Metodologia Cercetarii

5/13/2018 Metodologia Cercetarii

1/62

Dr. Dorin Festeu

Metodologia CercetariiConceperca si Scrierea Lucrarilor de Cercetare

In Educatie Fizica si Sport

Clldus1999


2/62

Culegere computerizata ~i Tchnoredactare:Dr. Dorin Festeu

Consil ier editorial: Dan VintilaPrefata

Copyright i&;) 1998 Toate drepturile asupra acestei editiisunt rezervate Filialei Brasov a AOR:; .;i autorului .

Aceasta lucrare se doreste a fi un ghid in concepereasi redactarealuc rarilor de cercetare in dorneniul educariei fizi ce i sportului.Cele dona clemente, conceperea ~iredactarea sunt strans legate. Nupoti redacta adecvat daca Btl ai inteles modul de concepere al unuiexperiment. Pentru a Inte1ege ttl intregime ce se impune a fi scris .inredactare, trebuie s a ai idee des pre functia unui raport de cercetare, AceastaJa randul sau impune cunoastertea unor elemente privind natura ~i scopulcercetarii stiintifice, Multe din problemele ~i dificultatile co se ivesc tnredactarea unui raport de cercetare privesc aspecte cum ar fi modalitatea deprezentare a modelului experimental san a rezultatelor analizei statistice.Raspunsul la asernenea probleme depinde de cunoasterea conventiilorstabilite in prezentarea rezultatelor cercetarii dar fit in cunoasterea logicii:;1terminologiei prezentarii.

Aceasta Iucrare mcearca s a furnizeze 0prezentare a ambelor aspecte.

ISBN: 973 - 9314 - 49-X

Cum se poate folosi acesasta lucrare?Scopnl autorului este acela de a scrie cava care sa fie mat mult decalo introducere in problema. Scopul este de a furniza 0lucrare care sa poatafi folosita in activitatea practica de redactare a lucrarilor de cercetare. I-miimaginez ea aceasta lncrare s a fie utilizata ea Ull fel de dictionar- ceva Iacare apelezi atune! cand ai nevoie ~ide dite o n ai nevoie. S-ar putea satrebuiasoa a pal'curge 0 anumita parte a lucrarii de un anumit numar de oritnainte de aIntelege deplin ceca ce vrea s a spuna, Scrierea unui raportasupra unei cercetari nu este 0 treaba prea usoara dar sper ca lucrarea sausureze mult sarcina aceasta,

Deoarece Iucrarea se doreste a fi un fel de ghid, este esential s a se ia.parte In mod aetiv la asimilarea textului. Desigur, cititorul este singurul inmasura s a decida ce i cum sa asimileze.Penlru a facilita intelegerea am.considerat ca ar putea fi de folos prezentarea unor exemple, ceea ce apare in-caractere italice, privind modul de scriere al diferitelor sectiuni.Lucrare este rezultatul unui stadiu de cercetare efectuat In MareaBritaniesi lnglobeaza. ;it cunostintele acumulate en aceasta ocazie, Sursele dedocumenta re provin en predi lec tie din l ite ratura brit anica si americana , de aiciposibile diferente t a r a de conceptiile unor cercetatori din t a r a . Sunt SigUT cftunii cercetatori VOT gasi clemente eu care ei nu sunt de acord ~i care in opinialor at"fi trebuit scrise altfel. Cititorul va fi singurul in miisurii sil decida, 10conformitate Cll interesul sau de moment san de perspectiva, ce calc va urma.

Tiparit a.dull Brasovstr. A. Hirscher mA

tel/fax: ++40-(0)68-152556

Lucrare realizata 111colaborare euFiliala Brasov aACADEMIEI OLIMPICE ROMANE


3/62

2

Dealtfel aceastd carte a fost scrisa in primul rand datorita Iipsei de lucrariprivitoare 13.acest subject si din dorinta de a umple un goLIn al doilea rand lucrarea se doreste a fi 0 provocare la adrcsa altorautor i in v~derca clarif icar ii unor concepte : ' j i convent ii refer itoare la modulde redactare ~i concepere a cercetarii in domeniul educatiei fizice ;:isportului.Aceasta Iucra re nu intentioneaza sa iniocuiasciiiodrumatorut tncazul lucrarilor de diploma ci se doreste mai degraba a f un sprijin itlmunca acestuia. Particularitatile fiecarei cercetari impun adesea adoptareaunor cai adecvate logici i interne a acesteia.

S tatis tica ~iaceasts lucrare.In ciuda faptului eil lucrarea va opera ell notiuni de statistica, ea nu

va furniza explicatii referitoare la aceste aspecte. Dealtfel elernenteleutilizate aici con tin doar notiuni elementarc de statisticd l?1 in vedereaaprofundarii cunostintelor se impune consultarea unor manuale destatistica,

Autorul lucrar ii datoreaza enorm, domnului Profesor Univers itarDoctor Miha i Epuran, fondatorul disciplinei "Metodologia ActivitatilorCorporale"( 1971).

"Metodologia Cereetari i Activit9tilor Corpora1e"( 1977), perfectionatasi reeditata In decursul anilor, a contribuit 'in mod esential la formareaprofesorilor de educatie fizicii din Romania, a celor ce se ocupa decercetarea in acest domeniu, (feci i} i a autorului acestei lucrari,At.at de completa, interesanta si valoroasa, aceasta lucrare dereferinta va influenta multi ani de acum ina inte tot ceea ce se va scrie ellprivire la cercetarea ~tiintifica. " in domeniul educajiei f iz ice ~i alsportului ,Cons ider ea studierea "Metodologiei Cercetari i Act iv itat ilor Corporale"( ceo .. mai recenta editie 1992) este indispensabila celor ce vor sa desfasoare 0.ce~cetare 'ill domeniu.

Autorul datoreaza, de asemenea, doamnei profesor universitar doctorValentina Horghidan de Ia catedra de psihologie a ANEFS indrumareacompetenta ~iexigenta pc primii pasi (hotsratori) in cercetare.Lucrarea de fata 111ceatca sa aduca putillft lumina lntr-o zona

.. abordata mai put in in lucrari le din dorneniul cercets ri i In edueatie fizica jl i. ,:sport: moduI de concepere si r edactar e a luc rarilor de cercetare .

3

I. Intl"oducere.

Menirea accstci lucrari este accea d . . .vederea 111te1egeriinodului de desfa c a fU~TIlzanotiunile Decesare illredactare a unui raport ca urrn '. ~ur.are a uner cercetiiri iJ i a modulll" 1'" are a unet cere t{ .~. .. (e:


4/62

4

Relatia dintre elementele povestirii ~l sectiuniie raportului ar fiurmatorul:INTRODUCERE Ce ali Iacut?

De ce a ti facut?HJNDAMENTAREA TEORETlCAPe ce cunostinte se bazeaza cercetareaCe au rea lizat a lti i In domeniu referi tor Ia problema?Cum au abordat a lti i problema?METODE Cum a~i Iacllt?REZULT A TE Ce ati gasit ?(incluzand detalii despre modul de

analiza a datelor ).DISCUTAREA Ce credeti e a arata rezultatele?CONCLUZII Ce lllvdtiiminte se pot trage?Referitor la secjiunea intitulata METODE trebuie specificar de la bun

inceput ca ea este cornpusa din cateva sub-sectiuni. Existii pareri diferitereferitoare la ordinea ill care aceste sub-sectiuni ar trebui sa apara, Poate canu este chiar atat de important ca ordinea s a fie totdeauna la fel . Importanteste ca materialul sa fie prczentat intr-un mod adeovat ill aceste sub-sectiuni,

METODEMODELUL EXPERIMENTALSUBIECTIAPARATE ~jMATERIALEPROCEDURA

domeniul cul turii fizice abordat ' in cercetare, Pentru aceasta trebuie sa-i ffumizat datele care sa-l ajute sa inteleaga ce ati ment, de ce uti taclIt,t rebuie sa def init i precis te rmeni i pe care-i folositi, sa dati detalii reteriroarela rnodul de colectare ~i analizare a datelor etc. Pe scurt trebuie sa scrieti capentru cineva care este novice III domeniu,1.1. Niveluri de exigenia in prezentarea raportului de cercetare.

Cerintele 9i asteptarile referitoare la modul de prezentare a unuiraport de cercetare depind de experienta itl cercetare, Elementele cheie aleunui asernenea raport sunt inil'otlucerea si discutarea rezuJtatelor.

De la eei aflati Ia rnceputul activitatii de cercetare se cere de obieei sademonstreze di au 'inleles ce au faeut in activitatea practica ~i caau ideedespre modul de alcatuire a unui raport de cercetare, Dadi este sa nereferim lamtroducere lucrul este usor de inteles. Exista mai multe motivepentru aceasta lipsa de exigenta dar principalul motiv este acela eil in aceststadiu, cercetarea intreprinsa are rnai mult scopul de a vii lnviija cum secon cepe ~iconduce 0 cercetare dedit de a vedea daca sunteti In stare s adescoperi ti fenomene noi.

Pe masura ce castigati experienta in cercetare Ili descoperirea nouluieste nota definitorie a cercetarii, vi se va cere s a explicaji de ce ati Iacut ceali facut. In aceste stadii se presupune ca va trebui sa acordati 0 mai mareimportauta semnificatiei corcotarii lntreprinse. In aceste stadii avansate secere a arata de ce din toate posibilitatile disponibile ati ales 0anumita calc.Va trebui asadar format obiceiul de a va imagina cum vor arata ideile idemersurile pe care le veti face in raportul final, acordand atentie specialamodului cum se VOl" integra de III introduce-I'e. Principalele perioole cepandesc aici suut 'intai, acela de a nu aduce suficient material de referinta ~iapoi acela de a nu aduce argumente referi toare la just ificarea int reprinderi icercetarii,

Asadar lucrarea este uu document oficial compus dintr-o serie desectiuni in care trebuie sa apara 0 anumita informatie. In continuare vomdiscuta despre conventii le care guverneaza alcatuirea fiecarei sectiuni,

Prima se refera la persoana careia raportul de cercetare i seadreseaza; cititorul, 0 greseala frecvent intalnita este sa presupuneti cacititorul este persoana care va va corecta lucrarea (raportul de cercetare) ~iva pune nom. Dei eel care va coreota raportul :ji va pune nota este lntr-adevar un cititor al raportului, t rebuie sa presupuneti ca "cit itorul" lui estein realitate 0 persoana cult ivate dar care are purine cunostinte desprecercetare l} i despre domeniul educatiei fizice ~i sportului, Cel care va notalucrarea va urmiiri deci sa vada daca uti soris lucrarea avand In rninte acestipotetic cititor. Se presupune deci ca trebuie sa-l familiarizati pe cititor ell

1 .2 . Scr ierea lucrrui i.Inainte de desfasurarea cercetarii se impune cunoasterea exacts umodului in care ea se va desfasura, a motivelor intrepr inderi i ei precum ~i a

locului ei in cadrul domeniului respectiv de cercetare.Cum in aoest stadiu nn se poate : ; i t i ce se va descoperi 1111 se poateavea 0 idee asupra implicatiilor cercetarii, In principiu introducerea ~i

metodele pot fi sense inaintea desfasurarii cercetarii pentru cii seprasupune cil asupra lor s-a dec is de ja. Asupra rezultatelor i dtscutarit lorevident e a nuse poate scrie inainte de desfasurarca cercetarii deoarece eledepind de ceea ce reiese din cercetare, Desi ordinea scrierii sectiunilor unei


5/62

6 7

cercetari indica secventialitatea temporala nu se recomandil scrierea lor 11 1aceasta succesiune. Deoarece unele sectiuni, introducerea ~i discutarearezultatelor sunt mai dificile si necesita 0mai mare concentrare si intereseste de preferat ca acestea sa nu fie lasate la urma, Trebuie 'inteles didiscutarea rezult~iteloreste sectiunea cheie 11 unei cercetari, In aceastasectiune se prezintii ceca ce este cu adevarat valoros in c~rcetare, in aceasti'isectiunesepreiilihfimplicaliile rezultatelor cercetarii, In esenta, intreg~1derners al c~rcetarii,de la conceperea modelului p a n a la scrierea raportnlui,are diept S~OI)sa pregareasca terenul pentru dlscutarea rezultatelorcercerartt Acest aspect capats .0 greutate din ce 1 : 1 1 ce rnai mare pe masurace nivelul la care se desfasoara cercetarea creste,

Rezumatul(Abstractul. Care de obicei se I:nlinde pe 0 pagina) este depreferinta a fi scris la urml'i.(Nici nu s-ar putea altfel.)

face 0afirmatie referitoare la orice aspect al culturii fizioe, aceasta trebuiesustinutli cu argume~te. In practica !nserunna ea or~c.e afir:nat~e de gel~uI"personalitatea tinerilor poate fi influentata poziuv pnn interrnediuleducatiei fizice ~i sportului" nu poatefi prezentata ill tcxtul cercetarii subaceasta forma. Forma. general adrnisa va fi urmatoarea: "personalitateatinerilor poate fi influentata pozitiv prin intermediul educatiei fizice sisportului (Cuthforth i Parker, 1996; Hell ison, 1995; Laker.I996; Shields~iBredemeier, 1995)" . Diferenta, usor de remarcat, este cii a doua variantscontine referinte, . .Utilizares referintelor este metoda preferata de justificare a unorafinnatii 'in educatie f izica si sport p~ntru di raspunde Ia ? ~ U i il~trebari[undamentale; cine si dind. Asadar on de cate 011 este posibil se impunecitarea unui nume si a unei date pentru citate, definitii, afirmatii, chiar d a c aaceasta a fost citata lnainte in text. Trebuie Iacut clar In orice moment Iacare autor ne referim ~i la ce lucrare a sa.De exemplu:Educatia fizica este privita din ce 'in ce mai mult ca 0 interventiesalvatoare in fata deviantei sociale in 17iIn afara ;;oolii.( Sparks, 1993;Compagnone,1995). Educatia fizica si sportul sunt privite ca mijloaceeficiente pentru formarea ~i consolidarea spiritului de echipa. Se pornestede la prezumptia cd relatiile stabilite in tirnpul acestor activitati sunttransferabile in alte circumstante ale vietii sociale, (Syer, 199 J ; Glover ~iMidura, 1992; Hellion, 1996;).

1.3.Stilul de scriere,Trasa~rile stilului adoptat de cercetatori 'in domeniul culturii fizicederiva din aspiratiile disciplinei, Se adopta un anumit stil pentru a da 0nota.obiectiva, impersonala, trans-istorica cerceWxii (Bateson, 1984). Criticiiacestor aspiratii de scientizare (Bell.C. si Roberts,H., 1984) se 'indoi.esc lns~de uti li ta tea unor ascmenea conveuli i.I Ei afirma cs. in acest domemu, ca fl lIn altele tnrudite. abordarea nu poate fi obiectiva, impersonala sitransistorica.) Se n~ai imputa acestui stil producerea de lucrari obositoare ~ichiar chinuitoare Crajfe~H,19&4). Totusi acest stil este incurajat spre a fifolosit in rarile Cll nivel a t cercetarii stiintifice eel mai dezvoltat si deci va fiadoptat lji in aceasta lucrare, . .'

Prima trasatura a acestui stil este scrierea Ill.diateza pasiva, Adicascrierea de genul t'Cercetarea ~J(lst condusa ..." sau " A rezultat ca.. .." maidegraba decat "Am ' intreprins aoeasta cercetare" sau "Am gasitc~ . .". Seconsidera c a . utilizarea persoanei inUii (Eu, noi) era rezervata somitatilor(Sarantokos, S.,1993). Astazi apare destul de frecvent 'in articole din revistesi poate fi aoceptata in lucrarile studentilor. Totusi deoarece estedeocamdata stilulgeneral acceptat este reoomandabil a folosi diateza pasiva'in scierea raporturilor de cercetare, .A douatrasatura este in mod cert demna de a fi luata in seama,Aceasta se refera la cerinta, esentiala in introducere i fundamentareateoretidl de a sustine tORte afil'luafille Iacutc. 0 afimlatie este micepropozjp.c care paata sa-l determine pe cititor sa intrebe "cine spune 3sta?".Orlce." poate fi seris sub tonna "s-a descoperit e n" , "se crede ca." sau "s-ademonstrat cit", trebuie privit ea 0afinnaiie ~i trebuie sus~nut. SC cere a sespune cititurului cel putin cine a spus (gasit, dovedit, crezut). Deci, dacu se

Cdnd ex.tsta mai mult de un autor san odnd se face referinta la maimulte publicatii ale aceluiasi autor se procedeaza I'll felul urmator: in cazulcand exista mai multi autori ai unci Iucran, in prima referinja se citeazanumele tuturor (de exemplu: 'Model de interventie educatiouala in sport',Danish, Petipas ~iHale, 1992). Mai departe 'in citarea lucrum acestor autorise foloseste doar numele primului autor urmat de latinescul "et all" sauromanescul "~i colaboratorii". Dacii. exista doar doi autori se citeaza numeleamsndorura.

In cazul multiplelor publicatii ale aceluiasi autor acestea se citeaza inordine cronologica (de exemplu: EPUHlI l , 1977,1983,1992). Daca indecursul aceluiasi an un autor are mai multe articole oe se impun a fi citatcse noteazii (de exemplu: Nicolau,1981a, 1981b).

PeulIU citate ~i definitH luate din textele unor mltori se impuneindicarea paginii din lucrare unde se gase~te citatul respectiv (de exemplu:Gill, 1995, p.205).


6/62

8 9

Cand se doreste folosirea unui numar de referiute care s a justifice 0afirmatie, acestea se aseaza In ordine cronologica, incepand de la cea maiveche ~i ajungand Ia cea mai recenta. Daca doi autori apar ell lucra ri inacelasi an, atunei se citeaza in ordine alfabetica. Separarca referintelor a doisau mai multi autori se face prin punet : ; ; i virgula (;).In cazul dud uu exista referinte care sa sustina afirrnatiile facute, eelmai bun~lucru este de a se gasi niste exemple care sa sustina punctul devedere. In mice caz trebuie sa existe certitudinea c a dificultatea in a gasireferinte se datoreaza noutatii problemei si nu a insuficientei preocupari ina gasi referinte.

In cazul in care pentru pregatirea unei lucrari indrumatorul nu aindicato lism bibliografica se poate cauta in Bibltogrofia educatiei fizice isportului ceea ce se doreste. Surse bibliografice utile se pot gasi deasemenea in revistele de specialitate. Ideea de baza este accea c a punctelede vedere exprimate trebuie sust in ute ,

Un alt aspect foarte important este acela legat de formareaobijnuintei de a dezvolta argumentele in mod logic ~i a Ie articula Iimpede,In acest seus se impune implicarea celui co scrie in definirea termenilor.Atunci cand exista vre-un dubiu referitor la un anumit termen sau anumititermeni se cere definirea lor. Acest Iucru va duce eel putin la intelegereasensului in care utilizam acel termon. Daca Be defineste un termen atunc ieste de dorit s a se foloseasca 0 definitie care vine de la 0 persoana foarteautorizata in domeniu. in acest sens se pot utiliza definitiile cuprinse indictionare, manuale sau alte calli valoroase ale domeniului, De asemeneadad se folosesc abrevieri, cu ocazia primei lor aparitii se impune scriereaacestora alatnri de cuvintele pe care Ie inlocuiesc. De exemplu "PregatireaTehnica (PTY' san "Variabila Dependenta (VD)"_ Dupa aceasta se poatefolosi sirnplu forma abreviata.

In cazul iu care 5e folosesc ilustratii !iii tabele este de dorit ca acesteasa faciliteze prezentarea ~i sa usureze Intelegerea Cand se folosesc figuri ,grafice sau tabele se impune numerotarea lor. (Fig. I, Fig. 2,Fig. 3 etc.)Aceste f iguri , tabele sau grafice trebuie Sapoartc un ti tlu c lar ~isugestiv.Nu putem Incheia aceas ta secjiune rezervata s ti lu lui de scr iere f a rn sa.amintim despre 0 problema, a carei importanta este subliniata relativrecent: genul, Pana nu demult so obijnuia a se presupune cil toti subiectiiexperimentelor erau de genul masculin. Se ajungea la exprimari de genul:"Subieetul a efectuat un numar de trei rotari )a coborarea de pe bamif'.Evident ct'iera Yorba despre 0 sportivll fj i este de dorit a se serle astfel c{mdeste vorba despre 0 femeie sau fam.

~adar:

1. DISCUfAREA datelor este sectiunea cheie a unui raport. Inaceasta sectiune se evidentiaza adevarata valoare a cercetarii pentru cil inaceasta sec tiune se vor evalua implicatii le constatarilor cercetari i. Asadar seimpune aten tie deosebitii (cnergie i timp) ill abordarea acestei parti araportului,

2_Se impune adoptarea unui anumit stil al scrierii. Principalelecaracteristici ale acestui stil includ nevoia de a argurnenta toate afirmatiilefacute (de preferinpi folosind referinte) !i i de a prezenta argumentele in modlogic Si limpede.

1.4. Raportul ea instrument de ceree tare.Pana acum s-au prezentat cerinjele de bam ale sc rieri i une i lucra ri ;; i

s-au sugerat cateva idei privind modul de scriere, Nu s-a pomenit nimicreferitor la motivele care determina sorierea lucrurilor Intr-o anumitaordiue. De ce trebuie sa scriem despre metode Inainte de prezentarearezultatelor jar apoi despre discutarea lor? Pentru a raspunde la acesteintn;bdri ~i a ldmuri lucrurile, trebuie s a clarificant rnai int il i cateva aspectelegate defimcna raportului in contextul cercetiirii.

Ei bine, in contextul cercetarii raportul serveste Ia informarea celorcare ar putea fi interesati de munca cercctatorului, de natura ei, de scopulcercetarii sau de implicatiile constatarilor facute. Pentru aceasta esteevident nevoie de clari tate , precizie Iii concizie . Datorita acestui motiv a fastinstituit un format general cu sectiuni clar denumite In care se cere scris unanumit tip de informatie. Teate acestea sunt menite sa 11 ajute peprezumptivul cititor s a intelcaga rapid daca informatia H intereseaza, sa-lajute s a gaseasca eu usurinta aspectele in care poate fi interesat si eventualsa poata repeta cercerarea n i t a sa faca apel la a lte cart i. Asadar, convent iil ecare guverneaza constructia unui raport sunt stabilite cu seopul de a puteacomunica anurnite date 1n mod clar, precis, rapid ~i concis celor care arputea fi interesati. Aceste conventii se cer a fi respectate chiar dacaprobabilitatea ca raportul s a fie oitit de alji cercetatori este foarte mica. I nesenta aceste conventii au fost transferate din domeniul cercetiirii in eeleducationalINTRODUCERE:

1.Prezeniarea sumara a s tadiului dezvoltar ii problemei In momentulinceperii cerce1iirii.(De ee ali 11i.entceea ce ati fiieul.)

2 .Schipuea modului de desIaurare a eereetari i_{Ce ali :filcut?)3.Formularea ipotezei (sau ipotezelor) experimentale.(Presupunerile

da la care ati pomit_)


7/62

10 I!

METODE UrILIZATE4, Precizarea modului 10 care s-a desfa~urat cercetarea.(Cum atifilcut?)PREZENTAREA REZULTATELOR5. Prezentarea datelor relevante precum fit rezultatele prelucrariistatistice.t'Ce ati gasit?)DISClIT AREA REZULTATELOR6.Interpretarea rezultatelor.7.Evaluarea implicatiilor.t'Ce credeti cil arata rezultatelev)

LTrecerea in revista a materialului documental' relevant pentrucercetare,2.Dcfinirea problemei ce urmeaza a fi investigata si prezcruareasumara a modului de investigate.3.Schitarea rezultatelor presupuse de catre ipoteza experimentala.Aceasta Inseamna c a introducerea se cornpune din doua mari parti : 0parte care se refera la lucrarile ce au precedat cercetarea . respective (Ingeneral rezultate obtinute de altii) ~i 0 alta parte ' in care S6 prezinta foartepe scurr propria cercetare. Este necesar a se face trecerea de la general laparticular. Nu se 'incepe eu prezentarea propriei cercetari ci se ajunge laaceasta'in mod treptat, De ce se procedeaza astfel se vn explica maideparte.Pe masura ce cercetatorul devine mai experimentat so presupune caacesta va fi din ce tn ce mai capabil sa conceapa cercetarea tinand cont de

posibilele ei implicatii, in acelasi timp cercetatorul experimentat estecapabil sa sublinieze in raport implicatiile cercetarii sale asupra altoroercetari similare ~i'in general asupra domeniului vizat,Trebuie mention at c a sectiunile INTRODUCERE si DISCUfAREAREZULTATELOR sunt cele mai dificile ~i capacitatea de a le redactaadccvat denota buna intelegere ~i f.rti' ipiinirea metodologiei de scriere araportului de cercetare.

Asadar conventiile care guverneaza construirea unui raport decercetare (Iucrdri de diploma) au fost concepute in scopul de a furnizainformatii in mod clar, concis, rapid l1iprecis celor ce ar putea fi interesatide munea cercetatorului.

II Sectlunea intttulata." Introducere".

2.1. Prima parte a introducerii: treecrea in revism a matcrialulu!pocumen1acIn primul rand, un indemn spre precautie, De obicei studenti i care auciti t Ciiteceva.despre problema in cauza tin mortis sa arate asta ~iprezintaaici tot ce-au citit, Incereati sa rezistati acestei tentatii deoareee estecontraproductiva. Materialul care se mentioneaza in introducere trebuie sa:fie relevant pentru cercetarea In cauza. Mai mult, se impune evitareaprezentarii unor detalii nesernnificative din studiul pe care vreti sailpomeniti. in locul acestora este de dorit sa prezentati aspeetele esentialereferitoare la constatari si concluzii. Asa cum am mai spus inrunte, seimpune plasarea cercetarii 10 context general prin i lustrarea legaturi lordintre cunostinpele precedente ~i oercetarea pe care intentionati s a 0prezentati, in lumina accstui fapt se impune mentionarea unui materialnumai daca este relevant pentru cercetare. A~adar daca constatati ea ati cititun material ce are doar tangential legiitura cu tcma cercetarii liisati-ldeoparte oricfit v-ar durea inima pentru aceasta.In acelasi timp trebuie sa vii amintiti ca llU trebuie sa tratatimaterialnl citit ca pc evanghelie. Nu uitati ca aveti dreptul sa nu fiti deacord cu punctul de vedere al al tora asa cum fj i attii au dreptul s a nu fie deacord cu al vostru. Felul in care forrnulati dezacordul este tnSa foarteimportant. Nu vii temeti si lvii exprimati dezacordul eu un punct de vederedaed credeti cs. aveti motive intemeiate sa 0 faoeti. Asigurati-vii tusa eafurnizati sufioient material care sa sust ina punctul vostru de vedere, Astamseemna cil trebuie sa argumentati punctulvostru de vedere vizavi de alaltora.

Prima sectiune majora a unui raport este Inrroducerea.Scopul acestei sectiunii este de a prezenta cercetarea, de a face 0prima relatare despre cercetare,I n introducerea raportului sau Iucrarii se cer 'indeplinite urmatoarelecerinte tll unniitoarea ordine:

2.2 Ceinsearnna a avea experientli III alf.~tuirea unei introduceri.


8/62

12 13

1. Identificati domeniul general in care se desfasoaril cercetarea.(Educatie fizica scolara, sport, biomecanica, igiena, psihologia sportului,fiziologia sportului etc). Se poate Incepe prin a defini aspectele importante:ji chiar prin a da cateva definitii.2. Incadrati eercetarea intreprinsa in domeniul larg din care faceparte. (De exemplu poate fi vorba despre invatare, despre formareadeprinderilor motrice, despre analiza tehnicii miscarilor, despreperfeetionarea pregiitirii fizice etc.)

3. Indicati apoi aspectul particular caruia cercetarea j se adreseaza.(de exemplu influenta numaruli de repetari asupra Invatarii in gimnastica,corelatia dintre viteza de deplasare si puterea lantului triplei extensii,atitudinea atacantilor fapi. de jucatorii din compartimentul central in fotbaletc.) 4. Apoi, avand problematica bine forrnulata, se poate trece laprezentarea propriului studiu.

Acest ultim rol devine din ce in ce mai important ell edt injluenlafamiliei tinde s a scadd ea urmare a uriaselor modificari sociale dinultima vreme.

Problema este, cine in interiorul coli i trebuie sii-i asumeresponsabilitatea de a forma deprindert sociale, cum sa procedeze -Iicare este eel mai potrivit mod de abordare in a~YI fel incdt s a nu fietncalcat dreptul fundamental at tdividului de a decide singur ceea ce estebine pentru sine.

Aspecte precum fair playul, coreotitudinea, sportivitatea;responsablli tatea, cooperarea, initiativa, stima de sine, participarea,angajarea in acttvttati. umorul i altele sunt adesea legate de educatiafizidi. Recent peste 101 in lume se pare cd se asteapta de la educatia fizicasa -*'iasume un rol mai important in privinta dezvoltarii sociale atinerilor.

Aceasta tendinta este determinate in mare parte de caracteristicileeducatiei fizice. Activitatea in lectia de educatie jizidi este inerentsociald .'ji dijerita de ceea ce se petrece in sala de clasa. Datoritd faptulu!ea miscarea este scopul, multe formalitati ale saW de clasa suntsuspendate. in l imite specif icate, comportamente care nu sunt acceptatein alta parte, aiei sunt acceptate sau chiar incurajate. De exempluatingerea .'ji aile forme de contact corporal, striga/ele, intdlnirl spontaneell un mare numdr de colegi sunt parte integrantd a lecti ilor de educatiefizica. De aid partictparea in lectiile de educaiie fizicd are un marepotential prtvind dezvoltarea personalitiitii i dezvoltarea sociald. Largagama de activit/iii furnizeazd numeroase ocazii de a manifestacomportamente dezirabile (ca si indezirabile). in rdndul celor dezirabileincludem altruismul, cinstea, grija pentru altu, respectul pentru ai/ii,spiritul de dreptate, autodisciplina oji allele. in acelasi timp, mat alesatunci cdnd tinerii se intrec, cdnd cdjiigul cu orice pret este preocupareaprincipald, comportamente indezirabile pot apare. Bataia, tnseldciunea,lipsa de interes st grija pentru altii, egoismul, timiditatea; lipsa detncredere tn alttt yi altele se pot manifesto de 'asemenea.o distlnctie clara (IF trebui flicu/d intre consecintele . sportului(care este mal mult legat de competitie, cdstig, spectacol) -it consecirqeleeducatiei fizice a dire; principald preocupare este invdtareadeprinderilor motriee.

in lume, 0 litaraturd vas/a oglindeste interesul fji preocupareacrescdndd de a folosi lectiile de educatie ftztca drept cadru pentrusocializarea tinerilor: Preocuparea se tnttnde de fa sublinierea efectelor

Prima parte a introducerii este mat mult un material destinat s aorienteze cititorul; ceva care II ajuta sa i~i fuca 0 idee despre problematicacercetar ii , Penlru aceasta se obisnuieste a se face referinta la cateva studiicare all relevantta majora pentru cercetarea ce urmeaza a fi prezentata, Pemasura ce cercetatoruleste considerat mai experimentat se asteapta dinpartea lui s a ilustreze in ce mod cercetarea sa deriva din cercetareaanterioara.Tn ce mod ideile dintr-un anumit domeniu au influentat propriileidei, Cateva idei care sa ajute la rezolvarea acestei probleme sunt poateutile:

Exemplu de IntroducereA-Ia cum se admite in general calitatile locuitorilor unei /ariconstitute principala resursd de progres pentru acea lara. Aceste cali/ali

tnclud pe ltinga caliJali profesionale si calitati morale is i sociale.Instttutttle chemate s a realizeze acestea sunt scoala, familia, organizatiilesociale ~i biserica.Principalul rot at colii ca institutie in cadrul societatu este de atransmite noii generatii cunostlintele i deprinderile ce vor constituifundamentul progresulut viuor. Un al dotlea rol al scolit, alaturt de ace/aat familiei, este de a forma deprinderi sociale > # de a formapersonalitatea tinerilor astfel incdt acestia s a se poatd integra armoniosin societate.


9/62

14 15

aditionale ale educatiei fizice - r i pdnii fa conceperea de programeriguroase menite aft implementate in lee/tile de educatie fizicd.. Preocuparea de a evidentia efectele aditionale ale lectiilor deeducatie JlZicii este ilustratii de 0 largd serie de autori: Balint, (1996);Buchan si Roberts, (1991); Carls011,(1995); Chateau, (1972);Epuran,(1973); Epuran o I i Holdevici,(1980); Geltfand iHartman, (1975); Grinweski, (1989); Lee, (1986); Mac Pherson. Curtis iLoy. (J989); Matveev i Novikov, (1980): Mitra o Ii Aogos,(1974);Serb an, (1987); Weitzer, (1989).

Pe de alta parte, 0 serie de autori sugereazd ca deprinderilesociale s a fie invdiate uttlizdnd mijloacele specifice educaiiei fizice.Cateva exemple sunt edificatoare; Chirifa,(1983); Glakas,(l991);Hellison i Georgiadis,(1992); Orlik,(J978); Schiopu,(J970); Underwoodsf Williams,(l991); Williams, (1993).Unit autori au sesizat posibilitatea de a dezvolta unele trasaturide personalitate prin educatie jizicd .J i sport. Cdteva exemple. sunt:Cuthford i Parker,(1996); Helliso1l,(1995); Laker,(1996); Lee,(1996);Shields i Bredemeier, (1995); Sparks, (1993); Stiehl, (1985); Tome o J iWendt, (1997).

Educatia fizicd este privitd din ce in ce rna; des ca un mifloc deinterventie tndreptat impotriva deviantei comportamentale in rdndultinerilor. De astfel de probleme s-au ocupat Compagnone,(J995); DeRette,(l995); Miller, Bredemeier yi Shields, (i997); Sparks, (1993).

Adesea educatia flZica este privitd ca mijloeul 'ideal pentruformarea echipelor sau imbrmaiatirea spiritului de "f!Chip~JJl rdnduldiferitelor grupuri. Se porneste de fa presupunerea c a ~e.lafiile stabilitein timpul aces/or activttiai sunt tronsferabile ttl alte\C.i~;p:.frm,tilflle alevie/if. Astfel de studii au efectuat Glover i Midura"(1992);lIellion,(1996); Neculau,(1977a); Syer,(1991); Zanr/ir,( l982). '

Aceste strategii de interveruie prin educatia flzica pot fi' finpar{itein trei largi categorii:

1. Autori care iau educaiia jiziciifolosirea unor mifloace nonspecifice.l?arker,(1996); Mc Hugh, (1995j.

2Atori care considerii cii imbuniitfi/irea metodicu educatiei fiziceeste calea spre obtinerea unor rezultate valoroase privind socializareatinerilor. Preocupdri in acest sens au avut; Carlson, (J995);EVaJ1s,(1985); Firea,(J981); GJakas,(1991);' Hellion, (1996);Sparks, (1993).

drept cadru adecvat pentruDe exemplu Cutforth . , i

1. Autori care au conceput modele de intervenlie, au stabilitobiective ~i all imaginal mijloace pentru realizare 101'. Astfel de modeleau conceput: De Rette,(l995); Laker,(1996): Mercier,(1993): Miller.Bredemeier st Shields, (1997): Tomme ,y i Wendt, (1993).

Cdteva din ultimele programe sunt bazate pe conceptul luiKohlberg (i981) de mode/are a gdndirii iar altele pe teoria invajiiriisociale de modelare a unor comportamente sociale. Aceste programe aucateva puncte comune: .1. Ut ilt zarea lc tie i de educatie jizica drept cadru de imbogiuire aexperientei tinerilor.2. Folosirea profesorilor de educatie fizidi drept experli.

3.Foiosima unei structuri ce cuprinde urmatoarele elementecomune:

-Desfdsurarea activiti itii pundndu-se accentul atdt pe formareadeprinderilor motrice edt si a celor sociale.

-Direct ionarea gdndiri i t iner tlor in urma acttvttdt it .-Relu~ea ciclului actiune -reflectare.Tendinta generald este de a tmbogdtii experienta personala a

profesorilor prin transmiterea unor cunostinte din domeniul psihologieisociale.Problemele legate de aceasta sunt influentate de dorintaprofesorilor de a se implica in asemenea cl.lestil.lni i de capacitatea lorde aface fa/Ii problemelor de ordin social In urma studierii Iiteraturii despecialitate s-a constatat cii I1U existd un model care s a sefi impus pe 0scard mai largd. Ludnd in considerare diversitatea problemelor > J iparticularitatea diferitelor "coli este putin probabil ca 0 asemeneametoda se va impune ca fiind cea mat buna. Se considera ca diferitemodele pot constitui exemple de actiune pentn'Aprofesor a carui rol increarea ~i falosirea unei metode este eseruial: In acest context exemplullui Laker (1996) de a pregiitii studentti, viitori profesori de educatiej iz ica, in aces! scop este recomandabil.

Au/ami acestei cercet iiri a sesizat posibilitatea realiziirti unetcontribu/ii privind sooializarea tinerilor prin crearea Programului deim1iilare Sociala (PIS) spre a fi implementat in cadrul lectii lor deeducatie jizicii.Au existat mai multe motive care I-au determinat pe autor s a creezeun astfel de Program. in primul rand au existat semnale de fa profesori,parinti si chiar elevi care reclamau di ceva ar trebui foellt In acest sens.in of doilea rand deoarece un astfel de program I1U a fost conceput incii


10/62

l6 I"

in lara noastra. in al treilea rand pentru ca 'lcolile ?i sistemul soolar dinRomania au propriile particularitiiti iar preluarea unui model strain at'fi inefictent. in al patrulea rand pentru c a autorul are 0 lunga experientain lucrul ell t inerii iar cunostintele acumulate ar trebui valorificate. in alcincilea rand pentru cil autorul vola s a afle dacd eficienta lectiilor deeducatie fi zici i poate creste prin abordarea tinerilor nu numai sub aspectbiologic dar i sub aspect social.Idei in alcatuirea programului au fost culese pe 0perioadd de maibine de cincisprezece ani, in decursul lucrului eli elevii fi mai recent incursu/ lucrului cu studentii ce se pregatesc sa devina profesori deeducatte jizu;a. Multe din aceste mijloace au fost utilizate in decursulanilor dar efectele lor nu au fost evaluate prin utilizarea unor me/odeadecvate, Dovezi ale eficientei lor stau insa declaraiiile unor elevi,profesori i parin/i .Mulli e lev i all miirturisit eli lec tii le de educat ie fi ziciiall devenit mai amuzante, mat interesante, ei au invdiat sa-.yi faca maiu-20r prieteni, sa se simla mai btne in cadrul unut grup, all inviilat ceinseamnd s a fii un conducator, au tnteles ce anume asteapta adultii de laei i altele. Profesorii de la alte maierii all recunoscut di elevii alldevenit mat responsabilt , mai colaborativi , s-a produs 0 imbunauinre inatmosfera din clasa i s-au produs mat putine prob/erne privinddisciplina. Parinlii au constatat ca tinerii au deventt mai abili in acunoaste oamenii, in a~Ji alege prietenii, pareau s a constientizeze maibine rolul lor infamilie i au manifestat rnai multa responsabilitate.

Aceasta cercetare incearca s a verifice veridicitatea efectelorpozitive ale interventiilor privind dezvoltarea sociala a tinerilor utilizdndo metoda complexa.

Intentia este de a verifica daca Programul de im'alare Socialapropus spre a f i implementat in Iectiile de educatie fizicii este eficient inimbunalaJirea dezvoltarii sociale a elevilor.

Metodologia cercetarii este bazata pe 0 abordare pozitivista deorganizare a experimentului social. Autorul este deplin constient devulnerabili tatea unei asemenea abordiiri. EI este de acord ell Cohen !jiManion (1980, p.12):

"Oricum, abordarea pozitivista este mai vulnerabila in privintaapliciirii ei Ja comportamentul unum, adica acolo unde imensacomplexitate a naturii umane contrasteazd evident cu regularitatea lumiinaturale. Aceasta nu esle niciunde mai evidenl decat in contexlul clasei .yi-Icolii unde prohlemeJe htw'1t i i r i i , predarii fi a interac/iunilor umane puncercetiitomlui dijiculttiti urlae. "

Autorul 1 ' 1 1 . 1 poate sa Ignore spiritul in care Fenomeno!ogia,Etnometodologia i Interactiunea Stmbolica actioneazd. Dec/aralia luiBeck (1979, p.27) este relevantd: "Pdna cdnd stitrqele sociale nu vorpatrunde dincolo de ceea ce se afla tnapoia realiui ti i sociale, ele trebuiesa se multumeasca cu definitia umand a reali/alii in cadrul regultlor pecare umani tatea le-a conceput in scopul de a i se putea adapta. 11

in acelasi limp critica Noii Perspective trebuie luatd in seamd.Argyle (1978, p.53) declara: " ... daca atent corurolatele interviuri folositeinanchetele sociale sunt inacurate, ce s a mai spunem atunci' despreinterviurile necontrolabile favorizate de Noua Perspectiva ... i ce s a maispunem despre insistenta metodologiilor interpretative de a utilizadeclaratiile verbale in vederea desemndrii semnificatiilor unorevenimente, reguli sau in/en/ it?"

Posibilitatea utiliziirti unei abordiiri interpretative a fast luata inconsiderare dar intentiile autorului au fost de a promova Programul deinvalare Sociald ( daca se va fi dovedit eftcient) fa nivel national. Dinacest motiv rezultatele cercetdrii trebuiau prezentate intr-o modalitatecare sa poatd fl tnteleasa ''ii acceptatd de cafre profesort .]i factorii dedecizie. Cum educatia acestora are 0 putemica tenta pozittvista,argumentele care i-ar putea convinge trebuiau s a parvina dintr-oasemenea abordare.

in consecintii cercetatorul a folosit 0 abordare normativa ,'ji aluptat cu invingerea greutdtilor uriase pe care le ridica organizarea unuiexperiment social.

Esre de retinur ea cititorul nu trebuie aruncat de la iuceput inlabirintul detaliilor cercetarii ci mai degraba trebuie condus ell abilitatedinspre aspectele mai gcnerale catre dctahi, Pe masura ce cercetatoruldevine mai experimentat introducerea va fi mai Iunga. De asemenea ea vacuprinde argumente referitoare la motivele prezentarii anumitor studii,Cerceta torul experimenta t va rezuma da tele din l ite ratura de spec ial ita te : ; ; iva prezenta stadiul la care s-a ajuns privind ounoasterea !} i abordarile dindomeniu, Cercetatorul si mai experimentat va discuta aceste cunostinte inlumina cercetarii pe care a intreprins-o. Aceasta ne va spune dacacercetarea intreprinsa a adus vre-o contributie importanta la progresul indomeniu, (Acest aspect este abordat pc larg ill capitolul "Discutarearezul ta telor'") Raportul asupra cercetarii delimiteaza clar doua perioade:perioada dinaintea ce rcet .arii int reprinse (ceca ce se prczinta in introduc .


11/62

18

ce se prezinta in capitolul "Discutarea rezultatelor") ell cat oercetatoruleste rna!experimentat en atat rnai bine va prezenta modul in care cercetareape care el 0 intreprinde izvoreste din cunostintele anterioare din domeniu,Cu acest prilej se poate exprima dezacordul ell puncte de vedere, se potprezenta slabiciunile cercetarilor anterioare sau lipsa de dovezi inargumentarea unor puncte de vedere anterioare 10 asa fel incat cit itorul sa-!] i dea seama despre necesitatea efectuarii unei noi cercetari, A

Evident, se impune justificarea cercetarii lntreprinse. In practicaaceasta insearnna eli rrebuie intreprinsa 0 lectura serioasa 'ill vedereadocumentarii, Cercetarea trebuie conceputa apoi in lumina a ceea ce s-aaflat ell ooazia acestei documentari. Nu este recomandabil sa va avantatidirect in cercetare, 'inailltea documentarii, pentru di exista riscul samrreprindeti 0 cercetare pentru care nu exista 0justificare teoretica si caredin acest motiv deville si foarte greu de a fi sensa ~iplasata in contextulaltor cercetari. Trebuie [inut cant de faptul ca mUllea cercetatorului nuIncepe si uu se sfarseste odata cu activitatea practica impusa de experimentci se staqe~te doar odat~ ell scrierea raportului sau lucrarii, De aceeea seimpune ca cercetatorul sa fie in stare sa explice ceea ce a mout aratand diexista 0buna justificare pentru aoeasta,

2.3. Prezentarea propriei cercetari.In a dona parte a introducerii se va face referinpi , pentru prima data,la propria cercetare. Aici, In sfarsit, exista libertatea de a nu mat pomenidespre cercetarile altora ~ise poate aminti despre propria cercetare, Trebuielnsii retinut ci'i. se doreste doar introducerea in prezentarea proprieicercetsri Nu trebuie explicat 1ndetaliu ce ;:1cum s-a lacut . Peutru aceastaexista alte capitole ale lucrarii. Aici tot ce se cere este prezentareaurmatoarelor:

1. Prezentarea pe scurt a problemei ce a fost investigata. Desigur c as-a mai pomenit despre asta dar este bine a se confirma problema. I n acestte l nici eititorul nici autorul nu vor mai avea dubii despre subiectul abordat.

2. Prezentarea aspectelor generale referitoare la modul 'in caresubiectul este abordat, Designr exists mai multe rnodalitati de abordare aaceluiasi subiect ~ide accea se impune 0prezentare generals a modului delucru ales.3. Formularea clara a ipotezei i explicarea eu claritate a motivelorcare au detemlinat fonnularea ei.Aceste aspectc se eer a fi abordate de eMrc tOli cercetatorii fic eiexperimeotafi sau mai putin experimentali.

19

Trebuie mention at I 1 1 S & ca desi "introducerea" este oompusa din douasectiuni (sau patti) acest fapt nu trebuie sil determine separarea acestorparti In subcapitole separate. Este suficient sa se inceapa cu un paragrafnou. La inceputul acestui capitol s-a afirmat cii eel mai important lucrueste formularea clara a ipotezei. Dar cum se face aceasta?

1. Forrnularea clara a ipotezei (experimentale daca este vorba despreun experiment) presupune numirea vsriabilei Independente l1ia variabileiDependente (Dad\.. aveti probleme in a 'intelege aceste notiuni le gilsitiprezentate in a doua parte a acestei lucrari), Se spune, de exemplu, "S-apornit de la presupunerea eft aplicarea Prograrnului de Invatare Sociala IIIlectiile de educatie fizica, deterrnina cresterea nivelului coeziunii de grup."(Programul de Invatare Sociala fiind in acest caz variabila Independenta iarcoeziunea de grup, variabila dependenta.) Aceasta formulate precisainloouieste mai vaga sintagma: "S-a presupus ca Programul de InvatareSociala influenteaza coeziunea de grup".

2. Este de rnentionnt totusi c a in acest stadiu nu este nevoie sa sefacii referinta In variabile in mod explicit, en VI (Variabila Independenta)~iVD (Variabila Dependenta). De asemenea nu este necesar a se mentionadaca ipoteza este uni-directionala sau bi-directionala. Toate acestea trebuieclarificate in capitolul destinat "Metodelor de cercetare",

3. Introducerea nu cuprinde nici formularea ipotezei nule. Nucuprinde formularea ipotezei nule si pentru faptul di aceasta este similara'in orice cercetare, eel care scrie lucrarea poate presupune di eel ce 0 citestestie ce este ipoteza experimentala lli cii fiecare experiment are 0astfel deipoteza. Asadar In aoest stadiu trebuie mention ate presupunerile de la cares-a pornit in lumina celor prezentate in introducere. (Desi se presupune encititorul este ignorant in privinta dorneniului educatiei fizice sau sportului,se considers e a el are notiuni generale despre logica experimentala sistati stica. )

Atunci cand se formuleazs ipoteza experirnentala trebie avute invedere patru lucruri:

lContinutul ipotezei trebuie sa aiba 0 strallsa legatura cu ceca ce s-a prezentat pand in acel punct in introducere. Asa cum am mai spus, rolnlintroducerii este sa pregateasca terenul pentru ceea ce urmeaza,

2.Dacli prin modul in care este formulata, ipoteza experimentalacontrazice teoriile si parerile altora, allUlci. inaillte de a 0 formula, seimpul lC: justificarea noului punet de vederc: adoptat. Ar fi de dorit ca inspr~iillul acestui nOll punet de vedere sa fie 9.mintite (utilizand referinte) lopiniile a1ora.


