MEMORIU GENERAL - Primaria Carcea PUG PRIMA VARIANTA MEMORIU GENERAL.pdf · Legea administratiei...

pag. 1

BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: [email protected]

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI

Denumirea lucrarii:

Prezentul proiect a fost întocmit la comanda - Consiliul Local al comunei

Cârcea, care are în planul de investiţii pe anul 2010 ACTUALIZAREA

PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI CÂRCEA - JUDETUL DOLJ.

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL COMUNA CÂRCEA - JUDETUL DOLJ

Proiectant general:

BIROU DE ARHITECTURĂ NICOLETA PÂRVĂNESCU

Craiova, str. Dezrobirii, nr. 135, bloc G22, ap.8, telefon 0727398818, 0351434 212

email: nicoletaparvanescuîyahoo.com, numar de inmatriculare in Registrul Fiscal al

Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj la nr. P3380 / 22. 04. 2002, cod

înregistrare fiscală CIF 20190678,

Data elaborării: noiembrie 2010 - martie 2011

1.2. OBIECTUL LUCRARII

Documentaţia are ca obiect actualizarea Planului Urbanistic General al

comunei Cârcea - judetul Dolj. Conform Legii 84/2004, comuna Cosoveni s-a divizat

in doua noi comune:

- comuna Cârcea - compusa din satul Cârcea, care este resedinta comunei

Cârcea

- comuna Cosoveni - compusa din satul Cosoveni care este resedinta

comunei Cosoveni.

Prevederile de dezvoltare ale comunei Cârcea, cuprinse in prezenta

documentatie de urbanism pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al

comunei Cârcea - judetul Dolj, au la baza consultările efectuate la Prirnaria

Cârcea si tema - program stabilita de Consiliul Local Cârcea.

Planul Urbanistic General - Comuna Cârcea ediţia 2010-2011 preia o serie de

date si prevederi din P.U.G. comuna Cârcea, proiect 11438 / 2005, intocmit de S.C.

mailto:[email protected]

pag. 2

Proiect S.A.Craiova, aprobat de Consiliul Local Cârcea, cu avizul Consiliul

Judeţean Dolj.

1.3. SURSE DOCUMENTARE

LISTA STUDIILOR SI PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR SAU

CONCOMITENT ACTUALIZATII P.U.G. CARCEA

Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Dolj, proiect elaborat de Institutul

Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Urbanism şi amenajarea teritoriului –

Urban Proiect Bucureşti;

Planuri topografice – scara 1:5000 şi 1:25000 asigurate de O.C.P.I. Dolj şi

Consiliul Judetean Dolj, aduse la zi prin completari dupa ortofotoplanuri;

Planul Urbanistic General al Comunei Cârcea - Judetul Dolj, proiect numărul

11438 / 2005 elaborat de S.C. Proiect S.A. Craiova ;

Strategia de dezvoltare economico-sociala a judetului Dolj 2007 - 2013, aprobata

de Consiliul Judetean Dolj;

Master Plan pentru amenajarea teritoriului Zona Aeroport Craiova - Studiu inter-

teritorial comunele Carcea, Pielesti, Ghercesti si zona de est a Municipiului

Craiova - august 2009 - proiect intocmit de S.C. Urbaplan S.R.L.

SURSE DE INFORMATII UTILIZATE, DATE STATISTICE

Monumente, situri şi ansambluri arheologice – judeţul Dolj - listă aprobată de

Ministerul Culturii şi publicată în Monitorul Oficial;

Modul de folosinta al teritoriului pe detinatori transmis de primaria Cârcea şi

O.C.P.I. Dolj;

Date statistice furnizate de Directia Regionala de Statistica Dolj.

Date furnizate de institutii publice si societati comerciale care detin informatii la

nivelul teritoriului comunei Cârcea:

- Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National - Judetul Dolj

- Agentia de Protectie a Mediului - Judetul Dolj

- Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara - Judetul Dolj

- Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale « Transgaz » Medias

- S.N.P. Petrom S.A. - Sucursala Petrom Craiova

Date culese de proiectant în teren, precum si din discutiile purtate cu membrii

Consiliului Local si primarul comunei Cârcea.

pag. 3

METODOLOGIA UTILIZATA

Metodologia folosita este în conformitate cu "GHIDUL PRIVIND

METODOLOGIA DE ELABORARE SI CONTINUTUL - CADRU AL PLANULUI

URBANISTIC GENERAL" aprobata cu ORDINUL M.L.P.A.T. numarul 13/N/10 martie

1999.

Proiectul are la bază:

Legea numărul 2/1968 privind împărţirea administrativă a R.S.R.;

Legea numărul 84/2004 privind reorganizarea unor unităţi teritorial administrative;

Legea numărul 261/2009 privind modificarea şi completarea Legii numărul

50/1991 privind autorizarea executări lucrărilor de construcţii;

Legea numărul 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acestuia;

Ghidul cuprinzând precizari, detalieri si exemplificări pentru elaborarea si

aprobarea Regulamentului Local de Urbanism de catre Consiliile Locale, aprobat

cu Ordinul M.L.P.A.T. numarul 80/N/18 noiembrie 1996;

Legea fondului funciar numărul 18/1991;

Legea administratiei publice locale numarul 69/1991, republicata;

Legea numarul 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor;

Legea numarul 82/1998 privind regimul drumurilor cu completarile si modificarile

ulterioare, conform careia drumurile nationale îsi pastrează categoria functionala

din care fac parte, fiind considerate fara întrerupere în transversarea localitatilor

(urbane si rurale), servind si ca strazi;

Legea Gazelor numarul 351/2004: art.21, art.23 alin.2, art.96;

Legea Îmbunatatirilor Funciare numarul 138/2004 privind scoaterea terenurilor din

circuitul agricol;

Legea cadastrului si publicitatii imobiliare numarul 7/1996;

Legea îmbunatatirilor funciare numarul 84/1996;

Legea privind protectia mediului numarul 137/1995;

Legea numarul 43/1997 republicata în anul 1998 privind regimul juridic al

drumurilor;

Legea nr.184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect,

Republicata H.G. 267/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a legii 184/2001.

Legea nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile

si completarile ulterioare.

pag. 4

Hotararea nr. 525/ 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism ,

cu modificarile si completarile ulterioare.

Legea nr. 50/ 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu

modificarile si completarile ulterioare.

Legea nr. 213/ 1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.

Legea nr. 219/ 1998 privind regimul concesiunilor.

Legile de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN):

· Sectiunea I - Cai de comunicatie: Legea nr. 71/ 1996

· Sectiunea II - Apa: Legea nr.171/ 1997.

· Sectiunea III - Zone protejate: Legea nr.5/ 2000.

· Sectiunea IV - Reteaua de localitati: Legea nr. 351/ 2001.

· Sectiunea V - Zone de risc natural: Legea nr. 575/ 2001.

Hotararea nr. 1 519/ 2004, pentru aprobarea Regulamentului privind dobandirea

dreptului de semnatura pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de

urbanism si a Regulamentului referitor la organizarea si functionarea Registrului

Urbanistilor din Romania.

ORDINUL MLPAT nr. 21/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind elaborarea

si aprobarea regulamentelor locale de urbanism”

ORDINUL MLPAT nr. 13N/1999, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia

de elaborare si continutul - cadru al Planului Urbanistic General”

ORDINUL MLPAT nr. 176/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind

metodologia de elaborare si continutul- cadru al planului urbanistic zonal”

ORDINUL MLPAT nr. 37/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia

de elaborare si continutul- cadru al planului urbanistic de detaliu”

Ordinul numărul 158/1996 al Ministerului Transporturilor privind emiterea

acordului Ministerului Transporturilor la documentatii tehnice;

Ordinul Ministerului Sanatatii numărul 536/1997 pentru aprobarea Normelor de

igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;

Legea apelor numărul 107/1996;

Legea numărul 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

Legea numărul 242/2009 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului numărul

pag. 5

27/2008 pentru modificarea şi completarea Legii numărul 350/2001;

Legea numărul 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

BAZA TOPOGRAFICĂ

Baza topografică, constând:

în planuri la scara 1:5000 a fost asigurată de Consiliul Judetean Dolj

Planul director al comunei Cârcea - O.C.P.I. Dolj

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

2.1. EVOLUTIE

Comuna Cârcea a fost înfiinţată în anul 1950 sub această denumire.

Comuna Cârcea a facut parte din raionul Craiovei (1950-1968), fiind alcătuită din

satele Cârcea, Coşovenii de Jos, Coşovenii de Sus (1950-1968), Coşoveni (2004).

Din anul 2004 satul Cârcea s-a desprins de Comuna Coşoveni, prin referendum

devenind astfel comuna Cârcea.

În secolul al XIX – lea şi la începutul secolului al XX, au existat, din punct de

vedere administrativ, trei comune dinstincte : Cârcea, Cosovenii de Sus, şi

Cosovenii de Jos. Ulterior, cele două sate ( Cosovenii de Sus si Cosovenii de Jos),

s-au unificat, formând unul singur : Cosoveni.

Actuala comuna Cosoveni s-a format din satele cu acelaşi nume , in present

comuna Cosoveni avand o singura localitate component - Cosoveni, care este si

resedinta de comuna.

Comuna Cârcea initial s-a numit Deleni (topic dat de un mic deal pe care este

aşezata), iar mai târziu, adica la 1864, a fost alipita de Comuna Coşoveni de Sus, cu

care a stat unită până în 26 martie 1884)

Conform Legii 84/2004, la divizarea comunei Coşoveni, comuna Cârcea are in

componenţa sa un singur sat - satul Cârcea - reşedinţa de comună.

Evoluţia satului Cârcea din punct de vedere al numărului de locuitori a fost

urmatoarea:

An 1977 2005 2008 2009 01.01 2010

Cârcea total 2744 2300 1793 1850 2511

pag. 6

din care:

Cârcea

2744

2300

1793

1850

2511

Până în anul 2005 indicele de creştere pe fiecare sat în parte a fost negativ,

iar dupa acest an pâna în 2010 indicele de crestere a fost pozitiv.

Densitatea populaţiei este de 76,79 locuitori/km2 superioară densitatii medii pe

judet, lucru explicabil prin pozitia geografica a comunei, în apropierea marilor zone

de influenta si a cailor de acces.

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL Comuna Cârcea este situată în partea central-estică a Judeţului Dolj, în zona

de nord a Câmpiei Olteniei, la est de râul Jiu şi la 7 km în sud-estul Municipiului Craiova.

Comuna Cârcea se învecinează: - la nord-vest cu Municipiul Craiova - la nord şi nord-est cu comunele Pieleşti şi Robăneşti; - la est şi sud-est cu Comuna Coşoveni (din care a făcut parte între anii1950 şi 2004); - la sud-vest şi vest cu Comuna Malu Mare.

Comuna Cârcea are în componenţă un singur sat, care este şi reşedinţă de comună. Din 1950, de când a fost înfiinţată comuna Coşoveni, Cârcea a făcut parte din aceasta. În 2004, satul Cârcea s-a desprins de Comuna Coşoveni prin referendum local, în baza Legii 84/2004, devenind Comuna Cârcea.

Oraşul cel mai apropiat este municipiul Craiova, care se găseşte la

aproximativ 7 km faţă de localitatea resedinta de comuna, Cârcea.

Întreg teritoriul administrativ al comunei Cârcea se situeaza in zona de contact

a Câmpiei Române de la est de Jiu şi Câmpia Leu - Dioşti - Rotunda care este o

prelungire a Podişului Getic în Câmpia Dunării. Relieful din teritoriul administrativ al

comunei Cârcea are aspectul unei regiuni înalte cu dune de nisip înconjurata de

afluenti ai Jiului în est, ai Oltului în vest şi ai Dunării in sud.

Altitudinea absolută a acestui câmp este cuprinsă între 130-170 m şi scade

de la N-V spre S-E şi de la vest la est, având cumpăna apelor mai aproape de Valea

Jiului.

In cadrul teritoriului administrativ al comunei se întâlnesc terasele superioare

ale Jiului (Simnic şi Cârcea) cu altitudini absolute cuprinse între 100-130 m,

dezvoltate in zona nordică a Câmpiei Olteniei de la est de Jiu.

Din punct de vedere geologic, apar în bază depozitele vechi lavantine formate

din pietrişuri, nisipuri stratificate şi argile nisipoase, acoperite de depozitele de

acumulare fluviatilă reprezentate in terasele râului Jiu.

pag. 7

Prin perspectiuni geologice au fost descoperite şi puse in exploatare

zăcăminte de petrol şi gaze naturale, (exploatarea Cârcea), în teritoriul localităţii

Cârcea existând in prezent o statie „Parc" distribuitoare de petrol care este în

conservare. Comuna Cârcea se încadrează într-o zonă cu climat temperat -

continental, cu o temperatură medie anuală de 18°C, o temperatură maximă

absolută' de peste 40°C şi o temperatură minimă absolută sub -30°C.

Primul îngheţ apare după 25 octombrie iar ultimul în perioada decada primă

a lunii aprilie, rezultând un interval de peste 200 zile/an fara îngheţ.

Cantitatea medie de precipitatii este de peste 520 mm/an. Vântul dominant

are directia ENE-VNV.

Schimbările circulatiei generale a atmosferei de la un anotimp la altul sunt clar

reflectate de modificările frecventei vânturilor pe anumite directii.

Astfel şi la statia meteorologică Craiova, in raza căreia intră şi teritoriul

comunei Cârcea, frecventa vânturilor dinspre vest este mai mare in prima jumătate a

anului (mai ales primăvara) cca 21% şi aproximativ 15% in a doua jumătate.

Daca în ansamblu vânturile dinspre est au o frecventă ridicată tot timpul

anului se consideră totuşi, o diminuare generală în timpul verii in medie cu peste

10% la Craiova.

Ca rezultat al conditiilor geo-climatice, solul caracteristic este brun-roşcat

foarte favorabil dezvoltarii atât culturilor mari agricole cât şi a plantatiilor de pomi

fructiferi şi vita de vie în comună functionand Staţiunea didactică - experimental a

Universitatii din Craiova, specializata in cercetarea pomiviticolă.

Aşezarea in teritoriu, in imediata apropiere de municipiul Craiova, in zona de

câmpie înalta cu un relief fara diferente mari de nivel, cu un climat temperat-

continental şi solul specific precum şi existenta zăcămintelor de petrol şi gaze

naturale sunt conditii naturale foarte favorabile pentru dezvoltarea comunei,

localitatea Cârcea fiind un important centru agro-industrial.

Riscuri naturale

In teritoriul administrativ al comunei Cârcea nu există zone cu risc de

periculozitate foarte mare, nu au existat alunecări de teren sau inundaţii deosebite.

2.3. RELATII IN TERITORIU

INCADRAREA ÎN RETEAUA DE LOCALITATI A JUDETULUI DOLJ

Comuna Cârcea, situata în partea central-estica a judetului Dolj, in zona de

pag. 8

contact dintre Câmpia Română de la est de Jiu si Câmpul Leu - Dioşti -

Rotonda, caracterizata printr-un relief de câmpie înalta (terasele superioare

ale Jiului), solul brun-roşcat si climat temperat-continental si bogate zacaminte

(petrol si gaze), se încadreaza în zona de productie agricolă pentru culturi

mari si plantatii pomi - viticole, precum si creşterea animalelor atât pentru

consum propriu cât şi pentru aprovizionarea zilnica cu produse agro-

alimentare a municipiului Craiova.

Comuna Cârcea se înscrie in zona preoraşeneasca a municipiului

Craiova. Suprafetele relativ mici de terenuri ocupate cu paduri si plantatii

pomi fructiferi contribuie la păstrarea unui echilibru în climatul local.

Ca ordin de mărime, comuna se înscrie în cadrul comunelor medii, cu

populatie totală de 2511 locuitori, repartizată pe satele componente astfel:

An 1977 2005 2008 2009 2010

Cârcea total

2744 2300 1793 1850 2511

din care:

Cârcea

2744

2300

1793

1850

2511

Aşezarea în teritoriu, ca şi conditiile naturale şi functionale, plasează comuna

în raza de influentă a municipiului Craiova. Relatiile economice şi teritoriale se

manifestă în special în raport cu comuna Coşoveni, cu care se învecineaza şi cu

municipiul Craiova aflat la 7 km distantă de Cârcea.

Localitatea Cârcea prin pozitie şi nivel de dezvoltare are o arie de

atractivitate care depăşeşte limitele teritoriului administrativ al comunei, fiindcă

la nivelul propunerilor PATJ este inclusă in grupa localităţilor de rang VI.

APA

Teritoriul comunei Cârcea se înscrie in bazinul hidrografic al râului Jiu, in zona

cu resurse de apa subterana cu vulnerabilitate ridicata si cu resurse specifice mai

mari decât resursa medie pe ţară de 1 875 mc/locuitor. Zona are resurse de apa

subterana ce necesită măsuri prioritare de protecţie la poluare.

ZONE NATURALE PROTEJATE

Pe teritoriul comunei Cârcea a fost identificata in partea de sud-est a teritoriului

pag. 9

administrativ al comunei, o zona naturala protejata, inscrisa in Legea nr. 5 / 2000

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a-III-a -

Zone protejate, inclusa in Complexul lacustru Preajba - Facai, care totalizeaza 28,00ha

pe teritoriul comunelor Malu Mare si Cârcea .

Caracterizarea generala a ariei protejate

COMPLEXUL LACUSTRU PREAJBA FACAI

I. BIOTOPUL

a) Aspecte geologice / geomorfologice

Complexul lacustru Preajba Facai este amplasat în Câmpia Olteniei, apărut prin

retragerea apelor, materialul rămas şi depus aparţine levantinului. Pe acest material,

în cuaternar s-au depus materiale în diferite stadii de alterare şi dezagregare, cel mai

rezistent fiind cuarţul.

b) Aspecte pedologice

Solul predominant este brun roşcat de pădure, format pe material parental loessoid.

Textura este mijlocie nisipo-lutoasa, asigurand un drenaj intern bun, aflandu-se in

zona de trecere de la campie la podis.

c) Aspecte hidrologice

Complexul lacustru Preajba este constituit din cursul principal valea Preajba şi din

afluentul său Bătrâna, confluind cu Jiul prin intermediul canalului colector Craioviţa.

El este alimentat de puternice izvoare situate la contactul morfologic dintre Câmpia

Romanaţilor şi terasa înaltă a râului Jiu având debit permanent şi constant.

d) Aspecte climatologice

Climatul este continental de câmpie, influenţat de invaziile de aer continental foarte

rece iarna şi foarte cald vara, amplitudinea medie annuală depăşind 25oC.

Precipitaţiile sunt abundente primăvara şi toamna şi reduse vara, cantitatea annuală

variind între 350-500 mm.

I. BIOCENOZA a) Vegetatia

populus tremula(l)-plop tremurator

salix purpurea(l)-rachita rosie

typha angustifolia(l)-papura

pag. 10

phragmites communis(trin)-stuf, trestie

dryopteris thelypteris(l)-feriga

elatine triandra(l)-piperul apelor

iris pseudacorus(l)-stÎnjenei galbeni

schoenoplectus lacustris(l)-pipirig

cyperus longus(l)-capriŞor

elodea canadensis(rich)-ciuma apei

trapa natans(l)-cornaci

alisma plantago aquatica(l)-limbarita

sagitaria sagittifolia(l)-sageata apei

vallisneria spiralis(l)-orzoaica de balta

carex elata(all)-rogoz

stratiotes aloides(l)-foarfeca baltii

butomus umbellatus(l)-crin de balta

naias minor(l)-inarita

potamogeton gramineus(l)-pase buna

ranunculus pepens(l)-floare de leac

nuphar luteum(l)-nufar galben

b) Fauna

neomys anomalus milleri-chitcanul de apa

talpa europaea-cÎrtita

mustella erminea-hermelina

mustela nivalis-nevastuica

meles meles-viezure

erinaceus europaeus-ariciul

cricetus cricetus-hÎrciogul

anas platyrhynchos-rata salbatica

anser anser-gÎsca cenusie salbatica

cygnus olor-lebada cucuiata

gavia immer-cufundacul mare

phalacrocorax carbo-cormoranul

fulica atra-lisita

ciconia ciconia-cocostarc

lusciniola melanopogon-privighetoarea de balta

pag. 11

egreta alba-stÎrcul alb nobil

pelecanus onocrotalus-pelicanul comun

matrix tessellatta-sarpele de balta

lacerta viridis-gusterul

emys orbicularis-testoasa de balta

testudo hermanini-broasca testoasa din oltenia

salamandra salamandra-salamÎzdra

umbra krameri-pietroselul

gobio kessleri-guvid de balta

leucaspius delineatus-plevusca

pungitius platygaster-palamida de balta

misgurnus fossilis-tiparul

hydrous piceus-boul de balta

libellula depressa-libelula

viviparus viviparus-melcul de apa

ZONE CONSTRUITE PROTEJATE

Teritoriul comunei Cârcea se înscrie într-o zona cu concentrare mare a

patrimoniului construit, conform Planului de amenajare a teritoriului national - Secţiunea

a-III-a - Zone protejate - si Listei Monumentelor istorice aprobata cu Anexa la ordinul

nr. 2314 / 2004 al ministrului culturii si cultelor.

Pe teritoriul comunei Cârcea sunt localizate urmatoarele monumente istorice:

pozitia nr. 427, cod monument istoric DJ-II-m-B-08231 - Biserica „Sf. Nicolae”

(datare 1815);

pozitia nr. 681, cod monument istoric DJ-IV-m-B-08461 - Cruce de piatra (datare

inceputul sec. XIX);

pozitia nr. 28, cod monument istoric DJ-I-s-B-07883 - situl arheologic , punctul “La

Guran” - datare sec. I - II;


Elesteu” - datare epoca daco-romana;

pozitia nr. 30, cod monument istoric DJ-I-m-A-07884.01 - situl arheologic , punctul

“La Elesteu” - datare sec. I - II - epoca daco-romana;

pozitia nr. 31, cod monument istoric DJ-I-m-A-07884.02 - asezare fortificata ,

punctul “La Elesteu” - datare epoca bronzului;

pozitia nr. 32, cod monument istoric DJ-I-s-A-07885 - situl arheologic, punctul “La

pag. 12

Hanuri” si punctul “La Viaduct”;

Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23

din Legea nr. 422 / 2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice. In

zona de protective a monumentelor istorice ( 200,00m in intravilan, respective

500,00m in extravilan) pentru autorizarea constructiilor noi sau a interventiilor la

constructiile existente se va solicita avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului

National, respective al Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj.

INCADRAREA IN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI Conform Legii nr. 84/2004 privind organizarea administrativa a teritoriului

comuna Cârcea are o localitate componenta - Cârcea - sat reşedinţă de comuna.

Conform planului si registrului cadastral al comunei, suprafata teritoriului

administrativ al comunei este 3270,00 ha.

La nivelul localitatii Cârcea există un sistem centralizat de alimentare cu apă,

la nivelul trupului principal al localitatii. Sistemul centralizat de canalizare la nivelul

trupului principal al localitatii este in curs de executie. Pentru celelalte trupuri ale

localitatii Cârcea, trup DN 6 Caracal si trup DN 65 ( E574) nu exista sisteme

centralizate de alimentare cu apa si canalizare. In aceste zone alimentarea cu apa si

canalizarea sunt rezolvate in sistem local cu puturi forate si fose septice sau mini

statii de epurare ecologice.

