YU vCtgo9votd 6 YCU.OVO|O VUrutO3
€o
ecqoeprp eper6 l5 lenlyullep epeleueuexe ru1ued plqg
VIINIOVUoNto
l^lrvSnct-NrcnursNtuolrrYilArrcv
vclcoHl^l
Nlo3HgtS VNtlt tHf,sEl tolo vNtov vuounvlngurus srolvtNouvg Nlu[uvf, \n]vHtu[tHf,vuaNvxslv NlWUVf, VNUVS \nlNoultd VNVnntyIVW vNvnn nuvf,oro \ntvHn t vutNiltuvssvn vNv-vNtNvtg vrlNre vNtuof, vNnstuf,
(roleuop.rooc)f Hcv-l!tHcNVVctuStvn
L
11"""""""' """""""""""' aigb.tSoq%q alryn{ay99 """""""' "' e$llo^zap ep rrueuop-unlnurfuoc edeyeg '9'111
99"""""""' """""':""""" )Ulowoqlsdr Intueuoq'S'Z'III99"""""""' Mtoa.o $ cltawg lnrueuoq 'V'Z'\lV9"""""""' aptarios lS uto lntuetuoc 't'Z'llle9"""""""' alullts Inruetuoq'Z'Z'l1g29"""""""' """" atD)runtuoc tS pqulT lnrueuog 'l'Z'ilI19 """""'r"' """"""""':' ' lnurfuoc ep Jolrruewop eztlary 'Z'IIIgS """""""' elewlultu efutrec 'e1lce;es ep IIJoIIJo
'ldecuoc :girurppr8 urp royfprnllce roltrnlnutfuoc "clletuolqoJd
' l'III
,SS ' ' "' " (aqcnlaq&uV nn.ta1n1) yIINI11yUO NI11 AIIyJ111fl-AIIJ1UISNI
I trTIUNIONITNOf, 'III ANTOIIdVf,
,s................................:. :^'o*: .. acgfot'orlqtrq arultalay
9v"""""""' "" JoJeAIlceIqo uerczll€uorieredg '7'11
VV"""""""' 'lnutfuoc ep rolllueuop ele ocglceds enllcerqg'E'11
68 """"i""""':"""""""' eleqorfecnpe roleAllcelqo urSoyodrl '7'11
L8"""""""' leuorfucnpe Aucelgo ep lqdecuo3 '1'11
18 " " " "' (tt1c namo1o 3 ttutpv,lrunf./ VIfNf AVUC NI11 AIJYC111U-AIIf, 1UIS1111
InTnsf,Joia ururrrrJgrflo'rI ln'IorldvJ
98 """""""' """:"""""" "' ' acg[nt8ot1q1q alul,.tapy
S8 .'""""""' relocSerd lnlugrugignul uI arulnclrJnc leuroJor oltcllsuelceJu3 'E'I
tt """""""'I t """""""' gleuos.led erullolzep ep riglr,rltcy 't'lZ'I0t """""""' """"""' elerfueuedxe Ilueuop ed riplrnlcy 'Z'I'Z'I
62"""""""' esele ectlcsplp 1iqtlnllce tS uncol 'l'lZ'I12""""""" lugutgignul ep Inuuld 't'Z'I92"""""""" ounduul erfecnpe n;1ued rnlnunlncrJ.rnc lnlnutfuoc tS u;nlcnrls 'Z'I
tl """"""""" eundrurl e{ecnpe ug elerfueusdxa nuauop - orullonzep ep rrueruoq '['lg """"""""" (aqcnlaqBuy ttrrnptl gfUnaINII flIfvf,n11fl IS flUvITOAZtrO
tro -I\fuuNtrc nu(Ivf, -uYToJsf,ud IAUlTnJIuunc'I anfoJ,ldvJ
t t ............... .................,aqmu!-tug^n)
SNTUdNf,
'gcrSo8epedoqrsd eralltsuoc':erluelralut ep ;o1eue-6ord Pt
rtlp1tsnrup n8oSopad .rJ g'q:'apuoioanpa gdo'o7'oPuaitpluawaBnuou u! ararnporrulu1 .to1a6ca1otd TnquawaSouow
t
'(1gg7 'uor11o4) cttcotd PtqrrS plnzE,tsr s-lll e Pe :100;rc1apol8 o a,nuttqo aP auaw'(Eggg 'urorr1o4) cltcoi Ptt19'(9ooz 'qrlSnPPe ts glnzgau '
o8oSopadoqrsT'(ggg7'uor1aB oSop a doq1s7'(ggg7'rornet'..eztJ u€ol nJpuexelv" Idgrllel€Jelselu IIpnN ep rnlnure-G
JOun InJpuc uI nJqluelu nl
uI nrqueu ec truAIlcB V 'lSeI
erSoloqts4 ep €elellnouC 3l rs
'(tuPig'ru
rS etroel '(te{ecnpe utSolot
CAPITOLUL IV. FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DEiNvATArvrANr nrx cnAnrNrl A 6tena srgn"inl .._._:_... ..... ......................j2fV.1. Forma de organizare a procesului de inv6f6m6nt.
Concept gi corelatii necesare ...................12IV.2. Activitatea de invdfare - formi specifici de realizare
a obiectivelor educationale in grddinifa de copii .......76IV.3. Activitafile de invdfare dirijatd: caracteristici, obiective, exigenfe ................... g0IV.4. Jocurile gi activitdtile la alegere ................ .................. g1IV.5. Activitdfile extracuriculare .................... g1IV.6. organizarea grupei de copii in cadrul activitetilor zilnice.
Aspecte psihopedagogice gi ergonomice privind organizareagrupei de copii .......g2Referinle bibliografice ................ ..................... g4
CAPITOLUL V. JOCUL _ ACTIVITATE FLINDAMENTALAhl CnAnfNI,igA, Qulrana petronela Barna) .....................85V.l. Conceptul de joc .................... g5V.2. Functiile jocului in grddinitrb .....................86V.3. Tipologii qi interpretdri ale jocului .............. ................. g9V.4. Valenle formative ale jocului didactic ........................93v.5. Aspecte specifice desliqurdrii jocurilor didactice in grddinifd ........94V.6. Materiale utilizate in jocurile desfhgurate in gr6dini16.
Juciria gi semnificafia ei ........... ................g7Referinle bibliografice .. .............. ,.....................99
CAPITOLUL VI. VALORIFICAREA JOCULUI DIDACTICiN,rcrrvrrAlu,n DE iNVATARE DrN cnAnrNrtA(carmen Alexandrache, Iuliana petronela Barna, Mihaela carmen Baroni)........... 100VLl. Jocul didactic in activitAtile de educare a limbajului ......,..............100VI.2. Jocul didactic in activit5file matematice ................ ..... 103VL3. Jocul didactic in activitdtile de cunoagtere a mediului ............... .... I l0VI.4. Jocul didactic in activitdtile de educa{ie pentru societate .............. 113VI.5. Jocul didactic in activitelile psihomotrice .............. ..... I l gReferinle bibliografice . ....;.......... ......................120
CAPITOLUL VU. METODOLOGIA PROCESULUITNSTRUCTIV-EDUCATrV DIN cnAorNrl A (Gianina - Ana Massari) ...........r21VII' 1. Metode, tehnici gi procedee folosite in cadrul diferitelor tipuri
de activitdli de invdlare ........121VII.l.l.Delimit5riconceptuale....'....'....'.VII.1.2. Clasificarea metodelor de instruire ...............123vII. I '3. Descrierea metoderor de instruire. particuraritili
pentru invdtImdntul pregcolar ... .124
8
VII.2. Mijloace didacticecu preqcolarii. Mod
Referinle bibtiografice ...
CAPITOLUL VilI. PR(ABORDARE DIN PERS(Valerica Anghelache) ....VIIL I . Perspective de anaVIIL2. Niveluri ale proiecVIII.3. Etapele proiectdriiVIIL4. Proiectarea didactirReferinye bibtiografice ....
CAPITOLUL IX. SPECIPRE$COL AR (Litiana MIX.1. Conceptul de evaluarIX.2. Metode, tehnici gi ins
gi progreselor in invEIX.3. Proiectarea qi interprr
pregcolar. ValorificarIX.4. Strategii specifice deReferinle b ibliografice . .....
CAPITOLUL X. MEDI{N(Gianina-Ana Massari) .....X, L Teorii gi practici referirin educafia timpurieX.2. Caracteristici ale medirX.3. Ambianfa psihorelaliorRelafia dintre copil, grup qi r
Referin1e bibtiografice . ......
CAPITOLUL XI. STIMUPRE$COLARTLOR iN Cr(Cristina- Corina Benlea) ..,XI.l. Perspective in inielegerXI.2. Factori care condilioneXL3. Factori inhibitori in maXI.4. Specifi cul manifestdri iXI.5. Stimularea creativitdliiReferinle bibtiografice ........,
6
657,""""""' ""' acgfotSouqq afutn{ay,9(,""""""' "' greyocSerd etrsrgn e1 rrfplrnrleerc Ber€lnrulls .S.1y
LrT,""""""' "' preloc$e-rd e6ren ey yfglrnrleero ruglseJru?ur lncgrcedg .y.1y
VV7.""""""' l1igllnltee.rc EerelsoJrueu uJ rrolrqrqur rrolceC.€.IX7,V2""""""' """"' €elullllleelc gzeauorfrpuoc eJec rJolcEC .Z.IX
Ir7,""""""' """ Iliglrnllearc rnlnueuoueJ uere8elefug ur anrlcads;ed . I'IX
We""""""' ' (oatuag Dur"toC -ou17s1"g)
YTINI(IYUC NIC UOTITYIIAIIJV'INUOVJ NJ UOTTUVTOf, SflUdTV AIIVflUJ INTN]YITNf,IOd YflIIVTfII{IIS'IX ]NTOIIdYJ
0V2""""""' """ acgfo8oryq1q aful.ta{ay6t2""""""' """" pluerqrue lnrpeur rS dn.rE'pdoc e4urp erfelag
'gilutpgr8 ur gleuorfel e.roqrsd eiuurquy' g'yL22""""""' ""' piyutppr8 Ulp leuorfecnpe rnlnrpeu ele rcrJsuelcereJ.Z'X812""""""' sundurylurfecnpe u1
8rz ':::1r:ri:*i::l:i::ii::J"ir#;:":;::;,i,;IgIINIAYUC fy .IvNOIIvJnOtr TnI(gI^tr .X TOTOIIdYJ
912""""""' ""' acg[o.t8o11q1q alulta{ayS12""""""""' dnr8 ep rS glenprnrpur erenl€Aooln?/erenlene ep ocgrcods rr8elerlg .7.yi
602""'"""" rolrJgnlene rolel"llnzeJ eeJ?cguol€A .relocserd
lnlugrupignur ur eJenlple ep roleqo.rd eerele;d:e1ur rS ee;elceroJd .t.XI002""""""' relocSard rnlnpdoc e1e erefgnul ur rolsserEo;d rS
Jolepllnzal B eJenlena ap eluetunJlsur rS lcruqe] .epolefitr .Z.XI
L6I""""""' er?nleno ep 1n1decuo3.1.y1161""""""' """""" """ (plpW oun1p7) UVTOJSf,Ud .ININYIAIYIYNq NI IruYN'IYAfl TNJI.{IJf, dS'XI TN'IOIIdVJ
96I """"""' ""' acgfo"tSorptq alu4alay68I """"""' Iiglpelncrued 'a1ueun8;e :p1.er3e1ur gcrlcuprp eerelcerord .r.IIlAl,81 """"""' "" acrlcpprp rrrplcaro;d e;ede1g .E'llIAI8I ".'""""" ecgrceds eJEIncrJJnc oluounco(I'asrlc"prp ruglcaro:d el" rJnle^lN.z.IIIn611""""""' ecrtceprp ruglcero.ld Eg^leue ep enrlceds:ed.I.IIIA611""""""' ""' (aqcolaqBuV nunp11)
r rnlnf,munJ rornoN v^rrJgdsufld Nro fluv(Iuogv .YTINI(YUC NI YJIIJVOI(I Vf,IIVIJf,IOUd'IIIA TNIOIIdV3
g/I........'.'.. ..... acg[ogo11Eq aful.tq{aytSI """""""""""erufgnuJ ep:oprfenlrs ? eruzrrurldo ep fflllepoyq.ruulocse;d nc
e;ufpnur ep royrfplzrrlce ecgrcads oorlceprp eceoyh6l .7.11n
-*q lmK-
EZI
tzlI7,I
]LI.J
66
L6
v6E6
68
98
s8
s8
t8
ts-,-.-
28"""'rrdoc ap radnd e:;
18 """""""'t808
9L
ZL
ZL
'elua8ne
g(I InTosl
YTh'I
CAPITOLUL XII. VALENTE FORMATIVE ALE ALTERNATIVELOREDUCATIONALE (Venera-Mihaela Cojocariu) .......... ....261XIl.l. Ce sunt alternativele educalionale? .......261XII.2. Caracteristicile principalelor alternative educafionale in gr[dinild .................265
X11.2.1. Alternativa Step by Step ........... .....................265XIt.2.2. A lternativa WaldorfXII.2.3. Alternativa/metoda Montessori ...274X11.2.4. Alternativa Freinet ......................278XIL2.5. Alternativa Jena .......... ...................................281
XII.3. Rapomul tradilional - alternativ in grddinitrA .............. ..................283Referinle bibliografice ...................;..........!..... ....................284
CAPITOLUL XIII. PREGATIREA COPIULUI PENTRU INTEGRAREAOPTIMA N,q.CffuTATILE DE TIP $COLAR (Cristina-Corina Benlea) ..........287XIIL I. Delimit[ri conceptuale: maturitate qcolar6, aptitudine
pentru qcolaritate, pregitire pentru gcoald ................287XIII.2. Domenii de dezvoltare a copilului * aspecte specifice ..................: ................289XIII.3. Varialii in dezvoltarea psihici a copilului 9i aptitudinii
pentru gcolaritate - factori determinanfi, trasee de dezvoltare ................ .......293XIII.4. Dinamica motivaliei in trecerea de la gr6dinilS la qcoal[ ............297XIII.5. Rolul familiei in integrarea copilului in activitdtrile de tip gcolar ...................299Referinle bibliografice . ............... .....................301
CAPITOLUL XrV. COPUI CU CERTNTE EDUCATIVE SPECTALE(cEs) iN snnvrclllE DE EDUCATIE TIMPURIE (Atois Ghergul) ...............302XIV.l. Educalia integrat6 gi incluzivd in serviciile de educafie timpurie ..................302XIV.2. Relafia grddinilei cu familia gi comunitatea ............... .................309XIV.3. Colaborarea cu pdrinfii gi cu alte categorii profesionale de sprijin.................315Referinle bibliografice ................ ....,.................322
cAprToLUL XV. MODALTTAp nn TMPLTCARE A COMUNTTATTTiN spRrrrNrREA AcruLUr EDUcATIoNAL DrN cn LuNrlA(Liliana Mdtd) ............324XV.l. Relalia grddinild-familie-comunitate ........... .............,324XV.2. Parteneriatul - fundament comun de ac{iune ............327XV.3. Parteneriate viabile intre grSdinifd, familie gi comunitate ...............................330XV.4. Strategii de cooperare qi colaborare ................ ..........332XV.5. Practici gi programe educafionale desftqurate la
nivelulgr5diniteipentruimplicareacomunit5tii.......'...;.'.'....Referinle bibliografice ................ .....................340
Anexe. .......341
Pregcolaritatea, sau acomplexi gi fascinanti in ev,cantitative qi calitative in placesteia, in intreaga sa copsihosocial al copilului la acr
procesul educativ gi articulartPrivitd din aceastd per
matic, circumscrie un ansarlinstructive menite a valorificopilului in intervalul 3 _centreazd demersul instructprivit ca subiect central qi r
inconj urltoare prin observar
,;i disponibilitllile sale inreprofesionale, a capacitllii d
adaptate nivelului de dezvoltdin grddinifd. Acestui ultimnulr cu c6t el are implicafii p
Cadrul paradigmatic Ai z
rrin revizuirea politicilor eduesrbliniind ca necesitate rec{pre.scolaritifii, in mod specialapilului, precum gi prin re
rexolaritElii. Aceste tendinnanagementul activitdlilor din
Actualul curriculum pen,::ndin1e, bunele practici (cons: prin punerea in lumindriricultdgile inerente in proier:in gradinilE. prin conJinuturrenru invitdmdntul pregcola
-lterioare ale gcolii, prin inter::;lul primar, valorificdnd poti
l0
€I
Flcrc uI €ererrup' EzrruroJrun e ep ?iupuer ?lsrxe 'eolseo? ,r"", "'f frr'iotfffi*ffii]t'jrfii
1 uy 'erpeng 'epuelurg 'ec;eueueq 'eue31ng u1 '1ue g ep elsJg^ e1 reruud plurgiugignul ug rSrrcsug
luns rrrdoc (.roy11eg erej 'eq8uy) eruelug eere;41 rS epuBIO 'e11e11 u1 'nlduexe eg 'r{decxo
tS g6xa '1ue 9 ep €NJ9A €l sdecug lugrupignul ep rerurrd 1n1crc roprpi eolelr.roferu ug rSeq ,
elsec€ orrdoc n4ued e,rqucgruues rrcgoueq gzeenue? eundup e{ecnpe ep eleurerSord
e1 eerudrc4red gc 1n1deg gzerurlqns ele leeJ elrrpnls 'ecrlsrlels elalsp op oloourq'%LI-Z| nc lncsorc
e auer8o;d e5ece e1 eredrcrged ep eler 'er8euo5l rS epuelurg 'zt1u8nyo4 'rudl3 'eue31ng'e{eor3'elugurog uLgxgzeezln,erd (y197) ecrpAng lqrode{'eundurl erfecnpe ep el€turoJ
eletuurSo"rd e1 edrcrged gs reJInISu ep reruud Inlclc uJ llJelJcsul ?lsJgn tS tue y e4u1
elsrg^ nc rndoc en:ulp 0AS6 urfnd 1ec '0202 1ilrc u1 gugd 'ec eeltquls gueedo;ng ?IsIruoJ
II0Z 1nu" uI <loJlle eC'er€llo^zep ep Insecord u1 elnlu t-ps ar?c eleuo{ecnpe euerSord
op eroneu n€ eJBc ndoc ep Arlscglutues Jglunu un ap lueruout lsec? sl uIqJoA 'eepgcs
€A glsJgl ep euo8elec gls€ocs utp roludoc Inrglunu 0t0Z Inue uJ gugd e^c qzeedrcque
es ?c€p relqJ '(tIgZ 'ado.rnE m atoJ pul uolp)npg pooqplryJ tlng uo oloq tay'Sc)('lltu S', 'xorde) ru? 9 qns rrdoc ep luecord orelr Ietu Iec ep tulqrol'etctnl ug nldurexe ep
'redorng "reJe
uI 'rerfelndod Inlplol ulp o l'g glulze.rder IrrB 9 qns utdoc 'tetugtuol{ Inzec uI'('llur 8't'xo-rde) ru€ 9 qns rrdoc rflnur t?ul Ioc nero )n rS efuurg u1'nldurexe eC'Iu? 9 qns
elsJgl nc rrdoc ep eusorlrtu Ze ne5lxe 'EI1T,u! 'edorng ul gc lnldeg pzerfuepr,ro VI1Zerwulurp lelsoJng lngoder 'le3l1sv'gcger8ouep Bo1elqeer ep urf ec eluerun8ru ep tS 1nu{sns epe
rrrndurq ge{ucnpe 1e reluoud lnre}ceJ€O 'urndru4 ole}srgl e1 erfecnpe oru II er€c ed tn1n1o.r
rrrpz4ue4Suoc r{glseceu erdnse eliuep IaJNB es-npug8g4e 'nfnlozar rS t{erulcep teldopune-S 'eleuorfeu.rslur oueorzoduls rS efuue;uoc JoleseoJeunu Ie le4uec ynlcund lrnlqsuocu rundru4 rerfecnpe eruel '1s3q1e eq 'leuorfuruelur lellu u1 eleuorfecnpe rcrllod ep olJoletu
u1 royiueprcep e rS uncerd 'nrueruop u1 rop$rlerceds u gluelsuoc eredncoe;d o emlt1suocoeundurrl erfecnpe ep roleurerSord rS royrcrlJes eele1tlec lcuxe reru 'or;ndrull Brftcnpg
aqcolaqhuV o)ualDA 'rp '^run .:{uoJ
:llunduutl f tlvcncf lS ruvrtonzfc fclVUf Nf C nUCVC - UVtOSsfUd v\lntnCluunC
I Florldu3
t|"w
!UOruY
'qitutpgr8 u3 alern$3:sep eatl"tr
nrlued eo€3go luaun4sul un B
rnlnsJeluep e gc4cud BeJslutu
rS lncgrceds aP {esaraPt ro1:
ezeuo4seS gs duuaqr rolduq
rS efuegodun a?a1afu1Pd a.q
- retrrllderd lnluguryfg,{I4 tt'welel€nlcB nc a1s{uuoJlt(}J q J
-ecnpo '1ugur9f9,ru1 I{ ailr:f,il
es eJ?c rulocsud lnrugu&'rUrS le,rqrugeP n4ud areo8Sr q
'qluIP^E.6 qptrnun € 'Pn1Pc11de-rpeld 9AS
g eleod Intunlo^ 'cueu6erd
-eped 1e 1e.reue8 ti cgosolg P
'gclJliulps gnecadsred I4P lqnutfuspl're urelnd'aluaraPsum
'a1euo{ecnPe tct1cerd elemq I
1e3;se undo:d rS1 ugrcnl tarsnc 1nu{uoc eP e}uaural3 xxrn
lnlugurgignul UIP arl1ceplp '
Jolsece e Pc4cerd saJsP-IoW I
epcldol e4utp ereoog JzarF-r.ue
o-r1ul eluzll€uB ?ieJ eP Inuq('u-;nsgru glu8a q 'reloc6ad Jru j
ec Ecll€tuelqord elsun utP :e tS urncerd'reirurPP6 P Puroprelocserd rolllgluelncrued
r{gltruleerc €oJelnruqs'anenJe
tugpetord e,tlcedsred u1P o
e1e aprfueuedxe 13 aJs{o zal
u1p ereig,rug ep .roPfgY,rem
programe asigurAnd fundamentul invlfdrii pe tot parcursul viefii, integrare sociald qidezvoltare personald. AtAt rapoartele europene, c6t mai ales experienfa practicienilor (nereferim cu prioritate la cadrele didactice din invifimdntul primar) eviden{iazb corelatiistr6nse intre frecventarea activitdlilor din grddinild, in mod deosebit, gi rezuttateleqcolare, ir-r special in prirnii ani ai ciclului primar de inv6!6mdnt. De asetnenea, datelePIRLS 2011 ilustreazd, ca exemplu faptul cb elevii care au frecventat programele deeducatie timpurie tirnp de 3 ani sau mai mult oblin ulterior rezultate foarte bune la lecturd(cf. Key Data on Early Childhood Education and Care in Europe,2014).
Educafia tirnpurie include perioada antepregcolard (0 - 3ani) gi preqcolar6 (3 - 6ljani), viz6nd practic ceea ce psihologii numesc prima gi a doua copildrie. Raportareaoricdrui demers instructiv qi formativ la aceste etape presupune luarea in considerare afinalitdtilor educaliei rirnpurii (0 - 617 ani):
o,,dezvoltarea liberS, integral[ gi armonioasb a personalitalii copilului, in funcfie deritmul propriu gi de trebuinlele sale, sprijinind formarea autonomd gi creativi aacestuia;
r dezvoltarea capaciti{ii de a interacfiona cu alli copii, cu adultii gi cu mediul pentru adobdndi cunogtinte, deprinderi, atitudini qi conduite noi; incurajarea explordrilor,exercifiilor, incercdrilor gi experimentirilor, ca experienle autonome de invdfare;
. descoperirea, de cd.tre fiecare copil, a propriei identitSli, a autonomiei qi dezvol-tarea unei imagini de sine pozitive;
'sprtjinirea copilului in achizitionarea de cunogtinle, capacitd{i, deprinderi qiatitudini necesare acestuia la intrarea in gcoali gi pe tot parcursul vietii"(curriculum pentru educalia timpurie a copiilor de la 3 ta 6/7 ani,200g, p.9).
Daci in etapa antepregcolar[ cre$terea gi dezvoltarea copilului au loc in contextulinfluenfelor venite din partea instituliilor specializate (crege, centre de zi etc.) gi, in modcovdrgitor, din partea familiei, cu accent pe satisfacerea trebuinlelor de nutrifie, ingrijire,menlinerea sdnitdfii etc., in etapa preqcolaritSlii accentul cade pe influeniele educative qiformative venite din partea gridinilei.
Deqi familia rdmdne un factor important gi in aceastd etap[, grSdinifa asigurd cadrulformal necesar dezvoltdrii psihice a copilului in contextul unor activitatri coerente,planificate qi sistematice. in acest sens o importantl deosebitd trebuie acordaticurriculumului preqcolar care oferd cadrul general al experien{elor de cunoaqtere ce suntoferite copilului la aceastl v6rstd.
I.1. Domenii de dezvoltare - domenii experienfiale in educa{ia timpurie
EducaJia formalS realizatl in gr[dini16 reprezintd un ansamblu de acfiuni congtiente,planificate, deliberate qi sistematice, menite sd asigure dezvoltarea bio-psihoso ciald acopilului preqcolar. De asemenea, Legea Educafiei Nafionale (ll10ll) stipuleazi:,,curriculumul nafional pentru educalia timpurie este centrat pe dezvoltarei fizicd,cognitivd, emo{ionalS gi sociald a copiilor, respectiv pe remedierea precoce aeventualelor deficienfe de dezvoltare" (art. 67, alin.l). Pentru reugita acestui demers se
impune inlelegerea profugeneral, a particularitdliintervalul 3 - 6/7 ani, prec
inlelegerea concepteJexistdnd diferenfe semnifitare a caracteristicilor bi(Doron & Parot, 1999, p.ce vizeazd. in mod evidentreprezintS,,totalitatea trarduc la o schimbare calitaticuprind (...). La om deafunclionale care diferenliai\eveanu, 1978, p. 195).nlanurile ce fin de existen!;
Vom sublinia in celden.oltare a copilului pregce prezintd relevanld pentn
Domeniul DezvoltareYizeaz6. toate schimb
coordonare senzorio-motoVorbim astfel despre doud
a) Dezvoltorefizicd, c
. dezvoltarea motri
. dezvoltarea motrio dezvoltarea senzo
gi funcfionarea orlb) Sdndtate Si igiena p
. promovarea sdndt
. promovarea ?ngrij
. promovarea practiCercetdrile in domenir
genetic qi se realizeazd, pritdezvolti musculatura, corpu
tn ceea ce privegte moaleargl, prinde mingea, penr5 ani pregcolarul poate mermigcare, at6t timp c6t eforasemenea, la 4 ani lateralitat
Dezvoltarea motricitdliimodela, migcdrile cAgtigAnd
t4
9I
g&dec eelelrclr1ol tr 'gJeorJelu€ udele nc nrlereduroc'efeug u; pug8rlsgc elrrpc$rur'elepourS euesep e op rnlruulocse.ld eeunrfc" ul gueprAo our^ep eug niglcr:]otu ?eJu1lo^ze(J
'?pzrlrqsls elep else eelelrl"Jelel rue t BI '?euerueseeq 'ecrzg eles elriglrpqrsod nc proce uJ else resocau InUoJe pc dup ]gl" 'arccSrurecrro edeordu ep pqedec else 'llr- 9 eI rer 'glelcrcrq ed e8reu eleod 1rue1oc$erd ruu g
e1 'rorcrd un-Iu1gJes ?s'erafec es gs gleodES lue lelec n4ued'eo8unu epuud 'gilteale'rn8urs gzeeseldep es lnrelocSeJd rue E e1 'p.rsrso.rE ealellculotu slsenl.rd eJ Booc ul
'em8ts leru ulnep ep.rgcSnu rer 'e1e1rcr1se1e u1 g8qSgc lndroc 'ernlelncsmu ?]lo^zepes er?c ug edele else selellJ?1ocSer4 'gcrSolorq eJezrJnleu ultd gzeezrleeJ es rS crleue?gleurruJelep else erJolou uemllonzop gc lqde; pzututlqns nrueuop ur elrrglecre3
'uleuos:ed eo]€lrJnces purrrud royrc4cerd eo;urroruo.rd o
iepuosred reuerSr rS rurftr8ug eare,roruord o
irerfulnu rS rriglgugs eele,\oulord o:olrruoruopqns nc'olouos,tad puat8t $ a1n1pupg (q
i(iurs ep roleueSro ee;euorfcung rS
erucsrtu er1u1 gurldo eereuorieler ep gpqesuodse.l) errolour-otJozues eeJefloAzep r!(.roprpcSru 'rolunlse8 eefeug ep gpqesuodser) eug Ilipllcr;lour €erellonzop o
i(eriouocol rS grnlsod ep gpqesuodser) erersor8 11|qtlcploru Bere|loAzep o
:rrueuopqns eleJeolptuJn nc'pcrzE[ a"m11ocag (e:gzeq ep runrsueurp gnop ardsap laJlse urrqJo1
'eleuosred rrfelunces rS rriglgugs 1nue1d u1 rS runcerd '(euolour-olJozues eJsuopJooc
'efeug ep ugcSrtu 'e1duu ugcSnu) crzg ueld ug esnpord elugqutqcs oTeol gzee Lp1ouostad pua81 $ arytpups 'pc1zg[ anqodzaq Inlueruoq
'.leyocSerd InlnunlnclJJnc legosolg € ?JeorJalln eere8eleful n4ued gfueneyer plurzerd ec
eeec od puglslsul '(glurcos igleuorioure 'pnrlruSoc 'gcyzrj) relocSe.rd rnlnpdoc € erellonzepep Jolrruouop els rcrlsrJelceJ?c eleledrcurrd ezeeurn m elec uJ erulqns uro1
'puetun efuelsxa ap urf ec ellrnuuldoleo] uJ elrlelrl€c rrgurJoJsuerl e:dsep z?c trsece uI rurqJo1'(SOt 'd'9161 'nueene51)
.(nlpeul e1 eruldepe gunq I"Iu o el pugcnp 'lqueuregoduroc gzerfueJeJrp eJ€c eleuorfcuryrJnlcruN rcu gzeoz\eeJ os aJeo uud secord un else ?eJelJolzop tuo €.I .(.'.) puudncel eJuc ed ser8e; ep Joleluotuour epgod uJ luepuocse sues ep gArlelrlec eJequrqcs o el cnperec 'eleletcos tS prnleu ut elnce4ed epqrsJoneJl JollJgurJoJsupJl Belulrlulol" glurzerder?lsecs 'atnqodzap ep rnldecuoc e$anud ec ?eec uI 'crzg 1nue1d lueprnd potu ut gzeozr^ ec
Allulrlueo urpro ep elcedse el lrqosoop pour u! groJer es ug '(661 'd'666I'1ore4 ry uo.rog)