12/62

I i, 20 21! :3. Este inacceptabil coufundarea ipotezei nule cu ipotezaexperimentala.4. In acest stadiu nu trebuie pornenit nimic despre rezultatul

cercetarii,

Lucrarea coniine apfe capitole cu urmdtoarea structurd:in Cap.l "Implicaiiile educatiei fizice .J i sportului in socializare"

este trecuta in revista literatura de specialitate din Romania. Aceasta aevidenttat firavele abordart de la noi din {ara in contrast cu interesul firealizarile din alte leir; privind utilizarea educatiei fiz ice i sportuluipentru realizarea socializarii t inerilor.Cap.II abordeaza "lnvatarea socialii ", defineste conceptul,obiectivele i stadiile. in acest capitol este prezentat modelul luiGoldstein priv ind irwii/area sociala prin inva/area discriminarii,fln1a/area conceptelor, 111vafareaprincipii/or i invatarea rezolvdrii deprobleme. .in Cap.Ill, "Coeziunea sociala :;i climatul social ca indica ton aidezvoltdrii sociale a elevilor" se explica de ce acesu indtcatori au fastutilizati drept expresie a dezvoltiirii sociale a elevilor.Cap.Ii/ "Program de Invatare Socialii prin Lectiile de EducatieFizicii ", confine cdteva aspeete teoretice prtvind premisele conceperiiProgramului precum t continutul acestui program.

Cap. V "Metodologia ", prezinui planul experimental, subiectti ,metodele, tehnicile si procedurile utiltzate. De asemenea sunt prezentatemetodele de investigatie utilizate precum :;i aspectele particulare subcare acestea aufost utt lizate .in Cap. VI "Prezentarea Rezultatelor" sunt expuse rezultateleobtinute prin f iecare metoda de tnvestigare in diferitele momente aletestdrii . De asemenea sunt prezentate evolutii le d~feritelor grupuri deelevi ce au luat parte letcercetare .Cap. VII "Discutarea resultatelor" explica semnificatia rezultatelor:;i in {nod special semntficatia diferentelor privind progresul insocializare tntre grupele experimentale :;i cele de control. Se discuta deasemenea valtditatea metodelor de investigare precum ~i probabilitateaca rezultatele obtinute safie determinate de ciitre pis.

in "Concluzii" sunt subliniate tmpltcatitle rezultatelor obtinute,gradul lor de generalizabilitate precum :; i implicatiile cercetarii asupraunor cercetari viitoare.

Exemplu de prezentare a proprie! cercetariProgramul a pornit de la ideea ell coezivitatea ~i climatul social

sunt direct determinate de nivelul de socializare (Muresan, 1980;Debesse, 1981,' Topa, 1988; Vander i James, 1988; Brehm,1990;Chelcea, 1990)

Ipoteza experimentulii a pornit de fa presupunerea c a grupurileasupra carora va fi implementat Programul de invalare Sociala in timpullecti ilar de educatie jizica, vor progresa mai Unlit in ceea ce privestecoeziunea sociala i climatul social deceit grupurile care VOl' desfdsuralectiile de educatie fizica in mod obijnuit.

Obiectivul Programului de inva/are Sociala a fast: Crearea unuigrup cu coeziune sociala ridicata si climat social cald utilizdndurmdtoarele mijloace:

1. Transformarea grupului intr-o echipd.2. Inouroiarea membrilor s a se organizeze singuri.3. Oferirea unor ocazii de a desfasura sarcini lmpreund.4. incurajarea elevilor de a organiza acuvitat: in mod

independent.5. Ojerirea unor ocazii de a repurta succes in act tvi tatt .6. incurajarea dezvoltarii unor trasaturi de personalitate ell largoacceptare sociala: cinste (ji coreaitudine, initiativa;persevererqd, responsabilitate, autoconducere, cooperare,abUi/ali de a comunica.

7. Incurojarea elevilor de a scrie gdndurile lor referitor Iaaspectelementionate anterior prin. crearea de afie personate.

Pentru a evalua eficacttatea aplicartt Programului au fost utilizate11'1a imulte metode:-Observatia (jie de observatie),-Observatia (utilizand note de teren).-Chestionarul.-Tehnica sociometrica.Aceste metode de investigare au fast utilizate ca parte a uneiproceduri de triangulare menitii S l asigure a valtditate 'iobiectivitate crescute.


13/62

23

III CapitoluJ "Fundnmcntnrca teoretica", 6. Autorul trebuie sa clarifice propriile puncte de vedere si sa justificeratiunile adoptarii unei anumite teorii.7.Autorul trebuie sa defineasca si sa explice notiunile fundamentaleutilizate in cercetarea sa.In lucrarile redactate pentru comunicare In sesiuni sau pentrupublicare sub forma de articole aceasta port iune este redusa la minimum.

Se prezinta aici anumite aspecte teoretice dour dadi. elc sunt esentialepentru intelegerea cercetarii (deexemplu cand teoriile existente suntcontrazise de un punet de vedere total nOH al autorului).

In cadrul lucrarilor de cercetare studentesti acest capitol poartanumele de "Fundamentarea teoretica" sau "Discutarea datclor literaturii despecialitate' sau pur ~i simplu este divizat in diteV9. capitole a caror titlueste revelator in ceca ce priveste continutul . Acest capitol este necesar invederea justificarii formularii ipotezei : ; ; i a alegerii metodelor de investigate.De asemenea, foarte important, autorul marcheaza cu acest prilej stadiul lacare s-a ajuns in studierea problemei respective p a n a III rnomentulrespectiv. Discutia aceasta presupune atitudine critics si obiectiva dinpartea autorului dar si efort in a-l ajuta pe cititor (presupus ignorant 1 . 1 1dorneniu) sa cunoasca esentialul din problematica abordats,In cadrul lucrarilor de diploma, candidatul poate dovedi en acestprilej cunoasterea temeiurilor teoretice :? i rnetodologice ale problernaticiialese,

lata cateva lucruri spre care autorul trebuie sa tinteasca:A.Sa. demonstreze ca a iuteles conceptele problematicii alese.R Sil racil 0 analiza critica a conceptelor ~iIucrarilor existente pe 0arie geografica c a t mai larga.C. Sa puna cititorul la curent cu problematica in domeniu ~i enpunctelc controversate.D. S a identifice lucruri care au fost necercetate san putin cercetate cuprivirela 0 problema..E . Sa furnizeze un context teoretic la care sa se raporteze in

prezentarea propriei ceroetari,F. Sa identifice tendintele privind conceptele ~i cercetarea pe aceaproblematica.Trecerea in revista a literaturii de specialitate nu este un lucrusimplu, datorita faptului ci i . implied velum mare de studiu si muncasistematica in vederea organizarii materialului, I8t:1 cateva repere care potindruma munca in aceasta problema.lLucrarile ~iarticolele trebuie analizate de catre autor.2.Atitudinea autorului trebuie s a fie critica.3. Autorul trebuie si1manifesto spirit critic atat asupra concluziilor

diverselor studii cat ~iasupra metodelor de cercetare adoptate de altii,4.Automl trebuie sa incerce sa evalueze validitatea 'studiilorexistente.5. Autorul trebuie sa 'incerce sa prezinte nivelul de credibilitate atdiversilor autori, stabilind prioritati in abordarea problemelor de interes,

Exemplu de fundamentare teoreticaCapitotu; I Implicatii ale educatiei fizice ~i sportului in

socializare.Prin trecerea in revista a literaturii de specialitate acest capitol

urmdreste s/i:Lllustreze interesul tn diferite tar; asupra problemei.2.Sii sublinieze realizdrile in domeniu si s a stabileasca limitele la

care s-a ajuns.3.Sft evideniieze cele mal valoroase idei ,p influenta lor asupraacestei lucrari.1.1. Educatia fizica sportul i socializarea.Susjinatorii entuziasti ai educaiiei fizice solicitd abordarea

elevului sub multiple aspecte; fizic, ofectiv si cognitiv. Dincolo de "fizic"se intinde tnsa un domeniu vast. Din acest motiv conceptele ce definescadesea aceleasi fenomene sunt diferite. Cele mai frecvent utilizateconcepte, intdlnite in literature de specialltate sunt: "Educatiesociomorala" (Miller, Bredemeier si Shields,1997); "Dezvoltaresociomorala" (Solomon, Battistich. Schaps st Deluchi, 1990); "Cres teresociomorala" (Solomon 1995); "Educatie sociald", (Underwood .~iWilliams, 1991); . Crestere morala", (Bredemeier.Weiss, Shields -7 iShewchuk,1986); "Dezvoltare moralii ",(Weiss i Bredemeier, /986;Romance, Weiss .' ji Bockoven,1986; Gibbons, Ebbeck .'ji Weiss 1995);"Dezvoltarea valorilor", (Wandztlak, 1985; Hellison si Georgiadis, 1992);"Dezvoltarea caracterului", (Schields .'ji Bredemeier, 1995);"Dezvoltarea afectivd", (Cutforth' i Pm*er,1996: Tomme o ii Wendt,1993;Gibbons .j Bressan,1991). Utilzarea unuia sau a altuia din acesteconcepte scoate in evideruii interesul crescut al cercetatorilor pentruunul din aspectele "Elevului luat ell' intreg Jr Parcurgdnd 0 bogati'i.


14/62

24

literaturd s-a observat eli adesea concepte diferi te se refera in fapt laaspecte foarte asemandtoare. Se pare e n unit autori utilizeaza anumiteconcepte tn funcite mai ales de izvoarele teoretice ce stall la bazadocumentdrit lor mai degraba decdt aspectele practice abordate.

Studiile de sociologie pol ojeri idei interesante privind modul incare educatia ftz ica * i sparta! pot influenta domeniul social i aspectelegate de socializarea tinerilor in special . Sociologii privesc educatta.fizica i sportul ca acttvitdti in care oamenii pot experimenta noicomportamente in conditii de siguranta. Aceste activitdti sun I priviteadesea ca mijloace ce pot pregiiti indivizii in vederea desfasurarii cusucces a altor activitati. Sunt amintite in acest context lucrdrile luiCallois (1958); Berne,(1964); .ManUlJi(1974); Chateau (1972);Dumitrescu (1979).

1.2. Influenta educatiei fizice ,~isportului asupra socializdrii.in acest subcapitol sunt t recute in revis td .; i analizate conceptele

cercetatorilor romdni in aceastd problema. Printre altele este amintitaideea lui Epuran, 1.J (1973) privind rolul de chatarsis al focurilor imiscari i. Este aminti td lucrarea Valentine! Epuran (1973), "Jocuri demiscare" in care se sugereazd ideea u a educatia fizicd este un cadrupropice in care se pot forma .'ji dezvolta deprinderi sociale. Suntprezentate cdteva idei valoroase din Iucrarile lui Popitan (1975). Mitra yiMogos (1980), Elena Firea (1981). Chirtta (1983). Serban (1987),Holdevtct si Vasilescu (1988), Carstea (N93), Balint (1996).

Din analizarea literaturii de specialitate romdnesti privindinfluentele educatiei fizice asupra socializdrii s-au desprins urmatoareleaspecte.

1.Toti psihalogii o}i metodologii educatiei fizice reC1.lnOSC influentaactivitatilor motrice asupra sferei sociale.2.Influenfa pozitiva a educatiei fiztce asupra dezvoltdrii sociale

este consideraia a se produce indiferent de modul de acttonare.3.MajorUatea autorilor nu merg I1Uli departe decdt enumerarea

unor "trebuie S(i" care pot fi luate drept principii ale ae/witajii invederea objinerii de rezultate pozitive.

4.AceJe cdteva Iucrari (Chirita, 1983; Popilan,J975) care sugereazdcateva strategii menite sa duca la perfectionarea dezvoltarii sociale atinerilor, nu merg mat departe in a propune obiective i mijloacecorespunzdtoare.

i.3.Abordare, realizari i tendinie in alte tari.

15

Parcurgerea unei parli a literaturii de specialitate in acestdomeniu a reliefat un Iarg in teres fi intensd preocupare indreptate sprefolosirea educatiet fizice ca mijloc de perfectionare a socializartitinerilor. in multe jan psthologi -Ii sociologi, profesori : ! i i antrenori audezvoltat me/ode menite s a influenteze pozitiv aspecte alecomportametului social al linen/or. Autorii care au abordai aspectelegate de socializare pot ji clasifioatt in fret categorii:

I.Autori care subliniazti importanta ~i potentialul educatiei fizicein dezvoltarea unor deprinderi sociale: Lee (1986); Ale Person.Curtis < iiLoy (1989); Hellison (199J); Danish, Petipas -I i Hale (1992); Veale)'(1994); Davis i col. (1994); Gill (/995); Kremer (1996).

2.Auton care concep influentarea socializarit linen lor prinperfectionarea metodologiei specifice educatiei fizicetGlynn(J985);Topping (J988),- Moss/on -I i Ashworth (1986); Glakas (1991);Tomme i Wendt (/993);lvJc Hugh (1995); Hellion (1996); Cutforth iParker (1996).

3.Autori care au conceput progrmne speciale, .all fixat objective iau sugerat strategii de interventie: Wandzilak (1985); Underwood 51Williams (1991); Mercier (1992); Sparks (J993); De Rette (1995); Laker(1996); Miller, Bredemeier li Shields (1997).

Rezumdnd datele literaturii cuprinse spre studiu se desprindcdteva tendinte generale:l.Numdrul celor ce incearca s a conceapii programe este increstere.

2.Exista 0garna largii de obiective propuse spre all realizate, celemai frecvente sunt: imbundtdtirea deprinderilor sociale, dezvoltareaafecttva, dezvoltarea sistemulut de valori, dezvoltarea morala .y i sociala.

Llnterventttle profesorilor se concentreazd pe cdteva aspecte chiardads acestea capata diferite denumiri: responsabilitate, onestitate,sprifin reciproc, stinui de sine, creativitate, participore i angajament.4.Alijloacele utiltzate variaza de la folosirea nufloacetornespecificc pand la organizarea unor act tvi tdt i de cooperare, competitie,

..incunoiarea ludrii de decizii, incurajarea sprijinului reciproc, incurajareadobdndiri i succesului, incurojarea constienti zi ir ti; dezvol tarea empatiei,incurqjarea analizei comportamentului ~i incurajarea discututor pe temespecifice.

5. Se evidentiazd 0 lipsa generald de date privind rezultateleimplementiirii metodelor. ..


15/62

26

6.Nu numai scoala dar v i societatea, datoritd problemelor ei,solicitd sprijin privind socializarea tinerilor.7. Profesorul de educatie fizica este persoana care trebuie s adevind expert in irnplementarea unor programe de formare adeprinderilor sociale.

8. Experientele care s-au bucurat de succes au avut fa bazdcunostinte preluate din psihosociologie.9, Implementarea programelor este limitatd de cornpeteruaprofesorilor v i dorinia lor de a actiona.

10. Obiecttvele socia le sunt promovate in paralel C11 obiectivelemotrtce tar rezultatul pare profitabil pentru amandoud.

Toate acestea ofera 0perspectivd supra stadiului de dezvoltare aacestui domeniu i in acelasi limp stabileste limite Ie la care s-a afuns peplan national l international. 'Capitolul II lnvatarea sociaia. (Tot In cadrul fundamentari iteoretice a lucrarii se incearca lamurirea unui aspect esential al cercetarii)

Aceastd cercetare aduce prin Programul de inviuare Socialii ideidin educatie jizica ~ sociologie in scopulfacilitdrii socializdrii tinerilor.Trecerea in revistii a literaturii de specialitate a evidentiat un larginteres pentru folosirea educatiei fizice in acest sens. in acelasi timp s-aconstatat eli educatia .fizicli a manifestat 0 preocupare prea scazutd invederea utiliziirii cunostintelor valoroase din psthosociologie. Ca urmareautorul acestei cercetari a incercat sa fnfeleaga ~i sti utiltzeze metadecare s-at, bucurat de succes f11practica psihosociald.

2. J. Conceptul de invalare Sociala.Conceptul de illvJjm'e Socialif s-a bucurat de 0 atentie deosebitd

fitnd utilizat atdt in tara noastrd edt ~i in strdindtate. Realtzdrile practicecare au avut drept fundament teoretic acest concept s-au dovediteficiente. Muresan (1981) considera lnvaiarea Socialii drept procesul detnvatare a unor roluri, aiitudini, norme, valori, trdsdturi depersonalttate, comportamente sociale -7 i deprindert sociale. Tot Muresan(1981, p.3J) stabileste locul inva/arii sociale in contextul altor tipuri deinvll{are dupa cum. urmeazd:" l.1nvalare psihomotricd. 21nvi1fal'eperceptivii. 3.1nvalare verbald i categoriald. 4 . lnvdtarea abilita{ilor.5.Invii!area mottvattonala. 6.Invii/area afectiva. 7. Invatarea morald. 8,Invatarea sociald. Autorul explica faptul cii aceastd enumerare trebuieinleleasa ca 0serie de stadii, fiecare stadiu superior inglobdnd pe celedin nivelurile precedente.

in vederea clarificarii semnificatiei conceptului de lnv/ifare sociahisunt amintite contributiile lui Miller ~'i Dclard (l,)':':,j;.~;_:':'.:L;'~ }'iWalters (1963); Mowrer (1960); Bales (1970); Eysenk (}975)"Makarenco (19~3,); ArvY!re~d (1968); Hogg i Abrams (1988).' Afllre'}'m~(1981); Goldstein (1981); Golu (1989); Ve1'Of( (19.9fU; Chelcea rJ990;.

2,2. Obtective st stadii ale inwijiirii sociale.Muresan (1980, p.22) furnizeaza posibtle obiective ale flml/driisociale. Dintre acestea enumeram:

1. Dezvoltarea perceptiei, atenjiei, memoriei, imaginatiei,aspiratiilor; deprinderilor creative.

2. Invatarea motivatitlor scopurilor, intereselor, aspiratiilor3.1nvlifarea opinlilor, aiitudinilor, credinteloret conceptiilor.4. Invaiarea emotiilor, sentimentelor, pasiunilnr,5.il1vafarea unor trasdturi de personalitate.61nvatarea normelor sociale, valorilor si obiceiurilor.7. Invatarea rolurilor sociale. .8. Invajarea conduitei interpersonale.Desigur aces tea .J i alte posibile obiective trebuie prtvite in strans/iiruerdependentd. Interdependerua este atdt de putemica Incat

modificarea unui element produce modificiiri in intregul sistern; Datot'i//icomplexitiitti sistentului can? este personalltatea umana, producerea 111101'modiftciin de durata intr-o dlrectie dorita estefoarte dit tcu.

Invaiarea unor clemente de comportament social este In sine unproces complex care implidi 0 serie de stadii. Fiecare stadiu implictianumite [unctii ale percepiiei .'ji p!,oceseior gdndirii. GoJd


16/62

28

i-rwalarea conceptelor priveste procesul de construire asemnificatiiln, Goldstein aminteste e a la vdrsta adolescentei limita lumiitanarutui este data de limita Iimbujulut disponibil. Conceptualizareaeste, in conceptia sa. un act de creatie .y i pc mdsura ce intelectul sestraduieste s a iransforme imagini prirnare -? i impresii in abstracti iproces!_Jlr+: modificari in cony/tin/a despre sine Ji despre fume.: b;care tanarut traieste.

~~'r:i!area principillor inseamna, in opinia lui Goldstein, integrareacun~).Jtllnfel~r~valorilor -)'i conduitei. Scopul acestui stadiu arfi crearea,~m.eT_rmon_lI =: ceea ce uinarul ~tie, apreciaza ca fiind valoros -J i felultn care aciioneaza.

Invatarea rezolviirii problemelor este nu atdt achizitionarea unorsolutii corecte la situatii conveiuionale edt dezvoltarea unor~01~1fJ_o~tamenfecar,! s a fie .~Jtile intr-a fume care prezinta probleme -1 isoliciui pe ltinga solutii conventionaie Ji creativuate. Goldsteinprectzeaza (;il rezolvarea cerintelor unui stadtu este conditie a trecerii larezolvarea cerinielor stadiului urmator. .

Stadiile prezentate de cdtre Goldstein (1981j au stat la bazade~e::m~rii miiloacetor de actiune privind tncurajarea formarti unortrasaturt de personalitate pozittve din actualul Program de invcltareSOciaN i, ..

Capitolul III Coezivitatea de grup i climatul social ca lndicatoriai de~voltiirii sociale. (Al treilea capitol ce face parte din fundamentareatcoretica a luc~iir ii i care are drept : 'ieopexplicarea unor notiuni esentiale.)

"~cea8ta cercetare urmdreste sa evalueze evolutia sociala a unorgnq:u}J de elevi supusi unui Program de invfqare Sociaki in tlmpullee/J.llor de e~~lIcatieiZicli. Ca indicatori at evolut iei sociale a grupuriloraufost luate tnconsulerare coezivitatea ~i climatul social., _ .=: capitol incearcd sa der;~mstreze ca climatul social .y iooeztvita tea de grup sunt factor i relevanti ai nivelului dezvoltariisocla:e. De ~sel~Jenea se incearcd explicarea motive lor care au facut caacesti factori sa fie luati in cons iderare pentru evaluarea nivelului dedezvoltare sociala.

3.i. Coeziunea de grup ca indicator al dezvoltiirii sociale ..Pentru a demonstra de ce coeziunea de grup este un factor

revelator al dezvolidrii sociale se va ardta, utilizand date din literaturapsthosociala, modul in care coezivitatea sociala esie influentata de dill'It .. I U', ea e cllJ"'actensttci a e grup1.l1Ui.

Tucicov i col. (1988, p.49) definesc coeziunea drept aceaproprietate fundamentald a grupurilor sociale, exprimdnd raporturi deimbinare, solidaritate i unitate dtntre membrii stii, raporturi in virtuteadirora grupul .functioneaza ca 0 entitate coerenta, relativ de sinestdta/oare. Coesiunea este consideratd de cdtre Mahler (J988) drept unadin caracteristictle fundamentale ale grupului a carui magnitudinedeptnde de masura in care apartenenta la grup este perceputa de individca fiind benefica. Mamali (1974) considera coeziunea dreptcaracterlstica grupului ce derivd din numdrul .~'i taria prefertntelorpozitive din cadrul grupului.

3.1.1. Rolurtl e .J i coeziunea.in aceastd sectiune se prezinta opinii ale unor sociologi si

psihologi privind modul in care rolurile din cadrul unui grup determinacoezivitatea grupului. Banciu (J98J)e>.pJidi faptul c a existenta rolurilortnseamna diviziunea muncii intre membri grupului , fapt ce faciliteauisuccesul in realizarea scopurilor grupului. Nicola (i974) explicii de cein grupurile elf 0coeziune crescutd rolurile sunt bine intelese fji stabilite.Bourceanu (1985) argumenteazii eli exstenta unor roluri bine stabilite incadrul grupuiui determirui cresterea coeziuntt prin accea cd aceastainseamnd mai multa online in grup. Acestea Ji aile opin ii penni !ofinnarea faptului di structura rolurilor din cadrul unui grup ofera 0imagineasupra coeziunii grupului.

3.1.2. Statusul /)'i coeziunea de grup.in opinia lui Dragomirescu (1990j statusul unlit tndtvid in cadrulgrupului depinde de mdsura in care contrtbutia tndividului esteimportanta pentru succesul i prestigiul grupului. Zlate .ji Zlate (1982)sugereaza faptul eel statusul este important pentru coeziunea grupulutprin accea eli statusul stabileste linii de autoritate !it control fi fumizeazamijloace de recompensd ~i incurajare a comportamentelor beneficegrupului in intregime. Din acestea Ji din alte opinii se poate explica de cecoeziunea grupului oferii 0 imagine de ansamblu asupra statusutuitndivtzilor din grup.

3.1.3. St ilul de conducere 'li coezivi tatea grupului .Vernelle (1994) sugereazd di stilul de conducere determindcoeziunea grupului prtn intpaciul pe care il are asupra succesuluigrupului. > Autoarea considerd di succesul unui grup depinde de trei[actori importanii: Natura sarcinii; Puterea acordata liderului; Relattilece se stabilesc intre conduciiJor Ji membri grupului. Bazac o J i Ciuca


17/62

30

(1986) aduc argumente in plus care demonstreazd in ce mod stilul deconducere determina coeziunea grupului.

3.1.4. Coeziunea grupului :;i reteaua de comunicare.Roth (1986) arata c a reteaua de comunicaiie din cadrul unui grup

influenteaza coeziunea grupuli > 7 i prin influentarea modului in care suntsolutionate problemele Cli care se confruntd grupul. Se concluzioneazd eagrupurile a cdror retea de comunicare este adecvaui sunt mai eficiente ide aid mat coezive.3.1.5. Coeziunea de grup fji ..tadiul in care se alIa un grup.

Marcus fji Catina (1980) indica nivelul de coeziune.al grupului infunctie de stadiul In care se qflii. in general se gdmitec6 pe masura cegrupul avanseazd dinspre stadiile incipiente spre cele in care grupulatinge performanta maxima ~i nivelul .de coeziune creste, in ciuda unorfluctuati i inerente. Sub aces! aspect se apreciazii e a nivelul coeziunii degntp poate oferi informatii asupra stadiului de dezvoltare in care se [ifliiun grup,

3.1.6.Coeziunea de grup -7 i trasaturile de personalitate amembrilor grupului.

Se pare eli exista 0 relatie de directii proportionalitate intreprezenta unor triisaturi pozittve de personalitate .J i :Jansa unlit grup de aatinge un inalt nivel de coezivitate-Golu (1989), Topa (1988), Mahler(1988), Jingo (1981), Miftode (1982) prezintd influenta diferitelortrasatun de personalitate asupra coezivitiitii de grup.

Toate cele de mai sus vin in sprijinul opiniei lui Hogg st Abrams(1988) care consider-a cii grupurile in care rolurile sun! inielese Jiasumate, in care tndivizii se bucurii de un status ridicat, ..in careconducdtorii manifesto responsabtiitate, tn aceste grupuricoezivitateatinde s a fie erescuta. Argumentele prezentate par s a sprijine ideeaautorului acestei cercetdri conform cdreia coeziunea de grup poate jl unindicator veridic al dezvoltarii sociale a grupului.3.2. Climatul social al grupului ca indicator al dezvolti ir ti sociale agrupului.

In aceastd sectiune se incearca argumentarea ideii ci'i climatulsocial .poatefi considerat un indicator at nivelului dezvoltiirii sociale agrupului. Climatul social este considerat de cdtre Tucicov si col. (1981)drept o_ caracteristtcd a grupului ce indica aspectul general al relatiilordin g17.JP.Climatul social depinde de 0 serie de caracteristici alegrupului: lWasura in care membri i grupului sunt satisfiicut! de rolul lor ingnlp (Grama1974), modul in care tndivizii se autopercep in grufJ

31

(Mahler 1977), modul in care sunt percepute relatttle dintre mambi-igrupului (Mamali 1981), trasaturile de personalitate ale conduciuorilen-si stilul de conducere (Marginean 1982).

3.2.L Climatul soctal si rolurile in cadrul grupulut.Se pare cd climatu! social depinde de nuisura in care memhri

grupului sunt satisfiicuti .de pozitia lor in grup. Aceastii pozitie este, inoptnia lui Vernelle (1994) legatd de rolul pe care membri if joacd incadrul grupului. Autoarea sugereazii ca atmosfera in gnlp estedeterminate de prezenta a 0serie de roluri (seducdtor, tiran, acapnratortacut, critic, ascultdtor, inspirator. influenta calmanta, vdndtori derecunostinte etc.) Miisura In care grupul este dominat de until sau matmulte astfel de roluri determind in mare musur(1 atmosfera grupului.

3 . 2 . 2 . Cltmatul social oJ ; statusul.Zlate ,y i Zlate (1982) subliniazii importanta statusului pentru

climatul social al grupului. Statusul unut individ determirui clitnatulsocial, explicd autorii, prin mecanismul autoevaludrtt. Statusul ocupat deun individ it qjuta s a afle edt de bun este. Autoevaluarea i comparareacu altii este un impuls general uman. Prin atrubuirea unui status, grupu]recunoaste locul unui individ in cadrul grupului -if ti ofera acestuiaposibtlitatea st'i-/ji cunoascd valoarea.3.2.3.Climatul social ~istilul de conducere.

Neculau (1977a) apreciaza eli tina din functiile importante ale unuiconducator este aceea de a crea lin climat social pozittv. Se apreciazd castilurile democratice de conducere furnizeaza in general un climat socialmai cald decdt cele autoritare sou chiar cele de "laisez-faire", Seapreciazd e a climatul social poate oferi 0 imagine sinteticd asuprastilului de conducere din cadrul grupului.

3.2.4.Climatul social Ji normele de grup.N0171tele de gn.lp sunt privi te da cafre Tucicov ~icol. (1981) ea 0

serie de reguli morale i legi care sunt acceptate /ji care guverneaz/irelatiile dintre membri unui grufJ Moraru (1986) consider/i cdgrupurileai cdror membri decid singuri asupra normelor din cadrul grupului finds a fie mat coezive ,p CU un climat social mai cald decdt grupurile in careaceste norme sunt impuse de 0 autoritate externd. Se pare di climatulsocial al unui grup poate oferi tnformatii asupra moralei din grup (ji amodului in care normele sunt respectate.

3.1.5. Climatul social si trasiiturile de personalitaie ale membrilorgrupului.


18/62

Muresan (1980) enumera 0serie de Irasaturi de personalitate cepar a avea 0 injluenla pozitivii asupra climatului social din cadrul .grupului. Cateva din acestea sunt: soctalbilitate, respect mutual,inteligenta, sinceritate, optimism, corect itudine, creativitate,responsabilitate, perseverenta; generozitate, obiectivitate, atitudinecritica, atitudine autocriticd, echilibru emotional, amabilitate. 'fl.optimism. Acelasi autor enumerd cateva trasatur; de personalitate ellorientare negattva care ttnd s a influenteze negativ climatul social .dincadrul unui gnp: egoism, lipsa de corectitudine, iresponsabilitate;inconsecventa, lene, lipsa de spirit critic, l ipsa de initiativa, impulsivitatei grosolarue.

3.2.6. Climatul social al grupului 'Ii obiectivele grupului.Tipul de obiectiv pe care un gnlp este chemat sa-l realizezeinfluenteazii climatul in cadrul grupului. Aceasta se datoreazti, apreciaza

Ceausu (1983), nu atat ttpului de obiectiv cat probabtlttati! ca acest:obiecttv s a poata fi indepltnit ell succes. Banciu (1981) considera e aclimatul social in cadrul grupelor ce indeplinesc objective prin cooperareeste mat cald decat-in cadrul grope/or ce indeplinesc ohiective prinintrecere, Se poaie=considera eli modul de indeplinire a obiecttvelortnfiuenteazd puternicclimatul social dtncadrul grupurilor.Autorul acestei, ceroetart a luat in considercqie impreund climatulsocial -I i coeziunea de grup ca indicatori ai dezvoltarii sociale deoarece,chiar daca diferite, ele of era 0 perspectiva usor diferentiata asupradezvoltdrii sociale. In limp ce climatul social ofera 0perspectivd asupraproceselor afect ive din cadrul grupului , coezivitatea a/era 0perspectivaasupra succesului de grup 'Ji eficacitati l functioniiri i grupului, S-aconsiderat ca aceste doua elemente pot oferi 0 imagine sintetica asupradezvoltarii sociale a grupulut ~i de asemenea ele pot fi masurateutilizdnd instruments specifice pSiho-sociologiei.

IV. Capitolul "Metode de Ccrcetare"Acest capitol este compus de obicei din cateva subcapitole. in

acestea se discuta diferite aspecte ale lucrarii de cercetare, In general acestesubcapitole sunt:Planul ccrcetii rii- I n care se prezinta principalele componente ale

cercetarii utilizand 0terminologie specifica.jvariabila dependenta, variabilaindependenta, ipoteza)Subiectii cercetarii- in care se descriu trasaturile esentiale alepersoanelor care constituie subiectii cercetarii,

Aparate ~imateria le- In care se descrie echipamentul utilizat.Procedura- In care se explicit pas en pas ce s-a facut subiectilor ~i ceIi s-a spus pc parcursul desfasurarii cercetarii.Scopul acestui capitol este aceta de ada cititorului 0imagine precisa,

coerenta iji limpede asupra a ceea ce s-a facut In cercetare. Acest capitolpoate fi asemuit Cll0 carte de bucate. I n subcapitolele: "planul cercetarii","subiecti" :] i "aparatura' se prezinta ingredientele iar in subcapitolul"procedure" se arata ce se face en acestea. Cuvantul de ordine In acestcapitol este metlculozltate. Scopul este acela de a furniza intreagainforrnatie neccsara (~i la locul potrivit), astfd ineat cititorul s a poataefectua 0replica exacts a cercetarii prezentate (daca ar vrea s a 0faca),

Dece?Deoarece 11n numai ca 8-a1' putea ca alti cercetatori sa nu fie de

acord cu concluziile pe care le-arn tras in urma desfasurarii cercetarii dar s-al' putea s a conteste chiar rezultatele pe care le-arn obtinut. S-ar puteaaduce argurnentul c a rezultatcle pe care s-au bazat concluziile sun! eronate~ieli daca ceroetarea ar fi repetata s-ar obtine alte rezultate. Asadar, trcbuiefurnizate toate detaliile care sa permita cuiva care are indoieli asuprafidelitatii datelor obtinute s a repete cercetarea ~isa verifice.

Acest argument este esential pentru ccrcetarea stiintifica: datele carenu sunt fidele (datele care obtinute ca rezultat al altei cercetari identic' intreprinse sunt diferite) nu au lac in edificiul stiintei, Intreaga logica a unuimodel experimental de exemplu (manipularea unei variabile :]i urmarireaefectelor asupra alteia, pentru a stabili reiatia cauza-efeot), se bazeaza pcpresupunerea eii aceasta relatie ri'imane constanta, Ceva nu este In reguladaca relat ia cauzala pare sa se schimbe (adica daca 'in 1998 un exerct tiu eucontractii izometrice duce la crestcrea puterii flexorilor plantari iar in 1999nu produce nici 0 orestere.) Pentru a construi 0 ~tiint3 a educatiei fizice ~isportului trebuie s a ne bazarn pc propriile constatari. Adica trebuie sa

34


19/62

ajungem in situatia 'in care s a putem considera auumite constatari drept"legi" Aceste "legi' vor constitui temelia rconstruirii de teorii In acestdorneniu. Exists o parerc larg impartasita (Carlson, T., 1995; Cutforth, N. siParker.M.; 1996; Davis 'i col. 1994; Laker, A., 1996; Solomon, G., 1995;Underwood,M. si Williams,1\., 1991) conform careia s-ar impuneefectuarea de mult mal multe cercetari care s a poata Ii repetate In domeniuleducatiei fizice ;;i sportului in vederea aprccierii validitatii, fidelitatii iobiectivitatii datelor obtinute.

4.1. SubcapiloluJ" pianul de cercctare."Ne vom referi la planul experimental de cercetare, dat fiind c a acestaeste eel mai complex ~i alcatuirea lui r idica cele mai serioase probleme,Exists 0 multitudine de cai prin care se pot ordona conditi ile, folosisubiectii, controla variabilele etc. Metoda ce se alege pentru desfasurareacercetarii (in particular a experimentului) 0vom nurni plan.Subcapitolul "Planul de cercetare" este de obicei eel mai scurt. Deobicei el cuprinde:

1 .Ce tip de plan experimental s-a folosit:-e u 0 variabila experimentala san cu mai multe.-Cu grupuri difer ite de subiecti ,-Cu acelasi grup de subiecti .-Cu grupuri perechi cordate.2.Cafe a fost variabila independentii (daca este cazul se includderal ii privind conditi ile alese pentru a reprezenta diferite niveluri ale

variabilei independente), In cazul in care exista mai multe variabileindependente se VOl' prezenta toate, In cazul in care variabila independentseste un program de actionare foarte complex acosta se va prezenta intr-uncapitol distinct.3. Care a fost variabila dependenta, incluzandu-se detalii privindunitatile de masura In care au fost exprimate rezultatele. Se procedeaza lafel cu toate var iabilele dependente prezente,

4. Care a fost ipoteza experimentala.t Nu estc nevoie s a se formulezeipoteza nula.)

Se impuue formularea precisaspecified. (Variabila independenta,experimentala etc.)

~i clara folosind terminologiavariabila dependents, ipoteza

4.2. Subcapitolul subiec1i.AI doilea subcapitol, are rolu! de a face 0 descrire succinta aprincipalelor caracteristici ale subiectilor. Aici nu trebuie mentionate chiar

35

toate persoanele care au ajutat la culegerea datelor (oolegi care au ajuta: laadunarea rezultatelor sau la clasificarea lor). Interescaza doua specre: Cineau fost subiectii :? i cum au fast ei distribuiti,

Raspunsul la intrebarea cine au fost subiectii este illlp,;rtant pentrueli el ajuta la aprecierea masurii in care rezultate1e obtmute. pot figeneralizate. Adica masura in care putem extrapola rezultatele obtinute, laalte grupuri. , . ...... . ~Riispunsul lainlrebarea, cum au lost el (subiectii) distribuiti 111cadrul grupurilor experimenrale este important pentrn ca, 'in general, sedoreste utilizarea unor grupuri (experimentale si de control) cucaracteristici initiate ciit mai apropiate.Bineinteles cil.nu vom descrie toate trssaturile subiectilor ci nurna i peacelea care au legatura eu cercetarea tl1treprinsa prin faptul ca pot influentanatura raspunsului. Caracteristicile care nu [ipsesc sunt cele legate devarst ii , sex ~im:upatie. in functi e de scopul spec ific at cercetarji 1rebt~ieprezentate si alte caracteristici (rezultate la pro~e de. control, . talie,experienta in practicarea unui sport, clasificarea sportiva etc). Subcapitolul,foarte scurt dealtfel, cuprinde:. L Mentionarea numarului de subiecti corespunziitor fiecarei conditii(experimentale si de control) si, dad. este cazul, repartizarea lor pe sexe,2. Mentionarea varstci medii sau a [ntcrvaltrlui de varstain care sesitueaza subiectii,3. Informati i privind ocupatia subiecti lor s i s tudiile acestora.

4. Declararea modului de esantionare (intamplatoare, In urmarezult ate lor la un anum it te st , tll unna raspull sui lli la un anumit ohest ionaretc). In aces! subcapitol nu trebuie incluse detalii procedurale.

4.3. Subc:apitolul aparate ~imateriale.Spre deosebire de alte domenii, cercetarea in educatie fizica ~i sporteste foarte heterogena 'in privinta echipamentului Iolosit. La 0extrema seafla studiile care utilizeaza hartia si creionul iar la cealalta cele careutilizeaze un sistem de camere video ell cronoscop incorporat conectateunui calculator electronic.Primul lucru care se cere stabil it este daca s-an folosit materiale sauaparate. In categoria 'materiale' se tree de obicei hat-: i a ~icrejo~lUl, .fiele,minaile creta, cronornetrele, jaloanele etc. In categoria "aparate se includcamerele video, aparatele de fotograliat, casetoloanele, instalatiile de


20/62

36

inregistrare a duratelor eli declansare l ; l i oprire automata etc. In cazul incare S-8U folosit ambele tipuri, subcapitolul poate fi intitulat 'aparate ~imateriale'. Daca s-au folosit apa rate se impune prezentarea tipului , numeluiproducatorului fj i a principalelor caracteristici (numar de imagini pesecunda, rezolujie etc). Modul de functionare al aparatelor (in cazul candacest aspect esre esential pentru cercetare) se prezinta eventual insubcapitolul "procedura".

4.4. Subcapitolul procedura.Ultimul subcapitol este si eel maidificil pentru eli impune sesizarea

diferentelor, adesea subtile, dintre acest subcapitol ~i altele. Greseala ceamai frcventa til acest subcapitol este includerea unui material care ar fitrebuit indus in "introducere". I n 'procedura' 11U trebuie sa fie prezentatastrategia generala utilizatii in cercetare. Aici se cere, de obicei, prezentareacu precizie a Ceca ce s-a 'intamplat eu subiectii din momentul in care s-ainceput cereetarea panii In momentul final; Prezentarea pas eli pas a totceca ce s-a spus sau facut subiectilor in succesiune cronologica.

Trebuie avut in vedere in permanenta ell scopul acestui capitol este,in esenta, sa permits celor interesati sa poata repeta exact cercetarea,Asadar prectzra ~i meticulozitatea sunt cuvintele de ordine aIcsubcapitolului. Tot ce poate avea 0 relevsnta pentru desfasurarea cercetari itrebuie prezentat, chiar cu riscul de a deveni plictisitor, Oricum existacateva artificii care pot usura chinul cititorului, cum ar f prezentareadetaliata a testarii initial", spunand apoi e a testarea finals. s-a desfasuratutilizand aceleasi metode si folosind aceleasi instructiuni. De aserneneadaca insrructiunile date subiectilor in cazul aplicarii mai multor teste suntfoarte similare i difera prin ca teva cuvinte se poa te prezenta acea dife renta,renunjandu-se la povestea cea lunga. Dad! instructiunile date subiectilorsunt deosebit de Iungi atunci acestea, sau rezumatul lor, se pot include inpartea nurnita "apendix".

Nu trebuie uitat s a . se indice modul cum au fost utilizati subiectii( individual san II I grup) si modul cum au fost 'inregistrate datele. Modul incare datele au fost prelucrate se prezinta Ia inceputul capitoluluiurmator.tprezentarea rezultatelor'.

37

4S Instruirea subiect ilor.Asa cum se poate vedea, unul din cele mai dificile-elemenre ale

'cercetarii este eel legat de instruirea ~i folosirea subiectilor. Nu estejndiferent ce Ii se spune sa faca ~i c um li se spune sa fad.., . I n primul rand "instructiunile' trebuie s a tie singura eomunica~~vcrbala care se desfasoara 'intre subiect i ~icercetator pe parcursul cercetarii,Iil at doilea rand In anurnite situatii se foloscsc instructiuni in scopulimplementarii val~abilei independente. (De~exemplu atunci c~d variabilaindependenta este un program complex.) In acest caz trebuie acordata aatentie deosebita modului de comunicare a instrucriuni~or, In_a~a fe l il~ca~amt grupele experimentale c a t ~icele de control s a pn~neasca m~truep:ll1~identice sau cat mai apropiate. De ce? Pentru ca daca instructiunile dlteraatunci putem presupune di rezultate diferite ~agrupele e~.perimenta~e s-auobtinut datori ta ins tructiunilor diferi te . l!neo~1 cateva cuvinte au~~~limpactati lt de puternic inca t pot denatura semni ficat iv rezult atele cercetarn '.Din acest motivse impune standardizarea instructiunilor, se impune .consecventa 'instil; eontinut ~i mod de prezentare. Instructiunile pot fiexpuse oral, citite 'sau prezentate in scris subiectilor, Fiecare mod areavantajele ~idezavantajele sale. .

Cateva indicatii, privind modul de alcatuirei fdrmulare ainsrrucpunilor, pot fi utile: . . '. . ..

Notiunile folosite in instructaj trebuie s a fie ~cc~sibile St~bleettl0,L.Stilul de prezentare trebuie s a fi e amabil . lnstrucpul ll!e. t~:ebule s a fiecuprinzatoare, adica s a permits subiectilor i~t~l~~e~.ea sarcH~u ~~ efectua~I ' l l acest sens rs e recomanda acordarea posibilitatii ea subiectii s a punatntrebaricercetarorulut dupa terminarea instructajului pentru Iamurireaeventualelor neclari t a t i .. ," Odatii eu inceperee cercetarii se impune restrangerea Ia mmlillum

,: ;pos ib:i l.a contactelor necontrolate iutre cercetator ~i subiecti. Se~ impuneevitarea conversat iei dar ~ia comunicari i nonverbale carear putea influenta, . :pe r f -o r rnan ta subiectilor. In aceastii faza atitudi~ea c a re . .t;;ebu~e adoptataeste aceeade amabilitate dar fara acordarea de infbrmatii, Desigur, faptulva da un .caracter straniu intftlnirii dar aceasta este regula .jocului, Foartenormal subiectii VOl' .incerca s a afle parerea cercetatorului e ll p~viI :e laperformanjele lor sau 1araspunsuri. Cercetatorul, daca vrea s a fie. ~mstlt cucercetarea sa, trebuie sase abtina de la orice r ema r c a ce ar putea influentarezultatele, Aceste clemente de precautie nu isunt exageratecvse stie oi lnivelul motivat ional al subiect ilor , ~l) (lue!~teaz~supstantial performanta iar


21/62

38

un gest sau cuvant poate avea 0 influenlii semniflcativa asupra niveluluimotivatiei

Subiectii sunt clemente valoroase care adesea se obtin ell efortdeosebit (imaginati-va sa-i ceret i lui Hagi, Pet rescu, Lacatus sa binevoiascasa se supuna unor Intrcbari sau probe de control). De aceea trebuie encercetarea sa fie foarte bine pregatita si timpul utilizat cu max ima eficienta,Aceastainseamnii de cele mai multe ori pregatirea minutioasa amaterialelor ' i aparatelor, scricrea scenariului dupa care se desfasoaratntrevederea, invatarea pe dinafara a instructajului (nu face impresie bunaprezenta pe terenul de atletism san fotbal ell hart ii pentru cit irea unuiinstructaj) etc.

Exemplude prezentare a capitolului MetodeCapitolal V Melodologia

5.1. Experimentul ca metoda explicativii.Aceasta cercetare incearca sli evalueze dadi Programul de

invli(are Sociald implementat in Iectiile de educcqie fizica are un eJeclpozitiv asupra procesului de sociaiizar-e a tinerilor. Ea are la hazii 0conceptie determinist pozitivistd. Alegerea 1111eiaborddri nonnative n11s-afdcut in detrtmentul uneia interpretative ci in completarea acesteia.

5.2. Modelul experimental.5.2.1. J'poteza experimentald.S-a presupus eli grupurile asupra cdrora va actiona Programul de

invii(are Sociala in ttmpulIectttlor de educatie jizidi VOl' progresa maimult sub aspectul coezivitatii.ide grup ~i al climatului social decdtgrupurile care ..,01' de,rtaura lectiile de educatiefiztca in mod obijnuit.

5.2.2. Variabila independentd.Este aicaiuiui din Programul de imy1fare Socialii prezentat incapitolul IV. Acest Program este aplicat limp de un an scolar asupragrupelor experimentale.

Cttpitolul fl7 Programui de fmii(are socialii prin lectiile deeducatie fizica: (Datorita complexitatii ei, variabila independentaeste prezenta ta intr-un capitol separa t al luorarii "IV")Structura acestui capitol este ilqluenlaJii de faptul ell acest

program se doreste afi insusit de catre profesorii de educatie fizicd ca 0"metoda" de lucru. Acest capitol a lost folosit ca "manual" de cdtreprofesorii care au colaborat la desfii,~lIraf"eacerceiarii. Din acest motivunele din argumentele teoretice prezentate in capitolele precedente potfi

39

intdlnite ,Ii in cadrul acestui capitol. El are menirea de a incurajafolosirea progranruiui in practicd si de a explica modul de Iucru. Setncearcii de asemenea explicarea motive lor care determina folosireaunor mijloace, se indicii=unele surse care au stat To. baza construiriiprogramului , cai practice de realizare a lui, lasand , u s a 0 importanraarie de fiber/ate celui ee aplicd programui ill practic/i.

4 . 1 . Prezentarea generala a Programului de invl'ilare Sociala:Acest subcapitol debuteazd prin prezentatarea conceptului de

invdtare sociald. Se prezinta apoi principalele argumente in favoareaado;tiirii unui program de tnvatare sociald:-Faptul cil sistemul education

Date post:	15-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	hhead5311
View:	79 times
Download:	6 times

Metodologia Cercetarii

Documents