Alimentarea cu energie electrica este asigurata de la reţelele de medie

tensiune ce traversează teritoriul administrativ al comunei.

Relaţiile economice şi teritoriale se manifestă în special în raport cu municipiul

Craiova, cu care se învecinează şi care găseşte la aproximativ 7 km est de comuna

Cârcea. Aşezarea în teritoriu ca şi condiţiile naturale şi funcţionale, plasează comuna

în raza de influenţă a municipiului Craiova.

2.4. ACTIVITATI ECONOMICE

Potentialul economic al comunei Cârcea este determinat de situarea in

teritoriu, conditiile pedo-climatice ca si de principalele activităti economice ce se

desfăsoară , pe teritoriul administrativ al comunei.

Comuna Cârcea are în prezent funcţiunile principale de centru de producţie

agricolă (zoo-cerealieră), industrială şi secundar, fiind un important centru de cazare

a unei părţi a activităţilor din municipiul Craiova.

pag. 13

2.4.1. ACTIVITATI AGRICOLE

Teritoriul comunei Cârcea se înscrie in zona cu profil predominant agricol care

determina si caracteristicile activitatilor economice existente in comună.

Economia agricola cuprinde doua sectoare de activitate respectiv sectorul

particular si cel de stat. Prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, cetatenii au fost puşi

in posesia terenurilor agricole, sectorul particular devenind determinant in

desfasurarea activitatilor agricole.

Teritoriul comunei Cârcea se înscrie în zona cu profil predominant agricol

determinând şi caracteristicile activităţilor economice existente în comună.

Agricultura caracterizată printr-o suprafata mare a terenului agricol constituie

principala ramura economica a comunei, alaturi de cresterea animalelor.

În foarte mică măsură este prezentă activitatea agricolă secundară care

cuprinde prelucrarea şi industrializarea unei parti din produsele obtinute în

gospodariile populatiei, fiind absentă în totalitate activitatea agricolă tertiara care

îmbracă toate aspectele de prelucrare, depozitare şi valorificare atât a produselor

agricole bune cât şi a celor industrializate sau prefabricate.

Teritoriul administrativ al comunei Cârcea are o suprafaţă de 3270 ha cu următoarea structură:

SUPRAFAŢA TOTALĂ TERITORIU ADMINISTRATIV - 3270 ha

AGRICOL 2873,00 ha

arabil - 2324,00 ha

din care păşuni - 104,00 ha

fâneţe - 3,00 ha

vii - 280,00 ha

livezi - 162,00 ha

- 2873,00 ha

NEAGRICOL 397,00 ha

din care păduri - 60,00 ha

ape - 7,00 ha

drumuri - 141,00 ha

alte suprafete - 182,00 ha

degradate - 7,00 ha

Activitatea agricolă (conf. datelor statistice) ocupă o suprafaţă de 2873,00 ha

şi reprezintă 87,86% din suprafaţa totală administrativă a comunei. Structura pe

pag. 14

categorii de folosinţă arată preponderenţa suprafeţelor arabile ce reprezintă 2324,00

ha faţă de celelalte categorii ca vii – 280,00 ha, păşuni – 104,00 ha şi fâneţe – 3,00

ha.

Suprafaţa agricolă se află în procent majoritar în proprietatea particularilor din

Cârcea. Profilul economic al comunei Cârcea este determinat de producţia vegetală

ce constituie o ramură cu o dezvoltare importantă.

Producţiile agricole medii pe comună se prezintă la valori apropiate faţă de

media judeţului mai puţin la legume (nu sunt specifice acestei zone).

Activitatea agricola in sectorul particular se desfasoara in principal in cadrul

asociaţiilor familiale sau a asociaţiilor cu personalitate juridica. Profilul agricol dominant

este cultura plantelor cerealiere, struguri, fructe, tutun, ouă.

Pentru productiile realizate nu detinem date edificatoare dat fiind procesul de

reorganizare a activitatii agricole pe bazele proprietatii private.

Prin desfiinţarea CAP-urilor au fost dezafectate şi sectoarele zootehnice ale

acestora, efectivele de animale fiind cumparate de catre locuitorii comunei.

Un loc aparte, având în vedere cadrul natural, îl constituie creşterea

animalelor mari şi mijlocii, bovine şi ovine şi a păsărilor de curte.

Zootehnia, după un declin al efectivelor de animale din anii 1991 - 1992

faţă de 1989, cunoaşte în prezent o uşoară redresare:

Efective de animale Recensamantul general agricol

- bovine 102

- porcine 848

- ovine 34

- păsări 9624

- cabaline 36

- caprine 60

- familii de albine 48

Producţiile animaliere nu sunt dintre cele mai ridicate, valorificarea produselor

făcându-se mai ales pe piaţa comunei şi pentru consumul propriu.

Producţia animală 2009

- carne (sacrificări) to 109,31 t

- lapte hl 618,3 hl

pag. 15

Valorificarea produselor agrozootehnice ale comunei (cereale, legume,

animale şi produse lactate) se va face ca şi în prezent pe piaţă sau către unităţile

prelucrătoare ale municipiului Craiova. Veniturile realizate vor putea acoperi, în

condiţiile unei exploatări raţionale a potenţialului agricol, necesităţile curente ale

locuitorilor.

Având în vedere resursele naturale de pe raza comunei, creşterea animalelor,

pomicultura, recoltarea fructelor de pădure, se impune dezvoltarea unor industrii

prelucrătoare adecvate şi a unor ferme agro-zootehnice.

Viaţa economică a comunei Cârcea, are nevoie de dezvoltare în toate

domeniile sale: agricultură, zootehnie, industrie, comerţ şi silvicultură.

Conditii favorabile pentru productia agricola:

existenţa forţei de muncă calificată în agricultură;

populaţia comunei deţine: 102 capete de bovine, 94 capete de caprine şi

ovine, 848 capete de porcine, 36 capete de cabaline, 48 familii de albine,

9624 de păsări la sfârşitul anului 2009;

2.4.2. ACTIVITATI DE TIP INDUSTRIAL

O importantă zonă industrială se dezvoltă în ultimii ani în vestul comunei, între DN6 şi CF Craiova-Bucureşti, acolo unde se află şi principalul agent economic de pe teritoriul comunei – Uzinele Ford. Această zonă, aparţine administrativ de comuna Cârcea şi este situata zona industrială din partea de nord-est a teritoriului administrativ al comunei Cârcea.

Activităţile industriale care se desfăşoară în comună sunt localizate in:

- trupul DN6 –- Uzinele Ford si agentii economici care functioneaza in fostul

sector zootehnic Banu Maracine

- Trupul principal al localitatii – S.C. TopGel S.A.

- Trupul Dn 65 – S.N. PETROM si agentii economici care functioneaza in

fostul sector avicol

Activităţile de tip industrial se desfăşoară si la nivelul unităţilor cu profil de industrie mică - amenajate în spaţiile unităţilor agricole dezafectate, sau în spaţii nou amenajate. În spaţiile aparţinând fermelor avicole funcţionează unităţi de prestări servicii şi de mică industrie.

Activităţile industriale care se desfăşoară in aceste unitati nu constituie surse de poluare a mediului înconjurător.

PRINCIPALELE SOCIETĂŢI CU PROFIL INDUSTRIAL / DEPOZITARE

aflate pe teritoriul comunei Cârcea (la data de 28 aprilie 2009)

1. Metro Comerţ 2. Top Gel Prod Producţie 3. Trade Land Spedition Distribuţie

pag. 16

4. Novartis Impex SRL Distribuţie 5. Saff Trading SRL Distribuţie 6. DMC Distribution Distribuţie 7. Vipromax Distribuţie 8. Marigaz Distribuţie 9. Grony Distribuţie 10. Briaris Ind SRL Distribuţie 11. Ionumi Producţie 12. Multibond Dural Producţie 13. S.C. Panda Producţie 14. S.C. Exflor Distribuţie 15. Avicola Raggi Producţie 16. Il Cost Prod Producţie 17. Cereal Com Banu Mărăcine Producţie 18. S. C. Ruris Producţie 19. SC Carpat Beton Producţie 20. R.S.G. Prestări servicii 21. S.C. Tehnoinstal S.R.L.

22. S.C. Elecmond Electric S.R.L.

23. S.C. Domarcons S.A.

24. OMW Petrom S.A.

25. S.C. Vamagro S.R.L.

26. S.C. Mecsol S.R.L.

DISFUNCTIONALITATI

Disfuncţionalitatile care se manifesta in prezent sunt:

fragmentarea puternică a fondului funciar pe deţinatori ceea ce conduce la o

exploatare dificila a pământului cu mijloace mecanizate;

dezorganizarea activitatilor de achiziţii si valorificare a cerealelor si plantelor

agricole;

inexistenţa fondurilor de dezvoltare - investitii in domeniu;

starea materială precara a populaţiei ceea ce duce la nedezvoltarea

sectorului "întreprinderi mici şi mijlocii";

îmbatrânirea populaţiei stabile, migrarea populaţiei tinere spre Craiova.

2.5. POPULATIA - ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

2.5.1. NUMARUL, STRUCTURA PE SEXE SI EVOLUTIA POPULATIEI

Comuna Cârcea se înscrie în cadrul comunelor de mărime medie, cu o populaţie totală de 2.511 locuitori în 2010, faţă de 2.744 locuitori înregistraţi la recensământul din 1977.

Scăderea populaţiei s-a datorat până în anul 1990 politicii de dezvoltare

pag. 17

economică excesiv industrială, care a condus la atragerea forţei de muncă din mediul rural în oraşele industriale din Judeţul Dolj sau din afara lui. După 1990, populaţia comunei a scăzut în continuare, migraţia populaţiei tinere către mediul urban continuând. Între 1992 şi 2002 (anii de referinţă ai ultimelor recensăminte) s-au înregistrat dezechilibre în mişcarea naturală a populaţiei prin scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii, rezultând un spor natural negativ cu valori cuprinse între -7 până la -51 de persoane pe an. Structura populaţiei şi populaţia ocupată

Ponderea grupei de vârstă de 15-59 ani reprezintă cca. 64% din totalul populaţiei la nivel de comună, conform datelor statistice de la nivelul anului 2002.

In prezent ponderea populaţiei ocupate se menţine la circa 50% pe fondul reîntoarcerii in comună a personalului disponibilizat din marile centre urbane şi antrenării acestuia în special în agricultură (sectorul primar). Ponderea populaţiei ocupate, pe sectoare, în 2002 era: în sectorul primar – cca. 62 %, în sectorul secundar, cca. 30%, iar în sectorul terţiar, cca. 8 %. Ocupaţia de bază a populaţiei rămâne agricultura, comuna Cârcea înscriindu-se în zona periurbană a Municipiului Craiova şi participând la aprovizionarea zilnică cu produse agro-zootehnice a oraşului. Structura populatiei ocupate are in vedere numai raportarile la nivelul populatiei cu domiciliul in comuna Carcea.

Pentru Uzina Ford si o serie de unitati economice aflate in platforma Banu

Maracine si in trupul DN 65 populatia active ocupata provine din municipiul Craiova,

Se inregistreaza un navetism semnificativ spre Carcea de la nivelul municipiului

Craiova, dar si un navetism cu valori sensibil mai mici de la Carcea spre Craiova.

Sectorul secundar este reprezentat prin unităţi ale industriei alimentare şi de bunuri de larg consum - mobilă, confecţii. În sectorul terţiar (servicii) s-au inclus toţi salariaţii care lucrează in învăţământ, sănătate, comerţ, transporturi, telecomunicaţii, administraţie publică, etc

Evoluţia in timp a populatie la nivel de comună este prezentata in tabelul următor:

f v Nr. Denumirea RECENSA MINTE 2008 2009

crt. localitaţii 1977 1992 2002

Cârcea 2744 1777 1808 1793 1850

Acest fenomen de depopulare a satelor in mediul rural s-a datorat, până in anul

1989, politicii de dezvoltare economică (excesiv industrială) a centrelor urbane, care a

condus la atragerea fortelor tinere apte pentru muncă in mediul rural in centrele urbane

industriale din judeţul Dolj sau in afara lui. După anul 1990, populaţia comunei a scazut in

continuare.

