Asist. univ. Nicoleta DUTA

Dr. Edward de Bono – Initiatorul metodei

este obiectivă asupra informaţiilor;

este neutră; este concentrată pe fapte

obiective și imagini clare, stăsub semnul gândirii obiective

lasă frâu liber imaginaţiei şi sentimentelor;

este impulsivă; oferă o perspectivă

emoțională asupra evenimentelor

reprezintă o bogată paletă a stările afective;

exprimă prudenţa, grija, avertismentul;

oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie;

reprezintă perspectiva gândirii negative, pesimiste.

oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei;

culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul;

este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic;

 exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă;

este verdele proaspăt al ierbii, al vegetației, al abundenței;

este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare;

exprimă controlul procesului de gândire;

albastru e rece; este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător şi atotcunoscător;

supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii;

este preocupată de a controla şi de a organiza;

Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei.

Nu pălăria în sine contează ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.

Pălăria albă

Pălăria roșie

Pălăria verde

Pălăria galbenă

Pălăria neagră

Pălăria albastară

•Ce informații avem?

•Ce informații lipsesc?

•Ce informații am vrea să avem?

•Cum putem obține informațiile?

•Eu simt că...

•Mi se pare ca...

•Nu-mi place cum s-a procedat...

•Șansa succesului este dacă...

•Cum putem aborda și altfel problema?

•Găsim și o altă explicație?

•Pe ce se bazează aceste idei?

•Care sunt avantajele acestei abordări?

•Aceasta este ideea care rezolvă problema!

•Care sunt erorile?

•Ce ne împiedică?

•La ce riscuri ne expunem?

•Ne permite regulamentul?

•Cum putem rezuma?

•Care e următorul pas?

•Care sunt ideile principale?

Pălăria albă → informează Pălăria verde → generează ideile noi şi

efortul Pălăria galbenă → aduce beneficii creative Pălăria neagră → identifică greşelile Pălăria roşie → spune ce simte despre... Pălăria albastră → clarifică

Contactul permanent cu datele problemei – pălăria albă

Conceperea ideilor de rezolvare – pălăria verde

Este idea pe care am pornit una care mă duce la rezolvare?DA, pentru că... – pălăria galbenăNU, pentru că... - pălăria neagră

Construcția logică a rezolvării – pălăria albastră

“Această problemă îmi provoacă un sentiment de .... !” – pălăria roșie

Stimulează creativitatea participanților, gândirea colectivă și individuală;

Dezvoltă capacitățile sociale ale participanților, de intercomunicare și toleranță reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt;

Încurajează și exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor;

Dezvoltă competențele inteligenței lingvistice, inteligenței logice și interpersonale.

I. Constituirea grupurilor de câte 6 (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup)

II.  Înmânarea temei/problemeiIII. Desfăşurarea discuţiilor IV. Colectarea soluţiilor elaborate.V. Discuţia colectivăVI. Încheierea discuţiei

Obiectul de învăţământ: Geografie, clasa a IV-a

Subiectul: Elemente de geografie a României Subtema: Clima, apele, vegetaţia, animalele şi

solurile-aspecte generale Desfăşurare: Profesorul organizează clasa în 6

grupe alcătuite din 6 elevi, desemnând pentru fiecare grupă câte un lider, care are rolul de moderator. Într-o primă etapă, fiecare grupă va avea ca sarcină să discute timp de 6 minute asupra următoarei probleme: Din ce cauză la câmpie trăiesc animale sălbatice mici, iar în pădurile de la munte animale mai mari?, liderul trebuie să noteze fiecare idee emisă. Într-o a doua etapă, se va realiza dezbaterea în plen, liderii prezintă concluziile la care s-a ajuns în urma discuţiilor purtate.

Presupune notarea pe marginea textului a unor simboluri care prezintă următoarele semnificaţii:

Vor bifa „√” pentru informația cunoscută și confirmată;

Vor pune „ – ” pentru informaţia diferită de ceea ce se știa anterior;

Vor pune „ + ” pentru informaţia cu caracter de noutate;

Vor pune semnul „ ? ” pentru informaţii cu un grad mare de ambiguitate.

este o formă grafică de redare a asemănărilor şi deosebirilor dintre două concepte, idei, fenomene. Se pot desena, astfel, două sau mai multe cercuri, care se intersectează, având zone comune. În zona comună se notează asemănările, iar în afara ei deosebirile dintre datele comparate.

La Geografie, clasa a XII-a, subiectul lecţiei Caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România.

Obiective: să identifice variate regiuni din Europa, să denumească regiunile din ţara noastră asemănătoare cu cele din Europa.

Desfăşurare: Profesorul oferă elevilor următoarele indicaţii:

a) identificaţi grupe de câte două regiuni din Europa care au anumite aspecte exterioare asemănătoare;

b) numiţi câteva regiuni geografice din ţara noastră asemănătoare cu cele din alte părţi ale Europei.

Este o metodă interactivă de grup folosită pentru rezolvarea unei situații problematice în mod creativ.

Elevii participanți emit soluții posibile gândite și dezbătute anterior.

Rezultatul interacţiunii membrilor fiecărei echipe este notat pe coli de flip-chart şi postat ca tablourile într-o galerie de artă. Un membru al echipei este „ghid”, aşteptând „vizitatorii” (membri ai celorlalte echipe) care vor emite o serie de idei.

Reprezintă o metodă de învăţare prin colaborare, în echipă, fiecare elev având o sarcină de studiu în care trebuie să devină „expert” ce transmite colegilor informaţiile asimilate.

Împărţiţi cursanții în grupuri de patru (vor fi denumite grupuri de la 1 la 4/5)

Prezentaţi cursanților documentul de studiat. Se citeşte textul casă

Stabiliţi următoarele: fiecare membru din grup are un număr de la 1 la 4; fiecare va fi responsabil de predarea unui pasaj din text, dar toţi vor fi implicaţi în învăţarea întregului text.

Formaţi grupuri de numere (grupuri casă diferite cu acelaşi număr) dezvoltând astfel grupurile de experţi (1-4). Se pot elabora în prealabil fişe de expert ce vor fi distribuite.

Se bazează pe exersarea operaţiilor de gândire implicate în învăţarea logică de conţinut.

Etapele aplicării metodei: Descrieţi. Examinaţi atent subiectul şi descrieţi ce

vedeţi (culori, forme, dimensiuni etc.). Comparaţi. Identificați asemănările și deosebirile

raportate la un alt subiect/obiect Asociaţi. Sunteți liberi în a face asocieri multiple,

cât mai îndrăznețe Analizaţi. Priviți cu atenție. Ce structură are, ce

caracteristici deține? Aplicaţi. Cum poate fi utilizat? Ce ipostaze practice

se pot crea? Argumentaţi. Folosiți un anume tip de raportare,

pro sau contra, faţă de subiectul supus discuției. Logica argumentelor este foarte importantă.

La final se va face redactarea de sinteză cu împărtășirea rezultatelor celorlalte grupe, urmată de afișarea produsului final pe tablă.

Bibliografie: