Metalurgia arameiArama= Cupru

Proprietatile arameiCu-numar atomic 29Metal de culoare brun-rosiaticaSe oxideaza (cocleste) in contact cu aerul-pelicula verzuie=carbonat bazic de cupruDuriate mica (este moale) -3 pe scara Mohs, 50 pe scara VickersBun conducator de electricitate si calduraMaleabil (foi) si ductil (fire)Temperatura de topire -1085 gradeVascos in stare incandescenta, deci greu de turnat in tipare

Arama in natura1. cupru nativ, necombinat cu altceva2. compusi (oxizi, sulfuri si sulfati)=minereuri cu procente variabile de cupru Cuprit= oxid de cupru= Cu2O- conc.88-89 %Calcozina=sulfura de cupru=Cu2S-conc.80%Covelina=sulfura de cu CuS-conc.66%Calcopirita=sulfura de cupru si fier=CuFeS2-conc. 35%Malachit (piatra semipretioasa)=carbonat bazic de cupru-Cu2[(OH)2|CO3]- conc.57 %Azurit (piatra cul. albastra)=Cu3(CO3)2(OH)2 Bornit=sulfura de cupru si fier=Cu5FeS4-conc. 63%Brochantit culoare verde,cu structura acicularaCubanitul=sulfura de cupru si fier=CuFe2S 3-culoare galbenaTenoritul=oxid de cupru=CuO-conc 80%Tetraedritul

Minereuri1. calcopirita2. bornit

Minereuri1. Azurit2. Cuprit

Minereuri1. brochantit2. malachit

Istoria prelucrarii aramei1. prelucrarea aramei native- mil .VII -Ali Kosh (S Iran, M-tii Zagros), Catal Huyuk (S Anatoliei), Ergani (SE Anatoliei)2. reducerea minereurilor-temp.700-800 grade- mil. VICentre independente de inventie au fost in China, Thailanda, America

Conditii necesare pentru practicarea metalurgieiExistenta minereurilor de cupruCunoasterea minereurilor, posibilitatea de a le depistaCunoasterea tehnologiilor de expolatare a minereurilorCunoasterea operatiunilor premergatoare reduceriiCunoasterea tehnologiei de reducere a minereuluiCunoasterea tehnologiilor de turnare a aramei

Resurse de minereuriM-tii Banatului-Moldova Noua, Ciclova, Oravita, Sasca Montana, Dognecea-filoane de suprafata, usor de exploatatM-tii Poiana Rusca-RuschitaOltenia-Baia de AramaM-tii ApuseniDobrogea-malachit- Altin Tepe SE Transilvaniei-Zona Ciuc-Harghita - BalanMoldova-Fundu MoldoveiMaramuresM-tii Miroc si Stara Planina-Majdanpeck, Reskovica, Rudna Glava

Depistarea minereurilor

Initial minereurilor au fost, cel mai probabil, folosite cu rol decorativ pentru margele si, poate, pentru tatuajeDepistarea se facea dupa culoare, fiind exploatate filoanele de suprafata

Extractia minereurilorDovezi de exploatare in preistorie: Mitterberg (Austria), Rudna Glava(Serbia), Aibunar (Bulgaria), Kargaly (Urali)Din romania se cunoaste doar un ciocan preistoric la Caraci, intr-o exploatare aurifera de epoca romanaSurse scrise: Caesar-exploatarea minereurilor in Galia

Extractia-reconstituire ipoteticaIncendierea zacamantuluiStropirea cu apa sau otet pentru ca, prin soc termic, sa se fisureze zacamantul- CaesarPracticarea unor puturi sau santuri de exploatare- se exploateaza filoane de suprafata-20-40 de m adancimeFolosirea unor tarnacoape din piatra dura

Operatiuni preliminare reduceriiZdrobirea minereuluiSpalarea minereurilor-eliminarea componentilor pamantosiPrajirea minereurilor-pt. eliminarea apei si curatarea de componentii pamantosi ramasi dupa spalareMaruntirea (daca mai era necesar)

Reducerea

Cuptoare cilindrice sau tronconice din lut, cu peretii grosi si o deschidere in partea superioara pe unde se facea alimentarea cu minereu- aproape de locul de extractie caci era mai comod (resurse de lemn, evitarea transportului pe distante mari a minereului)Straturi succesive de minereu si mangalFoale pentru pomparea oxigenuluiZgurificarea componentilor pamantosi-depusi in partea inferioara a cuptoruluiTopirea arameiDaramarea cuptorului pentru recuperarea metaluluiTurnarea aramei sub forma de lingouri care mergeau spre ateliere sau erau destinate schimbuluiRandament scazut

Producerea pieselor finite

Presupune retopirea si folosirea a doua metode:1. metoda cerii pierdute- se poate obtine o singura piesa2. turnarea in tipare (valve de turnare); (monovalve, bivalve sau multiple) din lut sau din piatra3. retusarea bavurilor, decorarea pieseiInstrumentar: creuzete, linguri de turnare

Dezvoltarea metalurgiei aramei in RomaniaBalomir- sula din cupru-cea mai veche piesa-Starcevo- CrisMil. 5-culturi cu metalurgie performanta: Gumelnita, Salcuta, Tiszapolgar, Bodrogkeresztur, Cucuteni-toate eneolitice

Piese masive din cupru1. Topor de tip pana sau ic2. Topor-ciocan

Piese masive din cupruTopor cu brate in cruce

Piese masive din cupruTarnacop

Functionalitatea pieselor masive din cupru1. Expoatarea minereurilor si a zacamintelor de sare-Gordon Childe2.Prelucrarea lemnului Marton Roska3. Arme4. Insemne de demnitate si statut social inalt-Ion NestorIpoteza Nestor este cea mai probabila caci arama este foarte moale si s-ar fi deformat la contactul cu ceva dur, in plus piesele descoperite nu prea au semne de utilizare (90% din piesele din Bulgaria analizate de Nenrieta Todorova)

BibliografieAlexandru Vulpe: Axte und Beile aus Rumanien, PBF, IX/5A publicat toate topoarele din cupru din Romania, in jur de 300 de piese, dintre care 200 sunt descoperiri singulare (restul din depozite, asezari si morminte)

Descoperiri de exceptie

Depozitul de la Carbuna-Republica Moldova-arie Cucuteni -343 de topoare si alte piese (in total vreo 800)

Dovezi de practicare a metalurgiei arameiCascioarele-2 valve de turnare a topoarelor de tip panaExistenta in spatiul romanesc a unor piese originale neatestate in alte zone: topoarele de tip Targu OcnaOstrovu Corbului -nivelul Salcuta-creuzete cu irme de zgura

Analize metalograficeAnalizele releva ca piesele sunt din cupru foarte pur, impuritatile nedepasind 0,1-0,5 %. Concluzie: este posibil sa se fi folosit doar cupru nativ, altfel e greu de explicat puritatea