1

Mişcarea naturală a populaţiei judeţului Harghita în primul semestru al anului 2018

- date provizorii -

La 1 ianuarie 2018 populaţia “după domiciliu” a judeţului HARGHITA era de 332366 persoane, din care 168418 femei (50,67 %); iar la 1 iulie se înregistrau 331809 persoane în judeţ, din care 1688174 femei (50,68 %) .

M163948

M163635

F168418

F168174

332366 331809

1 ian. 2018 1 iul. 2018

Populaţia după domiciliujudeţul Harghita[nr. persoane]

2

Distribuţia populaţiei după domiciliu pe medii de rezidenţă la 1 iulie 2018

Populaţia după domiciliu a celor mai importante oraşe este următoarea: MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC (41691 persoane), MUNICIPIUL ODORHEIU SECUIESC (38269 persoane), MUNICIPIUL GHEORGHENI (19824 persoane), şi MUNICIPIUL TOPLIŢA (15801 persoane).

Comunele cu cel mai mare număr de locuitori sunt : PRAID 6976 persoane, CORUND 6515

persoane, REMETEA 6395 persoane, SÂNDOMINIC 6343 persoane, ZETEA 6031 persoane, iar cele cu cel mai mic număr de persoane sunt: DÂRJIU 1050, ULIEŞ 1155, SĂCEL 1221, OCLAND 1321, MEREŞTI 1354.

MIERCUREA CIUC4169128,56%

ODORHEIU SECUIESC3826926,21%

GHEORGHENI1982413,58%

TOPLITA1580110,82%

CRISTURU SECUIESC107787,38%

BALAN76395,23%

VLAHITA76125,21%

BORSEC

BAILE TUSNAD

3041420,83%

Populaţia  după domiciliu la 1 iulie 2018 [nr. pers.]‐mediu urban‐

3

MERESTI; 1354; 0,73%

OCLAND; 1321; 0,71%

SACEL; 1221; 0,66%

ULIES; 1155; 0,62%

DIRJIU; 1050; 0,57%

61013,28%

Populaţia  după domiciliu la 1 iulie 2018‐mediu rural‐

Comunele cu cel mai mic număr de locuitori

[nr pers / %]

PRAID; 6976; 3,75%

CORUND; 6515; 3,51%

REMETEA; 6395; 3,44%

SINDOMINIC; 6343; 3,41%

ZETEA; 6031; 3,25%

3226017,36%

Populaţia  după domiciliu la 1 iulie 2018‐mediu rural‐

Comunele cu cel mai mare număr de locuitori[nr pers / %]

4

În municipii şi oraşe trăiesc 145999 persoane, reprezentând 44,00 % din totalul populaţiei înregistrate după domiciliu.

Urban14599944,00%

Rural18581056,00%

Populaţia după domiciliu la 1 iulie 2018judeţul Harghita

[nr. pers / %]

5

Structura populaţiei pe grupe de vârstă

La 1 ianuarie 2018 copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 15,65 % în totalul populaţiei după domiciliu a judeţului, populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă un procentaj de 10,79 %, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (57,17 %), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,39 % din total.

Dacă ne referim la 1 iulie 2018, procentele sunt nesemnificativ modificate, astfel categoria de vârstă 0-14 ani deţine o pondere de 15,61 %, populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă 10,79 %, persoanele mature (25 – 64 ani) şi în acest caz formează majoritatea cu 57,03 %, iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,57 %.

Natalitatea

În perioada ianuarie-iunie 2018, în evoluţia proceselor demografice au avut loc schimbări, care sunt exprimate, în primul rând, prin scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii generale. Pe parcursul semestrului, sporul natural a avut o evoluţie negativă: -424 .

Numărul născuţilor vii în semestrul I a fost de 1481 copii, constituind 4,5 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale se menţine mai ridicat decât în localităţile urbane: 4,7 şi 3,8 născuţi vii la 1000 locuitori.

0‐14 ani15,65%

0‐14 ani15,61%

15‐24 ani10,79%

15‐24 ani10,79%

25‐64 ani57,17%

25‐64 ani57,03%

65 ani si peste 16,39%

65 ani si peste 16,57%

1 ian 2018

1 iul. 2018

Structura populaţiei după domiciliu pe grupe mari de vârstă, la 1 iulie 

judeţul Harghita[%]

6

Distribuţia născuţilor-vii, după grupa de vârsta a mamei, arată concentrarea acestora între vârsta de 25-29 ani (31,20 % ). În primul semestru al anului, ponderea naşterilor la femeile în vârstă între 15 - 19 ani a fost de 8,41 %, s-au înregistrat şi 7 copii cu mama sub 15 ani (0,49%).

<15 ani0,49%

15 ‐ 19 ani8,41%

20 ‐ 24 ani15,84%

25 ‐ 29 ani31,20%

30 ‐ 34 ani28,49%

35 ‐ 39 ani12,93%

40 ‐ 44 ani2,57%

Distribuţia născuţilor‐vii după grupa de vârstă a mameijud. Harghita ‐ semestrul I 2018 

[%]

7

Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost 26,0 ani.

26,0

29,0

31,3 31,8 32,533,9

39,2

34,5 35,0

33,0

42,0

1 2 3 4 5 6 7 8 10 11 12

Vârsta med

ie a m

amei [ani]

Rangul născutului viu

Rangul născutului viu în funcţie de vârsta medie a mamei [ani]

8

Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai mică decât mamele din mediul urban, respectiv 25,0 ani şi 27,4 ani.

urban; 27,4

urban; 30,4

urban; 32,1

urban; 31,7

urban; 33,6

urban; 31,7

urban; 38,0

urban; 32,0

rural; 25,0

rural; 28,0

rural; 30,8

rural; 31,8

rural; 32,1

rural; 34,4

rural; 39,4

rural; 34,5

rural; 36,5

rural; 33,0

rural; 42,0

1

2

3

4

5

6

7

8

10

11

12

Vârsta mamei [ani]

Rangul născutului viu

Vârsta medie a mamei pe medii[ani]

9

În ceea ce priveşte rangul născutului viu, pentru perioada de referinţă, ponderea născuţilor vii

de rangul I (primul copil) a fost de 42,7%; rangul II 33,6 %; III 15,0%; IV 4,3%; V 2,4%; VI 1,0%; VII 0,4 %.

Din punct de vedere a stării civile, numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei a fost de 405,

adică 28,1 %. (mediul urban 9,7%, mediul rural 18,4%) Numărul născuţilor vii la 1000 de locuitori, în profil teritorial se prezintă astfel:

- localităţile din urban cu cei mai mulţi copii înregistraţi la 1000 de locuitori sunt – Gheorgheni 4,2, Miercurea Ciuc, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa 4,1. copii;

- localităţile din rural cu cei mai mulţi copii înregistraţi la 1000 de locuitori sunt: Lunca de Sus 9,4, Căpîlniţa 9,3 şi Porumbeni 9 ;

- cei mai puţini născuţi vii la 1000 de locuitori s-au înregistrat în mediul urban la Borsec (1,8) şi în mediul rural la Bilbor 0,4.

42,7%

33,6%

15,0%

4,3%2,4%

1,0% 0,4% 0,1% 0,2% 0,1% 0,1%

1 2 3 4 5 6 7 8 10 11 12

Rangul născutului viu

Rangul născutului viujudeţul Harghita [%]

10

Mortalitatea

În prima perioadă a anului 2018, adică în primele şase luni, în judeţul Harghita, au decedat 1905 persoane. Numărul de decese înregistrate la 1000 de locuitori a fost de 5,7 decedaţi la 1000 locuitori. Nu există localităţi în care nu s-au înregistrat decese.

În mediul urban au fost înregistrate 4,5 decese la mia de locuitori iar în mediul rural 6,3. Tot în mediul rural s-au înregistrat 7 decese la copii sub 1 an.

Cele mai puţine decese înregistrate la 1000 de locuitori: Cristuru Secuiesc pentru mediul urban cu 3,3 şi Sânsimion pentru mediul rural 3,3, iar cele mai multe decese înregistrate la 1000 de locuitori au fost la Borsec 6,5 (urban), Ulieş 12,1 (rural) .

4,6

4,3

5,0

4,4

3,3

5,4

4,3

6,6

4,8

4,1

3,8

4,2

3,0

4,1

3,3

4,1

1,8

3,6

MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC

MUNICIPIUL ODORHEIU SECUIESC

MUNICIPIUL  GHEORGHENI

MUNICIPIUL  TOPLITA

ORAS CRISTURU SECUIESC

ORAS BALAN

ORAS VLAHITA

ORAS BORSEC

ORAS BAILE TUSNAD

Născuţi vii / decedaţi la 1000 de locuitoriJud. Harghita ‐ sem.I 2018

‐mediu urban‐

Nascuti vii la 1000 locuitori Decedati la 1000 locuitori

11

Nupţialitatea şi divorţialitatea

În semestrul I din 2018, s-au încheiat 714 căsătorii la nivelul judeţului, cu 9,7 % mai mult față de aceeaşi perioadă a anului precedent, numărul de căsătorii înregistrați la 1000 de locuitori fiind de 2,15 căsătorii. Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în primele 6 luni ai anului aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (32,2 %) la fel ca şi femeile (38,4 % ). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 31,3 ani pentru bărbaţi şi 28,0 ani pentru femei.