..elelrJnlerr e1 gugd eregeu €l ep lll efurg reun e1e ecrSolorq Jollcpslralxerec e eJel
-1onzep" ec €oloqrsd ap glrugop alse nan1Sa.t 'loJlsv 'enrlscgrutues siueregrp puglsrxoeldecuoc eNece e.qug 'plufueso olse eJullolzap rS e;e1$erc ep roleldecuoc eere8eyeful
'gtsrg^ ep gdule glssecu u1 ypgfglul rnlncgrceds e rS runcard 'Ve LD- E 1n1eire1u,uJ elercos rS eleuo{orue 'elen1ceJe1ur oocrzg
llJ?}lo^zop to1rfg1r.rc1ncJiled e ,lereue8
ur 'e;u11olzep rS eregerc op Jolesecord .lopigl.lulncryed e gpungo.ld uere8e;efu1 eundul
es sJeuep In$eJ" uukle, rrFqte ecocerd ealelPauar 3d .q
'gtlztg eeJu1lonzep gl Ptc'l:gzeelndqs (ttOat) qwohe gl€Icosoqrsd-otq Earqoralp'elueqSuoc tunrlce sP qqutc
e1rndu41 u$uanPo q afl
tuns ec erelSeounc sP q#;rpt€procE elnqe-g gltqsP !'eluoJeoo ligtlnrlce rflll FInrpec grn8tse eirurPqfr Tb
rS e,rtlecnpe slefuengur ad ry'erftr8u1 'elllrnu ep rqsiryFporu uJ '1S ('cP rz aP aaua:dInlxeluoc uI col ne rnPPdrc r
'(6 'd 'g0OZ '!w ltg oI t q,,lllet,r lnsrncred 1o1 ad $
t
rS ueputrdep 'rfPqceder *
-lonzop r$ renuouolnu e TpSierefgnul ep aurouqe f
'rolugroldxe eerelerncr4 lrm I
e n4ued Inlpotu nc rS ufPP rr
€ gAUBeJc tS gurouoPe eartuep erfcuq: u1'rnlnltdoc $ry!
e e&Jeplsuoc uI eoJenl aun&t
eeregodell 'euppdoc EnoP a
Llg - d grelocSerd lS (tueg-'(VyOZ'adoar
pJnlcel €l eunq eusoJ 3ls{rEeep eleuru;Sord luluenceg ne
elelep 'eeuotuese eC 'lugurC!
elel€llnzoJ tS ttqesoeP Poullielaroc gze{uePrna (:eurudeu) roltuetctlcerd ufueuedxa t
rS gletcos ererSelut 'lllelA In
suplete qi ca urmare a faptului cd in aceastd etap| se dezvolti sensibilitatea tactil[ qi
peicepliile vizuale, precum 9i sensibilitatea auditivd, ceea ce-i serveqte pentru orientarea
in spafiu qi raportarea la obiectele din jurul slu. Un aspect demn de remarcat este qi
faptul ci ,,motricitatea este 9i terenul pe care se manifestb cele dintii reglaje voluntare'
pentru c[ scopurile atinse prin acliuni reale sunt cele mai accesibile copiilor" (Cre]u'
2009, p. 112).
Pregcolaritat ea reprezinti etapa in care se formeazi comportamentele alimentare'
pregcolarul dob6ndind o relativd autonomie in folosirea tacdmurilor' De exemplu' sus{in
$chiopu gi Verza (1995, p.121),,,1a 3 ani copilul reuqeqte sd m[ndnce cu furculila buc[li
de carne ce i-au fost tliate in prealabil. intre 4 gi 6 ani igi insugeqte conduitele de utilizare
adecvatS a furculilei, lingurii qi lingurifei, paharului cu api, a qervetului, solnilei"' De
asemenea, la 4 ani apar qi preferinfele alimentare, concomitent cu refuzul unor alimente'
in aceasti etapi se formeazi conduitele alimentare legate de modul in care min6nc6' in
care folosesc tacAmurile, legate de linuta la masd etc'
in privinla conduitelor igienice 9i vestimentare se poate spune c[ in intervalul 3-6
uni "opilul
dobAndegte deprinderile necesare care ii reduc dependenla fa{6 de adult (de
"*"rnplu, igi incheie nasturii, i$i leag6 gireturile etc.). De asemenea, pregcolarul iqi
insugeqte deprinderi legate de igiena personall (spSlatul miinilor, al felei, din{ilor etc''
folosirea toaletei, a slpunului etc.)'
Degi exist[ diferente intre copiii de aceeaqi vArstd in ceea ce priveqte dezvoltarea
ftzicd, cert este faptul c6 pe mSsurd ce se avanseaz| in preqcolaritate, miqcSrile se
perfecfioneazi qi copilul incepe sd-gi cagtige independenla faf6 de adult.
Domeniul Dezvoltare cognitivdyizeazdinteriorizarea mecanismelor de adaptare la real, de structurare a inteligenlei,
ile construire a operaliilor mentale, reflectAnd capacitateacopilului de a in{elege anumite
relalii ce se instituie intre fenomene, obiecte sau persoane. Acest domeniu este structurat
pe doul dimensiuni majore:
a) Dezvoltarea gdndirii logice Si rezolvarea de probleme (ca activitate de bazd a
gdndirii);b) insuSirea cuno$tinlelor Si deprinderilor elementare matematice, de cunoastere Si
inlelegere o lumii:e reprezentari matematice elementare (numere, reprezentiri numerice, operalii,
concepte de spafiu, forme geometrice, infelegerea modelelor, mlsurare);
. cunoa$terea gi infelegerea lumii (lumea vie, Pdm0ntul, Spatiul, metode qtiinlifice).
Din perspectivi psihologici gdndirea logic6 implicd infelegere, aceasta fiind
dependent6 de stadiul dezvoltirii intelectuale. in intervalul 3 - 617 ani copilul se regdseqte
in stadiul g6ndirii preoperafionale, ceea ce inseamni cd vorbim despre o inlelegere
elementar6, bazatd pe concret, pe descoperirea unor asemdndri intre obiecte qi/sau feno-
mene. De asemenea, Zlate (1999) subliniaz[ faptul cd in{elegerea presupune sesizarea
leg6turilor dintre cunoqtinlele vechi gi noi, stabilirea semnifica[iei acelor leglturi, precum
;i incorporarea noilor cun<
suportul unei invdliri c
dependenti de particularitrtrebuie inv51at. in ceea ce,Je bazE a gAndirii, ce
r alorificarea experientei ar
Gdndirea logicd gi rez
rnatematice gi ?n inplegereactual izarea reprezentiriruri logice ce vizezzd mdroarte-intreg (tot, jumitateetc.). de$i intAmpini difirraporteazd cantitatea de;onceptului de num6r exis
-iurul v6rstei de 5 ani. AserruazA pe aspectele de r,i,;apabil dejudecarea qi rez<
insugirea cunogtinlelodiverse medii (natural, soc
frind atras de tot ceea ce se
Domeniul DezvoltareYizeazd dezvoltarea li
r"intele, funcfia acestora), s
('utilizarea limbajului). Estrprincipalele dimensiuni ale
a) Dezvoltarea limboi. dezvoltarea capa
receptivi);r dezvoltarea capa
expresivd);b) Dezvoltarea premi.
o participarea la exr dezvoltarea capae
r con$tientizarea mr insu$irea deprind
mesaj.Dezvoltarea limbajulu
structurare a acestuia fiincpsihologici, limbajul reprtcalitativ toate component(interiorizare gi exteriorizarr
t6
LI
' Jololurlsoun c u, e rezrlortalxe r S eJezrJorJelurep luerunJtsur un rs gJnsgtu pl?8e uI purg 'rnlncrwsd elelueuodluoc eleol Arl€]rl?c
VzeozwB?to es erec uud JolJedns AIlIuSoc secoJd un glurzeJdeJ Inteqtutl ,pclSoloqrsd
pnrlcedsred ulc 'llqull e erlrzrgce ep 1nper8 ep ]uepuedep pulg Brnlsecs e ersrnlcnrNep ppe;8 'gzrrlruEoc eer"llo^zep nc grn1g8el Esu,"rls uI glJ? es rnlnlequrrl ser"llo^zec
'leseurnun eeJelrusue-4 ru1ued rnlnsrJcs seJrsoloJ isrrcs op roluepuudep eeJlsnsur o
isucs4rq;on rnlnleseu eerezrluerlSuoc rlgre1r1.1euns BeJercose igcrleuog eJeurr.urJcsrp ap rrfglrcedec ?eJe]loAzep o
irrf-lgc eerercerde rS eerelSeounc ieeyec nc efueuedxe e1 ueredrclped o
:ntau)s 13 11t111c "to1anrua"td na"nqoa,zaq (qi(gnrserdxe
eJecrunruoc 'nr1ce lequrry) erecrunuroc rS errqron ep rrfgycedec uarello tzep c
i(9n4decereJecrun{uoc '.,rrszd fequrrl) are8eleiul rS erellncse ep nfglcedec ee.le11o Lzep .
:n.tDirunruo) n * m1n[oqut11 oa,to4loeaq (e:1uns 'erelnclJrnc elolueluncop uI lS epzpnerd'lnynlueurop elu runrsueulrp eyeyedrcurrd
'rupeSy 'sucs l$ lero ',u1cu 'ntsed lnlequrrl gru;lodoep lez!^ elsg '(rn1nfeqrurl eerezrpln)ctleu8erd rS (rolelurzrnc lnsues) cr1rrerres '(gcrpruer8) cpcelurs '(erolsece erfcung 'e1e1ur,L
-nc) crSologrou '(rrqrurl eleleuns) crpuoJ lcedse qns rnlnfequnl eorcllolzep Uzeezr1nltmuntao) n 13 m1nfnqwq Da,mno^zae Inruauo(I
'ole el"turuu'sueosred'elcelqo :ngs lnrnlur gge ss ec ueec ]o] op seJ]u purg
lnltdoc ',r1le1ryec cserods a{euesqo ep lnlrlds 'e{decre4 '(lercos 'lernpu) rrpeu osJo^lpug tnlnlrdoc IIJEJesuI ? eJeLuJn uc gyrqrsod elso etunl ardsop .lolefurlSounc eelSnsul
'erelsece eotetlozor rS eerecapnlep lrqedeceNo eJ?ru lnreyocSe-rd ec durl ur 'quelqold u1 eluezerd gferl ep alelcedse ed gzeejo-uocuoc os crur lnrelocserd rolerualqotd eeJeLIoz€d ur 'rolgugruesv 'ruB g op reSrgn 1n;n[uJ es-npuezllaal oclJeunu rolunpoder eera8eyeful 'efuare;lp glslxe Jgr.unu ep rnynldecuoceeJSnsur ur '?euoruese o0 '(lnlquerdrcoJ er,rrJoJ pl pFlcll ep palplrluec ezeeyode:'nlduexe ep) rolfplrlu"c e gpunJord eere{uereJlp ui liglyncgrp gurdurglug rsep ,(.c1e
11nu 'urfnd egeo; 'u{nd) eelelrluec rs runcerd '('c1e cruru 'eplgurnf '1o1) Berlug-egudelungoder'(lgle lol'leJ el) erfereduoc'(l1eu1 'ley'3un1) ueuugutgzaeztl ec ecr8ol unl-roder roun eers8eleiug ep tS urncord 'elercuoc elcorqo Joun JolrJgluezetdueeJe lenlceeJep lgedec else lnyrdoc nfpluuyocserd edele q 'lll rrunl uere8eleiul ug rs ecqeusleurolugluazerder BeJeuLroJ uI eprfuesa ]uns euelqoJd op ee;enlozer rs gcr8o1
"eJrpugD 'rnlnloerqns e eJporJoJue refuauedxe eo&clJrJole^uud 'rolufer.uJoJur e enJcnleJd ep secord un eundnserd ec 'rurpug8 e gzeq epet€]lAllce o glutzerder elwec" 'eurelqord ep eorenlozer e$enud ec Beec u1 '1eiqlu1 ernqerlec rnlnlBrrelew e1u rs rnlnlcerqns e1e en4ruSoc rolrrnlcnrls eFfglr.relncrged ep gluepuedepe$e '(tgot) uosurqoa rs leqnsny urfsns 'e;ec eluerlsuoc rrgignul roun yngodnsgrn8tse gcr8o1 seJlpugg 'efur$ounc rolrqcol Inruolsrs ug efurlSouno rolrou ze;e;odrocug rS
-w
urncord'uqg8el Jolete taderE
BeJezlses eundnsard ea:a8al:i-oue3 nes4S alcetqo onul IlEu!ere8aleiul o e:dsap tlrlqro,\ Ie$esg8er es lnltdoc IUB ; 9 - ipurg ?]seecB 'ara8alaiul g:1
'(ecgriulpS epoiaru 1ndud5 1i (e:un sP u' J o I 3 I 3 -F-'r.',til
'rrferedo'ecuournu r.ryluezai[j
* a"ta$ooun) ap 'aJlJowalr:tt
