+ All Categories
Home > Documents > Metode de Aparare Impotriva Inundatiilor

Metode de Aparare Impotriva Inundatiilor

Date post: 07-Jul-2015
Category:
Upload: flori79
View: 2,020 times
Download: 11 times
Share this document with a friend

of 28

Transcript

METODE DE APRARE MPOTRIVA INUNDAIILOR

1

CuprinsArgument ........................................................................................................................pag.3 Capitolul 1 - Hazarde hidrologice 1.1.Rupturile de nori .................................................................................................pag.5 1.2.Inundaiile .......................................... ...............................................................pag. 6 1.2.1. Cum apar inundaiile ..................................................................................pag.7 1.2.2. Istoria inundaiilor n Romnia ..................................................................pag.8 Capitolul 2 - Cauzele inundaiilor 2.1. Cauze naturale .....................................................................................................pag.10 2.1.1. Ploile ...........................................................................................................pag.10 2.1.2. Viiturile .......................................................................................................pag.10 2.1.3. Topirea zpezilor................................ ........................................................pag.13 2.1.4. Furtunile ................................ .....................................................................pag.15 2.1.5. Uraganele ................................ ...................................................................pag.16 2.1.6. Ciclonii tropicali ..................... .......................................................... .........pag.16 2.1.7. Tornadele ..................... ...................................................................... ........pag.16 2.1.8. Furtunile extratropicale ............ .......................................................... .......pag.17 2.1.9. Avalanele de zpad ............ .............................................................. .......pag.17 2.2. Cauze antropice .......................................................................................................pag.18 2.2.1. Despduririle .................................................................................................pag.18 2.2.2.Construciile hidrotehnice...............................................................................pag.18 2.2.3. Ruperea digurilor ...........................................................................................pag.18 Capitolul 3 Efectele inundaiilor 3.1. Pagube economice ........................................................................................................pag.19 3.2. Efecte sociale ..................................................................................................................pag.20 3.3. Efecte ecologice ..............................................................................................................pag.20 3.4. Efecte geomorfologice ....................................................................................................pag.20 Capitolul 4- Msuri de prevenire a inundaiilor 4.1. Msuri de protecie .........................................................................................................pag.22 4.2. Msuri de prevedere ........................................................................................................pag.23 4.3. Msuri pentru reducerea riscului producerii de inundaii ................................................pag.23 4.4.Aciunile realizate pentru elaborarea Strategia de Management al Riscului la Inundaii...pag.24 Concluzii .................................................................................................................................pag.26 Bibliografie .............................................................................................................................pag.27 Anexe ......................................................................................................................................pag.28

2

Argument Din consemnarile cronicarilor rezulta ca viituri catastrofale (inundatii) s-au produs cu regularitate pe teritoriul Romaniei, acestea fiind o consecinta a climatului temperat continental: in secolul al XVI-lea s-au produs 10 inundatii de proportii, in timp ce in secolul al XVII-lea au fost consemnate 19; in secolul al XVIII-lea sunt amintite 26, in secolul al XIX-lea 28, iar in secolul al XX-lea 42. Dupa cum se poate remarca, frecventa inundatiilor a crescut, in primul rand din cauza schimbarilor climatice, dar si ca o consecinta a reducerii capacitatii de transport in albiile minore ale arterelor hidrografice, ca urmare a aluvionarilor, a indiguirilor, a despaduririlor din bazinele de receptie-colectare si a diferitelor constructii in albia majora. Hazardele hidrografice sunt fenomene naturale, ce implica existenta apei, care au o influenta negativa directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. Cunoasterea acestor fenomene permite luarea unor masuri adecvate pentru limitarea efectelor pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si distrugeri ale mediului si pentru reconstructia regiunilor afectate. Coordonarea operatiunilor de interventie pentru limitarea consecintelor inundatiilor reprezinta o provocare specifica pentru serviciile de urgenta, deoarece, uneori, sunt acoperite de apa arii vaste de pamant, facand coordonarea foarte dificila. In aceste conditii, organizarea logisticii, transportului si distributiei ajutoarelor este dificila, cu atat mai mult cu cat, adesea, este deteriorata si infrastructura locala. Inundaiile i n special marile inundaii constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat i marcheaz profund dezvoltarea societii umane, ele fiind din punct de vedere geografic cele mai rspndite dezastre de pe glob i totodat i cele mai mari productoare de pagube i victime omenesti Inundaiile constituie fenomene naturale i sunt o component a ciclului hidrologic natural al Pmntului.Inundaiile i n special marile inundaii constituie fenomenul natural care a marcat i marcheaz profund dezvoltarea societii umane, fiind din punct de vedere geografic cele mai rspndite dezastre de pe glob i totodat cele mai mari productoare de victime omeneti i pagube materiale. Prin inundaie se nelege acoperirea terenului cu un strat de ap stagnant sau n micare care prin mrimea sau durata sa provoac pagube i deregleaz buna desfurare a activitilor accidentale social sau 3 economice din activiti zona afectat. umane. Inundaiile sunt provocate de fenomene naturale cu caracter aleator, de fenomene

Revrsrile cursurilor de ap; apele provenite din precipitaii sau topirea zpezilor,stagnante sau scurse de pe versani; ridicarea apelor subterane peste nivelul solului sunt inundaii provocate de fenomene naturale. Inundaiile pot fi provocate de accidente la construciile hidrotehnice: ruperea sau avarierea barajelor sau a altor construcii hidrotehnice; manevre greite sau neconforme cu situaia hidrologic ; alunecarea brusc a versanilor n cuveta lacurilor de acumulare. Ruperea intenionat a digurilor de aprare; realizarea sistemelor de irigaii cu pierderi mari de ap fr msuri adecvate de drenaj, sunt cteva dintre activitile umane care pot provoca inundaii. Inundaiile sunt nsoite de efecte negative economice, sociale i ecologice. n urma inundaiilor sunt afectate: localiti, prin distrugerea sau avarierea locuinelor i anexelor gospodreti, bunurilor casnice, dotrilor edilitar-gospodreti, a surselor de ap, etc; obiective industriale; obiective agricole; ci de comunicaie, etc. Marile inundaii au constituit factorul declanator i catalizatorul unor mari schimbri n modul de abordare a acestui fenomen, de la acceptarea inundaiilor ca pe un capriciu al naturii, la ncercarea omului de a se opune naturii prin abordarea de genul lupt mpotriva inundaiilor, la cel de aprare mpotriva inundaiilor i n ultimul timp la cel de prevenire a inundaiilor. n prezenta lucrare Efectele ecologice ale inundaiilor am evideniat cauzele producerii inundaiilor, att pe cele naturale , ct i pe cele antropice , precum i o serie de efecte ale inundaiilor i msurile de prevenire a cestora.

4

Capitolul 1 Hazarde hidrologice Hazardele hidrografice sunt fenomene naturale, ce implica existenta apei, care au o influenta negativa directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. 1.1. Rupturile de nori Rupturile de nori deasupra metropolelor si oraselor pot fi extrem de periculoase.In august 1975 a avut loc un asemenea fenomen deasupra unei arii restranse in Londra. In doar cateva ore s-a inregistrat o cantitate totala de 170.8mm de apa.O persoana s-a inecat si doua au fost lovite de fulgere.La doar cateva mile distanta, oamenii erau complet neinformati ca in imediata lor apropiere se petrece ceva dezastros. De obicei ploile persistente pot provoca inundatii teribile.In 1953, orasul Lynmouth, aflat la confluenta a doua rauri, West si east Lyn, care se revarsa partial in Exmoor in Devon, a fost martorul unu asemenea dezastru. Ploi abudente au cazut in regiune in primele doua saptamani ale lunii august.in noaptea de 15 august, o rupere de nori torentiala, aducand peste 20 cm de ploaie n doar cateva ore, a transformat raurile deja umflate in torente devastatoare.In dimineata urmatoare orasul era ingropat cativa bolovani adusi de ape si care cantareau 15 tone au stat in calea apelor. Peste 90 de case au fost dstruse sau devastate s au murt 34 de personae. Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc in estul Chinei.Aceasta a inceput in octombrie 1887, atunci cand fluvial Huang s-a revarsat si si-a schimbat cursul obisnuit revarsand un volum imens de apa. Au dsparut aproximativ 900.000 de persoane- multi atii au murit ma apoi,ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este denumit Tristetea Chinei, cu toate ca inundatiile provocate in delta fluviului Chang (numit inainte Yangtze), stuata mai la sud, au adus si ele dezastre repetate.In anul 1931, dupa saptamani intregi de ploi torentiale,nivelul fluvului Chang a crescut cu 30 m deasupra nivelului sau normal.El s-a devarsat peste digurile construite cauzand dezastre.Peste trei milioane de personae au decedat, mai ales in urma foametei. Inundatiile din 1987 si 1988 din Bangladesh, care au dus la moartea prin inecare a 2.600 de personae s a surpat cladiri, au fost, conform celor afirmate de multi experti, cauzate de defrisarile masve s de eroziunile ce au avut loc in zone indepartate, situate in Bhutan, India si Nepal.

5

Inundatiile apelor din ace doi ani au fost estimate la 3.000.000.000.de dolari si o mare parte dn cereale s-a pierdut. Problemele tarii au fost amplificate de o serie de cicloane care au lovit tarmul. In 1988, unul dintre aceste cicloane a ucis 3.000 de oameni. In aprilie 1991, altul a ucis cel putin 139.000 de personae si a 10 milioane au ramas fara nici un adapost, cand valurile ucigase au patruns pe uscat. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si prafos. Unii cercetatori sustin ca POTOPUL biblic ar fi avut loc atunci cand Marea Mediterana ar fi rupt fasia de pamant ce o separa de un lac cu apa dulce, pe care l-a transformat apoi intro mare sarataMarea Neagra. In 2000 in Mozambic au fost inundatii atat de rapide incat mii de oameni au fost nevoiti sa stea zile in sir pe acoperisurile caselor sau in copaci. 1.2. Inundaiile Inundatiile sunt procese de scurgere si revarsare a apei din albiile raurilor in lunci, unde ocupa suprafete intinse, utilizate de om pentru agricultura, habiatat, cai de comunicatie etc. Producerea inundatiilor este datorata patrunderii in albii a unor cantitati mari de apa provenita din ploi, din topirea brusca a zapezii si a ghetarilor montani, precum si din panzele subterane de apa. Despaduririle favorizeaza scurgerea rapida a apei pe versanti si producerea unei inundatii puternice. Uneori pe vai se inregistreaza inundatii catastrofale, in urma ruperii unor baraje naturale sau construite de om. Din moment ce majoritatea populatiei traieste in apropierea malurilor unui rau, lac sau ocean, inundatiile sunt o amenintare majora pentru sute de milioane de oameni, cauzand pierderea vietilor, proprietatilor, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor si lanurilor. Totusi, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface. Inundatiile sunt volume de apa ce trec peste albiile raurilor, lacurilor sau coastele oceanelor, scufundand regiuni de pamant care de obicei nu erau scufundate. Ele sunt evenimente naturale in viata fiecarui lac, rau sau ocean. O inundatie poate fi cauzata de precipitatii intense si prelungite, valuri cauzate de furtuna, prabusirea barajelor, etc. Este fenomenul de acoperire a terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marimea si durata sa provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata .

6

Inundatiile de mica amploare sunt mai frecvente si ocupa numai suprafetele joase ale luncii fara sa produca pagube materiale. Inundatiile mai puternice se extind pe cea mai mare parte a luncii, inclusiv pe terasele de lunca si produc pagube atunci cand sunt afectate asezarile, caile de comunicatie si terenurile agricole. Inundatille au conditii potentiale de producere in lungul retelei de rauri, care dreneaza circa 70% din suprafata continentelor. Restul uscatului terestru este reprezentat de tinuturile aride si de cele acoperite cu gheturi vesnice. Anual, se scurg de pe continente in oceane 40.000 km cubi de apa si 15 - 20 miliarde tone de aluviuni, in lungul retelelor de rauri care inca din vechime a atras mari grupari de populatii expuse direct pericolului inundatiilor, in cazul cresterii bruste de debite. Este evident ca nu toate tarile sunt afectate in aceeasi masura de inundatii. Cele mai puternice inundatii se inregistreaza in Asia de Sud Est si sunt datorate ploilor abundente aduse de musoni. Inundaiile constituie fenomene naturale i sunt o component a ciclului hidrologic natural al Pmntului. Inundaiile i n special marile inundaii constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat i marcheaz profund dezvoltarea societii umane, ele fiind din punct de vedere geografic cele mai rspndite dezastre de pe glob i totodat i cele mai mari productoare de pagube i victime omenesti Inundatiile sunt hazarde hidrografice cu o larga raspandire pe Terra, care produc mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti (anual 20.000 de victime, afecteaza peste 100 milioane de persoane, spre exemplu in Bangladesh 30% din suprafata este periodic acoperita de ape). si chiar incendii. In tara noastra, inundatiile din perioada 1992-2000 au afectat aproape toate judetele tarii, fiind printre cele mai puternice din ultimii 100 de ani.o mare parte din pagubele inregistrate a fost datorata extinderii necontrolate a localitatilor in luncile raurilor si despaduririlor excesive. 1.2.1. Cum apar inundaiile Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire. In functie de amploarea lor, inundatiile pot distruge imobile, poduri si recolte, pot ucide oameni, animale domestice si fauna. Sprijinul oferit populatiei afectate de inundatii de catre serviciile specializate ale autoritatilor si de voluntari inca din primele ore de la producerea dezastrului are ca obiective 7 Aceste hazarede se pot produce in lungul raurilor (care dreneaza circa 70% din suprafata continenetelor).Ele pot declansa si alte hazarde ca alunecari de teren

principale, intr-o prima faza, salvarea vietii oamenilor aflati in conditii de risc maxim prin actiuni de evacuare din zonele izolate/periculoase, acordarea primului ajutor si a serviciilor de asistenta de baza, si, in masura posibilitatilor, salvarea bunurilor materiale ale acestora. In faza urmatoare, se actioneaza pentru asigurarea asistentei victimelor in ceea ce priveste accesul la apa potabila, alimente de baza, adapost, salubritate, ingrijiri medicale de baza, prevenirea aparitiei si raspandirii epidemiilor. Inundatiile ce se produc instantaneu (prin ruperea unui baraj/dig sau ploaie torentiala cu cantitate mare de apa pe unitatea de timp si suprafata) sunt provocate de volume extreme de apa ce apar brusc si curg rapid, acoperind mari suprafete. Datorita instalarii lor rapide, inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin timp pentru a scapa in locuri mai inalte si a lua cu ei apa potabila, alimente, imbracaminte groasa, mijloace de comunicare si alte articole esentiale pentru asigurarea supravietuirii. 1.2.2. Istoria inundaiilor n Romnia 1970 Revarsarile de rauri au afectat in special vestul si centrul tarii. Statistica din acea vreme este destul de confuza, totusi se poate spune ca numarul victimelor a depasit 100, ca au fost afectate cel putin 30.000 de gospodarii, mii de kilometri de drumuri si mii de poduri si podete. Masurile de ajutor si protectie au fost luate de armata. 1991 Inundatiile au lovit de aceasta data mai ales Moldova, in special judetul Bacau. S-au inregistrat peste 60 de victime, in special dupa ce un baraj a cedat in zona localitatii BerestiTazlau. Casele distruse au fost reconstruite, de regula in zone mai sigure, cu bani de la buget. 1997 Apele s-au revarsat mai ales in vestul si centrul tarii. Sau inregistrat 18 morti, au fost afectate 177.000 de hectare de teren si peste 12.000 de gospodarii. 1998 28 de morti s-au inregistrat in inundatiile care au lovit in special judetele din vestul si centrul tarii. Apele au invadat peste 22.000 de gospodarii si aproape 270.000 de hectare de teren. 1999 Inundatiile au fost si mai grave in acest an: 46 de morti, 341.000 de hectare de teren si 1.287 de gospodarii acoperite de ape, aproape 2.500 de poduri si podete afectate. 2000-2003 In acesti patru ani, raurile au iesit din matca in special in vestul, centrul si nordul Romaniei, provocand 47 de victime umane, inundarea a peste 600.000 de hectare de teren si a peste 21.000 de gospodarii si afectand mii de kilometri de drumuri si 5.000 de poduri si podete. 2004 Cele mai multe probleme s-au inregistrat anul trecut in bazinele Ariesului, Muresului, Tarnavelor, Crisurilor, Somesului, Jiului, Barladului, Trotusului si Buzaului. Nu 8

mai putin de 1,16 milioane de hectare de teren, 18.700 de gospodarii si 174 de obiective social-economice au fost afectate de ape. 19 persoane si-au pierdut viata ca urmare a viiturilor. Banat 1753 Dupa inundatii catastrofale, austro-ungarii ajung la concluzia ca e necesara realizarea unor investitii hidrotehnice. 1859 Sunt afectate 280.000 de hectare de teren si 46 de localitati, inclusiv Timisoara. 1912 Apele au depasit digurile in cateva locuri pentru ca a plouat o saptamana incontinuu. 100 de oameni au murit dupa ce comuna Cebza a fost distrusa in totalitate. 1919, 1925, 1932, 1940, 1942, 1957 au avut loc inundatii de mai mica amploare, care au provocat, totusi, pagube materiale destul de insemnate. 1966 Digul de pe Timis s-a rupt in dreptul localitatii Gad, inundand mii de hectare de teren. 1970 Au fost compromise culturile de pe 170.000 de hectare (24% din suprafata agricola a judetului Timis), pagubele totale fiind de 944 milioane de lei (echivalentul a 5.000 de miliarde de lei in 2005). 2000 Viiturile au dus la depasirea digului de pe Timis in zona localitatii Graniceri. Inundatiile au facut doi morti si au afectat 16.000 de hectare. 2005 Cele mai grave inundatii din ultimii 35 de ani. Daca se iau in considerare ca au fost practic distruse sate intregi, se poate trage concluzia ca potopul a fost mai serios decat cel din 1970.

9

Capitolul 2 Cauzele inundaiilor 2.1. Cauze naturale Aparitia inundatiilor se datoreaza in primul rand unor factori naturali legati de conditiile climatice care genereaza cantitati mari de precipitatii. Cauzele climatice presupun o crestere a nivelurilor sau a debitelor peste valorile normale si revarsarea apelor in arealele limitrofe ca urmare a unor fenomene climatice deosebite. 2.1.1. Ploile si in special cele torentiale, constau in caderea unor cantitati mari de precipitatii intr-un timp foarte scurt, astfel incat capacitatea de infiltrare a solului este repede depasita si aproape intreaga cantitate de apa cazuta se scurge spre reteaua de vai generand viituri, depasirea capacitafii de transport a albiilor minore si deversarea apelor in albiile majore provocand inundatii. Sunt cunoscute in Romania inundatiile produse de astfel de ploi in anul 1970, pe majoritatea raurilor mari, in 1972 si 1975 cu precadere in partea de sud a tarii, in 1991 pe raurile din Subcarpatii Moldovei (Tazlau, Trotus cu ruperea barajului de la Belci etc.). Areale susceptibile de a fi inundate se intalnesc in lungul multor rauri din Romania . 2.1.2. Viiturile reprezinta momente de varf in evolutia scurgerii apei unui rau. Ele se caracterizeaza prin cresteri spectaculoase extraordinare, deosebit de rapide (de ordinul orelor) ale nivelului apei si implicit a debitului, pana la atingerea unui maxim, dupa care urmeaza scaderea, de asemenea rapida, a apelor (dar intr-un ritm ceva mai lent decat cresterea) care revin la parametri normali de scurgere, Geneza viiturilor este legata, in primul rand, de conditiile climatice. Ele se produc ca urmare a unor ploi torentiale cu intensitati si strate de ape mari (viituri pluviale), a topirii rapide a zapezii (viituri nivale) sau din cauze mixte (viituri pluvio-nivale). In functie de distributia in timp a precipitatiilor, viiturile sunt simple sau singulare (caracterizate printr-un singur varf) si complexe sau compuse (cu mai multe varfuri). In perioadele de inghet, scurgerile de sloiuri pot provoca baraje naturale (zapoare) care blocheaza scurgerea, generand cresteri de nivel in spatele acestora sau scurgeri puternice in momentul ruperii. Producerea viiturilor si caracteristicile lor mai sunt determinate, in afara de conditiile climatice, de alti factori, precum: permeabilitatea, gradul de umiditatii temperatura solului, vegetatia, pantele albiilor si ale versantilor, forma si suprafata bazinelor de receptie, 10

caracteristicile albiilor. Prin defrisarea padurilor si lucrarea necorespunzatoare a terenurilor in panta, omul contribuie indirect la favorizarea acestor fenomene hidrologice. Uneori, viituri puternice se produc ca urmare a distrugerii barajelor lacurilor de acumulare. Elementele caracteristice ale undelor de viitura. O viitura este definita de urmatorii parametri principali: debitul de apa, debitul maxim sau de varf, durata (timpul) de crestere, durata (timpul) de descrestere, volum , strat de apa scurs, coeficient de forma. Aceste elemente se determina pe hidrografele viiturilor singulare In timpul viiturilor, raurile ruleaza debite impresionante: peste 200 000 mc/s in cazul Amazonului, 80 000 - 100 000 m3/s pentru Lena si Enisei, 60 000 -70 000 mc/s pentru Volga si Mississippi. Pe Dunare, cel mai mare debit inregistrat a fost de 16 285 m3/s in luna mai 1975. In acelasi an, Somesul (la Satu Mare) a atins 3342 m 3/s, iar Siretul (la Lungoci), 3186 mc/s. Elementele caracteristice ale undelor de viitura sunt influentate de parametrii morfometrici ai bazinelor si retelei hidrografice (lungimile si pantele cursurilor de apa, suprafata, altitudine si panta medie a bazinelor hidrografice). Cunoasterea tuturor elemntelor mentionate permit specialistilor sa elaboreze prognoze hidrologice privind producerea viiturilor, dimensionarea corespunzatoare a constrctiilor si amenajarilor hidrotehnice, evaluarea riscurilor hidrologice generate de viituri. In acest scop este utilizata o metodologie complexa si diversificata, aleasa in functie de informatiile de care se dispune. In cazul in care acestea sunt relativ reduse, se utilizeaza metode aproximative analogice, regionale, empirice, pseudo-empirice. Atunci cand se dispune de serii lungi de date asupra debitelor si precipitatiiior este recomandata utilizarea metodelor statistice: analiza frecventiala, metoda GRADEX-ului. In estimarea viiturilor mai pot fi utilizate metode deterministe, care au la baza cele trei functii (etape) caracteristice procesului scurgerii: functia de productie (echivalenta ploii care genereaza scurgerea), functia de transfer (de convertire a precipitatiilor in debit de apa) si functia de transport (care descrie propagarea viiturilor). Aplicarea acestor metode (bazate fie pe analiza unor evenimente singulare, fie a mai multor evenimente deosebite) permite evaluarea hidrografului viiturii din care se pot desprinde caracteristici de care se tine seama in practica" (de exemplu, pentru dimensionarea constructiilor hidrotehnice).Un aspect important in studierea viiturilor este acela al propagarii lor. Intre doua sectiuni succesive ale aceluiasi rau pot fi intalnite trei situafii caracteristice. volumul viiturii de la statia din aval sa fie superior celui din amonte, datorita aportului de debit intre cele doua statii; volumele in ambele sectiuni sa fie aproximativ egale, cand intre ele nu exista aport de apa;

11

volumul viiturii la statia din aval sa fie diminuat fata de cea din amonte.

Aceasta

situatie se produce cand intre cele doua sectiuni raul isi dezvolta o albie majora extinsa si o cantitate importanta de apa se revarsa in interiorul ei. Fenomenul este cunoscut sub denumirea de atenuare (laminare) a viiturii. Acesta poate fi realizat artificial prin intermediul lacurilor de acumulare, care primesc un anumit volum de apa, dar elibereaza. In aval o cantitate mai mica, atenuand astfel amploarea viiturii si reducand timpul de propagare a acesteia. Pe teritoriul Romaniei viiturile au cea mai mare frecventa primavara (3050%) si cele mai reduse toamna (10-20%) si iarna (5-30%). Majoritatea au provenienta pluviala. Inundatia este acoperirea temporara cu apa a unei portiuni de teren ca urmare a cresterii nivelului apei unui rau, lac, sau alta masa de apa. O inundatie este provocata de un surplus de apa care depaseste capacitatea de transport a albiei minore si ca urmare se revarsa in albia majora acoperind suprafete de teren care de regula nu sunt afectate de cresteri ale nivelurilor medii sau mici. Din punct de vedere hidrologic o inundatie poate fi orice crestere a nivelului apei ori a debitului peste un nivel care depaseste malurile albiei minore. Viiturile si inundatiile au probabilitati de aparitie care variaza de la un loc la altul si intensitati diferite pentru acelasi teritoriu. In cazul raurilor, viiturile cu amplitudini mari de nivel stau la baza producerii inundatiilor in albiile majore. Cea mai importanta caracteristica a unei viituri este inaltimea apei in albie, pentru ca inainte de toate, ea este generata de o crestere a nivelului apelor. Pentru a se produce o inundatie este insa necesar ca in lungul raului sa existe o lunca inundabila. Exceptie fac sectoarele de chei si defilee din lungul raurilor unde nu se produc inundatii chiar la cresteri spectaculoase ale nivelurilor. Pentru a caracteriza o viitura sunt necesare o serie de valori cantitative asupra debitelor de apa scurse si a nivelurilor inregistrate. Uneori acestea ating valori impresionante, de peste 200.000 m3/s in cazul Amazonului, de 80.000-100.000 m3/s pentru Lena si Enisei, 60.00070.000 m3/s pentru Volga si Mississippi. Pentru fluviul Dunarea cel mai mare debit inregistrat a fost de 16.285 m3/s in luna mai 1970, pentru Somes la Satu Mare de 3.342 m 3/s la 15 mai 1970 iar pentru Siret la Lungoci de 3.186 m3/s la 19 mai 1970. Orice viitura caracterizeaza printr-un timp de crestere, care este cu atat mai mare cu cat suprafata bazinului este mai mare, un varf al viiturii si un timp de descrestere, de regula mult mai mare ca cel de crestere. Pe glob, viiturile si deci si inundatiile au o frecventa mai mare in climatele in care precipitatiile cad preponderent sub forma de ploi. In acest sens Guilcher distinge:

12

- viituri mediteraneene specifice pentru sudul Frantei in Muntii Cevennes, pentru sudul Italiei, in Calabria, pentru raurile din insulele Sicilia si Sardinia. In aceste regiuni intensitatea precipitatiilor ajunge uneori la cateva sute de mm si chiar peste 1.000 mm in 24 de ore; - viituri oceanice mai ales in sezonul rece, la raurile din Franta de pe fatada vestica, cum este bazinul Senei, la cele din Insulele Britanice si in central si estul Statelor Unite; - viituri de vara sunt specifice zonei temperate in special pentru Europa Centrala si pentru Romania. Pe continentul american, astfel de viituri au urmari catastrofale in statele Texas, Kansas, si Oklahoma; - viituri tropicale care apar in regiunile bantuite de cicloane tropicale sau de tornade. 2.1.3. Topirea zapezilor este un alt factor important al formarii viiturilor si al producerii inundatiilor mai ales in zonele climatelor temperat si rece. De regula, procesul de topire a zapezilor genereaza apele mari de primavara sau de vara in zonele inalte. Acest proces poate fi insa accelerat de invaziile de mase de aer cald sau se poate asocia cu ploile cazute in acest interval. In Romania topirea zapezilor incepe in lunile februarie-martie, mai intai in Caimpia Tisei si in sud-vestul si sudul tarii. In zonele de deal si in Moldova incepe in luna martie, iar la munte, in aprilie - mai. Astfel de viituri sunt spectaculoase pe raurile din vestul Statelor Unite, pe Columbia, pe Volga, Obi, Enisei si Lena. Topirea zapezilor suprapusa cu caderea precipitatiilor conduce de multe ori la producerea inundatiilor. In Romania acest fenomen a fost caracteristic pentru inundatiile si viiturile catastrofale produse cu precadere in luna mai 1970, pe raurile din Transilvania, pe Olt, Siret si Dunare. Astfel, in primele 4 luni ale anului 1970 au cazut precipitatii abundente care au saturat solul, iar la munte au general un strat de zapada de grosimi apreciabile. In primele 12 zile din luna mai au cazut in bazinele Mures si Somes in jur de 100 mm precipitatii. Apoi, intre 12 si 14 mai au mai cazut inca pe atatea precipitatii si pe alocuri chiar mai mult. Ploile cazute au gasit un sol saturat si ca urmare s-au scurs in proportie de 80%. La munte, ploile au topit si stratul de zapada si s-au format viituri puternice in toate bazinele de pe fatada vestica a Carpatilor, in bazinele Olt, Siret si chiar Dunare. Undele de viitura cu debite exceptional de mari produse pe raurile din bazinul Somes au inundat multe localitati producand pagube foarte mari. Pe raul Somes, de exemplu, la Satu Mare, pe data de 14 mai nivelul maxim inregistrat a fost de 816 cm, la un debit de 3.200 m3/s, care s-a revarsat in albia majora inundand aproape in intregime orasul si terenurile riverane. In bazinul Muresului, undele de viitura s-au format tot spre obarsie si sau propagat in aval cu viteze, niveluri si debite apreciabile. La Medias, pe Tarnava Mare, nivelul maxim inregistrat a fost de 747 cm, desi cota de inundatie era la 350 cm (cu 4 m peste aceasta cota). Ca urmare, la Sighisoara apele au ajuns aproape la nivelul primului etaj. 13

La Alba lulia, unde albia Muresului avea la apele medii o latime de 110 m, in timpul inundatiilor a ajuns la 3.700 m, iar la Arad nivelul maxim a atins 698 cm. Probabilitatea de aparitie a unor astfel de fenomene s-a apreciat a fi de o data la 160-170 de ani. Printre cele mai grave inundatii produse in ultimii 50 de ani se inscriu cele din mai 1970, octombrie 1972, iulie 1975, decembrie 1995 ianuarie 1996, iulie 1999. Cu ocazia acestora s-au scurs debite extrem de mari (de zeci, chiar sute de ori superioare mediei multianuale). Astfel, in timpul inundatiilor din 1970, pe raurile Somes; si Mures, in unele sectiuni, s-au inregistrat debite si volume cu frecvente istorice, de 0,5-0,2%. Inundatiile din 22 decembrie 1995 -5 ianuarie 1996 au avut origine mixta: ploi abundente si calde (provenite din zona centrala a bazinului Marii Mediterane) suprapuse apelor provenite din topirea brusca a zapezii, la care s-a adaugat producerea de baraje de gheata si zapoare. Debitele maxime atinse de rauri au avut asigurari mai mici de 10%: Ariesul la s.h. Campeni, 1-1,5%; Somesul la s.h. Nepos, Beclean, Salva, 2->%; Crisul Negru la s.h. Beius, Tinea, Zerind, 3-6% ( Inundatiile mentionate au produs imense pagube materiale (distrugeri de trenuri, case, obiective industriale, cai ferate, sosele) si chiar vieti omenesti. La nivel national pagubele inundatiilor din 1970 au fost foarte mari. Au fost afectate total 83 de localitati si partial 1.528. S-au evacuat din calea apelor 256.000 persoane si 455.000 de animale. Au fost avariate 395 de unitati productive si 45.460 de case, din care 13.070 au fost complet distruse. Analizate pe bazine hidrografice, se constata ca cea mai mare parte a acestora (43%) s-au produs in bazinul Muresului . Zapoarele apar frecvent pe raurile din zona climatului temperat continental sau subpolar, dar cu precadere pe cele care curg de la sud spre nord in Rusia si in Canada. Un astfel de fenomen s-a semnalat pe raul Enisei, in anul 1909, cand in urma unui baraj de gheturi, nivelul raului a crescut cu 12m in 24 de ore si a inundat in amonte, iar ruperea zaporului a generat o viitura si inundatii care au distrus mai multe vase aflate la iernat pe un canal lateral. Pe Dunare, cea mai spectaculoasa crestere de nivel, ca urmare a unui astfel de fenomen s-a produs in anul 1838, cand in urma blocarii gheturilor in zona orasului Budapesta, nivelurile au crescut in asa fel incat au depasit cu 2 m pe cele mai mari inregistrate, desi debitele fluviului nu au fost decat de 5.000-6.000 m 3/s. In timpul acestui zapor apele au afectat partea de est a orasului, unde nivelurile crescute si gheturile sub influenta vantului au distrus 4.254 de case (536% din fondul de locuinte) si au inundat o suprafata de circa 6.000 kmp. Excesul de umiditate poate genera inundatii periculoase. In Romania, perioada 19691973 s-a caracterizat ca fiind cu exces de umiditate fata de media multianuala. Ca urmare in foarte multe areale depresionare sau pe interfluvii orizontale, din Campia de Vest si din 14

Campia Romana, cu apele freatice la mica adancime s-au produs inundatii. In partea de nordest a Campiei Romane s-a remarcat cresterea nivelului lacurilor naturale din crovuri, inundarea crovurilor frecvent seci, a unor suprafete joase de lunca si a unor terenuri orizontale care in mod obisnuit erau emerse . Cauze partial climatice stau uneori la baza declansarii undelor de viitura si a inundatiilor. Interactiunea dintre scurgerea apelor in estuarele unor fluvii si maree poate genera in anumite cazuri inundarea zonelor de lunca. D-ea lungul istoriei, furtunile si inundatiile au provocat distrugeri si pierderea multor vieti omenesti. Unii experti considera ca, partial, activitatea umana este responsabila pentru cresterea frecvemtei si a intensitatii multor dezastre naturale. 2.1.4. Furtunile sunt perturbari severe ale atmosferei. Din punct de vedere stiintific, metereologii considera furtunile drept sisteme metereologice avand viteze ale vantului de intensitate 10 pana la 12 pe scara Beaufort. Vanturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101 km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzind furtuni violente. Vanturile care ating viteze mai mari de 117/km/h - intensitate 12 sunt numite vanturi de intensitatea uraganului. Anual, vanturile intense provoaca multe distrugeri. De-a lungul coastelor, ele dau nastere unor valuri de furtina violente care pot provoca stricaciuni imense, an regiunile reci viscole orbitoarre, si desert furtuni de nisip. In noaptea de 15-16 octombrie 1987, sud-estul Angliei a fost atins de un vant de forta uraganelor, cu rafale ce au atins aproximativ 170 km/h. Nouasprezece persoane au murit, peste 15 milioane de arbori au fost doborati, acoperisurile s-au prabusit, geamurile s-au spart si hornurile caselor au fost distruse. Cel mai mult a avut de suferit Sussex-ul. In Sussex-ul de Est, aproximativ 200 de rulote au fost distruse. Soselele ti caile ferate au fost blocate de arborii prabusiti. Curentul electric si liniile telefonice au cazut si unele sate nu au mai avut energie electrica timp de o saptamana. Aceasta furtuna de mare intensitate parea sa fie cea mai puternica, dupa cea din 1703. Nimeni nu anticipase violenta furtunii din 1987. ea a luat nastere dintr-o puternica depresiune atmosferica din Golful Biscaya. Existau insa prea putine vase in zona care sa observe aceste evolutii si care sa transmita informatiile catre computerele metereologice britanice. Furtuna din 1987 era de neegalat in memoria oamenilor dar aceasta a fost urmata de altele ain ianuarie si februarie 1990, cand au murit 46 de oameni in Marea Britanie si 49 in nordul Europei. Cu toate ca aceste furtuni aveau intensitatea unor uragane, practic ele nu erau uragane propriu-zise. Metereologii utilizeaza acest termen pentru un tip special de furtuni tropicale. 15

Furtunile care au lovit Marea Britanie in 1987 si 1990 au fost cauzate de fronturile depresionare care se formeaza la latitudini mijlocii, unde se intalnesc curentii reci de aer polar cu cei calzi, subtropicali. Pe o harta metereologica, depresiunile atmosferice intense se caracterizeaza printr-o serie de izobare foarte apropiate. Cu cit izobarele sunt mai apropiate, mai compacte, cu atat vantul va fi mai puternic. Uraganele, numite si cicloane tropicale din cauza ca se formeaza in largul oceanelor, la tropice, aproximativ intre 5 si 25 grade nord si sud de Ecuator, sunt cele mai distrugatoare furtuni. 2.1.5. Uraganele sunt mase rotitoare de aer umed, a caror viteza poate atinge pana la 300 km/h. Ele se opresc foarte repede daca ajung deasupra uscatului rece sau al apelor reci, cand isi pierd din energia preluata in urma evaporarilor din apa marina calda. Metereologii urmaresc traiectoria de deplasare a uraganelor prin intermediul fotografiilor transmise de sateliti artificiali si transmit evertismente pentru comunitatile aflate an pericol. Marile uragane, pe care metereologii americani le-au botezat cu numele de fete sau baeti, provoaca insa si astazi mult haos. De exzemplu, in septembrie 1988, uraganul Gilbert, cel mai puternic inregistrat pana astazi in America, a lovit vestul statului Indiana si Mexicul provocand 300 de morti. 2.1.6. Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate ntre 5-150 lat. N i S,

avnd viteze ale vntului de peste 118 km/h. Acestea poart denumiri diferite de la o regiune la alta: uragan(hurricane) n Oceanul Atlantic, taifun n Oceanul Pacific i ciclon tropical n Oceanul Indian i n lungul coastelor Australiei. n cadrul ciclonilor, care pot s aib n diametru cuprins ntre 500 i 1000 km, micarea maselor de aer are un caracter circular i prezint, uneori, traiectorii neateptate i intensificri locale greu de anticipat. n partea central, numit ochiul ciclonului, vntul este slab i predomin timpul senin; coroana principal cu un diametru de pn la 200 de km, este caracterizat prin violente i ploi abundente. Spre exterior viteza vntului i cantitile de precipitaii tind s se diminueze treptat. Cel mai distrugtor ciclon tropical cunoscut sub aspectul pierderilor de viei omeneti a fost cel din noiembrie 1970, cnd, n Bangladesh, n aezrile din delta fluviilor Gange i Brahmaputra i-au pierdut viaa circa 1 milion de persoane(dup alte surse numrul a fost fie mai mic, fie mai mare), alte cteva milioane rmnnd fr adpost i hran. 2.1.7. Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase datorit forei deosebite a vnturilor, care au un caracter turbionar. Acestea se produc pe continente ntre 20o i 60o lat. N i S. n cadrul unei tornade, care are aspectul unei coloane nguste sau al unei plnii 16

ntoarse, viteza vntului este cuprins ntre 60 i 400 km/h, iar diametrul poate s ajung la civa km. Aerul n micare antreneaz cantiti mari de praf care dau tornadelor o culoare cenuie, distinct. 2.1.8. Furtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona temperat i se formeaz la contactul dintre masele de aer polar i cele tropicale, uneori fiind extinse pe suprafee uriae. n timpul iernii aceste furtuni sunt asociate cu cderi abundente de zpad care genereaz viscole puternice. Furtunile puternice, provocate de cicloni sau de vanturile musonice, pot provoca inundatii ale coastelor marine. Astfel de situatii se intalnesc in golful Mexic (Florida), in jurul Philipinelor, in India si in Bangladesh, pe coastele Alaskai si ale Chinei, in Europa vestica in special in Tarile de Jos. Intre 1916 si 1965, coastele Japoniei au fost afectate de 5 mari taifune foarte puternice cu valuri de peste doi metri fata de normala. In acest caz se pot distinge doua tipuri de furtuni. Primul tip are loc pe coastele deschise cum sunt ale Oceanului Atlantic din Statele Unite. Pe aceste tarmuri, afectate de ciclonii tropicali, apele marine patrund adanc in zonele limitrofe. 2.1.9. Avalanele de zpad Zapada se poate rupe de pe pantele muntilor abrupti, navalind la vale cu o viteza ametitoare (300km/h). Avalansele sunt mai frecvente in zonele muntoase lipsite de copaci si arbusti. Avalansele pot fi provocate de cutremure, de schiori sau se pot produce pur si simplu prin fisurarea stratului de zapada datorita propriei greutati. Avalansele reprezinta in esenta o forma a eroziunii mecanice, cea mai neasteptata si cea mai spectaculoasa, rezultata din actiunea directa a fortei de gravitatie asupra maselor de zapada aflate intr-un echilibru instabil si cu o slaba coeziune in adancime. In deplasarea avalanselor pe pante intra in joc nu numai unghiul de frecare static, dar si unghiul de frecare cinetic, desigur mult mai slab, care poate sa scada pana la 14 grade C pentru zapada prafoasa si nu depaseste 27 de grade C pentru zapada umeda, tasata. Totusi zapada nu se poate scurge pe pantele a caror unghi cu orizontala este cuprins intre unghiul de frecare cinetic si unghiul de frecare statica, dar o data pusa in miscare intr-o cauza oarecare, pleaca la vale, rupand coeziunea si antrenand prin energia eliberata de travaliul gravitatiei, care este superior travaluiului de frecare interna si masele de zapada alaturate. Coborand de-a lungul pantelor, avalansele smulg arbori, bucati de roci si material mobil pe care-l depun la sfarsitul cursei lor intr-o gramada confuza de daramaturi.

17

2.2. Cauze antropice 2.2.1. Despduririle efectuate de om in decursul timpului in toate regiunile globului au modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidric si prin aceasta au favorizat o scurgere mai puternica a apelor pe versanti. Ca urmare, amplitudinea viiturilor a crescut, de unde si niveluri mai mari si o sporire a pericolului de inundare a terenurilor joase din lungul raurilor. 2.2.2. Construciile hidrotehnice efectuate fara a se cunoaste suficient de bine probabilitatea de aparitie a nivelurilor si a debitelor maxime pot pune in pericol comunitati umane si bunuri materiale. In cazul barajelor de exemplu, accidentele pot fi legate de o serie de calcule gresite ale planului barajului, de defectele rezultate la incastrarea corpului barajului in roca de baza, de calcularea gresita a rezistentei barajului, de deficiente de control a rezistentei barajului etc. Dintre toate accidentele produse pe plan mondial, 69% au aparut la barajele din pamant si din anrocamente si in 31% la alte tipuri de baraje. Se pare ca una din cauze consta in faptul ca aceste baraje au o mare neomogenitate a materialelor de umplutura si pot aparea procese de sufoziune fizica, de eroziune regresiva, de tasari, sau de aparitie a unor viituri exceptional inainte de terminarea constructiei. Astfel de accidente se pot produce si la barajele in arc, din beton. De exemplu, ruperea barajului Malpasset din sudul Frantei, pe raul Reyran, la 80 km nord de Nisa, in anul 1959, a distrus case, poduri, calea ferata pe 2.000 m, partial orasul Frejus, iar pe cele 43.000 ha inundate nu au ramas decat mine si noroi. Au pierit 421 persoane, 1.138 sinistrati, 100 case distruse complet, 700 avariate, 200 vehicule distruse, pagube de 30 miliarde de franci, fara a socoti barajul. 2.2.3. Ruperea digurilor fluviale sau marine pe cale naturala constituie un alt pericol mare de inundare a terenurilor protejate. In partea de vest a Europei, in Tarile de Jos s-au construit diguri marine care au scos, in decursul istoriei, de sub apele marii o suprafata de 2.200 km2. Aceste suprafete desi intens folosite si locuite sunt in pericol de a fi inundate, datorita ruperii digurilor de protectie, cu toata supravegherea atenta a acestora. O astfel de catastrofa a avut loc in luna ianuarie 1953 din cauza unei furtuni puternice care a general valuri cu o inaltime de 12m. Digurile marine au rezistat la aceasta incercare, dar au cedat digurile de pe malurile estuarelor si ca urmare s-au inundat 70.000 ha de teren. Pagubele au fost apreciate: 1.800 morti, 4.000 case distruse si 25.000 avariate. Au pierit 25.000 bovine, 20.000 porci, 2.000 berbeci, 1.500 cai, 100.000 pasari etc.

18

Capitolul 3 Efectele inundaiilor 3.1. Pagube economice Pagube economice directe constau, asa cum s-a aratat la fiecare caz in parte, din pierderile de vieti omenesti din localitatile afectate total sau partial, din numarul de case distruse sau avariate, din obiectivele industriale afectate cu pagube in functie de gradul de afectare si de profilul intreprinderii. Tot pagube directe se pot produce si la obiectivele agricole si zootehnice care inregistreaza pierderi de animale in cazul in care acestea nu au putut fi evacuate din zona devastata. Este afectata direct cu pagube materiale reteaua de drumuri si cai ferate prin distrugere completa sau prin avarierea de poduri, drumuri si cai ferate. Reteaua de linii electrice si de comunicatii are de suferit in cazul in care stalpii de sustinere au fost avariati, la fel reteaua de conducte de transport de gaze petrol sau apa potabila si industriala. Asa dupa cum a reiesit din multitudinea de exemple, pot fi afectate o serie de constructii hidrotehnice, lacuri de baraj, prin distragere completa, avariere sau pur si simplu colmatare. Astfel de situatii se pot intampla frecvent, mai ales acolo unde lacurile de acumulare au fost construite in regiuni cu un transport mare de aluviuni in suspensie. Lacurile sunt practic transformate in simple trepte in profilul longitudinal, cu reducerea la maxim a volumului util si fara perspective deoarece cheltuielile pentru decontarea lor sunt foarte mari. In China s-a adoptat o tehnica aparte de protejare a lacurilor de acumulare de astfel de fenomene. In corpul barajului sunt prevazute niste vane foarte mari care in timpul viiturilor sunt deschise, viitura trece fara dificultati si inchiderea lor se face numai la turbiditati mici, prelungind foarte mult durata de viata a lacurilor. Alte pagube directe se pot produce la depozitele de materiale sau de materii prime daca acestea sunt amplasate in zonele inundabile. Pagube economice indirecte constau din efectele pe care le au inundatiile asupra intreruperii temporare sau permanente a proceselor de productie, asupra intarzierilor produse in livrarea produselor si chiar prin reducerea exportului. Intervin apoi costurile suplimentare de transport, cele de aparare prin masurile adoptate in timpul inundatiilor, fara a mai vorbi de cheltuielile efectuate pentru normalizarea situatiei si reluarea activitatilor economice, ca si pentru plata asigufarii bunurilor materiale si umane.

19

Pe langa pagubele economice care pot fi cuantificate irnmdatiile au si efecte care se rasfrang atat asupra vietii sociale cat si asupra mediului inconjurator prin consecintele de ordin ecologic pe care ele le pot produce. 3.2. Efecte sociale Efectele sociale negative constau in primul rand din pierderile de vieti omenesti si consecintele ulterioare ale acestora asupra vietii comunitatilor umane si ale societatii in general. In timpul inundatiilor se desfasoara ample actiuni de evacuare a populatiei care duce la generarea de panica cu efecte psihologice negative. Daca nu sunt luate masurile de protectie medicala necesare, se poate ajunge la declansarea unor epidemii. Pe perioada inundatiilor sunt drastic diminuate veniturile populatiei fie prin intreruperea activitatilor fie prin pagubele directe pe care le suporta comunitatile riverane. Tot in aceasta categoric trebuie sa introducem si distrugerea unor valori culturale ale comunitatilor umane din arealele inundate. 3.3. Efecte ecologice Efectele ecologice negative sunt evidente prin degradarea mediului ambiant prin afectarea starii de calitate a factorilor sai. In timpul inundatiilor are loc poluarea apelor de suprafata prin antrenarea in albiile de rau a tuturor deseurilor de pe malurile apelor, prin descompunerea animalelor inecate si transportate, prin raperea conductelor de transport a produselor petroliere s.a. Are loc o poluare a apelor subterane si chiar poluarea solurilor din zonele inundate in cazul in care apele transporta astfel de substante. Producerea viiturilor si caracteristicile lor mai sunt determinate, in afara de conditiile climatice, de alti factori, precum: permeabilitatea, gradul de umiditatii temperatura solului, vegetatia, pantele albiilor si ale versantilor, forma si suprafata bazinelor de receptie, caracteristicile albiilor. Prin defrisarea padurilor si lucrarea necorespunzatoare a terenurilor in panta, omul contribuie indirect la favorizarea acestor fenomene hidrologice. Uneori, viituri puternice se produc ca urmare a distrugerii barajelor lacurilor de acumulare. 3.4. Efecte geomorfologice Efectele geomorfologice ale viiturilor si ale inundatiilor sunt foarte importante si prin urmarile lor. Sunt cazuri cand la viituri se produc spectaculoase eroziuni de maluri si in albie. La fluviul Galben sunt sectoare in care patul albiei se inalta cu circa 10 cm la fiecare viitura si uneori eroziunile de mal ajung la 300 m/zi in timpul viiturilor puternice. Asa se explica de ce in ultimii 2.000 ani cursul fluviului a suferit 26 de modificari majore, pe actualul traseu stabilindu-se in anul 1851. 20

La acestea se adauga efectele care se produc in albia majora unde actualul orizont de sol si asa destul de subtire este acoperit cu un strat de aluviuni si mal de diferite grosimi in functie de adancimea si viteza apei. In felul acesta terenurile inundate sufera o modificare a modului de folosinta anterior, un proces de autoinaltare, o dereglare a ecosistemelor anterioare si instalarea unei perioade de dezordine pana la refacerea echilibrului, pe baza puterii de autoreglare a ecosistemelor. In timpul viiturilor, foarte multe rauri transporta volume importante de aluviuni in suspensie si prin tarare, care in mare parte se depun la gura de varsare provocand o inaintare a deltelor, care poate ajunge la peste 100 m/an in functie de cantitatea depusa. Pentru a avea o imagine asupra acestor procese este suficient sa amintim ca Nilul transporta anual 111 milioane tone de aluviuni in suspensie, Mississippi 312 milioane si Fluviul Galben 1.887 milioane tone. In acest din urma caz scurgerea medie specifica de aluviuni in suspensie este de 28 t/an km2, cu putin mai mare ca valorile de 25 t/an km2 determinate pentru Subcarpatii de la Curbura, din Romania.

21

Capitolul 4 Msuri de prevenire a inundaiilor 4.1. Msuri de protecie In ultimul secol comunitatile umane stabilite sau cu activitati in regiunile supuse inundatiilor au depus un efort conjugat, bazat pe experienta si informatiile acumulate, pentru a-si proteja bunurile si vietile omenesti contra furiei acestor fenomene. Dintre acestea de cea mai mare importanta sunt digurile si lacurile de acumulare. Digurile scot de sub influenza inundatiilor suprafete apreciabile de teren arabil, apara localitati si alte bunuri materiale situate in arealele expuse. In acest scop, in lungul Dunarii sau construit diguri care au scos de sub influenta apelor atat lunca Dunarii cat si incintele bailor lalomitei si Brailei. Pentru reusita unor astfel de lucrari se fac studii detaliate asupra regimului de scurgere al raurilor pentru a vedea periodicitatea de aparitie a unor astfel de fenomene si amplitudinea nivelurilor la diferite probabilitati, pentru a sti cat de inalte sa se construiasca digurile. In cazul Dunarii, remarcam ca digurile construite au rezistat cu bine viiturii maxime produse pe cursul inferior al Dunarii in anul 1970. Construirea lacurilor de acumulare. Se stie ca regimul de scurgere al arterelor hidrografice este foarte neregulat, cu perioade scurte in care exista un excedent de apa care depaseste cu mult consumurile din bazin si altele cu mult mai lungi in care resursele sunt mult reduse si nu ajung pentru acoperirea necesitatilor. Pentru a inlatura acest inconvenient, s-au construit salbe de lacuri de acumulare cu scopul de a retine apele din perioadele cu exces si a le folosi in perioadele cu deficit. In acest fel se produce o atenuare a undelor de viitura si apele se pot folosi pentru hidroenergie, alimentari cu apa potabila si industriala, piscicultura, irigatii si agrement. Aceste lacuri, de regula construite in salba, cum se observa pe Bistrita, Arges, Olt, preiau surplusul de apa din timpul viiturilor, il stocheaza si il refolosesc in cazul in care scurgerea are valori minime si sunt necesare mai multe resurse de apa. In felul acesta este eliminat pericolul inundatiilor sau al viiturilor catastrofale. Proiectarea lacurilor de acumulare si construirea lor cer foarte multe fonduri si eforturi materiale din care cauza se impun studii aprofundate asupra efectelor pe care pot se le aiba astfel de constructii asupra mediului. Apoi se pune acut problema eficientei lor. Un exemplu concludent il constitute lacurile de pe Arges din regiunea subcarpatica si in special lacul Pitesti care la numai patru ani de la darea in folosinta a fost aproape complet calamitat 22

fara a mai putea fi folosit pentru scopurile pentru care a fost construit. Tot ca masuri de protectie se pot mentiona si o serie de lucrari care se efectueaza direct in albiile de rau care sa le mareasca capacitatea lor de transport prin regularizarea malurilor (taierea unor meandre, taierea de canale care sa preia o parte din apele in exces), sau zone joase de tip polder care sa preia o parte din apele viiturilor cu scopul de a le atenua. 4.2. Msuri de prevedere Masurile de prevedere reprezinta un alt mijloc major de a ne apara de inundatii, mai ales acolo unde nu s-a reusit sa se construiasca diguri sau lacuri de acumulare. Aceste masuri merg de la masurarea si transmiterea nivelurilor pana la supravegherea situatiilor critice prin sateliti Masurarea si transmiterea nivelurilor care se inregistreaza la mirele hidrometrice instalate in lungul raurilor este o masura de prevedere care se impune. La fiecare mira hidrometrica s-au stabilit dinainte doua repere importante. Este vorba de cota de atentie si de cota de inundare, care daca este depasita apele raului se revarsa in albia majora provocand inundatii si pagube materiale. De exemplu, inundatiile din luna mai 1970 au inundat o suprafata de 1.112.000 ha, dintre care 699.179 ha erau deja insamantate. In astfel de cazuri, transmiterea cotelor nivelurilor este de foarte mare importanta pentru prognoza nivelurilor si diminuarea pagubelor pe cat posibil. Prognoza evolutiei undelor de viitura in aval se realizeaza tocmai pe baza acestor transmisii pentru a se cunoaste dinainte dimensiunea pericolului si a se putea lua masurile necesare pentru prevenirea populatiei riverane din aval si evacuarea zonei inundabile.

4.3. Msuri pentru reducerea riscului producerii de inundaii Elaborarea hartilor cu suprafetele din tara noastra, din lungul raurilor, expuse inundatiilor, dar si suprafetelor cvasiorizontale din campii, in care apa poate stagna in perioadele cu exces de umiditate. Renuntarea la indiguirea generalizata a albiilor majore si a luncilor si realizarea polderelor, ca spatii de respiro in perioadele cu inundatii. Realizarea lucrarilor antierozionale in bazinele de receptie ale raurilor si decolmatarea albiilor minore. Interzicerea oricarui gen de constructii in apropiera albiilor minore, supuse riscului la inundatii, pe benzile marcate cu rosu. 23

Implicarea ferma a autoritatilor cu responsabilitati in ceea ce priveste protectia mediului, dar si a celor din administratia locala si nationala, pentru aplicarea masurilor de prevenire a inundatiilor si de protectie a populatiei si a mediului.

Eficientizarea sistemelor informatice privind avertizarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase. Educarea populatiei pentru protejarea albiilor raurilor fata de poluarea cu deseuri solide si lichide si, nu in ultimul rand, informarea oamenilor in legatura cu aceste fenomene si cu modul in care trebuie sa se comporte in cazul in care acestea se produc.

4.4. Aciunile realizate pentru elaborarea Strategia de Management al Riscului la Inundaii n concordan cu prevederile legislaiei europene i implementarea acesteia sunt: Au fost elaborate Strategia de Management al Riscului la Inundatii pe termen scurt, Planurile si programele necesare implementarii acesteia. A fost demarata realizarea Planului de Amenajare in scopul diminuarii efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii, bunurilor si activitatii umane, pentru bazinul hidrografic Siret, urmata de celelalte bazine hidrografice. Au fost efectuate ridicari topografice pe rul Siret, a fost realizata inventarierea lucrarilor de aparare si analiza critica a acestora comparativ cu cele mai mari debite nregistrate, au fost evaluate rutelele strategice rutiere si feroviare cu scopul asigurarii suplimentare a acestora. De asemenea, la aceasta data se evalueaza reteaua topo-geodezica existenta pe toate cursurile de apa si se estimeaza necesarul ridicarilor topo n vederea stabilirii limitelor de inundabilitate si a zonelor critice prin rularea modelelor hidrologice. Totodata, se inventariaza bornele existente pe cursurile de apa. In perioada urmatoare se vor realiza studii privind stabilirea limitelor de inundabilitate de-a lungul cursurilor de apa pentru diferite grade de asigurare; In anul 2006 s-a realizat printr-un proiect ,Phare, elaborarea Strategiei de Management al Riscului la Inundatii pe termen lung, revizuirea metodologiilor de intocmire a hartilor de risc la inundatii, a metodologiei de evaluare a pagubelor produse si a altor documente necesare implementarii acesteia; Sunt n curs de implementare proiectele DESWAT (Sistem informational decizional hidrologic) WATMAN (Sistem informational pentru managementul integrat al apelor); 24

A fost continuata implementarea proiectului privind diminuarea riscului la inundatii finantat de catre Banca Mondiala si a proiectului de prevenire a catastrofelor generate de inundatii finantat de catre BDCE;

Sunt n curs implementare proiecte pentru imbunatatirea managementului la inundatii in bazinul Timis finantate de catre Olanda, Norvegia si USTDA; S-a realizat coordonarea activitatii Centrului operativ al Comitetului ministerial pentru situatii de urgenta si a crescut eficienta in ceea ce priveste monitorizarea, anuntarea si diminuarea riscurilor la inundatii;

Au fost elaborate Manualul Prefectului si Manualul Primarului si s-au realizat instruiri n toate bazinele hidrografice; S-a realizat verificarea lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare la inundatii si au fost dispuse masuri de punere in siguranta a acestora; Au fost promovate hotarari de Guvern pentru finantarea lucrarilor de inlaturare a calamitatilor si s-a urmarit modul de realizare a lucrarilor de refacere a liniilor de aparare;

25

Concluzii Inundatiile sunt procese de scurgere si revarsare a apei din albiile raurilor in lunci, unde ocupa suprafete intinse, utilizate de om pentru agricultura, habiatat, cai de comunicatie etc. Producerea inundatiilor este datorata patrunderii in albii a unor cantitati mari de apa provenita din ploi, din topirea brusca a zapezii si a ghetarilor montani, precum si din panzele subterane de apa. Efectele ecologice ale inundaiilor sunt evidente prin : degradarea mediului ambiant prin afectarea starii de calitate factorilor sai. n timpul inundatiilor are loc poluarea apelor de suprafata prin antrenarea in albiile de rau a tuturor deseurilor de pe malurile apelor, prin descompunerea animalelor inecate si transportate, prin raperea conductelor de transport a produselor petroliere s.a. are loc o poluare a apelor subterane si chiar poluarea solurilor din zonele inundate in cazul in care apele transporta astfel de substante. n Romnia au fost promovate hotarari de Guvern pentru finantarea lucrarilor de inlaturare a calamitatilor si s-a urmarit modul de realizare a lucrarilor de refacere a liniilor de aparare;

26

Bibliografie

1. V. Sorocovschi , (2002), Riscurile hidrice, n vol. I Riscuri i catastrofe, Editor V. Sorocovschi, Editura Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, p. 55-64 2. V. Sorocovschi, (2003), Complexitatea teritorial a riscurilor i catastrofelor, n vol. II Riscuri i catastrofe, Editor V. Sorocovschi, Editura Casa Crii de tiin, ClujNapoca, p. 39-48 3. V. Stnescu, R. Drobot, (2002), Msuri nestructurale de gestiune a inundaiilor, Editura HGA, Bucureti, p. 341 4. M. elrescu, M. Podani, (1993), Aprarea impotriva inundaiilor, Editura Tehnic Bucureti

27

ANEXE

IMAGINI INUNDAII ROMNIA- IULIE 2005

28


Recommended