase (rosiatice), cu periferia mai intens colorata decat restul leziunii, insotite de mancarime intensa; se localizeaza inghinal (la “stinghie”)

Se poate extinde la nivelul organelor genitale, interfesier, pubian, poate curpinde abdomenul inferior sau portiunea supero-interna a coapselor.

Se ia prin contact sexual, de pe prosoape sau lenjeria altor persoane (sauna, sali de masaj, etc) sau de pat sau de la o ciuperca cu alta localizare (frecvent de la o onicomicoza- ciuperca a unghiilor) de la acelasi individ.

Diagnosticul se pune prin vizualizarea leziunii sau prin examen micologic direct (un examen microscopic simplu si rapid al scuamelor leziunii).

Tratamentul se bazeaza pe unguente antimicotice, de tipul : Biazol, Lomexin, Travogen, Exoderil Pimafucin, Nidoflor, Travocort, Triderm .. in aplicatii locale de 2 ori/zi. Durata tratamentului variaza in functie de vechimea leziunii, in medie 4-6 saptamani; chiar daca leziunile dispar mai repede de 4 saptamani, tratamentul trebuie continuat deoarece pot ramane ciuperci pe piele care sa scape examinarii cu ochiul liber.

12

Page 13: Micozele cutanate

Trebuie de asemena evitata transpiratia locala (scadere ponderala daca este cazul, utilizarea de imbracaminte lejera, etc)

CROMOBLASTOMICOZ A Aceasta micoza subcutanata cronica este intalnita rar in Statele Unite si se prezinta ca o leziune tegumentara rucoasa, ulcerata sau acoperita cu cruste. Afectiunea se produce atunci cand ghimpi sau bucati de getatie introduc fungul in tesutul subcutanat. Infectia se extinde in lunile si anii urmatori catre tesuturile adiacente, producand foarte putine simptome. Aparitia in tesuturi a formatiunilor rotunde, inchise la culoare, cu pereti grosi („monede de cupru\") este diagnostica. Nu exista nici un tratament satisfacator.DERMATOFITIILE Definitie Dermatofitiile, cunoscute si caherpes circinat sau tinea, sunt infectii fungice cronice ale pielii, parului sau unghiilor.Etiologie Sunt denumiti dermatofiti specii de Trichophyton, Microsporum si Epidermophyton. Aceste microorganisme se dezvolta si raman localizate la nilul structurilor keratinoase ale corpului. Si alte micoze, cum ar fi candidoza, pitiriazisul rsicolor si tinea nigra pot determina uneori invazii fungice ale structurilor keratinoase, dar in mod traditional acestea nu sunt denumite dermatofitii.Anatomie patologica si patogenie Speciile de dermatofiti sunt denumite antropof\'ile, zoofile sau geofile, dupa rezervorul lor natural, respectiv oameni, animale sau sol.Infectivitatea microorganismelor de pe toate aceste surse este scazuta, iar epidemiile sunt in mare parte limitate la aglomerarile ocazionale de cazuri de infectii ale scalpului la copii. Infectarea cu un dermatofit pare sa fie favorizata de traumatisme minore, macerarea sau igiena defectuoasa a pielii. Infectia nu pare sa confere o imunitate solida. Infectiile repetate cu aceeasi specie sunt frecnte, mai ales cu speciile antropofile. Frecnta scazuta a infectiilor scalpului la adulti a fost atribuita mai degraba factorilor locali decat imunitatii.Invazia cu dermatofiti a stratului cornos poate produce o inflamatie redusa, dar, in special in cazul fungilor zoofili, inflamatia poate fi intensa. Inflamatia accentueaza eliminarea stratului cornos. in masura in care cresterea fungilor nu poate sa tina pasul cu eliminarea stratului cornos, inflamatia poate sa ajute la eliminarea infectiei. Inrs, infectia este probabil favorizata atunci cand eliminarea stratului cornos este redusa de catre glucocorticoizi si medicamentele citotoxice. Medicamentele antifungice modifica capacitatea fungilor de a se dezvolta in pas cu eliminarea stratului cornos.Manifestari clinice Afectiunea variaza in functie de sediul infectiei si de speciile de fungi implicate. Infectiile piciorului (piciorul atletului, tinea pedis) se pot manifesta ca fisuri ale pliurilor de flexie ale degetelor, descuamari ale suprafetelor tare sau cule in jurul pliurilor de flexie ale degetelor si ale telor. Leziunile interdigitale pot fi pruriginoase sau, atunci cand survine o suprainfectie bacteriana, dureroase. Infectia mainii este mai putin frecnta, dar seamana cu infectia piciorului.Dermatofitia scalpului (tinea capitis) se caracterizeaza prin zone de alopecie si descuamari. In asa-numita infectie endothrix, tulpina firului de par se rupe la nilul suprafetei pielii, lasand firele de par vizibile ca puncte negre pe scalp. in cazul anumitor forme de infectie a scalpului apare o supuratie intensa, exsu-dativa, denumita kerion.Dermatofitiile pielii glabre (tinea corporis) se prezinta ca leziuni circumscrise, cu aspect variat. Pot aparea scuame, cule sau pustule. Inflamatia poate fi minima sau intensa. Se poate intalni vindecarea centrala a leziunilor mai putin inflamate. Marginea serpiginoasa a inflamatiei este sursa denumirii de herpes circinat.Dermatofitiile zonelor acoperite cu barba (tinea barbae) se prezinta ca o foliculita pustuloasa. Onicomicozele (tinea unguium) se prezinta ca unghii decolorate albe sau ca unghii ingrosate, cu aspect cretos, sfaramicioase. Se pot intalni exfolierea si fisurarea unghiei cu paronichie sau resturi keratozice sub marginea unghiei.Diagnostic Firele de par decolorate, scuamele si resturile keratozice de sub unghiile infectate trebuie prelevate pentru frotiuri cu KOH si pentru cultura. La raclarea leziunilor cutanate, aplicarea unei picaturi de apa pe zona respectiva poate preni pierderea prin desprindere a scuamelor si poate ajuta la colectarea lor. Cultura este

13

Page 14: Micozele cutanate

importanta pentru deosebirea dermatofitilor de Candida si de fungii saprofiti care se dezvolta pe resturile keratinoase.

TRATAMENT

Leziunile neinflamatorii inghinale, ale trunchiului, mainilor si picioarelor, raspund de obicei la aplicarea de doua ori pe zi de creme cu clotrimazol, miconazol, ketoconazol, econazol naftifina, terbinafina sau ciclopiroxolamina. Leziunile hiperkeratozice ale palmelor si talpilor raspund lent la acesti agenti si pot beneficia initial de aplicarea unguentului Whitfield pentru a subtia keratina. Unguentul nu trebuie folosit intre degetele de la picioare sau la nil inghinal ori interfesier, deoarece macerarea favorizeaza infectiile bacteriene.Herpesul circinat de seritate moderata, care nu raspunde la tratamentul topic sau care afecteaza scalpul, unghiile ori suprafata acoperita cu barba, trebuie tratat sistemic. Medicamentul de electie este griseofulvina. Se administreaza fie 500 mg in forma cristalina, fie 375 mg in forma ultramicro-cristalina, o data pe zi sau divizata in doua doze in timpul meselor. in cazul infectiilor refractare se recomanda dublarea acestei cantitati. Tratamentul trebuie continuat pana la eliminarea intregii keratine infectate. Taierea parului infectat si curatarea zonelor interdigitale pot grabi vindecarea. Infectia bacteriana secundara a piciorului poate necesita aplicatii umede sau folosirea de agenti antibacterieni. Renirile infectiilor dermatofitice ale piciorului pot fi reduse prin masuri care mentin picioarele curate si uscate. Cazurile rezistente la griseofulvina pot raspunde la itraconazol (200 mg o data pe zi). Onicomicoza raspunde slab la griseofulvina dar poate raspunde la itraconazol. Terbinafina (250 mg p.o.) este cel putin la fel de eficace ca si itraconazolul in onicomicoza si herpesul circinat, dar siguranta ativa a celor doua medicamente este neclara.Onicomicoza, care cel mai adesea este produsa de Trichophyton rubrum, trebuie tratata sistemic pana ce toate portiunile infectate ale unghiilor au crescut suficient ca sa fie taiate. Unghiile deformate pot creste mai lent ca de obicei. Tratamentul ar trebui continuat cel putin 3 luni de zile. Culturile si frotiurile pot fi utile pentru determinarea momentului cel mai potrivit incheierii tratamentului. Recaderile sunt frecnte.PROTOTECOZ A Speciile Prototheca sunt alge acloro-filice ubicuitare, care patrund in piele prin brese traumatice sau chirurgicale si determina infectii localizate in bursa olecranului, piele, tesutul subcutanat, tecile tendoanelor sau tesutul profund. Diagnosticul se bazeaza pe cultura sau pe evidentierea histopatologica a celulei cu endospori in tesut. Sunt utile debridarea chirurgicala si administrarea intranoasa de amfotericina B.FUSARIOZA Speciile Fusarium pot produce infectii localizate sau diseminate hematogen. Aproape toti pacientii cu infectii diseminate hematogen prezentasera afectiuni maligne hematopoietice si neutropenie. Instalarea brusca a febrei, uneori cu mialgii, este urmata de aparitia de leziuni cutanate specifice in doua treimi dintre cazuri. Leziunile se aseamana cu ectima gangrenosum, au tendinta de a fi multiple, se extind progresiv si apar predominant la extremitati. De obicei, poarta de infectie nu este evidenta. Hemoculturile sunt poziti in 59% din cazuri. Amfotericina B este probabil medicamentul de electie pentru tratamentul fusariozei, dar vindecarea depinde de remiterea neutropeniei.INFECTIA CU MALASSEZIA (PITIRIAZIS) Mala-ssezia furfur face parte din flora cutanata normala la om, dar poate produce tinea (pitiriazis) rsicolor sau sepsis datorat folosirii cateterelor. Tinea rsicolor are aspectul unor macule asimptomatice bine delimitate, hiper- sau hipopigmentate, centrate pe portiunea superioara a trunchiului si a bratelor. Leziunile confluente pot acoperi zone mari, facand dificila gasirea marginii. Uneori pot fi vizibile scuame fine cu aspect de tarate sau foliculita. Raclajele cutanate examinate microscopic dupa tratarea cu KOH demonstreaza existenta unor celule caracteristice, rotunde si alungite. La examenul cu lampa Wood, leziunile fie nu prezinta fluorescenta, fie apar de culoare galben-rzuie. Eritrasma se aseamana cu pitiriazisul rsicolor, dar are bacili gram-pozitivi pe frotiu si prezinta o fluorescenta rosu-coral. Cremele cu azoli sunt un tratament eficient pentru suprafetele mici cu pitiriazis rsicolor, dar pentru suprafetele mari mai practica este aplicarea de sampon cu sulfura de seleniu (Selsun) 10 minute zilnic, urmata de un dus pentru indepartarea samponului. Ketoconazolul oral sau itraconazolul este de asemenea eficient. Sepsisul cauzat de M. furfur in urma folosirii cateterelor apare la pacientii carora li se administreaza intranos lipide, in special la nou nascuti; pentru dezvoltarea germenului sunt necesare conditii speciale de cultura, iar vindecarea se obtine

14

Page 15: Micozele cutanate

prin indepartarea cateterului.MICETOMUL Etiologie Actinomicetomul desemneaza o infectie cu actinomicete din genurile Nocardia, Nocardiopsis, Streptomyces siActinomadura. Eumicetomul este produs de fungi adevarati din multe genuri diferite. Agentul etiologic predominant difera in functie de zona.Patogenie si anatomie patologica Agentii patogeni traiesc in sol si patrund in piele la nilul traumatismelor minore. Cea mai frecnta localizare a infectiei este piciorul. Infectia are o evolutie necrutatoare pe parcursul mai multor ani, cu distrugerea oaselor si a fasciilor adiacente. in focarele purulente pot fi gasite granule inconjurate de fibroza si un raspuns inflamator cu celule mononucleare.Manifestari clinice Micetomul este o infectie cronica supurativa, cu originea in tesutul subcutanat si caracterizata prin prezenta granulelor care reprezinta colonii ale agentului etiologic strans inmanunchiate. Zona infectata se caracterizeaza prin tumefiere nedureroasa, induratie lemnoasa si fistulizari prin care se elimina intermitent puroi. Nu se intalnesc simptome sistemice sau diseminari la distanta.Diagnostic Desi loul clinic este caracteristic, micetomul este confundat uneori cu osteomielita cronica sau cu botrio-micoza. Diagnosticul necesita demonstrarea existentei granulelor in puroiul obtinut dintr-o fistula sau pe sectiuni biopsice. Este necesara examinarea multor sectiuni histologice pentru a localiza o granula.

TRATAMENT

Actinomicetomul poate raspunde la folosirea prelungita a unei chimioterapii combinate, cum ar fi streptomicina si dapsona sau trimetoprim-sulfametoxazol. Eumicetomul raspunde rar la chimioterapie; unele cazuri determinate de Madurella mycetomatis par sa raspunda la ketoconazol sau itraconazol.

PARACOCCIDIOIDOMICOZA Etiologie Denumita

anterior blastomicoza sud americana, aceasta micoza este cauzata de Paracoccidioides brasiliensis. Fung dimorfic, P. brasiliensis se dezvolta sub forma unicelulara cu inmuguriri in tesuturi, dar poate fi cultivata fie sub forma unicelulara, fie pluricelulara, pe mediu de cultura. Identificarea sa se realizeaza dupa aspectul macroscopic si microscopic. Greseli de diagnostic se pot datora unei asemanari superficiale cu Blastomyces dermatitidis.Patogenie si anatomie patologica Se crede ca infectia este dobandita prin inhalarea sporilor din surse aflate in mediu, dar rezervorul natural ramane necunoscut. Infectia pulmonara produce initial putine simptome. Diseminarea hematogena catre membranele mucoase orale si nazale, ganglionii limfatici si alte zone determina prezentarea la medic. Cazurile letale prezinta diseminari la nilul glandelor suprarenale, tractului digestiv si al multor altor viscere.Manifestari clinice Simptomele obisnuite includ ulceratii indurate ale cavitatii bucale, orofaringelui, laringelui si nasului, ganglioni limfatici mariti de volum si fistulizati, leziuni cutanate si genitale, precum si tuse productiva, scadere ponderala, dispnee si uneori febra. Paracoccidioidomicoza este contractata numai in America de Sud, America Centrala si Mexic, dar extrem de redusa exprimare a acestei infectii poate conduce la identificarea sa la multi ani dupa ce pacientul a parasit zona endemica. Radiografia toracica demonstreaza cel mai adesea existenta unor zone pneumonice bilaterale.Diagnostic Culturile din sputa, puroi si leziunile mucoase sunt adesea diagnostice. Diagnosticul poate fi pus prin examinarea frotiurilor sau a sectiunilor histologice, desi este preferabila confirmarea prin cultura. Testele serologice sunt utile pentru sugerarea diagnosticului si monitorizarea terapiei.

TRATAMENT

15

Page 16: Micozele cutanate

Cazurile de paracoccidioidomicoza relativ usoare pot fi vindecate in urma unui tratament de un an cu ketoconazol sau itraconazol pe cale orala, 200-400 mg zilnic. Cazurile mai gra sunt tratate cu amfotericina B intranos, urmata de itraconazol.

BAZELE MICOLOGIEIFungii pot sa apara microscopic fie ca forme inmugurite, rotunjite (fungii levurici), fie ca hife (fungii de mucegai). Coloniile de fungi levurici sunt netede, in timp ce coloniile fungilor de mucegai sunt rugoase; fungii care cresc ca drojdii (fungii levurici) cuprind specii de Candida si Cryptococcus, in timp ce fungii care cresc ca mucegaiuri cuprind specii de Aspergillus, Rhizofus si dermatofiti (fungii dermatofitiilor - tinea). Fungii care determina histoplasmoza, blastomicoza, sporotricoza, coccidioidomicoza si paracoccidioidiomicoza sunt denumici dimorfici („au doua forme\"), deoarece ei au forme rotunjite in tesut, dar cresc ca mucegaiurile cand sunt cultivati la temperatura camerei. Speciile de Candida diferite de Candida glabrata se prezinta in tesut atat ca drojdii inmugurite, cat si ca elemente tubulare numite pseudohife. Unii fungi descrisi in acest text sunt desemnati prin doua nume diferite. De exemplu, Histoplasma capsulatum este denumita siAjellomyces capsulatus, ultima fiind folosita pentru a desemna telofaze. Laboratorul surprinde rareori fungul in telofaza si de aceea nu utilizeaza acest nume. Una din exceptii este Scedosporium apiospermum, care poate fi vazut in telofazasi de aceea este denumit Pseudallescheria boydii. Pentru explicarea telofazei, cititorul trebuie sa consulte cartile obisnuite de micologie.Majoritatea fungilor patogenici pentru om sunt saprofiti in natura; ei determina infectie cand sporii aerogeni ajung in plaman sau sinusul paranazal, sau cand hifele sau sporii sunt inoculati accidental in piele sau cornee. Achizitia infectiei de la o alta persoana sau de la un animal a fost raportata in cazul dermatofitiilor, dar este foarte rara in alte micoze. De aceea, pacientii internati cu infectii fungice nu necesita masuri speciale de izolare. Majoritatea fungilor isi infecteaza gazda in mod preferential pe o singura cale si numai rareori pe altele. De exemplu, agentii dermatofitii, pitiriazis rsicolor si piedra infecteaza epidermul si anexele sale. Sporotricoza si micetomul se produc de obicei dupa inoculare subcutanata. Calea de inoculare inhalatorie este folosita de majoritatea agentilor care produc micoze profunde. Ingestia fungilor determina rareori infectie; Candida albicans, un agent comensal gasit in mod normal in cavitatea bucala si intestin, ajunge in tesuturile profunde numai cand barierele mucoasa sau cutanata sunt intrerupte datorita bolii, interntiilor chirurgicale, traumatismelor sau cateterismului. Histoplasmoza, blastomicoza, coccidioidomicoza si paracoccidioidomicoza au fost numite micoze „endemice\" pentru a sublina distributia lor geografica limitata. Unii fungi, cum este si Aspergillus, se spune ca sunt oportunisti, datorita faptului ca infecteaza de obicei gazdele imunocompromise. Aceasta diferentiere este relativa, nu absoluta.

Imunitatea dupa expunerea la fungi poate conferi o protectie partiala impotriva reinfectiei. Localnicii din zonele in care micozele sunt endemice sunt mai putin susceptibili la infectie decat noii niti. Factorii predispozanti sunt utili in definirea defenselor gazdei . Deficitul de imunoglobuline se pare ca nu predispune la nici o micoza, in timp ce neutropenia este obisnuita la pacientii care dezvolta aspergiloza invaziva sau candidoza profunda. Imunitatea mediata celular pare sa fie foarte importanta in majoritatea celorlalte micoze profunde.

DIAGNOSTIC

Multi fungi pot fi identificati ca gen sau chiar ca specie prin examinarea microscopica a frotiurilor sau a probelor bioptice. Coloratia cu calcofluor alb, asociata cu microscopia cu fluorescenta, reprezinta o tehnica sensibila pentru frotiurile de sputa, lichid de lavaj bronhoalolar sau puroi. Frotiurile colorate cu cerneala de India raman metoda de electie pentru detectarea criptococilor din lichidul cefalorahidian (LCR). Frotiurile din leziunile vaginale sau orale pentru pseudohife de Candida pot fi testate prin examinare umeda sau coloratie

16

Page 17: Micozele cutanate

Gram. In cazul lamelelor histopatologice, sunt preferate argint-metenamina Gomori si o contracoloratie neutra.Metoda folosita are un efect marcat asupra rapiditatii si sensibilitatii hemoculturilor pentru fungi, in afara de cazul speciilor de Candida, care se cultiva cu relativa usurinta. Pentru majoritatea celorlalti fungi, tehnica optima este reprezentata de concentrarea sangelui prin centrifugare pentru realizarea lizei celulelor si cultivarea pe un mediu solid. Tehnicile de hibridizare a acizilor nucleici, disponibile comercial, pot accelera identificarea mucegaiurilor cu rata scazuta de crestere, cum ar fi H. capsulatum si Coccidioides immitis. Serologia are o valoare limitata, dar testarea serului sau a LCR pentru antigenul criptococic sau pentru anticorpi anti-C. immitis poate fi diagnostica. Testarea cutanata cu antigene fungice nu este utila pentru detectarea infectiei acti.

