+ All Categories
Home > Documents > metodealecomunicarii (1)

metodealecomunicarii (1)

Date post: 16-Jan-2016
Category:
Upload: aura1983
View: 7 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
prezentare
20
Metode ale gandirii critice Metode ale gandirii critice care dezvoltă comunicarea care dezvoltă comunicarea Educatoare DORINA Educatoare DORINA DAN DAN Gradinita Gradinita cu P.N.NR.15. Alba Iulia cu P.N.NR.15. Alba Iulia
Transcript
Page 1: metodealecomunicarii (1)

Metode ale gandirii critice care dezvoltă Metode ale gandirii critice care dezvoltă

comunicareacomunicarea

Educatoare DORINA DAN Educatoare DORINA DAN Gradinita cu P.N.NR.15. Alba IuliaGradinita cu P.N.NR.15. Alba Iulia

Page 2: metodealecomunicarii (1)

Cum dezvoltă lectura şi povestirea gândirea critică a copiilor?Cum dezvoltă lectura şi povestirea gândirea critică a copiilor?

GGândirea critică este un proces activ, complex, asemănător cititului şi scrisului, vorbitului şiândirea critică este un proces activ, complex, asemănător cititului şi scrisului, vorbitului şi ascultatului, care implică procese de gândireascultatului, care implică procese de gândire car caree încep cu acumularea activă a informaţiilor încep cu acumularea activă a informaţiilor sisi se se termină cu luarea de decizii bine argumentate. termină cu luarea de decizii bine argumentate.

Deoarece nu există gândire independentă de limbaj consider că folosirea ludică, imaginativă a Deoarece nu există gândire independentă de limbaj consider că folosirea ludică, imaginativă a limbajului, este la fel de importantă ca aplicaţiile critice ale acestuia, deci,“folosirea critică a limbajului, este la fel de importantă ca aplicaţiile critice ale acestuia, deci,“folosirea critică a limbajului”este la fel de extinsă ca şi gândirea critică.limbajului”este la fel de extinsă ca şi gândirea critică.

GGândirea critică ândirea critică se formeaza printr-un proces lung, pe parcursul caruia copiii îşi formează mai multe se formeaza printr-un proces lung, pe parcursul caruia copiii îşi formează mai multe deprinderi:deprinderi:

de a interacţiona cu informaţia în mod activ,de a interacţiona cu informaţia în mod activ, de a pune sub semnul întrebării informaţiile, de a pune sub semnul întrebării informaţiile, de a aduce argumente pro şi contra, de a aduce argumente pro şi contra, de a genera noi idei.de a genera noi idei. Activitatea de povestire/lectură reprezinta:Activitatea de povestire/lectură reprezinta:

o activitate complexă de descifrare a unui text,o activitate complexă de descifrare a unui text, inţelegerea textului,inţelegerea textului, prezenţa capacitătii de a evalua, prezenţa capacitătii de a evalua, interpretarea sensurilor şi interpretarea deschisă a acestorainterpretarea sensurilor şi interpretarea deschisă a acestora

Pentru ca un copil să dobândească deprinderi intelectuale de comunicare are nevoie să deţină Pentru ca un copil să dobândească deprinderi intelectuale de comunicare are nevoie să deţină câteva abilităti privind lectura şi prelucrarea textelor. În acest sens educatoarea are menirea de-a câteva abilităti privind lectura şi prelucrarea textelor. În acest sens educatoarea are menirea de-a învăţa copilul cum să asculte lectura, cum să povestească, cum să prelucreze şi să se raporteze critic învăţa copilul cum să asculte lectura, cum să povestească, cum să prelucreze şi să se raporteze critic la cele ascultate.la cele ascultate.

Metodele constituie instrumente de prim rang în mâna educatorului, sunt calea eficientă de Metodele constituie instrumente de prim rang în mâna educatorului, sunt calea eficientă de organizare şi conducere a comunicării, ce se bazează pe folosirea unei game largi de întrebări care organizare şi conducere a comunicării, ce se bazează pe folosirea unei game largi de întrebări care stimulează participarea copiilor la discuţie şi găsirea soluţiilor din perspective variate.stimulează participarea copiilor la discuţie şi găsirea soluţiilor din perspective variate.

Page 3: metodealecomunicarii (1)

1. 1. BRAINSTORMINGBRAINSTORMING IIn traducere directă n traducere directă "furtună în creier""furtună în creier" sau sau "asalt de idei""asalt de idei" ,,este o este o metoda metoda

utilizata pentru a ajuta pe copii sa emita cat mai repede, cat mai multe idei, utilizata pentru a ajuta pe copii sa emita cat mai repede, cat mai multe idei, fara a se lua initial in consideratie valoarea acestora fara a se lua initial in consideratie valoarea acestora EsteEste cea mai simpla cea mai simpla mmetodăetodă de a stimula de a stimula creativit creativitatea si de a genera noi idei intr-un grupatea si de a genera noi idei intr-un grup ;; se se poate practica oral poate practica oral si si se foloseşte pentru a găsise foloseşte pentru a găsi cat mai multe cat mai multe soluţii pentru o soluţii pentru o problemăproblemă..