Datorita apropierii de municipiul Craiova (cca 7 km), locuitorii prefera totusi a-si stabili

domiciliul in Craiova, care le ofera conditii de locuire si dotări social-culturale net superioare

celor din mediul rural. Principalii indicatori demografici care reliefeaza evolutia populatiei in

timp sunt reprezentati prin miscarea naturala si sporul migratoriu.

pag. 18

Caracteristic pentru Cârcea ca de altfel pentru întreg mediul rural al judeţului Dolj,

sunt valorile negative înregistrate pentru soldul miscarii migratorii, pâna in anul 1989, ca

urmare a politicii anterioare de dezvoltare economică (în special industrială) care a

atras după sine plecarea fortelor tinere apte pentru muncă din localitatile rurale spre

centrele urbane industriale.

Având în vedere evoluţia prognozată pentru activitatea economică şi în

conformitate cu datele primite de la organele locale, ponderea populaţiei ocupate se

va menţine la cca 60.00% din populaţia totală a comunei.

Prin centralizarea datelor privind salariaţii din unităţile economice şi social-

culturale proprii, se observă că pentru populatia activa, cu domiciliul in comuna

Carcea, ponderea cea mai mare este deţinută de sectorul primar, fapt ce

demonstrează ca ocupaţia de bază a populaţiei din comună este agricultura.

După anul 1989, sporul natural a continuat să înregistreze valori negative, iar

valorile sporului migratoriu au devenit mai mici şi chiar pozitive in ultimii ani, fiind

determinate de fenomenul apărut, in această perioadă de declin economic, când

numeroşi salariaţi au fost disponibilizaţi din marile unitati industriale şi care, in parte,

s-au întors in localitatile de unde au plecat.

Urmarind evoluţia valorilor absolute ale sporului natural după anul 1989, se

poate constata, ca acestea au inregistrat numai valori negative, ca urmare a indicelui

mortalitatii foarte ridicat, a indicelui natalitatii foarte mic determinate in general de

scaderea nivelului de trai, de scaderea ponderii populaţiei fertile (15 - 40 ani) si de

măsurile luate de legalizare a întreruperilor de sarcină.

În ceea ce priveşte mişcarea rnigratorie însa, valorile sunt relativ mici,

înregistrându-se chiar valori pozitive, ca urmare a declinului economic şi

disponibilizărilor de personal muncitor din unitatile economice unde a lucrat şi

intrarea acestora in localităţile rurale de unde au plecat, deci si in localitatea Cârcea.

2.5.2. STRUCTURA POPULATIEI PE PRINCIPALELE GRUPE DE VÂRSTA

Având în vedere că în ultimii ani (după 2000) nu s-a mai urmărit structura

populaţiei pe grupe de vârstă pe unităţi administrativ - teritoriale, ci numai la nivel

de judeţ, iar în rezultatele preliminate ale recensământului din ianuarie 1992 nu

s-au prelucrat, pentru situaţia actuală la nivel de comună, s-au aplicat cotele

medii ale principalelor grupe de vârstă din mediul rural al judeţului Dolj, după cum

urmează:

pag. 19

% mediul rural comuna Cârcea(2002)

0 - 14 ani 19,6 303

15 - 65 ani 54,4 1100

peste 65 ani 26,0 345

TOTAL 100,0 1808

2.5.3.MIŞCAREA NATURALĂ ŞI MIGRATORIE

Personalul muncitor din comună a preferat deplasarea spre locul de muncă

din unităţile economice industriale ale municipiului Craiova, situat la cca 7 km de

comună, naveta înscriindu-se în izocrona de deplasare de 30'.

După anul 1989 însă, valorile absolute ale sporului natural au rămas tot

negative. Astfel, urmare a deteriorării nivelului de trai în general, a măsurilor luate de

legalizare a întreruperilor de sarcină, etc., au făcut ca valorile sporului natural să

scadă de la un an la altul.

In ceea ce priveşte mişcarea migratorie după anul 1989, a înregistrat valori

anuale negative (max -531 locuitori/an în 1990) cu unele excepţii ca în anul 1997

când au devenit chiar pozitive.

Aceste valori reflectă declinul economic înregistrat în această perioadă de

tranziţie, de trecere la economia de piaţă - capitalistă, când numeroase unităţi

economice industriale au fost restructurate sau chiar lichidate în centrele urbane din

judeţ (deci şi în municipiul Craiova) sau din afara judeţului Dolj, iar personalul

muncitor, disponibilizat s-a întors în general în localităţile de unde au plecat, deci în

cadrul comunei Cârcea

În anul 1990 s-a înregistrat cel mai mare număr de plecări în marea majoritate

a comunelor din judeţul Dolj deci şi un sold migratoriu negativ foarte mare ca urmare

a înlăturării restricţiilor de intrare cu domiciliu stabil, în marile centre urbane din toată

ţara.

NAVETISMUL

Din informaţiile primite de la organele locale ale comunei Cârcea localitatea

principală spre care au avut loc deplasări din localitatea Carcea, este municipiul

Craiova, situat în imediata apropiere a comunei Cârcea (cca 7 km faţă de localitatea

reşedinţă de comună).

Având în vedere distanţele mici de deplasare de până la 7 km acestea se

înscriu în izocrona de deplasare de 30 km, care oferă condiţii uşoare de navetă.

Mijlocul de transport folosit este în general autobuzul.

pag. 20

Totodată în cadrul comunei au loc şi deplasări pentru muncă în sens invers,

din municipiul Craiova spre unităţile economice şi social-culturale din raza comunei

astfel:

- spre unităţile economice productive (în special Uzinele Ford, S.N.P.

PETROM, S.C. TOP GEL, METRO DISTRIBUTIE, GRONY, etc.)

- spre unităţile de învăţământ, sănătate, comerţ

Declinul actual al anumitor activităţi industriale sau disfuncţionalităţi care

presează asupra altor activităţi, generate de reforma economică, au determinat

reducerea numărului de salariaţi şi trecerea lor în rândul şomerilor.

Această reducere de personal s-a făcut în general în rândul personalului

navetist şi s-a considerat reintegrarea acestora în sectorul primar (agricultura) în

cadrul localităţilor de domiciliu al salariaţilor.

2.5.4. RESURSELE DE MUNCĂ ŞI POPULAŢIA ACTIVĂ OCUPATĂ

Considerând ca forţa aptă pentru muncă, populaţia cuprinsă între 15 - 65

ani, rezultă în cadrul comunei Cârcea o populaţie activă de 648 locuitori, adică

35,84% din total populaţie.

Populaţia ocupată s-a obţinut prin centralizarea numărului de salariaţi

permanenţi din societăţile economice cu capital de stat şi privat, din societăţile

social-culturale şi comerciale bugetare şi particulare existente în cadrul

localităţilor componente ale comunei Cârcea.

Numărul de salariaţi pe ramuri ale economiei naţionale este urmărit de

Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj, numai la nivel de comună şi este prezentat

în tabelul următor:

pag. 21

Specificaţia Nr. salariaţi

- Industrie construcţii 378

- Agricultură - silvicultură 38

- Transporturi - telecomunicaţii 11

- Informatii - telecomunicatii 4

- Turism – alimentatie publica 7

- Tranzactii imobiliare 3

- Activitati profesionale, stiintifice 4

- Comerţ 508

Învăţământ 33

- Ocrotirea sănătăţii 6

- Administraţie 14

- Alte ramuri financiar bancare 1

- Someri in evident si plata 44

TOTAL GENERAL 1007

Menţionăm că în numărul total de salariaţi nu sunt incluşi şi salariaţii

navetişti din Craiova spre unităţile economice şi social-culturale din raza

comunei.

2.5.5. FONDUL DE LOCUINŢE

Numărul total de locuinţe în comuna Cârcea în anul 2008 era de 787 locuinte.

În ultimii cinci ani, ritmul mediu anual de construcţii de locuinţe a fost de foarte

mare, in anul 2009, inregistrandu-se un numar de 493 autorizatii de construire pentru

locuinte, iar in anul 2010, numarul autorizatiilor de construire a scazut la 136.

Numarul crescut de constructii de locuinte realizate in ultimii ani se justifica prin

solicirilor locuitorilor din municipiul Craiova, care au achizitionat terenuri .

Constructiile noi de locuinte sunt realizate din material durabile si au un standard de

confort ridicat, apropiindu-se de cel urban.

Din totalul de 734 locuinte centralizate la nivelul comunei Carcea

- 85 de locuinte dispun de alimentare cu apa si canalizare din reteaua publica

sau sistem propriu;

- 763 locuinte dispun de alimentare cu energie electrica;

- 18 locuinte dispun de incalzire prin termoficare sau central termica proprie

- 719 locuinte au bucatarii

pag. 22

- 84 de locuinte au bai

Calitatea fondului de locuit existent este dată de următoarele proporţii:

- 70% din clădiri sunt în stare bună;

- 25% în stare mediocră;

- 5% în stare insalubră.

2.5.6. CONCLUZII

Comuna Cârcea dispune de un potenţial uman relativ scăzut (circa 2511

persoane) sunt premize ca scăderea continuă a populaţiei din ultimul deceniu să

se oprească trecând în 3 - 5 ani la valori pozitive.

Declinul volumului de activitate în ramurile de bază (după 1992) are consecinţe

negative asupra folosirii resurselor de muncă, asupra calităţii vieţii populaţiei şi a

asigurării resurselor financiare necesare realizării unor programe de modernizare

a locaităţii.

Trebuie menţionat faptul că într-o localitate în care nu sunt satisfăcute

posibilităţile de ocupare a potenţialului de forţă de muncă, deplasările prin

exercitarea activităţilor în afara localităţilor respective sunt numeroase. Acest fapt

determină fenomenul de navetism, cei mai mulţi se îndreaptă spre oraşul

Craiova, dar datorita prezentei Uzinelor Ford, care antreneaza un numar mare de

personal, pe teritoriul comunei Carcea se inregistreaza si un navetism

semnificativ si dinspre Craiova spre Carcea.

2.6. CIRCULAŢIA

SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI DISFUNCŢIONALITĂŢI

CAI DE COMUNICATIE

Teritoriul comunei Cârcea este traversat de DN 65 Craiova – Bucureşti, de DN6 Craiova – Caracal şi de DJ652A care face legătura cu localităţile învecinate şi cu alte comune din judeţ prin intermediul DN 6 şi DN 65. Comuna este traversată de cale ferată, incluzând următoarele unităţi: - Halta CF Cârcea – pentru ruta Craiova – Piteşti – Bucureşti - Halta viaduct - pentru ruta Craiova – Caracal – Bucureşti - Halta Malu Mare - pentru ruta Craiova – Caracal – Bucureşti

Trama stradală a satului are ca axă principală traseul drumului judeţean

DJ652A. Organizarea circulatiei şi a transportului în teritoriul administrativ al comunei

Cârcea cuprinde trasee de drumuri: naţionale, judetene si comunale - ce asigura

legatura localitatii Cârcea cu localitatile judetului.

Prin poziţia geografică a comunei se efectuează trafic de tranzit şi a

pag. 23

transportului în comun, din sau spre localităţile importante ale judeţului.

Circulaţia rutieră precum şi cea pietonală din cadrul localităţii impun ca în viitor

să se realizeaze amenajări ale unor intersecţii.

Se remarcă lipsa de parcaje amenajate la principalele dotări, parcarea /

gararea la domiciliu făcându-se în mod curent în curţile locuinţelor.

Calitatea infrastructurii şi a sistemului rutier pe aceste drumuri este foarte

bună pentru drumurile nationale, DN 65 Craiova – Bucureşti, de DN6 Craiova –

Caracal, bună pentru drumul judetean DJ652A şi comunal si partial buna pentru

drumurile vicinale.

In interioiul intravilanului localitatii Cârcea trama stradala reflecta dezvoltarea

in timp a acesteia. Exista de asemenea o serie de drumuri interioare locale ce

asigură legaturi atât între zonele de locuit cât si cu zonele economice.

Cele doua drumuri naţionale şi drumul judeţean sunt cu îmbracaminţi

asfaltice. Restul circulaţiilor interioare din localitate necesita modemizări: corectari de

trasee, pantă, curbe, îmbunatatirea elementelor geometrice, etc.

Salariaţii angajaţi in activitate de producţie in afara teritoriului administrativ al

comunei se deplasează cu mijloace de transport in comun existente.

Disfuncţionalităţile care se manifestă in acest domeniu sunt:

- existenţa unor străzi cu îmbrăcăminte provizorie;

- existenţa unor intersecţii conflictuale între DN 6 şi DN 65 cu accesele la

zona de locuit dezvoltata de-a lungul acestor cai de circulaţie;

- semnalam intersectia conflictuala la sol dintre drumul judetean DJ562si

traseul caii ferate Craiova – Pitesti.

2.7. INTRAVILAN EXISTENT - ZONE FUNCŢIONALE

BILANŢ TERITORIAL

2.7.1. INTRAVILAN EXISTENT

Comuna CARCEA are o singură localitate care este şi reşedinţa comunei.

Suprafaţa totală a intravilanului existent (curţi + construcţii) inclusiv zonele

funcţionale se ridică la 864,15 ha pentru întreaga comună Cârcea, ceea ce

reprezintă 26,43% din totalul teritoriului administrativ.

Pe trupuri ( zone construite) , bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în

intravilanul existent pe întreaga comună este prezentat in tabelul urmator:

pag. 24

CENTRALIZATORUL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT

COMUNA CARCEA – JUDETUL DOLJ

NR. CRT.

ZONE COMPONENTE EXISTENT SUPRAFETE

1. TRUP PRINCIPAL LOCALITATE 305,50 HA

2. TRUP DN 6 CARACAL 291,00 HA

3. TRUP DN 65 (E574) 242,70 HA

4. MANASTIREA CARCEA SF. ANTONIE 1,70 HA

5. DISTRICT DE DRUMURI 1,30 HA

6. CIMITIR 0,70 HA

7. AMPLASAMENT REZERVAT PLATFORMA GOSPODAREASCA

0,50 HA

8. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 0,50 HA







15. HALTA CF CARCEA 0,30 HA

16. LOCUINTE DE VACANTA 4,60 HA

17. TEREN DESTINATIE SPECIALA 4,30 HA




TOTAL TERITORIU

INTRAVILAN EXISTENT

864,15 HA

Pe zone funcţionale, bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul

existent pe întreaga comună este prezentat, defalcat pe cele trei trupuri care

alcatuiesc localitatea Cârcea: trupul principal al localitatii, trupul DN 6 Caracal si trupul

DN 65. În prezent intravilanele celor 3 trupuri principale care alcatuiesc localitatea

Cârcea prezintă zonificarea inclusă în cadrul P.U.G. 2005, fiind structurate conform

pag. 25

tabelelor următoare:

BILANŢ TERITORIAL

SATUL CARCEA – TRUP PRINCIPAL LOCALITATE SITUATIA EXISTENTA

ZONE FUNCŢIONALE TRUP PRINCIPAL LOCALITATE

EXISTENT

HA % ZONA LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE

92,24 30,19

ZONA INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC

4,00 1,31

ZONA MULTIFUNCTIONALA LOCUINTE, INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC

-

-

ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE

9,75 3,19

ZONA MULTIFUNCTIONALA INDUSTRIE, DEPOZITE, COMERT, BIROURI, SERVICII

- -

UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 10,10 3,31 ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT din care:

- RUTIER - FEROVIAR

33,91

33,61 0,30

11,10

11,00 0,10

ZONA SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECŢIE

2,60 0,85

ZONA CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE

0,70 0,23

ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE

2,00 0,65

TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA - - APE - -

ZONA TERENURI LIBERE 150,20 49,17

TOTALTERITORIU INTRAVILAN EXISTENT

CARCEA TRUP LOCALITATE 305,50 100,00

pag. 26

BILANŢ TERITORIAL

SATUL CARCEA – TRUP DN 6 CRAIOVA - CARACAL SITUATIA EXISTENTA

ZONE FUNCŢIONALE

TRUP DN 6 CRAIOVA - CARACAL

EXISTENT


48,50 16,67


0,10 0,03


-

-


33,10 11,38


- -


- RUTIER - FEROVIAR

33,05

27,65 5,40

11,36

9,50 1,86


17,95 6,17


- -


- -

TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA - - APE 2,30 0,79



CARCEA TRUP DN 6 291,00 100,00

pag. 27

BILANŢ TERITORIAL

SATUL CARCEA – TRUP DN 65 ( E574) CRAIOVA - PITESTI SITUATIA EXISTENTA

ZONE FUNCŢIONALE

TRUP DN 65 ( E574)

EXISTENT


13,50 5,38


8,95 3,69


-

-


19,35 7,97


- -


- RUTIER - FEROVIAR

11,50

11,50 -

4,74

4,74 -


- -


- -


1,20 0,49

TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA 0,90 0,37 APE - -



CARCEA TRUP DN 65 (E574) 242,70 100,00

pag. 28

Intravilanul trebuie acceptat ca o limită convenţională informativă, în cadrul

căruia circulatia terenurilor urmează să se supună legislatiei în vigoare.

Zonele funcţionale existente în prezent îşi vor păstra caracterul, iar unele vor

cunoaşte o dezvoltare accentuată, ca urmare a opţiunilor populaţiei şi intenţiilor

administraţiei locale de diminuare sau înlăturare a disfuncţionalităţilor existente la

nivelul întregii comune în ceea ce priveşte locuirea, activităţile economice, de

agrement şi gradul de dotare.

Zona de locuit, principala consumatoare de teren din cadrul intravilanului, va

cuprinde în principal terenuri destinate gospodăriilor individuale..

Pentru monumentele istorice, care se regăsesc pe teritoriul comunei se va

respecta legislaţia specifică (Legea numărul 422/2001 – Lege privind protecţia

monumentelor istorice).

Se recomandă folosirea eficientă a terenurilor libere existente în zona de locuit

deoarece densitatea mică a locuitorilor demonstrează că sunt posibilităţi de

îmbunătăţire a situaţiei.

Zona instituţiilor publice va trebui completată cu amplasamente la nivelul zonei

centrale cu noi funcţiuni (cu precădere cele deficitare ce sunt nominalizate pentru

etapele viitoare).

Pentru zonele unităţilor agricole precum şi pentru cele industriale dacă va fi

cazul, se vor crea rezerve de terenuri pe care să poată fi amplasate asemenea unităţi.

Unul dintre obiectivele de bază ale Planului Urbanistic General, îl constituie

organizarea zonelor funcţionale în cadrul teritoriilor localităţilor, organizarea relaţiilor

dintre acestea în funcţie de folosinţa principală şi natura activităţilor dominante.

De comun acord cu administraţia locală, actualul P.U.G. trasează intravilanul

propus, respectand legislaţia în vigoare şi necesităţile apărute ca urmare a

solicitărilor venite de la locuitori.

pag. 29

2.7.2. ZONE FUNCŢIONALE

Zona de locuinţe

Aceasta este principala zonă funcţională din cadrul suprafeţei intravilanului

construit existent si reprezinta 153,79 ha din totalul suprafeţelor ocupate ale comunei.

Ca formă de proprietate asupra locuinţelor predomină proprietatea privată.

Cele mai multe construcţii de locuit sunt în stare bună de funcţionare, lipsind

aproape în totalitate echiparea tehnico-edilitară interioară locuinţelor necesare realizării

unor condiţii civilizate de viaţă. În localitatea Cârcea există reţele de alimentare cu apă

in sistem centralizat numai la nivelul trupului principal al localitatii Cârcea.

În zona comunei Cârcea au fost construite multe locuinţe noi, în special de către locuitori din Municipiul Craiova. Terenurile libere, neconstruite, înregistrate în prezent ca terenuri agricole în intravilan reprezintă o rezervă în dezvoltarea fondului construit.

Din analiza indicatorilor pentru locuire, actualmente, la nivelul Comunei Cârcea, rezultă un număr de caracteristici: a) suprafaţa locuibilă /locuinţă: locuinţele au în general 2-3 camere de locuit – locuinţa medie; b) suprafaţa locuibilă /locuitor reflectă un indice superior valorilor medii pe judeţ; c) numărul de persoane pe locuinţă indică valori sub media judeţului, în concordanţă cu structura pe vârste (număr mare de locuitori peste 60 de ani); e) indicatorii specifici ai comunei Cârcea evidenţiază o densitate mai mare a populaţiei în cadrul fondului de locuit.

Zona unităţi industriale şi depozite precum şi zona agrozootehnică ocupă

împreună o suprafaţă de 88.05 ha. Zona include unitati economice cu profil industrial,

depozitare si agricol situate in platforma industriala din partea de nord-est – Uzinele Ford,

platforma Banu Maracine, Platforma industriala S.N.P. Petrom si fostul sector avicol

Carcea din trupul DN 65.

Zona spaţii verzi, sport şi agrement ocupă suprafeţe care totalizeaza 20,55 ha

incluzand - terenul de sport din trupul principal al localitatii, parcuri, scuaruri, plantaţii de

aliniament. In teritoriul administrative al comunei carcea semnalam Complexul lacustru

Preajba Facai - zona protejata de interes national, cu potenţialul turistic foarte ridicat care

trebuie valorificat mai mult prin dezvoltarea unei reţele de obiective turistice. In prezent

aceasta zona este in extravilan.

Zona cu funcţiuni complexe de interes public include clădirile pentru învăţământ,

sănătate, culte, administraţie, etc. şi care ocupă suprafeţe de 14,75 ha reprezentând

1,70% din suprafata totala inclusa in intravilanul existent.

Primăria comunei. Sediul primăriei funcţionează intr-o cladire reabilitatta si modernizata,

cu destinatia initiala de scoala. Constructia este în stare foarte - terenul aferent sediului

pag. 30

Primăriei locale este proprietate a domeniului privat al unităţii administrativ-teritoriale.

Poliţia nu are sediu în satul reşedinţă de comună si functioneaza in spatii inchiriate.

Pompierii nu sunt reprezentaţi la nivelul localităţii de reşedinţă şi nici la nivelul comunei,

apelându-se la formaţiunile de pompieri care functioneaza pe raza municipiului Craiova.

Dotări de învătământ

Grupul Scolar Agro- industrial - clădire P + 1, necesită reparatii – cuprinde

18 săli de clasă

intemat si cantină -Şcoala generală I - VIII - funcţionează intr-o clădire situata in incinta Grupului scolar

-Grădiniţa - clădire parter, in stare bună, situata in incinta Grupului scolar

si cuprinde 2 săli de clasă pentru 2 grupe

Cladirile din incinta Grupului scolar dispun de alimentare cu apa si canalizare in

sistem centralizat, iar incalzirea se realizeza cu centrala temica cu gaze naturale.

Sănătate

Dispensarul uman - functionează într-o clădire aflata intr-o stare foarte proasta, cu

1 cabinet medicină internă . Nu are cabinet stomatologic. Se are in vedere realizarea

unui sediu nou pentru dispensarul uman, in incinta actual.

Farmacie - funcţionează într-o clădire proprietate particulară.

Zone cu monumente ce necesită protejarea

Este evidenţiată existenţa următoarelor monumente şi zone protejate pe teritoriul

comunei Cârcea:

pozitia nr. 427, cod monument istoric DJ-II-m-B-08231 - Biserica „Sf. Nicolae”

(datare 1815);







pozitia nr. 30, cod monument istoric DJ-I-m-A-07884.01 - situl arheologic , punctul

“La Elesteu” - datare sec. I - II - epoca daco-romana;

pozitia nr. 31, cod monument istoric DJ-I-m-A-07884.02 - asezare fortificata ,

punctul “La Elesteu” - datare epoca bronzului;


pag. 31


Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23 din

Legea nr. 422 / 2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice. In zona de

protective a monumentelor istorice (200,00m in intravilan, respective 500,00m in

extravilan) pentru autorizarea constructiilor noi sau a interventiilor la constructiile existente

se va solicita avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, respective al Directiei

Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj.

Aceste zone necesită a fi protejate atât prin lucrări de restaurare reparaţii sau

întreţinere (bisericile - monumente istorice), cât şi prin crearea unui cadru corespunzător.

2.8. 1. ZONE CU RISCURI NATURALE

În cadrul perimetrului intravilan al localitatii Cârcea nu sunt zone cu riscuri naturale

majore care să determine măsuri speciale de protecţie sau interdicţii de construire.

2.9. ECHIPAREA EDILITARĂ

2.9.2. ALIMENTAREA CU APĂ ŞI CANALIZARE

Localitatea Cârcea dispune - în prezent - de un sistem centralizat de

alimentare cu apă potabilă, dar nu există lucrări de canalizare în sistem centralizat

care să colecteze apele uzate menajere.

Gospodăriile individuale racordate la reţeaua de apă, în majoritate, au

closete de tip uscat nevidanjabile, un număr mic de locuinţe dispune de fose

septice vidanjabile.

Amintim că aceste locuinţe se află amplasate în zona de locuinţe FORD, la

DN 6 şi în zona străzii Drumul Apelor la drumul naţional DN 65.

Reamintim, cu această ocazie, faptul că staţia de apă Bordei şi o serie

importantă de reţele de apă se află amplasate pe teritoriul comunei Cârcea, din

aceste reţele alimentându-se cu apă locuinţe individuale din municipiul Craiova.

În prezent localitatea Cârcea dispune de un sistem centralizat de alimentare

cu apă, captarea şi gospodărirea de apă fiind amplasate în zona centrală a

localităţii – trupul principal al localitatii.

Captarea apei subterane din stratul de adâncime prin puţuri forate echipate

cu pompe submersibile este formată din trei puţuri forate cu adâncimea de 70 m.

pag. 32

Gospodăria de apă existentă cuprinde:

- două rezervoare de apă cu capacitatea de 150 mc

- staţia de clorare

- staţia de pompare

- punctul de exploatare

Staţia de clorare, staţia de pompare şi punctul de exploatare sunt amplasate

într-o singură construcţie.

Reţeaua de distribuţie a apei potabile este alcătuită din conducte de

polietilenă de înaltă densitate (PEID) PN 6 cu diametre cuprinse între 32 mm şi

Dn 150 mm, îngropate la adâncimea minimă de 1,20 m (adâncimea de îngheţ).

Reţeaua asigură transportul debitului maxim orar şi a celui pentru stingerea

incendiului din exterior de 5 l/s şi va fi dotată cu hidranţi de incendiu supraterani,

vane de linie şi sectorizare montate în cămine din beton sau PVC.

Locuinţele individuale existente în perimetrul delimitat de Fabrica FORD - CF

Craiova - Bucureşti - DN 6 Craiova - Caracal dispun de surse proprii de alimentare

cu apă şi canalizare.

În localitatea Cârcea nu există lucrări de canalizare în sistem centralizat care

să colecteze apele uzate menajere.

Gospodăriile individuale, în majoritate, au closete de tip uscat, nevidanjabile.

Un număr mic de locuinţe dispun de fose septice vidanjabile. Apele uzate menajere

aferente gospodăriilor sunt evacuate în şanţurile naturale existente pe drumuri şi

ajung în emisarii naturali: pârâul Sfetna şi pârâul Ududoiului.

Prin deversarea necontrolată a apelor uzate menajere sunt poluate pârâul

Sfetna şi pârâul Ududoiului.

Nu există staţie de epurare a apelor uzate menajere.

În teritoriul administrativ al comunei Cârcea nu există lucrări hidrotehnice

aflate în exploatarea Administraţiei Naţionale Apele Române. Calitatea apelor de

suprafaţă este afectată prin deversarea apelor manjere insuficient epurate

provenite de la gospodăriile şi agenţii economici din zonă.

Pentru o dezvoltare durabilă a comunei Cârcea este necesară înfiinţarea

sistemului de canalizare proporţional cu sistemul de alimentare cu apă pentru

pag. 33

comuna Cârcea.

2.9.2. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ Localitatea Cârcea este constituită din: Trup principal, Trup DN 65 Metro şi Trup

DN6 Caracal. Toate aceste trupuri sunt racordate la sistemul energetic naţional prin două

LEA 20 KV, una din staţia 110/20 Kv DIF, iar cealaltă din staţia 110/20/6 KV Craiova Est.

Posturile de transformare existente sunt construite aerian, pe unul sau doi stâlpi din

beton armat şi echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 250 KVA. Posturile în

cabină de zidărie, prefabricate sau de tip anvelopă (metalice) sunt echipate cu

transformatoare 20/0,4 KV de 400 la 1600 KVA.

Racordurile de medie tensiune sunt construite aerian pe stâlpi din beton armat cu

conductori funie din OL-Al (pentru posturile aeriene) şi în cablu subteran pentru posturile

PTCZ, PTCP, PTM (tip anvelopă).

Teritoriul comunei Cârcea mai este străbătută de reţele de transport (înaltă

tensiune) şi anume:

- LEA - 220 KV - Bulgaria, LEA 110 KV - Balş, LEA - 110 KV Caracal, LEA- 110 KV.

Reţelele de distribuţie de joasă tensiune sunt construite aerian pe stâlpi din beton

armat cu conductori funie din aluminiu neizolat şi conductori torsadaţi cu secţiuni de 35

70 mm2.

Pe stâlpii reţelelor de joasă tensiune sunt montate reţelele pentru iluminatul stradal

ce alimentează corpurile de iluminat cu vapori de mercur, sodiu, fluorescente şi

incandescente.

Instalaţiile electroenergetice menţionate mai sus şi anume: posturi trafo, LEA DE 20

KV, 110 KV şi 220 KV sunt materializate pe planul reţele edilitare.

2.9.3. INSTALAŢII TELEFONICE

În prezent, comuna este racordată la CTA din satul Cârcea, prin reţele telefonice

aeriene pe stâlpi din lemn, pe traseu independent şi comune cu instalaţii electrice aeriene

(pe stâlpi din b.a.)

2.9.4. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Localitatea Cârcea dispune - în prezent - de un sistem de distributie al gazelor

naturale, infiintarea distributiei fiind realizata la finele anului 2005.

Alimentarea cu gaze naturale a comunei Carcea este realizata din conducta

pag. 34

de gaze naturale de medie 5/8 intre SRMP DAEWOO si SRMS

REUT prin intermediul unei retele de reparti t ie de medie presiune din

PE100 SDR11 ce alimenteaza o staţie de reglare -măsurare de sector SRMS

Cârcea. De la aceasta stat ie este dezvolta o reţea de distribuţ ie de redusă

presiune de t ip complex, ramif icată şi inelară, ce va al imenta consumatori i

comunei Carcea.

Soluţia tehnică de alimentare cu gaze naturale cuprinde următoarele

obiective şi categorii, expuse în sensul de curgere al gazelor:

- reţea de repart iţ ie din PE100 SDR1 1 în regim de presiune medie;

- staţia reglare-măsurare de sector SRMS Caârcea;

- reţea de distr ibuţie stradală din PE80 SDR11 în regim de presiune

redusă;

- branşamente gaze naturale presiune redusa;

- instalaţi i uti l izare gaze gaze naturale;

RETEAU DE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE PRESIUNE REDUSA

Reţeaua de distribuţie gaze naturale aferentă comunei Caârcea este

de presiune redusă şi este realizata din conducte de poliet i lenă PE80

SDR11.

Parametri i de proiectare ai retelei existente de gaze naturale

Debitul de calcul al reţelei: 4829 Nm 3/h,respectiv 5095,01 Nm3/h

Presiunea de ieşire din SRMS: 1,5 bar

Presiunea minimă în reţea (la ult imul abonat): 0,2 bar

De la staţ ia de reglare -măsurare de sector SRMS Cârcea se dezvoltă

reţeaua de distr ibuţie gaze naturale, de t ip complex, pe toate străzi le

comunei pe care sunt consumatori de gaze.

Se menţionează că pe DN6 şi strada Aeroportului (DC 88) din comuna

Caârcea, străzi cu carosabilul modernizat au fost prevazute câte două

conducte (aâte o conductă pe f iecare parte a străzi i), această soluţie

prezentând o serie de avantaje cum sunt:

- reducerea în mare măsură a spargerii carosabilului pentru

executarea branşamentelor;

pag. 35

- o elast icitate mai mare în exploatare , ca urmare a faptului că în caz

de necesitate se poate separa (scoate din funcţiune) numai jumătate

din strada respectivă;

- realizarea de branşamente scurte ceea ce duce la o exploatare mai

sigură şi la costuri minime pentru cetăţeanul de rând.

Amplasarea reţelei de distr ibuţiei este prezentată în piesele desenate.

La toate ramif icaţii le importante s -au prevăzut robinete de secţionare.Pentru

diametre mai mici sau egale cu De 225 se prevăd vane de polieti lenă

montate îngropat cu ti ja de acţionare de la suprafaţa solului iar pentru

diametre mai mari de De 225 se prevăd vane din oţel cu sferă SR EN 558 -1

:2000, montate în cămine.

Reţeaua de distr ibuţie aferentă comunei Cârcea subtraverseaza DN6

la km 216+703. Subtraversări le drumului naţional DN6 sunt executate din

ţeava de polieti lenă PE80 SDR11, prevăzute cu tuburi de protecţie din

ţeava de oţel SR EN 10208 -1/1999.

Lungimea totală a reţelei de distribuţie gaze naturale de redusă

presiune existenta in comuna Carcea este de 13.527 , compusă din

tronsoane de diferite diametre după cum urmează:

PE80 SDR11 - De 110mm = 11,237 km

PE80 SDR11 - De 125mm = 0,725 km

PE80 SDR11 - De 180mm = 1,172 km

PE80 SDR11 - De 200mm = 0,280 km

La dimensionarera retelelor de distributie gaze naturale in comuna Carcea s-a tinut

cont de toti consumatorii din zona respectiva. Configuraţia reţelei de distribuţie gaze

naturale presiune redusă existenta ce alimenteaza consumatorii din comuna Carcea, este

inelară - ramificată, dimensionată să asigure circulaţia corespunzătoare a debitelor şi

presiunilor la toţi consumatorii (inclusiv la capetele de reţele) cu minim 0,2 bari.

Conductele de distribuţie gaze naturale presiune redusă au fost montate în

conformitate cu prevederile normativului NTPEE-2008, precum şi cu cele privind

subtraversarea CF şi a drumurilor. Pe porţiunile aeriene conducta de oţel se va proteja

anticoroziv prin grunduire cu minium de plumb şi vopsire cu vopsea galbenă de ulei.

Conductele de distributie de redusa presiune din polietilenă PE 80 SDR 11 sunt

montate subteran, adâncimea minimă de montaj calculată de la generatoarea superioară a

http://necesitate.se/

pag. 36

ţevii este de 0,9 m. În cazuri speciale se pot utiliza şi adâncimi mai mici decât cele

recomandate, cu condiţia montării conductei de polietilenă protejată în tuburi de protectie.

2.10. PROBLEME DE MEDIU

Cu ocazia inventarierii zonelor supuse riscurilor naturale s-a constatat că nu există

astfel de zone pe teritoriul administrativ şi in teritoriul intravilan al comunei Cârcea.

Degradarea terenurilor agricole

Din suprafaţa totală de teren a comunei de 3270,00 ha, suprafaţa de teren agricol

este de 2873,00 ha, iar 7,00 ha sunt neproductive fiind supuse eroziunilor de suprafaţă şi

adâncime. La nivelul teritoriului administrativ nu s-au identificat suprafeţe afectate de

fenomene de sărăturare, acidificare sau exces de umiditate.

2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI Din analiza critică a situaţiei existente se desprind o serie de disfuncţionalităţi

principale, care reclamă soluţii de eliminare sau remediere:

Lipsa unor locuri de muncă în domeniul activităţilor productive şi serviciilor.

Comuna dispune de suprafeţe suficiente de teren pentru mici întreprinzători în domeniul

prelucrării produselor locale dar mai ales pentru turism (agroturism).

Noile locuri de muncă, realizabile fie prin reluarea unor activităţi, fie prin înfiinţarea

unor unităţi noi, ar stopa şi plecările din comună a forţei de muncă.

Starea precară a reţelei de drumuri (cu excepţia traseelor drumurilor nationale

DN 6 si DN65) impune modernizarea retelei existente şi deschiderea de noi străzi în

zonele cu dezvoltare de locuinţe (cel puţin pietruirea într-o primă etapă).

Cererile adresate Primăriei pentru realizarea de noi locuinţe, impune creşterea

suprafeţei intravilanului.

Alimentarea cu apă în sistem centralizat va trebui realizată treptat în toată

localitatile comunei, avandu-se in vedere si realizarea sistemelor centralizate de

canalizare menajera şi pluviala.

2.12. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

Pentru dezvoltarea urbanistică şi creşterea calităţii vieţii populaţiei din localitatile

comunei CARCEA se desprind următoarele cerinţe principale:

Amplificarea şi diversificarea locurilor de muncă.

Asigurarea unor dotări necesare administrative şi servicii, învăţământ, sănătate,

pag. 37

cultură, sport, spaţii verzi.

Asigurarea unor suprafeţe de teren pentru construirea de locuinţe.

Asigurarea alimentării cu gaze naturale a localităţii.

Canalizarea apelor pluviale prin realizarea canalului colector din centrul

comunei.

Realizarea alimentării cu apă potabilă şi a evacuării apelor uzate în sistem

centralizat la nivelul celor trei trupuri ale localitatii

Modernizarea străzilor şi intersecţiilor. Realizarea unor parcaje în zona

instituţiilor publice şi a dotărilor.

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE - s-au utilizat studii existente.

- Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Dolj, proiect elaborat de Institutul Naţional de

Cercetare şi Dezvoltare pentru Urbanism şi amenajarea teritoriului – Urban Proiect

Bucureşti;

- Strategia de dezvoltare economico-sociala a judetului Dolj 2007 - 2013, aprobata de

Consiliul Judetean Dolj;

- Master Plan pentru amenajarea teritoriului Zona Aeroport Craiova - Studiu inter-teritorial

comunele Carcea, Pielesti, Ghercesti si zona de est a Municipiului Craiova - august 2009

- proiect intocmit de S.C. Urbaplan S.R.L.

3.2. EVOLUŢIE POSIBILĂ PRIORITĂŢI

Relansarea pieţii economice a comunei Carcea se poate realiza prin:

Reactivarea unităţilor economice existente, prin colectarea şi depozitarea

produselor agricole, creşterea animalelor.

Realizarea unor noi locuri de muncă, prin mici întreprinzători.

Dezvoltarea serviciilor în sectoarele public şi privat.

Valorificarea pe piaţa liberă a produselor excedentare ale gospodăriilor comunei.

Dezvoltarea unor zone turistice şi de agrement care să valorifice potenţialul zonei

Carcea, funcţiuni solicitate tot mai mult de locuitorii municipiului Craiova în al cărui

periurban este cuprinsă zona Carcea

Priorităţile în cadrul dezvoltării urbanistice a comunei decurg din necesităţile

imediate semnalate la capitolul 2.12. Realizarea acestor deziderate se va putea face

pag. 38

numai în funcţie de fondurile de care va dispune comuna - fonduri proprii sau alocate de la

bugetul statului.

Ordinea acestor priorităţi se va stabili de către Consiliul Local, pe baza consultării

populaţiei.

Semnalăm posibilitatea realizării unor investiţii necesare folosind programele de

finanţare ale Comunităţii Europei în perioada 2010 - 2015.

Încadrarea în reţeaua de localităţi a judeţului Dolj, asigurarea legăturilor cu

localităţile acestuia prin intermediul căilor de comunicaţie rutieră existente, constituie

premize ale dezvoltării comunei în perspectiva relaţiilor intercomunale şi implicit

interjudeţene.

Evoluţia localităţilor de pe teritoriul comunei Carcea este condiţionată în mod direct

de către factorii economici. Comuna nu beneficiază de resurse ale solului deosebite, de un

cadru natural şi de monumente naturale sau istorice valoroase care să ducă la dezvoltarea

turismului sau unităţi industriale care să ofere locuri de muncă.

Din analiza datelor statistice, a prognozelor şi a concluziilor din studiile de mai sus

se poate trage concluzia că în teritoriul administrativ evoluţia populaţiei şi numărul de

gospodării au cunoscut un salt spectaculos, în perioada 2002-2009, cu o creştere ritmică

peste limitele sporului natural înregistrat pe judeţ.

Numărul locurilor de muncă din sectorul industriei existente în zonele limitrofe au

asigurat, o perioadă, nevoile comunei contribuind la dezvoltarea indirectă a cadrului

construit şi implicit a nivelului de trai.

În condiţiile trecerii la economia de piaţă se pot sugera unele scenarii de evoluţie:

-o parte din activii disponibilizaţi vor putea întări sectorul terţiar-servicii;

-iniţiativa particulară va putea genera noi locuri de muncă în producţie, prestări

servicii, comerţ, etc.;

-în condiţiile reducerii numărului total de locuri de muncă se poate presupune şi o

reducere a deplasărilor pentru muncă spre localităţile învecinate;

-în condiţiile liberalizării preţurilor şi al greutăţilor de punere în concordanţă a

acestora cu bugetul familial, se poate intui şi un scenariu de constituire a unor familii cu

domiciliul stabil în localităţile de baştină unde există posibilitatea producerii unor bunuri

agricole şi animaliere de primă necesitate care vor putea fi prelucrate şi valorificate eficient

pe pieţele din jur;

Sub aspectul priorităţilor se poate menţiona:

pag. 39

-dezvoltarea parteneriatului între sectorul privat şi cel public;

-valorificarea capacităţilor de producţie prin vânzare sau închiriere;

-dezvoltarea agroturismului şi turismului itinerant;

-conservarea fondului forestier;

-îmbunătăţirea aspectelor legate de circulaţia rutieră;

-dezvoltarea echipării tehnico-edilitare,în conformitate cu cele precizate în capitolul

anterior;

-analizarea incintelor agenţilor economici şi modernizarea unităţilor respective în

vederea asigurării unor servicii populaţiei;

-crearea unor noi locuri de muncă în sfera micilor producători şi a terţiarilor.

Acest lucru face ca sarcina revitalizării economice să revină în special investitorilor

din zonă, cu sprijinul direct al autorităţilor locale, prin dezvoltarea zootehniei,

agroturismului şi valorificarea potenţialului silvic. Pe baza acestei documnetaţii, precum şi

a studiilor de specialitate, se stabilesc obiectivele de utilitate publică necesare pentru a

căror finalizare sau realizare se vor solicita fonduri de la bugetul statului. O sinteză a

acestora ar putea fi următoarea:

-realizarea reţelei de alimentare cu apă de canalizare in sistem centralizat si a

statiilor de epurare pentru toate trupurile care alcatuiesc localitatea Carcea

-alimentarea cu gaze naturale pentru toate trupurile care alcatuiesc localitatea

Carcea ;

-modernizarea telefoniei;

-realizarea iluminatul public pentru zonele extinse şi modernizarea celui existent cu

becuri ecologice;

-realizarea colectării, canalizării şi evacuării apelor pluviale;

-realizarea transportului public local;

-realizarea de trotuare şi parcări;

-realizarea de construcţii corespunzătoare pentru instituţiile publice;

-realizarea de blocuri de locuinţe pentru tineret şi specialişti;

-crearea unui centru cultural multifuncţional care să modernizeze şi să creeze noi

servicii de utilitate publică;

-revitalizarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice de pe raza comunei

Carcea, prin introducerea acestora în programe naţionale de restaurare şi introducerea în

circuitul turistic;

pag. 40

Prin revitalizarea economică toate aceste obiective vor aduce bugetului comunal noi

surse financiare.

3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU

Relaţiile comunei Carcea în teritoriul înconjurător vor continua să se sprijine pe

drumurile nationale DN 6 si DN 65 si DJ 652 A, trasee care asigură accesul direct cu

municipiul Craiova si spre comunele din judet.

Comuna Carcea dispune în prezent de accesul imediat la traseele feroviare:

Timisoara – Craiova - Bucuresti si Craiova - Pitesti.

La nivelul comunei Carcea se are in vedere realizarea ocolitoarei Craiova Sud care

va face legatura intre DN 65 , DN 6, DN 55a si DN 56, asigurand legaturi rapide cu

Bechet, Calafat, Pitesti, Timisoara, Bucuresti. Aceasta artera ocolitoare apare ca un

deziderat al Uzinelor Ford a carei productie aduce trafic semnificativ pentru materii prime,

semifabricate si produse finite.

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE

Proiectarea evoluţiei activităţilor economice în perspectivă se fundamentează pe

unele elemente macrozonale rezultate din propunerile de amenajare a teritoriului judeţului

Dolj şi pe resursele naturale şi economice potenţiale ale teritoriului comunal.

Ca elemente macrozonale au fost luate în considerare:

- Situarea comunei într-un spaţiu agricol cu o valoare economică importantă, ceea

ce favorizează devoltarea unei producţii de tip intensiv.

- Poziţia teritoriului comunal într-o arie judeţeană prioritară pentru dezvoltarea prin

măsuri şi acţiuni conjugate ale factorilor locali şi judeţeni pentru promovarea unor structuri

economico-sociale diversificate prin tipologia de activităţi care să valorifice eficient

resurselor locale.

În acest context funcţiunea de bază a comunei o va constitui şi în perspectivă

agricultura de tip intensiv cu o structură diversificată a producţiei. Ea va constitui o bază

principală de materii prime vegetale şi animale pentru valorificare în unităţi ale industriei

alimentare şi de produse agroalimentare în stare proaspătă pentru aprovizionarea

populaţiei din zona şi din principalul oraş din apropiere - Craiova.

Devoltarea funcţiei agricole presupune ca măsuri şi acţiuni prioritare:

- creşterea potenţialului productiv al fondului funciar agricole în vederea asigurării

pag. 41

unor producţii mari şi permanente, scoase de sub influenţa factorilor climaterici;

- realizarea lucrărilor ameliorative pe terenurile cu limitări reduse sau moderate în

cazul utilizării ca arabil cum ar fi de exemplu lucrări agricole pe curba de nivel şi lucrări

antierozionale (benzi înierbate, asolamente de protecţie);

- crearea unor structuri cu profil de servicii care să asigure pentru producătorii

agricoli lucrări de mecanizate, activităţi de întreţinere şi reparare a maşinilor şi utilajelor

agricole, aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice şi seminţe de calitate, preluarea şi

valorificarea produselor, etc.