E gzeq 3p elSlIAllJE EJ I ?Ir.P;
leJnlcnJls olse nluetuop lS:'lYelltunus a8eleiul e ap rnlnpd'l
'refue8tlolut e eJeJnlf,Iuls 3P -i
'rlnPe 3P qiu
es eltrgcsttu 'aleluelordard r
seJsllonzep o$a,Lrrd eJ Plal
''c1e ;opfutp '1eia3 1e 'rollulg
rS1 1me1oc$e;d 'eeuaurase qep) 11npe ep EieJ efuapuadaP
9-e InlelJelul uI pc aunds etr
u1 'gcugugtu eJec uI lnPolu 3
'eluolulle JOun InznJeJ nJ lue
eq '..leftu1os 'tnlnlenraS e -q
orezlpln op elelnpuoc e$a3n
fpcnq eftlncrn; nc ecuguqu !utfsns 'nlduexe sC 'JollJnrul
'e;elueurrlu e1 eluerueuoduro:
'nie;3),,.to1ttdoc elIqISecJ"
'erelunlon elelSer lglulp elo:
rS else l€cJerueJ op uuap 1:
eeJelueuo n4ued elSa,ues t-l
tS plqcq selullllqlsuas 91lo-1
ru#
Pe parcursul pregcolaritd{ii se constati diferenle clare in ceea ce privegte dezvoltarealimbajului sub toate aspectele sale. Din punct de vedere cantitativ, de exemplu, la vArstade 6 ani vocabularul maxim al copilutui este de aproximativ 2 500 de cuvinte,comparativ cu 1000 la v6rsta de 3 ani, iar vocabularul minim cuprinde I 500 de cuvinte,comparativ cu cele 400 de cuvinte pe care le posedd la 3 ani ($chiopu &yerza, 1995,p. 138). Spre sfdrgitul pregcolarititii calitatea limbajului creqte, precum gi capacitateadeverbalizare. Copilul invafd sI se exprime in propozilii, iar vorbirea devine mai expresivdprin folosirea unor elemente ce fin de comunicarea paraverbalS. in mod oarecumparadoxal, el foloseqte diferite substantive, verbe sau adjective, dovedind un anumit,,simf al limbii", degi el nu opereazd cu conceptele respective
La vdrsta de 6 ani copilul reupegte s6-gi adapteze lirnbajul la vArsta interlocutoruluigi in funcfie de tipul relafiei cu acesta (se observd diferenle intre limbajul folosit cu copiimai mici, educatoare, mama sau altri adulti). De asemenea, cercetdrile au evidentiat relafiidirecte intre calitatea mediului lingvistic in care trdieqte copilul gi performanfele acestuia.
in general, gridinila oferd ocazii diverse de exersare a lirnbajului, oferind qansa treceriide la limbajul situativ la cel contextual. Din punct de vedere fonetic, in intervalul 3-6 anicopilul iqi insuqegte sunetele limbii, chiar dacS pregcolaritatea este gi perioada in care se
semnaleazd gi tulburdri de pronuntie (de exemplu, dislalii).in privinla limbajului scris, grddinifa asigur6 premisele necesare insugirii acestuia,
Este perioada in care scrisul copilului se rezum[ la simple exercilii grafice, scrierea unorsimboluri, litere izolate, silabe sau cuvinte cu litere de tipar. Accentul trebuie pus perecunoagterea existenlei scrisului ca formd a limbajului, pe formarea deprinderilormotrice necesare utilizarii instrumentelor de scris.
Asemdndtor scrisului, cititul nu acoperd la aceastd vdrstd sensul convenfional altermenului. Cititul pregcolarului se traduce in lectura imaginilor, mai exact, inrecunoaqterea gi infelegerea acfiunilor ilustrate. Se creeazd astfel premisele necesarecitirii, precum gi stimularea interesului copilului pentru aceastd activitate.
Domeniul Dezvolture socioemolionaldPrin conlinutul siu, domeniul vizeazd deopotrivi aspecte ce {in de invltarea social6,
relafiile cu cei din jur gi adaptarea la diferite situalii contextuale sau la ceilalli, c6t giaspecte ce vizeaz6, construirea conceptului de sine, a identitdtrii gi conqtiintei de sine.Distingem astfel urmdtoarele doud dimensiuni :
a) Dezvoltare sociald:. dezvoltarea abilitSlilor de interactiune cu adullii;r dezvoltarea abilitSlilor de interactiune cu copiii de vdrst[ apropiatd;. acceptarea qi respectarea diversitdlii;r dezvoltarea comportamentelor prosociale;
b) Dezvoltare emolionald'.. dezvoltarea conceptului de sine;. dezvoltarea controlului emofional;r dezvoltarea expresiviti{ii emotionale.
- :::g Dres€olarii4i i ir:u:r-:\. ;d.t ;i calitatir. IE :. r:rreracliona cu alli co3:r:i:.,are. ingrijitoare et
s:;"';i timp la activarea a
;irntrolul emofiilor.Se observd acum interr
cAt gi pe stradd. Acesta incesau unelte, de specificul;onfinutul anumitor roluri r
-ita unele comportamenli:cioprofesional al acemriir:-*tivitate. aspect constataj,o:.ebit spre sf6rgitul acest.i I ani jocul este solitar.r'.enind mai sensibil qi m:i-i:.n;e5te anumite reguli. at:,: :ectitudinea comportamer:,:nale. copilul fiind interev
In planul dezvoltdrii:ebuteazd in copildrie, dar <
::.e de autonomie gi com:cpilului o anumitd siguranp;e sine qi imaginea de sine s
ie calitatea acestora. ManieJomportamentul acestora, e1
:redictor al stimei de sine, c<
Domeniul Capacitdtri SiAcest domeniu vizeazd,
:are al copilului qi care pot fi,Je manifestare a acestor factde invdfare. Din acest punct c
a) Curiozitate Si interesb) Iniliativd;c) Persistenld tn activitcd) Creativitate.ln aceastI etapl oferta t
activitate este in relatie cu atra acestora, precum gi cu niactivitatea, dar calitalile atenlrnare se manifestd interesele
1
t8