Etapele brainstormingului:Etapele brainstormingului:1. Se h1. Se hotăotăreste reste tema tema brainstorming-ului şi brainstorming-ului şi se se formulformuleaza eaza ca întrebareca întrebare..2. 2. Comunicarea regulilorComunicarea regulilor3. 3. Activitate frontală de prezentare a ideilorActivitate frontală de prezentare a ideilor4. Inregistrarea ideilor4. Inregistrarea ideilor5. Evaluarea ideilor5. Evaluarea ideilor Educatoarea Educatoarea va nota pe tablă toate ideile generate (inclusiv pe cele care nu au va nota pe tablă toate ideile generate (inclusiv pe cele care nu au

legătură cu subiectul sau par "trăsnite") Nimeni nu va face nici un fel de legătură cu subiectul sau par "trăsnite") Nimeni nu va face nici un fel de apreciere la adresa ideilor emiseapreciere la adresa ideilor emise,, nnimeni nu va fi obligat să vorbească.imeni nu va fi obligat să vorbească.

Sunt permise asociaţiile de idei (auzind ideSunt permise asociaţiile de idei (auzind ideeea unui participant alt participant a unui participant alt participant o poate dezvolta).o poate dezvolta).

Evaluarea Evaluarea se face cse face când ideile par să fi "secat“ând ideile par să fi "secat“,se ,se opr opresteeste exerciţiul şi exerciţiul şi se trece se trece la etapa calitativă (analiza soluţiile, ordonala etapa calitativă (analiza soluţiile, ordonarea lor rea lor în funcţie de realismul lor, în funcţie de realismul lor, eliminaeliminarearea celorcelor incompatibile cu problema incompatibile cu problema}}

Page 4: metodealecomunicarii (1)

Aplicatii practice:Aplicatii practice:

Intrebari adresate la diferite Intrebari adresate la diferite activitati:activitati: Ce s-ar intampla daca nu ar ploua Ce s-ar intampla daca nu ar ploua

niciodata?niciodata? Ce putem face pentru a avea un Ce putem face pentru a avea un

oras curat?oras curat? Ce s-ar intampla daca nu ar exista Ce s-ar intampla daca nu ar exista

alfabetul?alfabetul? Cautati sinonime pentru termenul Cautati sinonime pentru termenul

“toc”,etc“toc”,etc Cum putem ajuta copiii aflati in Cum putem ajuta copiii aflati in

dificultate?dificultate? De ce ne bucuram ca am intrat in De ce ne bucuram ca am intrat in

U.E?U.E? Ce drepturi credeti ca au copiii?Ce drepturi credeti ca au copiii? Cum putem sa ajutam iarna Cum putem sa ajutam iarna

pasarile?pasarile? Ce ati observat cand am fost in Ce ati observat cand am fost in

vizita la…..vizita la…..

Activitate de prezentare a Activitate de prezentare a ideilor:ideilor: Educatoarea va scrie toate raspunsurile Educatoarea va scrie toate raspunsurile

copiilor, unul sub celalaltcopiilor, unul sub celalalt Daca copiii nu se implica in activitate Daca copiii nu se implica in activitate

vor fi solicitati pe rand, sau numai unii vor fi solicitati pe rand, sau numai unii dintre eidintre ei

Evaluarea ideilor:Evaluarea ideilor: Copiii sunt invitati sa reflecteze asupra Copiii sunt invitati sa reflecteze asupra

ideilor si sa se pronunte care sunt mai ideilor si sa se pronunte care sunt mai aproape de realitateaproape de realitate

Fiecare copil opteaza pentru o idee / se Fiecare copil opteaza pentru o idee / se poate vota, se numara voturile si se afla poate vota, se numara voturile si se afla ideea cu numarul cel mai mare de ideea cu numarul cel mai mare de voturivoturi

Evaluarea nu este obligatorie, pot fi Evaluarea nu este obligatorie, pot fi acceptate toate ideile, iar in diferite acceptate toate ideile, iar in diferite activitati ele pot fi confirmate sau activitati ele pot fi confirmate sau infirmateinfirmate

Page 5: metodealecomunicarii (1)

S-a făcut un exerciţiu de imaginaţie cerând copiilor să-şi amintească ce au văzut ei S-a făcut un exerciţiu de imaginaţie cerând copiilor să-şi amintească ce au văzut ei prin oraş şi nu le-a plăcut. S- a împărţit grupa de copii în două grupe: o grupă de prin oraş şi nu le-a plăcut. S- a împărţit grupa de copii în două grupe: o grupă de copii a expus ce nu le-a plăcut în oraş şi poate polua oraşul, iar cealaltă grupă a copii a expus ce nu le-a plăcut în oraş şi poate polua oraşul, iar cealaltă grupă a

urmărit atitudinile oamenilor, a copiilor. Am notat toate părerile:urmărit atitudinile oamenilor, a copiilor. Am notat toate părerile:

Grupa 1.Grupa 1. resturi menajere lăsate peste tot, chiar şi resturi menajere lăsate peste tot, chiar şi

acolo unde există coşuri de gunoiacolo unde există coşuri de gunoi desene şi picturi pe garduri şi pereţidesene şi picturi pe garduri şi pereţi spaţii verzi distrusespaţii verzi distruse în parcuri este prea multă gălăgieîn parcuri este prea multă gălăgie miros neplăcut atunci când trece pe miros neplăcut atunci când trece pe

lângă noi câte o maşină , nu sunt copaci lângă noi câte o maşină , nu sunt copaci mulţi pentru a sta la umbrămulţi pentru a sta la umbră

Grupa 2.Grupa 2. oamenii aruncă pachetul de ţigări şi oamenii aruncă pachetul de ţigări şi

resturile de la ţigară pe unde trecresturile de la ţigară pe unde trec în parc oamenii joacă table, cărţi , beau în parc oamenii joacă table, cărţi , beau

bere, suc şi lasă sticlele pe josbere, suc şi lasă sticlele pe jos copiii calcă iarba, florile, se leagănă pe copiii calcă iarba, florile, se leagănă pe

crengile copacilorcrengile copacilor copiii desfac dulciuri, gumă şi aruncă copiii desfac dulciuri, gumă şi aruncă

ambalajele acolo unde se găsescambalajele acolo unde se găsesc

Le dau posibilitatea celor două grupe să se Le dau posibilitatea celor două grupe să se completeaze reciproc, apoi pun completeaze reciproc, apoi pun întrebarea: întrebarea: „Ce măsuri şi atitudini pot lua „Ce măsuri şi atitudini pot lua oamenii pentru a avea un oraş oamenii pentru a avea un oraş curat?”curat?”Accept şi notez toate ideile:Accept şi notez toate ideile:

să facă observaţii atunci când observă că să facă observaţii atunci când observă că cineva aruncă orce tip de ambalaj pe joscineva aruncă orce tip de ambalaj pe jos

fabricile să aibă filtre de gaz, să nu arunce fabricile să aibă filtre de gaz, să nu arunce resturile în aperesturile în ape

oamenii să nu fumeze pentru că nu este oamenii să nu fumeze pentru că nu este sănătossănătos

să planteze multi pomi, să planteze multi pomi, să amenajeze mai multe parcurisă amenajeze mai multe parcuri poliţia să pedepsească pe cei care fac poliţia să pedepsească pe cei care fac

mizeriemizerie oamenii de la Primărie să amenajeze oamenii de la Primărie să amenajeze

containere mai multe şi mai mari şi pe containere mai multe şi mai mari şi pe fiecare containăr să fie desenat ce tip de fiecare containăr să fie desenat ce tip de deşeuri trebuie pusdeşeuri trebuie pus

Page 6: metodealecomunicarii (1)

2. 2. GÂNDIŢI/ LUCRAŢI ÎN PERECHI/ PREZENTAŢIGÂNDIŢI/ LUCRAŢI ÎN PERECHI/ PREZENTAŢI

Se formează perechi prin numarare 1-2, sau după preferinţele copiilorSe formează perechi prin numarare 1-2, sau după preferinţele copiilor Se poate folosi de mai multe ori în timpul unei activitSe poate folosi de mai multe ori în timpul unei activităţiăţi Se poate utiliza oral, sau prin desen/scrisSe poate utiliza oral, sau prin desen/scris Educatoarea transmite sarcina, care este aceeaşi pentru toate perechileEducatoarea transmite sarcina, care este aceeaşi pentru toate perechile Copiii dezbat subiectul, sau rezolvă în scris, după ce cad de acord, cum este Copiii dezbat subiectul, sau rezolvă în scris, după ce cad de acord, cum este

mai bine / mai corectmai bine / mai corect Dacă sarcina se dezbate oral fiecare pereche expune concluzia, se fac Dacă sarcina se dezbate oral fiecare pereche expune concluzia, se fac

complectăricomplectări Dacă sarcina se realizează în scris, se organizează Turul galeriei, fiecare Dacă sarcina se realizează în scris, se organizează Turul galeriei, fiecare

pereche expune lucrarea, se analizează de toate perechile, se corectează sau pereche expune lucrarea, se analizează de toate perechile, se corectează sau complectează dacă este cazul.complectează dacă este cazul.

Aplicaţie:Aplicaţie: Găseşte cuvintele pereche.Găseşte cuvintele pereche. Copiii formează perechi şi fiecare pereche caută cuvintele scrise cu litere mari Copiii formează perechi şi fiecare pereche caută cuvintele scrise cu litere mari

de tipar şi le uneşte printr-o linie de cuvintele scrise cu litere mici de tiparde tipar şi le uneşte printr-o linie de cuvintele scrise cu litere mici de tipar Fiecare copil din pereche lucrează cu altă culoareFiecare copil din pereche lucrează cu altă culoare La La Turul galeriei,Turul galeriei, copiii analizează, complectează, sau corectează lucrările copiii analizează, complectează, sau corectează lucrările

Page 7: metodealecomunicarii (1)

3. METODA 3. METODA “PALARIILOR GANDITOARE”“PALARIILOR GANDITOARE”

EsteEste o tehnica de stimulare a creativitatii copiilor si se bazeaza pe interpretarea de o tehnica de stimulare a creativitatii copiilor si se bazeaza pe interpretarea de roluri in functie de palaria pe care o poarta. Pentru a genera mai multe idei este bine ca roluri in functie de palaria pe care o poarta. Pentru a genera mai multe idei este bine ca tot grupul sa poarte aceeiasi palarie. Copiii sunt liberi sa spuna ce gandesc, dar sa fie in tot grupul sa poarte aceeiasi palarie. Copiii sunt liberi sa spuna ce gandesc, dar sa fie in acord cu rolul pe care-l joaca. Culoarea palariei este cea care defineste rolul:acord cu rolul pe care-l joaca. Culoarea palariei este cea care defineste rolul:

Pălăria albăPălăria albă – este povestitorul, cel ce redă pe scurt conţinutul textului– este povestitorul, cel ce redă pe scurt conţinutul textului, exact cum s-a , exact cum s-a intamplat actiunea, este neutru – intamplat actiunea, este neutru – informeazainformeaza

Pălăria albastrăPălăria albastră – este liderul, conduce – este liderul, conduce activitateaactivitatea. Este pălăria responsabilă cu . Este pălăria responsabilă cu controlul controlul discutiilor, extrage concluzii – discutiilor, extrage concluzii – clarificaclarifica

Pălăria roşiePălăria roşie – – îşi exprimăîşi exprimă emotiile, emotiile, sentimentelesentimentele, supararea,, supararea, faţă de personajele faţă de personajele întâlniteîntâlnite, nu se justifica – , nu se justifica – spune ce simtespune ce simte

Pălăria neagrăPălăria neagră – este criticul, – este criticul, prezinta prezinta aaspectelespectele negativ negativee a a intamplarilor, exprima intamplarilor, exprima doar judecati negative – doar judecati negative – identifica greselileidentifica greselile

Pălăria verdePălăria verde – este gânditorul, care oferă soluţii alternative – este gânditorul, care oferă soluţii alternative, idei noi,da frau , idei noi,da frau imaginatiei {Ce trebuie facut?} – imaginatiei {Ce trebuie facut?} – genereaza idei noigenereaza idei noi

Pălăria galbenăPălăria galbenă – – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, exploreaza exploreaza optimist posibilitatile, optimist posibilitatile, creează finalulcreează finalul – – efortul aduce beneficiiefortul aduce beneficii

Page 8: metodealecomunicarii (1)

““Scufita Rosie” – Povestirea copiilorScufita Rosie” – Povestirea copiilor

Palaria alba – copiii povestesc continutul povestiiPalaria alba – copiii povestesc continutul povestiiPălăria albPălăria albastraastra – –toti copiiitoti copiii o o caracterizează caracterizează pe Scufita Rosie in contradictie cu pe Scufita Rosie in contradictie cu

lupul: vesela, prietenoasa, buna la suflet, gata sa sara in ajutor, dar lupul: vesela, prietenoasa, buna la suflet, gata sa sara in ajutor, dar neascultatoare,neascultatoare, în timp ce în timp ce lupul este rau, lacom, siret,lupul este rau, lacom, siret, preocupat sa para preocupat sa para sensibil la situatiesensibil la situatie;; arata ce se intampla cand un copil nu asculta sfaturile arata ce se intampla cand un copil nu asculta sfaturile parintilorparintilor

Pălăria roşiePălăria roşie – –copiii aratacopiii arata cum Scufita cum Scufita îşi iubea îşi iubea mama si bunica mama si bunica pe care pe care le-a le-a ascultat intotdeauna, iubea mult florile, animalele, ii placea sa se joace in ascultat intotdeauna, iubea mult florile, animalele, ii placea sa se joace in natura, isi exprima compasiunea fata de bunica, bucuria pentru vanator si natura, isi exprima compasiunea fata de bunica, bucuria pentru vanator si supararea fata de lupsupararea fata de lup

Pălăria neagrăPălăria neagră – – copiii copiii critică atitudinea critică atitudinea Scufitei, care trebuia sa asculte Scufitei, care trebuia sa asculte sfaturile mamei. Considera ca nu trebuia sa aiba incredere in animale, nu sfaturile mamei. Considera ca nu trebuia sa aiba incredere in animale, nu trebuia sa dea informatii despre intentiile ei.trebuia sa dea informatii despre intentiile ei. Sunt suparatI pe viclesugul Sunt suparatI pe viclesugul lupului.lupului.

Pălăria verdePălăria verde – – copiii acorda variante Scufitei: daca dorea sa ofere flori bunicii copiii acorda variante Scufitei: daca dorea sa ofere flori bunicii trebuia sa-i ceara mamei sa-i cumpere un buchet de flori;trebuia sa-i ceara mamei sa-i cumpere un buchet de flori; lupul o putea lupul o putea ajuta sa culeaga mai repede flori, sau ciuperci, pentru bunica, etcajuta sa culeaga mai repede flori, sau ciuperci, pentru bunica, etc

Pălăria galbenăPălăria galbenă – – copiii copiii găsegăsescsc alt final textului alt final textului: Scufita putea sa refuze sa : Scufita putea sa refuze sa mearga la bunica stiind ca trece prin padure; Scufita nu asculta de lup; mearga la bunica stiind ca trece prin padure; Scufita nu asculta de lup; lupul ii arata Scufitei drumul cel mai scurt spre bunica; lupul o ajuta sa lupul ii arata Scufitei drumul cel mai scurt spre bunica; lupul o ajuta sa culeaga flori bunicii afland ca aceasta este bolnava; animalele din padure o culeaga flori bunicii afland ca aceasta este bolnava; animalele din padure o sfatuiesc pe Scufita sa nu asculte de lup, etc sfatuiesc pe Scufita sa nu asculte de lup, etc

Page 9: metodealecomunicarii (1)

4. PREDICŢIILE4. PREDICŢIILE Aceasta metoda se poate aplica cu succes la povestiri sau lectura.Aceasta metoda se poate aplica cu succes la povestiri sau lectura. Copiilor li se vor da cateva cuvinte cheie, iar ei trebuie sa spuna Copiilor li se vor da cateva cuvinte cheie, iar ei trebuie sa spuna ce cred ca se intampla ce cred ca se intampla

legat de cuvintele respectivelegat de cuvintele respective ; raspunsurile se trec in coloana 1 si 2 din ; raspunsurile se trec in coloana 1 si 2 din Tabelul Tabelul predictiilorpredictiilor

Se citeste sau povesteste primul fragment, Se citeste sau povesteste primul fragment, se scot cateva ideise scot cateva idei despre ce s-a intamplat si despre ce s-a intamplat si se trec in se trec in coloana 3.coloana 3.

Se pune intrebarea :Se pune intrebarea :ce credeti ca se intampla in continuare?ce credeti ca se intampla in continuare? Predictiile copiilor se trec Predictiile copiilor se trec in coloana1 si 2, apoi se citeste urmatorul fragment, se formuleaza 2-3 idei, se trec in in coloana1 si 2, apoi se citeste urmatorul fragment, se formuleaza 2-3 idei, se trec in coloana 3, apoi se merge mai departe cu intrebarea : ce credeti ca se va intampla, se coloana 3, apoi se merge mai departe cu intrebarea : ce credeti ca se va intampla, se noteaza predictiile si motivatia: noteaza predictiile si motivatia: de ce credeti ca asa se va intamplade ce credeti ca asa se va intampla…..pana se termina …..pana se termina povesteapovestea

Activitatea predictivă poate fi făcută o singură dată în decursul unei lecturi sau Activitatea predictivă poate fi făcută o singură dată în decursul unei lecturi sau povestiri, permiţându-le copiilor să-şi modifice predicţiile pe măsură ce se povesteste.povestiri, permiţându-le copiilor să-şi modifice predicţiile pe măsură ce se povesteste.

Tabelul predicţiilor, care se face de educatoare, are o dublă valoare:Tabelul predicţiilor, care se face de educatoare, are o dublă valoare: 1. se notează răspunsurile copiilor / se revine asupra lor când conţinutul povestirii 1. se notează răspunsurile copiilor / se revine asupra lor când conţinutul povestirii

este cunoscut{ce au crezut ei că se întâmplă - ce s-a întâmplat de fapt}este cunoscut{ce au crezut ei că se întâmplă - ce s-a întâmplat de fapt} 2. prin scrierea predicţiilor în tabel{deşi copiii nu ştiu să citească}, copiii au impresia 2. prin scrierea predicţiilor în tabel{deşi copiii nu ştiu să citească}, copiii au impresia

că că ideile ideile lor sunt importante şi astfel sunt antrenaţi sălor sunt importante şi astfel sunt antrenaţi să creeze, sa creeze, sa emită cât mai multe emită cât mai multe povestioarepovestioare

Tabelul predictiilorTabelul predictiilor

1.Ce credeţi că se va 1.Ce credeţi că se va întâmpla?întâmpla?

2.De ce credeţi asta?2.De ce credeţi asta? Ce s-a întâmplat de Ce s-a întâmplat de fapt ?fapt ?

Page 10: metodealecomunicarii (1)

5. 5. MMETODA ETODA R. A. I. R. A. I. ”Răspunde-Aruncă- Interoghează” ”Răspunde-Aruncă- Interoghează” Este o metodă Este o metodă care care stimuleaza şi dezvolta capacităţile copiilor de a comunica{prin stimuleaza şi dezvolta capacităţile copiilor de a comunica{prin

întrebări şi răspunsuri} ceea ce au învăţat.întrebări şi răspunsuri} ceea ce au învăţat. Urmăreşte realizarea feed-back-ului printr-un joc de aruncare a unei mingi uşoare.Urmăreşte realizarea feed-back-ului printr-un joc de aruncare a unei mingi uşoare. Copilul, care aruncă mingea, trebuie să formuleze o întrebare din cunoştintele însuşite, Copilul, care aruncă mingea, trebuie să formuleze o întrebare din cunoştintele însuşite,

copilului care prinde mingea. Acesta răspunde la întrebare, apoi o aruncă mai departe copilului care prinde mingea. Acesta răspunde la întrebare, apoi o aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Copilul care nu ştie răspunsul iese din joc, la fel ca altui coleg, punând o nouă întrebare. Copilul care nu ştie răspunsul iese din joc, la fel ca şi cel care este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare.şi cel care este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare.

Aplicaţie:Aplicaţie: Proiect ”Din tainele pădurii”Proiect ”Din tainele pădurii”Întrebări şi răspunsuri prin joc, la finalul proiectului :Întrebări şi răspunsuri prin joc, la finalul proiectului : Cine trăieşte în pădure? - animalele sălbaticeCine trăieşte în pădure? - animalele sălbatice Cine îngrijeşte pădurea? - pădurarulCine îngrijeşte pădurea? - pădurarul De ce taie oamenii copacii? - pentru fabrica de mobilăDe ce taie oamenii copacii? - pentru fabrica de mobilă Ce animale trăiesc în pădurile noastre? - lup, vulpe, urs, veveriţăCe animale trăiesc în pădurile noastre? - lup, vulpe, urs, veveriţă Cine îngrijeşte de animale ? - pădurarul, oamenii care iubesc animaleleCine îngrijeşte de animale ? - pădurarul, oamenii care iubesc animalele De ce se numeşte “aurul verde” - are bogăţii:lemn,fructe, ozonDe ce se numeşte “aurul verde” - are bogăţii:lemn,fructe, ozon Ce se face din lemn? - mobilă, hârtie, creioaneCe se face din lemn? - mobilă, hârtie, creioane Cum putem ocroti pădurea? - să nu facem mizerie, să nu rupem pomiiCum putem ocroti pădurea? - să nu facem mizerie, să nu rupem pomii Ce fructe de pădure găsim? - mure, zmeură, afineCe fructe de pădure găsim? - mure, zmeură, afine Cine împuşcă animalele? - vânătorii, când au voieCine împuşcă animalele? - vânătorii, când au voie Ce înseamnă poluarea? - când lăsăm hârtii, sticle, mâncare pe jos, când rupem pomiiCe înseamnă poluarea? - când lăsăm hârtii, sticle, mâncare pe jos, când rupem pomii Cine face aerul curat? - pomii şi planteleCine face aerul curat? - pomii şi plantele Care sunt semnele toamnei în pădure? - cad frunzele, pleacă păsarile Care sunt semnele toamnei în pădure? - cad frunzele, pleacă păsarile Ce se întâmplă cu animalele dacă dispar pădurile? – n-ar avea hrană, adăpostCe se întâmplă cu animalele dacă dispar pădurile? – n-ar avea hrană, adăpost Ce se întâmplă dacă se taie pădurile?- n-am avea lemn, aer curat, ar fugii pământulCe se întâmplă dacă se taie pădurile?- n-am avea lemn, aer curat, ar fugii pământul

Page 11: metodealecomunicarii (1)

6.6. Jurnalul reflexivJurnalul reflexiv În acest jurnal este important mesajul transmis, dar şi faptul că se construiesc propoziţii, fraze şi chiar În acest jurnal este important mesajul transmis, dar şi faptul că se construiesc propoziţii, fraze şi chiar

scurte compuneri scurte compuneri EcogradinitaEcogradinita

AndreiAndrei – Eu n-am să mai arunc niciodată hârtii pe jos – Eu n-am să mai arunc niciodată hârtii pe jos

AndraAndra – Când am fost în pădure cu mama şi tata am – Când am fost în pădure cu mama şi tata am adunat resturile de mâncare şi hârtiile într-o pungă şi adunat resturile de mâncare şi hârtiile într-o pungă şi am aruncat-o în oraş într-un containăram aruncat-o în oraş într-un containăr

TudorTudor – M-am plimbat cu mama şi tata prin oraş şi în – M-am plimbat cu mama şi tata prin oraş şi în faţa mea un om şi-a aprins o ţigară şi a aruncat faţa mea un om şi-a aprins o ţigară şi a aruncat pachetul pe jos. Am strigat la el că trebuie să-l arunce pachetul pe jos. Am strigat la el că trebuie să-l arunce la un coş de gunoi, dar el a plecat mai departe. Deşi la un coş de gunoi, dar el a plecat mai departe. Deşi mama m-a certat, spunând să las oamenii pe care nu-i mama m-a certat, spunând să las oamenii pe care nu-i cunosc în pace, eu i-am povestit despre experienţele cunosc în pace, eu i-am povestit despre experienţele făcute la grădiniţă şi ce mult pot îmbolnăvii aceste făcute la grădiniţă şi ce mult pot îmbolnăvii aceste gesturi Pământul.gesturi Pământul.

Andreea RaduAndreea Radu – Un vecin, Rareş, elev – Un vecin, Rareş, elev, , a arucat punga cu a arucat punga cu gunoi în părculeţul din faţa blocului în care locuim gunoi în părculeţul din faţa blocului în care locuim amândoi. Eu i-am spus să o ducă la container, dar el amândoi. Eu i-am spus să o ducă la container, dar el mi-a răspus: nu vreau, ce-ti pasă ţie ce fac eu. L-a mi-a răspus: nu vreau, ce-ti pasă ţie ce fac eu. L-a văzut şi mama mea care i-a spus să o ducă unde văzut şi mama mea care i-a spus să o ducă unde trebuie, dar, mama luitrebuie, dar, mama lui a spus să-i lăsăm copilul în a spus să-i lăsăm copilul în pace. Atunci am rugat-o pe mama să luăm punga şi pace. Atunci am rugat-o pe mama să luăm punga şi să o ducem la container, deoarece am învăţat la să o ducem la container, deoarece am învăţat la grădiniţă cum se poate îmbolnăvi pământul din grădiniţă cum se poate îmbolnăvi pământul din cauza deşeurilor aruncate oriunde.cauza deşeurilor aruncate oriunde.

IncluziuneaIncluziunea

Tudor Tudor - Toţi copiii au dreptul să vină la - Toţi copiii au dreptul să vină la grădiniţăgrădiniţă

Andra Andra - Toţi trebuie să ne jucăm, să - Toţi trebuie să ne jucăm, să învăţăm împreună, să ne asumăm învăţăm împreună, să ne asumăm responsabilităţiresponsabilităţi

Andrei Andrei - Trebuie să fim mai buni- Trebuie să fim mai buni

Maria Maria – Să-i ajutăm pe cei aflaţi în – Să-i ajutăm pe cei aflaţi în dificultatedificultate

AndreeaAndreea – Să ne iubim şi să ajutăm toţi – Să ne iubim şi să ajutăm toţi colegiicolegii

Alex Alex – Să învătăm şi să ne jucăm în – Să învătăm şi să ne jucăm în grupuri diferite, nu numai cu unii grupuri diferite, nu numai cu unii copiicopii

Denisa Denisa – Să învăţăm cântece şi dansuri – Să învăţăm cântece şi dansuri care nu sunt româneşticare nu sunt româneşti

TudorTudor – Să intervenim, să găsim soluţii – Să intervenim, să găsim soluţii atunci când un copil greşeşteatunci când un copil greşeşte

Page 12: metodealecomunicarii (1)

Invatarea prin cooperareInvatarea prin cooperareAsociaţiile de cuvinteAsociaţiile de cuvinte - când începem tratarea unei teme noi sau introducem concepte noi, - când începem tratarea unei teme noi sau introducem concepte noi,

este util să ştim ce cunoştinţe au copiii în domeniul respectiv, cum percep ei acea este util să ştim ce cunoştinţe au copiii în domeniul respectiv, cum percep ei acea problemă de la nivelul de cunoaştere la care se află înaintea activităţii pe care vrem să o problemă de la nivelul de cunoaştere la care se află înaintea activităţii pe care vrem să o desfăşurăm.desfăşurăm.

Rostim un cuvânt cheie legat de tema nouă şi cerem copiilor să deseneze/noteze pe o Rostim un cuvânt cheie legat de tema nouă şi cerem copiilor să deseneze/noteze pe o foaie de hârtie toate cuvintele{imaginile} care le vin în minte în legătură cu acel cuvânt. foaie de hârtie toate cuvintele{imaginile} care le vin în minte în legătură cu acel cuvânt. Adunăm apoi gândurile lor, încercuim ce se integrează în tema pe care o vom aborda şi Adunăm apoi gândurile lor, încercuim ce se integrează în tema pe care o vom aborda şi eliminăm ceea ce nu corespunde cu tema explicându-le copiilor motivul. Acest exerciţiu eliminăm ceea ce nu corespunde cu tema explicându-le copiilor motivul. Acest exerciţiu este o evaluare iniţială a cunoştinţelor sau este o evaluare iniţială a cunoştinţelor sau a a atitudinii copiilor faţă de un anumit subiect.atitudinii copiilor faţă de un anumit subiect.

Personaje negativePersonaje negative Aleg poveşti cu personaje pozitive şi negative aflate într-un conflict evident. Aleg poveşti cu personaje pozitive şi negative aflate într-un conflict evident. Formez Formez

grupuri de 4-5 copii care, după ce ascultă povestea, se vor ocupa de personajele negative grupuri de 4-5 copii care, după ce ascultă povestea, se vor ocupa de personajele negative indentificând conflictul. Îi ajut punând întrebările:indentificând conflictul. Îi ajut punând întrebările:

• Cine este fericit/nefericit la sfârşitul poveştii? Cine este fericit/nefericit la sfârşitul poveştii? De ce?De ce?• Au fost încălcate drepturile vreunui personaj? Ale cui? De către cine?Au fost încălcate drepturile vreunui personaj? Ale cui? De către cine?

Le cer copiilor să recreeze povestea din punctul de vedere al personajului negativ, care Le cer copiilor să recreeze povestea din punctul de vedere al personajului negativ, care este pedepsit de obicei de autor {lupul din “Capra cu trei iezi”sau “Scufiţa Roşie”, este pedepsit de obicei de autor {lupul din “Capra cu trei iezi”sau “Scufiţa Roşie”, zmeul, spânul, balaurul etc}zmeul, spânul, balaurul etc}

Îi încurajez să explice atitudinea şi comportamentul personajelor negative{toate Îi încurajez să explice atitudinea şi comportamentul personajelor negative{toate animalele râd de vocea groasă a lupului, Scufiţa făcea gălăgie în pădure, bunicuţa animalele râd de vocea groasă a lupului, Scufiţa făcea gălăgie în pădure, bunicuţa sforăia tare, etc şi de aceea lupul s-a hotărăt să-i pedepsească. Copiii trebuie să rezolve sforăia tare, etc şi de aceea lupul s-a hotărăt să-i pedepsească. Copiii trebuie să rezolve paşnic toate situaţiile conflictuale, astfel încât, toate personajele să fie mulţumite, iar paşnic toate situaţiile conflictuale, astfel încât, toate personajele să fie mulţumite, iar copiii constată că oricine are dreptul la o a doua şansă şi are dreptul să se apere.copiii constată că oricine are dreptul la o a doua şansă şi are dreptul să se apere.

Un copil din fiecare grup comunică rezumatul discuţiilor şi soluţia paşnică adoptată de Un copil din fiecare grup comunică rezumatul discuţiilor şi soluţia paşnică adoptată de grup.grup.

Page 13: metodealecomunicarii (1)

Analiza SOWT - Metode ale dezvoltării gândirii criticeAnaliza SOWT - Metode ale dezvoltării gândirii critice

Puncte tariPuncte tari Puncte slabePuncte slabe ofera copiilor ofera copiilor posibilitatea de a-şiposibilitatea de a-şi exprima exprima puncte de vedere propriipuncte de vedere propriirealizează un schimb de idei între copiirealizează un schimb de idei între copiiîncurajază copiii să pună întrebări;încurajază copiii să pună întrebări;limitează constrângerile şi factorii celimitează constrângerile şi factorii ce

produc frustrarea;produc frustrarea;stimulează comunicarea prin discuţii şi stimulează comunicarea prin discuţii şi

dezbateri între copii, dar şi între copii şi dezbateri între copii, dar şi între copii şi educatoare;educatoare;cultivă independenţa cognitivă, cultivă independenţa cognitivă,

spontaneitatea şi autonomia în învăţare;spontaneitatea şi autonomia în învăţare;stimulează spiritual critic, constructiv, stimulează spiritual critic, constructiv,

capacitatea de argumentare şi de căutare a capacitatea de argumentare şi de căutare a alternativelor;alternativelor;favorizează accesul la cunoaştere prin favorizează accesul la cunoaştere prin

forţe proprii, stimulând atitudinea reflexivă forţe proprii, stimulând atitudinea reflexivă asupra propriilor demersuri de învăţare;asupra propriilor demersuri de învăţare;educă capacitatea de a privi altfel educă capacitatea de a privi altfel

