METODOLOGIA DESFĂŞURĂRII EXAMENULUI DE FINALIZARE A ... · Ştiinţe Politice, Filosofie şi...

PAGINA | Telefon: 0256-592.303 Email: [email protected] Website: http://www.uvt.ro/

1 B-dul Vasile Pârvan, Nr. 4, 300223 Timişoara, România.

Tel./Fax: +4 0256-592.132 (307), www.pfc.uvt.ro. .

DECANAT.

METODOLOGIA DESFĂŞURĂRII EXAMENULUI DE

FINALIZARE A STUDIILOR DE LICENŢĂ

În anul universitar 2016/2017, sesiunea iulie si septembrie 2017

1. CADRUL JURIDIC

1.1. Examenul de finalizare a studiilor se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu

Regulamentul privind organizarea examenelor de finalizare a studiilor universitare de

licenţă pentrul anul universitar 2016 / 2017, aprobat de Senatul Universitatii de Vest, și cu toate

celelalte acte normative prevăzute de acesta;

1.2. În cazul în care, până la data desfășurării examenului, foruri superioare din Universitatea de

Vest sau de la Ministerul Educaţiei Naționale vor elabora acte normative care vor impune

modificări ale prezentei metodologii, Consiliul Facultății le va adopta și va publica modificările

printr-o Hotărâre de Consiliu.

2. CADRUL ORGANIZATORIC

2.1. Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii de

Vest din Timişoara organizează examen de finalizare a studiilor pentru:

2.1.1. programele de studii/specializările pentru care are acreditare în condiţiile legii;

2.1.2. programele de studii/specializările autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru care PFC are,

din acelaşi domeniu, de programe de studii/specializări acreditate

2.2. Pot susţine examen de licenţă la Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale

Comunicării, conform cu prezenta metodologie:

2.2.1. absolvenţii proprii;

2.2.2. absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu la

programe de studii universitare de licenţă care există în structura facultății, se pot inscrie si

pot sustine examenul de licenta/diploma la Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe

ale Comunicării din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, cu aprobarea senatelor

universitare ale celor doua institutii de invatamant superior, dupa avizul consiliilor de

administratie şi în urma avizului Consiliul Facultăţii.

2.2.3. absolvenţii care au finalizat sudiile în baza Legii nr. 84/1995, care se vor susține examenul

de finalizare conform prezentei metodologii.

2.3. Absolvenţii care provin din alte instituţii de învăţământ superior autorizate provizoriu susţin examenul de licenţă în baza unui protocol încheiat între cele două instituţii de învăţământ

superior, cu aprobarea Senatului UVT.

website:%20http://www.uvt.ro/




DECANAT.

2.3.1. Înscrierea absolvenţilor pentru examenul de licenţă se realizează de către instituţia de

învăţământ superior în care au urmat studiile, în baza protocolului încheiat. Pentru încheirea

protocolului este necesară aprobarea din partea senatelor ambelor universităţi.

2.3.2. Examenul de finalizare a studiilor se organizează în acest caz fie la sediul Facultății de

Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, fie la sediul instituţiei de învăţământ

superior în care absolvenții au urmat studiile, conform protocolului.

2.3.3. Cheltuielile aferente organizării examenului de finalizare a studiilor sunt suportate de către

instituția la care absolvenții au urmat studiilr.

2.4. Absolvenţii de învăţământ superior particular care se încadrează în prevederile Legii nr.

60/2000 şi absolvenţii care provin de la instituţii de învăţământ superior şi/sau programe de

studii care au intrat în lichidare, vor susține examenul de licenţă condiţionat de promovarea de

către absolvenţi a unui examen de selecţie.

2.4.1. Examenul de selecţie se va desfăşura anterior examenului de licenţă, în același an

universitar sau în anul universitar anterior, după următoarea procedură:

2.4.1.1.Candidatul își va exprima intenția de a susține examenul de finalizare a studiilor în cadrul

PFC la începutul anului universitar în care dorește să susțină examenul, nu mai târziu de

30 octombrie.

2.4.2. Examenul de selecție va avea cinci probe. Cele cinci probe constau în promovarea, conform

criteriilor minimale din fișa disciplinei, a cinci examene la discipline din planul de

învățământ stabilite de către Consiliile de Departament, conform anexei 13 la prezenta

metodologie.

2.4.3. Prezentarea la examenele aferente celor cinci probe va avea loc în cadrul ORICĂREI sesiuni

de examene din anul universitar în curs. Evaluarea candidatului are loc prin calificativ

(admis/respins) de către cadrul didactic titular, pe o Fișă a disciplinelor pentru examenul

de selecție în vederea prezentării la Examenul de finalizare a studiilor (Anexa 14).

2.4.3.1.Fișa disciplinelor pentru examenul de selecție în vederea prezentării la Examenul de

finalizare a studiilor (Anexa 14) se află în îngrijirea secretariatului Facultății.

2.4.3.2.Cadrele didactice titulare vor înscrie în fișă calificativele acordate în același moment cu

publicarea tuturor rezultatelor pentru exmenul respectiv.

2.4.3.3.Examenul de selectie promovat este recunoscut in toate sesiunile ulterioare de examene de

licenta/diploma, dar numai in cadrul institutiei la care a fost sustinut si promovat

2.5. Examenul de finalizare a studiilor se desfăşoară la instituţia organizatoare. În cazuri bine

motivate, Ministerul Educaţiei Naționale aprobă, după caz, desfăşurarea examenului de

finalizare a studiilor la instituţia de învăţământ autorizată să funcţioneze provizoriu pe care au

absolvit-o candidaţii, prin deplasarea comisiei de examen, la solicitarea acestei instituţii şi cu

acordul instituţiei organizatoare, oe baza unui protocol încheiat între cele două universități.

Acest protocol stipulează modalitatea de desfăşurare a examenului, sediul desfăşurării,

documentele necesare candidatului pentru a susţine examenul de finalizare a studiilor

universitare de licenţă în U.V.T., alte drepturi şi obligaţii ale părţilor.

2.6. Structura, conţinutul şi organizarea examenului de finalizare a studiilor se stabilesc de către

Senatul Universităţii de Vest din Timişoara, la propunerea facultăţii, în conformitate cu planul

de învăţământ după care au studiat absolvenţii din promoţia curentă.





DECANAT.

2.7. Aceeaşi programă şi aceleaşi criterii sunt valabile şi pentru absolvenţii din anii precedenţi care

nu au susţinut sau nu au promovat examenul de licenţă şi care se vor prezenta în sesiunea iulie

2017.

3. ÎNSCRIEREA LA EXAMENUL DE FINALIZARE A STUDIILOR

3.1. La examenul de finalizare a studiilor se pot prezenta numai candidaţii care şi-au îndeplinit toate

obligaţiile şcolare prevăzute în planul de învăţământ al specializării.

3.2. Înscrierea la examenul de finalizare a studiilor se face individual pe bază de:

a) cerere depusă la secretariatul facultăţii în termenul stabilit pentru aceasta (Anexa 1a).

b) lucrarea de licenţă, avizată de către cardul didactic coordonator şi însoţită de:

c) Raportul de similaritate rezultat ca urmare a verificării originalităţii lucrării de licenţă pe platforma

de e-learning TURNITIN. Acest raport va însoţi în mod obligatoriu lucrarea de licenţă conform

Metodologiei privind verificarea originalității lucrărilor de finalizare a studiilor de licență și master în

Universitatea de Vest din Timişoara. Consiliul Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale

Comunicării a decis ca procentul de similaritate acceptat este de 5%, cu filtrarea bibliografiei,

notelor, a citatelor și a sintagmelor până la 5 cuvinte.

d) referatul de evaluare în faţa comisiei de examen (anexa 1 completată), acordat de către

conducătorul ştiinţific,

e) Declaraţia de originalitate și respectare a normelor de etică a cercetării (anexa 2), completată

şi semnată de către candidat.

f) lucrarea specifică probei 1, acolo unde este cazul, pentru domeniile Filosofie respectiv Stiinte ale

Comunicarii, conform anexelor 4-11 la prezenta metodologie, pentru specializarea respectivă.

g) Raportul de similaritate rezultat ca urmare a verificării originalităţii portofoliului profesional (în

cazul portofoliilor de prezentare a unui produs de specialitate, acolo unde este cazul:, eseu

academic, produs publicistic, carte, colaborare la volum colectiv, articol publicat în revistă

de specialitate sau în revistă studențească) pe platforma de e-learning TURNITIN. Acest raport

va însoţi în mod obligatoriu portofoliul de licenţă conform Metodologiei privind verificarea

originalității lucrărilor de finalizare a studiilor de licență și master în Universitatea de Vest din

Timişoara. Consiliul Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării a decis ca

procentul de similaritate acceptat este de 5%, cu filtrarea bibliografiei, notelor, a citatelor și a

sintagmelor până la 5 cuvinte.

h) Declarația din anexa 10, acolo unde este cazul.

i) certificat de competenţă lingvistică într-o limbă de largă circulaţie internaţională eliberat de către un

departament de profil din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara:

absolvenţii care au obţinut certificate de competenţă lingvistică de la o catedră de

specialitate din cadrul unei instituţii de învăţământ superior acreditată sau autorizată sau de

la o altă instituţie abilitată în acest sens vor ataşa aceste certificate la cererea de înscriere.

absolvenţii care pe durata studiilor au promovat examenele / colocviile la limbi străine pe

cel puţin două semestre vor primi, pe baza notei obţinute, certificatul de competenţă

lingvistică de la un departament de specialitate din UVT.





DECANAT.

studenţii care au beneficiat de burse de studii în străinătate pe o perioadă de minimum 6 luni

de zile vor prezenta la înscriere un document în acest sens şi vor primi dreptul de înscriere

la examenul de licenţă.

3.3. Absolvenţii altor universităţi, care doresc să susţină examenul de finalizare a studiilor la Facultatea de

Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea de Vest, vor depune la

Secretariatul facultăţii, în termenele stabilite în calendarul examenului de finalizare a studiilor, în

afara documentelor prevăzute la punctul 3.2., următoarele acte:

cerere scrisă de către candidat

certificat de naştere în copie legalizată, două exemplare

certificat de căsătorie, dacă este cazul, care să dovedească schimbarea numelui

patru fotografii tip paşaport

adeverinţa de absolvire a facultăţii şi specializării, în original

certificat de competenţă lingvistică obținut de la un deparartament de specialitate

autorizat din cadrul Universității de Vest;

chitanţa doveditoare a plăţii taxei de participare

copie după actul oficial de autorizare a specializării absolvite (Monitor oficial).

4. CALENDARUL EXAMENULUI DE FINALIZARE A STUDIILOR

4.1. Examenul de finalizare a studiilor 2017 se desfăşoară în două sesiuni.

4.2. Prima sesiune este organizată după următorul calendar-cadru.

6 iulie: data limită pentru depunerea lucrărilor de licenţă, respectiv, acolo unde este

cazul, a opțiunii pentru proba 1 și a portofoliului.

10-14 iulie: desfăşurarea examenului de licenţă

4.3. A doua sesiune a examenului de licenţă se organizează după următorul calendar-cadru:

9 septembrie: înscriere, predarea lucrarilor de licenta

11-13 septembrie: desfăşurarea examenului de licenţă

4.4. Programarea detaliată pe probe, discipline, săli, ore, va fi afișată la avizierul Facultății cu 24 de

ore înaintea începerii examenului.

5. PROBELE EXAMENULUI DE FINALIZARE A STUDIILOR.

5.1. Examenul de finalizare a studiilor consta în două probe.

5.1.1. Proba 1 constă în evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate.

5.1.2. Proba 2 constă în prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă.

5.1.3. Nota minimă de promovare a fiecărei probe este 5 (cinci).

5.1.4. Participarea candidaților la proba 2 este condițonată de promovarea probei 1.

5.2. Rezultatele examenelor se comunică prin afişare în termen de cel mult 48 de ore de la data susţinerii

probei





DECANAT.

5.3. Orice probă orală a examenului de finalizare a studiilor se desfasoara în prezența, în același loc

și în acelați moment, a comisiei/comisiilor de examen specifice fiecarei probe si a examinatului

6. PROBA DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR FUNDAMENTALE ȘI DE

SPECIALITATE

6.1. Proba 1 este proba de verificare a cunoștințelor fundamentale și de specialitate și constă în

examen, scris sau oral, în acord cu metodologia avizată de Consiliul fiecărui departament al Facultății,

în funcție de specificul domeniilor și programelor de studii. Metodologia de desfăşurare a probei 1 a

fost discutată şi aprobată în cadrul consiliului fiecărui departament în parte.

6.1.1. Rezultatele acestei probe se vor aduce la cunoştinţa candidaţilor înainte de începerea probei

de susţinere a lucrării de licenţă.

6.2. La Departamentul de Științe Politice, proba 1 constă în verificarea cunoștințelor fundamentale și de

specialitate, sub formă de examen scris. Absolvenții care se înscriu să susțină examenul de licență la

specializările ofertate de către Departamentul de Științe Politice vor trebui să rezolve două categorii de

subiecte:

6.2.1. Cu o oră înaintea începerii probei comisia se va întruni pentru extragerea subiectelor.

6.2.2. Subiectele aferente disciplinelor fundamentale. La propunerea titularilor de curs au fost

identificate un număr de 15 de întrebări care acoperă aceste discipline pentru fiecare specializare,

în Anexa 3A (pentru specializarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene), Anexa 3B

(pentru specializarea Ştiinţe Politice), respectiv Anexa 3C (pentru specializarea Relaţii

internaţionale şi studii europene – limba germană) fiind prezentate atât întrebările, cât și

bibliografia selectivă. La data examenului, comisia de licență va extrage câte 3 întrebări din setul

de 15, asigurându-se însă ca nici o disciplină fundamentală să nu fie reprezentată cu mai mult de o

întrebare. Pentru fiecare întrebare la care s-a oferit un răspuns complet, comisia de licență acordă

un punct. Maximul de puncte ce poate fi acordat este de trei.

6.2.3. Subiectele aferente disciplinelor de specialitate. Titularii disciplinelor de specialitate au propus

pentru fiecare specializare un număr de 15 texte, prezentate în anexele aferente fiecărei

specializări/program de studiu, din care comisia de licență va trage la sorți un număr de 3 texte –

asigurându-se ca textele să nu fie propuse pentru aceași disciplină – care vor fi transmise

candidaților. Aceștia trebuie să aleagă un text din cele trei, iar pornind de la acesta să scrie un eseu,

un comentariu prin care să demonstreze capacitatea de a interpreta un enunț din perspectiva

teoriilor și conceptelor studiate în cadrul disciplinelor de specialitate. Maximul de puncte ce poate

fi acordat este de șase.

6.2.4. Comisia de licență va publica la o oră după începerea probei 1 a examenului de licență baremul de

corectare.





DECANAT.

6.2.5. Evaluarea probei 1 are loc prin corectarea lucrărilor scrise, de către fiecare membru al comisiei.

Fiecare membru al comisiei acordă note de la unu la zece în acord cu baremul publicat în timpul

examenului. Notele acordate de membrii comisiei vor fi note cu maxim două zecimale. Nota finală

a probei 1 este media aritmetică a notelor acordate de către membrii comisiei, exprimată cu maxim

două zecimale. Comisia de examen acordă punctul din oficiu.

6.3. La Departamentul de Filosofie și Științe ale Comunicării, proba 1 constă în verificarea

cunoștințelor fundamentale și de specialitate, sub formă de examen oral. În cadrul acestui examen

studenţii vor trebui să dovedească faptul că au dobândit pe parcursul celor trei ani de studii

competenţe de natură teoretică şi aplicativă în domeniul de specialitate al programului de studii

absolvit. Consiliul departamentului de Filosofie și Științe ale Comunicării a decis formularea a

două variante de organizare a acestei probe: varianta A (examen din tematica unor discipline,

pe baza teaticii și bibliografiei publicate), respectiv varianta B (portofoliu profesional).

6.3.1. Absolvenții specializărilor din domeniul Științe ale comunicării vor susține proba 1 în

varianta B (portofoliu profesional). Absolvenții specializării Filosofie vor susține proba 1

fie în varianta A, fie în varianta B, la alegere.

6.3.2. Varianta A –În această variantă, proba constă în susţinerea unui examen oral din tematica a

două tipuri de discipline: fundamentale și de specialitate, în baza unei tematici şi bibliografii

propuse de către Consiliul Departamentului. Tematica și bibliografia obligatorie sunt prezentate

în Anexa 4A, pentru specializarea FILOSOFIE.

6.3.2.1. Cu o oră înaintea examenului, comisia pregătește două categorii de bilete de examen, pe

care candidații le vor trage la sorți. Subiectele se scriu de mână pe biletele de examen

tipărite în prealabil după modelul din Anexa 15. Fiecare bilet este apoi semnat de către toți

membrii comisiei. În cadrul aceleiași întâlniri membrii comisiei vor stabili și baremul de

evaluare, având structura indicată în Borderoul de examen din Anexa 12A

6.3.2.2.O categorie de bilete de examen va conține subiectele din disciplinele fundamentale, iar a

doua categorie de bilete va conține subiecte din disciplinele de specialitate. Biletele se

numerotează distinct în cadrul fiecărei categorii.

6.3.2.3.Comisia va expune biletele de examen pe o masă aflată în fața sălii, întoarse cu partea albă

în sus, organizate pe două rânduri distincte, astfel încât celee două categorii de bilete să fie

vizibile.

6.3.2.4.Fieccare candidat extrage două bilete, câte unul din fiecare categorie. După extragerea

biletului, candidatul declară în fața comisiei numărul biletului extras și se retrage în sală

pentru pregătirea răspunsului. Fiecare candidat are la dispoziție 10 minute pentru pregătirea

răspunsului.

6.3.2.5.După expirarea celor 10 minute candidatul ocupă loc în fața comisiei și are loc examinarea.

Pentru examinarea orală fiecare cndidat va beneficia de minim 15 minute.





DECANAT.

6.3.2.6.Evaluarea probei 1 în varianta A. Fiecare membru al comisiei acordă note de la unu la

zece, însumând punctele din barem, conform Borderoului de examen din Anexa 12A.

Notele acordate de membrii comisiei vor fi note întregi. Nota finală este media aritmetică a

notelor acordate de către membrii comisiei, exprimată cu două zecimale.

6.3.3. Varianta B – Portofoliu profesional. Proba constă în susținerea în fața comisiei de examen

a unui Portofoliu profesional (Portofoliul de practică, Portofoliul de seminar, Portofoliul

unui produs de specialitate) elaborat de către absolvent conform Metodologiei de elaborare

și evaluare a portofoliului profesional, detaliată în Anexa 9 a acestui document. Fiecare

program de studii are o metodologie proprie, care particularizează conținutul portofoliului

profesional pentru disciplinele fundamentale și de specialitate din cadrul respectivului

program de studiu, astfel:

- Anexa 4, pentru specializarea FILOSOFIE (opțional)

- Anexa 5, pentru specializarea COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

- Anexa 6, pentru specializarea JURNALISM

- Anexa 7, pentru specializarea PUBLICITATE

6.3.3.1. Cu o oră înaintea începerii probei comisia se întrunește pentru stabilirea baremului de

evaluare.

6.3.3.2. Evaluarea probei 1, examen oral, în varianta B are loc în felul următor:

- Candidatul prezintă portofoliul în fața comisiei, evidențiind fundamentarea teoretică și

realizarea practică a temei. Candidatul are la dispoziție 15 minute.

- Fiecare membru al comisiei acordă note de la unu la zece, însumând punctele din barem,

conform Borderoului de examen din Anexa 12 B. Notele acordate de membrii comisiei vor fi

note întregi. Nota finală acordată de comisie este media aritmetică a notelor acordate de

către membrii comisiei, exprimată cu două zecimale.

- Nota finală a probei 1 se calculează de către secretarul comisiei, ca medie aritmetică între

nota finală acordată de membrii comisiei și nota acordată de coordonatorul portofoliului

în Referatul asupra portofoliului profesional (Anexa 11). Nota finală a probei 1 se

calculează cu două zecimale și fără rotunjire.

7. PROBA DE PREZENTARE ȘI SUSȚINERE A LUCRĂRII DE LICENȚĂ

7.1. Proba 2 constă în prezentarea și susținerea lucrării de licență de către absolvent în prezența

comisiei de examen. Această probă este publică.

7.1.1. Coordonatorul lucrării de licență poate asista la susținerea publică și are dreptul să pună

întrebări și să facă aprecieri.

7.1.2. După prezentarea lucrării de licenţă, membrii comisiei vor formula întrebări din tematica

lucrării, putând aduce observaţii sau critici celor afirmate de către absolvent.





DECANAT.

7.1.3. Fiecărui absolvent i se asigură un interval de 20 de minute pentru prezentarea și susținerea

lucrării de licență și pentru răspunsurile la întrebările comisiei de examen.

7.1.4. Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă se apreciază separat de către fiecare membru al

comisiei prin acordarea de note întregi, completând borderoul din anexa 12C, obţinându-se

astfel două note, după cum urmează:

- Pentru evaluarea prezentării publice a lucrării de licenţă fiecare membru al comisiei

acordă câte o notă întreagă (N1), de la 1 la 10, pe coloana 2 a formularului din Anexa 12A.

- Pentru evaluarea conţinutului ştiinţific şi metodologic al lucrării de licenţă, fiecare

membru al comisiei acordă câte o notă întreagă de la 1 la 10 pe coloanele 3-10 ale Anexei

12C, conform criteriilor aferente, apoi calculează media aritmetică a coloanelor 3-10 în

coloana 11. Aceasta reprezintă nota evaluatorului pentru conținutul științific al lucrării (N2).

- Nota finală acordată de fiecare membru al comisiei este media aritmetică între N1 și N2.

7.1.5. Nota finală pe care o obține candidatul la proba 2 va fi calculată de către secretarul

comisiei, la finalul probei, ca o medie aritmetică, cu două zecimale și fără rotunjire, între

notele acordate de către membrii comisiei și nota acordată de coordonatorul lucrării de

licență în Referatul asupra lucrării de licență (Anexa 1).

8. EVALUAREA EXAMENULUI DE FINALIZARE A STUDIILOR

8.1.1. Nota finală a examenului de finalizare a studiilor (nota finală) se calculează ca o medie

aritmetică între nota obținută de candidat la proba 1 și nota obținută la proba 2. Nota astfel

obţinută, determinată cu două zecimale, nu se rotunjeşte. Nota minimă finală pentru

promovarea examenului de finalizare a studiilor este 6 (șase).

8.1.1.1.La Departamentul de Științe Politice, nota finală a examenului de finalizare a studiilor

(nota finală) se calculează ca o medie aritmetică ponderată, în care proba 1 are

ponderea de 40 % iar proba a doua are ponderea de 60%.

8.1.1.2.La Departemantul de Filosofie și Științe ale Comunicării, nota finală a examenului de

finalizare a studiilor (nota finală) se calculează ca o medie aritmetică în care ambele

probe au o pondere de 50%.

8.2. Eventualele contestaţii privind rezultatul se depun la secretariatul facultăţii, în termen de 24 de

ore de la comunicare/afișarea rezultatelor, şi se rezolvă în termen de 48 de ore de la data

încheierii depunerii contestaţiilor de către comisia de analiză și soluționare a facultății,

aprobată în senatul universitar. Contestaţiile se rezolvă exclusiv la nivelul facultăţii, iar

deciziile comisiilor de analiză și soluționare a contestațiilor sunt definitive.

8.2.1. Rezultatele obținute la probele orale nu pot fi contestate.

9. LUCRAREA DE LICENȚĂ





DECANAT.

9.1. Lucrarea de licenţă poate fi coordonată de către orice cadru didactic din învăţământul superior

care deţine titlul ştiinţific de doctor, este titular în învăţământul superior pe funcția de lector,

conferențiar sau profesor şi îndeplineşte una din următoarele condiţii:

- a predat cel puţin o disciplină la programul de studii şi seria din care face parte absolventul,

indiferent de universitatea de provenienţă acestui cadru didactic;

- a predat cel puţin o disciplină la programul de studii şi seria din care a făcut parte absolventul

la universitatea de provenienţă, în cazul absolvenţilor veniţi prin transfer în timpul

desfăşurării porgramului de studii sau în cazul absolvenţilor altor universităţi, care doresc să

susţină examenul de finalizare a studiilor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale

Comunicării de la Universitatea de Vest;

9.1.1. Cadrele didactice care dețin titlul științific de asistent doctor pot coordona lucrări de licență

doar împreună cu un alt cadru didactic, care îndeplinește condițiile impuse anterior, în

cotutelă.

9.1.2. Coordonatorul științific al lucrării de licență are următoarele atribuții:

a) coordonează elaborarea de către student a planului lucrării;

b) acordă consultanță studentului prin intermediul platformei de e-learning și prin întâlnirile

față în față;

c) se asigură că studentul a încărcat lucrarea atât în secțiunea dedicată coordonării, cât și în

secțiunea dedicată verificării originalității, studentul putând avea acces la Raportul de

similaritate rezultat pe platformă în urma verificării originalității;

d) se asigură că studentul a încărcat lucrarea, în forma finală aprobată, în secțiunea finală

de verificare a originalității conținutului acesteia, iar această încărcare este posibilă o singură

dată;

e) apreciază calitatea conținutului elaborat și originalitatea lucrării și face observații și

sugestii atât prin intermediul platformei de e-learning, cât și în cadrul întâlnirilor față în față;

f) analizează conținutul integral și forma finală a lucrării, întocmind un referat de evaluare

în baza variantei finale a lucrării și a Raportului de similaritate furnizat de platformă;

g) referatul va cuprinde aprecieri asupra conţinutului lucrării şi propunerea de notare a

acesteia;

h) în cazul unui referat nefavorabil sau a neprimirii avizului, lucrarea nu poate fi susţinută

în faţa comisiei de licenţă/disertație.

9.1.3. Lucrarea de licenţă reprezintă efortul personal de planificare, documentare, elaborare şi redactare

al absolventului, sub îndrumarea directă a cadrului didactic coordonator. Cadrul didactic

coordonator va verifica, pe parcursul elaborării lucrării, respectarea deontologiei ştiinţifice şi a

dreptului de autor.





DECANAT.

9.1.3.1.Se interzice comercializarea de lucrări științifice în vederea facilitării fasificării de către

cumpărător a calității de autor al unei lucrări de licență.

9.1.3.2.Candidații care, pe baza unor probe întocmite fie de către conducătorul științific, fie de către

comisie, prezintă o lucrare de licență care conține plagiat sau o lucrare de licență redactată

de către altă persoană decât candidatul, vor suporta următoarele consecințe:

- Vor fi eliminați din examen

- Nu vor mai avea dreptul de a susține examenul de finalizare a studiilor șa Facultatea de

Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea de Vest

- Li se va înscrie în Situația școlară mențiunea „Eliminat de la examenul de finalizare a

studiilor pentru plagiat”

9.1.4. Lucrarea de licenţă va fi elaborată în limba de predare a programului de studii

9.1.5. Formatul lucrării de licenţă: Format A4; nr. de pagini – între 30-50 (exclusiv anexe);

valori pentru marginile paginii: interior - 2,5cm (în cazul în care lucrarea e legata cu arc),

respectiv 3cm (în cazul in care lucrarea e copertată), exterior - 2cm, sus/jos - 2cm; spațiere

între rândurile textului - 1,5 rânduri la caractere de 12, respectiv 1 rând la caractere de 14.

9.1.6. Pagina de gardă conține elementele prevăzute în Anexa 16.

9.1.7. În cazul neacordării de către conducătorul ştiinţific a avizului favorabil pentru susţinerea

lucrării în faţa comisiei, lucrarea neîndeplinind condiţiile minime pentru a fi acceptată ca

lucrare de licenţă, candidatul urmează să se prezinte la examenul de finzlizare a studiilor

într-o sesiune ulterioară, după refacerea lucrării de licenţă.

10. COMISIILE DE EXAMEN

10.1. Comisiile de examen sunt stabilite pe programe de studiu prin decizia Rectorului

Universităţii de Vest din Timişoara și cu aprobarea Senatului Universității de Vest, în

conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu regulemantele ARACIS, la propunerea Consiliului

Facultăţii de Ştiinţe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării.

10.2. Comisia de examen este formată din 3 membri, în afară de secretarul comisiei, astfel:

- Preşedinte: cadru didactic care are titlul ştiinţific de doctor și gradul didactic de lector,

conferenţiar sau profesor;

- Cel puțin doi membri: cadre didactice care au titlul ştiinţific de doctor (lector, conferenţiar

sau profesor)

- Secretar (asistent sau lector). Secretarul comisiei nu participă la evaluare, având atribuții de

administrare a documentelor.

10.3. Componența membrilor comisiilor de examen este propusă de către Directoru de departament

și validată de Consiliul Departamentului, după care se înaintează Decanatului Facultății spre

publicare. Înlocuirea unui membru al comisiei poate avea loc tot cu aprobarea Consiliului

Facultății și numai cu cel puțin 3 (trei) zile înaintea susținerii examenului.





DECANAT.

10.4. Conform legii, atât membrii comisiei de licență, cât și secretarul comisiei nu se pot afla cu cei

evaluați sau între ei în relație de soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv

10.5. La susţinerea de către candidat a lucrării de licenţă poate participa şi conducătorul ştiinţific al

lucrării.

10.6. Comisiile de examen pentru toate specializările facultăţii sunt comisii interne.

10.7. Comisiile numite pentru examenul de finalizare a studiilor verifică şi apreciază pregătirea

candidaţilor şi poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea și desfășurarea examenelor de

licență.

10.8. La o specializare, examenul de finalizare a studiilor se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi

condiţii pentru toţi candidaţii.

10.9. Comisiile de soluţionare a contestaţiilor sunt formate din 3 membri, alţii decât membrii

comisiei de examen

11. DISPOZIŢII TRANZITORII

11.1. În cadrul Examenului de finalizare a studiilor de licenţă în anul universitar 2016-2017, fiecare

candidat beneficiază de un număr total de 10 credite care se adiționează celor 180 de credite

obligatorii. Acestea vor fi distribuite astfel:

11.1.1. Pentru Departamentul de Științe Politice: 4 credite pentru proba de evaluare a cunoștințelor

fundamentale și de specialitate, 6 credite pentru proba de susținere a lucrării de licență în

fața comisiei

11.1.2. Pentru Departamentul de Filosofie și Științe ale Comunicării: 5 credite pentru proba de

evaluare a cunoștințelor fundamentale și de specialitate, 5 credite pentru proba de susținere a

lucrării de licență în fața comisiei.

11.2. Absolvenţilor care au promovat examenul de finalizare a studiilor li se eliberează de către

instituţia organizatoare diploma de licenţă, care le conferă titlul de licenţiat în specializarea

urmată. Diploma de licenţă va fi însoţită de suplimentele la diplomă.

11.3. Până la eliberarea diplomei, absolvenţii care au promovat examenul de finalizare a studiilor

primesc, la cerere, adeverinţe de absolvire a studiilor. În caz de pierdere sau de distrugere, eliberarea

unei noi adeverinţe urmează procedurile legale privind eliberarea duplicatelor actelor de studii.

Absolvenţii care nu promovează examenul de finalizare a studiilor primesc, la cerere, un certificat

de studii universitare.

11.4. Absolvenţii promoţiilor anterioare actualului an universitar vor susţine examenul de licenţă

conform prevederilor din prezenta metodologie.

11.5. În cazul nepromovării examenului de absolvire a studiilor în urma primelor două sesiuni de

examinare, candidaţii au dreptul de a se înscrie din nou, într-o sesiune ulterioară, cu suportarea

de către candidat a taxei stabilite de către Senatul Universităţii de Vest din Timişoara.

11.6. Studenţii care au fost în programe Erasmus sau alte tipuri de mobilităţi instituţionalizate în

semestrul II al anului universitar 2016/ 2017 şi au dobândit calitatea de absolvent după data





DECANAT.

susţinerii examenului de licenţă al promoţiei lor se pot prezenta la examenul de licenţă în

următoarele două perioade programate, în mod gratuit.

11.7. O probă promovată este recunoscută în următoarele sesiuni.

Aprobat în şedinţa Consiliului Facultăţii din data de 02.03. 2017

DECAN,

Prof.univ.dr. ROBERT REISZ

PRODECAN

Conf. univ. dr. CLAUDIU MESAROŞ





DECANAT.

Anexa 1

REFERAT ASUPRA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

SESIUNEA iulie/septembrie 2017

SPECIALIZAREA _________________________________________________

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC

CANDIDAT

TITLUL LUCRĂRII DE LICENŢĂ

CRITERII DE EVALUARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ

CRITERII CALIFICATIVE Nesatisfăcător

(1-4)

Satisfăcător

(5-6)

Bine

(7-8)

Foarte bine

(9-10)

CONŢINUT Calitatea şi adecvarea

bibliografiei (teorii,

paradigme, tipologii)

Stăpânirea conceptelor

utilizate

Logica argumentării şi

structurarea problematicii

Relevanţa sintezei

METODOLOGIA UTILIZATĂ Claritatea obiectivelor şi

ipotezelor

Corectitudinea procedurilor

utilizate (calitative sau

cantitative)

FORMA Respectarea normelor de

redactare academică

Stil şi prezentare academică

MENŢIUNI SPECIALE (comentarii detaliate pot fi ataşate acestui formular)

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

Concluzie:

Consider că lucrarea de licenţă întruneşte/nu întrunește condiţiile pentru a fi susţinută în faţa

comisiei de licenţă apreciind-o cu nota ____________________________________

Semnătura:____________________________________________





DECANAT.

EVALUATION OF GRADUATION PAPER

SESSION July / September 2017

SPECIALIZATION _________________________________________________

SCIENTIFIC COORDINATOR

CANDIDATE

TITLE OF THE PAPER

CRITERIA OF EVALUATION

CRITERIA QUALIFICATIONS Unsatisfactory

(1-4)

Satisfactory

(5-6)

Good

(7-8)

Very good

(9-10)

CONTENT Quality and adequation of

bibliography (theories,

paradigms, typologies)

Understanding of concepts

used

Argumentation and structure Synthesis relevance

METHODOLOGY Clearness of objectives and

hypothesis

Procedures (qualitative or

quantitative) are correct

FORM Academic writing standards

adequation

Style

SPECIAL MENTIONS (more comments may be added on separate paper)

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

Conclusion:

I consider that the graduation paper meets / does not meet the requirements to be presented to

the comission and I propose the mark: ____________________________________

Signature____________________________________________





DECANAT.

Anexa 1a

Cerere de înscriere la examenul de finalizare a studiilor de licență

Sesiunea iulie / septembrie 2017

Numele și prenumele: ___________________________________________________________

Carte de identitate Seria _______ nr _____________

Cod numeric personal: __________________________ Nr. telefon _______________________

Specializarea ___________________________ Promoția _______________________________

Solicit înscrierea la examenul de finalizare a studiilor.

* Numai pentru absolvenții specializării Filosofie:

La Proba 1 (de verificare a cunoștințelor fundamentale și de specialitate) optez pentru: □ Varianta A – Examen oral de verificare din discipline fundamentale și de specialitate

□ Varianta B – Examen oral de prezentare și susținere a portofoliului profesional

Pentru proba 2 (prezentarea și susținerea lucrării de licență) predau lucrarea de licență cu titlul:

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

Coordonator ştiinţific: ___________________________________________________________

Data Viza coordonatorului ştiinţific

Notă: Mă oblig ca, în momentul depunerii lucrării de licență, să predau într-o folie de plastic,

în vederea elaborării diplomei, 2 fotografii 3/4 cm pe hârtie mată și o copie a certificatului de

naștere.

Semnătura





DECANAT.

Anexa 2

(se completează şi se semnează de către candidat)

DECLARAŢIE de originalitate și respectare a normelor de etică a cercetării

Subsemnatul/a………………………..….…...............................................

domiciliat/ă în ............................................................ strada........................... nr..........

bloc......... scara.......... apartamentul.............., posesor al CI seria ......... nr................ şi al

CNP....................................................., în calitate de absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice,

Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, Specializarea

…………………………………………………………………, promoţia .................... din

cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, cunoscând prevederile Codului Penal, art. 292, cu

privire la falsul în declaraţii, declar pe propria raspundere că teza de licenţă cu titlul

..............................................................................................................

........................................................................................................................................

având ca îndrumător ştiinţific pe Doamna/Domnul .......................................................

este în întregime elaborată şi redactată de mine, fiind rezultatul unui efort propriu de

cercetare şi documentare.

Lucrarea nu a mai fost utilizată sau prezentată niciodată, în această formă, pentru obţinerea unei

evaluări sau a unui titlu academic la altă instituţie de învăţământ din ţară sau din străinătate.

Toate fragmentele din lucrare ce reproduc surse tipărite sau electronice, fie şi în traducere proprie, sunt

evidenţiate conform uzanţelor academice acceptate şi deţin referinţa exactă a sursei bibliografice redate.

Reproducerile sau reformulările proprii ale unor idei, texte, fragmente de text, reprezentări grafice,

calcule, înregistrăti audio-video, sunt însoţite de indicarea sursei bibliografice exacte.

Nicio parte a tezei nu aduce prejudicii drepturilor de autor legale ale vreunei persoane sau instituţii şi

nu încalcă normele deontologiei cercetării ştiinţifice.

Asum faptul că dovedirea falsului acestei declaraţii atrage după sine răspunderea legală precum şi

renunţarea la orice pretenţii faţă de UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA în ceea ce priveşte

examenul de licenţă.

Data Semnătura





DECANAT.

Anexa 3

Metodologia

pentru desfășurarea examenului de finalizare a studiilor de licenţă, proba 1, programele de

studii:

RELAŢII INTERNAŢIONALE. STUDII EUROPENE (ROMÂNĂ)

ŞTIINŢE POLITICE

RELAŢII INTERNAŢIONALE. STUDII EUROPENE (GERMANĂ)

1. Proba întâi consta în evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, prin susţinerea unui

examen scris. Tematica şi bibliografia probei întâi pentru toate specializările Departamentului de

Ştiinţe Politice sunt prezentate în anexa 3A, anexa 3B și anexa 3C ale prezentei metodologii.





DECANAT.

Anexa 3A

Tematica pentru examenul de licenţă, proba 1

Specializarea: Relaţii Internaţionale şi Studii Europene

Discipline fundamentale

Introducere în științe politice

1. Democrații majoritariste și consensualiste (Gianfranco Pasquino, Curs de Știință Politică,

Ed.Institutul European, Iași, 2002, pp.324-327)

2. Familii de partide în Europa. Paradigma clivajelor (Daniel Seiler Partidele Politice din

Europa, Institutul European, 1999, pp. 17-24)

3. Efectele modurilor de scrutin asupra sistemului politic (Arendt Lijphard, Modele ale

democrației, Ed.Sigma Chișinău, 1999, pp.122-123; pp.125-129)

Istoria relațiilor internaționale

1. Care au fost cauzele dezintegrării Uniunii Sovietice? (Peter Calvocoressi, Politica mondială

după 1945, traducere de Simona Ceaușu, București, Editura Alfa, 2000, p. 70-73)

2. Cum a căzut dictatura comunistă din România? (Peter Calvocoressi, Politica mondială după

1945, traducere de Simona Ceaușu, București, Editura Alfa, 2000, p. 300-301)

3. Care au fost cauzele și mijloacele intervenției americane în războiul din Vietnam? (Peter

Calvocoressi, Politica mondială după 1945, traducere de Simona Ceaușu, București, Editura

Alfa, 2000, p. 493-498)

Teoria relațiilor internaționale

1. Ce este paradigma realistă în teoria relațiilor internaționale? (Stefano Guzzini, Realism şi

relaţii internaţionale, trad. de Diana Istrăţescu, Iaşi, Institutul European, 2000, p. 28-32.;

Joshua S. Goldstein, Jon C. Pevehouse, Relaţii internaţionale, trad. De A.-I. Cozianu, E.

Farca și A. Ștraub, Iaşi, Polirom, 2008, p. 95-97)

2. Prin ce se caracterizează abordarea neoliberală în studiul relațiilor internaționale? (Joshua S.

Goldstein, Jon C. Pevehouse, Relaţii internaţionale, trad. De A.-I. Cozianu, E. Farca și A.

Ștraub, Iaşi, Polirom, 2008, p. 152-153)

3. Care sunt ramurile de cercetare și teoretizare feministe în domeniul relațiilor internaționale și

prin ce se caracterizează ele? (Joshua S. Goldstein, Jon C. Pevehouse, Relaţii internaţionale,

trad. De A.-I. Cozianu, E. Farca și A. Ștraub, Iaşi, Polirom, 2008, p. 160-162)

Comunicare politică

1. Descrieti si definiti rolul si locul sferei si al opiniei publice in procesul comunicarii politice.

(cf. Brian Mc Nair, Introducere in comunicarea politica, Polirom, Iasi, 2007)

2. Prezentati critic actorii comunicarii politice conform lui Brian McNair, cu exemplificari

dincontextul actual romanesc. (Brian Mc Nair, Introducere in comunicarea politica, Polirom,

Iasi, 2007)

3. Prezentati critic cele mai importante efectele posibile ale comunicarii politice conform lui

Brian McNair. (Brian Mc Nair, Introducere in comunicarea politica, Polirom, Iasi, 2007)

Introducere în economie politică





DECANAT.

1. Legile pieței în viziunea lui Adam Smith (mecanismul mâinii invizibile) (Robert Heilbroner,

Filozofii lucrurilor pământești. Viețile, epocile și doctrinele marilor economiști, București,

Humanitas, 2005, pp. 61-64)

2. Rolul statului în economie (John Maynard Keynes) (Robert Heilbroner, Filozofii lucrurilor

pământești. Viețile, epocile și doctrinele marilor economiști, București, Humanitas, 2005, pp.

310-316)

3. Distrugerea creatoare și sfârșitul capitalismului (Joseph Schumpeter) (Robert Heilbroner,

Filozofii lucrurilor pământești. Viețile, epocile și doctrinele marilor economiști, București,

Humanitas, 2005, pp. 345-349)

Discipline de specialitate

Introducere în relațiile internaţionale

1.

„Cei mai importanți actori în RI sunt statele. Un stat este o entitate teritorială controlată de un guvern

și locuită de o populație. Guvernul unui stat nu răspunde nici unei alte autorități superioare; își

exercită suveranitatea asupra teritoriului său – face și aplică legile, colectează taxele ș. a. Această

suveranitate este recunoscută (acceptată) de alte state prin intermediul relațiilor diplomatice și de

obicei prin intermediul apartenenței la Organizația Națiunilor Unite.” (Joshua S. Goldstein, Jon C.

Pevehouse, Relații internaționale, traducere de A.-I. Cozianu, E. Farca și A. Ștraub, Iași, Polirom,

2008, p. 40)

2.

"Pornind de la adjectivul internaţional, domeniul înseamnă mai mult decât relaţiile dintre state. Alţi

actori, precum organizaţiile internaţionale, corporaţiile multinaţionale şi grupările teroriste, sunt

acum părţi ale acelei realităţi care poate fi numită, mai corect, politică mondială. Studiile s-au

concentrat de asemenea pe factorii din interiorul statelor, cum ar fi coaliţiile birocratice

guvernamentale, grupurile de interese, preşedinţii sau birourile politice. Disciplina cuprinde un

spectru de probleme de la politicile echilibrului de putere şi structurile economice la nivel

internaţional până la predispoziţiile ideologice şi perceptive ale liderilor individuali." (Paul R. Viotti,

Mark V. Kauppi, International Relations Theory. Realism, Pluralism,Globalism, New York,

MacMilan Publishing Press, 1987, p. 1)

Instituții politice

3.

„Printre formele de control parlamentar se numără și moțiunea, ca instrument constituțional, prin care

parlamentarii își exprimă poziția într-o problemă, de politică internă sau externă, ce ține de sfera

executivului. Recurgerea la moțiunie presupune nu numai o strictă respectare a normelor

constitutționale și regulamentare stabilite pentru promovarea și votarea ei, dar și o responsabilitate

politică a inițiatorilor. Semnificația moțiunilor este majoră și chiar determinantă atât în asigurarea

stabilității forului democratic, cât și în schimbarea, uneori, a majorității parlamentare. Acest tip de

control se poate exercita atât prin moțiuni simple, cât și prin moțiuni de cenzură”. (Ștefan Deaconu –

Instituții politice, ed. C.H.Beck, București, 2012, pag. 196)

4.

”Curtea Constitutțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, este

independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și legii sale de

organizare și funcționare. Scopul Curții Constituționale este garantarea supremației Constituției.





DECANAT.

Practic, Curtea Constituțională este garantukl principiilor fundamentale de organiozare și funcționare

a statului având în vedere că respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie,

conform art. 1 din Constituția României” (Ștefan Deaconu – Instituții politice, ed. C.H.Beck,

București, 2012, pag. 342)

5.

”Dreptul de vot reprezintă materializarea exprimăriisuveranității de către popor, suveranitate care,

conform art. 2 alin. 1 din Constituție, este exercitată fie prin organe reprezentative, constitutite prin

alegeri libere, periodice și corecte, fie prin referendum” (Ștefan Deaconu – Instituții politice, ed.

C.H.Beck, București, 2012, pag. 117)

Studii de securitate

6.

„Relaţiile dintre diverşii actori în sfera de securitate şi apărare au fost concepute tradiţional în termeni

de alianţe şi comunităţi, însă astăzi reţelele fragmentate şi interrelaţionate care structurează

colaborarea între numărul crescând de actori publici şi privaţi din domeniul securităţii, par a fi mai

adecvat descrise de conceptul de guvernanţă.” (Elke Krahmann, „Conceptualizing Security

Governance”, Cooperation and Conflict vol.38, nr.1, 2003, p.10.

http://dcafsp.tripod.com/readings/Security%20Governance.pdf)

7.

„Dacă privim prin prisma gradului de fragmentare a autorităţii în sfera formulării politicii de

securitate şi apărare, Europa este considerată a fi regiunea în care s-a produs cea mai considerabilă

transformare a sistemului de securitate, atunci când ne raportăm la trecerea de la guvernământ la

guvernanţă. În perioada post bipolară, aici statele şi-au extins funcţiile lor de securitate, la fel cum au

procedat şi organizaţiile interguvernamentale care operează în zonă – OSCE, NATO, UE. De

asemenea, o serie diversă de actori privaţi şi-au făcut apariţia în mediul de securitate local, regional

şi trans-regional.” (Heiner Hänggi, „Making Sense of Security Sector Governance”, în Heiner Hänggi

şi Theodor H. Winkler, Challenges of Security Sector Governance, Geneva: Geneva Centre for the

Democratic Control of Armed Forces & LIT Verlag, 2003, p.7. http://www.dcaf.ch/Chapter-

Section/Making-Sense-of-Security-Sector-Governance )

8.

„Asistăm la fenomenul limitării monopolului statului în materie de folosire a violenţei fizice legitime.

Astăzi, statele nu ezită să subînchirieze o parte mai mult sau mai puţin importantă a acestui monopol

actorilor privaţi şi, în acelaşi timp, acestea nu văd un inconvenient în aceea ca resurse şi prestaţii

militare ce evidenţiau până acum un monopol guvernamental să poată fi furnizate, de companii

private, oricărei entităţi statale sau nonstatale contra unei simple remuneraţii. Intervenţia crescândă în

domeniul militar a unui agent motivat de consideraţii comerciale implică într-un fel sau altul o punere

în discuţie a conceptului tradiţional de stat. În plus, activităţile companiilor militare de securitate

ridică o serie de grave probleme politice şi etice ce se cer luate în seamă.” (Petre Duțu, Societățile

militare private și securitatea umană, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

Bucureşti, 2008, p.9.

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/societatile_militare_private_si_securitatea_umana.pdf)

Instituții și organizații internaționale

9.


http://dcafsp.tripod.com/readings/Security%20Governance.pdf

http://www.dcaf.ch/Chapter-Section/Making-Sense-of-Security-Sector-Governance

http://www.dcaf.ch/Chapter-Section/Making-Sense-of-Security-Sector-Governance

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/societatile_militare_private_si_securitatea_umana.pdf




DECANAT.

„Astăzi toate statele-naţiune au devenit înlănţuite şi, din punct de vedere funcţional, părţi ale unui

pattern mai vast de transformări şi fluxuri globale. [...] Departe de a fi o lume a unor ‘civilizaţii

separate’ sau doar o societate internaţională de state, aceasta a devenit o ordine globală

interconectată, marcată de patternuri intense de schimb, alături de patternuri clare de putere, ierarhie

şi disparitate” (David Held et al, Transformări Globale, Polirom, Iaşi, 2004, p.73)

Politicile Uniunii Europene

10.

„Fondurile structurale constituie singura politică redistributivă explicită a Uniunii Europene. Mai

mult, aceasta asigură o importantă parte din fundamentul empiric al provocării rezultate din

abordarea interguvernamentalismului din perspectiva guvernnaței multi-nivel. Înțelegerea fondurilor

structurale este deci relevantă în privința atât a naturii integrării europene, cât și a modului în care ar

trebui să o înțelegem.” (Hellen Wallace, Mark.A. Pollack, Alasdair R.Young, Elaborarea politicilor

în Uniunea Europeană, a 6-a ediție, Institutul European din România, 2011, p.193)

11.

„Uniunea Europeană este poate cel mai important agent de schimbare în ceea ce privește guvernarea

contemporană și elaborarae politicilor în Europa. Deciziile Uniunii Europene pătrund în cadrul

activității de elaborare a politicilor în fiecare din țările europene, fie acestea state membre sau vecini

ai acestora. În plus, dată fiind importanța pieței europene, activitățile sale pot afecta în mod profund

viețile oamenilor din toată lumea.” (Hellen Wallace, Mark.A. Pollack, Alasdair R.Young, Elaborarea

politicilor în Uniunea Europeană, a 6-a ediție, Institutul European din România, 2011, p.4)

Drept internațional public

12.

”Simetric, statele pot refuza colectiv recunoașterea unei entități statele autoproclamate. De exemplu,

Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei a refuzat să recunoască în 1983 Republica turcă din

Ciprul de Nord. De aștfel, recunoașterea acestei entități a fost blocată de Consiliul de Securitate al

ONU. Este îndoielnică teză exprimată în doctrină conform căreia refuzul de a recunoaște un stat sau

un guvern ar putea fi analizată din perspectiva abuzului de drept. Cel puțin atâta timp cât nu există

nici un drept al statului autoproclamat la recunoaștere internațională” (Valentin Constantin, Drept

internațional, ed. Universul Juridic, București, 2010, pag. 233)

Drept comunitar

13.

”Transpunerea unei directive în legislația națională ”nu impune ca prevederile sale să fie incorporate

formal și verbatim prin norme specifice interne”. Uneori ”un cadru juridic general poate fi considerat

adecvat, în funcție de contextul directivei, dacă garantează aplicarea deplină a directivei într-o

manieră suficient de precisă și clară, iar persoanele interesate pot invoca drepturile conferite de

directivă în fața instanțelor naționale” (Tudorel Ștefan – Introducere în dreptul comunitar, ed.


Guvernanța UE





DECANAT.

14.

„Întrucât, din diverse motive, statele membre adoptă reglementări diferite și deoarece aceste

reglementări servesc unor scopuri de politică publică și de obicei, îngreunează comerțul liber doar ca

efect secundar, deseori nu este posibil să se elimine pur și simplu normele naționale (integrare

negativă). În asemenea cazuri, pentru a concilia obiectivul respectării unor obiective de politică

publică cu liberalizarae comerțului, este necesar să se înlocuiască diferitele norme naționale cu norme

europene comune (integrare pozitivă). Dată fiind importanța relativă a integrării pozitive în proiectul

UE de integrare a pieței, este mai adecvat să descriem piața unică a Uniunii Europene ca fiind

rereglementată, mai degrabă decât dereglementată.” (Hellen Wallace, Mark.A. Pollack, Alasdair

R.Young, Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, a 6-a ediție, Institutul European din

România, 2011, p.103)

15.

„În capitalismul pieței libere, concurența este dinamica centrală a activității antreprenoriale, precum

și mijlocul de energizare a sistemului economic pentru a furniza alocații sociale. Acele aspecte ale

vieții economice care obstrucționează concurența – monopolul, oligopolul, cartelurile, practicile

restrictive, împărțirea pieșelor, subvențiile și protejarea unor sectoare sau firme din partea statului –

împiedică de asemenea generarea și distribuirea bogăției în mod eficient. Așa cum Banca Centrală

Europeană garantează o monedă săsnătoasă și u nivel scăzut al inflației, la fel normele UE privind

concurența garantează o piață liberă și eficiență economică, furnzând o <constituție economică>

Europei”. (Hellen Wallace, Mark.A. Pollack, Alasdair R.Young, Elaborarea politicilor în Uniunea

Europeană, a 6-a ediție, Institutul European din România, 2011, p.114)





DECANAT.

Anexa 3B


Specializarea: Ştiinţe Politice


Introducere în științe politice

1. Regimuri autoritare, totalitare, sultanice: definiții, caracteristici, distincții (Gianfranco

Pasquino, Curs de Știință Politică, Ed.Institutul European, Iași, 2002, p.276, p.284, pp.288-

289)

2. Dominația politică: Autoritatea legitimă. Distincția legitimitate / legalitate (Bernard Denni,

Patrick Lecomte, Sociologia politicului – vol. 2, Ed.Eikon, Cluj, 2004, pp.108-112);

(Dominique Colas, Sociologie politică, Ed.Univers, Bucureşti, 2004, pp.94-95)

3. Sisteme de partide: criterii clasificare; tipologii (Gianfranco Pasquino, Curs de Ştiinţă

Politică, Ed.Institutul European, Iaşi, 2002, pp. 163-164); (Arendt Lijphard, Modele ale

democrației, Ed.Sigma Chișinău, 1999, pp.133-135)

Istoria gândirii politice I

1. Hobbes: absolutismul politic

2. John Locke: principiile liberalismului politic

3. Kant: proiectul păcii eterne

Bibliografie generală: Deborah Baumgold, Hobbes, in David Boucher şi Paul Kelly, Mari gânditori

politici, Editura ALL, 2008, pp. 149-165.; Jeremy Waldron, Locke, in David Boucher şi Paul Kelly,

Mari gânditori politici, Editura ALL, 2008, pp. 166-181.; Jurgen Habermas, „Ideea lui Kant a păcii

eterne – la o distanţă istorică de două sute de ani”, în Mircea Flonta şi Hans-Klaus Keul

(coordonatori), Filosofia practică a lui Kant, Polirom, 2000, pp. 191-217.

Introducere în relațiile internaționale

1. Ce sunt actorii statali ai relațiilor internaționale (definire, caracteristici, mod de acțiune)?

2. Cum putem compara actorii statali ai relațiilor internaționale?

3. Descrieți procesul de creștere a numărului de actori statali de la sfârșitul primului război

mondial până în prezent (cauze, etape, exemple).

Bibliografie generală: Almond, Gabriel și alții, Politica comparată astăzi. Cadru teoretic, traducere

de Camelia Boca, Iași, Institutul European, 2009, p. 32-38 (cap. Diversitatea statelor); Fukuyama,

Francis, Construcția statelor. Guvernarea și ordinea mondială în secolul XXI, traducere de Mihnea

Columbeanu, București, Antet, 2004, p. 13-28.; Goldstein, Joshua S.; Pevehouse, Jon C., Relații

internaționale, traducere de A.-I. Cozianu, E. Farca și A. Ștraub, Iași, Polirom, 2008, p. 39-45.

Istoria gândirii politice II

1. Hayek: critica liberală a socialismului.

2. Hannah Arendt: analiza fenomenului totalitar.





DECANAT.

3. Popper: critica gândirii politice totalitare.

Bibliografie generală: Paul Thomas, Marx şi Engels, David Boucher şi Paul Kelly, Mari gânditori

politici, Editura ALL, 2008, pp. 385-399.; John Gray, Hayek şi disoluţia liberalismului clasic, în

Adrian-Paul Iliescu, Filosofia socială a lui F.A. Hayek, Polirom, 2001, pp. 103-116.; Hannah Arendt,

Originile totalitarismului, Humanitas, Bucureşti, 1994, cap. 13, pp. 596-621; Karl Popper, Societatea

deshisă şi duşmanii ei, vol. II, Humanitas, Bucureşti, cap. 18, pp. 149-160.

Ideologii politice

1. Funcţiile ideologiilor

2. Caracteristicile generale ale ideologiilor eliberării.

3. Ideologiile eliberării populaţiilor de culoare.

Bibliografie generală: Terence Ball; Richard Dagger, „Ideologie şi ideologii”, în Ideologii politice şi

idealul democratic, Ediţia a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2000, pp. 22-30, 202-211, 231-235.


Instituții politice

1.

„Printre formele de control parlamentar se numără și moțiunea, ca instrument constituțional, prin care

parlamentarii își exprimă poziția într-o problemă, de politică internă sau externă, ce ține de sfera

executivului. Recurgerea la moțiunie presupune nu numai o strictă respectare a normelor

constitutționale și regulamentare stabilite pentru promovarea și votarea ei, dar și o responsabilitate

politică a inițiatorilor. Semnificația moțiunilor este majoră și chiar determinantă atât în asigurarea

stabilității forului democratic, cât și în schimbarea, uneori, a majorității parlamentare. Acest tip de

control se poate exercita atât prin moțiuni simple, cât și prin moțiuni de cenzură”. (Ștefan Deaconu –

Instituții politice, ed. C.H.Beck, București, 2012, pag. 196)

2.

”Curtea Constitutțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, este

independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și legii sale de

organizare și funcționare. Scopul Curții Constituționale este garantarea supremației Constituției.

Practic, Curtea Constituțională este garantukl principiilor fundamentale de organiozare și funcționare

a statului având în vedere că respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie,

conform art. 1 din Constituția României” (Ștefan Deaconu – Instituții politice, ed. C.H.Beck,

București, 2012, pag. 342)

3.

”Dreptul de vot reprezintă materializarea exprimăriisuveranității de către popor, suveranitate care,

conform art. 2 alin. 1 din Constituție, este exercitată fie prin organe reprezentative, constitutite prin

alegeri libere, periodice și corecte, fie prin referendum” (Ștefan Deaconu – Instituții politice, ed.






DECANAT.

Istorie politică modernă și contemporană

4.

„Pacea (din Westfalia) punea capăt ambiției Habsburgilor de a transforma germania într-un stat

catolic centralizat. Sfântul Imperiu Romano-German rămânea o construcție lipsită de unitate, extrem

de divizată din punct de vedere religios și politic. Autoritatea imperială va fi serios afectată de acum

înainte, în numele «libertăților germanice», adică al drepturilor particulare ale principilor și ale

orașelor libere din Imperiu. Cele 350 de state germane primeau dreptul de a contracta alianțe între ele

sau chiar cu puteri din afara Reich-ului, iar această întărire a puterii principilor anihila atât autoritatea

împăratului, cât și pe cea a Dietei Imperiului.” (Sorin Mitu, Introducere în istoria Europei moderne

(secolele XVII, XVIII, XIX), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 21)

Politici comparate

5.

„Miza întrebărilor legate de analizele comparate ale politicilor este situată în centrul teoriei

democrației. Se pune întrebarea dacă variațiile formei practicilor democratice, cum ar fi modurile de

reprezentare, structura și performanța partidelor politice, diferențele constituționale sau rezultatele

alegerilor, sunt corelate cu rezultatele acțiunii guvernamentale. Spre exemplu, pot alegătorii să se

aștepte la o schimbare a politicilor în direcții mai mult sau mai puțin predictibile, o dată cu

schimbarea culorii partinice a celor aflați la guvernare? La fel, pot schimbările aranjamentelor

instituționale să redirecționeze rezultatele politicilor? Sau relevanța pentru politici a diferențelor de

performanță politică sau a diferențelor dintre instituțiile guvernamentale este anihilată de

constrângerile covârșitoare impuse de resursele economice sau de condițiile sociale? Este statul

modern al bunăstării un exercițiu de reglementare a sărăciei sau este urmarea logică a politicii

democratice?” (Robert Goodin, Hans Dieter Klingemann (coord.), Manual de Stiinta Politica,

Ed.Polirom, 2005, pp.517-518)

6.

„Un domeniu în care cercetarea comparativă a comportamentului politic a făcut progrese majore este

cel al schimbărilor din valorile publice (…) Apariția valorilor postmaterialiste poate fi legată de

temele democratizării în două feluri. În primul rând, orientările către valori postmaterialiste au

redefinit parțial natura politicii în societățile industriale avansate. Aceste preocupări au condus la

formarea unor mișcări cetățenești noi, care au devenit participanți activi și voci distincte în procesul

democratic. Mișcarea ecologistă și grupurile feministe, de exemplu, au făcut presiuni pentru temele

lor politice alternative. Adesea, aceste teme le-au făcut să intre în conflict cu grupurile de interese

economice consolidate, cum ar fi lobby-ul de afaceri și sindicatele. Acestor mișcări sociale noi li s-au

adăugat Noua Stângă, sau partidele „verzi”, care își susțineau pozițiile din interiorul arenei electorale

și parlamentare. Pe scurt, aceste orientări au contribuit la multe din controversele politice care

divizează astăzi publicul și grupurile politice în democrațiile industriale avansate. Pe lângă

promovarea unor scopuri sociale alternative, postmaterialiștii au făcut presiuni pentru schimbarea

stilului în politica democratică. Postmaterialismul a contribuit la modificarea repertoriului de acțiune





DECANAT.

a opiniei publice în societățile occidentale.” (Robert Goodin, Hans Dieter Klingemann (coord.),

Manual de Stiință Politică, Ed.Polirom, 2005, p.305)

Teorii politice contemporane

7.

„Aceste progrese [progresele sociale, n.n.] sunt rezultatul acumulării de capital” (Ludwig von Mises,

Capitalismul şi duşmanii săi, Editura Nemira, Bucureşti, 1998, p. 29)

8.

„Egalitatea se remarcă, în primul rând, ca un ideal protestatar, ba chiar idealul protestatar par

excellence. Egalitatea simbolizează şi generează revolta omului împotriva sorţii, împotriva

deosebirilor accidentale, a privilegiilor definitive şi a puterii nedrepte. Egalitatea este, de asemenea,

[...] un ideal ce nu va putea fi niciodată satisfăcut”. (Giovanni Sartori, Teoria democraţiei

reinterpretată, Polirom, 1999, p. 303)

Politică regională

9.

„Dacă la începutul dezvoltării politicilor regionale obiectivul principal era de a ajuta regiunile mai

puţin dezvoltate, în timp, unele autorităţi naţionale sau regionale au utilizat „politicile regionale”

pentru a concentra resurse şi capital uman în regiunile cu potenţial mai mare de creştere economică

sau pentru a păstra specificul socioeconomic al unor regiuni care aveau caracteristici particulare în

raport cu majoritatea celorlalte regiuni ale Uniunii Europene. În acelaşi timp, „ajutorarea” regiunilor

mai puţin dezvoltate a îmbrăcat o varietate de forme: dezvoltarea infrastructurii, încurajarea

iniţiativei private şi a parteneriatelor dintre sectorul public şi cel privat, încurajarea cererii şi

producţiei locale, încurajarea activităţilor economice aflate în strânsă legătură cu resursele regiunii,

facilitarea accesului la pieţele externe regiunii, încurajarea exporturilor, îmbunătăţirea calităţii vieţii

(în zonele puţin populate), crearea de capital uman şi social în regiune, crearea de reţele pentru

distribuţia cunoaşterii şi a inovaţiei etc.”

(Miklós Bakk, Cosmin Marian, „Capitolul 1: Construcţia regională în Europa” în Miklós Bakk,

József Benedek (coord.), Politicile regionale în România, Iaşi: Polirom, 2010, p. 32-33)

Analiză electorală

10.

„Specificul campaniei electorale sau al unor situaţii particulare constituie una dintre dimensiunile

care definesc preferinţa partinică. O a doua dimensiune este timpul. Este oare suficient ca „preferinţa

partinică” să se refere la sentimentele de moment faţă de partide sau e necesară investigarea unei

atitudini mai durabile? Teoretic, se pare că profilul de preferinţe partinice al cuiva este influenţat de

profilul dintr-o perioadă anterioară: exită deci o anumită continuitate în aceste preferinţe. Alternativ,

am putea totuşi să adresăm întrebarea într-un mod care subliniază caracterul momentan al preferinţei





DECANAT.

în detrimentul aspectelor sale permanente. Astfel, pe dimensiunea „timp”, preferinţele partinice ar

putea reprezenta fie o atitudine mai durabilă, fie o atitudine cu durată mai limitată, la fel cum pe

prima dimensiune preferinţele partinice ar putea fi mai mult sau mai puţin dependente de specificul

situaţiei sau al campaniei.”

(Franz Urban Pappi, „Capitolul 9: Comportamentul politic – alegători rezonabili şi sisteme

multipartite”, în Robert E. Goodin, Hans-Dieter Klingemann (coordonatori), Manual de ştiinţă

politică, traducere colectivă, Iaşi: Polirom, 2005, p. 235)

11.

„În alegerile prezidenţiale alegătorii pot şti mult mai puţine despre cine va guverna decât electoratul

unui partid în cele mai multe dintre sistemele parlamentare. Candidaţii prezidenţiali nu au nevoie şi

adesea nu au deloc un trecut de lideri politici. Se poate ca aceştia să nu fie identificaţi cu vreun partid,

ideologie sau program şi, de asemenea, se poate întâmpla ca puţine informaţii să fie disponibile

despre posibilii viitori membri ai cabinetului. Alegerea se bazează adesea pe opinia despre un

individ, o personalitate, promisiuni şi – să fim sinceri – o imagine pe care candidatul o proiectează,

ce poate fi imaginea aleasă de consilieri (care nu sunt în mod necesar politicieni). Aceasta este şi mai

mult realitatea în epoca noastră, a „videopoliticii.””

(Juan J. Linz, „Democraţie prezidenţială sau parlamentară: Are vreo importanţă?”, în Juan J. Linz şi

Arturo Valenzuela (editori), Eşecul democraţiei prezidenţiale: perspective comparative, traducere de

Sergiu Gherghina şi Mihai Chiru, Cluj-Napoca: CA Publishing, 2010, p. 23)

Teorii ale democrației

12.

”Singura formă de egalitate care este nu doar compatibilă cu libertatea, aşa cum e înţeleasă aceasta de

către doctrina liberală, dar este chiar cerută de ea, este egalitatea în libertate: ceea ce înseamnă că

oricine trebuie să se bucure de o libertate compatibilă cu libertatea celuilalt şi să poată face tot ceea

ce nu lezează egala libertate a celorlalţi.” (Norberto Bobbio, Liberalism și democrație, Ed. Nemira,

București, 2007, p. 24.)

Partide și sisteme electorale

13.

„De obicei se disting două tipuri principale de formule electorale şi o mulţime de subtipuri în cadrul

fiecăreia dintre acestea: formule majoritare (cu pluralitate simplă – plurality -, majoritate în două

tururi - ballot systems - şi votul alternativ ca principale subtipuri), RP (clasificată mai departe în

formulele restului celui mai mare - largest remainder - şi celor mai ridicate medii - highest averages

-, votului unic transferabil - single transferable vote), şi sisteme semiproporţionale, cum ar fi votul

cumulativ şi votul limitat. Scopul introducerii sistemelor bazate pe RP în multe ţări a fost să se

obţină, prin proporţionalitate, o reprezentare mai bună a minorităţilor, comparativ cu metodele

majoritare folosite anterior.”





DECANAT.

(Arend Lijphart, Sisteme electorale şi sisteme de partide: un studiu despre douăzeci şi şapte de

democraţii (1945-1990), traducere de Ileana Petraş-Voicu, Cluj-Napoca: CA Publishing, 2010, p. 28)

Etică politică

14.

”Dacă am analiza însuşirile de care a făcut dovadă Agatocle atunci când a înfruntat primejdiile, ca şi

atunci când a ştiut să iasă din ele, şi apoi curajul cel mare cu care a rezistat obstacolelor şi le-a

învins, nu vedem de ce l-am socoti mai puţin valoros decât pe oricare excelent conducător de armate.

Cu toate acestea, cruzimea lui nestăpânită şi lipsa lui de omenie, împreună cu crimele lui

nenumărate, nu ne îngăduie să-l preamărim între oamenii desăvârşiţi. Nu putem, aşadar, să atribuim

nici sorţii norocoase, nici însuşirilor lui ceea ce el a dobândit atât fără una, cât și fără celelalte.”

(Nicolo Machiavelli, Princepele, trad. Nina Facon, ed. Antet, f.a., p.34)

15.

”Aşadar, un principe care are un oraş bine întărit şi care nu se face urât de popor nu poate să fie

atacat şi, chiar dacă s-ar găsi cineva care să-l atace, ar trebui să renunţe curând la luptă, spre marea

lui ruşine, căci lucrurile din această lume sunt atât de schimbătoare, încât nu este cu putinţă ca cineva

să stea un an întreg cu armatele lui la asediul unui oraş şi să nu facă nimic altceva.” (Nicolo

Machiavelli, Princepele, trad. Nina Facon, ed. Antet, f.a., p.42)





DECANAT.

Anexa 3C


Specializarea: Relaţii internaţionale şi studii europene – limba germană


Introducere în relațiile internaționale

1. Welche sind die Akteuren der internationalen Beziehungen (Definition, Klassifizierung, wichtige

Merkmale)?

Bibliographie:

Christiane Lemke, Internationale Beziehungen. Grundkonzepte, Theorien und Problemfelder,

München – Wien, Oldenbourg Verlag, 2000, S. 10-12.

2. Was sind die „International Governmental Organisations” (Definition, Typologie)?

Bibliographie:

Wichard Woyke, Handwörterbuch Internationale Politik, 9. Auflage, Bunseszentrale für

politische Bildung, Bonn, 2004, S. 212-2017.

3. Beschreiben Sie eine komplexe Klassifizierung der Akteure der internationalen Politik .

Bibliographie:

Lothar Brock, Internationale Beziehungen/Politik, in Dieter Nohlen (Hrsg.), Wörterbuch

Staat und Politik, Bonn, Bundeszentrale für politische Bildung, 1991, S. 254.

Ralf Rytlewski, Carola Wuttke, Politik, PAETEC-Verlag für Bildungsmedien, Frankfurt a.

M., 2004, S. 275-276.

Istoria relațiilor internaționale

1. Beschreiben Sie die zwei internationale Systeme (das europäische und das globale), die sich im 16.

bis zur Mitte de 17. Jahrhundert gebildet haben.

Bibliographie:

Harald Kleinschmidt, Geschichte der internationalen Beziehungen. Ein systemgeschichtlicher

Abriss, Reclam, Stuttgart, 1998, p. 124-126.

2. Beschreiben Sie die zwei internationale Systeme (das europäische und das globale) aus dem 18.

Jahrhundert .

Bibliographie:

Harald Kleinschmidt, Geschichte der internationalen Beziehungen. Ein systemgeschichtlicher

Abriss, Reclam, Stuttgart, 1998, p.214-215.

3. Welche waren die Ursachen und die Folgen des Falls der Berliner Mauer?

Bibliographie:

Weltgeschichte der Neuzeit, Bundeszentrale für Politische Bildung, 2006, p. 453-456.

Introducere în economie politică

1. Welche sind die zentralen Konzepte der Weltsystemtheorie? (S. 100-113)





DECANAT.

2. Erklären Sie die Relevanz der Institutionen im Kontext der Internationalen Politischen

Ökonomie. (137-139)

3. Was verstehen Sie unter dem Begriff „Ordnungspolitik“? (S. 62-65)

Bibliographie: Wullweber, Joscha (ed.). Graf, Antonia (ed.). Behrens, Maria (ed.), Theorien der

internationalen politischen Ökonomie, Springer VS, Wiesbaden 2013

Teoria relațiilor internaționale

1. Beschreiben Sie kurzgefasst die vier paradigmen der Lehre von den internationalen Beziehungen.

Bibliographie:

Menzel, Ulrich, Zwischen Idealismus und Realismus. Die Lehre von den Internationalen

Beziehungen, Suhrkamp, 2001, p. 20-23.

2. Wie beschreibt die neorealistische Theorie von Kenneth Walz die Akteure und die Struktur des

internationalen Systems?

Bibliographie:

Schieder, Siegfried; Spindler, Manuela (Hrsg.), Theorien der internationalen Beziehungen, 3.

übererbeitete und aktualisierte Auflage, Verlag Barbara Budrich, 2010, p. 71-74.

3. Beschreiben Sie kurzgefasst die neorealistische Perspektive auf der internationalen Politik.

Bibliographie:

Schieder, Siegfried; Spindler, Manuela (Hrsg.), Theorien der internationalen Beziehungen, 3.

übererbeitete und aktualisierte Auflage, Verlag Barbara Budrich, 2010, p. 74-78.

Drept internațional public

1. Beschreiben Sie das Zustandekommen eines voelkerrechtlichen Vertrags (S. 123-126)

2. Erklaeren Sie was Sie unter ”diplomatische und konsularische Beziehungen” verstehen! (S.

293-298)

3. Beschreiben Sie die Entstehung des Voelkergewohnheitsrechts (S. 144-154)

Bibliographie: Matthias Herdegen – Voelkerrecht, ed. C.H.Beck, Muenchen, 2010)


Introducere în studii europene

http://www.ifa.de/fileadmin/pdf/kr/2008/kr2008_de.pdf

1. Zudem ist es immer noch gang und gäbe, eine Debatte auf nationaler Ebene so zu lancieren, dass

sie um ihre europäische Dimension verkürzt und allein die nationale Sichtweise in den Vordergrund





DECANAT.

gerückt wird. Das zeigt, wie fragil die europäische Öffentlichkeit noch immer ist. (...) Fakt ist, dass

die transnationale Berichterstattung in und zwischen den Mitgliedstaaten stagniert oder sogar

abnimmt.

2. Weder die EU-Kommission noch die EU-Parlamentarier sind derzeit

in der Lage, sich effektiv als die legitimen Stimmen Europas in die nationalen Debatten

einzubringen. (...) Ein mediales Regime hat es nicht nötig, seine Opponenten ins Gefängnis zu

stecken. Es bringt sie nicht zum Schweigen, indem es sie zensiert, sondern indem es sie einfach als

Erste reden lässt. (S. 54 & 68)

Comunicare politică

3.

Ein zentraler Faktor und zugleich ein zentrales Problem der heutigen Medien ist das Verhältnis von

Öffentlichkeit und Privatheit. Massenmediale Texte sind zwar definitionsgemäß „öffentlich“, doch

heißt das nicht, dass auch die Inhalte und Kommunikationsformen dem entsprechen, was man

herkömmlich von Kommunikation in der Öffentlichkeit erwartet. Meyrowitz wies bereits 1985 auf

diese Entwicklung hin: „Die elektronischen Medien geben ein ganzes Spektrum von Informationen

preis, die einst auf private Interaktionen beschränkt waren. Sie „enthüllen“ Informationen, die früher

nur zwischen Menschen ausgetauscht wurden, die sich „von Angesicht zu Angesicht“

gegenübertraten.“ Wenn es nur um die Inhalte geht, gilt dies genauso für die Boulevardpresse, die

intimste Details aus dem Privatleben von Stars, Politikern usw. an die Öffentlichkeit bringt.

Aus: Burger, Harald/ Luginbühl, Martin (2014): Mediensprache. Eine Einführung in Sprache und

Kommunikationsformen der Massenmedien. 4., neu bearbeitete und erweiterte Auflage. De Gruyter.

Berlin. S. 28f.

4.

Wer sich für Politik interessiert und seine Aufmerksamkeit ausschließlich auf das Geschehen einige

Wochen vor dem Wahltermin konzentriert, kann jedoch ähnlichen Täuschungen bzw.

Selbsttäuschungen erliegen wie derjenige, der sich von Kirche und kirchlichem Leben ein Bildmacht,

indem er sich allein auf Festtagsgottesdienste kapriziert. Die große Kulisse, die aufwändige

Inszenierung seitens der Akteure, das mediale und oft lautstarke Spektakel sowie die vergleichsweise

starke Mobilisierung des Publikums vermitteln hier wie dort den Eindruck eines lebhaften

Gemeindelebens. Die Folge sind deshalb nicht selten Übertreibung und Fehleinschätzungen.

Aus: Sarcinelli, Ulrich (2011): Politische Kommunikation in Deutschland. Medien und

Politikvermittlung im demokratischen System. 3., erweiterte und überarbeitete Auflage. VS Verlag.

Wiesbaden. S. 226.

Instituții și organizații internaționale

5.

”Die zentrale Aufgabe der Vereinten nationen ist gemaess Art. 1 UN Charta die Wahrung des

Weltfriedens und der internationalen Sicherheit. Als das universelle System kollektiver Sicherheit

zielen die Vereinten Nationen darauf ab, allen potentiellen Parteien von Konflikten (Feinden) ein

Forum fuer die einvernehmliche Konfliktloesung zu bieten” (Matthias Herdegen – Voelkerrecht, ed.

C.H.Beck, Muenchen, 2010, pag. 302)

6.





DECANAT.

”Auf Vorschlag des Sicherheitsrates kann die Generalversammlung einem Mitgliestaat die

Ausuebung der Rechte und Vorrechte aus der Nmitgliedschaft zeitweilig entziehen, wenn der

Sicherheitsrat gegen dieses Mitglied Vorbeugungs- und Zwangsmassnahmen getroffen hat”.

(Matthias Herdegen – Voelkerrecht, ed. C.H.Beck, Muenchen, 2010, pag. 305)

Politică externă și diplomație

7.

Die Verteidigung der territorialen Intergrität und systemischen Selbsterhaltung stehen als oberstes

Ziel im Vordergrund und werden, wie die Unabhängigkeit und Autonomie des Staates als auch die

wirtschaftliche Wohlfahrt und Sicherheit zu grundlegenden Interessender Außenpolitik. Als zentrales

Mittel zur Wahrung der eigenen Sicherheit und als Bedingung zum staatlichen Überleben in der

internationalen Politik versuchen die Regierungen Einfluss aufeinander zu nehmen und, vor allem

durch die Androhung und gegebenenfalls Anwendung von Gewalt, Macht zu gewinnen. Die

verfügbaren wirtschaftlichen Ressourcen, die militärische Rüstung, die Größe des Staatsgebietes oder

die geostrategische Lage werden so zu entscheidenden Kriterien bei der Frage nach der

außenpolitischen Handlungs- und Durchsetzungsfähigkeit eines Staates. (Wilhelm Andreas,

„Außenpolitik: Grundlagen, Strukturen und Prozesse“, R.Oldenbourg Verlag, München, 2006. S.

43).

Teoriile naționalismului

Hans-Ulrich Wehler Nationalismus, C.H. Beck, 2001

8. Aus diesem längst vorhandenen "Rohmaterial", aus dieser historischen Verfügungsrnasse der

Ethnien, konnten die Vordenker des Nationalismus ein Gutteil ihrer Konstruktionselemente

entnehmen. Dort fanden sich bereits effektive Herrschaftsverbände über Jahrhunderte hinweg, bis hin

zum neuzeitlichen

Staat, eine gemeinsame Sprache und Kultur, gemeinsame Erinnerungen an Siege und Niederlagen,

gemeinsame Sitten und Gebräuche wie Baustil, Kleidung, Nahrung, eine erfundene oder arrangierte

ethnische Vergangenheit. Die neue "mentale Landkarte" des Nationalismus besaß daher an vielen

Stellen die durchaus vertrauten Züge der eigenen Ethnie. S. 38

9. Zu diesem Zusammenhang von Nationalismus und Ethnien

ergeben sich vier Thesen:

1. Wo der Nationalismus in Ethnien mit einem eigenen Staat

auf einem bereits fürstenstaatlich homogenisierten Territorium hineinwirkte, verschaffte er seiner

Nation und ihrem Nationalstaat eine auf lange Zeit belastbare Basis.

2. Wo der Nationalismus in ethnisch traditionsreiche Solidarverbände (wie die deutschen oder

italienischen Staaten des 19. Jahrhunderts) hineinstieß, konnte er ersatzweise die Erinnerung an

"Staaten" in einer glorreichen Vergangenheit mobilisieren

und damit die Fiktion einer nur kurzzeitig unterbrochenen Kontinuität erzeugen.

3. Wo der Nationalismus in ehemals kolonialen Herrschaftsgebieten mit ethnischem Pluralismus,

dagegen ohne einen traditionsbewährten ethnischen Herrschaftsverband, geschweige denn einen





DECANAT.

modernen Staatsapparat, operieren musste, blieb eine extrem prekäre Labilität als Signatur dieser

neuen "Nationalstaaten" bestehen.

4. Obwohl eng verwandt, unterscheidet sich die Nation von der Ethnie durch einige zentrale

Elemente: S. 39-40

Drept comunitar

10.

”Unionsbuerger besitzen schliesslich nach Art. 20 EGV einen Rechtsanspruch auf diplomatischen

und konsularischen Schutz in Drittstaaten durch die Mitgliedstaaten, sofern ihr heimatstaat in diesem

Land keine diplomatische oder konsularische Vertretung unterhaelt. Die EU selbst gewaehrt

keinenentsprechenden subsidiaeren Schutz” (Werner Schroeder – Grundkurs Europarecht, ed.

C.H.Beck, Muenchen, 2009, pag. 226)

Geostrategie și geopolitică

11.

Die USA sind die einzige nach dem Kalten Krieg verbliebene Weltmacht. Dieser Begriff wird dahin

verstanden, dass die USA als einziger Staat der Gegenwart noch die Fähigkeit besitzen, auf

Entwicklungen fernab ihrer Grenzen Einfluss zu nehmen. Dieser Status macht freilich nur deshalb

Sinn, weil die USA weltweite Interessen artikulieren. Lediglich die Sowjetunion hatte bis vor knapp

zwanzig Jahren einen vergleichbaren Status. Dieser beruhte aber allein auf militärischer Macht.

Dahinter standen weder entsprechende ökonomische Kapazität noch kulturelle Ausstrahlung. (Jürgen

Hartmann, Internationale Beziehungen-Lehrbuch, VS Verlag, Wiesbaden 2009, S. 73).

12.

Die Isolationisten sehen die USA als historischen Unikum, als ein Land, das eine göttliche Fügung

vor ehrgeizigen Eroberern, vor Kriegen und vor den Plagen der übrigen Welt verschont hat. Es soll

die Gunst seiner Lage nutzen, um sich dem Unfrieden der übrigen Welt zu entziehen. Die

Internationalisten hingegen drängen auf die Herstellung der Demokratie auch dort, wo noch

Unterdrückung herrscht. (Jürgen Hartmann, Internationale Beziehungen-Lehrbuch, VS Verlag,

Wiesbaden 2009, S. 86).

Studii de securitate

13.

Neben die staatliche Sicherheit tritt in einer späteren Entwicklung, also in der ersten Hälfte des 20.

Jahrhunderts, die soziale Sicherheit. Sie ist mit wirtschaftlicher Sicherheit untrennbar verbunden und

gewinnt ihre Bedeutung aus der bereits erfolgten Formierung einer kapitalistischen

Bürgergesellschaft. (Florian P. Kühn, Sicherheit und Entwicklung in der Weltgesellschaft, VS Verlag

für Sozialwissenschaften, Wiesbaden 2010. S. 63).

Globalism și globalizare

14.

Was kann man also unter Globalisierung verstehen, wenn man (a) sowohl ökonomische, politische,

kulturelle wie soziale Globalisierungsphänomene erfassen möchte und (b) zudem unterschiedliche





DECANAT.

historische Formen und Etappen der Globalisierung im Auge behalten möchte? Da Globalisierung

ganz ähnlich wie auch Modernisierung ein Prozessbegriff ist, kann man zunächst versuchen, sowohl

den Einstieg in den Prozess der Globalisierung als auch den logischen Endpunkt des Prozesses

begrifflich zu fassen. (Ditmar Brock, Globalisierung: Wirtschaft – Politik –Kultur – Gesellschaft, VS

Verlag für Sozialwissenschaften, GWV Fachverlage GmbH, Wiesbaden 2008, S. 12).

15.

Aus dem Blickwinkel der kulturellen Globalisierung können zwei soziale Selektionsmechanismen

unterschieden werden: Gesellschaften (segmentäre Parallelwelten) und Funktionssysteme. Beide

haben jeweils eigene soziale Abschlussgrenzen, die über den Code Zugehörigkeit und Nicht-

Zugehörigkeit gebildet werden. (Ditmar Brock, Globalisierung: Wirtschaft – Politik –Kultur –

Gesellschaft, VS Verlag für Sozialwissenschaften, GWV Fachverlage GmbH, Wiesbaden 2008, S.

133).





DECANAT.

Anexa 4

Metodologia

pentru desfășurarea examenului de finalizare a studiilor de licenţă, proba 1,

programul de studii: Filosofie

La specializarea FILOSOFIE, prin Portofoliu profesional se înţelege un număr de lucrări și

aplicații de factură filosofică, cu documentația aferentă realizării lor, sub forma unuia din cele trei

tipuri, la alegerea studentului: Portofoliul de practică, Portofoliul de seminar si Portofoliul unui

produs de specialitate.

a) Portofoliul de practică este realizat în cadrul practicii de specialitate desfăşurate într-o

instituţie de profil și va demonstra capacitatea studentului de aplicare a cunoştinţelor teoretice

(fundamentale și de specialitate), dobândite în cadrul cursurilor şi seminariilor din Planul de

învăţământ.

Portofoliul de practică va cuprinde:

- descrierea activităţilor desfăşurate pe perioada stagiului de practică;

- identificarea, analiza şi soluționarea unor probleme specifice domeniului de studiu în

contexte diverse;

- elaborarea unui proiect de interpretare şi evaluare a situațiilor problematice;

- descrierea şi aplicarea metodelor, metodologiilor, normelor şi standardelor specifice

activităţii desfăşurate;

- observaţii personale şi propuneri de soluţii pentru anumite situaţii-problemă.

Pentru evaluarea fiecărei activități de mai sus se vor acorda câte 2 puncte (2 puncte x 5

activități = 10 puncte/pe toate activitățile), în limita unuia din cele 2 puncte fiind evaluată susținerea

activității în fața comisiei de examen, iar în limita celuilalt punct fiind evaluat conținutul portofoliului

elaborat.

Portofoliul de practică (la discipline fundamentale și de specialitate) mai poate cuprinde, pe

lângă cele menționate, și următoarele aspecte: elaborarea unui proiect de consiliere filosofică pe teme

interumane și interculturale; promovarea unui produs cultural; documentarea etapelor redactării unei

reviste de specialitate; simularea organizării unui simpozion sau a unei manifestări

culturale/științifice.

b) Portofoliul de seminar constă în prezentarea unui proiect (cel puțin la o disciplină

fundamentală și una de specialitate), realizat în cadrul seminariilor și considerat reprezentativ

pentru dezvoltarea profesională a absolventului. Acest tip de portofoliu va fi operaţionalizat

prin:

- prezentarea și susținerea unui referat pe o tema de specialitate;

- dezbaterea și solutionarea unei probleme de seminar în cadrul temei de specialitate,

prezentată ți susținută prin referat;





DECANAT.

- analiză-comentariu de text, de teorie sau practică filosofică;

- aplicații într-un domeniu de investigație filosofică ale unei metode filosofice omologate;

- reconstrucția/deconstrucția unui demers filosofic.




elaborat.

c) Portofoliul unui produs de specialitate constă în prezentarea unui produs de specialitate

elaborat de student pe parcursul anilor de studiu și vizează rezultatele concrete ale cercetării şi/sau

ale unei activităţi practice realizate de către student în domeniul disciplinelor fundamentale și de

specialitate. Acest tip de portofoliu poate conține prezentarea și susținerea unei lucrări sau

publicații personale: eseu academic, recenzie, traducere, comunicare prezentată la o manifestare

științifică, carte, colaborare la volum colectiv, articol publicat în revistă de specialitate sau în

revistă studențească, blog de specialitate, pagina web de specialitate etc.

Operationalizarea acestui tip de portofoliu constă în:

- prezentarea actualității subiectului/temei/problemei abordate;

- explicitarea metodelor, mijloacelor și tehnicilor folosite;

- redactarea academică a materialelor portofoliului;

- îndeplinirea cerințelor profesionale ale specializării/programului de studiu;

- delimitarea punctului de vedere asumat și fundamentarea acestuia.

Pentru evaluarea fiecărei activități de mai sus se vor acorda câte 2 puncte (2 puncte x 5 activități =

10 puncte/pe toate activitățile), în limita unuia din cele 2 puncte fiind evaluată susținerea activității în

fața comisiei de examen, iar în limita celuilalt punct fiind evaluat conținutul portofoliului elaborat.





DECANAT.

Anexa 4A

TEMATICA ȘI BIBLIOGRAFIA PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ

SESIUNEA IULIE 2017, PROBA SCRISĂ

Programul de studiu FILOSOFIE

1. Cunoștințe fundamentale:

Nr.

Crt.

Tema: Bibliografie:

1 Platon.Teoria ierarhia tipurilor de cunoaștere si

analogia liniei divizate în dialogul Republica

Platon, Republica, 509d-519d, traducere de Andrei Cornea,

in Opere, vol. V, Editura Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti, 1986: (pp. 309- 318).

2 Toma din Aquino: esență, fiind, ființă. Thomas de Aquino, De ente et essentia. Despre fiind şi

esenţă, traducere, introducere şi comentarii de Eugen

Munteanu, Editura Polirom, Iaşi, 2008, pp. 39, 41, 43, 45,

47, 49, 51, 53, 55.

3 René Descartes. Întemeierea existenţei spiritului René Descartes, „Meditaţii despre filosofia primă. Meditaţia

a doua”, în volumul: René Descartes, Două tratate

filosofice. Viaţa şi filosofia lui René Descartes, Editura

Humanitas, Bucureşti, 1992, pp. 251-259.

4. Immanuel Kant: Teoria sensibilităţii în Critica

raţiunii pure

Imm. Kant, Critica raţiunii pure, Bucureşti, Editura Iri,

1994, pp. 71-94

5. Martin Heidegger: necesitatea reluării întrebării

privitoare la fiinţă.

M. Heidegger, Fiinţă şi timp, Bucureşti, Editura

Humanitas, 2003, pp. 5-21

6. Inferenţe bazate pe raporturile pătratului logic. Gh. Enescu, Logica simbolică, Bucureşti, Editura

Ştiinţifică, 1971, pag. 70-86

7. Axiomatizarea logicii propoziţiilor (exemplificări

pe sistemul Hilbert-Ackermann).

Iancu Lucica , Logica vol I., Bucureşti, Editura Tehnică,

2008, pag. 261-292, 323-326

2. Cunoștințe de specialitate:

Nr.

Crt.

Tema: Bibliografie:

1 Aristotel. Determinarea substanţei şi

accidentului în Categorii.

Aristotel, Categorii, traducere de Constantin Noica,

Humanitas, cartea I-V (pp. 5-18)

2. Fenomenologia şi intersubiectivitatea

transcendentală

Edmund Husserl, Meditaţii carteziene, Editura

Humanitas, 1994, pp. 123 - 147

3. Modelul standard al teoriilor științifice

Peter Machamer, Michael Silberstein (eds.), The

Blackwell Guide to the Philosophy of Science,

Malden, MA: Blackwell Publishing, 2007, pp.55-

79

Ilie Pârvu, Teoria ştiinţifică, Editura ştiinţifică şi

enciclopedică, Bucureşti, 1981, pp.13-31 4. Minimalism si maximalism in pragmatica

actuala

Gheorghe Clitan, „Despre statutul actual al

pragmaticii filosofice / On the status of nowadays

philosophical pragmatics”, in Iulian Boldea

(coordinator), Communication, Context,





DECANAT.

Interdisciplinarity. Studies adn Articles, volume

III, Section: Communication, The Proceedings of

the International Conference Communication,

Context, Interdisciplinarity, 3rd Edition, Edited

by: The Alpha Institute for Multicultural Studies,

Published by: "Petru Maior" University Press,

Tîrgu-Mureş, ISSN: 2069 – 3389, 2014, p. 9-22,

http://www.upm.ro/cci3/CCI-03/CCI%2003%20-

%20Communication.pdf.

5. Hermeneutica posmodernă ca deconstrucție

și pragmatică discursivă

Aurel Codoban, Semn și interpretare. O

introducere postmodernă în semiologie și

hermeneutică, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001,

pp. 74-83, 129-138

Jean-Francois Lyotard, Condiția postmodernă,

Cluj-Napoca Editura Idea Design, 2003, pp. 71-85

Pier Aldo Rovati; Gianni Vattimo, Gândirea slabă,

Constanţa, Editura Pontica, 1984, pp. 10-29; 36-46

6. Frumosul si autonomia sensibilului

Luc Ferry, Homo aestheticus, Bucureşti, Editura

Meridiane, 1997, pp.29-44

7. Argumentul cunoașterii în filosofia minții

David J.Chalmers, Philosophy of Mind. Classical

and

Contemporary Readings, New York and Oxford,

Oxford University Press, 2002, pp. 273-280

John Heil, Philosophy of Mind. A Contemporary

Introduction, New York, Routledge, 2006, pp.

121-126

J.R.Searle, Mintea. Scurta introducere în filosofia

mint ii, Bucures ti, Editura Herald, 2013, pp.100-102


http://www.upm.ro/cci3/CCI-03/CCI%2003%20-%20Communication.pdf

http://www.upm.ro/cci3/CCI-03/CCI%2003%20-%20Communication.pdf




DECANAT.

Anexa 5

Metodologie

pentru desfășurarea examenului de finalizare a studiilor de licenţă, proba 1,

programul de studii: Comunicare şi relaţii publice

La specializarea COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE, prin Portofoliu profesional se

înţelege un număr de lucrări și aplicații de comunicare și relații publice, cu documentația aferentă

realizării lor, sub forma unuia din cele trei tipuri de portofolii: Portofoliul de practică, Portofoliul

de seminar si Portofoliul unui produs de specialitate, la alegerea studentului.

a) Portofoliul de practică este realizat în cadrul practicii de specialitate, desfăşurate într-o

instituţie de profil, care demonstrează capacitatea studentului de aplicare a cunoştinţelor teoretice


învăţământ.


- descrierea activităţilor desfăşurate pe perioada stagiului de practică;

- identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice domeniului de studiu în contexte diverse;

- elaborarea unui proiect de investigaţie/intervenţie/promovare și realizarea de materiale specifice

(produse de PR, campanii de comunicare, anchete, pliante, sondaje de opinii etc.);

- descrierea şi aplicarea metodelor, metodologiilor, normelor şi standardelor specifice activităţii

desfăşurate;

- observaţii personale şi propuneri de soluţii pentru anumite situaţii-problemă.

Pentru evaluarea fiecărei activități de mai sus, se vor acorda câte 2 puncte (2 puncte x 5



elaborat.


fundamentală și una de specialitate), realizat în cadrul seminariilor și considerat reprezentativ pentru

dezvoltarea profesională a absolventului.

Acest tip de portofoliu va fi operaţionalizat prin:

- prezentarea și susținerea unui referat/lucrări practice pe o temă de specialitate;

- dezbaterea și solutionarea unei probleme de seminar în cadrul temei de specialitate, prezentată și

sustinuta prin referat/lucrare practică;

- analiza, validarea și ierarhizarea resurselor info-documentare în baza criteriilor specifice

domeniului de relații publice;

- analiza comportamentului consumatorului, identificarea barierelor de comunicare şi descrierea

procedeelor de îmbunătăţire şi eficientizare a comunicării în relaţiile cu publicul;





DECANAT.

- descrierea principiilor, metodelor, tehnicilor şi instrumentelor specifice domeniului comunicării

și relațiilor publice.


activități = 10 puncte/pe toate activitățile), în limita unuia din cele 2 puncte, fiind evaluată susținerea


elaborat.

c) Portofoliul unui produs de specialitate consta în prezentarea unui produs de specialitate

elaborat de student pe parcursul anilor de studiu și vizează rezultatele concrete ale cercetării şi/sau ale

unei activităţi practice realizate de către student în domeniul disciplinelor fundamentale și de

specialitate. Acest tip de portofoliu poate conține prezentarea și susținerea unei lucrări sau publicatii

personale: eseu academic, recenzie, traducere, comunicare prezentată la o manifestare științifică,

carte, colaborare la volum colectiv, articol publicat în revistă de specialitate sau în revistă

studențească, blog de specialitate, pagina web de specialitate etc.

Operationalizarea acestui tip de portofoliu consta în:

- prezentarea actualitatii subiectului/temei/problemei abordate;

- explicitarea metodelor, mijloacelor și tehnicilor folosite;

- redactarea academică a materialelor portofoliului;

- indeplinirea cerințelor profesionale ale specializării/programului de studiu;

- delimitarea punctului de vedere asumat și fundamentarea acestuia.




elaborat.





DECANAT.

Anexa 6

Metodologia

pentru examenul de finalizare a studiilor universitare de licenţă, proba 1,

Programul de studii Jurnalism

La specializarea JURNALISM, prin Portofoliu profesional se înţelege un număr de lucrări și

aplicații de factură jurnalistică, cu documentația aferentă realizării lor, sub forma unuia din cele trei

tipuri, la alegerea studentului: Portofoliul de practică, Portofoliul de seminar și Portofoliul unui


a) Portofoliul de practică este realizat în cadrul practicii de specialitate desfăşurate într-o



învăţământ.


descrierea activităţilor desfăşurate pe perioada stagiului de practică;

identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice domeniului de studiu în contexte diverse;

elaborarea unui proiect de investigaţie/intervenţie/promovare și realizarea de materiale

specifice (produse publicistice, pliante, sondaje de opinii, anchete etc.);

descrierea şi aplicarea metodelor, metodologiilor, normelor şi standardelor specifice activităţii

desfăşurate;

observaţii personale şi propuneri de soluţii pentru anumite situaţii-problemă.




elaborat.


fundamentală și una de specialitate) realizate în cadrul seminariilor și considerate reprezentative

pentru dezvoltarea profesională a absolventului. Acest tip de portofoliu va fi operaţionalizat prin:

prezentarea și susținerea unui referat/lucrari practice/produs publicistic pe o temă de

specialitate;

dezbaterea și solutionarea unei probleme de seminar în cadrul temei de specialitate, prezentată

și susținută prin referat/lucrare practică/produs publicistic;

analiza, validarea și ierarhizarea resurselor info-documentare în baza criteriilor specifice

jurnalismului;

analiza comportamentului consumatorului, identificarea barierelor de comunicare şi descrierea

procedeelor de îmbunătăţire şi eficientizare a comunicării în jurnalism;





DECANAT.

descrierea principiilor, metodelor, tehnicilor şi instrumentelor specifice domeniului comunicării

media.




elaborat.

c) Portofoliul unui produs de specialitate constă în prezentarea unui produs de specialitate,

elaborat de student pe parcursul anilor de studiu, și vizează rezultatele concrete ale cercetării şi/sau

ale unei activităţi practice realizate de către student în domeniul disciplinelor fundamentale și de

specialitate. Acest tip de portofoliu poate conține prezentarea și susținerea unei lucrări sau publicații

personale: produs publicistic, eseu academic, recenzie, traducere, comunicare prezentată la o

manifestare științifică, carte, colaborare la volum colectiv, articol publicat în revistă de specialitate

sau în revistă studențească, blog de specialitate, pagina web de specialitate etc.

Operationalizarea acestui tip de portofoliu constă în:

prezentarea actualității subiectului/temei/problemei abordate;

explicitarea metodelor, mijloacelor și tehnicilor folosite;

redactarea academică a materialelor portofoliului;

îndeplinirea cerințelor profesionale ale specializării/programului de studiu;

delimitarea punctului de vedere asumat și fundamentarea acestuia.




elaborat.





DECANAT.

Anexa 7

Metodologia

pentru examenul de finalizare a studiilor universitare de licenţă, proba 1,

Programul de studii PUBLICITATE

La specializarea Publicitate, prin Portofoliu profesional se înţelege un număr de lucrări și

aplicații de factură publicitară, cu documentația aferentă realizării lor, sub forma unuia din cele trei

tipuri, la alegerea studentului: Portofoliul de practică, Portofoliul de seminar și Portofoliul unui


a) Portofoliul de practică este realizat în cadrul practicii de specialitate, desfăşurate într-o



învăţământ.


descrierea activităţilor desfăşurate pe perioada stagiului de practică;

identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice domeniului de studiu în contexte diverse;

elaborarea unui proiect de investigaţie/intervenţie/promovare și realizarea de materiale

specifice (produse publicitare, pliante, campanii, sondaje de opinii, anchete etc.);

descrierea şi aplicarea metodelor, metodologiilor, normelor şi standardelor specifice activităţii

desfăşurate;

observaţii personale şi propuneri de soluţii pentru anumite situaţii-problemă.

Pentru evaluarea fiecărei activități de mai sus se vor acorda câte 2 puncte (2 puncte x 5 activități =

10 puncte/pe toate activitățile), în limita unuia din cele 2 puncte fiind evaluată susținerea activității în

fața comisiei de examen, iar în limita celuilalt punct fiind evaluat conținutul portofoliului elaborat.


fundamentală și una de specialitate), realizat în cadrul seminariilor și considerat reprezentativ pentru

dezvoltarea profesională a absolventului. Acest tip de portofoliu va fi operaţionalizat prin:

prezentarea și susținerea unui referat/lucrări practice/produs publicitar pe o temă de

specialitate;

dezbaterea și soluționarea unei probleme de seminar în cadrul temei de specialitate prezentată

și susținută prin referat/lucrare practică/produs publicitar;

analiza, validarea și ierarhizarea resurselor info-documentare în baza criteriilor specifice

publicității;

analiza comportamentului consumatorului, identificarea barierelor de comunicare şi descrierea

procedeelor de îmbunătăţire şi eficientizare a comunicării publicitare;





DECANAT.

descrierea principiilor, metodelor, tehnicilor şi instrumentelor specifice domeniului comunicării

publicitare.

Pentru evaluarea fiecărei activități de mai sus, se vor acorda câte 2 puncte (2 puncte x 5



elaborat.

c) Portofoliul unui produs de specialitate constă în prezentarea unui produs de specialitate

elaborat de student pe parcursul anilor de studiu și vizează rezultatele concrete ale cercetării şi/sau ale

unei activităţi practice realizate de către student în domeniul disciplinelor fundamentale și de

specialitate. Acest tip de portofoliu poate conține prezentarea și promovarea unui produs publicitar

(ambalaj, campanie, fotografie publicitară etc), blog de specialitate, pagină web de specialitate etc.

Operaționalizarea acestui tip de portofoliu constă în:

prezentarea actualității subiectului/temei/problemei abordate;

explicitarea metodelor, mijloacelor și tehnicilor folosite;

redactarea academică a materialelor portofoliului;

indeplinirea cerintelor profesionale ale specializării/programului de studiu;

delimitarea punctului de vedere asumat și fundamentarea acestuia.

Pentru evaluarea fiecărei activități de mai sus, se vor acorda câte 2 puncte (2 puncte x 5 activități

= 10 puncte/pe toate activitățile), în limita unuia din cele 2 puncte fiind evaluată susținerea activității

în fața comisiei de examen, iar în limita celuilalt punct fiind evaluat conținutul portofoliului elaborat.





DECANAT.

Anexa 9

METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI EVALUARE A

PORTOFOLIULUI PROFESIONAL

Prezenta metodologie are în vedere strict modul de elaborare a portofoliului aferent probei 1, examen

oral, varianta B, din cadrul Examenului de finalizare a studiilor de licenţă de la Universitatea de Vest

din Timişoara, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, Departamentul de

Filosofie și Științe ale Comunicării.

A. Înscrierea studenţilor pentru proba I, examen oral, varianta B (obligatorie

pentru studenţii de la toate specializările domeniului de studiu Ştiinţele

comunicării, opțional pentru studenii specializării Filosofie)

1. Studenții de la specializarea Filosofie au posibilitatea să opteze pentru proba I, examen oral,

varianta B, în momentul depunerii lucrării de licență, prin completarea Anexei 1A. Opţiunile

studenţilor vor fi centralizate de către secretariat într-un tabel cu titlul: Lista studenţilor

înscrişi pentru proba I, examen oral, varianta B, la examenul de finalizare a studiilor de licenţă,

2017. Acest tabel conţine: nr. crt.; numele şi prenumele studentului; programul de licenţă

absolvit; semnătura studentului.

2. Înscrierea studenţilor pentru această probă va avea loc la secretariatul Facultăţii de Ştiinţe

Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării.

3. La realizarea portofoliului, studentul va beneficia de sprijinul unui cadru didactic, seminarist la

disciplina fundamentala sau de specialitate din care studentul si-a ales sa prezinte portofoliul,

care va avea calitatea de coordonator de proiect profesional.

B. Conţinutul Portofoliului profesional

1. Studenţii au posibilitatea să aleagă unul dintre trei tipuri de portofolii:

a) portofoliu de practică;

b) portofoliu de seminar;

c) portofoliu de prezentare a unui produs de specialitate.

2. Alegerea tipului de portofoliu poate avea loc până la data predării portofoliului la secretariat.

3. Portofoliul va fi prezentat sub forma unui dosar/mapă cu foi volante sau legat;

4. Dosarul/mapa trebuie să conţină următoarele elemente:

a) Pagină de gardă, care să conţină: antet cu denumirea universităţii, denumirea facultăţii,

denumirea programului de studii; menţiunea portofoliu profesional de practică/seminar/prezentare a

unui produs de specialitate; titlul portofoliului; coordonator; student; Timişoara, sesiunea

iulie/septembrie 2017.





DECANAT.

b) Opis care să conţină o listă cu itemii din care este alcătuit portofoliul (inclusiv anexele);

c) Descrierea amănunţită a materialele propriu-zise care compun portofoliul.

d) Metodologia de realizare a portofoliului în cadrul căreia, studentul prezintă modul în care a decurs

realizarea portofoliului; etapele realizării portofoliului; metodele şi mijloacele utilizate în realizarea

portofoliului; sursele de orice fel folosite în documentare sau pentru realizarea portofoliului;

rezultatele obţinute; utilitatea portofoliului.

e) Declaraţie privind originalitatea materialelor care compun portofoliul (Anexa 10)

f) O caracterizare/recomandare/adeverinţă din partea

-coordonatorului de practică sau a instituţiei unde candidatul a desfăşurat practica – în cazul

portofoliului de practică;

-coordonatorului de seminar – în cazul portofoliului de seminar;

-specialist în domeniu – în cazul portofoliului de prezentare a unui produs din care să reiasă că

materialele portofoliului au fost realizate în cadrul orelor de practică/seminar sau, în cazul produsului

de specialitate, într-un cadru organizat, instituţional, de către candidat.

g) Lista mijloacelor tehnice de care candidatul are nevoie pentru prezentarea portofoliului;

h) Anexe care să conţină toate materialele care compun portofoliul (pe diferite suporturi) cât şi

elementele care susţin portofoliul şi care sunt necesare comisiei de examen să evalueze portofoliul.

5. Portofoliul nu va conţine mai mult de 10 pagini (cu excepţia anexelor).

Formatul portofoliului:

Format A4, valori pentru marginile paginii: interior - 2,5 cm (în cazul în care lucrarea e legata cu

arc), respectiv 3 cm (în cazul în care lucrarea e copertată), exterior – 2 cm, sus/jos – 2 cm; caractere

text Times New Roman12 și spaţiere între rândurile textului - 1,5 rânduri, sau text Times New

Roman13 și spaţiere între rândurile textului 1.

C. Prezentarea portofoliului

1. Portofoliile vor fi susţinute pe specializări, în ordinea strict alfabetică a candidaţilor.

2. Secretariatul comisiei de licenţă şi laborantul-gestionarul facultăţii pun la dispoziţia candidaţilor

mijloacele tehnice pentru susţinerea portofoliului;

3. Fiecărui candidat i se alocă:

-10 minute pentru prezentarea portofoliului;

-5 minute pentru răspunsuri la întrebările comisiei şi discuţii;

-5 minute pentru prezentarea referatului coordonatorului portofoliului şi pentru acordarea notelor de

către membrii comisiei de examen;

D. Evaluarea portofoliului

1. Coordonatorul portofoliului completează un referat (Anexa 11) şi propune o notă de la 1 la 10;

2. Fiecare membru al comisiei de examen completează un borderou de examen (Anexa 12 B).

3. Nota finală pentru susținerea portofoliului se calculează conform Metodologiei facultății.





DECANAT.

4. Secretariatul de pe lângă comisia de examen completează borderourile pentru proba I şi

cataloagele de examen pe baza referatelor coordonatorilor portofoliilor profesionale şi a borderoului

de examen a fiecărui profesor examinator.

E. Precizări finale

1. Prezenta metodologie completează şi nu substituie Metodologia desfăşurării examenului de

finalizare a studiilor de licenţă.





DECANAT.

Anexa 10

DECLARAŢIE

Subsemnatul/a………………………..….…............................................... domiciliat/ă în

............................................................ strada........................... nr.......... bloc......... scara..........

apartamentul.............., posesor al CI seria ......... nr................ şi al

CNP....................................................., în calitate de absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice,

Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, Specializarea

…………………………………………………………………, promoţia .................... din cadrul

Universităţii de Vest din Timişoara, cunoscând prevederile Codului Penal, art. 292, cu privire la

falsul în declaraţii, declar pe propria raspundere că portofoliul profesional cu titlul

.............................................................................................................. având drept coordonator pe

Doamna/Domnul .......................................................este în întregime elaborat şi redactat de mine,

fiind rezultatul unui efort propriu de cercetare, creaţie şi documentare.

Nici un material din acest portofoliu nu a mai fost utilizat sau prezentat niciodată, în această formă,

pentru obţinerea unei evaluări, a unui loc de muncă, a unui titlu academic sau a altui beneficiu la altă instituţie

din ţară sau din străinătate.

Toate fragmentele din materialele portofoliului ce reproduc surse tipărite sau electronice, fie şi în

traducere proprie, sunt evidenţiate conform uzanţelor academice acceptate şi deţin referinţa exactă a sursei

folosite.

Reproducerile sau reformulările proprii ale unor idei, texte, fragmente de text, reprezentări grafice,

calcule, înregistrări audio-video, sunt însoţite de indicarea sursei exacte.

Nicio parte a portofoliului nu aduce prejudicii drepturilor de autor legale ale vreunei persoane sau

instituţii şi nu încalcă normele deontologiei profesionale.

Asum faptul că dovedirea falsului acestei declaraţii atrage după sine răspunderea legală precum şi

renunţarea la orice pretenţii faţă de UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA în ceeace priveşte

examenul de licenţă.

Data____________________ Semnătura____________________





DECANAT.

Anexa 11

REFERAT asupra portofoliului profesional

SESIUNEA _____________2017

SPECIALIZAREA _________________________________________________

COORDONATOR

CANDIDAT

TITLUL PORTOFOLIULUI

CRITERII DE EVALUARE A PORTOFOLIULUI PROFESIONAL

CRITERII CALIFICATIVE

Nesatisfăcător

(1-4)

Satisfăcător

(5-6)

Bine

(7-8)

Foarte bine

(9-10)

Relevanţa

subiectului/temei

Relevanţa metodelor,

mijloacelor şi tehnicilor

folosite în realizarea

portofoliului

Calitatea redactării şi a

materialelor

portofoliului

Satisfacerea cerinţelor

profesionale ale

specializării

MENŢIUNI SPECIALE (comentarii detaliate pot fi ataşate acestui formular)

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

Concluzie:

Consider că portofoliul profesional întruneşte condiţiile pentru a fi susţinut în faţa comisiei de licenţă

apreciindu-l cu nota ____________________________________

Semnătura:____________________________________________





DECANAT.

Anexa 12 A

BORDEROU DE EXAMEN

pentru

evaluarea probei 1, examen oral, varianta A (se completează de fiecare membru al comisiei, individual)

Cadru didactic examinator: ______________________________________

Numele si

prenumele

candidatului

Puncte din barem Nota acordată

pentru proba 1

(suma punctelor

acordate

conform

baremului, plus

punctul idn

oficiu)

Disciplina fundamentală Disciplina de specialitate

1 2 3 4 5 6 7 8

Semnătura profesorului examinator:

Data:





DECANAT.

Anexa 12 B

BORDEROU DE EXAMEN

Pentru evaluarea probei 1, examen oral, varianta B

(se completează de fiecare membru al comisiei, individual)

Cadru didactic examinator: ______________________________________

Numele si

prenumele

candidatului

Puncte pentru verificarea

cunoștințelor

fundamentale

Puncte pentru susținerea

portofoliului

Nota acordată

pentru proba 1

suma punctekor

acordate

conform

baremului, plus

punctul din

oficiu)

1 2 3 4 5 6 7 8


Data:





DECANAT.

Anexa 12C

BORDEROU DE EXAMEN pentru evaluarea probei 2 (susținerea lucrării de licență)

(se completează de fiecare membru al comisiei, individual)

Cadru didactic examinator: ___________________________________

Numele si

prenumele

candidatului

Nota pentru

prezentarea

publică a

lucrării

(N 1)

Note pentru conținutul științific și metodologic al lucrării Nota

acordată

pentru

proba 2

(N =

media

aritmetică

între

notele N1

și N2)

Cal

itat

ea ş

i ad

ecv

area

bib

liog

rafi

ei

(teo

rii,

par

adig

me,

tip

olo

gii

)

Stă

pân

irea

co

nce

pte

lor

uti

liza

te

Lo

gic

a ar

gu

men

tări

i şi

str

uct

uri

i

pro

ble

mat

icii

Rel

evan

ţa s

inte

zei

Cla

rita

tea

ob

iect

ivel

or

şi i

po

teze

lor

Co

rect

itu

din

ea p

roce

du

rilo

r u

tili

zate

(cal

itat

ive

sau

can

tita

tiv

e)

Res

pec

tare

a n

orm

elo

r d

e re

dac

tare

acad

emic

ă

Sti

l şi

pre

zen

tare

aca

dem

ică

Nota

finală

pentru

conținutul

științific al

lucrării

(N2)

(media

aritmetică

între

coloanele

3-10)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12


Data:





DECANAT.

Anexa 13

Lista disciplinelor din planul de învățământ care compun Examenul de selecție în vederea

prezentării la Examenul de finalizare a studiilor de către absolvenții de învăţământ superior

particular care se încadrează în prevederile Legii nr. 60/2000 şi absolvenţii care provin de la

instituţii de învăţământ superior şi/sau programe de studii care au intrat în lichidare

Domeniul de studii Specializarea Disciplinele pentru examenul

de selecție

Științe Politice Științe Politice 1. Ideologii politice

2. Administrație publică

3. Instituții politice

4. Comunicare politică

5. Teorii ale democrației

Relații Internaționale. Studii

Europene


Europene.

1. Drept internațional

2. Teoria relațiilor internaționale.

3. Politicile Uniunii Europene

4. Instituțiile Uniunii Europene

5. Studii de securitate


Europene – limba Germană

1. Drept internațional

2. Teoria relațiilor internaționale.

3. Politicile Uniunii Europene

4. Instituțiile Uniunii Europene

5. Studii de securitate

Filosofie Filosofie 1. Logica generală;

2. Istoria filosofiei antice

3. Istoria filosofiei medievale

4. Istoria filosofiei moderne

5. Istoria filosofiei contemporane.

Științele Comunicării

Comunicare și Relații Publice 1. Gandire critica;

2. Fundamentele comunicarii;

3. Introducere in sistemul mass

media;

4. Introducere in stiintele sociale; 5.

Elaborarea unui produs de relatii

publice cu ajutorul calculatorului

Jurnalism 1. Gandire critica;



media;

4. Introducere in știintele sociale;

5. Genurile presei - Știrea și Feature;

Publicitate 1. Gandire critica;



media;






DECANAT.

Elaborarea unui produs de publicitate

cu ajutorul calculatorului

Biblioteconomie și Știința

Informării / Știința Informării

și Documentării

1. Gandire critica;



media;


Introducere in stiintele informarii





DECANAT.

Anexa 14

Fișa disciplinelor pentru

examenul de selecție în vederea prezentării la Examenul de finalizare a studiilor

pentru absolvenții de învăţământ superior particular care se încadrează în prevederile Legii nr.

60/2000 şi absolvenţii care provin de la instituţii de învăţământ superior şi/sau programe de studii

care au intrat în lichidare

Conform Metodologiei DESFĂŞURĂRII EXAMENULUI DE FINALIZARE A STUDIILOR DE

LICENŢĂ

Sesiunea de examene: IULIE/Septembrie 2017

Numele și prenumele: _________________________________________________________

Carte de identitate Seria ___ nr __________, Cod numeric personal: _________________

Student (ă) / absolvent (ă) _____________________________________________________

Anul absolvirii studiilor: ____________________________________________________

Anul de studii: __________________________________________________

Specializarea: ______________________________________________________________

Facultatea: __________________________________________________________________

Universitatea ________________________________________________________________

Disciplinele care trebuie promovate cu calificativ ADMIS/RESPINS în vederea înscrierii la

examenul de finalizare a studiilor:

Nr

crt

Disciplina Cadrul didactic titular

de curs

Cadru didactic titular

al seminarului / asistent

la examen

Data

prezentării

la examen

Calificativul

(ADMIS sau

RESPINS)

Numele și

prenumele

Semnătura Numele și

prenumele

Semnătura

1

2

3

4

5

În urma promovării celor 5 examene, Consiliul Facultății constată că Examenul de selecție în

vederea prezentării la Examenul de finalizare a studiilor a fost promovat, astfel încât studentul se

poate înscrie la examenul de Finalizare a studiilor în cadrul Facultății de Științe Politice, Filosofie și

Științe ale Comunicării, specializarea: _________________________________

Decan, Data:





DECANAT.

Anexa 15

Examen de licență, sesiunea_______________________

BILET DE EXAMEN NR. ____________________

Pentru verificarea cunoștințelor fundamentale și de specialitate

probă orală (varianta A)

Specializarea: _________________________________________________________________

□ discipline fundamentale (se bifează, după caz)

□ discipline de specialitate (se bifează, după caz)

Subiectul

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

Comisia (se completează cu numele și prenumele, semnătura):

Numele și prenumele Semnătura

Președinte:

Membri:

Secretar:





DECANAT.

Anexa 16

Modelul pentru pagina de gardă a lucrării de licență

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE

ALE COMUNICĂRII

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ: (se scrie denumirea

programului)

(TNR, 16, majuscule, Bold, centrat)

LUCRARE DE LICENȚĂ


COORDONATOR:

Gradul didactic, prenume, nume (TNR, 14)

ABSOLVENT:

Nume, prenume (TNR, 14)

TIMIȘOARA, 2017 (TNR, 12, centrat)





DECANAT.

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE

ALE COMUNICĂRII

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ: (se scrie denumirea

programului)


TITLUL LUCRĂRII


COORDONATOR:

Gradul didactic, prenume, nume (TNR, 14)

ABSOLVENT:

Nume, prenume (TNR, 14)

TIMIȘOARA, 2017 (TNR, 12, centrat)


Date post:	20-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	14 times
Download:	0 times

METODOLOGIA DESFĂŞURĂRII EXAMENULUI DE FINALIZARE A ... · Ştiinţe Politice, Filosofie şi...

Documents