0,4%

8,4%

32,2%

31,5%

12,6%

5,5%

3,5%

2,0%

2,1%

1,8%

4,1%

22,7%

38,4%

17,6%

7,0%

4,2%

1,7%

2,5%

1,1%

0,7%

< 20

20 ‐ 24

25 ‐ 29

30 ‐ 34

35 ‐ 39

40 ‐ 44

45 ‐ 49

50 ‐ 54

55 ‐ 59

>= 60

Grupa de vârstă

[ani]

Căsătorii pe grupe de vârstăjudeţul Harghita ‐ sem I 2018

[%]

Femei Bărbaţi

12

Căsătoriile pe medii, după vârsta soţiilor se prezintă astfel: 3,1 % din numărul căsătoriilor

înregistrate în mediul rural au fost încheiate de femei sub 20 ani faţă de mediul urban unde acest procent este 1,0 %.

Din totalul căsătoriilor înregistrate, cele încheiate de celibatari au reprezentat 91,2 % pentru bărbaţi şi 89,5 % pentru femei. Proporţia persoanelor divorţate, care s-au recăsătorit a fost de 8,4% pentru bărbaţi şi de 9,5 % pentru femei. Proporţia persoanelor văduve, care s-au recăsătorit a fost sub 1,0 % atât la femei cât şi la bărbaţi.

Numărul divorţurilor pronunţate, a fost de 160, cu 5 % mai puțin faţă de semestrul I 2017, revenind în medie 0,5 divorţuri la o mie de locuitori. Din totalul divorţurilor, 11% au intervenit după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani; căsătoriile desfăcute după mai mult de 20 ani reprezintă 30 %.

13

Divorţurile înregistrate în cazul cuplurilor care au copii minori, au reprezentat 52 % iar

numărul copiilor minori afectaţi de acest eveniment a fost de 116. Cauza desfacerii căsătoriei se prezintă astfel: 68% cu acordul părţilor, 4% alcoolism şi 26%

alte situaţii.

< 5 ani11%

5 ‐ 9 ani16%

10 ‐14 ani25%

15 ‐ 19 ani18%

>=20 ani30%

DIVORŢURI DUPĂ DURATA CĂSĂTORIEIJudeţul Harghita ‐ sem. I 2018

[%]

Acordul părţilor67%

Alcoolism4%

Alte situaţii26%

Violenţe fizice3%

Cauza desfacerii căsătorieiJudeţul Harghita ‐ sem. I 2018

[%]

14

Definiţii indicatori Populaţia rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României. Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase. Reşedinţa obişnuită poate să fie aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate. Se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită într-o zonă geografică specifică doar persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă. În populaţia rezidentă sunt incluse persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din România. Începând cu RPL* 2011, numărul populaţiei rezidente a fost estimat în conformitate cu criteriul reşedinţei obişnuite utilizând metoda componentelor. Populaţia după domiciliu la data de 1 ianuarie/iulie a anului de referinţă reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliu pe teritoriul Romaniei, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului. În stabilirea valorii acestui indicator nu se ţine cont de reşedinţă obisnuită, de perioada şi/sau motivul absenţei de la domiciliu. Sporul natural reprezintă diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul persoanelor decedate, în anul de referinţă. Rata de natalitate reprezintă numărul de născuţi-vii dintr-un an raportat la populatia de la 1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de născuţi-vii la 1000 locuitori. Rata de mortalitate reprezintă numărul persoanelor decedate dintr-un an raportat la populatia de la 1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de decese la 1000 locuitori. Rata de nupţialitate reprezintă numărul căsătoriilor dintr-un an raportat la populaţia de la 1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de căsătorii la 1000 locuitori. Rata de divorţialitate reprezintă numărul divorţurilor dintr-un an raportat la populaţia de la 1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de divorţuri la 1000 locuitori. Născutul-viu - reprezintă produsul concepţiei expulzat, sau extras complet din corpul mamei, independent de durata sarcinii şi care, după această separaţie, prezintă un semn de viaţă (respiraţie, activitate cardiacă, pulsaţii ale cordonului ombilical sau contracţii musculare independente de voinţă). Rangul naşterii - numărul de ordine al noului născut. Vârsta medie a mamei la naştere - valoarea medie a vârstei mamelor determinată la naşterea copiilor. Vârsta medie a mamei la prima naştere - valoarea medie a vârstei mamelor determinată la prima naştere a copiilor. Vârsta medie la căsătorie - media vârstelor persoanelor ce se căsătoresc într-o perioadă dată, determinată după sex şi stare civilă. Vârsta medie la prima căsătorie - media vârstelor persoanelor la prima căsătorie într-o perioadă dată, determinată după sex şi stare civilă.

15

Notă: Repartizarea pe judeţe s-a făcut astfel: - născuţii-vii după domiciliul mamei, - decesele după domiciliul decedatului, - căsătoriile după locul încheierii, - divorţurile după ultimul domiciliu comun al soţilor.

*RPL - Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor