Date post: | 05-Dec-2014 |
Category: |
Documents |
Upload: | ungureanu-bogdan |
View: | 113 times |
Download: | 7 times |
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
„ ION IONESCU DE LA BRAD ” IAȘI
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI
AGROTURISM
MANAGEMENTUL FERMELOR AGROTURISTICE
PROIECT
PROF. COORDONATOR: STUDENT: BOGZA
SIMEANU CRISTINA ALEXANDRU-GELU
IMAPA III GRUPA:260
- IAȘI 2012-
STUDIU DE EVALUARE A RESURSELOR
TURISTICE LOCALE DIN COMUNA
MIROSLĂVEȘTI,
JUDEȚUL IAȘI
CUPRINS
INTRODUCERE..................................................................................................4
1. CARACTERISTICI GENERALE ALE COMUNEI...............................6
1.1 ISTORIA ȘI CULTURA COMUNEI................................................6
1.2 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CĂILE DE ACCES.......................7
1.3 NIVELUL DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ...................8
CONCLUZIE......................................................................................................13
2. ANALIZA OFERTEI TURISTICE A COMUNEI..................................14
2.1 POTENȚIALUL TURISTIC( RESURSE NATURALE ȘI
ANTROPICE ).....................................................................................................14
2.2 UNITĂȚI DE CAZARE ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ,
BUCĂTĂRIA LOCALĂ.....................................................................................18
2.3 CADRUL ETNOGRAFIC.................................................................22
CONCLUZIE.......................................................................................................25
3. STRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A POTENȚIALULUI
TURISTIC RURAL AL COMUNEI.....................................................................26
3.1 MODALITĂȚI DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A
POTENȚIALULUI TURISTIC AL COMUNEI.................................................26
3.2 DETERMINAREA INDICELUI DE ATRACTIVITATE AL
COMUNEI...........................................................................................................28
3.3 ANALIZA SWOT..............................................................................30
CONCLUZIE FINALĂ............................................................................32
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Oda tă cu dezvo l t a r ea a c t i v i t ă ţ i i t u r i s t i c e ş i cu ex t i nde rea s a
exp loz ivă , a f o s t evidenţiată şi o diversificare a acestuia, în funcţie de
dorinţele turiştilor, particularităţile reliefului, complexitatea serviciilor.O
desprindere masivă din această ramură complexă a turismului care a avut loc
înurmă cu două decenii, o constituie turismul rural. Atenţia deosebită a
factorilor politici şiadmin i s t r a t i v i pen t ru acea s t ă zonă ( ru r a l ă ) , c a r e s e
do re ş t e a f i a t â t p ro t e j a t ă c â t ş i modernizată, a impus ca o posibilitate reală de
dezvoltare această activitate de turism rural.Pe de altă parte tendinţa populaţiei urbane de
a-şi petrece timpul liber în mijlocul naturii, înl i n i ş t e , depa r t e de t o t c e
s emn i f i c ă t e rmenu l u rban i nc lu s iv po lua re , e s t e o ga r an ţ i e a posibilităţii
de dezvoltare a acestei activităţi în mediul sătesc.Agroturismul este o activitate complexă,
incluzând două genuri de activităţi: una pur turistică, iar alta economică, cel mai adesea
agricolă dar şi de altă natură care o deserveşte peprima, o complectează şi întregeşte
Tocmai pentru că presupune o suită de activităţi binecorelate, agroturismul este
mult mai apreciat atât de turişti; care beneficiază de o gamă mai largă, mai cuprinzătoare
şi mai satisfăcătoare de servicii cât şi de iniţiatorii activităţii, care auposibilităţi mai
complexe de valorificare a resurselor materiale şi umane din zona
rurală.Există o interdependeţă între agroturism şi celelalte ramuri economice
săteşti, pentru căpracticarea agroturismului determină dezvoltarea acestora (olărit,
legumicultură, cultivareafructelor de pădure şi prelucrarea lor, pescuitul, etc.),
iar acestea la rândul lor creează noi posibilități de dezvoltare și expansiune a
agroturismului.
1. CARACTERISTICI GENERALE ALE COMUNEI
1.1 ISTORIA ȘI CULTURA COMUNEI
Asezarea geografica a comunei Miroslavesti pet erase bine conservate si cu o vale
fertila, i-a conferit din cele mai vechi timpuri conditii naturale favorabile unor infloritoare
asezari omenesti. Valea Moldovei a fost in veacuri trecute, insasi inima statului feudal.
Poarta amintirile descalecatorilor Dragos si Bogdan, bataliile lui Stefan de la Razboieni
sau a eroismului plaiesilor de la cetatea Neamtului. Acestea si inca multe altele din
istoria neamului, ar trebui sa ne destainuie apa Moldovei, de-a lungul careia s-au cuibarit
inca din secolul al XII-lea uniuni de obsti satesti sau, cum relateaza ,, Letopisetul zis de la
Putna” ca pe aceasta vale s-a inceput tara Moldovei.
Epoca metalelor este prezenta prin urmele asezarilor si a obiectelor de bronz
gasite pe valea Moldovei, in aceasta zona. Este perioada civilizatiei tracilor nord-
dunareni din care s-au dezvoltat mai tarziu geto-dacii. Prezenta unor influente culturale
scitice in imediata apropiere a comunei demostreaza contactul tracilor de aici cu triburile
nomade scitice. Mersul accelerat al societatii geto-dacice sprecivilizatie a dus la epoca
maxima de inflorire a acesteia.
Retragerea romana din a doua jumatate a secolului al III-lea, a lasat aici asa cum o
docedesc cercetarile arheologice, o populatie dacica romanizata, cu un nivel social
economic, limba, cultura si traditii politice care au orientat-o spre romanitatea sud-
dunareana. Marile mutatii etnice si culturale provocate de populatiile migratoare nu au
putut dezradacina populatia daco-romana, ele insele fiind influentate de nivelul social,
economic si cultural al autohtonilor.
In urma cercetarilor efectuate s-a ajuns la concluzia ca pe teritoriul actual al
comunei Miroslavesti au existat doua obsti satesti delimitate de o piatra de hotar. Prima
atestare documentara a comunei dateaza din secolul al XV-lea, iar denumirea comunei
provine de la numele unui boier Miroslav.
1.2 ASEZARE GEOGRAFICA SI CAI DE ACCES
Asezare geografica
Comuna Miroslavesti este situate in sud-estul Podisului Sucevei, ocupand
jumatatea sudica a interfluviului Siret-Moldova, lunca si terasele de pe stanga raului
Moldova, in nord-vestul judetului Iasi.
Vecinii comunei sunt:
Satul Boureni, comuna Motca in nord;
Municipiul Pascani in nord-est;
Satul Bratesti, comuna Stolnicesti-Prajescu in est;
Satul Muncelul de Sus, comuna Mogosesti-Siret in sud-est;
Satul Tupilati, comuna Tupilati, judetul Neamt in vest;
Satul Davideni, comuna Tibucani, judetul Neamt in vest;
Satul Pastraveni, comuna Pastraveni, judetul Neamt in vest;
Satul Lunca, comuna Patraveni, judetul Neamt in nord-vest.
Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei cuprinde satele:
Miroslavesti, Ciohorani, Verseni, Soci si Mitesti.
Cai de acces
Comuna Miroslavesti este strabatuta de la nord la sud de soseaua europeana E85,
la 36 km distanta de orasul Roman si 38 km distanta de orasul Falticeni.
1.3 NIVELUL DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA
Populatia
Cea mai recenta statistica referitoare la populatia comunei este cea inregistrata de
cel mai complex recensamant efectuat in Romania, cel din 2002.
Populatia comunei la Recensamantul din 2002 era de 7082 de persoane din care
2082 sunt in satul Miroslavesti, 2026 in satul Ciohorani, 1506 in satul Soci, 1202 in satul
Verseni si 266 in satul Mitesti.
Structura populatiei pe sate si pe sexe la Recensamantul din 2002
SATELE COMPONENTE
SEXULTOTAL % DIN
TOTALFEMEI % BARBATI %
MIROSLAVESTI 1042 50.04 1000 48.03 2082 29.39
CIOHORANI 976 48.17 1050 51.82 2026 28.60
SOCI 513 34.06 993 65.93 1506 21.26
VERSENI 603 50.16 599 49.83 1202 16.97
MITESTI 115 43.23 151 56.76 266 3.75
TOTAL 3248 45.86 3834 54.13 7082 100
Sursa: Recensamantul din 2002;
Structura populatiei pe sate
Miroslavesti
Ciohorani
Soci
Verseni
Mitesti
Structura populatiei la nivelul comunei la Recensamantul din 2002
Femei
Barbati
Structura populatiei pe sexe la nivelul satelor la Recensamantul din 2002
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Miroslavesti Ciohorani Soci Verseni Mitesti
Femei Barbati
Agricultura
Revolutia de la 1989 a dus la desfiintarea sistemului socialist sica urmare
cooperativele agricole sau desfiintat. S-au infiintat in comuna 5 asociatii:
2 societati comerciale:SC.LACTOVERMIR si SC.MEGASERV;
3 societati agricole:AGROIND.SA, AGROSEM.SA si AGROVEG.SA;
Toate cele 3 societati agricole sunt profilate pe cultura cerealelor ( grau, porumb,
orz ) 70% si plante tehnice ( floarea soarelui ) 20%. Restul de teren arabil este cultivat de
proprietarii particulari direct sau in arenda.
Modul de folosinta a terenului
Tipul de folosita Suprafata (ha) % din total
TOTAL 7065 100
Agricol: din care: 5353 75.76
Arabil 4273 56.21
Pasune 927 17.31
Fanete 120 2.24
Livezi 33 0.61
Neagricol: din care: 1712 24.23
Paduri 514 6.02
Ape 145 3.46
Drumuri 134 2.82
Constructii 155 4.05
Neproductiv 764 7.88
Sursa: Fondul funciar;
Modul de folosinta a terenului
Agricol
Neagricol
Modul de folosinta a terenului agricol
Arabil
Pasune
Fanete
Livezi
Modul de folosinta a terenului neagricol
Paduri25%
Ape14%
Drumuri12%
Constructii17%
Neproductiv32%
Structura efectivelor de animale
Bovine – 3258;
Ovine – 3740;
Porcine – 2137;
Pasari – 37079;
Cabaline – 663.
Structura culturilor agricole
Denumirea
culturii
Total
suprafata
(ha)
Societati
comerciale
(ha)
Societati
agricole
(ha)
Asociatii
familiale
(ha)
Gospodarii
populatie
(ha)
Alte
unitati
(ha)
Grau, secara 1400 162 570 142 458 68
Orz toamna 50 - - - 50 -
Orzoaica
toamna
20 20 - - - -
Ovas toamna 280 30 110 40 100 -
Orzoaica
primavera
15 - - - 15 -
Sfecla zahar 25 - - - 25 -
Floarea
soarelui
375 40 385 25 25 -
Cartofi
toamna
200 - - - 200 -
Legume 116 - - - 116 -
Porumb boabe 1136 15 220 60 851 -
Plante nutret 656 - 56 80 520 -
TOTAL 4273 267 1241 347 2350 68
Productia zootehnica
Nr crt Specificari Efectiv mediu
furajat
Productie totala
(hl)
Productie
medie la zi
Fond prelucrare
(hl)
1 Lapte vaca 1270 18400 1450 12500
2 Lapte oaie 2380 261 11 261
3 Oua 11000 31700 - -
CONCLUZIE
In concluzie putem spune ca comuna Miroslavesti este o comuna mare care are in
componenta 5 sate si are un numar de locuitori de 7082. Ocupatia de baza a
localnicilor este agricultura si cresterea animalelor. Din punct de vedere economic
comuna Miroslavesti prezinta resurse si un potential turistic suficient pentru a
dezvolta turismul rural sau agroturismul in aceasta localitate.
2. ANALIZA OFERTEI TURISTICE A COMUNEI
2.1 POTENTIALUL TURISTIC. RESURSE NATURALE SI ANTROPICE
Resurse naturale
Relieful
Morfometric relieful comunei prezinta o treapta joasa de lunca terasata, cu latimi de
1-4 km, ale carei altitudini descresc de la 255 m pana la 235 m si un versant mai
accentuat catre partea superioara. Relieful de eroziune ocupa cea mai mare parte a
versantului stang al vaii Moldovei, inclusive culmea inalta in lungul careia se inscrie
cumpana de ape Moldova-Siret. Relieful de acumulare se manifesta atat la nivelul
interfluviului cat si la cel al luncii. Ca pondere lunca Moldovei are cea mai mare
extindere, urmata de terasele de versant si glacisurile proluvio-coluviale.
Clima
Arealul comunei Miroslavesti situate in partea vestica a Podisului Moldovei, la
contactul cu Subcarpatii Moldovei si in calea barajului orografic al Carpatilor Orientali
fata de circulatia maselor de aer mai umede si dominarea circulatiei maselor de aer estice
si nordice poate fi considerat un climat temperat-continental de tranzitie.
Temperature medie anuala: 8.4 grade C;
Temperatura medie a lunii Ianuarie: - 3.7 grade C;
Temperatura medie a lunii Iulie: 19.8 grade C.
Hidrografia
Apele de suprafata apartin in intregime bazinului hidrografic Moldova, sectorul
inferior. Artera principala raul Moldova care parcurge 12 km in linie dreapta si circa 16
km in curs meandrat pe teritoriul comunei, are ca afluenti cateva paraie pe partea stanga
care dreneaza versantul vestic al interfluviului Moldova-Siret.
Din amont in aval principalele paraie sunt:
Paraul Bargau;
Paraul Humaria;
Paraul Gruiu;
Paraul Ciohoranca;
Paraul Topolita.
Paraiele Bargau, Humaria si Gruiul formeaza mici depresiuni de eroziune
favorizate si de structura monoclinala ce versanti asimetrici, cu frecvente alunecari de
teren.
Apele subterane sunt repezentate prin ape freatice, libere, situate pe interfluviu la
o adancime de 8-25m sau la baza teraselor la 3-7m adancime. ]n sesul Moldovei
apare o puternica panza de apa freatica, alimentata in principal de inflitratiile
permanente din albia minora a Moldovei.
Flora si vegetatia
Pe teritoriul comunei s-au indentificat 700 de specii superioare, 25 specii de
muschi, 40 de specii de licheni si 100 de specii de ciuperci. Plantele lemnoase si ierboase
spontane sunt mai ales de origine euroasiatica si europeana si intr-o mica masura de
origine circumboreala.
Din codrul secular in marginea satului Miroslavesti s-a conservat un stejar
cunoscut de localnici sub numele de ,, stejarul lui Andruita” avand aproximativ 600 de
ani. In satul Ciohorani mai rodeste un par numit ,, parul lui Sticea” care are la fel peste
600 de ani.
Teritoriul comunei este situate intr-o zona forestiera, subzona stejarului, cu specii
de stejar, gorun si fag. Dintre gruparile de plante spontane se mentioneaza:
Vegetatia padurilor: stejar, carpen, gorun si fag;
Vegetatia zavoaielor: trestioara, catina de prund, rachita, salcie;
Vegetatia mezofita: firuta, paiusul, leguminoasele;
Vegetatia palustra: papuris, rogoz, trestiis cu tipirig, coada calului;
Vegetatia acvatica: lintita;
Subarboretul: maces, porumbarul, lemnul cainesc.
Fauna
In pamant, pe pamant, in apa, pea pa, pe substrat anorganic sau organic,
elementele faunistice sunt intalnite pretutindeni. Dintre aceste elemente amintim:
Pesti;
Broaste;
Reptile: soparle, naparca, sarpele de casa;
Pasari: corcodelul mare, rata salbatica, lisita, magatul, starcul pitic, uliul
porumbar, sorecarul, cucuveaua, huhurezul, cioara de semanatura, stancuta, tarca,
gaita, vrabiile, randunica, lastunul de casa, mierla, grangurele, privighetoarea,
cucul, graurul, ciocanitoarea, pitigoiul, sticletele, pitpalacul, barza alba, cocori,
ciocarlani;
Mamifere: iepure, harciog, popandau, vulpea, dihor, bursuc, cartita, ariciul.
Resurse antropice
Biserica din Miroslavesti
Ca formă arhitecturală această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn
moldovenești. Se remarcă îndeosebi planul longitudinal cu abside laterale, specific în
Moldova, preluat din arhitectura de zid. Încăperile sunt așezate de la vest la est, în ordine:
pridvorul, tinda, nava și altarul. O altă trăsătură caracteristică se distinge în interior, în
cupola larg desfășurată peste navă și absidele laterale. Temelia acestei biserici este din
piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul din draniță. Pereții sunt înalți, netezi,
ridicați din patrusprezece rânduri de bârne fasonate din lemne crepate în două. „Bârnele
îs închiate în clești cu cuie di lemn.” Ele sunt așezate două câte două într-un singur rând.
Trecerea de la un rând la altul nu se face prin chetoare ci prin cepuri de lemn. Cei trei
meșteri au ridicat biserica într-o tehnică de calitate, care să-i asigure rezistența în timp. Ei
nu s-au oprit doar la nivelul tehnic și funcțional ce s-au întrecut mai departe în a
înfrumuseța volumele clare ale construcției, subliniind astfel rolul ei central în sânul
comunității. Dintre elementele de decor se disting în primul rând trei registre cioplite cu
mult efect jur-împrejurul butei bisericii: un brâu în funie dublat de o undă a apei peste
talpă, un brâu median de cruci cioplite în relief și un rând de ocnițe sub streșini. Decorația
exterioară se intensifică în jurul locurilor de trecere dintr-o încăpere la alta. Se disting
astfel stâlpii și grinzile pridvorului, portalul de intrare, decorația bogată peste golurile
dintre tinda femeilor și biserica bărbaților, culminând cu iconostasul bogat decorat ce
separă altarul de restul bisericii. Ferestrele originale nu sunt lipsite nici ele de decor, fiind
încadrate de mici scobituri „în unghie”.
Biserica din Ciohorani
Actuala Biserica din Ciohorani are hramul ,,Sfantul Ierarh Nicolae” si a fost zidita
in anul 1864 cu cheltuiala beizadelei Mihail Sturdza si ajutorul locuitorilor acestui sat.
Biserica este asezata in mijlocul satului, intrarea in curtea bisericii facandu-se prin partea
de miaza-noapte, pe sub clopotnita.
Biserica din Soci
In satul Soci parohia a luat fiinta in anul 1937, pana atunci biserica fiind afiliata
parohiei Bratesti. In anul 1892 a fost construita o biserica avand hramul "Sfintii Voievozi
Mihail si Gavriil". Pe unul din stalpii de stejar ce se gaseau in Sfantul Altar era o
inscriptie pe care se putea citi ca biserica a fost construita cu cheltuiala satenilor, "cu
staruinta epitropilor Costache Domnicai si Vasile Haratu". Biserica se afla pe un damb in
marginea de sud - est a satului. Era construita din barne de brad, avand grosimea zidurilor
de 0, 25 m, iar planul general al bisericii era sub forma de cruce, avand pronaos, naos si
absida pentru Sfantul Altar. Deasupra pronaosului se inalta o turla octogonala cu acoperis
piramidal. In general, biserica era lipsita de ornamente si alte sculpturi. Catapeteasma,
care se pastreaza in incinta bisericii noi, era formata din cinci registre de icoane, iar usile
imparatesti sculptate rudimentar in motive vegetale (ramuri si frunze). Se mai pastreaza si
alte icoane, pe una din ele existand inscriptia"Ion Bontea - 1890" (probabil autorul
picturii si anul executiei). Se presupune ca acest pictor ar fi fost ucenic al lui Nicolae
Grigorescu.
2.2 UNITATI DE CAZARE SI ALIMENTATIE PUBLICA.BUCATARIA LOCALA
In prezent in comuna Miroslavesti nu exista unitati de cazare si alimentatie publica.
Bucataria locala
De la fiecare masa nu lipseste mamaliguta facuta din faina de papusoi cernuta.
Aceasta se fierbe in ceaunul de tuci si se mesteca cu colisarul san u faca cocoloase. In
cirul de mamaliga se pune branza iute din putina si se serveste in strachini de lut. In
mamaliga fierbinte se pune un bot de branza si se obtine un urs. Uneori acesta se prajeste
pe carbune si este mai gustos. Din faina de porumb se mai face si malai. Faina se
opareste, apoi se caleste cu apa rece pana se obtine un cir gros. Se toarna in tavali unse cu
ulei si se coace la cuptor. Deasupra se pune cir din faina de grau, sa se indulceasca sis a
nu se crape. Se framanta dimineata si se coace dupa amiaza. Se adauga si dovleac alb.
Din aceeasi categorie fac parte si alivencile. Din faina de grau se face painea. Se face mai
rar de obicei la sarbatori, la nunti la cumetrii sau la praznice. Cartofii si fasolea sunt
alimentul de baza in bucataria gospodinei. Laptele dulce sau acru si branza cu smantana
sunt mancaruri frecvente pe masa gospodinei. La Craciune de obicei se taie porcul si se
pregatesc carnatii, chistele si mai recent toba. In Ajunul Craciunului se fac traditionalele
turte cu julfa. Din carnea de pasare se face zama, carnea fripta in letca sau pe jar, cu
mujdei de usturoi si ciulamaua. Din crupele de proumb se face plachia si crupe cu julfa.
O alta mancare traditionala este balmusul care se face din faina de porumb ca o
mamaliga, in unt incins peste care se toarna smantana. Sarbusca este o ciorba cu cartofi,
mult zarzavat si cu zer de lapte. Aceste mancaruri vin din vechime. Astazi se mai
pregatesc cu precadere in familiile care includ si bunicii. Acestia sunt purtatorii
obiceiurilor si datinilor stramosesti.
2.3 CADRUL ETNOGRAFIC
Arhitectura caselor
Construirea unei case este un moment deosebit in viata unei familii si este insotita
de un ceremonial. Locul de constructie se alege cu multa grija , se sfinteste, iar in temelie
se ingroapa bani, cereale pentru spor si belsug in toate. Planul casei traditionale este
dreptunghiular. Cele mai multe case se construiesc cu fata spre est, sud-est si sud. Unele
constructii se fac pe talpi de lemn. Inainte de cel de al II-lea razboi mondial majoritatea
caselor erau construite din barne sau furci parjuite, cu canale cioplite in furca. Acestea
erau gaurite, pentru fixarea braielor pe care se ingradeau nuielele. Intre si peste nuiele se
aplicau doua straturi de lut cu paie. Mai tarziu sau construit case din chirpici.
Cele mai vechi case aveau acoperisul din stuff si paie, apoi din dranita, inalt si
tuguiat, pentru scurgerea apei. Mai recent acoperisul este facut din tabla, tigla, sau placi
de azzbociment, construit in patru ape. Cele mai vechi case erau intr-un perete, cu o
camera si tinda. Cu vremea acestea au devenit o raritate. In fata casei se facea prispa din
lut si paie, mai apoi din pamant si piatra de rau zidita in exterior sau pe bubulaci din lemn
ingropati in pamant, blaniti cu scandura. Cele mai multe case au fost cu cerdac si stalpi
fasonati din cutitoaie si dalta. Casele mai vechi aveau usa dintr-o bucata de scandura, cu
tatanile din ea, cu zavor din lemn si catei pentru incuiat. Ferestrele erau mici din
bardahan de vaca si oblonase de lemn in exterior. Mai tarziu ferestrele sau facut din
sticla. In exterior casele vechi erau varuite in alb sau bleu. Unele case aveau un brau
humuit. Pardoseala era din pamant uscat, bine preset si lipit cu lut amestecat cu balegar.
Mai recent se foloseste dusumeaua din scanduri. Peretii erau varuiti in alb, curat. Casele
mai vechi erau iluminate de opait. Incalzitul si gatitul se faceau la soba din caramida
nearsa, cu vatra si plita din tuci. Lipit de soba era cuptorul. In camera de stat se gasea o
laita simpla si un pat, un blidar din lemn pentru vase, cuiere din lemn pentru agatat
vasele.
Gospodaria traditionala din Miroslavesti era aparata de garduri impletite din
nuiele, cu sau fara streasina, din hartapele, pe leaturi si mai tarziu din scandura.
Mestesugurile
Fieraritul
Fieraria era o activitate straveche practicata de localnici, dar mai ales de cetatenii
rromi. Acestia din urma erau in majoritate fierari si lautari.
Impletitul nuielelor
Nuielele erau folosite la diferite impletituri cum ar fi: cosuri, garduri, plase, leasa
pentru uscat prune, pentru batut porumbul, leasa pentru cas la stana, buduroi pentru
pastrat faina si fasolea, bobul, mazarea, etc. Papura se folosea la impletit ceapa si
usturoiul in cununa, la legatori pentru snopi si la rogojini.
Tesutul
Dintre toate domeniile populare, arta cusutului si tesutului a fost cea mai
raspandita datorita insemnatatii avute in trecut in cadrul gospodariei taranesti. Tesaturile
si cusaturile cele mai vechi au constituit un izvor nesecat de inspiratie pentru creatorii
populari din aceasta zona si vor ramane ca lucrari de arta de o mare valoare.
Portul popular
Costumul traditional este ocazional. Multe din costumele populare existente astazi
in localitate sip e care oamenii le imbraca la anumite manifestari cultural-artistice, nu
pastreaza decat legaturi vagi cu portul popular local.
Costumul femeiesc
Vara in zilele de lucru femeile purtau pe cap batiste albe, intr-un colt, cu ploita in
paianjen pe margine sau basmale colorate cumparate din targ. Iarna purtau bertute si berta
mare cu franjuri peste cojocel. Camasa femeiasca se croia cu platca. Aceasta se
compunea din stani si poale. Gura camasii este separate prin cheite in modele de
bunghisori, paianjen, fire inchedecate. Camasile se impodobeau cu diferite cusaturi in
punctual crucite, sau broderie. Ca motice erau frunza viei, copacei, corbecei, sinatau, cu
stelute, in bujori, in boboci de bujori , etc. peste poale femeile purtau fuste largi si crete in
talie, din lanica, in diferite culori. Fustele se incingeau cu barneata ingusta din lana, in
scaunele dispuse in lung. Fustele cu flori alese se coseau si se pastrau cusute in paturele.
Costumul barbatesc
Acest costum are un numar mai redus de piese, comparative cu cel femeiesc.
Camasa de lucru se croia din 3 lati din panza de canepa sau bumbac, cu platca si creti
multi, cu guler colt sau tunica, cu gura de camasa incheiata in nasturi si incinsala mijloc
cu brau. Fusta costumului barbatesc se croia larga, din 3-5 lati a cate 0.40 m latime, lunga
pana la genunchi, incretica in bata, pe elastic sau pe sfara rasucita din par de lana de oaie
sau din canepa. La poalele fustei se coseau aceleasi modele florale cu ale camasii. Itarii
creti pe picior se gasesc in toata Moldova, dar exceleaza prin bogatia de creti cei din zona
Iasi numiti itaride 101 creti. Itarii se croiau din 6 coti de panza, circa 4 metri. Se purtau
atat in timpul iernii cat si vara la ocazii si sarbatori. Pe cap purtau palarii din postav,
cumparate, iar pet imp de iarna purtau caciuli de mile confectionate chiar de cojocarii
locali. Caciulile erau negre sau brumarii, ascutite la varf, cu fundul plat, drept sau taiat.
Traditii si obiceiuri
Nasterea
A prilejuit dezvoltarea unor bogate credinte si practice populare si de aici a unor
obiceiuri caracteristice.
Botezul
Se facea la 7-8 zile de la nastere. Pentru primul nascut, nasul de botez era nasul de
cununie al parintilor. Nasa pregatea lumanarea de botez punandu-i panza de fuior, bariz,
un material de fusta sau de bluza , busuioc, flori, toate legate cu panglica rosie.
Nunta
Imbinand armonios muzica si dansul, poezia si jocul, nunta avea proportiile unui
spectacol pitoresc. Momentele solemne se topeau in cele de petrecere , de joc si de voie
buna. Cele mai multe nunti se faceau in caslegile de iarna, dupa sarbatori. Atunci avea
comunitatea satului mai mult timp liber.
Obiceiuri de Anul Nou
In zona aceasta nu exista obiceiul colindatului la Craciun, doar grupuri mici de
copii umbla cu steaua. Sarbatoara de Anul Nou este dominat de uratul cu plugusorul, de
jocurile cu masti si de teatrul popular. Dintre jocuri cu masti sunt: jocul caprei, caiutii,
baba si mosneagul, tapul, dansurile populare locale. Dintre datinile de teatru popular este
banda Jianului si irozii.
CONCLUZIE
Din acest capitol referitor la comuna Miroslavesti reiese cel mai bn potentialul
turistic al acestei localitati, un potential turistic care este foarte bun din punct de vedere al
cadrului natural si al cadrului etnografic. Elementele cadrului natural deosebite si
elementele etnografice ale comunei pot avea o putere de atractie asupra turistilor destul
de mare, deoarece in ultima vreme atat turistul roman cat sic el strain cauta mai mult
simplitatea, traditionalismul, rusticitatea.
3. STRATEGII DE DEZVOLTARE SI PPROMOVARE A POTENTIALULUI
TURISTIC RURAL AL COMUNEI
3.1 MODALITATI DE DEZVOLTARE SI PROMOVARE A
POTENTIALULUI TURISTIC RURAL AL COMUNEI
Strategia de dezvoltare a comunei Mirosloveşti prezintă acţiunile pe care
administraţia locală le va iniţia pentru a crea condiţiile necesare dezvoltării viitoare a
comunei şi relevă proiectele şi oportunităţile pe care ni le oferă intrarea Romaniei in
Uniunea Europeană. Ca parte a comunităţii europene, Mirosloveşti, are nevoie de o
viziune clară pentru a putea orienta eforturile proprii şi de o strategie care să sublinieze
rolul important ce revine valorificării potenţialului de absorbţie a fondurilor europene. O
asemenea viziune pe care acum suntem in masură să o prezentăm cetăţenilor comunei are
in vedere principalele direcţii de dezvoltare pe care comuna ar trebui să le urmeze. Aceste
direcţii sunt aliniate strategiilor de dezvoltare regională şi naţională, dar şi directivelor,
valorilor şi principiilor europene. Fără indoială că viitorul nostru se află in mainile
noastre, iar pentru a ni-l face aşa cum il dorim este obligatoriu să urmăm o metodologie
specifică, in acord cu anumite principii şi valori.
Obiective urmarite:
- crearea unei economii agricole si forestiere bazate pe exploatatii care trebuie sa
se angajeze pe calea modernizarii;
- dezvoltarea unei agriculturi care sa favorizeze biodiversitatea si conservarea
mediului;
- imbunatatirea calitatii vietii si dezvoltarii economice in spatiul rural;
- imbunatatirea guvernantei locale in vederea crearii si implementarii strategiilor
de dezvoltare locala.
- introducerea turismului in ppatrimoniul localitatii.
3.2 DETERMINAREA INDICELUI DE ATRACTIVITATE
COMPONENTE TURISTICE PONDEREA NIVELUL
CALITATIV
INDICELE DE
ATRACTIVITATE
Resurse naturale:
peisaj;
climă;
hidrografie;
vegetație și faună.
0.30
0.10
0.03
0.10
0.07
-
3
2
4
3
-
0.30
0.06
0.40
0.21
Resurse antropice:
biserici;
mănăstiri;
0.20
0.10
0.10
-
4
3
-
0.40
0.30
Căi de acces:
rutiere.
0.10
0.10
-
3
-
0.30
Cadrul etnografic 0.25 30.75
Bucătăria tradițională 0.15 3 0.45
TOTAL 1 - 3.17
3.3 ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI
Existenţa suprafeţelor de teren propice dezvoltării activităţilor cu specific agricol;
Existenţa culturilor de porumb;
Populaţia deţine păsări şi animale;
Existenţa solurilor fertile;
Zonă ecologică.
Oraşe importante apropiate;
Căi de acces: E85, DJ 208L;
Potenţial existent pentru obţinerea de produse ecologice;
Tradiţii locale in creşterea animalelor;
Populaţie echilibrată;
Forţă de muncă disponibilă;
Existenţa obiceiurilor populare;
Cadru natural deosebit şi bogat in resurse;
Potenţial de dezvoltare a turismului;
Comuna este traversată de raul Moldova;
Existenta unei arii intinse de păduri;
PUNCTE SLABE
Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone reduse;
Lipsa locurilor de cazare,
Pregatire profesională de slabă calitate in domeniul serviciilor turistice;
Lipsa de preocupare a cetăţenilor;
Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinatate, mai cu seama a celor
cu pregatire profesionala inaltă;
Capacitatea financiară relativ scazută a locuitorilor zonei.
Ineexistenţa investiţiilor străine;
Lipsa resurselor financiare la nivel local pentru sprijinirea şi/sau promovarea unor
investiţii;
Promovarea insuficientă a zonei rurale şi a produselor specifice;
Diversificarea slabă a activităţilor economice in zona rurală;
OPORTUNITATI
Creşterea veniturilor populaţiei din agricultură;
Valorificarea potenţialului tradiţional;
Lucrări de regularizare a albiei raului Moldova şi apărări de maluri
pentruprevenirea şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor;
Disponibilitatea de a incheia relaţii de parteneriat a autorităţilor locale, cu
investitori locali sau străini;
Prezenţa in zonă, activitatea şi deschiderea la incheierea de parteneriate a unor
organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare.
Existenţa strategiei naţionale antisărăcie;
Existenţa unor exemple de succes ale unor localnici cu initiaţivă;
AMENINTARI
Scăderea numarului persoanelor calificate prin ieşirea acestora din viaţa activă;
Creşterea somajului in randul tinerilor absolvenţi;
Lipsa de receptivitate şi flexibilitate a populaţiei locale la cerinţele pieţei care
determină decalaje economice mari, greu de recuperat;
Lipsa resurselor financiare pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor prin
Fonduri Structurale;
Lipsa informaţiilor legate de normele europene de mediu in randul micilor
intreprinzători;
Lipsa unui cadru legal pentru protejarea producţiei agricole interne;
Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene;
CONCLUZIE FINALA
Comuna Miroslavesti cu cele 5 sate ale sale si o populatie de 7082 de locuitori, se
afla in partea de vest a judetului Iasi, in sudul Podisului Sucevei, pe terasele de pe
malul stang al raului Moldova. Spiritual locuitorii satelor din aceasta comuna au o
traditie folclorica milenara imprimata cu elemente precrestine dar incarcata de
simbolurile crestinismului bizantin. Referitor la turism, Miroslavesti este o comuna
care prezinta potential bun pentru practicarea turismului rural sau agroturismului,
pentru ca are in structura sa toate elementele necesare pentru a putea demara o
activitate de turism.
BIBLIOGRAFIE
http://www.pgfroma.ro/uploads/resurse/documente/40_resurse_strategie-
comunitara-miroslavesti-judetul_Miroslavesti_Iasi.pdf
ION PARLEA SI COLAB. ,, MONOGRAFIA COMUNEI MIROSLAVESTI”,
EDITURA EMIA, DEVA, 2004.