TRATAMENTUL ANTIFUNGIC

AGENTI TOPICI Imidazoli si triazoli Acesti compusi sintetici actioneaza prin inhibarea sintezei ergosterolilor in peretele celular fungic; atunci cand sunt administrati topic, pot produce in mod direct leziuni ale membranei citoplasmatice fungice. Imidazolii disponibili pentru aplicare cutanata includ clotrimazolul, econazolul, ketoconazolul, sulconazolul, oxicona-zolul si miconazolul. Preparatele vaginale includ patru imidazoli — miconazolul, clotrimazolul, tioconazolul si butoconazolul - si un triazol - terconazolul. Lotiunea cu miconazol si preparatele vaginale continand miconazol si clotrimazol se pot obtine fara prescriptie medicala. inca nu s-a demonstrat nici o diferenta substantiala in ceea ce priste eficacitatea sau intoleranta locala intre azolii topici. Toti sunt eficienti in tratamentul candidozelor cutanate, tinea (pitiriazisului) rsicolor si al epidermofitiilor usoare sau de seritate moderata ale pielii glabre. Preparatele vaginale sunt eficace in candidozele vulvovaginale. Clotrimazolul se absoarbe slab din tractul digestiv, letele orale fiind insa utile in tratamentul topic al candidozelor orale si esofagiene.Antibiotice macrolide polienice Acesti agenti antifungici cu spectru larg se combina cu sterolii din membrana citoplas-matica a fungilor, crescand permeabilitatea membranei. Aplicate topic, nu sunt acti in cazul dermatofitiilor, dar sunt eficace in cazul candidozelor pielii si mucoaselor. Suspensia de nistatin este eficienta in candidozele orale, iar comprimatele vaginale, in candidozele vulvovaginale. Atat nistatinul, cat si amfotericina B sunt disponibile ca preparate topice pentru candidozele cutanate.Alti agenti topici antifungici Acelasi spectru clinic cu al imidazolilor, in ceea ce priste micozele cutanate, il au ciclopiroxolamina, haloproginul si naftifina. Tolnaftatul si acidul undecilenic sunt eficace in tratamentul dermatofitiilor, dar nu si al candidozelor. Agentii keratolitici, cum ar fi acidul salicilic, sunt utili ca medicamente auxiliare in tratamentul anumitor leziuni cutanate hiperkeratozice.Griseofulvina Griseo-fulvina este un medicament util in tratamentul anumitor tipuri de dermatofitii; nu este insa eficienta in tratamentul candidozelor. Preparatele microcristaline si ultramicrocristaline difera ca doza, dar nu si ca eficacitate. Absorbtia ambelor tipuri de preparate este crescuta atunci cand sunt ingerate impreuna cu alimente bogate in grasimi. Griseofulvina interactioneaza cu fenobarbitalul si cu anticoagulantele cumarinice.Terbinafina Terbinafina orala (250 mg o data pe zi) este cel putin la fel de eficienta ca itraconazolul si mai eficienta decat griseofulvina in tratamentul onicomicozelor si al dermatofitiilor. Tulburarile gastrointestinale sunt cele mai comune reactii adrse. Au fost descrise cazuri de rash, hepatita si pancitopenie, dar reactiile adrse sere sunt rare. Terbinafina scade nilurile plasmatice ale ciclosporinei. Cimetidina creste, iar rifampicina scade nilurile sanguine ale terbinafinei.Imidazoli si triazoli Ketoconazol Absorbtia ketoco-nazolului este variabila de la un individ la altul, nu este afectata de alimentatie si este redusa la pacientii cu SIDA si la cei carora li se administreaza cimetidina sau alti agenti blocanti ai receptorilor H2. Si administrarea simultana de antiacide poate sa afecteze absorbtia ketoconazolului. Meolizarea acestuia se efectueaza in special hepatic, dar afectiunile hepatice importante au numai un efect minim asupra concentratiilor sale plasmatice. Nilul plasmatic al ketoconazolului este scazut la pacientii carora li se administreaza rifampicina, precum si la unii dintre cei carora li se administreaza

17

Page 18: Micozele cutanate

izoniazida. Administrarea de ketoconazol poate duce la cresterea nilului sanguin al ciclosporinei si cisapridului, poate mari probabilitatea cardiotoxicitatii terfenadinei sau astemizolului si, ocazional, poate creste efectul anticoagulant al warfarinei. Medicamentul este contraindicat in timpul sarcinii si, pentru ca apare in laptele matern, in timpul alaptarii. Meolismul ketoconazolului nu este afectat nici de afectiunile renale, nici de hemodializa.Efectele toxice cele mai frecnte ale ketoconazolului sunt greturile, anorexia si, ocazional, varsaturile, in functie de doza. Hepatotoxicitatea este idiosincrazica si de obicei usoara (manifestandu-se prin cresterea tranzitorie a nilelor transami-nazelor), dar - in cazuri rare- poate fi seriosa si letala. Au fost observate cateva efecte temporare, legate de doza, asupra sistemului endocrin: scaderea rezeri corticosuprarenale; ginecomastia; scaderea testosteronului seric, libidoului si potentei la barbati, si neregularitati menstruale la femei. Pot aparea prurit sau rash.Ketoconazolul este eficient in blastomicoza, histoplasmoza, paracoccidioidomicoza, candidoza mucocutanata cronica, candidoza esofagiana si unele forme diseminate de coccidioidomicoza si pseudalescheriaza. Doza uzuala pentru adulti este de 400 mg, administrata o data pe zi. Se pot obtine ameliorari partiale dupa tratamentul cu ketoconazol in sporotricozele cutanate si in cromoblastomicoze. Desi candidozele vulvovaginale, dermatofitiile si pitiriazisul rsicolor raspund la acest medicament, toxicitatea ketoconazolului oral face ca imidazolii topici sau alte medicamente sa fie preferabile pentru aceste indicatii.Itraconazol Acest analog triazolic al ketoconazolului este superior compusului din care a derivat in ceea ce priste siguranta si eficacitatea administrarii. Supresia hormonala si hepato toxicitatea sunt mai mici decat in cazul ketoconazolului. Indicatiile clinice ale itraconazolului cuprind toate cele citate pentru ketoconazol, la care se adauga unele cazuri selectate de onicomicoza, sporotricoza, criptococoza si aspergiloza. Medicamentul este comercializat sub forma de capsule de 100 mg. Nu exista preparate parenterale. Doza uzuala este de 200 mg o data sau de doua ori pe zi, administrata oral in timpul meselor (pentru a-i creste absorbtia). Itraconazolul este meolizat in ficat, hidroxi-meolitul pastrand activitatea antifungica. Terapia simultana cu rifampicina, carbamazepina si antagonisti ai receptorilor H2 sau fenitoin scade nilul sanguin al itraconazolului. Poate aparea cardiotoxicitate datorita digoxinului, terfenadinei sau astemizolului, si nefrotoxicitate datorita ciclosporinei, in timpul tratamentului concomitent cu itraconazol. Itraconazolul inhiba meolismul tacrolimusului, midazolamului, triazolamului, al agentilor hipoglicemianti si al cisapridului. Folosirea in timpul sarcinii este contraindicata.Fluconazol Acest triazol poate fi administrat sub forma de lete, suspensie sau perfuzii intranoase. Avand un timp de injumatatire de aproximativ 31 de ore, fluconazolul poate fi administrat o data pe zi. Biodisponibilitatea pe cale orala este excelenta si nu este afectata de lipsa acidului gastric sau de prezenta alimentelor. Tratamentul cu fluconazol poate creste nilul sanguin al fenitoinului, ciclosporinei, warfarinei, rifabutinului si sulfonilureei. Aproximativ 80% din medicament este excretat nemodificat in urina. In cazul pacientilor cu un clearance al creatininei de 21 pana la 50 ml/min si de 11 pana la 20 ml/min, doza de fluconazol ar trebui redusa cu 50%, respectiv 75%. Penetrarea medicamentului in LCR si in alte lichide corporale este foarte buna.Greata si disconfortul abdominal sunt cele mai obisnuite forme de toxicitate limitata de doza a fluconazolului. Poate aparea un rash alergic, care este intalnit in mod special la pacientii infectati cu virusul imunodeficientei umane (HIV). in populatia infectata cu HIV au fost descrise si cazuri fatale de sindrom Stens-Johnson. Alopecia este, de obicei, urmarea tratamentului prelungit cu doze > 400 mg pe zi, dar se remite dupa oprirea tratamentului. Au fost descrise cazuri rare de anafilaxie, necroza hepatica si neutropenie.Fluconazolul este un medicament util pentru tratarea adultilor cu candidoza orofaringiana si esofagiana. O singura leta de 150 mg este suficienta in candidoza vulvovaginala. Candi-demia de cateter la gazdele imunocompetente raspunde la 400 mg de fluconazol zilnic, impreuna cu inlocuirea cateterului infectat. Fluconazolul este, de asemenea, eficient ca terapie initiala si ca tratament de intretinere pentru meningita cripto-cocica la pacientii cu SIDA, desi cei mai multi dintre acesti pacienti ar trebui sa primeasca initial o cura de 2 saptamani cu amfotericina B intranos. Pacientii cu meningita coccidioi-dala pot sa primeasca, adesea, ca terapie de intretinere mai degraba fluconazol, decat amfotericina B intrarahidian.Incidenta candidozei profunde printre primitorii de alogrefa de maduva osoasa poate fi redusa prin

18

Page 19: Micozele cutanate

administrarea de fluconazol (400mg pe zi), timp de 75 de zile dupa initierea regimului de pregatire pentru transt. Profilaxia in cazul celorlalti pacienti neutropenici s-a dodit a fi nefolositoare. Fluconazolul (200 mg pe zi) a redus incidenta criptococozei si a candidozei mucoase la pacientii cu SIDA cu un numar de celule CD4 + < 200/^L si a fost eficace in mod special la cei cu un numar < 50/nL. Totusi, acest regim nu este recomandat, deoarece nu reduce mortalitatea, este scump si poate conduce la rezistenta medicamentoasa.Fluconazolul este mai putin eficient ca itraconazolul in blastomicoza, histoplasmoza si sporotricoza. Medicamentul nu este activ in aspergiloza sau mucormicoza.Amfotericina B Medicamentul este disponibil ca preparat coloidal pentru administrare intranoasa sau intratrahidiana. O parte din coloid poate fi retinuta de filtre pentru perfuzor cu pori cu diametrul de 0,22 \\im. Caolismul amfotericinei B este extrem de lent si nu este influentat de insuficienta renala, insuficienta hepatica sau de hemodializa. Penetrarea medicamentului in LCR sau in umoarea vitroasa este slaba, dar concentratiile din exsudatele pleurale, peritoneale si articularesunt adecvate pentru multe micoze. Cele mai favorabile raspunsuri in cazul micozelor se obtin in histoplasmoza, blastomicoza, paracoccidioidomicoza, candidoza si cripto-cocoza. Coccidioidomicoza, sporotricoza extraarticulara, aspergiloza si mucormicoza raspund mai putin; cromoblas-tomicoza, micetomul si pseudalescheriaza raspund foarte putin sau deloc. Administrarea uzuala este de 0,5 pana la 0,7 mg/kg zilnic, timp de 8-l0 saptamani. Perfuziile se administreaza in dextroza 5% pe parcursul a 2-4 ore.Dozele initiale de amfotericina B pot determina uneori reactii febrile intense, care pot fi tolerate dificil de pacientii adulti cu functia cardiaca sau pulmonara limitata. Poate fi prudenta in cazul acestor pacienti folosirea unei doze-test initiale de 1 mg, urmata de doze crescatoare in functie de toleranta pacientului. Premedicatia cu aspirina sau acetaminofen sau adaugarea hidrocortizonului in perfuzie diminueaza febra si frisoanele. Azotemia este frecnta in cursul tratamentului, seritatea ei fiind dependenta de doza zilnica. Pentru reducerea azotemiei au fost recomandate perfuziile cu ser fiziologic. Pierderea definitiva a functiei renale este legata de doza totala de amfotericina B; aceasta problema este observata in general, la adultii care au primit mai mult de 3 g. Alte efecte secundare includ anemia, hipopotasemia, acidozatubulara renala, greata, anorexia, pierderea ponderala, flebita si, uneori, hipomag-nezemia. Administrarea intratrahidiana de amfotericina B a fost folosita in meningita coccidioidala si in meningita cripto-cocica refractara, desi aceasta terapie este asociata cu un nil de toxicitate considerabil.Noile preparate intranoase de amfotericina B au fost deja comercializate in strainatate si sunt pe cale de a deni disponibile pe piata si in Statele Unite: complexul lipid amfotericina B (ABLC - amphotericin B lipid complex), amfotericina B in dispersie coloidala (ABCD - amphotericin B colloidal dispersion) si un preparat liposomal (AmBisome). La doze de 2 pana la 5 ori mai mari decat cele folosite in cazul preparatului deoxicolat, nefrotoxicitatea celor trei preparate noi a fost minima. Frisoanele si hipopotasemia au fost raportate in cazul ultimelor doua preparate. Nu au fost realizate studii ati de eficienta, iar indicatiile pentru aceste preparate mult mai scumpe raman necunoscute. Pe baza studiilor necontrolate, ABLC este comercializat in Statele Unite pentru indicatia restransa la aspergiloza refractara; doza recomandata este 5 mg/kg pe zi. Preparatul deoxicolat de amfotericina B a fost, de asemenea, amestecat cu lipidele administrate intranos, folosite pentru nutritia parenterala; nefrotoxicitatea acestei combinatii pare a fi mai mica decat a formei deoxicolate administrata singura, dar efectul acestui amestec pe eficienta antifungica ramane sa fie silita.

Flucitozina Flucitozina (5-fluorocitozina) este un medicament sintetic oral util in criptococoza, candidoza si cromo-blastomicoza. In interiorul celulei fungice, flucitozina este transformata in antimeolitul 5-fluorouracil. Rezistenta la medicament apare relativ rapid atunci cand flucitozina este utilizata singura. Din acest motiv, medicamentul este in general folosit in combinatie cu amfotericina B. Doza uzuala de flucitozina este de 25 pana la 37,5 mg/kg la 6 ore. Flucitozina este bine absorbita la nilul tractului digestiv. Medicamentul penetreaza bine in LCR si este excretat nemodificat in urina. Chiar si reduceri modeste ale functiei renale pot creste nilul sanguin al flucitozinei pana la nil toxic (> 100 pana la 125 [ig/ml). Nilele crescute se asociaza cu o incidenta semnificativa a neutropeniei si trombocitopeniei si par de asemenea sa predispuna la colita, cealalta

19

Page 20: Micozele cutanate

toxicitate majora a medicamentului. Hepatotoxicitatea este idiosincrazica si putin frecnta. Poate aparea si un rash alergic.

6. Boli de piele date de ciuperci patogene (micoze) Boli de piele date de ciuperci patogene (micoze)

Exista o varietate foarte mare de astfel de afectiuni, atât în ceea ce priveste tipul sau specia de ciuperci în cauza, cât si aspectul clinic, diagnosticarea lor necesitând de cele mai multe ori un examen special de laborator. Un prim grup este cel al micozelor regiunii paroase, ciuperca având ca loc electiv de parazitare firul de par. Unele din aceste micoze (pilomicoze) au ca loc de electie pielea paroasa a capului la copii, afectând foarte rar copiii dupa pubertate. Acestea sînt microsporia, tricofitia si favusul.

a) Microsporia se prezinta sub forma de placi rotunde, unice sau multiple, pe care perii apar taiati la l -2 mm de la iesirea lor din piele, iar porii uneori usor proeminenti. Smulsi cu usurinta, acesti peri scurtati apar înconjurati de o teaca albpudroasa, care este conglomeratul de paraziti situati pe fata externa a parului parazitat.

b) Tricofitia se manifesta sub forma de placi tumorale mai rau delimitate decît în microsporie, de obicei multiple si de diferite marimi, pe suprafata carora, alaturi de peri normali razleti, sînt inclavati peri scurti, îndeosebi rupti chiar de la iesirea din piele.

c) Favusul, în prezent aproape disparut, se caracterizeaza fie prin leziuni scuamoase, fie erozive purulente si crustoase, din care perii se smulg usor, fie prin zone de piele cicatriceala cu peri definitiv disparuti si presarate cu mici godeuri favice, niste formatiuni galbui-înfundate, constituite dintr-o împletitura de filamente parazitare. Leziunile de favus se mai caracterizeaza prin miros asemanator celui al urinei de soarece. Favusul este singura dermatoza parazitara, cu evolutie cronica care se prelungeste si dupa pubertate si care da alopecii cicatriceale definitive.

O alta categorie de micoze o constituie tricofitiile supurate ale pielii paroase, prezente atât la copil, cât si la adult. Se pot prezenta sub doua forme clinice: a) Kerion Celsi, mai frecvent la copii în pielea capului. Se caracterizeaza prin formatiuni proeminente, rotunde, cu diametrul-de 2 -6 cm, unice, mai rar multiple, cu suprafata presarata cu foliculite purulente, adevarate mici abcese, care la presiune permit scurgerea unui puroi cremos. Perii se scot cu usurinta sau sînt deja cazuti; b) tricofitia supurata a barbii adultului sau sicozisul parazitar, caracterizata prin noduli inflamatori de volumul unui sâmbure de cireasa, din care perii se smulg cu usurinta.

O alta categorie de micoze sînt date de ciuperci pe pielea neparoase, numite dupa speciile de ciuperci care determina epidermofitia sau tricofitia, cu un termen generic herpes tricofitic. Se manifesta prin placi rotunde sau placarde întinse, rosii, cu contur neregulat, cu tendinta la extensie; la periferie sînt marcate adesea de mici pustule. Uneori, placile rotunde au un aspect de cocarde cu unul sau mai multe inele rosii concentrice acoperite cu pustule. Localizarea acestui tip de micoze se face oriunde pe tegument, dar mai ales pe pielea care vine în contact cu sursa de contaminare, cel mai adesea un animal (câine, pisica, vite, cai). Leziunile sînt însotite de mâncarimi.

Pot fi întâlnite doua forme clinice particulare si în acelasi timp frecvente, de micoze, de asta data de origine umana, rezervoarele mari fiind salile de sport, baile publice, strandurile, salile de dus în întreprinderi etc. Prima, aproape exclusiv la barbati, este localizata în pliul inghinal genital, de unde se extinde pe fata interna a coapsei printr-o margine activa presarata cu vezicule mici si foarte pruriginoase. A doua are ca localizare

20

Page 21: Micozele cutanate

electiva bolta piciorului sau talpa întreaga si spatiile interdigitale sau subdigitale ale piciorului, mai rar palmele sau degetele mâinilor. Este vorba fie de o eruptie de vezicule care pot conflua sub forma de bule foarte pruriginoase, fie de o descuamatie difuza a talpilor, care urca pe fetele laterale ale acestora: lipsa de mâncarime a acestei forme descuamative o face sa fie adesea neglijata sau chiar ignorata.

Alte doua forme cu aspect clinic particular, dar asemanator între ele sînt: Pitiriazis versicolor, una din cele mai frecvente si putin suparatoare din mieoze, caracterizându-se prin pete cafenii, brune sau albe (acestea se observa mai ales toamna, dupa expunere la soare în sezonul de vara), nepruriginoase, diseminate pe trunchi pâna la brâu si pe radacinile bratelor. Afectiunea devine adesea cronica si dureaza câtiva ani, nu atât din cauza ineficientei medicamentelor, cât din cauza reinfestarii cu sporii ciupercii ramasi în mediul ambiant al încaperilor casei si mai ales în salile de sport si stranduri pe de o parte, pe de alta din cauza predispozitiei particulare a unor indivizi: aceasta predispozitie explica si de ce, dupa ani si ani, partenerul de viata nu se contamineaza de la cel purtator al ciupercii.

Cealalta forma este eritrasma, data de un agent patogen considerat de natura microbiana, clasat în prezent în rândul microbilor. Se manifesta prin placi de culoare cafenie, localizate mai ales în pliurile stinghiei si la radacina coapsei. Aproape în exclusivitate la barbati, o alta localizare frecventa este cea din spatiile interdigitale a picioarelor. Se mai poate observa, mai rar, în axile.

O categorie de mieoze importante prin frecventa si uneori prin gravitatea lor o constituie candidoele pielii si mucoaselor. Date de o specie de ciuperci din familia levurilor, determina leziuni cu aspecte clinice variate în functie de localizare: a) la mucoasa bucala apar leziuni erozive sau depozite albicioase detasabile, însotite de senzatii de arsura, mai rar de durere. Se întâlneste la sugarii debilitati (margaritarelul sau ^muguet"), la diabetici si la cei care au luat antibiotice în cantitati mari: la colturile gurii apar, cum se mentiona mai înainte, zabalute; b) la mucoasa vulvo-vaginala se instaleaza o inflamatie, roseata, uneori eroziuni, însotindu-se de senzatie de arsura, mai ales de mâncarime, adesea intensa, si de o secretie purulenta care determina aparitia de leziuni pustuloerozive pe tegumentul învecinat, frecvent la diabetici si la femeile care s-au tratat cu metronidazol, pentru o tricomonaza vaginala.

Despre intertrigo si perionixis cu candida am amintit la capitolul piodermite.

Micozele de origine animala se previn prin evitarea contactului repetat cu animalele domestice sau de casa suspectate, (eventual vor fi examinate si ele clinic sau prin metode de laborator si, daca este cazul, vor fi tratate). Pentru micozele de origine umana vor fi evitate sursele, bolnavii din familie sau colectivitati vor fi tratati si (daca este cazul) izolati, vor fi sterilizate gratarele de lemn din salile de baie si dusuri, instrumentele de frizerie si pedichiura, care pot fi contaminate de la purtatorii de ciuperci. Tratamentul micozelor se va face numai dupa ce medicul specialist a stabilit cu precizie diagnosticul, adesea fiind necesara confirmarea printr-un examen de laborator. Dermatofitiile se trateaza cu griseofulvina, antibiotice; în candidoza, însa, fiind ineficace, se foloseste stamjcina. în prezent se utilizeaza în aplicatii locale chimioterapice cu actiune atât asupra primelor, cât si asupra candidozelor: ecanazol, miconazol, clotrimazol (canesten). în cazurile severe, de candideze cu localizari multiple sau generalizate, se utilizeaza ketocanozolul (Nizoral). Sînt folosite în aplicatii locale si alcoolul iodat si salicilatul, precum si fenoseptul diluat 1/3 *-1/5 în alcool sanitar.

Bolile de origine infectioasa ale pielii

 

21

Page 22: Micozele cutanate

Se deosebesc doua tipuri de infectii ale pielii: cele date de microbi si cele date de ciuperci patogene numite micoze.

a) Bolile de origine microbiana, numite si piodermite, unele cu caracter contagios, sînt date mai ales de stafilococi. Acesti germeni microbieni sînt oaspeti permanenti ai pielii si mucoaselor, unde alaturi de alte specii pot ramâne indefinit în stare latenta, de adormire. In anumite conditii însa, cum sînt lipsa de igiena, zgârieturi, plagi traumatice, alte boli de piele, cu caracter inflamator, iritatii prin substante chimice si altele, acesti microbi, pâna atunci în stare de latenta, îsi pot modifica starea, devin virulenti, agresivi (patogeni) producând piodermitele. Acestea sînt constituite de afectiuni inflamatorii si supurative variate ca aspect si gravitate, în functie de tipul de microbi, de virulenta acestora, de localizarea în diferite regiuni ale corpului si de terenul pe care se dezvolta, care înseamna starea generala a organismului (diabet, convalescenta dupa boli virale etc.).

o Infectiile stafilococice ale pielii se pot dezvolta oriunde pe piele, dar cu predilectie la orificiile pilosebacee. Formele clinice curente sînt foliculita banala, solitara sau multipla, care se prezinta ca o mica pustula galbuie dezvoltata în pâlnia constituita de portiunea terminala, (superficiala) a foliculu-lui pilo-sebaceu, de unde se poate extinde în suprafata si în profunzime, ducând la formarea unei ectime.

o Ectima, o ulceratie relativ superficiala, de obicei multipla si având ca localizare predilecta membrele inferioare, este dureroasa, are o evolutie relativ lunga, de saptamâni sau luni si se vindeca prin cicatrice usor deprimate si pigmentate.

o Furunculul este o foliculita profunda, la care se asociaza un important grad de supuratie si necroza a tesuturilor din jur; ulterior necroza va constitui acel dop sau tâtâna (burbillon), care prin îndepartare permite eliminarea unei cantitati de puroi cremos si galben-verzui. Din cauza virulentei mari a stafilococului sau a unor factori favorizanti tinând de organismul bolnavului (în special a diabetului) se pot produce furunculi multipli concomitent sau succesiv, uneori cu alterarea starii generale si complicatii, ca septicemia. Un sediu al furunculului care comporta riscuri crescute prin complicatiile pe care le poate da, este vestibulul nasului si regiunea limitrofa a acestuia. O forma particulara de furuncul, prin aspect si gravitate, o constituie furunculul antracoid, frecvent la diabetici si la cei foarte debilitati, este localizat adesea la ceafa: este vorba de o grupare strânsa a mai multor furuncule si în care propagarea infectiei de la un folicul la altul se face mai ales prin straturile profunde ale pielii. Datorita virulentei crescute a stafilococului în furuncule, ca si a unui teren adesea favorizant, se recomanda evitarea stoarcerii brutale a unui furuncul, mai ales la începutul evolutiei acestuia, act care ar favoriza diseminarea infectiei.

O forma speciala a foliculitei este- asa-numitul sicozis, eruptie de foliculita, caracterizata anatomic prin dubla ei compartimentare (o pustula superficiala si una în profunzimea foliculului, ambele comunicând între ele) si printr-o evolutie cronica, fiind deosebit de greu de tratat. Predomina în regiunile paroase, cea mai frecventa localizare fiind la fata (barba) la barbati.

o O infectie stafilococica relativ frecventa si adesea invalidanta prin localizare, durerile pe care le produce si evolutia prelungita este hidrosadenita, noduli inflamatorii solitari, de obicei multipli, foarte durerosi, mai profunzi decît furunculul si fara vârf galbenpurulent, dezvoltati la glandele sudoripare, localizati în axile, mai rar în regiunile perianale si vulvare. Dupa o perioada de dezvoltare în profunzimea tegumentului, evolueaza spre formarea unui abces, care se deschide la exterior. Supuratia este mai prelungita în absenta unui tratament precoce si potrivit, cu riscul infectarii altor canale si glande sudoripare din vecinatate. Netratate la timp si corect pot sa duca prin înmultirea leziunilor si evolutie prelungita, la placarde compacte inflamatorscleroase, care impun interventii chirurgicale speciale.

b) Infectiile cutanate streptococice importante sînt:

22

Page 23: Micozele cutanate

o impetigo sau "bubele dulci". La copii, unde se întâlneste cu frecvente crescute, se manifesta sub forma de bule cu continut initial clar, care însa, foarte curând, datorita infectiei cu stafilococi, devine tulbure. Prin spargerea lor spontana sau provocata prin scarpinare, frecare sau lovire, alteori independent de ruperea lor, continutul sero-purulent al bubelor se solidifica sub forma de cruste galbene de aspectul mierii de albine (cruste melicerice). Leziunile se mai caracterizeaza prin tendinta la extindere la periferia lor si printr-o înmultire rapida si diseminata, datorita autoinocularilor, care sînt favorizate prin scarpinari si prin bai. Debutul se face de cele mai multe ori la fata prin bula caracteristica, alteori punctul de plecare este o leziune preexistenta de alta natura ca infectia secundara cu streptococ. Doua afectiuni de natura parazitara, care se infecteaza aproape constant cu stafilococi si mai ales cu streptococi, la copii, sînt scabia si pediculoza capului (aceasta mai ales la fetite în regiunea cefei), încurcând diagnosticul si tratamentul acestora. La adulti impetigo este mult mai rar, survenind mai ales ca o complicatie a unor alte leziuni ale pielii (dermite prin iradiatii chimice, eczeme), la barbati fiind localizate in special în regiunea paroasa a fetei sub forma de leziuni zemuinde si crustoase. Nu se observa bule ca la copii, de unde denumirea de impetigo crustos.

o O dermatoza frecventa cunoscuta sub numele de intertrigo (opareala), de natura adesea streptococica, se caracterizeaza printr-o roseata cu zemuire si epiderm macerat (oparit) pe cele doua suprafete ale unui pliu mare, fundul acestuia având fisuri uneori adânci si dureroase. Cea mai frecventa localizare este în spatele urechilor, în cazul acestor pliuri precum cele dintre fese, coapse, organe genitale si sub sâni sînt fie mixte, fie, cel mai adesea, de origine micotica, în special candidozica.

o Erizipelul (brânca) este o afectiune frecventa, atribuita streptococului, mecanismul de producere fiind mai complex decît cel aparent de virulenta mare a germenului microbian. Se caracterizeaza printr-un debut violent, cu ascensiune termica si frison, care însotesc formarea unui placard rosu inflamator, rotund, ovalar cu tendinta la extindere în orele care urmeaza, si care dupa ce se opreste, se desprinde si se decoloreaza usor în centru, care ramâne marginit de un chenar rosu, ceva mai proeminent. Uneori, pe suprafata placardului pot sa apara bule (erizipel bulos). Erizipelul poate ramâne unic survenind de obicei în vecinatatea unei leziuni preexistente, uneori neînsemnata, cum ar fi infectia fetei plecata de la o mica flora marinara. O alta localizare este în regiunea organelor genitale. Cea mai frecventa localizare este la gambe, unde cel mai adesea erizipelul nu se limiteaza la un singur puseu, ci devine recidivant, repetându-se dupa intervale variabile, timp de câtiva ani, în pofida tratamentului corect efectuat la fiecare puseu. Recidivele se explica prin interventia probabila a mai multor factori; particularitatile biologice ale tulpinii de streptococ, predispozitia speciala a unor indivizi si conditiile locale, în cazul erizipelului recidivant al gambei se întâlneste foarte frecvent o micoza între ultimele 2 sau 3 degete de la picioare (uneori aspect de piele macerata sau fisuri în fundul pliului inter digital), poarta de intrare pentru streptococul oaspete permanent al pielii; se va tine seama de acest amanunt, pentru ca este posibila prevenirea recidivelor prin tratamentul acestor focare micotice, în general putin suparatoare si care de obicei sînt neglijate de pacientii erizipelatosi.

o O leziune de mai mica importanta, putind sa aiba uneori origine streptococica (adesea este de natura micoticacandidozica) este zabaluta sau per-lesul. Se manifesta ca o fisura cu caracter inflamator si dureros la nivelul pliurilor de la colturile gurii (comisurile buzelor). Vindecarea se face greu din cauza miscarilor continue ale buzelor (mâncat, vorbit, râs). O forma deosebit de rebela, in care intervine si candida, si care este întretinuta de modificarile survenite în pozitia fiziologica a buzelor, este cheilita angulara a vârstnicilor edentati si purtatori ai unor proteze.

o Perionixisul este o afectiune a regiunii periunghiale a degetelor mâinii, cu caracter inflamator si supurativ, având ca si intertrigo

o dubla origine fie microbiana streptococica sau stafilococica, fie micotica, uneori mixta, germenii microbieni coexistând cu candida. Perionixisul se caracterizeaza printr-o inflamatie a repliurilor care înconjura placa ungheala, în cazul celui streptococic sub forma de bule semilunare înconjurând unghia, în cazul celui

23

Page 24: Micozele cutanate

stafilococic si micotic sub forma unei îngrosari de culoare rosie-viu si dureroasa a repliurilor de sub care ies la presiune picaturi mici de puroi galben. Conditiile favorabile ale perionixisului sînt: manichiura si contactul menajer cu detergenti, de unde frecventa cu precadere la femei.

Bolile de ciupercă pot apărea şi arăta în diferite moduri. Cel mai cunoscut dintre acestea este pecinginea, însă sunt şi multe altele. Pe pielea spatelui şi alte porţiuni ale corpului în timpul bolilor de ciupercă apar pete rotunde şi roşii, care permanent se măresc, se lărgesc şi permanent ne mănâncă.

Dacă ciuperca  apare între picioarele de la picioare, pielea devine umedă, apar crăpături sau ulceraţii dureroase.

În regiunea inghinală şi straturile de piele, ciuperca provoacă erupţii şi mâncărime, care prezintă prin sine pete care se defoliază şi care se unesc.

Această problemă este actuală mai ales pentru persoanele, care suferă de greutate excesivă. Pielea din regiunea inghinală, a straturilor feselor, sub glandele mamare se înroşeşte, permanent dă senzaţia de mâncărime şi are miros neplăcut. Cu timpul în aceste locuri apar zgârieturi de la scărpinat şi se poate provoca o infecţie care va însoţi ciuperca. Însă mulţi oameni care au asemenea probleme, e ruşinează să se adreseze la medic.

„Locurile cu ciupercă"

„Să contractăm" o infecţie cu ciupercă, poate avea loc în timpul vizitei la saună, la piscină, a complexului sportiv. Să primim un asemenea „cadou", din păcate, se poate şi la frizerie, la salonul de manichiură şi pedichiură. Chiar dacă dumneavoastră respectaţi toate regulile de igienă, ciuperca vă poate răpune din cauza imunităţii scăzute, a antibioticelor primite timp îndelungat, de conţinutul ridicat de hidrocarburi din mâncare sau din cauza unor boli pe care le aveţi (de exemplu, diabet zaharat).

Ciuperca de unghii

Printre bolile de ciupercă cel mai des medicii şi pacienţii se împiedică de ciuperca de unghii, care deformează unghiile, le face galbene, unghiile sunt mai groase şi în mai multe straturi. Unghiile bolnave nu se poate de ascuns nici în transport, nici la muncă, nici în ospeţie.

Însă în afară de aspectul exterior neatrăgător şi comportamentul atent al celor din jur, ciuperca provoacă suferinţe fizice multiple. Unghiile fărâmicioase, deformate treaumează ţesuturile lojei unghiare. Piele se acoperă cu crăpături adânci, care provoacă dureri enorme. Destul de des boala este însoţită de mâncărimi puternice şi practic mereu de miros neplăcut.

Lecuirea atacului cu ciupercă a unghiilor este destul de complicată, de aceea tratamentul acestei boli uneori ocupă la oameni mulţi ani, uneori şi viaţa întreagă şi necesită nu doar primirea medicamentelor diverse, dar uneori şi intervenţii chirurgicale pentru înlăturarea unghiilor atacate de ciupercă. Însă chiar şi cea mai strictă îndeplinire a recomandărilor medicului, nu pot duce la un rezultat aşteptat.

Cum se tratează ciuperca de unghii?

Încă până nu demult metoda prioritară de tratare a ciupercii unghiare era cea chirurgicală, adică placa unghiei, atacată de ciupercă, se înlătură completamente. Este drept că este o procedură destul de dureroasă şi neplăcută, legată de pierderea capacităţii de muncă pe parcursul a 1-2 săptămâni şi erau de acord cu o asemenea metodă nu toţi pacienţii. Însă cel mai rău în toate acestea este că suferinţele erau în zadar, pentru că

24

Page 25: Micozele cutanate

unghiile care creşteau după înlăturarea prin intervenţie chirurgicală, tot erau atacate de ciupercă. Acest lucru se întâmpla din cauza că focarul infecţiei e păstra în loja unghiei. O altă metodă de tratament - terapia locală, adică prelucrarea unghiilor atacate cu unsori diferite, soluţii ş.a., din păcate, este la fel de eficientă în cazuri rare, pentru că nu permite uciderea tuturor celulelor ciupercii, care se află în organism.

De aceea aceste metode la moment sunt considerate învechite şi se aplică rar, în general preferinţă se dă aşa numitei metode de terapie sistemică cu folosirea preparatelor cu eficienţă mare, care sunt indicate sub formă de pastile. La această metodă de tratament, preparatul, luat sub formă de pastile, împreună cu torentul de sânge ajunge în zona creşterii plastinei unghiare, unde se distribuie uniform, ucigând celulele de ciupercă. În rezultat pe măsura creşterii unghiilor are loc substituţia plastinei vătămate cu una sănătoasă. Unul dintre aceste preparate - pastilele Terbizil, care sunt produse de compania farmaceutică din Ungaria, Ghedeon Richter. Substanţa activă a acestui medicament este terbifarina, care posedă un şir de avantaje în faţa altor substanţe anti-ciupercă. În primul rând, acest medicament nu doar opreşte creşterea celulelor de ciupercă, dar şi le distruge complet. În al doilea rând, acest medicament este eficient practic în toate tipurile de boli cu ciupercă. Datorită acestui fapt, nu veţi mai cheltui bani pentru a depista ce fel de ciupercă a afectat o zonă sau alta a organismului dumneavoastră. Un aspect nelipsit de importanţă al oricărei metode de tratament al oricărei boli este preţul medicamentelor. Mulţi cunosc, că preparatele anti-ciupercă costă destul de scump. La folosirea preparatului Terbizil lecuirea are loc într-un termen mai scurt, ceea ce contribuia la o scădere substanţială a cursului de lecuire: de 2-2,5 ori.

Pastilele Terbizil este suficient de le primit doar odată pe zi. Pentru tratarea unghiilor de la mâini, veţi avea nevoie în mediu de 1,5 de tratament. Pentru unghiile de la picioare - 3 luni. Viteza creşterii plastinelor unghiare şi, respectiv, durata tratamentului depinde de vârsta persoanei, viteza schimbului de substanţe şi de alţi factori.

De aceea oamenilor în etate au nevoie, de regulă, de mau mult timp decât persoanele tinere. Însă şi după terminarea cursului, substanţa activă a preparatului Terbizil - terbifarina - se va păstra în unghie pe durata a 12 luni, ce previne riscul de apariţie a recidivelor. Efectele negative sunt destul de rare şi de scurtă durată.

Tratarea bolilor de ciupercă a pielii

În afară de pastilele administrate interior, se produce şi crema Terbizil, care se eliberează în farmacii fără reţeta medicului. Crema Terbizil este indicată pentru tratarea bolilor de ciupercă a pielii şi permite lecuirea lor în timpul unei sau două săptămâni.

Crema Terbizil se aplică pe porţiunile atacate ale pielii de 1-2 opri pe zi. Simptomele neplăcute dispar deja peste câteva zile de la începerea cursului de tratament. Însă, pentru a scăpa de ciupercă pentru totdeauna, cursul de tratament trebuie dus până la capăt. Aceasta garantează lipsa recidivelor bolii. Eficienţa tratării bolilor de ciupercă cu ajutorul  cremei Terbizil constituie 93,5%, iar recidivele bolii practic nu se întâlnesc. Necătând la eficienţa înaltă şi simplitatea folosirii preparatului, tratamentul trebuie urmat sub urmărirea unui medic. Specialistul calificat vă va stabili doza necesară de medicament şi durata tratamentului. O informaţie mai amplă despre acest preparat puteţi afla la medicul dumneavoastră, dar şi la reprezentanţa companiei

25

Page 26: Micozele cutanate

Gedeon Richter în Moldova la telefoanele: 22-14-49; 22-26-71 sau în reţelele farmaciilor de firmă.

POTRIVIT DATELOR DE CERCETARE:

Este cunoscut că micozele tălpilor de la picioare - nu este doar o problemă estetică dar şi neplăceri fizice. În afară de asta, un bolnav de micoză reprezintă un risc pentru membrii familiei, lăsând spori de ciupercă dureroasă pe podeaua casei în care locuieşte, în camera de baie, pe încălţămintea de casă şi pe lenjerie. Mai mult ca atât, mai mult de o treime din bolnavi - 597 de persoane au spus despre prezenţa micozelor la membrii familiilor sale! De ce oare oamenii nu se adresează din această cauză la medici, nu se ocupă cu tratamentul acestei boli incomode, nu încearcă ă scape de această boală, odată şi pentru totdeauna?

Pe semne, cauze pentru toate aceste premize, vorbesc de la sine: practic jumătate din cei intervievaţi s-au plâns pe eficienţa scăzută a medicamentelor indicate sau la lipsa unui oarecare efect de la tratament; circa 25% din bolnavi nu continuau cursul de tratament până la capăt din cauza duratei mari de tratament; unii erau nevoiţi să înceteze tratamentul în legătură cu efectele negative ale medicamentelor prescrise, acum însă pacienţii sunt speriaţi de costul ridicat al terapiei anti-ciupercă.

Cum au arătat cercetările, la moment practic fiecare al doilea locuitor din ţara noastră este infectat de una sau alta formă de micoză la picioare, cel mai des - onico-micoză (atacarea unghiilor), cu toate astea la fiecare al treilea are atacate 3 sau mai multe unghii, iar fiecare al treilea - toate unghiile. Fiind bolnavi de micoză mai mulţi ani la rând, aceşti oameni infectau cu această boală pe cei apropiaţi, ce se lămureşte cu prezenţa acestei infecţii la fiecare al treilea cercetat. De fapt, despre refuzul de la tratament de către peste jumătate dintre aceşti oameni mărturiseşte şi ataşamentul iresponsabil al acestor oameni faţă de sine, dar şi eficienţa preparatelor anti-ciupercă vechi şi prezenţa multiplelor efecte negative şi costul ridicat. Însă în prezent situaţia s-a schimbat. Au apărut alte preparate anti-ciupercă, care au o eficienţă ridicată, permit înfrângerea infecţiei cu ciupercă în termeni rezonabili (de la 2 la 3 luni) şi au un preţ mai rezonabil, de exemplu, Terbizil.

Potrivit rezultatelor cercetărilor epidemiologice, efectuate în 2006 la catedra de dermatologie al Universităţii de medici şi Farmaceutică „N.Testimiţanu" în conlucrare cu medicii de familie din municipiile Chişinău şi Bălţi.

Stimabile Pacient!

26

Page 27: Micozele cutanate

Medicul dumneavoastră v-a indicat Terbizil pentru tratarea vătămării cu ciupercă a pielii/unghiilor. Am vrea să vă dăm unele sfaturi în această notă informativă, pentru ca tratamentul, care îl primiţi, va fi mult mai eficientă şi efectul să se păstreze timp îndelungat.

CUM SĂ PRIMIM PASTILELE TERBIZIL?

La bolile de ciupercă a plastinelor unghiare (onicp-micozelor) la mâini, pastilele Terbizil se primesc pe parcursul 1,5-2 luni. La bolile cu ciupercă a unghiilor de la picioare, tratamentul de obicei durează 3 luni. Durabilitatea primirii Terbizil este strâns legată cu regenerarea unghiilor. Regenerarea deplină a unghiilor de la mână durează timp de 1,5-2 luni. Şa picioare unghiile cresc mai încet şi procesul regenerării ocupă în mediu 3 luni. De aceea cel mai important este respectarea cu stricteţe a instrucţiunilor medicului în comparaţie cu termenul de tratament. Nu se poate de întrerupt tratamentul, chiar dacă aţi observat semne de îmbunătăţire.

Care este perioada de primire a PASTILELOR TERBIZIL?

Dacă medicul nu a indicat un alt regim, pastilele Terbizil 250 mg se primesc câte o pastilă odată pe zi, independent de regimul de alimentaţie. Acest lucru face terapie mai confortabilă (nu uitaţi să primiţi preparatul), mai convenabil (se micşorează costul tratamentului) şi mai inofensiv (o cantitate mai mică de preparat provoacă un efect anti-ciupercă mai optim).

Cum se foloseşte CREMA TERBIZIL?

Datorită calităţilor sale unice, crema Terbizil posedă o activitate funcigidă în relaţie cu excitanţii de bază a infecţiei de ciupercă. Acest lucru permite folosirea lui pentru tratarea practic tuturor bolilor de piele.  Crema Terbizil, datorită eficienţei sale, asigură cea mai rapidă scăpare de micoze.

Dacă medicul nu va indicat o altă formă de tratament, cursul de lecuire cu crema Terbizil durează, de regulă, 1-2 săptămâni. Înaintea aplicării cremei trebuie minuţios de spălat şi de uscat locurile afectate a pielii . Crema terbizil se aplică odată-două ori pe zi pe porţiunea afectată şi porţiunile alăturate cu un strat subţire şi se masează încet. În cazul infectării straturilor de piele (sub sâni, între degete, intre fese, a straturilor din regiunea inghenală), ele pot fi acoperite cu fâşii de tifon, mai ales în timpul nopţii.

Gedeon Richterstr.A.Puscin,47/1, bloc A

27

Page 28: Micozele cutanate

Телефон: (+373 22) 221449;(+373 22) 222671E-mail: [email protected]

Revista SANATATE - ghid spre un mod de viata sanatos!

INFARCTUL MIOCARDIC

1. Definitie : infarctul miocardic reprezinta necroza unei portiuni relative extinse de miocard, consecinta a ocluziei trombotice a unei artere coronare stenozata anterior prin ateroscleroza.2. Simptomatologie :- durere cu caracter de constrictie toracica, cu debut brutal, localizata retrosternal, care se poate insoti de transpiratii, agitatie, greata si/sau varsaturi si care poate iradia la nivelul mem-brului superior, in barbie, interscapulovertebral.- alte modalitati de prezentare, mai putin obisnuite sunt: dispnee aparuta brusc, pierderea brusca a constientei, stare de slabiciune, aparitia unei aritmii, semne de embolie periferica sau doar o scadere inexplicabila a tensiunii arteriale, durere in regiunea epigastrica (stomac).- intensitate diminuata a zgomotelor cardiace.- semne ale unor complicatii : tulburari de ritm, suflu sistolic apical de insuficienta mitrala, frecatura pericardica, zgomotul III, zgomotul IV- distensia venelor jugulare, hepatomegalie in infarctul de ventricul drept. 3. Examene paraclinice :- Electrocardiograma.- Dozari enzimatice : CPK (izoenzima MB ), cTnT, cTnI, SGOT, LDH.- Probe sanguine ( hemoleucograma, VSH).- Gaze sanguine.- Radiografie toracica4. Tratament :Tratament prespitalicesc: realizarea unui abord venos( perfuzie cu ser fiziologic sau glucoza 5 % ), con-trolul durerii (Morfina), oxigenoterapie, atropina in caz de bradicardie , xilina in caz de extrasistole ven-triculare, aspirina .Infarct necomplicat :- se continua tratamentul prespitalicesc.- repaus la pat cel putin 8 zile si control EKG.- antianginoase : derivati nitrati iv, beta-blocanti, uneori blocanti de calciu.- anticoagulante : heparina in administrare continua ( 4-5 mg/kg corp/zi ).- fibrinolitice : trebuie administrate inaintea celei de-a 6 ore de la debut.-in cazuri selectionate exista posibilitatea efectuarii de angioplastie coronariana sau chiar by-pass car-diac care restabileste fluxul in zona ischemicaInfarct complicat :a) Tulburari de ritm :- fibrilatie atriala si flutter: soc electric extern, apoi digitalice.- extrasistole ventriculare: Xilina initial 1-2 mg/kg, apoi 1-2 g/zi.- tahicardie ventriculara: Amiodarona (4-6 fiole/zi iv), daca aritmia este bine tolerata; in caz contrar se aplica socul electric extern, apoi tratament antiaritmic .b) Insuficienta cardiaca: diuretice, derivati nitrati iv, oxigenoterapie.Tratamentul pe termen lung include regim igieno-dietetic, program de reabilitare cardiaca cu efort pro-gresiv, tratament anticoagulant( discutabil), prevenirea recidivei prin asocierea unui beta-blocant cu un blocant de calciu si/sau a unui derivat nitrat.Tratament chirurgical : consta in bypass coronarian cu grefon. Este din ce in mai des inlocuit de angio-plastia transluminala.

INFECTII CUTANATE BACTERIENE

1. Impetigo:a) Definitie: impetigo este o infectie cutanata data de stafilococul auriu sau/si streptococii beta hemolitici

28

Page 29: Micozele cutanate

de grup A.b) Caracteristici: eruptia este constituita din bule cu continut purulent, asezate pe o baza inflamatorie, care se rup usor determinand mici ulceratii care se acopera de cruste galben-melicerice, localizate la nivelul fetei, membrelor si pielii paroase.c) Tratament: respectarea regulilor de igiena, tratament local cu antiseptice, antibiotice (penicilina, er-itromicina, oxacilina) timp de 8 zile.2. Erizipelul:a) Definitie: infectie cutanata data de streptococul beta-hemolitic de grupA.b) Caracteristici: debut brusc cu febra ( 40 grade), frisoane; leziunea cutanata este reprezentata de un placard eritemato-edematos limitat de un burelet, localizat in vecinatatea portii de intrare (de ex. ulcer de gamba).c) Tratament: beta-lactamine (Penicilina G 10-20 milioane UI/zi in perfuzie) sau macrolide (Eritromicina 2g/zi) in caz de alergie la penicilina timp de 7 zile; antialgice, antipiretice; local: comprese reci cu solutie de cloramina sau acid boric, decongestionante si dezinfectante, Bioxiteracor; contentie elastica, mobi-lizare precoce.3. Furunculul simplu si antracoid:a) Definitie: furunculul este o foliculita acuta data de stafilococul auriu.b) Caracteristici: apare o foliculita superficiala care evolueaza spre nodul inflamator in varful caruia apare o pustula centrata de firul de par din care se elimina puroi.Furunculul antracoid este o forma mai rara ( intalnita la persoane diabetice, imunodeprimate), cu aspect pseudotumoral pe suprafata carui se observa mai multe orificii prin care se scurge puroi si tesuturi sface-late (burbioni). Se insoteste de febra, frisoane, adenopatii satelite, stare generala alterata.c) Tratament: antibioterapie generala, antiseptice extern, exereza burbionului.4. Limfangita acuta:a) Este determinata de streptococ, poarta de intrare putand fi reprezentata de o plaga infectata, un cateter intravenos, intertrigo interdigitoplantar.b) Caracteristici: cordon inflamator, infiltrat de-a lungul unui traiect limfatic insotit de adenopatie satelita dureroasa.c) Tratament: antibioterapie sistemica, pansamente alcoolizate locale.

INFECTII MICOTICE

A. Candidoze:1. Generalitati: Candida albicans este o ciuperca saprofita a omului ( care se gaseste numai la nivelul mucoaselor tubului digestiv si vaginala), care devine patogena in anumite situatii, cum ar fi: diabet, col-ite cronice, neoplazii, hemopatii, boli cronice debilitante, SIDA, tratamente indelungate cu antibiotice, citostatice, corticoizi, precum si in sarcina si la copii si varstnici.2. Clasificare (in functie de localizare):a) Candidoze digestive: perlesul (fisuri dureroase la nivelul comisurilor bucale); cheilita candidozica (sen-zatie de arsura, eritem, edem si descuamatie la nivelul buzelor); stomatita candidozica (forma acuta sau margaritelul si forma cronica);enterita si anita.b) Intertrigo candidozic: pliuri axilare, inghinale, interdigitale, interfesiere, etc.c) Candidoze unghiale: onixis ( pete mici galben verzui, santuri transversale la nivelul unghiei, care devine moale, friabila); perionixis (burelet inflamator).d) Candidoze genitale: vulvo-vaginita (prurit si secretie albicioasa), balanita si uretrita (prurit si eritm).3. Examene paraclinice: examenul direct, prelevare de probe biologice ( secretii vaginale, scuame, urina, etc), cultura pe mediul Sabouraud.4. Tratament:- tratament local cu antifungice: Nistatin, Miconazol.- tratament sistemic cu antifungice: Nistatin, Amfotericina, Ketoconazol, etc.

B. Dermatofitii:1. Generalitati: sunt produse de dermatofiti din genul Trichophyton, Microsporum si Epidermophyton.2. Clasificare:a) Dermatofitii ale pielii glabre:- tinea corporis (herpes circinat): placi bine delimitate, eritemato-scuamoase sau

29

Page 30: Micozele cutanate

eritemato-scuamo-veziculoase, cu evolutie inelara si centrifuga.- tinea cruris (eczema marginata Hebra): afecteaza pliurile inghinale.- tinea pedis se manifesta sub 3 forme: hiperkeratozica plantara, veziculoasa (dishidrozica) si intertriginoasa.- tinea manum: forma veziculoasa, eritemato-descuamativa si hiperkeratozica.b) Pilomicoze ( infectii cu dermatofiti ale pielii paroase, foarte contagioase):- Microsporia: alopecie in placi mari cu firele de par rupte scurt (cativa mm); la examinarea cu lampa Wood prezinta o fluorescenta verzuie.- Tricofitia: placi alopecice mici, cu fire de par rupte de la radacina.- Favus: apare godeul favic; parul este mat, decolorat, friabil, cu miros neplacut.c) Alte forme: onicomicoze, pitiriazis versicolor, eritrasma.3. Examene paraclinice: examen direct si cultura pe mediu Sabouraud.4. Tratament: - se poate face topic si/sau sistemic ( Griseofulvina este de electie in pilomicoze, iar Terbinafina in dermatofitiile pielii glabre).- tratamentul topic se aplica de 1-2 ori/z, timp de 4-8 saptamani.- in onicomicoze tratamentul este sistemic, chirurgical sau local (ineficient).

INFECTII PARAZITARE

1. Scabia:a) Definitie: este o parazitoza cutanata contagioasa determinata de acarianul Sarcoptes scabiae, con-taminarea facandu-se prin contact direct cu bolnavul sau indirect (prin intermediul hainelor, lenjeriei de pat sau prosoapelor).b) Simptomatologie:- prurit generalizat cu exacerbari nocturne si caracter familial.- leziuni de grataj secundare pruritului cu localizare evocatoare: spatiile interdigitale ale mainilor, fetele anterioare ale pumnilor, zona periombilicala, fese, fata interna a coapselor, perimamel-onar, cu respectarea fetei, gatului si zonei interscapulovertebrale (la copil sunt interesate palmele, plantele, fata si gatul).- examenul tegumentelor evidentiaza: santul acarian ( linie sinuoasa terminata printr-o proeminenta); vezicula perlata ( o mica proeminenta translucida, ce contine lichid clar); noduli eritematosi.Scabia norvegiana este o forma particulara care apare la imunodeprimati si se caracterizeaza prin prezenta de placarde hiperkeratozice. Poate evolua spre eritrodermizare si este foarte contagioasa.c) Tratamentul este local:- Scabex ( crema ), Spregal ( spray ), Ascabiol ( solutie 10% de benzoat de benzil), DDT: se aplica dupa o baie calda, pe tot corpul, cu exceptia fetei; se repeta dupa 24 h .- dezinfectia hainelor si a lenjeriei cu Lindan.- se trateaza toti contactii.

2. Pediculoze (paduchi):a) Pediculoza pielii capului:-agentul cauzal este Pediculus humanus capitis.- debuteaza cu prurit intens, mai accentuat retroauricular si occipital, care sta la originea leziunilor de grataj; acestea se pot suprainfecta cu aparitia de cruste si adenopatii regionale.- examinarea scalpului pune in evidenta prezenta parazitilor si a oualor acestora (lindeni).- tratament: igiena pielii capului ( spalarea si tunderea parului), clatirea cu apa otetita; acaricide: hexaclorciclohexan (Aphtiria), DDT, malathion, permetrina care se aplica trei seri consecutive (sub o boneta) si in ziua a 8-a.b) Pediculoza corpului:- agentul cauzal este Pediculus humanus, varietatea corporis.- pruritul este localizat mai ales interscapular; apar pete eritematoase date de intepaturile parazitului, leziuni de grataj, pete hiperpigmentate (melanodermia vagabonzilor ).- tratamentul consta in utilizarea de insecticide.c) Pediculoza pubiana (ftiriaza pubiana ):

30

Page 31: Micozele cutanate

- agentul cauzal este Pediculus inguinalis.- frecvent este afectata pilozitatea pubiana, dar poate fi interesata si cea axilara,barba, sprancenele, pilozitatea toracica.- manifestarile constau in prurit local, escoriatii la punctele de intepatura, pete albastrui pe abdomen si coapse, iar examenul cu lupa evidentiaza parazitul sau ouale sale.- tratament similar celui din pediculoza pielii capului.

INFECTII TRANSMISIBILE PE CALE SEXUALA (BTS)

1. Sifilis: Definitie: sifilisul este o infectie produsa de o bacterie spirocheta (Treponema pallidum).Simptomatologie:Sifilisul primar: sancru la locul de inoculare ( eroziune rotund-ovalara, bine delimitata, nedureroasa, in-durata, cu aspect lacuit) si adenopatie locala (cel mai frecvent inghinala).Sifilisul secundar: eruptie primara – rozeola sifilitica (macule roz, nepruriginoase, nescuamoase), alopecie si eroziuni nedureroase ale mucoaselor; eruptie secundara – sifilide papuloase lenticulare, papulo-scuamoase, foliculare, inelare, pustuloase; manifestari sistemice (micropoliadenopatie, sindrom nefrotic, hepatita, gastrita luetica, artralgii, artrita, osteita, irita anterioara, meningita).Sifilis tertiar (manifestarile apar la zeci de ani de la contagiu): sifilide nodulare si nodulo-ulcerative, gome, glosita superficiala sau interstitiala, paralizie generala progresiva, tabes, anevrism aortic, leziuni valvulare aortice, leziuni osteoarticulare. Examene paraclinice: - VDRL, TPHA, FTA, testul Nelson.Tratament:- Penicilina G, Benzatin penicilina in doze adaptate formei de sifilis (recent, tardiv, neurosifilis) sau Eritromicina, Doxiciclina, cefalosporine in caz de alergie la penicilina.- tratamentul contactilor; Benzatin penicilina i.m. 2,4 milioane UI, doza unica.- sifilis congenital: Penicilina G.

2. Gonocociile: Definitie: infectie produsa de gonococ.Simptomatologie:- femei: cervicita ( secretie galben verzuie), uretrita (secretie purulenta si simptome urinare), vulvovaginita.- barbati: uretrita anterioara (secretie galben-verzuie, disurie) sau posterioara (durere si senzatie de arsura la mictiune, polakiurie, tenesme urinare).- gonoreee orofaringiana, gonoree rectala (la homosexuali).Examene paraclinice:- Examen direct (frotiu din produsul patologic), cultura cu antibiograma.Tratament:- Ampicilina ± Probenecid, Ofloxacin, Ceftriaxona, Eritromicina (la femeile insarcinate).- abstinenta sexuala; tratamentul partenerilor.

3. Uretrite negonococice:Se suspecteaza in prezenta unei secretii uretrale, dupa excluderea gonoreei, agentul patogen fiind iden-tificat prin examen direct si cultura din produsul patologic.- trichomonas: Metronidazol, Tinidazol.- mycoplasme: Tetraciclina sau Eritromicina.- chlamidii: Tetraciclina, Doxiciclina, Claritromicina, Azitromicina.

INFECTII VIRALE

31

Page 32: Micozele cutanate

1. Herpesul:a) Definitie: herpesul cutaneo-mucos este o infectie cauzata de virusul herpetic (HSV), care poate deter-mina manifestari clinice la nivelul jumatatii superioare a corpului ( tipul HSV tip 1 ) sau leziuni genitale cu posibilitate de transmitere sexuala (HVS tip 2).b) Simptomatologie:Primoinfectia herpetica:- de cele mai multe ori este inaparenta clinic. - gingivostomatita acuta: este frecventa la copil si se manifesta prin aparitia de eroziuni sau ulceratii bucale acoperite de membrane difteroide, uneori buchete de vezicule acoperite de cruste, localizate pe buze; se insoteste de febra, dificultati la inghitire, adenopatii regionale.- vulvovaginita herpetica: se manifestata prin aparitia unor buchete de vezicule, care se rup determinand eroziuni dureroase, insotite de febra, adenopatii si tulburari urinare.- primoinfectia genitala la barbati este mai putin zgomotoasa.- keratoconjunctivita ulcerativa.- la persoanele imunodeprimate apar forme grave cu tendinta la generalizare si afectare viscerala ( meningo-encefalite, hepatite), pustuloza varioliforma Kaposi-Juliusberg.Herpesul recurent:- senzatie de arsura si prurit la nivelul unei mici leziuni eritematoase.- aparitia la acest nivel a unor buchete de vezicule, ce se rup usor determinand eroziunicare se acopera de cruste.c) Tratament:- local: topice cu antivirale ( Cutherpes, Zovirax).- sistemic: Aciclovir ( Zovirax ) 200 mg de 5 ori/zi; Famciclovir 250 mg de 3 ori/zi, timp de 7-10 zile; tratament simptomatic: analgezice, vitamine, antibiotice ( in infectiile secundare ).

2. Zona sau herpes zoster:a) Definitie: este o dermatoneuroviroza produsa de virusul varicelo-zosterian (reprezinta manifestarea de recidiva a acestei infectii ).b) Simptomatologie:- debuteaza cu senzatie de arsura si hiperestezie cutanata (durere sau sensibilitate marcata) in zona afectata.- dupa 2-3 zile apare eruptia care consta in eritem, buchete de vezicule cu lichid clar, cu topografie unilaterala, pe traiectul unui nerv.- s-au descries zone: intercostale, cefalice ( oftalmica, auriculara ), cervicale, toracobrahiale, lomboabdominale, sacrate, etc.c) Tratament:- tratament general: antialgice, deprimante ale sistemului nervos central ( tranchilizante, antidepresive triciclice- Amitriptilina, Doxepina; anticonvulsivante- Carbamazepina), antivirale ( cat mai precoce, timp de 7 zile: Aciclovir, Famciclovir, Brivudin), vitamne din complexul B.- tratament local: antiseptice.

Tinea cruris – Dermatofitia inghinala

In Afectiuni dermatologice on February 4, 2009 at 2:24 AM

Este o afectiune micotica-determinata de o ciuperca a pielii (de tipul Tricophiton rubrum, Epidermophiton floccosum, Tricophiton mentagrophites interdigitale ). Apar placi eritematoase sau eritematoscuamoase (rosiatice), cu periferia mai intens colorata decat restul leziunii, insotite de mancarime intensa; se localizeaza inghinal (la “stinghie”)

32

Page 33: Micozele cutanate

Se poate extinde la nivelul organelor genitale, interfesier, pubian, poate curpinde abdomenul inferior sau portiunea supero-interna a coapselor.

Se ia prin contact sexual, de pe prosoape sau lenjeria altor persoane (sauna, sali de masaj, etc) sau de pat sau de la o ciuperca cu alta localizare (frecvent de la o onicomicoza- ciuperca a unghiilor) de la acelasi individ.

Diagnosticul se pune prin vizualizarea leziunii sau prin examen micologic direct (un examen microscopic simplu si rapid al scuamelor leziunii).

Tratamentul se bazeaza pe unguente antimicotice, de tipul : Biazol, Lomexin, Travogen, Exoderil Pimafucin, Nidoflor, Travocort, Triderm .. in aplicatii locale de 2 ori/zi. Durata tratamentului variaza in functie de vechimea leziunii, in medie 4-6 saptamani; chiar daca leziunile dispar mai repede de 4 saptamani, tratamentul trebuie continuat deoarece pot ramane ciuperci pe piele care sa scape examinarii cu ochiul liber.

33


Recommended