lucrurile, de a-şi pune întrebări neobişnuite lucrurile, de a-şi pune întrebări neobişnuite despre lucruri obişnuite;despre lucruri obişnuite;

impunerea lucrului în echipă nu vaimpunerea lucrului în echipă nu va

reuşi întotdeauna să integreze copiii timizi şi cu reuşi întotdeauna să integreze copiii timizi şi cu deficienţe majore de comunicaredeficienţe majore de comunicareproductivitatea unor copii poateproductivitatea unor copii poate

scădea uneori, atunci când sunt obligaţi să scădea uneori, atunci când sunt obligaţi să colaboreze cu alţi copiicolaboreze cu alţi copiieducatoarea se confruntă cueducatoarea se confruntă cu necesitatea necesitatea realizării unui compromis între eficienţă şi realizării unui compromis între eficienţă şi performanţăperformanţănecesită mai mult timpnecesită mai mult timpunii copii pot domina grupulunii copii pot domina grupulse poate pierde din vederese poate pierde din vedere obiectivul final, de obiectivul final, de învăţare, acordând foarte mare atenţie relaţiilor învăţare, acordând foarte mare atenţie relaţiilor intragrupintragrup

Page 14: metodealecomunicarii (1)

OportunităţiOportunităţi Pericole{Ameninţări} Pericole{Ameninţări} copiii învaţă unul de la altul, nu doarcopiii învaţă unul de la altul, nu doar

de la educatoarede la educatoarepromovează competenţele realepromovează competenţele realetoţi participanţii pot oferi alternativetoţi participanţii pot oferi alternative

valoroase de soluţionare a problemeivaloroase de soluţionare a problemei

necunoaşterea acestor metode, a modului necunoaşterea acestor metode, a modului lor de aplicarelor de aplicarenecunoaşterea particularităţilor de vârstă necunoaşterea particularităţilor de vârstă şi mai ales individuale ale copiilor şi mai ales individuale ale copiilor

Utilizarea metodelor moderne nu trebuie făcută în lipsa unor combinări şi Utilizarea metodelor moderne nu trebuie făcută în lipsa unor combinări şi armonizări cu metodele tradiţionalearmonizări cu metodele tradiţionale,, deoarece avantajele şi dezavantajele lor deoarece avantajele şi dezavantajele lor sunt complementare.sunt complementare.

Page 15: metodealecomunicarii (1)

Învăţarea gândirii critice este eficientă dacă sunt respectate anumite condiţii:Învăţarea gândirii critice este eficientă dacă sunt respectate anumite condiţii: - - încurajarea încurajarea copiilor copiilor să gândească independent, să speculeze, să reflectezesă gândească independent, să speculeze, să reflecteze - - acceptarea diversităţii de opinii şi ideiacceptarea diversităţii de opinii şi idei - - implicarea activă prin confruntare de idei, cooperare şi colaborare implicarea activă prin confruntare de idei, cooperare şi colaborare

pentru găsirea soluţiilor adecvatepentru găsirea soluţiilor adecvate - - convingerea convingerea copiilor copiilor că nu vor fi ridiculizaţi pentru opiniile exprimate că nu vor fi ridiculizaţi pentru opiniile exprimate - - încrederea în capacitatea fiecăruia de a gândi în mod criticîncrederea în capacitatea fiecăruia de a gândi în mod critic - - aprecierea pozitivă a gândirii critice.aprecierea pozitivă a gândirii critice. Conştientizarea faptului că orice opinie, opţiune, idee, merită a fi exprimată, Conştientizarea faptului că orice opinie, opţiune, idee, merită a fi exprimată,

susţinută, argumentată, în cadrul unei discuţii, îi va face pe copii să se simtă susţinută, argumentată, în cadrul unei discuţii, îi va face pe copii să se simtă liberi, să depăşească teama de a da un răspuns incorect sau dubios, dar şi să fie liberi, să depăşească teama de a da un răspuns incorect sau dubios, dar şi să fie responsabili pentru propriile afirmaţii. responsabili pentru propriile afirmaţii.

GGândirea se formează şi se dezvoltă prin intermediul limbajului, în absenţa ândirea se formează şi se dezvoltă prin intermediul limbajului, în absenţa căruia ramâne la un stadiu primitivcăruia ramâne la un stadiu primitiv { {exempluexemplu,, cazurile de copii salbatici sau cazurile de copii salbatici sau copiii surzi din naşterecopiii surzi din naştere}}..

ConcluziiConcluzii

Page 16: metodealecomunicarii (1)

Ipostaze ale Ipostaze ale comunicariicomunicarii

Page 17: metodealecomunicarii (1)

Ipostaze ale comunicariiIpostaze ale comunicarii

Page 18: metodealecomunicarii (1)

Prima mea cartePrima mea carte

““Somnoroase pasarele”Somnoroase pasarele” “ “Ce te legeni”Ce te legeni”

““Seara pe deal”Seara pe deal” “ “Poezia eminesciana in ochii copiilor”Poezia eminesciana in ochii copiilor”

Page 19: metodealecomunicarii (1)

“ “Primavara” Primavara” de Vasile Alecsandride Vasile Alecsandri

Page 20: metodealecomunicarii (1)

“ “De pe-o buna dimineata” de Otilia CazimirDe pe-o buna dimineata” de Otilia Cazimir EducatoareEducatoare Dan Dorina Dan Dorina


Recommended