`mi fac cariera acolo“ - Suplimentul de cultură – Primul ... „stilizate“ de Eugen Barbu, `n...

$Page 1: `mi fac cariera acolo“ - Suplimentul de cultură – Primul ... „stilizate“ de Eugen Barbu, `n care frazele lungi cât un capitol ale marelui romancier p\reau ni[ - te opinteli$
Inexplicabilavraj\ a Sudului

Cristian Teodorescu

Sl\biciunea mea pentru sudi[tiiamericani nu mi se trage de laFaulkner, ci de la povestirile luiCapote. Asta poate [i din cauz\ c\pân\ s\ citesc, `n original, cevadin Faulkner, am avut parte doarde traducerile idioate ale c\r]ilorsale, „stilizate“ de Eugen Barbu,`n care frazele lungi cât un capitolale marelui romancier p\reau ni[ -te opinteli triste din care nu se `n -]elegea mare lucru.

» pag. 10

ANUL XII » NR. 514 » 20 – 26 februarie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

CORESPONDEN}|DE LA BERLIN

Dar hai s\ neavem ca fra]i,to]i suntempu]in refugia]i

Iulia Blaga

Am tot v\zut juriul de la câ]ivame tri la proiec]iile pentru pre -s\ din CinemaxX. Dar nu credc\ `nceputul de chelie al luiClive Owen sau faptul c\ a sl\ -bit v\ intereseaz\, nici c\ Me -ryl Streep e mult mai scun d\decât pare pe ecran. Sau m\`n[el? Nu era nevoie ca MerylStreep s\ spun\ la conferin]a depres\ a juriului, la `nceputulfestivalului, „To]i suntem afri -cani“. Sau era?

» pag. 2-3

Citi]i interviul realizat de C\t\lin Hopulele `n » paginile 8-9

Datul `n spectacol

Cronic\ de carte

BUJOR PRELIPCEAN, MANAGERUL FILARMONICII IE{ENE:

„~mi pare teribil de r\u c\nu am r\mas `n str\in\tate,s\ `mi fac cariera acolo“

Pe strada Cuza Vod\ din Ia[i se ridic\ `n trepte o antitez\ pe care violonistul Bujor Prelipcean, director al Filarmonicii din Ia[i, nu [i-o explic\ `n totalitate, de[i a fost de fa]\ la toate schimb\rile.Cl\direa celei mai performante institu]ii culturale a Ia[ului st\ s\ se pr\bu[easc\ la primul cutremur,cu o arip\ reparat\ doar pe jum\tatea `n care-[i desf\[oar\ activitatea Universitatea de Arte „GeorgeEnescu“. Dar Filarmonica str\luce[te. Din tot orizontul cultural al Ia[ului, fie el capital\ a culturii sau nu, constela]ia corului academic, a orchestrei [i a cvartetului Voces lumineaz\ `n toat\ lumea.

Art\ [i cenzur\Olti]a C`ntec

S-a auzit `n ultima vreme, cevamai des decât alt\dat\ `n spa]iulpublic, cuvântul cenzur\, `ntr-uncontext particular care `l utilizaabuziv, partizan. Nu `n leg\tur\cu artele, `ns\ `ncercarea auto -rit\]ii de a controla libertatea deexpresie e atât de veche [i de no-civ\, `ncât simt nevoia s\ reiautema, cu referire expres\ la crea -]ia scenic\.

» pag. 7

Iulia Blaga

~n acest an, parc\ realitatea a fostmult mai aproape de cinema capân\ acum, iar drama refugia]ilora fost refrenul edi]iei. Din ce amv\zut pân\ azi, cel mai `ndrept\]its\ câ[tige Ursul de Aur e docu-mentarul italianului GianfrancoRosi, Fuocoammare/ Fire at Sea,care e cu atât mai impresionantcu cât problema refugia]ilor e [imai presant\ ca anul trecut când afost filmat. {i nu pentru subiectmerit\ premiul, nu cred c\ e pri-mul documentar pe tema asta, cipentru m\iestria [i simplitatea cucare demonstreaz\ c\ ace[ti oa-meni trebuie ajuta]i, punct. Rosi afilmat pe Insula Lampedusa, careare doar 20 km lungime, dar care eavanpostul Occidentului, primulpunct unde ajung b\rcile cu refu-gia]i. Un insert la `nceputul filmu-lui spune c\ `n preajma ei s-ar fi`necat 15.000 de oameni, dar numai re]in de când anume – oricume o cifr\ inimaginabil\. ~n loc s\ seocupe [col\re[te de refugia]i dinmomentul când ajung [i pân\pleac\ spre alte ]\ri, Rosi `[i alegeca personaje mai mul]i localnici –un fiu de pescar, un DJ de la unpost local de muzic\ popular\, opensionar\ care face dedica]ii mu-zicale pentru so] [i rude –, interca-lând imaginile cu ace[tia cu ima -gini cu refugia]ii. Singurul carepare s\ aib\ contact direct cu refu-gia]ii e medicul insulei care, dup\ce face o ecografie unei africane`ns\rcinate (cu care nu se `n]elege`n nici o limb\), `ncepe s\ nespun\ c\ are co[maruri de la oro-rile pe care le vede (oameni ar[i deamestecul de motorin\ [i ap\ demare, cadavre pe care trebuie s\le evalueze etc.). Exist\ un cres-cendo al prezent\rii refugia]ilor.Prima „`ntâlnire“ cu ei e o ̀ nregis-trare radio a dialogului dintre o

barc\ care transmite un SOS [iturn, dialog nereu[it pentru c\ celcare transmite SOS-ul (probabilsingurul vorbitor de englez\ de pevas) nu [tie coordonatele loculuiunde se afl\. Vârful emo]ional alfilmului e momentul `n care nearat\ cadavrele unor c\l\tori de laclasa a treia, mor]i mai ales dinpricina deshidrat\rii. Pe cealalt\ax\, cea a localnicilor, filmul seocup\ mai ales de Samuele, unb\iat de 12 ani care de la confec]io-nat pra[tii, tras `n p\s\ri cu ele [imimat c\ trage cu mitraliera„evolueaz\“ spre anxietate, celpu]in a[a concluzioneaz\ acela[imedic care `l consult\ [i c\ruia ise plânge c\ nu poate respira bine.Sugestia c\ b\iatul ar somatizatragedia al c\rei martor este foar-te discret servit\, momentele cuSamuele fiind mai mult comice (efoarte simpatic când gesticuleaz\[i vorbe[te ca un om mare).

Alone in Berlin s-adovedit a fi „o plictiseal\“

A[ spune mai multe despre Fuco -ammare, dar cred c\ voi mai scriedespre el [i s\pt\mâna viitoare,când voi comenta palmaresul.A[a c\ voi trece la alt film de sprerefugia]i, apartenen]\ [i identita-te, Soy Nero/ I Am Nero, de RafiPitts, al c\rui coscenarist e R\z -van R\dulescu. Nu m-ar mira s\fie premiat pentru scenariu. Ira-nianul Pitts (care a tot venit ̀ n Ro-mânia, ca instructor al atelieruluide film documentar Aristoteles) [iromânul R\dulescu au imaginat opoveste plecând de la multe cazurireale, de tineri str\ ini care se`nroleaz\ `n armata american\ [i`[i risc\ via]a `n zone de conflictpentru a c\p\ta cet\]enie ameri-can\ mai repede. Situa]ia acestor„green card soldiers“ este pre-car\. Dac\ ̀ [i pierd actele pe front,

cum s-a `ntâmplat cu tân\rul Da-niel Torres, devenit consultant alfilmului, sunt expulza]i `n ]ara deorigine [i nu li se mai permitere`ntoarcerea `n SUA. Preferândspa]iile largi, depopulate, fie c\sunt de la grani]a mexicano-ame-rican\ ori din Afganistan, Soy Ne-ro rescrie geografia no man’sland-ului exterior [i interior, su-gerând c\ depeizarea e azi multmai ampl\ decât am crede.

Un alt film care le-a pl\cut jur-nali[tilor a fost Midnight Special,semnat de tân\rul american JeffNichols. Inspirat din SF-urile ani-lor ’70-’80 (E.T., Starman, ~ntâlnirede gradul trei), adic\ filmele co-pil\riei sale, Nichols face un SFfoarte uman (adic\ spielbergian)despre doi p\rin]i care `[i r\pescfiul cu calit\]i extrasenzoriale cefusese revendicat de o sect\ [i tra-verseaz\ America pentru a ajungela locul de unde acesta s\ plecespre lumea care-i e h\r\zit\. Jur-nali[tii au v\zut o paralel\ la so-cietatea de azi, dar Nichols a expli-cat simplu la conferin]a de pres\c\ inspira]ia i-a venit când copiluls\u de câteva luni a avut o ur-gen]\ medical\ (din fericire, f\r\urm\ri), prilej cu care [i-a datseama c\ de acum `nainte nu va

`nceta s\-i fie team\ pentru el [i c\va savura asta. Avându-i `n rolu-rile p\rin]ilor pe Michael Shan-non [i Kirsten Dunst, filmul intro-duce [i tema mesianic\ (copilulpare un fel de Iisus care pl\te[tepentru harul s\u), dar `n momen-tul cel mai important, lumea sprecare pleac\ copilul [i care e chiardeasupra P\mântului devine vizi-bil\ (imaginat\ fiind de cel care af\cut efectele vizuale [i pentru Mi-nority Report, Alex McDowell), ea eatât de frumoas\ ̀ ncât ]i se face frig.Nu exist\ alt final mai bun pentruacest roadmovie SF `n c\rcat de oumanitate atât de pregnant\.

Mai pu]in bine a fost primit Bo-ris sans Béatrice, noul film al ca-nadianului Denis Côté dup\Vicki+Flo Saw a Bear, prezentat`n 2013 tot `n Competi]ia Berlina-lei. Cu mai pu]in nerv [i maipu]in\ imagina]ie, Côté face un felde fabul\ burghez\ despre un pa-tron de `ntreprindere (JamesHyndman) care e vizitat de unpersonaj mai degrab\ divin, darbizar (Denis Lavant), care-l deter-min\ s\-[i modifice felul de a fi(`ncepând prin a renun]a la aman-te) pentru a-[i salva de la depresieso]ia pe care, de altfel, pretinde c\o iube[te. Ca [i cum l-ar fi citit pe

Jung care spunea c\ atunci cândun b\rbat se identific\ atât de bi-ne cu persona, el pl\te[te prin nevroza so]iei, Côté nu pune preamult\ carne pe os, nu d\ preamult\ substan]\ pove[tii, de[iexist\ o muzicalitate a execu]iei.Mult mai bine primit a fost Quandon a 17 ans/ Being 17, considerat orevenire a lui André Téchiné laprofunzimea [i elegan]a care l-auconsacrat. Criticilor le-a pl\cutmai ales sagacitatea cu care filmulsurprinde fluctua]iile psihiculuiadolescentin, dincolo de coordo-natele autobiografice ale descope-ririi homosexualit\]ii.

De[i figura pe lista „The Guar-dian“ a celor 10 filme de urm\rit,Alone in Berlin, de Vincent Perez,a fost o plictiseal\, genul de euro-pudding petrecut `n Germania,dar cu personajele vorbind engle-za britanic\ [i cu o autenticitatede film TV. Notele de produc]ie [iinterviurile cu protagoni[tii Bren -dan Gleeson, Emma Thompson [iDaniel Brühl au fost mai intere-sante decât filmul. De aici am aflatc\ Alone in Berlin adapteaz\ ro-manul Every Man Dies Alone, deHans Fallada, despre un cuplu dep\rin]i berlinezi al c\ror fiu e ucispe front [i care `ncep s\ distribuie

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 514 » 20 – 26 februarie 2016

2 » actualitate

CORESPONDEN}| DE LA BERLIN

Dar hai s\ ne avem ca fra]i,to]i suntem pu]in refugia]iAm tot v\zut juriul de la câ]iva metri la proiec]iilepentru pres\ din CinemaxX. Dar nu cred c\ `nceputulde chelie al lui Clive Owen sau faptul c\ a sl\bit v\intereseaz\, nici c\ Meryl Streep e mult mai scund\decât pare pe ecran. Sau m\ `n[el? Nu era nevoie ca Meryl Streep s\ spun\ la conferin]a de pres\ a juriului, la `nceputul festivalului, „To]i suntemafricani“. Sau era?

Fuocoammare/ Fire at Sea,de Gianfranco Rosi

© w

ww

. ber

linal

e.de


actualitate « 3

ilustrate anti-Hitler, [i c\ respecti-vul volum a ap\rut devreme, `n1947. Sau c\ Vincent Perez, actorconvertit la regie (acesta e al trei-lea film al s\u), a fost inspirat desubiect mai ales pentru c\ buniculdin partea tat\lui, spaniol, a fostexecutat dup\ ce a luptat `mpotri-va lui Franco, iar familia din par-tea mamei era din Germania, pecare a p\r\sit-o `n timpul r\zboiu-lui. Emma Thompson e „revolu -]ionar\ de la Ploie[ti“ de felul ei,dar a povestit pentru „The Holly-wood Reporter“ c\ a fost dintot-deauna interesat\ de perioadar\zboiului [i, mai ales, de cumtr\iau germanii despre care e ne-drept s\ spui c\ erau to]i de partealui Hitler. De altfel, familia dinpartea actualului ei so] e germa -n\. Filmul e produs de StefanArndt, care a mai produs GoodbyeLenin! [i Panglica alb\, dar Arndta fost mai pu]in inspirat. ~[i jurases\ nu produc\ filme despre na-zism, dar nici n-a avut t\ria s\-iimpun\ lui Perez un acro[eu maiviu asupra pove[tii, `n loc s-o `n -groape din prima jum\tate de or\.Oricât de bun\ actri]\ e, EmmaThompson e ca o Nanny Mc Fee cubaterile desc\rcate. Noroc c\ Bren -dan Gleeson aduce mai multenuan]e `n rolul tat\lui.

Michael Moore love[te din nou

B\trânicios a fost [i Genius, debu-tul `n cinema al regizorului brita-nic de teatru Michael Grandage,`n care Colin Firth [i Jude Law sechinuie s\ vorbeasc\ cu accent ame-rican `n rolurile editorului MaxPerkins de la Scribner’s Sons, res-pectiv al scriitorului Thomas Wol-fe, pe care Perkins l-a descoperit [ieditat. Filmul adapteaz\ biografiaMax Perkins: Editor of Genius, de A. Scott Berg, construindu-[ipledoaria nu foarte discret, ce-idrept, din moment ce poart\ titlul

pe care-l poart\. Dac\ `n spateleunui b\rbat puternic st\ o femeie[i mai puternic\, `n spatele unuiscriitor genial st\ un editor [i maigenial – cam asta ar fi ideea. Cu-minte ca tratare, filmul nu reu[e[ -te s\ te conving\ de un lucru debaz\ – de ce Max Perkins [i Tho-mas Wolfe au devenit atât de apro-pia]i. ~n postura iubitei lui Wolfe,o so]ie de bancher care [i-a l\satfamilia pentru a tr\i o mare [i di-ficil\ iubire, Nicole Kidman joac\`n sfâr[it o femeie de vârsta ei [i ìreu[e[te bine tranzi]ia de la his-trionism la asumarea proprieievolu]ii eliberate de geniul egoistal lui Wolfe.

Cel mai entertainingfilm pe carel-am v\zut la Berlin a fost, culmea,

Where to Invade Next, de MichaelMoore (care [i-a contramandat ve-nirea la Berlin `n ultimul mo-ment). A c\l\torit oricum destulpentru film. Motivat de ambi]ia dea „cuceri“ alte state [i de a aduce`n SUA tot ce au acestea mai bun,Moore c\l\tore[te `n mai multe]\ri europene plus Tunisia, g\ -sind `n fiecare ]ar\ ceva ce ameri-canii pot prelua. ~n Italia – conce-diul pl\tit de patru s\pt\mâni, `nFran]a – alimenta]ia s\n\toas\din [coli, `n Finlanda – sistemulde inv\]\mânt cel mai bun din lu-me, care nu le d\ teme pentru aca -s\ copiilor, propunându-[i `n pri -mul rând ca ei s\ fie ferici]i, ̀ n Nor -vegia – recuperarea condamna]i -lor la `nchisoare printr-un regim

de deten]ie liber [i confortabil, `nPortugalia – lipsa arest\rilor pen-tru consum de droguri, `n Germa-nia – implicarea muncitorilor `nconducerea fabricilor, ̀ n Slovenia –lipsa taxelor din `nv\]\mântuluniversitar, ̀ n Tunisia [i Islanda –promovarea femeilor [i tot `nIslanda – pedepsirea bancherilorho]i. Pân\ la urm\, Moore `[i d\seama (de[i tot timpul [tie `ncotromerge) c\ aceste lucruri existau [i`n SUA acum dou\ secole sauacum 70 de ani, dar e ceva opti-mist [i luminos `n filmul lui, ca [icum s-ar fi `nseninat [i el ca fra]iiDardenne, odat\ cu vârsta. Filmulse termin\ la Zidul Berlinului, un-de un prieten de-al lui Moore `[iaduce aminte c\ `n noiembrie ’89oamenii au `nceput s\ zgârie [i s\bat\ cu ciocanele zidul pentru ca`n decembrie acesta s\ cad\. Unmod foarte frumos de a spune c\nimic nu e ve[nic [i c\ marileschimb\ri `ncep cu mi[c\ri mici.

Prezentat `n sec]iunea Forum,Ilegitim, de Adrian Sitaru, a avuto primire foarte entuziast\ la pre-miera mondial\ din Zoo Palast,plus câteva cronici bune. Cum fil-mul intr\ `n s\lile din România `n18 martie, m\ ab]in s\ spun foartemulte decât c\ temele incestului,avortului [i turn\rii la Securitatesunt ̀ mpletite ̀ ntr-o poveste cu to-tul nou\ pentru cinematografiaromân\ [i c\ m\car pentru astafilmul merit\ v\zut, dac\ nu [ipentru interpret\rile naturaliste,amprenta vizual\ de documentarori nebunia de a preg\ti un filmtimp de un an de zile [i de a-l filma

`n dou\ s\pt\mâni, cu o singur\dubl\ pentru fiecare scen\ (pen-tru c\, spune Sitaru, [i `n via]\avem o singur\ dubl\). „ScreenInternational“ a scris: „Scris [i ju-cat aproape ca o pies\ de teatru,Ilegitim evolueaz\ pe negânditede la nep\sare la bru[te izbucniride furie [i am\r\ciune, [i invers.Dac\ umbrele trecutului comu-nist `nc\ persist\, problematica esuficient de universal\ pentru acapta cel pu]in aten]ia directori-lor de festival“.

Cum se termin\ pagina, maiscriu foarte repede ce a mers bineanul \sta la Berlin: s-au fluidificatcozile la proiec]iile de pres\ dinpalat, la monitoarele din holul dela Hyatt conferin]ele de pres\ numai erau traduse `n german\, ned\deau drumul ̀ n s\li mai repede,ne serveau cafea gratis la Hyatt(nu doar ap\ ca `n anii trecu]i).Cum mâine m\ `ntorc „`n patrie“,o s\ pierd primul film de opt ore alBerlinalei, Hele sa hiwagang ha-pis/ A Lullaby to the SorrowfulMystery, de Lav Diaz, un film fili-pinez despre trecutul [i prezentulacestei ]\ri. A[ min]i dac\ a[ spu-ne c\ regret c\ nu-l v\d [i pe unde-va mi-e team\ c\ Berlinul l-a luat`n competi]ie doar pentru a-i dapeste nas Cannes-ului. ~n 2015, tri-logia Arabian Nights, de MiguelGomes, a ratat Competi]ia de laCannes pentru c\ avea [ase ore,ulterior fiind considerat unul din-tre cele mai bune filme ale anului.

Ne auzim/citim s\pt\mâna vii-toare cu ocazia palmaresului.Tschüss!

© w

ww

. ber

linal

e.de

Echipa filmului Ilegitim, de Adrian Sitaru

Midnight Special, de Jeff Nichols

Sunt imun la ierarhii. Nu m\ im-presioneaz\ nici o ierarhie. Nu m\intereseaz\ nici cine ia premiulOscar, am o cinematec\ de uzstrict personal, dar am `nv\]at câ-te ceva din aceste filme de cinema,a[a c\ v\ scriu aici ce m-a impre-sionat, ce m-a revoltat, ce mi-astors o lacrim\ (sau poate c\ maimulte) `n 2015 [i `nceputul acestui2016, tot mai aproape de sfâr[itullumii. Poate v\ ajut\.

Spotlight – e grozav\ aceast\pledoarie pentru jurnalismul a[acum se f\cea cândva (nu demult!),a[a cum ar trebui s\ se poat\ face`nc\. Pe scurt: un grup de repor-teri de la „Boston Globe“ a docu-mentat [i a publicat o serie de ar-ticole despre abuzurile sexuale aleunor prela]i catolici `mpotriva unor copii din `ntreaga Americ\.A fost un subiect de pres\ scris\cu consecin]e tulbur\toare cuprivi re la noi to]i, la fel cum ̀ nchi-dem ochii, orbi]i de prejudec\]i.

Mi s-a f\cut o poft\ teribil\ de oredac]ie de ziar adev\rat dup\ cel-am v\zut. Cred `nc\: o redac]iede ziar bun e cel mai frumos loc depe p\mânt.

The Revenant – nu mi-a pl\cutabsolut deloc, iar asta m\ prive[te`ntru totul, nu ]in s\ impun ni -m\nui exigen]ele mele de estetic\[i logic\, nici `n cinema, nici `nvia]\. ~nfl\c\rarea de peluz\ `nchestiunea artei (sau a absen]eiei) doar m\ amuz\. Cu toate aces-tea, iubesc filmele domnului Iñár-ritu de un deceniu, de când nu era

vorba s\ fie atât de oscarizat [ihollywoodenizat. Revenind ̀ n ches -tiunea lui The Revenant, care mise pare – ca b\taie cu ursul – subHarap-Albul românesc, spun atât:a[ vrea s\ fie iar anul 2010 (oho!) [itocmai s\ fi v\zut Biutiful, un filmde cinema care m-a l\sat f\r\ cu-vinte cum numai Marea Frumu -se]e sorrentinian\ mai târziu.Biutiful, da! Un om care moare decancer, gârbovit, sub cerul Bar -celonei. Da! A[a se moare. TheRevenant nu mi-a spus nimic alt -ceva decât c\ r\z bunarea este

motorul suprao me nesc al naturiiumane. Mul]umesc, [tiam. ~n rest,natur\ moart\ [i lips\ de ra]iune,o destructurare care nu e `n prea -labil anun]at\ de con ven ]ie. Iñár-ritu de ast\zi e o cumplit\ deza m\ -gire. Dar s\ nu ne inflam\m dinatât. Fiecare cu Iñárritu-ul s\u.Eu r\mân la Biutiful. Acolo am`ntâlnit magia.

Youth – nu m-a convins acestnou Sorrentino, dar lui sunt gatas\ ì iert totul. Este regizorul con-temporan pe care `l iubesc cel maimult. Dup\ La Grande Bellezza

nici nu [tiu ce mai putea s\ fac\pentru a nu fi mai pu]in.

The Hateful Eight – o nou\ ca-podoper\ tarantinoian\ (obligato-riu de v\zut pe marele ecran!). Cu-noa[te]i p\rerea mea cu privire laQuentin: Tarantino e Dumnezeu.Nu m\ dezic de aceast\ convingere.

The Salt of the Earth – e un do-cumentar cu o idee mai veche, eul-am v\zut anul trecut pe o vremeca aceasta. E despre via]a fotogra-fului Sebastião Salgado, despre ca-re cred c\ e nu doar cel mai bun fo-tograf al timpului nostru, ci unuldintre pu]inii oameni `ntregi din-tre toate miliardele de pe p\mânt.A `n]eles tot.

Inside Out – o anima]ie de laDisney, care nu e – prin putereaparabolelor sale – doar pentru co-pii, ba chiar dimpotriv\. E un filmpe care l-a[ recomanda tuturoradul ]ilor, absolut tuturor, c\ci eesen]ial pentru a cuprinde naturauman\.

Mustang – o excelent\, puter-nic\ pelicul\ tocmai din Turcia. Oadev\rat\ od\ `nchinat\ liber -t\]ii. Despre cinci surori nimerite`ntr-un sistem `nchis, obligate s\tr\iasc\ dup\ regulile secoluluitrecut `n mileniul al treilea.

4 » opinii


Cu toat\ ar[i]a de-afar\, m\ jucampe malul [an]ului. ~ncercam s\scot un greiere dintr-o gaur\. C\ -ram ap\ cu cana [i turnam acolo.Frecam menta, cu alte cuvinte,dar eram destul de concentrat pechestia asta.

Se `nsera bini[or, eu nu reu -[isem s\ scot greierele din gaur\,ie[isem pe marginea [an]ului cugândul s\ torn o ultim\ can\ deap\, dup\ care s\ m\ las p\guba[,când i-am v\zut venind.

Nana sprijinindu-l pe Nanu, cuun rucsac pesc\resc `n spate, iarde Nanu se sprijinea o biciclet\ peportbagajul c\reia fusese legat unbutoi turtit de tabl\. Era o minunec\ tot edificiul acesta se ]inea pe

picioare. Un miracol faptul c\ se [imi[ca. {i, ca orice miracol care nu]ine mult, `n momentul `n care s-au apropiat de mine, s-au pr\ bu -[it cu icnete, `nso]ite de z\ng\ni-tul bicicletei [i al butoiului detabl\.

Am fost prea mut de uimire,prea cu gura c\scat\ ca s\ m\ as-cund de ei. R\m\sesem nemi[cat,cu cana de ap\ `n mân\. Oricum,nici nu eram convins c\ m-auv\zut, c\ puteau vedea, generalvorbind. Primisem instruc]iuniclare de la tata:

— Nu vreau s\-i prind pe porcii\ia pe-aici. Dac-apar, nu suntemacas\...

Dar nu puteam pleca a[a, pur [i

simplu, l\sându-i pe margineadrumului.

Ca s\ nu mai zic c\ Nanu `miera oarecum simpatic, cu toate c\[i pe el `l `ntâlneam beat `n celemai multe `mprejur\ri. Eramfoar te curios de ceea ce aduce el ̀ nfiecare sear\ de la demol\ri, undelucra. ~n general, erau butoaie detabl\, dar m\ surprindea uneoricu ni[te chestii care nici eu, nici elnu [tiam ce fuseser\ la baz\. Certe c\ el le g\sea o `ntrebuin]are `ngospod\rie. De exemplu, butoaielede tabl\. Le-a t\iat, le-a `ndreptatcu ciocanul pân\ au ie[it din eleun fel de u[i mate, le-a sudat `ntrestâlpi de fier [i [i-a f\cut un gardpeste care nu puteai trece nici cutancul.

~mi era simpatic pentru c\ elnu voia s\ m\ pupe de fiecaredat\, a[a cum f\cea Nana. Aveatotdeauna un zâmbet aparte pen-tru mine. Chiar p\rea c\ se bu-cur\ când m\ vedea [i mi-l adresa,

lovindu-[i p\l\ria cu dosul palmeispre vârful capului.

Apoi avea obsesia asta cu capi-talele lumii. Le [tia pe toate, nu-lprindeam niciodat\. De obicei,conversa]iile noastre ̀ ncepeau cama[a:

— S\ tr\ie[ti, finule!— S\ru’mâna... Azerbaidjan?— Baku!— Islanda?— Reykjavík!— Maroc?— Rabat!{i tot a[a, de fiecare dat\ trebu-

ia s\ m\ recunosc `nvins, cu toatec\ scotoceam la greu prin atlasulgeografic ca s\-i g\sesc o `ntreba-re `ncuietoare.

Ei, atunci m-am gândit c\ nu seputea un prilej mai bun s\-l lasf\r\ replic\. M-am `ndreptat spreel [i l-am privit cu aten]ie. Mi[ca.Respira.

— Bujumbura?, am ]ipat eu.Nanu a tres\rit, s-a a[ezat ̀ n fund,

[i-a dat p\l\ria pe vârful capului,

ca de obicei, lovind-o [mechere[tecu dosul palmei:

— Burundi! Hai s\ tr\ie[ti, finu-le! Dar ai `ncurcat lucrurile. Bu-jumbura e capitala, iar Burundi e]ara.

S-a ridicat `n capul oaselor [iNana, care mi-a smuls cana de ap\din mân\:

— Halal fin mai am! Uite cum s-a gândit el s\-i aduc\ nanei lui ocan\ cu ap\!

~ntre timp, atra[i probabil dezgomotele din drum, [i-au f\cutapari]ia [i ai mei. Tata a târât-o peNana de subsuori, sc\pând prin-tre din]i un „Doamne fere[te, cegrea-i!“, pân\ pe marginea [an ]ului.

Nanu s-a ridicat singur [i s-aa[ezat lâng\ nevast\-sa. {i-a scosp\l\ria de pe cap [i a trântit-o al\ -turi:

— Mare ar[i]\ a mai fost azi!— Tare mare, i-a confirmat [i

Nana. {i, cum sunt eu bolnav\ cuinima, tare r\u mi-a mai fost! Fi-nule, i-a mai adu-mi o can\ cu ap\.

M-am executat, alergând pe lân -g\ tata, care-i [optea mamei:

— S\ nu-i sc\p\m `n ograd\...S\ nu-i sc\p\m `n ograd\.... Mer-gem [i-i ducem direct acas\.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Nanu [i Nana. O apari]ie

Scurt\ dare de seam\despre filmele care nu m-au l\sat indiferent `n ultimul timp.

Dincolo de Oscar

Modul abrupt `n care s-a petrecutdesantul ANAF la Antene ridic\mari semne de ̀ ntrebare. Cei de latrustul Intact spun c\ inspectoriiANAF au ac]ionat dispropor]io -nat. Ar fi f\cut poze prin sediu, arfi amenin]at, ba chiar ar fi legiti-mat vreo doi-trei oameni `ntâlni]i`n cale. Nu [tim care e adev\rul,mai ales c\ la Antene manipu-larea ]ine adesea loc de informare.

~n orice caz, guvernul Ciolo[ s-a trezit cu o castan\ fierbinte `nmân\. Mult mai periculoas\ decâtcea primit\ de la liberali cualegerile `n dou\ tururi la pri -m\rii.

S\ revenim pu]in la surprin -z\toarea descindere a inspecto-rilor ANAF. Din august 2014, cânds-a dat sentin]a judec\toreasc\,statul român n-a recuperat mainimic din prejudiciul `n dosarulICA (un mizilic de vreo 60 de mi -lioane de euro), care a dus la con-damnarea lui Dan Voiculescu la ̀ n -chisoare. Se pot spune multe de-spre desantul ANAF, dar o ̀ ntrebare

nu are deocamdat\ r\spuns: De ceANAF a ac]ionat atât de târziu?De ce acela[i Gelu Diaconu a t\cutpe subiectul recuper\rii prejudi-ciului vreme de un [i jum\tate?Sentin]a judec\toreasc\ s-a dat `nurm\ cu vreo 18 luni, statul `[iaduce aminte abia acum c\ tre-buie s-o [i pun\ `n practic\. Cevanu se leag\ `n povestea asta.

Pe de alt\ parte, nu e vorba de`nchiderea posturilor Antena 3,Antena 1 sau a celorlalte sta]ii pa-tronate de familia Voiculescu. An-tenele pot emite dintr-un alt spa -]iu, la fel cum s-a ̀ ntâmplat cu alteposturi TV, nevoite s\-[i mute laun moment dat, din diverse mo-tive, catrafusele.

Soma]ia de evacuare nu ̀ n seam -n\ `nchidere. Emisia poate fioprit\ doar de CNA, dar `n acestcaz nu e vorba de a[a ceva. Abia`ntr-o astfel de variant\ se poatevorbi de abuz, pentru c\ `nchi -derea unui post TV, oricare ar fi el, ridic\ mari semne de `ntre-bare [i echivaleaz\ cu un atac

f\]i[ la libertatea de exprimare.Dincolo de `ncurcatele c\i ale

punerii `n aplicare a unei deciziijudec\tore[ti, scandalul Ante ne -lor a fost gestionat al naibii deprost de trinomul Ciolo[-Iohan-nis-PNL.

Cel mai r\u a ie[it pre[edinteleKlaus Iohannis, care miercuridup\-amiaz\ a f\cut o declara]iece i-a l\sat pe mul]i cu gura c\s -cat\.

„Eu cred c\ a]i ajuns `ntr-ositua]ie nepl\cut\ [i inutil\. ~nprimul rând, cred c\ libertatea deexprimare `n media nu poate fisuprimat\ pentru banale motiveadministrative. ~n al doilea rând,aceast\ abordare heirupist\ aANAF mi se pare cel pu]in ne -potrivit\, dac\ nu discutabil\“, ar\spuns Iohannis unei `ntreb\riadresat\ de c\tre un jurnalist alAntenei 3.

Declara]ia lui Iohannis a pro -vocat imediat furia sus]in\torilors\i pe re]elele de socializare. ~ncâteva ore, num\rul fanilor lui Io-hannis de pe Facebook a sc\zut

cu câteva mii, iar comentariile laadresa pre[edintelui au fost din-tre cele mai acide.

{eful statului a pierdut `ntr-unminut (atât a durat declara]ia luiIohannis!) bun\ parte din publiculs\u reformist, pentru care trustullui Voiculescu reprezenta culcu -[ul du[manilor statului de drept.

Iohannis i-a `nfuriat exact pecei care `n noiembrie 2014 s-aub\tut ̀ n ploaie [i frig, ore ̀ n [ir, cuVictor Ponta [i PSD. Iar când in-veste[ti `ntr-un om, dezam\gireae cu atât mai dureroas\.

~ns\ nu [eful statului intr\ `nalegeri anul \sta, ci PNL. Iohannisnu va candida la nici o prim\rie [inici nu va deschide lista PNL laparlamentare `n Sibiu. Liberaliisunt cei care au de p\timit cel maimult, `n special `n marile ora[e,pentru c\ electoratul urban e`ntotdeauna sensibil la mi[c\rilepolitice nea[teptate. {i a[a PNLintr\ `n competi]ia pentru pri -m\rii cu handicapul f\râmi]\riivoturilor pe dreapta, ̀ ns\ pierde rea

altor câtorva procente prin de-clara]ii pro-Antena 3 ar puteaechivala cu un dezastru pentruliberali [i un culoar nesperat deliber pentru PSD-ul lui Dragnea.

Interesant, nici m\car decla -ra]ia lini[titoare a lui Iohannis `nfavoarea Antenei 3 nu a calmatspiritele. Gâdea, Badea [i compa-nia cheam\ lumea la proteste destrad\, `n timp ce PSD amenin]\cu mo]iunea de cenzur\.

Un scandal ciudat, precum celcu descinderea ANAF la sediulAntenelor, se transform\ `ntr-unimens t\mb\l\u politic. PSD va`n cerca s\ speculeze momentul,pentru c\ dac\ guvernul Ciolo[cade, social-democra]ii vor orga-niza alegerile. ~n plus, nici cei dela Antena 3 n-au vreun interes caspiritele s\ se calmeze. Vor `ncer-ca s\ lungeasc\ scandalul, pentrua se pozi]iona cât mai bine pepia]a media. Iar dac\ vor câ[tiga[i b\t\lia, speculând sl\biciunilepe axa Iohannis-Ciolo[-PNL, ni -mic nu le va mai sta `n cale. Cinede la putere va mai mi[ca vreo-dat\ ̀ n fa]a lui Mihai Gâdea, AdrianUrsu sau Radu Tudor? PartidulAntena 3 n-are nevoie s\ se `nre -gistreze la tribunal. El exist\, bamai mult, dicteaz\ jocul. Deocam-dat\.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Spre deosebire de România, undecercetarea medical\ cade `ncet-`ncet la nivelul de „colegii no[tridin str\in\tate cred c\...“ sau „amcitit pe internet c\...“, `n alte ]\ri s-au f\cut studii asupra vaporiza-torului electronic, unele cu o du-rat\ de câ]iva ani. Concluziilesunt `n general clare: a[a-numita„]igar\“ electronic\ e cu 95% maipu]in nociv\ decât ]igara cu fum.E nociv\ `n m\sura `n care lichi-dul folosit pentru aburi con]ine ni-cotin\ `ntr-o concentra]ie mare –cam a[a cum cafeaua `n exces ed\un\toare din cauza cafeinei. (A,da, cafeina creeaz\ [i ea depen-den]\. {i s-ar putea interzice [i ea

dac\ oamenii ar decide s\-i schimbestatutul din „pl\cere“ `n „viciu“.)

Se [tie c\ ]igara cu fum e no-civ\ `n primul rând din cauza in-hal\rii fumului produs prin arde-re. Mai [i miroase nepl\cut, de[inu mai nepl\cut decât un vecinnesp\lat cu lunile. ~ns\ mai grav ec\ ]igara ì face r\u nu doar fum\ -torului, ci [i celor din imediata luiapropiere, mai ales ̀ n spa]ii ̀ nchi-se (nu [i `n spa]ii deschise, daracolo inhal\m de obicei noxeleemise de ma[ini, care fac ̀ nzecit [i`nsutit treaba ]ig\rii).

Ce nu se prea [tie e c\ la vapo-rizatorul/aburitorul electronic nuexist\ fumat pasiv. Studiile arat\

c\ aburul expirat de cel care folo-se[te „]igara“ cu baterie e similarcu expira]ia lui obi[nuit\. E doarabur: 99,95% ap\ [i glicerin\. Ni-cotina, cât\ exist\, se asimileaz\`n sânge. Vaporizatorul electronicnu miroase, nu afecteaz\, nu`mboln\ve[te. E o idee demoni -zat\ tocmai pentru c\ a reu[it preabine: s\ creeze ceva ce seam\n\atât de tare cu fumatul, `ncât s\po]i renun]a la fumat.

A[adar, `n ceea ce-i prive[te pe„fum\torii“ electronici, legea e ab-surd\: nu po]i amenda pe cinevapentru c\ scoate aburi pe gur\.Cât despre r\ul pe care [i-l fac sin-guri cei ce inhaleaz\ nicotina...aici intervine libertatea de alege-re. Dar mul]i „aburitori“ (sau „abu -rici“, cum zicea un amic) folosesclichid cu concentra]ii mici de ni-cotin\. Mul]i chiar au renun]at cutotul la nicotin\. Fac doar gestulcare seam\n\ cu fumatul: trag `npiept aburii, expir\, ]in `n mân\cilindrul de metal [i astfel `[i

p\ c\lesc creierul c\ fumeaz\, cândde fapt nu fumeaz\. E mai eficientca orice plasture sau spray.

Deci eu, „aburiciul“, nu afumpe nimeni, nu fac r\u la nimeni,`mi satisfac pl\cerea sau viciul `ncel mai benign mod posibil [i, `nloc s\ m\ recompenseze, legea m\discrimineaz\. M-ar discriminachiar dac\ ar permite, `ntr-o for -m\ sau alta, crearea unor localuripentru fum\tori. Nu vreau s\ mergacolo. Nu mai suport fumul [i mi-rosul. ~mi fac r\u. Da, sunt depen-dent de nicotin\ [i cafein\, dar dece s\ fiu obligat s\ m\ `nghesui`ntr-o cu[c\ de sticl\ [i s\ respirgudron? Practic, azi statul m\oblig\ fie s\ renun] la un obiceiinofensiv, fie s\ stau printrefum\ tori [i s\ inhalez noxele ex-pirate de ei. Altfel spus, dac\ ]inla libertatea mea, dar nu fac r\unim\ nui, statul m\ oblig\ s\ m\`m boln\vesc.

~n grija statului pentru s\n\tate

se ascunde o mic\ ipocrizie: buge-tul acestuia e dependent de accize-le ob]inute de pe urma fum\tori-lor, a[a c\ statul ar prefera s\-ip\streze, chiar [i ̀ n rezerva]ii, doars\-i fac\ s\ pl\teasc\. La vaporiza-torul electronic po]i acciza, even-tual, lichidul cu nicotin\, adi c\ numare lucru. Nici companiile pro-duc\toare de ]ig\ri nu s-ar bucurade r\spândirea unui viciu concu-rent, mai s\n\tos [i mai ieftin.Aici interesul statului [i al tutun-giilor s-au `ntâlnit la ]anc: mai bi-ne fum\tori cu taxe mari decâtaburici cu taxe mici.

Apropo, `ntre timp s-a anun]atun proiect de lege care prevede,printre altele, nu accizarea, ci de-contarea par]ial\, prin C.A.S., aplasturilor cu nicotin\, adic\veri[orii mult mai ineficien]i aivaporizatorului. O fi r\mas vreunimportator cu zece vagoane deplasturi cu nicotin\ pe stoc [i tre-buie s\ scape cumva de ei.

S\pt\mâna trecut\ ì acuzam pe cei care au conceput[i adoptat legea antifumat din decembrie 2015 dediscriminare poten]ial d\un\toare din cauz\ c\ auplasat a[a-numita „]igar\“ electronic\ `n aceea[icategorie cu ]ig\rile propriu-zise. Probabil n-a fostdiscriminare voit\, ci combinat\ cu pur\ prostie, dar hai s\ aduc [i ni[te argumente.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Nicotin\ [i tutun

Unii spun c\ Gelu Diaconu, fostul [ef al ANAF, i-ar fi l\sat o bomb\ cu ceas urma[ului s\u. Dar [i guvernului Ciolo[ `n ansamblu. „M-a]i mazilit, las’ c\ v\ preg\tesc un cadou. Ia intra]i voi `n guralupului, dac\ tot m-a]i for]at s\ plec din func]ie.“

Minutul fatidic. ~nceputul c\derii lui Iohannis


6 » muzic\

LA CENTENARUL CARMEN SYLVA

Marion Fürst: „Românii par s\aib\ probleme cu tot ceea ceau valoros `n cultura lor“

La 19 februarie, pe stil vechi/2 mar-tie pe cel nou, se `mplinesc [i o sut\de ani de la dispari]ia reginei Elisa-beta a României, atât de popular\sub pseudonimul ei poetic CarmenSylva. ~n memoria ei, cu aceast\ocazie, la Mannheim, o specialist\german\ `n istoria muzicii, MarionFürst, [i un grup de muzicieni pecare ̀ l patroneaz\ au organizat ceeace s-a intitulat – f\r\ limb\ de lemn –„«Ce `mi poveste[te p\durea». Con -cert moderat despre via]a [i operaReginei Elisabeta a României, aliasCarmen Sylva“. Marion Fürst a pre-zentat timp de o or\ [i jum\tate par-cursul vie]ii muzicale a Reginei,ilustrat cu o proiec]ie de diapozitive[i cu piese muzicale inspirate deCarmen Sylva sau pe versurile ei.De la Trio-ul pentru corzi „Aubade“,lucrare de tinere]e a lui Enescu, lalieduri [i muzic\ coral\ de Luisevon Wied (1880-1965), Carl Reinecke(1824-1910), Hans Huber (1851-1921),August Bungert (1845-1915), AgatheBacker Gröndahl (1847-1907) [i HansSommer (1837-1922), intercalate cuTrio-Fantezie pentru pian, vioar\ [ivioloncel, dedicat de Louis Böde -cker (1845-1899) lui „Carmen Sylva,în cinstea marii poete“.

Am stat de vorb\ dup\ concertcu muzicoloaga Marion Fürst, `n -trebând-o pentru Radio Europa Li-ber\ ce a determinat-o s\-i dediceReginei României o asemenea sea -r\ memorial\ cu un program alesexcep]ional, atât de profesionist?Am aflat c\ ideea dateaz\ de vreozece ani, urmare a dou\ vizite ̀ n va-can]\ ̀ n România, la Castelul Pele[,printre altele, [i c\ a prins form\ re-cent, dup\ o ̀ ntâlnire cu specialista`n activitatea literar\ a reginei Eli-sabeta, Silvia Irina Zimmermann,[i ea tr\ind la Mannheim.

Despre compozitorii [i calitateamuzicii inspirat\ de Carmen Sylva,Marion Fürst mi-a spus: „Exist\ maimulte feluri de compozitori. Uniierau prieteni cu Carmen Sylva,al]ii au lucrat cu ea, au fost ̀ n preaj -ma ei [i au f\cut muzic\ `mpreun\`n fiecare zi, dar exist\ [i numero[icompozitori care au onorat lucr\ -rile ei, dat fiind c\ a fost o persona -litate atât de impresionant\ [i fai moas\ `n epoca ei. Calitateamuzical\ variaz\. Nu toat\ aceast\mu z i c\ este excep]ional\, totu[imerit\ auzit\, cunoscut\, pentru aavea o imagine despre muzicieniitimpului. Noi gândim mereu ra-portându-ne la capodopere [i lamarii com pozitori, dar `n peisajulmuzical de zi cu zi avem de-a facecu o coexisten]\ a unei multitudinide stiluri. Or, g\sesc c\ este foarteimportant s\ re`nviem muzica un-or compozitori uita]i, chiar [i pen-tru a `n ]elege mai bine de ce lucr\ -rile cu noscute sunt mai valoroase“.

Muzica lui George Enescu estede o calitate particular\ `n acestcon text, iar opiniile lui MarionFürst sunt explicite: „~n ceea ce m\prive[te, iubesc foarte mult muzicalui Enescu [i sunt adesea iritat\atunci când `ntâlnesc români,chiar muzicieni, care strâmb\ dinnas la auzul numelui lui. Nu preapot `n]elege asta, dar poate c\ ceicare au crescut [i tr\it `n Româniaau o rela]ie mai dificil\ [cu aceast\muzic\]. Poate c\ dvs. [ti]i mai binede ce românii au probleme cu Enes-cu [râde]. De altfel, am sentimentulc\ românii au `n general problemecu tot ceea ce au valoros [i adesea

nu sunt con[tien]i cât de bogat\este cultura lor. Au tendin]a de a-[i]ine ascuns\, de a nu-[i pre]ui cul-tura, dup\ principiul: «Ah, ceva ro -mânesc nu poate fi `ntr-adev\rbun...!».

Deci, l̀ iubesc foarte mult peEnescu, am ascultat o reprezen -ta]ie Oedipe ̀ n Frankfurt [i am fostextrem de impresionat\. G\sesc c\este o muzic\ extrem de inovatoa -re, aflat\ la grani]a cu modernis -mul, de[i limbajul muzical este, defapt, accesibil [i unui public mailarg. Este o muzic\ aproape ilustra-tiv\ – `n orice caz, piesele pe care le-am auzit, ast\zi, bun\oar\ –, un -de aproape po]i auzi fo[netul p\du -rii sau ploaia… liedul Regen (Ploa -ia) este [i piesa mea preferat\ dinconcertul de ast\zi“.

~n contextul comemor\rii Re -ginei Elisabeta (Carmen Sylva) – s\sper\m – [i `n România, un CD cuprogramul concertului de la Mann -heim ar fi o man\ cereasc\. D-naMa rion Fürst era [i ea de aceea[ip\rere: „Ar fi o idee foarte bun\, dar`ntrebarea este cine va finan]a as-ta... Cineva din public a avut o alt\idee interesant\, anume realizareaunei emisiuni radio; deci ar trebuicontactat un post de radio care ar fiinteresat de acest proiect. S-ar pu -tea, desigur, realiza [i un CD `ncadru privat sau al unei companii“.

Poate aude cineva [i la RadioRomânia, Cultural, Muzical, CasaRadio, la Ministerul Culturii etc. Apropos de „eveniment aniversar“…

Nu-mi prea g\seam cuvin-tele s\ `mi `ncep aceast\tablet\ s\pt\mânal\, când,pe e-mail, mi-a sosit un me -saj de la o filial\ a ICR-ului,care m\ invita vineri, 19 fe -bruarie, la un „evenimentaniversar“ Brân cu[i. M\r -turisesc c\ m-am destins,zâmbind, [i mi-am amintitc\ „stra tegul“ de la carepornesc [i se aprob\ „indi-ca]iile“ pentru politicilecultura le române[ti `n Oc-cident cu asemenea limb\de lemn este un fost, `ntinere]e, `n anii ceau[ismu-lui, zelos secretar de partidla Institutul de Teatru, iarapoi tr\g\tor de sfori laTeatrul „Ion Vasilescu“.„Eveniment aniversar“carevas\zic\… {i nu ocomemorare a 140 de anide la na[terea lui ConstantinBrâncu[i, s\ `n]eleag\ [i bietul eventual spectatorstr\in de ce [i cum!

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Orice om lucid se ̀ ntreab\, ̀ ntr-unmoment sau altul al vie]ii, ce se`ntâmpl\ cu el când trece dincolo.Unii nu-[i permit nici o am\gire:dincolo nu e nimic. Al]ii au visefrumoase: acolo e Paradisul [i nise cuvine tuturor. ~ntre extremesunt cei care, f\r\ prea multe ilu-zii, fantazeaz\ poetic [i, deseori,umoristic despre singura certitu-dine a vie]ii, a oric\rei vie]i. Nu eceva specific unei culturi anume,ci este, s-ar spune, constanta natu-rii umane. La unele popoare, preo-cuparea a n\scut ritualuri „de tre-cere“ cu valen]e mitice [i (capod)opere literare. Grupuri de indivizi,nu obligatoriu dintr-acela[i trib,dar ̀ mp\rt\[ind aceea[i religie, auimaginat ceremonii purificatoare,au conceput obiecte apotropaice,au amenajat spa]ii sacre, prev\zu-te cu altare pentru slujbe [i asigu-rate contra intru[ilor prin celemai diverse metode. Antichitateaf\cuse din moarte o art\, dac\ ju-dec\m dup\ vestigiile egiptene saucele precolumbiene. Asia ticii aug\sit continuitate `ntre via]\, a[acum o cunoa[tem, [i moar te, a[acum am dori s\ fie. Teoria hindus\a re`ncarn\rii e, `ntr-un fel, subli-marea filosofic\ a deciziei (greu deexplicat pentru ra]iunea moder -n\) `mp\ratului chinez Qin Shi-huangdi, care a `ngropat o armat\de teracot\ pentru a-[i asiguram\re]ia [i-n mormânt, unde o fi[tiut ce-l a[teapt\, de vreme ce-apreg\tit ceva ca dincoace. Lumeaultimei jum\t\]i de secol a prelu-crat nenum\rate ciu d\]enii prece-dente, le-a mixat cu propria viziu-ne lugubr\, rezultatul fiind o sum\de manifest\ri pe cât de spectacu-loase, pe atât de ridicole. Mise fu-nebre, procesiuni de peniten]\,rug\ciuni `n locuri sfinte, ac]iunijihadiste, demonstra]ii armate, re-trageri isihaste, `nmormânt\ri televizate cu audien]\ planetar\,dispari]ii `n stil mafiot, asceze,

destr\b\l\ri [i a[a mai departe – lace bun? Dac\ nu adaugi un pic deumor `n toate astea, dac\ nu daimor]ii cu tifla, e inutil. {i-aici, n-am`ncotro, fac o reveren]\ daco-ge -]ilor, despre care istorici de refe-rin]\, nu dacopa]i de strânsur\,spun c\ se veseleau la moartea cui -va [i plângeau la na[terea copiilor.Or mai fi (fost) [i alte popoare cuastfel de obiceiuri, nu le [tiu.

Nici muzica rock n-a ocolit as-pectele sus-pomenite. ~nc\ de la`nceputuri s-au g\sit interpre]i care, inspira]i de ceremonia mor-tuar\, au transfigurat ni[te „ame-ric\nisme“ `n hituri cu larg\ difu-zare, contribuind la desacraliza-rea unei civiliza]ii pe care poatenici n-o ̀ n]elegeau. Filonul ̀ ntune-cat a c\p\tat consisten]a curentu-lui de suprafa]\, perfect articulatestetic [i complet acoperit audiovi-zual, reg\sit din Anglia pân\ `n Japonia. Nordicii exceleaz\ ̀ n roc-kul de sorginte gothic\, unele tru-pe compunând adev\rate saga mi-tologice. Realiz\rile din SUA suntmai cunoscute, ma[ina showbiz deacolo, turat\ la maximum, e capa-bil\ s\ trag\ dup\ ea dricuri blin-date. Heavy, death ori thrash me-talul s-au pricopsit cu afuriseniilebigo]ilor [i acatistele ipocri]ilormai mult decât alte subgenuri, epi-tetele diabolice fiindu-le aplicatefrecvent. Ce uit\ to]i evlavio[ii efunc]ia lor cathartic\, despre careconsider redundant a vorbi.

Nu sunt amator excesiv de „sân -ge satanic“, vorba romanciereiCristina Nemerovschi, dar m\ de-fulez uneori ascultând albume pecare unii combatan]i le apreciaz\la gradul superlativ. Poate c\ dis-curile semnate Zombie Girl `mir\mâneau necunoscute, dac\ o`ntâmplare norocoas\ nu mi le-arfi pus `n player. {i, f\r\ opo zi]ie,am cedat ritmului electronic in-dustrial debordant, `nmuiat de vo-cea cald\, clar\, senzual\ [i aspr\`n egal\ m\sur\. Zombie Girl estepseudonimul canadiencei ReneeCooper. {armul ei provine din asu-marea parodic\ a look-ului epa-tant, pe filia]ie Morticia Addams,ce nu-i obtureaz\ sinceritatea. Aretrei albume [i-un EP `n zece ani.Cel mai recent, Killer Queen (2015,Alfa Matrix), e dublu, con]ine 10piese [i, ca o dovad\ a umoruluinegru marca Zombie Girl, 18 bonu-suri! N-o s\-l g\si]i `n magazinelecu[er, dar audi]ia e... mortal\!

Fascina]ii morbide

Teatrul a fost considerat `ntot-deauna mai „periculos“ decât altezone ale creativit\]ii, `ntrucât,fiind o art\ vie, imediat\, ofer\ po-sibilit\]i directe de critic\ a pute-rii excesive, indiferent de naturaei. Autoritatea politic\ e tentat\de controlul prin interdic]ii, darsunt nenum\rate cazuri, chiar aletimpului prezent, care indic\ ten-din]e similare din partea unor in -stan]e morale sau religioase, une -ori `n ]\ri cu `ndelungat\ istoriedemocratic\. Indiscutabil, cea mailiberal\ din acest punct de vedereeste „Lumea nou\“, unde sub aco-perirea Primului amendament, li-bertatea de expresie este o valoareintangibil\. Pe continent, `n Rega-tul Unit al Marii Britanii, de pild\,Lordul {ambelan, `n a c\rui fi[\ apostului figura acordarea licen]eipentru trupe [i a dreptului de re-prezentare a pieselor, a interzis pevremuri Regele Lear, iar „insti -tu]ia“, ajustat\ la spiritul timpu-lui, a func]ionat pân\ `n anii ’70.Alte cazuri de manual sunt Tar-tuffe al lui Molière, indexat vremede doi ani, la cererea bisericii,B\rbierul din Sevilla de Beaumar-chais, „tras pe dreapta“ nou\ ani,pân\ la prima `ntâlnire cu publi-cul, Boris Godunov de A.S. Pu[ -kin, Revizorul de Nikolai Vasilie-vici Gogol, Nabucco de GiuseppeVerdi, De[teptarea prim\verii deFrank Wedekind, Iorgu de la Sa-dagura de Vasile Alecsandri etc.,apreciate prea ̀ ndr\zne]e, deci pe-riculoase.

Inten]ia controlului politic asu-pra artelor s-a manifestat [i-n Ro-mânia, `n special `n anii comunis-mului, dar mai exist\ reminis-cen]e `nc\, `n forme nepotrivitepân\ [i pentru o democra]ie fra-gil\ ca a noastr\. Istoria recent\ aconsemnat scandaluri iscate ̀ n ju-rul unor piese apreciate blasfema-torii fie de reprezentan]i ai cleru-lui, fie de ale[ii de la nivel local. {iunii, [i al]ii gr\bi]i s\ epureze me-diul comunitar cu pre]ul `nc\l c\ -rii flagrante a dreptului la exprimare

ne`ngr\dit\, omi]ând din igno-ran]\ ori voit diferen]a semnifica-tiv\ dintre real [i fic]ional. Monta-rea pieselor Evangheli[tii, deAlina Mungiu Pippidi, la Ia[i(2005), Iubirile Fedrei, de SarahKane, la Arad (2006, regia MihaiM\nu]iu) [i Omul pern\, de Mar-tin McDonagh, la Br\ila (2008, re-gia Radu Afrim) a generat reac]iivirulente din partea cultelor reli-gioase [i a oamenilor politici, careau cerut nimic mai pu]in decât in-terzicerea spectacolelor. Situa]iileau fost dezamorsate prin r\spun-sul avizat al opiniei publice [isanc ]ionate de pres\.

Interven]iile fac]iunilor radi-cale ale bisericilor au stârnit dis-pute `n anii din urm\ `n Fran]a [iItalia, la Paris [i Milano, unde unspectacol al lui Romeo Castelluccia declan[at demonstra]ii stradale[i lu\ri de pozi]ie extremiste. Re-gizor renumit pentru abord\rilesale complet neobi[nuite, italia-nul a f\cut `n 2010, Sul concetto divolto nel figlio di Dio/ Despre con-ceptul de fa]\ a fiului lui Dum-nezeu, `n care `nf\]i[a decrepitu -dinea sfâr[itului vie]ii, a b\trâ -ne]ii, uzura biologic\ [i fizic\ alec\rei efecte – incapacitatea de con-trol al sfincterelor, dificultatea demi[care, uitarea – devin „metafo-ra martiriului uman ca o ultim\,dar real\ dimensiune a omului“,cum preciza artistul `n replicadat\ protestatarilor. Care au ma -nifestat `n fa]a teatrelor unde sejuca spectacolul, scriau incisiv pebloguri, lansau amenin]\ri cumoar tea sau cu invadarea scenei`n timpul reprezenta]iei, pentru ao bloca. Ceea ce a stârnit pornirilevehemente era o secven]\ `n carepersonajul, fiul care-[i `ngrijeap\rintele `n etate, `mbr\]i[a ges-tual [i s\ruta imaginea supradi-mensionat\ de pe fundal cu chipullui Iisus, o reproducere a picturiilui Antonello da Messina, „Bine -cuvântarea lui Iisus, salvatorul lu -mii“. Spectacolul a continuat tur -neul, dar lini[tea la reprezenta]ii

a fost asigurat\ de jandarmerie.Un alt caz este Golgota Picnic a

lui Rodrigo Garcia, care, `n 2011,la Toulouse [i Paris a `mp\r]itpublicul ̀ n suporteri [i opozan]i [ia avut, de asemenea, nevoie de in-terven]ia jandarmeriei [i de uncontrol similar celor de pe aero-porturi ̀ nainte de intrarea ̀ n sal\.~n 2014, la presiunea bisericii cato-lice poloneze, Golgota Picnic a fost[ters din programul FestivaluluiMalta din Poznan. Artist neorto-dox [i el, Garcia practic\ formeteatrale de autor, ancorându-leputernic `n actual. „Unii consi -der\ operele mele violente, pentrual]ii sunt pline de umor. Concep-tul de anarhie mi se pare mult maiinteresant!“, spune regizorul spa -niol. Ce a iritat `n Golgota Picnic?Scena era acoperit\ cu buc\]i dechifle pentru hamburgheri, iarcrea]ia are multe referin]e reli-gioase, inclusiv o crucificare [icit\ri biblice. Muzicianul MarinoFormenti cânta live la pian, golpu[c\, Ultimele 7 cuvinte ale Mân-tuitorului pe cruce, de Haydn.Cit\rile culturale au mers [i `nzona artelor plastice, de la Goya laRubens, reproducerile fiind asocia - te cu nuditatea actorilor care in-terpreteaz\ scene la un picnic. Laacuzele de blasfemie care i s-auadus, Garcia a r\spuns `ntr-unziar francez c\ `ntr-adev\r „piesae o reflec]ie a vie]ii cotidiene, careface trimiteri la via]a lui Iisus prinimagini [ocante ale consumeris-mului actual. Ceea ce ar\t eu esteo reflec]ie a ceea ce se afl\ exact ̀ nfa]a ochilor no[tri, dar nimeni nuvede!“. ~ntreaga comunitate artis-tic\ a replicat imediat [i vocal. ~nPolonia, ̀ n foarte multe teatre s-auorganizat spectacole-lectur\ cuGolgota Picnic; `n biblioteci, s-auf\cut cercuri de lectur\ [i discu]ii;`n câteva pie]e, s-au realizat lec-turi publice, una dintre ele fiindchiar `n Poznan, Pia]a Libert\]ii.

Revenind la realit\]ile autoh-tone, `n ultimele decenii, cenzuraa c\p\tat o nou\ form\, perfid\ [ipericuloas\, ac]ionând la nivelulaloc\rii resurselor financiare. Pu-terea ̀ i manipuleaz\ pe creatori prinintermediul stipendiilor pe care lealoc\, adesea, preferen]ial, ne-transparent. Arti[tii din „tab\ra

bun\“, care-[i pun notorietatea `nserviciul electoral, eventual se`nscriu [i `n partid, sunt r\spl\ti]iprin finan]area substan]ial\ aproiectelor, indiferent de oportu-nitate, amploare sau impact. Cei-lal]i, neutri sau rebeli ̀ n raporturile

cu guvernan]ii, primesc mai pu -]in din felia bugetar\, moti va]iafiind lipsa de resurse, austerita-tea. Noul autoritarism românescse manifest\ prin mecanis me pe-cuniare, c\ci ideologia dominant\e acum ideologia banului.


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

S-a auzit `n ultima vreme, ceva mai des decât alt\dat\ `n spa]iul public, cuvântulcenzur\, `ntr-un context particular care `l utiliza abuziv, partizan. Nu `n leg\tur\ cuartele, `ns\ `ncercarea autorit\]ii de a controla libertatea de expresie e atât de veche[i de nociv\, `ncât simt nevoia s\ reiau tema, cu referire expres\ la crea]ia scenic\.

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Art\ [i cenzur\Golgota Picnic,

de Rodrigo Garcia

Interviu realizat de C\t\lin Hopulele

A]i spus c\ putea]i s\ fi]i cuu[urin]\ [i chirurg. Nu consi -dera]i c\ muzica [i arta `n sinereprezint\ un soi de chirurgie?

Poate tocmai din acest motiv amaterizat ̀ n sfera culturii, a artei, fi-indc\ muzica este o chirurgie a su-fletului, `ntr-adev\r. Ca s\ ajungiacolo unde trebuie, este nevoie s\curg\ mult sânge. Mi-ar fi pl\cuts\ fiu chirurg, pentru c\ am avutparte de o preg\tire, `n Liceul deArt\ din Gala]i, pe care l-am ab-solvit `n 1967, din partea unor pro-fesori de excep]ie. Fiind proasp\t`nfiin]at, liceul a beneficiat deaten]ia sec]iei de `nv\]\mânt ju-de]ene, [i ca noi s\ ne putem ocupamai mult de instrumente, inspec-toratul de atunci, nu mai [tiu cine-lconducea, ne-a cadorisit, [i `n sen-sul bun, dar nu numai, cu cei maiaprigi profesori din Gala]i. A[a s-a f\cut c\ am avut ni[te profe-sori absolut remarcabili. Am ajunss\ fim foarte buni la chimie, la [ti-in]e naturale, la francez\, la ro-mân\ nici nu mai vorbesc. Suntmândru c\ am avut parte de uncolectiv de dasc\li de excep]ie,ceea ce nu prea mai v\d ast\zi. Cas\ nu mai spun de faptul c\ amavut un profesor emerit [i lavioar\, profesorul Nachmanovici,care a scos o pleiad\ absolut im-presionant\ de somit\]i violonis-tice ale României.

Cu to]ii forma]i la Liceul dinGala]i.

Acolo, cu to]ii. Atâ]ia ani de succe-se [i de bucurii de acolo au pornit.Pentru c\ vioara pentru mine [ivioloncelul pentru fratele meuerau pâinea cu unt a zilei de care,de fapt, nu aveam parte, dar la vre-mea aceea era foarte pl\cut ca,dup\ ore istovitoare de cultur\

general\, s\ te adânce[ti `n stu-diul viorii. A[a c\ pentru mine afost o `ncercare – hai s\ v\d dac\reu[esc. {i am reu[it la Ia[i, fiindc\Bucure[tiul nu m-a primit. A ve-nit [eful catedrei de vioar\ [i mi-aschimbat notele de la primeledou\ examene. Era un mare pro-fesor, f\r\ ghilimele, chiar a fostun profesor mare, dar avea un ca-racter urât.

Argumentând c\ nu v-a]ipreg\tit cu el `nainte de ad-miterea de la Bucure[ti [i c\nu privea]i cu ochi buni[coala de la Bucure[ti.

M-a `ntrebat de ce m\ prezint laexamen la Bucure[ti dac\ dezavu-ez [coala bucure[tean\. Adev\ruleste c\ nu [tiu cine mi-a f\cut acestserviciu, cu ghilimelele de rigoa-re, dar nici nu era adev\rat. Eramdeja `n vizorul poten]ialilor viitoristuden]i de elit\ ai Conservatorului

din Bucure[ti [i m\ preg\team cunume importante ale momentu-lui. Atunci când primeai un nou\la vioar\ [i se pusese un singur ze-ce... [i eu luasem nou\ la practic\[i zece la proba de toerie, pentruc\ eram [i foarte bun la teorie [isolfegiu... Ei bine, imbecilul \stami-a modificat notele `n cinci lapractic\ [i [ase la teorie. Cum s\cânt eu de cinci la vioar\? Este im-posibil! {i fiindc\ mai era un loc laIa[i pe care erau 80 [i ceva de can-dida]i, am venit aici, am luat zecepe linie, am intrat primul [i m-ambucurat to]i anii de studiu c\ amavut bursa republican\ GheorgheGheorghiu-Dej, `n care primeam800 de lei pe lun\. ~mi aduc amintecu pio[enie [i bucurie de momen-tele acelea. Când am plecat, i-am[i spus acestui profesor: „Nu e ni-mic, o s\ auzi]i [i de la Ia[i numelemeu, atât de des `ncât nu o s\ fi]imul]umit“. Nu cred c\ s-a ̀ ntâmplat

a[a cum au spus foarte mul]i, c\blestemele mele l-au ajuns, ci l-aafectat probabil boala de inim\ pecare-o purta, dar exact la o s\p -t\mân\ dup\ discu]ia cu mine ac\zut pe treptele Conservatorului.

Regreta]i c\ a]i r\mas `n Ro -mânia dup\ terminarea stu -diilor?

Mul]i dintre muzicienii buni aigenera]iei mele au plecat, Româ-nia nu a putut s\ ì ]in\, nu a avutargumente, cum se `ntâmpl\ dealtfel [i cu doctorii [i cu IT-i[tii.Lumea pleac\ de aici, fuge. Mie`mi pare r\u c\ am avut cel pu]in1.000 de ocazii s\ r\mân `n str\i -n\tate [i nu oricum, ci s\ fac ca-rier\ solistic\ [i de cvartet acolo.Acum regret. Uitându-m\ la Par-lamentul [i Senatul României, latot ceea ce se `ntâmpl\ aici, cândtoate [tirile m\ dor [i m\ bulver-seaz\. Da. România se vinde bucat\

cu bucat\. Suntem o ]ar\ care par -c\ merge din r\u `n mai r\u. Iat\cum tot ceea ce s-a construit dec\tre popor nu mai este. De popor,nu de Ceau[escu, cum se tot spu-ne, c\ noi, din banii no[tri, amconstruit tot ceea ce s-a vândut [iau avut [mecherii de unde s\cum pere. P\rin]ii mei [i cu mineam adus aceast\ bu n\stare. {iast\zi, cei care au muncit tremur\de team\ c\ nu o s\ mai aib\ pen-sii. Ei, cum e posibil\ treaba asta?{i atunci m\ `ntreba]i dac\ `mipare r\u c\ nu am r\mas `nstr\in\tate? Da, acum, `n situa]ia`n care sunt, `mi pare r\u, teribilde r\u. De[i, pe de alt\ parte, sunt[i mândru. P\i cvartetul Voces, `ncare membri fondatori sunt eu [ifratele meu, pentru c\ pe drum s-au mai pierdut colegi de-aino[tri, era singurul cvartet de statdin lume. A fost o gândire a mea`n care am zis c\ trebuie nea p\ratca noi s\ facem ceva ce nu s-a maif\cut `n România [i am dat fiin]\acestei forma]ii, acestui cvartetcare se nume[te [i ast\zi Voces. {itocându-i la cap pe to]i politruciicare se perindau pe aici, pe la Con-siliul Jude]ean, [i dup\ ce am ammers cu jalba `n pro]ap pe la Con-siliul Culturii [i Educa ]iei Socia-liste, pe la Ministerul Mun cii, pela toate organismele care trebuiaus\ `]i pun\ câte o apostil\ [i unaviz, am reu[it s\ facem acest lu-cru – primul cvartet de stat. Unde?~n Ia[i, `n aceast\ capital\ cultu-ral\.

{i care este situa]ia de acumcu cl\direa Filarmonicii? A]imai discutat la MinisterulCulturii?

Crede]i c\ n-am pus aceast\ `ntre-bare? Sau c\ Filarmonica nu a fostvizitat\ de aproape to]i mini[triiCulturii? Câte mi-a promis doam-na Mona Musc\ când a fost aici,câte mi-a promis Adrian Iorgulescu,


8 » interviu

BUJOR PRELIPCEAN, MANAGERUL FILARMONICII IE{ENE:

„~mi pare teribil de r\u c\ nu am r\mas`n str\in\tate, s\ `mi fac cariera acolo“Pe strada Cuza Vod\ din Ia[i se ridic\ `n trepteo antitez\ pe care violonistul Bujor Prelipcean,director al Filarmonicii din Ia[i, nu [i-o explic\`n totalitate, de[i a fost de fa]\ la toateschimb\rile. Cl\direa celei mai performanteinstitu]ii culturale a Ia[ului st\ s\ sepr\bu[easc\ la primul cutremur, cu o arip\reparat\ doar pe jum\tatea `n care-[idesf\[oar\ activitatea Universitatea de Arte„George Enescu“. Dar Filarmonica str\luce[te.

Din tot orizontul cultural al Ia[ului, fie elcapital\ a culturii sau nu, constela]ia coruluiacademic, a orchestrei [i a cvartetului Voceslumineaz\ `n toat\ lumea. ~ns\ aceasta nu aputut trage de una singur\ `n cursa pentruCapital\ a Culturii Europene, mai ales cândfostul primar Gheorghe Nichita, dup\ cumpoveste[te Bujor Prelipcean, a f\cut tot ce aputut ca s\ bage be]e `n roate. Iar când IoanHolender, singurul director român al Operei

de Stat din Viena, era `n biroul s\u cu opropunere de a face Ia[ul cultural vizibil la nivelinterna]ional, Prim\ria s-a zgârcit la bani. CumHolender nu era nici golgheter, nici mingicar cas\ fie pl\tit cu 70.000 de euro pe an la Ia[i, el a semnat un contract cu Timi[oara, care aintrat pe lista scurt\ a ora[elor care candideaz\pentru anul 2021. {i privind `n urm\ la toatec=te s-au adunat, Bujor Prelipcean se `ntreab\de ce a r\mas `n România.


interviu « 9

câte mi-a promis mai [tiu eu cine.Aproape to]i. Primul an, `n 1999,17 februarie, când am câ[tigatconcursul pentru ocuparea postu-lui, m-am dus de `ndat\ la minis-trul Culturii. Era Caramitru, prie-tenul meu de o via]\. M-a primit`n u[\, era [i foarte scârbit [i su -p\rat c\ pe to]i pere]ii Ministeru-lui Culturii cineva scrisese cu unspray tot soiul de cuvinte urâte laadresa lui ([i ca om, [i ca minis-tru). Dar asta nu scuz\ inapeten]ade a face ceva bun [i incom pe -ten]a, pentru c\ [i despre asta estevorba. Câ]i ani a z\cut sub ochiino[tri Teatrul Na]ional? Câ]i aniau trebuit s\ treac\ s\ fie reparat\cl\direa care nici acum nu este100% gata? Iar despre acest l\ca[,va veni o vreme `n care am s\ v\povestesc lucruri care s-ar puteas\ zguduie cl\direa asta din teme-lii mai tare decât cutremurul din1977. Pentru c\ aceast\ cl\dire aapar]inut statului român, `n 1991a `nceput repara]ia ei [i, `n 2003,cu o mare larghe]e, s-au `nceputjocurile pentru a fi retrocedat\Diecezei catolice. ~n 2006, când amfost la doamna Ingrid Zaraur, careacum este la „Beciul Domnesc“ cu[eful ei de la retroced\ri, HoriaGeorgescu, m-a `ntrebat foarte iri-tat\ `n ce calitate vin s\ v\d dosa-rul retroced\rii. ~n calitate de di-rector al Filarmonicii, normal!Stau acolo de 100 de ani [i vreau s\v\d [i eu ce acte sunt aici, doar nue secret dosarul. Unde v\ e trans-paren]a?, ca s\ vorbim `n cuvintenoi. Era foarte iritat\, foarte cap-sat\ [i m-am uitat prin actele alea[i nu vreau s\ v\ spun ce am g\sit.Dar, `ntre timp, imobilul a fost re-trocedat, iar pe to]i care ì `ntre-bam cum a]i dat o cl\dire de genul\sta din mân\ mi-au r\spuns c\Biserica catolic\ e puternic\, o s\o repare. Dar de unde s\ fac\ asta,fiindc\ are for]ele ei, tr\ie[te dup\ni[te legi biserice[ti [i nu cred c\are o poten]\ financiar\ atât demare `ncât s\ o repare. Dar s-a is-cat atunci acea aliniere planetar\,când rector la Universitatea de Ar-te era Viorel Munteanu, eu eramdirector la Filarmonic\ [i a deve-nit ministrul Educa]iei CristianAdomni]ei, iar astfel a fost posi-bil\ renovarea primului tronsonal cl\dirii. Se f\cuse [i planul pen-tru `ntreaga proprietate, dar s-auschimbat rectorii, opiniile, mi ni[ -trii [i iat\ cum fondurile au dis -p\rut [i am r\mas la situa]ia deast\zi. Noi ne-am reluat concerte-le la Teatrul „Luceaf\rul“ [i chiarì mul]umesc prietenului IoanHolban, prieten de-o via]\. Am as-cultat s\pt\mâna trecut\ un con-cert de mi-a f\cut pielea de g\in\efectiv. Atât de frumos [i minunatau sunat corul Filarmonicii, Co-rul academic „Gavriil Musicescu“

[i orchestra `n plenul ei, c\ de-abia `nc\peau pe scena aia miti-tic\. Au cântat Simfonia Clopete-lor, de Rahmaninov, o lucrare pecare nu o cânt\ nimeni `n Româ-nia fiindc\ nu pot. Cât o fi, se zice,nu m\rul 1, Filarmonica „Geor geEnescu“, nu o pot cânta. Ei bine,au cântat-o ie[enii, chiar excep]io-nal. Acest lucru arat\ c\ aceast\orchestr\ are o putere [i o virilita-te artistic\ ie[ite din comun.

Era `n plan transformareacinematografului Victoria `n tr-o sal\ `n care Filarmoni-ca s\ poat\ ]ine spectacole.Care mai este situa]ia aces-tui plan?

Aici vorbim de Legea 328 din 2006care trebuia respectat\. Regia Au-tonom\ de Difuzare a Filmelor,RADEF, care avea termen dinpartea legiuitorului pân\ `n 2009s\ cedeze toate aceste spa]ii – cine-matografe, gr\dini de var\, gr\ -dini publice – consiliilor munici-pale. Nu s-a `ntâmplat a[a [i acumprim\ria a ac]ionat `n contenciosadministrativ aceast\ RADEF,

fiindc\ dorim s\ g\sim o rezol -vare prin darea ̀ n folosin]\ a cine-matografului Victoria. Acesta vatrebui, bine`n]eles, s\ fie reame-najat [i reasanat.

{i cum arat\ planul pe hâr-tie, ce dori]i s\ face]i acolo?

Dac\ Prim\ria ne va face acest ca-dou, am vorbit [i cu primarul inte-rimar Mihai Chirica, nu trebuies\ ne gândim c\ Filarmonica arenevoie doar de o sal\ de repeti]ii,de concert [i spa]ii adiacente `ncare trebuie s\ ne p\str\m instru-mentele. Nu trebuie s\ excludemposibilitatea ca, modernizând a -ceast\ sal\, s\ se fac\ [i alte spec-tacole acolo. {i eu i-am propusdomnului primar s\ facem o fos\pentru spectacolele de oper\, m\ -rim scena, facem una pe care s\ sepoat\ da spectacole mari de tot.C\tre acestea m\ bate gândul, fi-indc\ am `n cap ni[te produc]ii gi-gante. Unde s\ le fac? Avem con-certe `n Atrium, `n Palas. 2.000-2.500 de oameni se adun\ acolo [ise bat pe locurile alea pu]ine, pen-tru c\ nu avem decât scaunele pe

care ni le pun la dispozi]ie cei de laPalas. M\ uitam la [iragul, cior-chinele de oameni care sunt sus labalcon [i lumea care se umplepân\ `n cap\t de tot [i este o marebucurie. Iat\ c\ se pot face ni[telucruri. Mi[c\m ni[te lucruri.

{i nu v\ suprasocilit\ pro-gramul faptul c\ ave]i spec-tacole ba `n Atrium, ba laBiblioteca Central\ Univer-sitar\, ba la Liceul „OctavB\ncil\“, când sala va fireautorizat\ de c\tre ISU?Nu trebuie s\ existe o sal\principal\, un pic de stabili-tate?

Imagina]i-v\ c\ orchestra ar fi`ntr-un turneu, cum s-a `ntâmplatde atâtea ori. Imagina]i-v\ c\ast\zi cân]i `ntr-o sal\ [i mâineturneul te duce `ntr-o alt\ sal\, cuacustic\ complet diferit\, [i `n atreia zi `n alt\ sal\ cu rezonan]\mai mare, acustic\ mai larg\. Nucân]i mereu `n acela[i loc. La ni-velul profesioni[tilor mei, de carem\ mândresc, nu este asta o

problem\. Oamenii [tiu s\ se aco-modeze instantaneu tuturor pro-blemelor. Nu ne deranjeaz\, cân -t\m `n orice condi]ii, importanteste s\ ducem actul artistic maideparte, s\ ne facem treaba, s\ nusufere oamenii care vor s\ ne as-culte din Ia[i. Chiar aveam la unmoment dat voci din public carese ridicau [i m\ criticau fiindc\eram pleca]i prea mult `n turnee.„Noi avem nevoie de orchestr\aici, nu `n str\in\tate. Nu ne pu-tem duce `n Spania, Olanda, SUAsau Germania s\ ascult\m orches-tra noastr\ care pleac\ prea multde acas\“, `mi spuneau. Pân\ laurm\ le-am `mp\cat pe toate. ~nesen]\, schimbatul acesta al s\li-lor nu deranjeaz\ foarte mult. Emai dificil, e drept, singura meaproblem\ real\ ]ine de c\ratul in-strumentelor. Pentru c\ ele suntscoase la frig, aduse `napoi la c\l -dur\, sunt aceste varia]ii de tem-peratur\ care nu fac foarte bine,`n special la cele care se acordeaz\greu, precum pianul, harpa sautimpanii; chiar [i instrumentelecu coarde. Dar ne descurc\m.

Nichita s-azgârcit la bani [iIoan Holender aocolit astfel Ia[ul

Ce `nseamn\ pentru un om din sis-temul cultural al Ia[ului pierderea cur-sei pentru capital\ cultural\ a Europei?Este un titlu pe care `l merit\ sau nucapitala Moldovei?

Pentru mine, cel mai u[or ar fi s\ critic, pen-tru c\ o iau de la lipsa infrastructurii necesa-re. Dar ̀ n acela[i timp m\ ̀ ntreb [i eu, retoric– ̀ ntr-un ora[ ̀ n care primarul este unde este,pre[edintele Consiliului Jude]ean cam la fel,m\ refer la Nichita [i Adomni]ei, iar `ntreprimar [i Consiliul Jude]ean a fost mereu ozâzanie, o lupt\ intestin\ care n-a f\cut bineIa[ului, ci dimpotriv\. Hai s\ ne uit\m pu]inla Cluj, vre]i? Acolo unde s-a desf\[urat FedCup-ul [i fetele noastre au pierdut cu brio. ~nmarea Sal\ Polivalent\ din Cluj. De ce Clujulare aceast\ sal\ [i Ia[ul are numai nenoroci-ta aia de sal\ `n care a cântat o dat\ Filarmo-nica [i n-am [tiut cum s\ termin mai repedeconcertul c\ n\du[eam cu totul acolo, la ves-titul Festival al Educa]iei. Sigur c\ este o`nfrângere dureroas\, eu m\ simt `nfrânt [inu o spun cu r\utate, ci cu grija zilei de mâi-ne pentru Ia[i – Capital\ Cultural\, pentru c\Ia[ul este o capital\ cultural\. Nu trebuie s\ne dea nimeni acest titlu, atâta timp cât avemo filarmonic\ de calitatea cea mai `nalt\ dinRomânia. Dar m\ doare sufletul, v-am spus.Nu c\ nu am avut un primar bun, ci pentru

c\ nu a f\cut nimic. Primarul \sta nu a [tiutdecât s\ se lupte cu to]i care au fost. Pân\ laurm\ [i pe mine m-a f\cut s\ cred c\ suntemprieteni foarte buni [i la un moment dat m\pomenesc `n ziar c\ m\ critic\, fiindc\ „nuam `nv\]at lec]ia voluntariatului“. P\i, amvrut s\ ì spun, b\i pi[piric\ care e[ti tu, m\,p\i pe mine care am tr\it `n sistemul comu-nist [i am f\cut numai voluntariat, m\ `nve]iasta? {i acum nu a fost vorba s\ m\ pl\te[tipe mine! I-am dat ideea s\ aducem orchestradin Chi[in\u s\ cânte ̀ mpreun\ cu orchestradin Ia[i, ceea ce era o fapt\ foarte frumoas\ [ielegant\ fa]\ de fra]ii no[tri de dincolo dePrut. Cum voia el s\ nu ì pl\teasc\ pe oame-nii \ia care au venit? E a[a o mare groz\veniec\ i-am pretins 100 de euro de persoan\? I-amspus c\ asta ar fi re]eta pentru concertul res-pectiv. Ce scandal a f\cut! Mi l-a trimis pe cappe Cosmin Coman, mâna lui dreapt\. B\i, oa-meni buni, `nv\]a]i-v\ c\ un lucru de valoaretrebuie pl\tit. {i el pl\te[te v\d, am aflat dinziare, oameni care s\ ì fac\ ni[te chestii,ni[te afaceri, ni[te treburi. A [tiut s\ distrug\acest Festival In terna]ional al Educa]iei. A[tiut s\-l torpileze. A [tiut s\ torpileze [i pro-iectul FILIT, care a plecat atât de frumos [iatât de bine receptat de publicul din `ntreaga]ar\. {i acolo [i-a b\gat coad\.

Deci vorbim de un ora[ al culturii `ncare nu s-a construit nimic `n acestsens.

Nu s-a construit, nu s-a ocupat nimeni de in-frastructur\ [i nu s-a ocupat de lucruri cares\ fac\ Ia[ul vizibil. P\i, uita]i-v\ la Cluj, fes-tivalul care a fost vara trecut\ [i care are o vi-zibilitate `n ani. Au fost `n stare s\ fac\ a[aceva `n Ia[i? Nu. Au adus ni[te trupe care aul\trat `n fa]a Palatului Culturii de le-au spartgeamurile [i timpanele oamenilor care locuiesc

prin `mprejurimi... Asta nu este cultur\, esteo distrac]ie ocazional\, dar nu este ceva cares\ r\mân\ [i s\ te pun\ `n com peti]ie nicim\car cu Baia Mare. M-a rugat primarul,acum câ]iva ani, s\ `l aduc pe Holender. I l-am adus `n cabinet, au stat de vorb\ [i i-aspus c\ dac\ vine la Ia[i, `ncheie un contractpe cinci ani de zile, ̀ n care pretinde o sum\ de70.000 de euro pe an. Sunt fotbali[ti `n Copoupl\ti]i mai bine. ~n \ia cinci ani de zile urmas\ scrie `n contract c\ Ia[ul intr\ `n com -peti]ia pentru Capital\ a Culturii Europeneca un ora[ vizibil. Urmau s\ se fac\ [i concer-te, programe celebre ale muzicii de oper\, cucei mai mari soli[ti ai lumii, pe stadion. ~nca-sa [i Prim\ria bani, `ncasa [i Filarmonicani[te bani ca s\ ì foloseasc\ la construc]iisau la cump\ratul instrumentelor, iar pentrumunca lui cerea 70.000 de euro pe an. Asta se`ntâmpla `n 2009.

{i ce r\spuns a primit?

Nu i s-a r\spuns pe loc. La un moment dat, m-a sunat Holender s\ m\ `ntrebe dac\ s-amai ales ceva din discu]ie c\ lui nu i-a maispus nimeni nimic. L-am `ntrebat pe Nichita[i a zis c\ nu poate s\ scoat\ el banii \[tia.Dar pentru ageamii \[tia care au retrogradatpo]i s\ sco]i bani s\ pl\te[ti? Cred c\ a fost ogre[eal\, s-a plecat de la ̀ nceput ̀ n gre[eal\ [is-a persistat `n aceast\ gre[eal\, privindu-secu o supra-infatuare, cum c\ Ia[ul n-are cums\ nu intre. Aceast\ autosuficien]\ am pl\ti t-o,fiind `nfrân]i de ni[te ora[e care, de ce s\ nuspun, sunt vizibile prin tot ceea ce fac. Iarapropo, Holender nu a g\sit aici un partener`n aceast\ direc]ie. A g\sit `ns\ la Timi[oara,iar Timi[oara este pe lista scurt\ a echipelorcare au [ansa s\ ob]in\ titlul de Capital\ aCulturii Europene.


10 » carte

Cristian Teodorescu

Pân\ atunci, marele meu sudist,cel adoptat de revistele de la NewYork, era Truman Capote. Dar cumr\mâne cu doamna care a scris Pearipile vântului, cu uria[a ei cele-britate? Doamna cu pricina, Mar-garet Mitchell, aceast\ regin\ aSudului, a nimerit un mare su-biect, f\r\ ca artistic s\ fi scris unmare roman. Dar cum a nimerit-ola public, [i a nimerit-o f\r\ gre[,f\cându-i pe sudi[ti s\ se simt\eroii unui r\zboi pierdut [i penordi[ti s\ citeasc\ romanul din -tr-un soi de complezen]\, relata-rea ei f\r\ mari virtu]i literare s-aales cu Premiul Pulitzer. Spre de-osebire de ea, William Faulkneravea nevoie de recomand\ri pen-tru a-[i publica romanele, `n pri-ma parte a carierei sale. Nu [tiucât de adev\rat\ e povestea c\Scott Fitzgerald, c\ruia Faulkneri-ar fi cerut o recomandare pentruo editur\, i-ar fi spus c\-l reco-mand\, cu o condi]ie, s\ nu-l pun\s\-i citeasc\ romanul! Dar ceva elimpede, c\ dac\ sudi[tii nu pu -]eau de talent, [i de un talent lesnecomercializabil, nu pupau con-tracte cu marile edituri de la New

York, `ntre cele dou\ r\zboaiemondiale.

Carson McCullers a scris la`nceput povestiri cu care aproapec\ ar fi putut fi confundat\ cuamericanii din statele unioniste,ca [i cum ar fi ̀ ncercat s\ par\ alt -ceva decât era. Chiar dac\ a debu-tat la 19 ani, nu era un copil minu-ne ca Truman Capote, r\sf\]at demarile reviste de la New York [ipentru care atmosfera [i persona-jele Sudului au fost, de la bun ̀ nce-put, treburi exotice fa]\ de sensi-biltatea literar\ din marele ora[.A[a c\ de-abia dup\ mai multe`ncerc\ri publicate ̀ n linia autori-lor canonici ai vremii, CarsonMcCullers se apropie de lumea Su-dului american. Capodopera ei `nproz\ scurt\ e, de la distan]\, Ba-lada tristei cafenele, povestireacare d\ titlul volumului ap\rut lanoi. Povestirile ei comportamen-tiste sunt cât se poate de plauzibi-le, dar pot fi ̀ nseriate. {i ̀ n treac\tfie spus, Hemingway a nimerit-oartistic mai bine decât ea, chiar dela volumul s\u de debut. Chiardac\ sim]i din plin talentul `n pri-mele povestiri ale lui CarsonMcCullers [i `]i place cum suntscrise, `n compara]ie cu volumul

de debut al lui Hemingway, In OurTimes, care nu era grozav, nu ]i separ mare lucru, de[i `n materie decomplexitate pe spa]ii mici,McCul lers `l bate pe Hemingway[i pare un soi de Salinger timid,`nainte de apari]ia lui Salinger.

Povestirea ei, Balada tristei ca-fenele, un mic roman, e `ns\ de ooriginalitate care `]i ia piuitul [ide o st\pânire artistic\ a textului,de n-ai ce s\-i repro[ezi. Sim]i c\autoarea se `nrude[te cu TrumanCapote [i cu Faulkner, dar la eatriste]ea Sudului te cople[e[te. {iasta f\r\ ca prozatoarea s\ insisteasupra atmoferei din micul ora[unde `[i plaseaz\ personajele.

Ca `n picturile impresioni[ti-lor, sim]i `n tabloul vivant al aces-tei povestiri c\ autoarea lui vrea„s\-]i spun\“ ceva `n plus fa]\ delitera textului [i de peripe]iile personajelor sale, `n halloul po-vestirii. {i asta f\r\ s\ recurg\ latrucurile [tiute ale literaturii, cupersonaje care cap\t\ [i valen]esimbolice, cum fac [i Capote [iFaulkner, ci producând un fel decea]\ care `nv\luie treptat poves-tirea, `ncât atunci când ajungi lacap\ tul ei, te treze[ti prizonierul aceva, nespus, dar care te urm\ -re[te aproape obsedant, ca `n ace-le fotografii `n care, `n afar\ depersonajele care se v\d limpede,mai apare `n fundal ceva sau cine-va misterios.

Marea diferen]\ e c\ `n timp cede cele mai multe ori `n asemeneafotografii, ori fotograful tri [ea z\,ori aparatul are o problem\ teh-nic\, `n Balada tristei cafeneleCar son McCullers chiar desco-per\ un personaj fantomatic, spi-ritul Sudului, pe care ]i-l livreaz\cu un soi de inocen]\. Nu l-a c\u -tat, nici nu [tie ce hram poart\,dar dac\ l-a descoperit, ]i-l ofer\f\r\ s\ fac\ mare caz de asta, deparc\ ea `ns\[i s-ar afla sub efec-tul unei vr\ji inexplicabile.

Inexplicabilavraj\ a SuduluiSl\biciunea mea pentru sudi[tii americani nu mi se trage de la Faulkner, ci de lapovestirile lui Capote. Asta poate [i din cauz\ c\ pân\ s\ citesc, `n original, cevadin Faulkner, am avut parte doar de traducerile idioate ale c\r]ilor sale, „stilizate“de Eugen Barbu, `n care frazele lungi cât un capitol ale marelui romancier p\reauni[te opinteli triste din care nu se `n]elegea mare lucru. De-abia când am cititUrsul, nuvela lui Faulkner, `n original, faimoasele lui fraze care, `n traducere, mi se p\reau poticnite [i penibile, mi s-au deschis drept capodopere a ceva care, pe române[te, suna aiurea.


actualitate « 11

NORA IUGA LA TEATRUL NA}IONAL BUCURE{TI:

„Domnul Beligan e de vin\c\ am devenit poet\“

Romanul Cartea [oaptelor,de Varujan Vosganian,publicat `n Olanda

„Prima mea `ntâlnire cu scena a fost la trei ani, când am v\zutopereta Voievodul ]iganilor. De atunci, nu am mai visat altce-va decât s\ ajung pe scen\. Nu s-aputut [i a[a am devenit poet\“,spune Nora Iuga.

Evenimentul este prilejuit deaniversarea a 85 de ani a Norei Iu-ga [i de apari]ia recent\ a dou\volume sub semn\tura acesteia:romanul Leb\da cu dou\ intr\ri(Polirom, 2016) [i cel mai nouvolum de poezie, ascult\ cum

plâng parantezele (Cartea Româ -neasc\, 2016).

Leb\da cu dou\ intr\ri este jur -nalul `nc\rcat de poezie [i emo]ieal unei femei care demonstreaz\c\ dragostea [i erotismul nu sunt[i nici nu trebuie condi]ionate devârst\ sau de vreun obstacol pus`n cale de via]\.

„Nic\ieri n-a provocat Nora Iu-ga mai mult cititorul la lectur\ ca`n Leb\da cu dou\ intr\ri. Autoa -rei Nora Iuga ì place s\ se joace.Nu-i d\ mâna s\-[i ]in\ prea mult

cititorul la respect. Nora Iuga esteun scriitor lumesc. De-a lungulunei opere, Nora Iuga a alternat

jocuri, joac\, a f\cut un joc de fort-da cu propriul ego (traducândmulte c\r]i, `n umbra c\rora s-aa[ezat). Dintre toate piesele aces-tui puzzle, Leb\da cu dou\ intr\rir\mâne proiectul ei literar cel mairadical. Clipa ̀ n care ninsoarea deiarn\, ploaia de mai, cromaticaagonic\ de toamn\ [i clipoceala devar\ s-au revoltat. Trebuie s\ ad-mit, avem aici un text extrem(ist).La cât de balcanic\ [i romantic\ne este literatura, codul ro[u`nscris `n Leb\da cu dou\ intr\ripoate fi anun]at ca eveniment ma-jor la toate «posturile de radio [iteleviziune» din limba român\“,sus]ine Alexandru Matei.

~n noul s\u volum de versuri,ascult\ cum plâng parantezele,Nora Iuga [i-a dorit s\ se exileze`ntre paranteze drepte, ca unadaos necesar la titlul-propozi]ie

imperativ\, pentru ca plânsul dininterior s\ se fac\ mai bine auzit.

Suprarealist\ sau oniric-dada -ist\, poezia de acum a Norei Iugaeste prezentat\ printr-un frag-ment din Zenobia lui Gellu Naum,untext pe care poeta [i l-a apropriat`n a[a m\sur\, `ncât a consideratc\ este singurul care ì poate reco-manda noul volum.

ascult\ cum plâng paranteze -le creeaz\ `ntr-adev\r suspans [id\ fiori, urmând ca finalul impre-vizibil s\ adânceasc\ misterul.

Ini]iate cu aproape opt decenii`n urm\ de Ion Marin Sadoveanu,Conferin]ele Teatrului Na]ionalau revenit pe scena S\lii Atelier`ncepând din anul 2006 cu prele -gerile unor personalita]i mar-cante ale culturii române pe temedintre cele mai diverse [i inci-tante.

Romanul Cartea [oaptelor (Po -lirom, 2009, 2012), unul dintre celemai apreciate [i premiate volumesemnate de Varujan Vosganian, afost publicat recent `n limba olan-dez\, la Editura Pegasus, ̀ n tradu-cerea lui Jan Willem Bos.

Romanul, purtând `n traduce-re titlul Het boek der fluesteringen,a fost lansat la Haga `n ianuarie2016, `n prezen]a autorului.

Cotidianul olandez „NRC Han -delsblad“ i-a dedicat o ampl\ cro-nic\, descriind pe larg evenimen-tele care constituie subiectul romanului – genocidul armean, des -tinul armenilor `n diaspora, co-munismul [i copil\ria autorului.

Romanul va fi publicat anulacesta [i `n Norvegia, la EdituraBokvennen. Aceasta este cea de-a15 traducere a romanului, unuldintre bestseller-urile Polirom,dup\ publicarea ̀ n limbile: germa -n\ (Paul Zsolnay, Büchergilde – edi-]ie bibliofil\), spaniol\ (Pre-Textos),

italian\ (Keller Editore), ar -mean\ (Editura Uniunii Scrii -torilor din Armenia, Antares),bulgar\ (Avangard Print), fran -cez\ (Editions de Syrtes), ebraic$Hakibbutz Hameuchad), ceh\(Havran), suedez\ (2244), por-tughez\ (edi]ie digital$, ma -ghiar\ (Orpheusz), polon\ (Książ -

kowe Klimaty) [i persan\ (KetabeMiamak). Noi traduceri ale ro-manului vor ap\rea `n limbilesârb\ (Laguna) [i croat\ (Sandorf),precum [i o nou\ versiune `n ar -mean\ (Editura Sfântului Scaunde la Ecimiadzin).

Declarat bestseller-ul anului2013 `n Armenia, romanul este,de asemenea, integral sau par -]ial, tradus `n limbile englez\, ru -s\, arab\, acordarea drepturilorde publicare fiind `n curs de ne-gociere.

Cartea [oaptelor a ob]inut Pre - miul „Cartea anului 2009“, acordatde revista „România lite rar\“, cu

sprijinul Funda]iei Anonimul,Premiul revistei „Observator cul -tural“ pe anul 2009, Marele pre-miu Niram Art – Trofeul MihailSebastian, acordat de revistamulticultural\ „Niram Art“, `ncolaborare cu Institutul CulturalRomân de la Madrid, Premiul„Mihail Sadoveanu“, oferit de re-vista „Via]a Româ neasc\“, Pre-miul pentru proz\ al revis -tei „Arge[“, Premiul „GheorgheCr\ciun“, oferit `n cadrul coloc -viului „Genera]ia 80“, Premiulrevistei „Convorbiri litera re“ peanul 2009, Premiul Academiei,acordat celei mai bune lucr\ri `nproz\ a anului 2009. A fost nomi-nalizat la Premiile Uniunii Scrii -torilor din România pe anul 2009.

Romanul Cartea [oaptelora mai ob]inut o nominalizare launul dintre cele mai importantepremii literare din spa]iul ger-man, Premiul Târgului de Cartede la Leipzig.

Duminic\, 28 februarie 2016, de la ora 11.00, `n Sala Atelier a Teatrului Na]ional din Bucure[ti, va avea loc conferin]a „Domnul Beligan e de vin\ c\ am devenit poet\“, sus]inut\ de Nora Iuga, una dintre cele mai apreciate poete, romanciere,eseiste [i traduc\toare din ]ar\.

– Fragment –

Agaricus Campestris

{edin]a se terminase, muncitoriise risipiser\, iar directorul tocmai`nchisese u[a biroului, când o audepe secretar\ r\]oindu-se. Dup\ câ-teva minute, aceasta bag\ capul `nbirou [i-l `ntreab\:

— Este tovar\[ul contabil Iones-cu, `l primi]i?

— S\ intre.Ionescu intr\ `n birou, vrea s\

morm\ie un salut, dar directorul ̀ l`ntrerupe:

— La ora asta las\ antreurile,spune care-i problema.

— De unde scoatem banii?— Banii, banii, care bani?, face

directorul pe prostul.— Banii pentru ciuperc\rie...— Din capitolul investi]ii, doar in-

vestim, ne dezvolt\m multilateral.— Am cheltuit tot fondul, odat\

cu repara]ia acoperi[ului...— Nu te mai `mpotrivi, `l chem

imediat pe tovar\[ul Moise de lajude] s\ te l\mureasc\, se `nfurie[eful cel mare, respect\m directivaSecretarului General al Partiduluide a introduce produc]ia agricol\[i `n unit\]ile industriale. Avemmagaziile alea goale [i vom produ-ce ciuperci. F\ repede un cal culpentru tot necesarul.

— Dar nu [tim ce ne trebuiepentru produc]ia de ciuperci...

— ~ntreab\-i pe b\ie]ii \ia de la`ntre]inere care [i-au f\cut ciu-perc\rie acas\ de [i-au cump\ratmotociclet\ dup\ dou\ luni.

— Dac\ ordona]i..., murmur\sp\ [it Ionescu, tr\gând u[a dup\ el.

La dou\ luni de la aceast\ dis-cu]ie, `n curtea fabricii Chimica set\ia panglica ciuperc\riei, `n pre -zen]a tovar\[ului prim-secretar de

la jude]. Directorul visase la vizitaSecretarului General, la televiziu-nea venit\ din capital\, la munci-tori adu[i cu camionul de la alte fa-brici. Era totu[i mul]umit: ziua erasenin\, nu era nici frig, nici cald,curtea fabricii fusese m\ turat\ [isp\lat\ cu furtunul, muncitorii`mbr\caser\ salopete curate, veni-ser\ chiar [i ni[te pionieri cu bu-chete de flori. Noua investi]ie seprezenta bine: vechile magazii,ast\zi noile ciuperc\rii, se v\rui-ser\ [i `n exterior se `nlocuiser\toate geamurile sparte, rafturilepentru ciuperci erau supraetajate,mirosul b\legarului din compostacoperea mirosul de aceton\ pe ca-re uzina chimic\, `n lipsa filtrelor,`l r\spândea de obicei `n atmos-fer\, otr\vind aerul la kilometridistan]\. Secretarul de la jude]ea-na de partid p\rea mul ]umit [izâmbea.

Dup\ discursuri, s-au vizitat ciu -perc\riile. Apoi, oaspetele de vaz\s-a retras `n biroul directorului,`mpreun\ cu conducerea fabricii,unde au luat o gustare, au b\ut unpahar de ]uic\ [i au mai glumit. Laplecare, importantul oaspete le-aurat succes, spunându-le:

— Tovar\[i, v\ doresc s\ `mbi-na]i cu succes produc]ia chimic\ [icultura ciupercilor, s\ deveni]i unexemplu pentru tot jude]ul nostru.

Dup\ ce s-au terminat aplauzelea mai ad\ugat:

— Tovar\[i, s\ nu uita]i, am s\primesc cu bucurie un co[ din pri-ma recolt\ de ciuperci a fabricii.Tr\iasc\ Partidul Comunist [i`n]eleptul s\u conduc\tor!

Dup\ ce au pierdut din vedereDacia neagr\, directorul le spunesecretarului de partid al `ntreprin-derii [i contabilului-[ef:

— Tovar\[i, am avut o ini]ia-tiv\ bun\, vom deveni frunta[i `nmunc\! Ionescule, urgent la mine`n birou, nu trebuie s\ ne culc\mpe o ureche!

— A[a este, tovar\[i, i-a felicitatsecretarul de partid.

~ndat\ ce secretara a pus cafele-le pe mas\ [i a `nchis u[a, atmosfe-ra din birou s-a `nnorat [i nimeni n-a mai scos o vorb\. Contabilul Io-nescu [tia c\ nu trebuie s\ spu n\

nimic, ci numai s\ tac\. ~n cele dinurm\, dup\ o lung\ pauz\, directo-rul a spus:

— Mâine, comanzi de urgen]\miceliul, s\mân]a aia de ciuperci,[i pân\ la sfâr[itul s\pt\mânii `l`mpr\[tii cu doi-trei oameni de`ncredere, numai dup\ terminareaprogramului de lucru. S\ nu v\vad\ nimeni.

— Pute]i s\ ave]i `ncredere `nmine, sunt mormânt, l-a lini[titcontabilul sorbind cafeaua dintr-o`nghi]itur\ [i gr\bindu-se s\ plece.Nu apuc\ s\ deschid\ u[a când au-de `ntrebarea:

— Ce soi de ciuperci o s\ cul-tiv\m?

— Agaricus, tovar\[e director,Agaricus...

— De ce ciuperci str\ine, ai de-venit cosmopolit, Ionescule?

— Asta-i ciuperca noastr\ alb\,Agaricus este denumirea ei [tiin -]ific\.

Dup\ o lun\ de la `ns\mân ]areacu Agaricus a compostului din raf-turi, directorul, f\r\ s\ mai a[tepterezultatele produc]iei, a trimis se-cretarului jude]ean de partid unco[ de ciuperci cump\ rate dinpia]\.

Dar a trecut prim\vara [i niciun buton de ciuperc\ nu a vrut s\r\sar\, de[i directorul vizita zilnicciuperc\ria. Mirosul b\legaruluidin compost devenise greu de su-portat [i muncitorii `ncepuser\ s\bodog\neasc\ pe la col]uri, a[a`ncât `ntr-o zi secretara directoru-lui `l convoc\ pe contabil de ur-gen]\ la cabinetul acestuia.

— Ionescule, trebuie s\ lu\m ohot\râre, `l `ntâmpin\ [eful lui.

— Ce hot\râre?, `ntreab\ ne -[tiu tor Ionescu.

— Nu face pe prostul cu mine, c\nu ]ine, tovar\[e! Spune, cumsc\p\m de mirosul de b\legar, carepute mai r\u decât cel de aceton\?

Ionescu nu se gr\be[te s\ deaun r\spuns, a[teptând.

— Tot eu s\-]i spun ce s\ faci, Io-nescule? ~l arunci la noapte pecâmp, cât mai departe de fabric\.Ai `n]eles?

— Da, s\ tr\i]i, tovar\[e direc-tor, iau doi b\ie]i s\ ̀ ncarce camio-nul dup\ program.

~nceputul verii a fost foarte plo-ios, dar `n cele din urm\ a ie[it [isoarele. ~ntr-o diminea]\, unorb\ie]i care p\zeau vacile pe câmp,la câ]iva kilometri de sat, le iesochii din cap la vederea câmpuluiacoperit de ciuperci albe. Unul din-tre ei d\ fuga `n sat [i duce câtevaciuperci unei m\tu[i b\trâne, carese uit\ bine la ele, le miroase `nde-lung, molf\ie o buc\]ic\ [i ̀ i spune:

— Puiule, ciupercile sunt bune,ia o g\leat\ de plastic din [opron [iculege câte po]i...

Zvonul s-a `ntins cu iu]eal\. ~ndiminea]a urm\toare, câmpul eraplin de culeg\tori de ciuperci.Chiar preotul a venit [i a binecu-vântat p\mântul din care zilnicie[eau valuri de ciuperci. Dumini-ca la slujb\ le-a [i vorbit s\tenilor:

— Iubi]i credincio[i, a]i v\zutsemnul pe care l-am primit de Sus?Vede]i, am fost binecuvânta]i pen-tru credin]a noastr\ cu man\ ce-reasc\, precum poporul ales.

~n curând zvonul a dep\[it gra -ni]ele satului [i autobuzul local s-a umplut de str\ini care veneaula cules de ciuperci. {oferul, `nain-te s\ ajung\ ma[ina la locul bine-cuvântat, `ntreba c\l\torii:

— Coboar\ cineva la ciuperci?Jum\tate din autobuz se d\dea

jos [i se r\spândea pe câmp.Când [i `n pia]a din ora[ au

ap\rut ciuperci pe tarabe, zvonul aajuns [i la urechile directorului dela Chimica. Acesta a plecat de ur-gen]\ cu ma[ina fabricii s\ vad\ lo-cul unde cre[teau din cer ciuperci.Nu s-a dat jos din ma[in\, dar a

trimis [oferul pe câmp s\-i culeag\câteva. ~ntors la fabric\, i-a spus se-cretarei s\-l cheme de urgen]\ peIonescu. Nu [tim dac\ acesta auzi-se de câmpul binecuvântat, carehr\nea toate satele `nvecinate cuman\ cereasc\. Când a intrat la di-rector, a v\zut pe birou `n[iratefrumos câteva ciuperci albe.

— Ce-s astea, Ionescule?, a fost`ntrebat.

— Agaricus, tovar\[e director,ciuperci albe.

— Gre[it, tovar\[e contabil, as-tea-s Agaricus Campestris. Asta-idenumirea [tiin]ific\ a ciuperciialbe care cre[te pe câmp. {tii undele-am cules?

Cum bietul Ionescu nu mai `n -dr\znea s\ scoat\ nici un cuvânt,directorul a r\spuns `n locul lui:

— Acolo unde ai aruncat, boule,gunoiul pe câmp, exact acolo!, azbierat acesta ca un apucat.

Secretara a intrat speriat\, l-agonit pe contabil, care tremura cavarga, a scos din bibliotec\ o sticl\de palinc\ [i i-a dat s\ bea.

— T\n]ico, sunt `nconjurat nu-mai de incapabili care saboteaz\politica partidului, repeta directo-rul ne`ncetat.


12 » avanpremier\

Ioana Cre]oiu – Alegeri dificile„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulAlegeri dificile, de IoanaCre]oiu, care va ap\rea `ncurând `n colec]ia „Ego.Proz\“, la Editura Polirom.

CARTEA

Pove[ti ale unor oameni obi[nui]i care `nfrunt\ greut\]ile de zi cuzi, pove[ti ale unor oameni de succes, vacan]e fericite ale unei fami-lii ̀ n care tat\l munce[te ̀ n alt\ localitate, via]a ̀ ntr-un salon de spi-tal... Savuroas\ `mbinare de autobiografie [i fic]iune, proza IoaneiCre]oiu ofer\ imaginea caleidoscopic\ a unei lumi române[ti fami-liare multora dintre cititorii de ast\zi.

Este vorba despre un omule]-oucare st\tea pe un zid [i, dup\ ce ac\zut, nici armatele `mp\ratuluinu l-au mai putut face la loc. A[aam `nv\]at eu c\ exist\ lucruricare se stric\ [i nu mai pot fi re -parate. Dar dup\ mult, mult timpam `nv\]at [i c\ repara]iile pot fi oart\ `n sine.

Barba lui Tutankamon a de-venit [i ea un „Humpty Dumpty“spre finele anului 2014. O echip\ de`ngrijitori a Muzeului Egiptului,când `ncerca s\ repare luminiledin vitrina obiectului, a sc\patmasca mortuar\ a Regelui Tutan -kamon [i i-a rupt barba. Panica]i,

`ngrijitorii au lipit-o la loc cu un felde Superglue de foarte proast\ cali -tate, apoi s-au panicat [i mai tare [iau folosit un cu]it ca s\ ̀ n dep\rtezeurmele de lipici. Barba a fost rea-ta[at\ gro sier, cu daune enormepentru obiectul de cult. Cei opt an-gaja]i ai muzeului respon sabilipentru Opera]iunea „Superglue“au fost trimi[i `n judecat\ la sfâr -[itul lunii ianuarie 2016.

Dup\ enorma gaf\, obiectul decult a trecut printr-un proces derestaurare de aproape un an, cu oechip\ specializat\ din Germania.

Din p\cate, barba lui Tutanka-mon nu este un caz unic. Exist\nenum\rate momente, comico-tra -gice prin prostia lor, `n care operede art\ au fost deteriorate, demulte ori, f\r\ vreo [ans\ s\ fiereaduse la estetica original\. ~n2006, 3 vaze Qing, expuse de maimulte zeci de ani, au fost distrusede un vizitator al muzeului care s-a ̀ mpiedicat de un [iret [i a c\zut.~n Spania, o bunicu]\ de 80 de ania observat c\ una dintre frescelebisericii din apropiere se degra -dase destul de tare. A[a c\ a deciss\ `[i aduc\ pensoanele de acas\ [i

s\ rezolve problema, transfor-mând un portret al lui Iisus dinsecolul al XIX-lea `n ceva ce arat\ca o corcitur\ de maimu]\ [i leu.Picasso are nu unul, ci dou\ ta -blouri distruse de ne`ndemânatici:Visul, prin care un proprietar bo-gat [i-a trecut din gre[eal\ cotul, [iActorul, pe care a aterizat o doam -n\ `mpiedicat\ de la Museum ofMetropolitan Art.

Toate acestea [i multe altele aufost ref\cute cu sute de ore demunc\ din partea unor `ntregiechipe, ̀ n a[a fel ̀ ncât stric\ ciu neas\ devin\ cât mai pu]in vi zibil\.Japonezii propun o tehnic\ alter-nativ\ de a repara obiectele de art\:kintsugi. Cr\p\turile, ciobiturile[i toate „r\nile“ unui vas sunt um -plute cu un aditiv special, ameste-cat cu pulbere de aur, ar gint sauplatin\. Repara]ia devine extremde vizibil\, dar cap\t\ o frumuse]e[i o noble]e `n sine. Tehnica ja po -nez\ dateaz\ din secolul al XV-lea,când [ogu nul Ashikaga Yoshi-masa [i-a trimis un vas de cera -mic\ pentru a fi reparat. Pe atunci,pentru a se restaura un vas dete-rioriat se foloseau ni[te capse

speciale, dar [ogunul a fost com-plet nemul ]umit de rezultatul res -taur\rii [i a cerut s\ fie reparat\prin alte metode. Astfel s-a n\scutkintsugi.

Mai mult decât o metod\ alter-nativ\ de reparare a obiectelor,kintsugi are o filosofie a sa. Vie]ilenoastre, prieteniile noastre saurela]iile importante se fisureaz\ [i

ele din când `n când. De multe ori,evenimentele nefericite ne trans-form\ [i ne ajut\ s\ devenim o maibun\ variant\ a noastr\. ~n poves -tea vie]ii, noi ne onor\m r\nile [i`ntâmpl\rile care au contribuit laistoria noastr\ personal\. Pân\ laurm\, toate inimile noastre au fostfrânte [i toate sunt mai frumoasedup\ repara]ii.

— Se vorbe[te nedrept de pu]in,ast\zi, despre cel care a oferit o al-ternativ\ la presa cultural\ ̀ n linia„S\pt\mâna“-„Luceaf\rul“; de[i,istoric, tocmai direc]ia sus]inut\de George Iva[cu, cea estetic\, sin-cronist\ [i occidentalizant\, acâ[tigat partida. Cum vede]i roluljucat de Iva[cu nu numai `n carie -ra dvs., ci [i `n impunerea acesteidirec]ii?

— Am scris de multe ori despreG. Iva[cu. Directorul „Contempora - nului“ `ntre 1956 [i 1971 [i al „Ro -mâniei literare“ `ntre 1971 [i 1988este protagonistul unei po ve[tifundamentale din biografia meaprofesional\. Nu folosesc de obiceicuvinte mari: dar G. Iva[cu le me -rit\ ca pu]ini al]ii. {i nu vorbescdoar despre mine – l-am avut profe-sor `n ultimul an de facultate, mi-afost membru `n comisia de licen]\,ì datorez chemarea `n 1963 la cate-dra de literatur\ a Facult\]ii de

Filologie de la Universitatea dinBucure[ti, al c\rei [ef era, ca [i unsfert de secol de cronic\ literar\ –,vorbesc [i despre cele dou\ hebdo-madare men]ionate mai sus, celemai importante din România co-munist\, a c\ror istorie va trebuiscris\ cândva.

A[a cum avem monografia luiZ. Ornea a „Convorbirilor litera -re“ din epoca Maiorescu, a „Con-temporanului“ din epoca Gherea,datorat\ lui Pompiliu Marcea, saua „Revistei Funda]iilor Regale“ da-torat\ Mioarei Apolzan, ca s\ nudau decât aceste exemple, va tre-bui s\ putem citi [i unele consa -crate „Contemporanului“ [i „Ro -mâniei literare“ de sub ba ghetama gic\ a lui G. Iva[cu, cel mai deseam\ jurnalist cultural român dedup\ r\zboiul al doilea. ~n defini-tiv, asta a fost G. Iva[cu, dac\ nu`nainte de r\zboi, când a debutatcu cronica literar\ a revistei

„Manifest“, la care a lucrat ca re -dactor, [i a fost secretar de redac]iela „Jurnalul literar“ al lui G. C\ -linescu, `n orice caz, dup\ r\zboi:un mare f\c\tor de publica]ii decultur\ [i de literatur\.

Profesorul, pe care l-am `ntâlnitla cursul [i la examenul de anul V,era bine informat `n materie de li -teratur\ român\ contemporan\,dar nu prea avea cum s\-[i valori-fice eventualele daruri critice vor -bindu-ne despre roadele literareale realismului socialist. Publicis-tul era dotat cu o limb\ de lemndintr-o esen]\ r\spândit\ `n epoc\.Tot ce ̀ mi aduc aminte de la cursullui sunt orele, multe la num\r, `ncare s-a ocupat de romanul MitreaCocor. Când, spre sfâr[itul vie]ii, avrut s\-[i adune `n volum editori-alele de pe prima pagin\ a „Româ -niei literare“, nesemnate de obicei[i scrise, nu doar de el, ci [i de uniiredactori [i adesea cam `n aceea[ilimb\ de lemn (ideologia obliga!),m-a rugat s\-l ajut s\ le identificepe cele care ì apar]ineau. Nu suntsigur nici ast\zi c\ toate din volumì apar]in. Din acela[i materialideatico-lingvistic sunt articolelestrânse, ̀ n dou\ rânduri, ̀ n volum.O suspiciune a planat [i asupra pa-ternit\]ii primului volum din Isto-ria literaturii române. Tot ce potspune cu mâna pe inim\ este c\ a

utilizat `n spirit cât se poate de personal bibliografia pe care i-ofurniza, `ntre al]ii, Dan Zamfires-cu, de la care poate proveni [i vagaidee protocronic\, `nainte de pro-tocronismul a[a zicând oficialpredicat de Edgar Papu, care scoa -te ici-colo capul `n carte. G. Iva[cunu era capabil s\ stea ore `n [ir laBiblioteca Academiei [i s\ se in-formeze, mai ales fiind vorba, `nprimul [i singurul volum al Isto-riei pe care l-a publicat, despre epo -ca veche, specialitatea, `n schimb,a autorului comentariilor la ~nv\ -]\turile lui Neagoe Basarab. Darordonarea original\ a materiei,ilustra]ia foarte sugestiv\, grijapentru detalii, majoritatea inter-pret\rilor istorice [i critice sunt,f\r\ discu]ie, de mâna lui.

Ceea ce G. Iva[cu `ns\ [tia celmai bine era s\ fac\ reviste. Lasfâr[itul lui 1956, când preia „Con-temporanul“, vechea revist\ a luiGherea, reap\rut\ `n 1946, avea `njur de 80 de redactori, din care treisferturi erau muncitori, f\r\ vreoactivitate publicistic\ sau tehnic\,un fel de asesori populari dinjusti]ia primilor ani de comunism,care vegheau la puritatea ideolo -gic\ a actului judiciar. G. Iva[cu i-adat afar\ [i a construit o veritabil\revist\ de cultur\. ~n scurt timp, [i-aasigurat colaborarea lui Tudor

Arghezi, G. C\linescu, Geo Bogza,Al. Piru, Ecaterina Oproiu, E.Simion [i a multor altor intelectu-ali de prim\ mân\. Dar care dintreintelectualii care contau `n aceiani n-a colaborat la „Contempo-ranul“? G. Iva[cu avea, ca nimenialtul, fler. Vârstnicilor pe care i-acultivat asiduu de la `nceput, le-aad\ugat nume noi. ~n martie 1962,dup\ ce mi-a dat calificativul ex-cep]ional la examenul de anul V,mi-a adresat invita]ia de a colabo-ra eu `nsumi. {i nu oricum, cis\pt\mânal. La cronica literar\.

Prima cronic\ a ap\rut pe ace -ea[i pagin\ cu „Cronica optimistu-lui“ a lui G. C\linescu [i cu arti-colul, de asemenea hebdomadar, allui Al. Piru. Ei trei se [tiau deaproape un sfert de secol, de la „Jur -nalul literar“, unde Al. Piru a de -butat. Eu nu-l cuno[team personaldecât pe G. Iva[cu. Pe ceilal]i doi, i-am `ntâlnit `n carne [i oase abiadup\ câ]iva ani. ~]i dai seama nunumai de cât de mândru m\ sim -]eam `n compania lor `n revist\,dar ce stimulent extraordinar re -pre zenta pentru tân\rul de 22 deani care eram faptul de a se [ti cititde cei care ̀ i citeau pe ei. Pe vremeaaceea, scriitorii se citeau `ntre ei.

Din volumul Convorbiri cu Nicolae Manolescu, `n lucru


opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Pe barba lui Tutankamon De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Convorbiri cu Nicolae Manolescu

„Humpty Dumpty“ esteun cântec pentru copii pe care l-am `nv\]at lavârsta de cinci-[ase ani. A fost atunci unul dintrecele mai triste lucruri pe care le-am auzitvreodat\, chiar mai tristdecât faptul c\ nu exist\Mo[ Cr\ciun.

Englezii preg\tesc o serie de ani -vers\ri pentru a marca evenimen-tul, printre care expozi]ii la Bri -tish Library [i la Museum of Lon-don [i serii de filme la BritishFilm Institute. Toate acestea suntfinan]ate de organisme precumPrim\ria Londrei sau Loteria Na -]ional\, care sunt convinse c\aceste manifest\ri vor avea unefect pozitiv asupra turismului.„Punkul este la fel de reprezenta-tiv pentru Marea Britanie caStonehenge sau Tower Bridge“,spune Stuart Hobley, [eful de laHeritage Lottery Fund.

Felul `n care aceast\ cultur\este celebrat\ ast\zi de c\tre au-torit\]i le-ar putea p\rea cel pu]inciudat pionierilor acestui gen de-clarat anti-establishment. „O si -tua]ie ciudat\ pentru punk, semn[i de succes, [i de e[ec“, comen -teaz\ „Financial Times“.

Este greu de identificat locul

exact `n care s-a n\scut subcul-tura punk, `nc\ subiect de aprig\disput\ printre adep]ii ei. Sigureste faptul c\ punk-ul a ap\rut,aproape concomitent, `n SUA [iMarea Britanie pe la jum\tateaanilor ’70, o subcultur\ „bricolaj“care a reunit toate elementele sub-culturilor tinere de la Al DoileaR\zboi Mondial [i pân\ atunci [i„le-a prins laolalt\ cu agrafe“,cum spune criticul muzical JonSavage, autorul unei biografii agrupului Sex Pistols.

~n 1976, cei de la Sex Pistolslansau, la EMI Records, discul

Anarchy in the UK, cu efect debomb\, incitând o explozie de for-ma]ii de gen ̀ n Anglia [i ̀ n ̀ ntrea-ga lume. Pe vremea aceea, [efulEMI, John Read, a prezis c\, `ncele din urm\, „derbedeii“ de laSex Pistols vor sfâr[i prin a de-veni mainstream. „Industria mu -zical\ a lansat multe trupe care,controversate la `nceput, au de-venit, `n timp, acceptabile [i aucontribuit la dezvoltarea muziciimoderne“, declara Read.

De[i Pistols au fost izgoni]i rapidde c\tre EMI Records (dup\ un in-terviu exploziv la TV), efectele

„revolu]iei punk“ au fost imediate[i radicale, nu numai pe plan mu -zi cal, ci asupra `ntregii culturipopulare.

Punki[tii, spre deosebire dehippio]i [i al lor peace and love,aveau ca unic combustibil ura,vio len]a [i energia lor anarhic\. Omentalitate [i un „momentum“greu de replicat ast\zi. „Nu uita]ic\ toate acestea se `ntâmplau spresfâr[itul anilor ’70. {omajul erauria[, grevele veneau una dup\ al-ta. Peisajul, atunci, era cam sum-bru“, subliniaz\ regizorul DonLetts.

„Domnia punkului a fost scur -t\“, scrie „Financial Times“, iargenul a ie[it din topuri dup\ mo-mentul lui de glorie, din 1977, mo-ment al Jubileului de Argint alreginei Elisabeta a II-a, serbat `nmod scabros de Sex Pistols cumelodia „God Save the Queen“.Prin anii ’80, imaginea punkistu-lui cu tunsoare mohican se al\ -turase deja celor a paznicilor cuc\ciuli uria[e pe lista arhetipu -rilor londoneze, comemorate pe[erve]ele [i pe vederile vânduteturi[tilor.

„Punk-rockul a `ntors toat\ lu -mea cu fundul `n sus pentru oclip\ [i i-a f\cut pe oameni s\ sesimt\ vii [i s\ `[i pun\ `ntreb\ri“,comenteaz\ Steve Diggle de la for-ma]ia Buzzcocks. „~ntr-o lume aunui Big Brother corporatist,punk-rockul a oferit un sentimentde speran]\ [i rebeliune. For]a luicreatoare s-a opus modului devia]\ plat [i banal creat de marileafaceri.“

Iar fostul manager al celor de laSex Pistols, Malcolm McLaren,crede c\ „punkul va reveni per-manent `n forme noi, fiindc\ ati-tudinea lui este foarte bun\. O ati-tudine ce are leg\tur\ cu oameniicare fac singuri lucruri pentru ei,controlându-[i propriile metode [ipropria lor cultur\“.


14 » interna]ional

Se `mplinesc patrudecenii de la na[tereacurentului punk, momentfoarte nimerit pentrumanifest\ri aniversare [i,spune „Financial Times“,pentru a scoate mul]ibani.

Punk: patru decenii de anarhie

Suplimentul lui Jup

O colec]ie de povestiri scrise subpseudonim [i scoase din Coreeade Nord prin contraband\ este pecale s\ devin\ o senza]ie literar\mondial\, scrie „The Guardian“.

Acest autor, care semneaz\ cupseudonimul Bandi, este deja nu-mit de c\tre unii „un Soljeni]innord-coreean“. Agenta sa literar\,Barbara Zitwer, declar\ c\, `ndoar câteva zile, a primit oferte„imediate [i uluitoare“, atât dinAnglia, cât [i din Statele Unite, [ic\ a[teapt\ ca foarte curând s\aranjeze publicarea acestei colec -]ii de povestiri `n mai multe ]\rieuropene [i `n Israel.

Povestirile lui Bandi au cadecor Coreea de Nord a anilor 1990[i personaje precum o so]ie care`ncearc\ s\ g\teasc\ un mic dejun`n timpul unei perioade de foa -mete sau un supraveghetor dintr-ofabric\ ce `ncearc\ s\ `mpiedicedenun]area unui prieten, f\r\ cael, la rândul lui, s\ fie consideratdisident.

~ntr-o alt\ povestire, o mam\trage storurile de la ferestre pentruc\ bebelu[ul ei este speriat de uria -[ul afi[ cu Marx ce se vede pe geam.Femeia, so]ul ei [i copilul sunt ares-ta]i de autorit\]i pentru aceast\crim\ [i urca]i ̀ ntr-un tren, cu o des-tina]ie necunoscut\. „Aceasta este

cea mai terifiant\ dintre povestiri,fiindc\ descrie, de fapt, o zi obi[nu-it\ din via]a unei familii nord-co -reene“, spune Barbara Zitwer. „Celemai crunte co[maruri ale noas tresunt vie]ile lor de zi cu zi. Chiar [icele mai de ne`nchipuit orori facparte din obi[nuitul cotidian.“

Literatur\ de contraband\

N\scut pe 22 noiembrie 1940, An-drzej Żuławski a fost fiul unuidiplomat [i scriitor, MiroslawŻuławski, ata[at cultural la Paris.Acest lucru i-a permis tân\ruluiAndrej s\ fac\ parte din [coal\ `ncapitala Fran]ei, formându-se,`ntre 1957 [i 1959, la Institutul de~nalte Studii Cinematografice.

La `ntoarcerea `n Polonia, eldevine, vreme de [ase ani, asis-tentul lui Andrzej Wajda, timp `ncare frecventeaz\ Universitateadin Var[ovia [i Sorbona, undestudiaz\ filosofia [i [tiin]ele po -litice.

Debuteaz\ `n cinema cu unscurtmetraj pentru televiziuneapolonez\ [i semneaz\ primul s\ulungmetraj `n 1971, A treia partea nop]ii, un film bazat pe roma -nul tat\lui s\u [i care a primitmai multe recompense la diversefestivaluri.

A cunoscut succesul comer-cial [i de critic\, `n 1976, cu Im-portant e s\ iube[ti, bazat pe unroman de Christopher Frank, unfilm care i-a cimentat reputa]iade „autor francez“ – la vremea

respectiv\, Żuławski p\r\sise de-ja Polonia, unde intrase `n con-flict cu autorit\]ile comunistecare `l arestaser\ [i ì cenzura -ser\ horror-ul politic din 1972, fil-mul Diavolul.

Dup\ succesul din 1976, Żu -ławski a fost invitat din nou s\ lu-creze `n ]ara natal\, dar e[eculproduc]iei SF Pe globul de argint,oprit\ de autorit\]i, l-a f\cut s\ semute definitiv `n Fran]a, unde arealizat multe dintre cele maicunoscute [i mai apreciate filmeale sale.

Żuławski, scrie revista „Vari-ety“ care citeaz\ [i site-ul Cultu -re.pl, „este cunoscut pentru mo -dul s\u de a povesti [i pentrufilme caracterizate de «exploziide violen]\, sexualitate [i dispe -rare»“.

„Viziunea lumii prezentate `nfilmele sale a fost descris\ catragic\, [ocant\ [i isteric\, iarmetodele sale au reu[it s\ smulg\de la actri]e precum Romy Schnei -der, Isabelle Marceau sau SophieMarceau cele mai bune interpre -t\ri din carierele lor.“


interna]ional « 15

Andrzej Żuławski, moarteaunui cineast „tenebros“

Pagini realizate de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Andra Petrariu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Cunoscutul artist polo -nez Andrzej Żuławski,regizor [i scriitor, a `ncetat din via]\ la vârsta de 75 de ani.

Cum sun\ o colaborareMozart-Salieri~n credin]a popular\, Salieri, gelos pe talentul lui Mozart, a pus lacale asasinarea acestuia. ~n realitate, cei doi compozitori „se `ntâl-neau [i colaborau frecvent, la Viena“, spune Ulrich Leisinger, de laFunda]ia Interna]ional\ Mozarteum din Salzburg. „Cu to]ii amv\zut filmul Amadeus, unde Salieri este prezentat `ntr-o manier\eronat\. Nu l-a otr\vit pe Mozart.“

A[a se face c\ mar]i, 16 iulie, o cantat\ semnat\ de Mozart [iSalieri a putut fi ascultat\ pentru prima oar\, la Praga, interpretat\la clavecin de Lukas Vendl.

Mult\ vreme considerat\ pierdut\, aceast\ pies\ muzical\,datând din 1785, a fost descoperit\, recent, `n colec]iile Muzeului demuzic\ din Praga. „Ea constituie o cheie pentru o nou\ `n]elegere arela]iei dintre Mozart [i Salieri“, sus]ine muzicologul [i compozi-torul Timo Jouko, cel care a f\cut descoperirea.

Existen]a acestei cantate, numit\ Per la ricuperata salute di Offelia, era cunoscut\ de c\tre muzicologi, dar nu a putut fi corectidentificat\ pân\ recent. Ea a fost compus\ `n colaborare de pre-supu[ii rivali, austriacul Wolfgang Amadeus Mozart [i italianulAntonio Salieri, ̀ mpreun\ cu un anume Cornetti, pe libretul poetu-lui italian Lorenzo Da Ponte.

„E drept, pasajul scris de Mozart este, s\ zicem, mai ingenios [imai dramatic, dar celelalte dou\ cuplete sunt mult mai lirice. ~ns\nu este posibil de dedus din asta care era, dintre ei, cel mai buncompozitor“, apreciaz\ pianistul Lukas Vendl.

Autorit\]ile chineze nu ì permitautorului Yang Jisheng s\ mear -g\ `n Statele Unite s\ primeasc\premiul Louis M. Lyons, oferit de

Universitatea Harvad. Interdic -]ia a fost anun]at\ chiar de c\trescriitorul indignat. Premiul re -compensa Tombstone, cartea lui

Jisheng despre marea foametedin China din anii 1958-1961, ocarte publicat\ la Hong Kong `n2008, cronic\ a uneia dintre celemai mari tragedii din istoria ome -nirii, soldat\ cu 36 de milioane devictime, [i a „Marelui Salt `na -inte“ al lui Mao.

Cartea lui Yang Jisheng a fostrecompensat\ cu premii de maimulte ori, dar este pentru primaoar\ când autorit\]ile ì interzicautorului s\ primeasc\ o dis-tinc]ie interna]ional\, ceea ce ìface pe mul]i s\ se `ntrebe dac\nu cumva acesta este un indiciuc\ presiunea autorit\]ilor chine -ze asupra intelectualilor `ncepes\ creasc\.

China ì interzice unui autor s\ primeasc\ un premiu

— Bun\. ~mi cer scuze dac\ deran-jez, dar am dat peste profilul t\uf\r\ s\ vreau [i…— ☺ {i ce?— Am vrut doar s\ `]i spun c\ e[tifoarte dr\gu]\. Atâta tot. Dar credc\ tu [tiai deja asta. ☺— Mul]umesc, dar nu te cunosc.— Scuze, a[a este. ~]i trimit acumo cerere de prietenie. ☺— {i dac\ nu vreau s\ o accept?— Dac\ nu vrei…nu vrei. Dar s\ [tiic\ tot dr\gu]\ r\mâi. Nu credeam

c\ exist\ fotomodele cu ochii atâtde mari.— Hai, hai, nu m\ mai compli-menta atât, c\ ro[esc.— Foarte bine, e[ti mai frumoas\când ro[e[ti. Hiii, ia uite cine mi-adat accept…— P\i na, dac\ stai pe capul meu.Ia s\ vedem noi cine m\ stresaaici.— Eh, sunt poze mai vechi.— Hm, mergi la sal\ m\t\lu]\?— Doar a[a, pentru s\n\tate. Nu eca [i cum a[ vrea s\ ajung caArnold. Nu prea ]in la aspectul fizic.— Da, de asta postezi fotografiisexoase. Las\, c\ la ̀ n\l]imea ta sev\d bine patr\]elele.— Nuuuu, s\ [tii c\, de fapt, m\avantaja lumina. ☺

— Adev\rul e c\ [i eu `ncerc s\profit la maximum de lumina bu -n\. Poate c\ `n realitate sunt unpic mai plinu]\.— Profitoare mic\ ce e[ti. — Da. ☺— Tu nu ai nevoie de lumin\, cuochii \[tia. {i cu corpul t\u de si -re n\… hmm.— Auzi, dar tu nu ai la ce altcevas\ te ui]i?— Gata, promit c\ m\ uit doar laochi. Sper s\ nu m\ hipnotizeze.— {i tu ai ochi frumo[i.— Nuuuu, ai mei sunt `ncruci-[a]i. ☺— Nu mai vorbi prostii, c\ m\ facis\ râd [i m\ vede [eful.— Ups, dar tu ̀ mi scrii de la birou?

— Mda. Oricum, azi e lejer de tot.— Hi, hi, eu tot de la birou ̀ ]i scriu.Sper s\ nu m\ dea \[tia afar\. — Ai grij\!— P\i dac\ m\ prind, ì pun s\ seuite `n ochii t\i [i se hipnotizeaz\.— Da, da, ̀ i punem s\ fac\ precumg\inile.— S\ se ou\!— Vai, tu nu e[ti normal la cap. Demult nu am mai râs a[a.— Ai grij\, dac\ fata râde, b\iatule pe drumul cel bun. ☺— Dar ce sigur pe noi suntem azi,m\i! S\ [tii c\ nici de Mr. Bean num-am `ndr\gostit. {i el e maiamuzant decât tine.— Da, mereu pierd `n fa]a lui Mo[Fasol\ \sta.

— ☺☺☺.— Hai, s\ nu spui c\ iar am f\cuto glum\ bun\.— Bine, nu spun.— Auzi, [tii ce m\ gândeam? Dac\tot se apropie pauza de prânz…— A[a…— Nu ai vrea s\ mânc\m ceva `m -preun\?— Pfff, nu [tiu ce s\ zic. Bine, hai,chiar sunt curioas\ câte glumemai sco]i.— Ne vedem la unu, la statuia delâng\ Po[t\?— Ok.

La ora unu statuia era singur\.{i a[a a [i r\mas. Ca un am\nuntnesemnificativ, pe banca de lâng\ea st\tea un cuplu. Ea era destulde plinu]\, el era pe jum\tate chel,cu burtic\ [i o u[oar\ urm\ destrabism. Nu [tiu ce s-a `ntâmplatcu cei doi frumo[i care conversauonlain, dar tipa de pe banc\ râdeacu gura pân\ la urechi.


16 » fast food

Marian Cri[an, mândru c\ en\scut `n Salonta, [i-a plasat fil-mele de pân\ acum (Megatron –Palme d’Or pentru scurtmetraj –,lungmetrajele Morgen [i Rocker)mai ales `n Ardeal, str\duindu-ses\ delimiteze un spa]iu cinemato-grafic original. Nu e vorba doar degeografie ori de accent (de[i, laOrizont, Cri[an a fost un buncoach pentru Rodica Laz\r, Emi -lian Oprea sau Valeriu Andriu]\,care nu sunt ardeleni, dim-potriv\!), ci mai mult de un stil re-gizoral a[ezat [i de o anumit\ li-ni[te care umple povestea, fie eatragi-comic\ (Morgen) ori doartragic\ (Orizont).

Despre Orizont, Cri[an spunec\ e un thriller ardelenesc. Pestegrani]e acest subgen (sic!) nu are,fire[te, nici o `nsemn\tate, dar lanoi sun\ ca o glum\ care poatetrezi interesul spectatorilor. Poatec\ \sta e [i scopul. Ce trebuie spus

de la `nceput e c\ lui Cri[an ì iesefoarte bine „modernizarea“ luiSlavici. Adaptând liber materialulliterar, el p\streaz\ ceea ce do -re[te, a[a c\ modific\ finalul, darre]ine detalii semnificative, de ge-nul bancnotei rupte pe care An-dra/Ana o prime[te ca plat\ de lafemeia cu copil, `nainte ca aceastas\ fie ucis\ de oamenii lui Zoli/Lic\ (Bogdan Zsolt). Or, `n contex-tul unui thriller psihologic, acestam\nunt e covâr[itor. (Dac\ numai ]ii minte nuvela, chiar gân -de[ti c\ e o rezolvare dramatur-gic\ inteligent\.)

Scenariul foarte bine scris deMarian Cri[an aduce nuvela la zi.Lucian/Ghi]\ (András Hatházi) [iAndra/Ana (Rodica Laz\r) suntdoi so]i care, ̀ nainte de a prelua ̀ nadministrare pensiunea-restau-rant Orizont (proprietate a unuiolandez), au lucrat pe vas. Luciane buc\tar, iar András Hatházi facedin personaj un urs greoi [i taci-turn, dar foarte decis `n spateleaparentei moliciuni, `n vreme ceRodica Laz\r construie[te o An-dra chelneri]\ prompt\, practic\[i pu]in bovaric\ dup\ ce Zoli odanseaz\ o dat\. Nici unul dintrecele dou\ personaje nu mai comu-nic\ bine unul cu altul odat\ ce

Zoli `[i vâr\ coada `ntre ei, daracest triunghi conjugal e extremde elegant schi]at, e f\cut aproapenumai din sugestii. {i BogdanZsolt e foarte bun, dar `n scenelede dans al\turi de Rodica Laz\rparc\ joac\ prea mult demonis-mul din ochi. Mi s-a p\rut mai efi-cient ca apari]ie, f\r\ s\ joace apa-rent nimic – un mafiot care seocup\ de defri[\ri ilegale (Lic\S\m\d\ul era [eful porcarilor),un tip scund dar vânos, care iesedin mul]ime printr-o postur\ foar-te decis\. ~i sim]i voin]a [i cândst\ cu spatele.

Orizont e f\cut „pe lini[te“,cred c\ la asta s-a gândit Cri[an

când l-a numit thriller ardelenesc.Exist\ o tensiune care cre[te cufiecare apari]ie a lui Zoli [i a oa-menilor lui, dar aceast\ tensiunenu e asimilat\ decât `n pauzele dejoc, când Lucian merge cu ma[inaprin peisajul minunat al Apuse-nilor sau când aparatul de filmatfixeaz\ panoramic acest peisajsolitar. Muzica excelent\, com-pus\ de Cristian Lolea, duce fil-mul `n zona Psycho sau The Lobs -ter, delimitând genul [i m\rindtensiunea la borne.

Cri[an se joac\ perfect cu tim -pii. Povestea rarefiat\ `nainteaz\calm [i f\r\ s\ treneze, iar perso -najele se integreaz\ natural `n ea,

tr\dându-[i impulsurile prin va -ria]ii foarte fine ale dinamicii lor.Când m\m\liga explodeaz\, o facela momentul potrivit, iar gestullui Lucian pare `ntru totul justifi-cat. Mi s-a p\rut, `ns\, prea evi-dent finalul [i prea `ngro[at pelinia religiei, p\catului etc. fa]\ deeconomia de mijloace de pân\atunci. Dar chiar [i a[a, Orizont eun film care se urm\re[te cu marepl\cere.

Orizont, de Marian Cri[an. Cu: András Hatházi, Rodica Laz\r,Bogdan Zsolt, Emilian Oprea, Maria Sele[, Ioan Paraschiv, Valeriu Andriu]\, Elena Purea

Film

Iulia Blaga

OrizontDup\ ce vezi adaptarealui Marian Cri[an dup\nuvela Moara cu noroc,te `ntrebi cum de nu s-amai gândit nimeni din1955, de la filmul luiVictor Iliu `ncoace, s\vad\ `n opera „mareluiclasic“ un subiect potrivitoric\rei epoci [i s\ oreaduc\ `n aten]ie.

514

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Sinceritate relativ\

Date post:	27-May-2018
Category:	Documents
Upload:	lenga
View:	219 times
Download:	0 times

`mi fac cariera acolo“ - Suplimentul de cultură – Primul ... „stilizate“ de Eugen Barbu, `n...

Documents