MMMișcarea Modernăun nou limbaj

MMOI. Despărțirea radicală /context:

modernitatea, avangardele artistice, războiul, revoluțiilearhitectura modernă și mișcarea modernăavangardele artistice

O2. Centre ale MM: avangardele din arhitecturălegătura între concepție și producțieimperativele cotidianului modern

O3. Construcția unui nou limbaj formal:morfologie, sintaxă, program estetic și teoreticcoerență și libertate: vederi și realități contradictoriivarietatea MM vs. stilul internațional

O4. Deasupra limbajului: programul reflexiv privind noua arhitectura

MMcele cinci puncte ale unei noi arhitecturi, 1927(Le Corbusier)

cladirea ridicata pe pilotis, planul liber, fatada libera, fereastra in banda, acoperisul-gradina

LC realizează o primă codificare teoretică a elementelor constructive într-o amplă rețeade determinări reciproce:

argumente tehnice și constructive (posibilitatea folosirii noii tehnologii a betonului armat), deschid posibilități noi la nivel expresiv (fațada liberă) și se întâlnesc în mod fericit cu noile cerințe funcționale ale arhitecturii(a căror rezolvare este permisă grație planului liber).

O3. construcția noului limbaj

MMMaisons Weissenhof-Siedlung, Stuttgart, Germany, 1927

https://digi.ub.uni-heidelberg.de/diglit/form1927/0282/scroll

MM

MMVilla Savoye, Poissy, 1928 — exemplu cu valoare de model

MM

MM

MM

MM

MM

MM

MM

MM

MM

MM

MM

MM

MM

MMPlanul liber = principiu radical nou

organizarea structurala este independenta fata de cea spatialain opozitie cu “planul-structura”

Planul liber, în mod special, poate fi considerat ca un principiu sintactic total nou (care explică multe aspecte ale noii estetici).Se traduce prin faptul că organizarea/ ordinea structurală este în relativă independenţăfaţă de organizarea/ ordinea spaţială, în opoziţie cu “planul-structură” (în care cele douătipuri de organizare/ ordine, cea structurală şi cea spaţială, coincid), caracteristicarhitecturii (mai ales structurilor) tradiţionale. El devine posibil datorită folosirii noilor materiale şi tehnici constructive. Dar aceastanu înseamnă că este folosit permanent şi în toate tipurile de clădiri.Planul liber, deşi formulat explicit de Le Corbusier, este anticipat de căutările formaleale multor alţi arhitecţi: de exemplu, multe dintre ideile arhitecturii organice formulate de Frank Lloyd Wright, ideea de „spargere a cutiei”, dusă mai departe de neoplasticiştiiolandezi etc.

planul liber: principiu sintactic nouO3. construcția noului limbaj

MM

MM“spargerea cutiei” – Frank Lloyd Wright

MM8

T . .............

L!V 7 O

Q,7 0o N D L ; .

VIRkNDA,

U .O~ u Nr O ~LGC: C

Fig. i. Frank Lloyd Wright, Charles S. Ross house, Delavan Lake, WI, 190oz, plan (Hitchcock, In the Nature of Materials).

its own. It relates to individuals and their changing position within that space.

The visual space in the Ross house extends well beyond the point of overlap between two rooms. Unlike the vista in the Shingle Style house, it is diagonal, not face-to-face. As a result, Wright gains more privacy and variety. The view into the neighboring room is restricted, and changes markedly as one moves from place to place.

Outside corners were more difficult for Wright to elimi-

nate, yet once he got rid of them his "invisible corners" (of mitered glass) became one of the hallmarks of the modern movement. In the Ross house he took a major first step in this direction. The glazed doors leading to the veranda are set flush against the corner, visually eliminating the right angle at this point. As one looks down the length of the lateral walls one's sight is not stopped at the corner but

passes outside through the doors. At the other end, the left hand wall has no visible inside corner where it dissolves into the dining room. It is beginning to assume the character of a freestanding slab. When Wright completely freed the wall from its corners, it did become a slab, and once it became a slab he was free to move it around or divide it up at will. When this happened, the room as a box was de- stroyed.

Yet boxes have tops and bottoms as well as sides, and

Den. Porch.

Dining Room. Hall.

Parlor.

Terrace.

Fig. z. Bruce Price, William Kent house, Tuxedo Park, NY, 1885, plan (Sheldon, Artistic Country-Seats, 1886-1887).

already at the Ross house Wright began manipulating the

height of the ceiling in order to enhance the activities taking place underneath. The dotted line on the plan indicates a

higher ceiling in the front-center of the living room-the area where one normally stands. Near the fireplace, along the windows of the outside walls, and in the dining room- all places where one normally sits-the ceiling height is lower.

The axonometric sketch, Figure 4, clarifies what has been said. To the left is what Wright set out to destroy, a house made up of a series of boxes, each placed beside or above the other, and each with its single specialized use. Enlarging the openings between contiguous boxes (as in the Shingle Style) created a sense of greater openness, but if carried too far, the smaller rooms would merge and become a single larger room with one relinquishing its identity to the other (a process that again produces a series of boxes).

The axonometric at the right indicates Wright's first step in destroying the box. He interlocks two rooms so that

part of each space is given over to the other. The corners (the least useful part of the room) are destroyed and a controlled view into the adjacent area is opened up. This view, which is diagonal and pinched at the point of inter- lock, is limited and leaves much of the adjoining area obscure, introducing a sense of mystery into the spatial se-

H. Allen Brooks, “Frank Lloyd Wright and the Destruction of the Box”, JSAH, Vol. 38, No. 1 (Mar., 1979), University of California Press

“spargerea cutiei” – Frank Lloyd Wright

MM9

;??'? ?:~:::: ?'?? C ??.. ?.:

.'I I :.? ?. ~ ?\:?' : :I, .?, ?? \ ?' -?I i ~'t?' ?.-I r ~ ~?? ???? i I I:. 1??? ?- ?? ?;?? ?. ?? " " ri -? :: r .?

.. i ?~?~?;?i?,'?I~. ':5 ?:h \ rr??\::?

.. `418 A

; ?

x:

Fig. 3. Shingle Style vs. Frank Lloyd Wright. Left: typical Shingle Style plan with large openings between the principal rooms. Right: in a Wright house, one room penetrates into the other, at the corners.

A, B, and C show the angle of vision, taken from identical positions, into the neighboring room. Wright achieves more pri- vacy and variety.

Room dimensions in these two plans are identical (author).

quence. Mystery is an essential element in Wrightian space; he never resolves all visual questions at once; rather he holds in reserve something to be examined later. To assist in this process of limiting and controlling the view and guarding the privacy of the adjoining spaces, Wright screens openings by various means-for example, vertical wooden slats combined with low bookshelves (Willits house), walls that do not reach the ceiling (Roberts and Hanna houses), fireplaces or chimneys that open into the neighboring space (Martin and Robie houses).

A comparison of the Willits plan with a house project of similar date by Robert Spencer makes abundantly clear the difference between Wrightian and "open" space (Figs. 5 and 6).

The axonometric also indicates how two spaces of differ- ent height can interpenetrate, the one imparting to the other its ceiling and/or floor height. In its simplest form, this creates a balcony (Roberts, Baker, Millard at Pasadena) or "split-level" type of house (Davidson, Pope, Grant). But in the sophisticated arrangement preferred by Wright it pro- duced two or more ceiling heights that overlapped and interpenetrated throughout the house (and on the exterior as well) with the height carefully related to the human activity underneath. Although Wright perfected this for his Usonian houses, he mastered the idea prior to 1910.2

r\

Fig. 4. Left: typical house composed of box-like rooms. Right: Wright's first step is destroying the box. Rooms are interlocked, usually at the corners, with each relinquishing part of its space to the other. Sometimes this occurs at different levels creating balconies, split-levels, and varying floor and ceiling heights. The corner has been dissolved (author).

_ __ _ _ _ .. . . . .

p k

: i

K, TcK

r c oL r.$ . . . . . . . . . . ........ ......-?? .. .. ... .. - - ....... .. . ... .. .. . .. .. .

Fig. 5. Frank Lloyd Wright, Ward Willits house, Highland Park, IL, 190oz, plan (Hitchcock, In the Nature of Materials).

COLD PANTIZY KiTMIE/

LAVATOP E/NTR

n

VE2ANA DWINhlQ-0tt, L.IBRARY VE.A/.DA IZ. t' AIZ.." t?.'-•. ........, ......? ?L.~ , .; ... ... .:?.Of VICe.fT C ?.".Z." I•.....,i "• ... !....../

'TF RA(..E

"?4' ,, I.'

M-14

Fig. 6. Robert C. Spencer, Jr., "A Shingled Farmhouse," project, 90oI, plan (Ladies' Home Journal, April 1901o).

z. A brilliant early example of this is seen in the dining room of the Boynton house (1908) at Rochester where three ceiling heights relate directly to Wright's furnishings which, after 70 years, are happily still in place. A small family-size table for

9

;??'? ?:~:::: ?'?? C ??.. ?.:

.'I I :.? ?. ~ ?\:?' : :I, .?, ?? \ ?' -?I i ~'t?' ?.-I r ~ ~?? ???? i I I:. 1??? ?- ?? ?;?? ?. ?? " " ri -? :: r .?

.. i ?~?~?;?i?,'?I~. ':5 ?:h \ rr??\::?

.. `418 A

; ?

x:

Fig. 3. Shingle Style vs. Frank Lloyd Wright. Left: typical Shingle Style plan with large openings between the principal rooms. Right: in a Wright house, one room penetrates into the other, at the corners.

A, B, and C show the angle of vision, taken from identical positions, into the neighboring room. Wright achieves more pri- vacy and variety.

Room dimensions in these two plans are identical (author).

quence. Mystery is an essential element in Wrightian space; he never resolves all visual questions at once; rather he holds in reserve something to be examined later. To assist in this process of limiting and controlling the view and guarding the privacy of the adjoining spaces, Wright screens openings by various means-for example, vertical wooden slats combined with low bookshelves (Willits house), walls that do not reach the ceiling (Roberts and Hanna houses), fireplaces or chimneys that open into the neighboring space (Martin and Robie houses).

A comparison of the Willits plan with a house project of similar date by Robert Spencer makes abundantly clear the difference between Wrightian and "open" space (Figs. 5 and 6).

The axonometric also indicates how two spaces of differ- ent height can interpenetrate, the one imparting to the other its ceiling and/or floor height. In its simplest form, this creates a balcony (Roberts, Baker, Millard at Pasadena) or "split-level" type of house (Davidson, Pope, Grant). But in the sophisticated arrangement preferred by Wright it pro- duced two or more ceiling heights that overlapped and interpenetrated throughout the house (and on the exterior as well) with the height carefully related to the human activity underneath. Although Wright perfected this for his Usonian houses, he mastered the idea prior to 1910.2

r\

Fig. 4. Left: typical house composed of box-like rooms. Right: Wright's first step is destroying the box. Rooms are interlocked, usually at the corners, with each relinquishing part of its space to the other. Sometimes this occurs at different levels creating balconies, split-levels, and varying floor and ceiling heights. The corner has been dissolved (author).

_ __ _ _ _ .. . . . .

p k

: i

K, TcK

r c oL r.$ . . . . . . . . . . ........ ......-?? .. .. ... .. - - ....... .. . ... .. .. . .. .. .

Fig. 5. Frank Lloyd Wright, Ward Willits house, Highland Park, IL, 190oz, plan (Hitchcock, In the Nature of Materials).

COLD PANTIZY KiTMIE/

LAVATOP E/NTR

n

VE2ANA DWINhlQ-0tt, L.IBRARY VE.A/.DA IZ. t' AIZ.." t?.'-•. ........, ......? ?L.~ , .; ... ... .:?.Of VICe.fT C ?.".Z." I•.....,i "• ... !....../

'TF RA(..E

"?4' ,, I.'

M-14

Fig. 6. Robert C. Spencer, Jr., "A Shingled Farmhouse," project, 90oI, plan (Ladies' Home Journal, April 1901o).

z. A brilliant early example of this is seen in the dining room of the Boynton house (1908) at Rochester where three ceiling heights relate directly to Wright's furnishings which, after 70 years, are happily still in place. A small family-size table for

9

;??'? ?:~:::: ?'?? C ??.. ?.:

.'I I :.? ?. ~ ?\:?' : :I, .?, ?? \ ?' -?I i ~'t?' ?.-I r ~ ~?? ???? i I I:. 1??? ?- ?? ?;?? ?. ?? " " ri -? :: r .?

.. i ?~?~?;?i?,'?I~. ':5 ?:h \ rr??\::?

.. `418 A

; ?

x:

Fig. 3. Shingle Style vs. Frank Lloyd Wright. Left: typical Shingle Style plan with large openings between the principal rooms. Right: in a Wright house, one room penetrates into the other, at the corners.

A, B, and C show the angle of vision, taken from identical positions, into the neighboring room. Wright achieves more pri- vacy and variety.

Room dimensions in these two plans are identical (author).

quence. Mystery is an essential element in Wrightian space; he never resolves all visual questions at once; rather he holds in reserve something to be examined later. To assist in this process of limiting and controlling the view and guarding the privacy of the adjoining spaces, Wright screens openings by various means-for example, vertical wooden slats combined with low bookshelves (Willits house), walls that do not reach the ceiling (Roberts and Hanna houses), fireplaces or chimneys that open into the neighboring space (Martin and Robie houses).

A comparison of the Willits plan with a house project of similar date by Robert Spencer makes abundantly clear the difference between Wrightian and "open" space (Figs. 5 and 6).

The axonometric also indicates how two spaces of differ- ent height can interpenetrate, the one imparting to the other its ceiling and/or floor height. In its simplest form, this creates a balcony (Roberts, Baker, Millard at Pasadena) or "split-level" type of house (Davidson, Pope, Grant). But in the sophisticated arrangement preferred by Wright it pro- duced two or more ceiling heights that overlapped and interpenetrated throughout the house (and on the exterior as well) with the height carefully related to the human activity underneath. Although Wright perfected this for his Usonian houses, he mastered the idea prior to 1910.2

r\

Fig. 4. Left: typical house composed of box-like rooms. Right: Wright's first step is destroying the box. Rooms are interlocked, usually at the corners, with each relinquishing part of its space to the other. Sometimes this occurs at different levels creating balconies, split-levels, and varying floor and ceiling heights. The corner has been dissolved (author).

_ __ _ _ _ .. . . . .

p k

: i

K, TcK

r c oL r.$ . . . . . . . . . . ........ ......-?? .. .. ... .. - - ....... .. . ... .. .. . .. .. .

Fig. 5. Frank Lloyd Wright, Ward Willits house, Highland Park, IL, 190oz, plan (Hitchcock, In the Nature of Materials).

COLD PANTIZY KiTMIE/

LAVATOP E/NTR

n

VE2ANA DWINhlQ-0tt, L.IBRARY VE.A/.DA IZ. t' AIZ.." t?.'-•. ........, ......? ?L.~ , .; ... ... .:?.Of VICe.fT C ?.".Z." I•.....,i "• ... !....../

'TF RA(..E

"?4' ,, I.'

M-14

Fig. 6. Robert C. Spencer, Jr., "A Shingled Farmhouse," project, 90oI, plan (Ladies' Home Journal, April 1901o).

z. A brilliant early example of this is seen in the dining room of the Boynton house (1908) at Rochester where three ceiling heights relate directly to Wright's furnishings which, after 70 years, are happily still in place. A small family-size table for

“spargerea cutiei” – Frank Lloyd WrightH. Allen Brooks, “Frank Lloyd Wright and the Destruction of the Box”, JSAH, Vol. 38, No. 1 (Mar., 1979), University of California Press

MMprecedente/demersuri paralele : Raumplan (planul spațial) – Adolf Loos

Arhitectura mea nu este concepută prin desene, ci prin spații. Nu desenez planuri, fațade sau secțiuni… Pentru mine parterul, etajul întâi nu există… Nu există decât spații, camere, saloane, terase în continuitate, interconectate… Fiecare spațiu are nevoie de o înălțime diferită… Acestespații sunt interconectate astfel încât urcarea sau coborârea nu sunt doar nesesizabile, ele devinfuncționale. A.Loos (Shorthand record of a conversation in Pilsen, 1930)http://socks-studio.com/2014/03/03/i-do-not-draw-plans-facades-or-sections-adolf-loos-and-the-villa-muller/

MM

MMprecedente/demersuri paralele : Raumplan (planul spațial) – Adolf Loos

MMplanul liber în opoziție cu “planul-structură”

MMplanul liberLe Corbusier – Villa Stein-de Monzie, Garches

MMplanul liber in opozitie cu “planul-structura” Le Corbusier – Villa Stein-de Monzie, Garches

MM

MMPavilionul de la Barcelona – Ludwig Mies van der Rohe

O3. planul liber interpretări: Mies van der Rohe

MMPavilionul de la Barcelona – Ludwig Mies van der Rohe

MMplanul liber in opozitie cu “planul-structura”Pavilionul de la Barcelona – Ludwig Mies van der Rohe

MMMiesMissingMaterialityby Anna & Eugeni Bach,FundacióMies van der Rohe [BCN] Spain 16.11.2017

MM

MM

MMplanul liberVila Tugendhat/Brno - Ludwig Mies van der Rohe

MMplanul liberVila Tugendhat/Brno - Ludwig Mies van der Rohe

Vila Tugendhat/Brno - Ludwig Mies van der Rohe

MMVila Tugendhat/Brno - Ludwig Mies van der Rohe

MMVila Tugendhat/Brno - Ludwig Mies van der Rohe

MMFarnsworth House - Ludwig Mies van der Rohe

O3. planul liber interpretări: Mies van der Rohe

MMFarnsworth House - Ludwig Mies van der Rohe

MMPrincipii compoziționale noi: modularitate, serialitate1924 Pessac, Cité Frugès

MMPrincipii compoziționale noi: volumul simplu si compozitiile subordonate — 1929

MM- expozitie a Werkbund-ului german destinata locuirii- impresia generala a fost unitatea expresiei:

volume albe, cubice, suprafete orizontale, planuri libere, detalii ale epocii masinii- moment crucial de libera organizare a unui front comun pentru noua arhitectura

Weissenhof Siedlung, 1927O3. construcția noului limbaj

MMO3. constructia unui nou limbaj formal: Weissenhof Siedlung, 1927

coerența formală în construcții sintactice diferite

MM

MMWeissenhof Siedlung, 1927

MMHans Scharoun

Mart Stam

Weissenhof Siedlung, 1927

MMJ.J.P.OudWeissenhof Siedlung, 1927

MM

MMprogramul estetic al Mișcării Modernetoate principiile sunt subordonate unui program estetic care îșipropune să răspundă atât noilor timpuri cât și artei de avangardă

O3. construcția noului limbaj

MMStilul Internațional

O3. construcția noului limbaj

MMA. Folosirea altor elemente de vocabular şi de sintaxă arhitecturală(compoziţie) care să le înlocuiască pe cele "academice“;B. Refuzul ornamentului, deşi decurge din negarea repertoriuluitradiţional, capătă o exprimare explicită mai timpurie şi o valoare de manifest deosebită;C. Căutarea unor motivaţii teoretice ale noului repertoriu. O3. programul estetic al Mișcării Moderne: o nouă estetică

MMO3. programul estetic al MM

A. Folosirea altor elemente de vocabular şi de sintaxă arhitecturală (compoziţie) care să le înlocuiască pe cele "academice", cum ar fi:

Elemente de vocabular: volume geometrice simple, intersecţii de volume simple, planuri simple (neornamentate), stâlpi(nu coloane), scheme de culoare după principiile artei moderne, detalii produse industrial etc.;

Elemente de sintaxă: Nu au fost niciodată formulate în maniera coerentă în care s-a teoretizat sintaxa ordinelor clasice. Nici nu ar fi fost posibil să se formuleze reguli similare, deşi diverşi arhitecţi au încercat s-o facă(în virtutea ideii de a le înlocui pe cele clasice). De aceea, există mai ales reflexii sporadice, incomplete asupra subiectului.

Ele se conturează mai degrabă în opoziţie cu sintaxa clasică: de exemplu, evitareasimetriei este cea mai frecventă şi mai uşor de evidenţiat; dar ideea lui Frank Lloyd Wright de „spargere a cutiei” (deconstrucţia geometriei tradiţionale a încăperii), precum şi alte principii alearhitecturii organice (aparţinând aceluiaşi autor) au probabil acelaşi punct de pornire.

Articulări libere ale volumelor simple care compun clădirile.Fiecare dintre nucleele generatoare ale MM îşi formulează propria sintaxă, în

concordanţă cu principiile care le caracterizează şi cu tipul de expresivitate arhitecturală pe care îlcaută. (De exemplu, neoplasticiştii olandezi nu acceptă formele curbe).

Cele cinci principii ale arhitecturii moderne reprezintă formularea cea mai coerentă şimediatizată: clădirea ridicată pe stâlpi (pilotis), planul liber, faţada liberă, fereastra în bandă, acoperişul-grădină.

MMO3. programul estetic al MMB. Refuzul ornamentului, deşi decurge din negarea repertoriului tradiţional, capătă o exprimare explicită mai timpurie şi o valoare de manifest deosebită.Adolf Loos (1870-1933) este principalul iniţiator al acestei dezbateri polemice, în mod special în articolul „Ornament şi Crimă”.

MMO3. programul estetic al MMC. Căutarea unor motivaţii teoretice ale noului repertoriu:

prin funcţiune şi prin găsirea de noi forme care să exprime noile funcţiuni/programe: principiul sincerității.pe calea „absolutului“: prin găsirea unorscheme de rapoarte şi proporţii cu susţinereîntr-o matematică transcendentă (cazulneoplasticştilor olandezi, ori al lui Le Corbusier în Modulor, etc.)prin raţionalitateprin justificări ale expresivitățiiconstructive, economicitate, ...

MM!

MMO3. programul estetic al MM

La o analiză atentă, multe dintre aceste motivații se dovedesc înşelătoare. De exemplu, folosirea acoperişului terasă (acoperiş plat, în opoziţie cu acoperişul tradiţional înpantă), care duce la o expresie foarte diferită a clădirilor s-a dovedit deosebit de nefuncţionalpentru climate umede şi reci. Ceea ce înseamnă că motorul principal al căutărilor expresive era mai degrabă nevoia de eliberarede vechiul repertoriu formal şi căutarea unei expresii arhitecturale noi, potrivită căutărilor dinartele plastice şi noilor materiale şi tehnologii.

Nici una dintre motivații nu acoperă în totalitate o teorie estetică cum a făcut-o tradiția clasică. Probabil ar fi fost imposibil.

Ceea ce nu înseamnă că rezultatele nu sunt coerente şi realmente inovatoare.

MM

MM

MMCIAM:marcheaza vointa de afirmare ca grup a unor nuclee separatepropun o agenda de dezbatere si cercetare a arhitecturii:

a. Sa formuleze programul contemporan al arhitecturiib. Sa pledeze ideea arhitecturii modernec. Sa sustina vehement aceasta idee in mediile tehnice, economice si socialed. Sa urmareasca rezolvarea problemelor arhitecturii

un program reflexiv privind noua arhitecturăCongresele Internaționale de Arhitectură Modernă

O4. deasupra limbajului

MMCIAM-urile 1928-1959

primul Congres – La Sarraz, 1928 va fi, în viziunea lui LC:fixarea programului de Studiu arhitectural de dezbătut in viitoarele congrese șilocalizarea problemelor limitate... In acest fel nu vom discuta detalii, ci ordinea nevoiloractuale care necesită studii aprofundate.

MM1926-7reactie de coagulare (si) in fata deciziei juriului concursului SdN de a prefera un proiectde inspiratie clasica celui al lui LC

CIAM-urile

MMCIAM-urile1926-7, concurs Palatul Societatii Natiunilor / LC – planse concurs:

MM1926-7LC – planse concurs:Palatul Societatii Natiunilor

CIAM-urile

MMO mutație imensă, totală, cuprinde lumea: civilizația mașinistă se instalează pestedezordine, improvizație, ruine... Durează de un secol!... Dar e un secol în care urcă și o nouă sevă... Un secol în care clarvăzătorii au adus idei, noțiuni, și au făcut propuneri... Poate va veni o zi…(Le Corbusier, Aujourd’hui /Préface à une réimpression, 1957)

Arhitectura contemporană este în mare măsură căutarea unor răspunsuri maibune, mai nuanțate, mai adecvate la problemele cărora MM nu a ştiut să răspundăsau la ceea ce punerea în aplicare a limbajului modernist a distrus.

O4. deasupra limbajului

MM1936 — un concept istoriograficInterpretarea lui Pevsner cu privirile la schimbariledin arhitectura recentaO construcție teoretică care a condus către o conceptualizare riguroasă a fenomenelor (chiar mairiguroasă decât varietatea producțiilor arhitecturaleale momentului) Mișcarea Modernă

MMQ2à27.11.2020Comentați vocabularul formal al Mișcării Moderne în raport cu arhitectura secolului al XIX-lea folosind două exemple la alegere.Construiți-vă răspunsul cu ajutorul a două exemple, obligatoriu altele decât cele prezentate la curs, unul din secolul XIX, unul din perioada 1918–1970.

Lucrarea trebuie încărcată în Google Drive-ul indicat mai jos până la sfârșitul zilei de vineri, 27.11.2020https://drive.google.com/drive/folders/1hUVa6Zze8wTkqX7_dUoVxCoPhaxKHKGq?usp=sharing

Răspunsul poate avea maximum 300 de cuvinte. Răspunsul trebuie să cuprindă imagini (planuri, secțiuni, fațade, fotografii ... ) care să ilustreze exemplele alese. Fișierul încărcat în drive va avea numele PONTA, Radu Tudor, grupa 11 și va fi în mod obligatoriu în format pdf.Folosiți-vă de bibliografia indicată! Dar ...

Orice idee preluată dintr-un alt autor trebuie semnalată ca atare prin notă de subsol / referință bibliografică. Acest mod de citare este obligatoriu indiferent dacă este preluată doar ideea sau și formularea autorului originar. Rigorile academice impun de asemenea identificarea surselor ilustrațiilor.Pentru modul de citare uzual în România vă rugăm să vizitați https://www.academia.edu/4760158/Reguli_de_tehnoredactare_a_textelor_stiintifice

Bibliografie disponibilă la: https://www.uauim.ro/facultati/arhitectura/arhitectura/discipline-obligatorii/it-1/