- Stimularea unor structuri ale producţiei vegetale şi animale cu condiţii

pedoclimatice favorabile pe teritoriu comunal: producţia de carne şi lapte, cultura grâului,

porumbului şi viţei de vie. Aceste structuri pot fi promovate printr-un sistem de prime ce

poate fi acordat productorilor agricoli de agenţii economici din industria alimentară,

comerţul en gros sau cu amănuntul, etc.

Opţiunile fundamentale ale agriculturii în această perioadă sunt reforma şi

integrarea în structurile agricole ale Uniunii Europene. Obiectivele şi priorităţile cele mai

importante vizează creşterea producţiei şi productivităţii agricole în vederea formării unei

pieţe deschise şi competitive.

In domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale va fi necesară o abordare care să

permită integrarea în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene, principalele măsuri

fiind cele menite sa contribuie la trecerea de la agricultura de subzistenţă şi semi-

subzistenţă practicată în prezent la o agricultură comercială, precum şi măsuri de

modernizare a satelor, de schimbare a peisajului rural, de dezvoltare şi diversificare a altor

activităţi economice care să genereze venituri alternative.

Agricultura la nivelul comunei carcea, in prezent este caracterizată de o

productivitate scăzută, principala cauză constituind-o fărâmiţarea proprietăţii în loturi foarte

mici pe care nu este posibilă aplicarea unor tehnologii performante şi obţinerea de valoare

adăugată ridicată.

Pentru sprijinirea valorificării producţiei agricole prin măsuri de piaţă, comunitatea

locala, se va implica în încurajarea parteneriatului public-privat în vederea achiziţionării

şi/sau prelucrării produselor agricole, prin înfiinţarea, unor centre de preluare şi/sau

procesare.

Dezvoltarea rurală, cel de-al doilea pilon al Politicii Agricole Comune, are ca scop

modernizarea şi restructurarea sectorului agricol şi ridicarea nivelului de civilizaţie al

pag. 42

zonelor rurale, prin dezvoltarea infrastructurilor aferente zonelor rurale în scopul susţinerii

sectorului agricol şi prin diversificarea activităţilor economice din zonele rurale prin

promovarea activităţilor neagricole, cu accent deosebit pe turism rural, artizanat, activităţi

meşteşugăreşti, acvacultură, sericicultură, apicultură, procesarea fructelor de pădure şi

orice alte activităţi generatoare de venituri alternative.

Pentru sprijinirea dezvoltării şi modernizării satelor se va acţiona în următoarele

direcţii:

- Acordarea de asistenţă tehnică pentru comunităţile rurale incluse în Proiectul de

Dezvoltare Rurală în vederea realizării investiţiilor care au ca scop modernizarea

infrastructurii rurale, după cum urmează:

Modernizări şi reabilitări de

Alimentări cu apă si canalizare

Pentru a putea obţine producţii corespunzătoare, atât din punct de vedere cantitativ

cât şi calitativ, la standardele impuse de Piaţa Agricolă Comună, agricultorii trebuie să fie

capabili să aplice tehnologii de producţie performante, să fie la curent cu toate noutăţile în

domeniu, să beneficieze de o informaţie actualizată permanent atât în domeniul producţiei

cât şi al valorificării acesteia. Aceste deziderate pot fi îndeplinite printr-o perfecţionare

continuă a pregătirii profesionale şi prin acces permanent la servicii de consultanţă şi

extensie eficiente prin Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă, instituţie de specialitate

în domeniul formării profesionale, consultanţei agricole şi extensiei.

Se va urmări impulsionarea activităţii turistice ca sursa de venituri, prin punerea în

evidenţă a potenţialului existent pe teritoriul comunei şi valorificarea acestui potenţial prin

îmbunătăţirea infrastructurii necesare şi luarea unor măsuri pentru o mai bună organizare

a activităţilor turistice din punct de vedere administrativ.

Crearea unei structuri de industrie mică constituie un alt obiectiv prioritar al

dezvoltării funcţiilor economice ale teritoriului comunal.

Aceasta urmează să valorifice unele resurse agricole locale sau să asigure servicii

cu caracter industrial pentru populaţie: abator cu secţie de prelucrare a cărnii, moară şi

presă de ulei, ateliere de tâmplărie, croitorie, cismărie, pentru repararea obiectelor

electrocasnice, etc.

Activităţile respective pot fi realizate atât de întreprinzătorii particulari cât şi cu

sprijinul colectivităţii locale.

pag. 43

Acest deziderat se poate realiza prin:

stoparea declinului industrial şi realizarea stabilităţii producţiei industriale la niveluri

minime de eficienţă:

- dimensionarea capacităţilor de producţie în concordanţă cu cererea pieţii interne

şi externe, creşterea flexibilităţii structurii productive prin promovarea cu

prioritate a categoriei de intreprinderi mici şi mijlocii;

ajustări structurale şi promovarea unei structuri industriale performante,

concurenţiale şi compatibile cu cerinţele economice pentru ca în anul 2015 să se

atingă nivelul producţiei anului 1989;

modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor de producţie din toate ramurile;

realizarea unei compatibilităţi depline a structurilor industriale cu mediul ambiant,

prin păstrarea echilibrului ecologic şi valorificarea durabilă a resurselor.

Un alt sector economic cu potenţial de dezvoltare îl constituie piscicultura, ca

subramură a agriculturii, şi care se bazează pe exploatarea luciurilor de apă

existente în comuna Carcea cu condiţia depoluării apelor şi repopularea cu peşte.

Evoluţia localităţii Carcea este condiţionată în mod direct de către factorii economici.

Comuna beneficiază de :

- resurse ale solului deosebite ( exploatari petroliere si gaze de sonda)

- un cadru natural şi de monumente naturale sau istorice valoroase care să ducă

la dezvoltarea turismului

- de unităţi industriale care să ofere locuri de muncă.

Acest lucru face ca sarcina revitalizării economice să revină în special investitorilor

din zonă, cu sprijinul direct al autorităţilor locale, în special prin dezvoltarea unitatilor

industriale legate de productia de autoturisme Ford, precum si de dezvoltarea agriculturii,

zootehniei, agroturismului şi valorificarea potenţialului natural.

Toate acestea duc la creşterea ofertei de locuri de muncă şi implicit la creşterea

veniturilor populaţiei şi ale comunei. Puterea financiară a populaţiei din zonă fiind mai

mare, apare implicit necesitatea dezvoltării sectorului de construcţii, comerţului şi

diversificarea gamei de prestări servicii.

Orientarea tineretului spre ramurile sectorului terţiar şi chiar quaternal (propagarea,

transmiterea, întreţinerea, actualizarea şi prelucrarea informaţiilor) este o acţiune ce

trebuie încurajată atât pentru policalificarea rezidenţilor cât şi pentru evitarea migrării spre

alte locuri de muncă.

pag. 44

Pentru ocuparea şi reţinerea forţei de muncă în localităţile rurale, din cadrul

teritoriului administrativ, trebuie încurajată prin dezvoltarea în sate a industriei mici şi

artizanale, precum şi a activităţilor legate de producerea şi valorificarea produselor agro-

alimentare de primă necesitate cu efecte pozitive în aprovizionarea localităţilor limitrofe

deficitare în acest domeniu.

O altă sursă de venituri o poate constitui agroturismul, care este susţinut de un

cadru legislativ extrem de favorabil. Zona este păstrătoare de numeroase tradiţii populare,

are cadru peisagistic natural suficient de atrăgător, se află în apropierea unor zone de

interes turistic, deci are pitorescul pe care îl solicită de obicei în special turiştii străini.

Având în vedere existenţa obiectivelor incluse pe lista monumentelor istorice a

Ministerului Culturii şi Cultelor – Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, se poate

aprecia că amenajând corespunzător aceste puncte de real interes se va putea conta pe

atragerea unui număr de vizitatori ocazionali în perspectivă.

La aceasta se adaugă faptul că fondul construit existent are suficiente posibilităţi de

a asigura condiţii de cazare satisfăcătoare. Mica industrie, meşteşugurile şi artizanatul

sunt o altă sursă de venituri care se pot obţine cu investiţii minime.

Se recomandă ca la nivelul localităţii să existe rezerve de teren necesare, în special

pentru realizarea dotărilor de utilitate publică.

3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI

ESTIMAREA EVOLUŢIEI POPULAŢIEI

Evoluţia populaţiei din comuna Carcea s-a înscris în evoluţia generală de la nivelul

întregului judeţ şi a întregii ţări.

În ultimii 10 ani s-au petrecut schimbări însemnate atât în dinamismul imprimat din

exterior creşterii populaţiei cât şi in componentele mişcării naturale a populaţiei (reducerea

accentuată a natalităţii cu efecte directe asupra sporului natural şi a fluctuaţiilor sporului

migratoriu).

Se poate aprecia, într-o variantă optimistă, că prin ridicarea nivelului de trai ca

urmare pe de o parte a asigurării unui confort sporit de locuire (prin stimularea realizării de

gospodării individuale), împreună cu îmbunătăţirea dotărilor tehnico-edilitare iar pe de altă

parte antrenarea populaţiei (în special celei tinere) în activităţile din domeniul privat care

să asigure venituri mai mari la nivelul familiei se va ajunge la o creştere treptată a

populaţiei.

pag. 45

Pentru evaluarea evoluţiei populaţiei se are în vedere ca model de bază creşterea

tendenţială, dat fiind faptul că sporul migratoriu fluctuează aleator de la un an la altul

datorită restructurărilor din economie.

Din datele statistice se constată tendinţa de creştere a sporului natural, datorită

numărului de disponibilizaţi care se stabilesc în localităţile comunei.

Reducerea ofertei de locuri de muncă din zonele dezvoltate economic de pe

teritoriul judeţului, face ca sporul migratoriu să tindă actualmente la cifre pozitive.

Prognoza populaţiei pe următorii 10–15 ani a fost determinată având în vedere

următoarele elemente:

-diversificarea profilului economic al comunei;

-dezvoltarea unor servicii de agroturism, comuna beneficiind de potenţialul natural

şi economic necesar, precum şi apropierea de zonele de interes turistic;

-posibilitatea apariţiei unor unităţi de valorificare industrială a produselor agro-

zootehnice şi a fructelor de pădure.

Ca urmare a acestor elemente uşor de prevăzut, chiar în actualele condiţii de

tranziţie, se constată că sporul natural rămâne oarecum constant, astfel se estimează că

populaţia atinge următoarele cifre:

Evoluţia populaţiei active într-o perioadă de restructurări economice la nivel

naţional, raportată la nivelul unei unităţi administrative mici, cum este comuna Carcea,

este dificil de realizat deoarece o mare parte din populaţia activă este dependentă prin

locul de muncă de unităţi aflate în afara comunei studiate, precum şi de alţi factori

neprevăzuţi care pot fi eventual analizaţi printr-un studiu de specialitate.

Din această cauză marja de eroare a estimărilor nu este pe deplin controlabilă.

Lipsa acută de locuri de muncă se va diminua treptat prin revitalizarea activitaţii

economice.

Corelând necesarul actual de locuri de muncă cu creşterea populaţiei, rezultă un

necesar de minim 1500 locuri de muncă în perspectivă, avandu-se in vedere solicitarile de

pe piata muncii pentru Uzinele Ford..

O parte din forţa de muncă disponibilă va fi redistribuită spre activităţi agricole şi

turism.

În ocuparea forţei de muncă un rol hotărâtor trebuie să îl aibă economia din sectorul

privat care prin iniţiativele în agricultură, zootehnie, prelucrarea produselor agricole,

servicii către populaţie si agroturism ar putea îmbunătăţi situaţia.

pag. 46

În ultimii ani, datorită declinului economic, a profundelor modificări şi implicări

social-economice (deteriorarea nivelului de trai în special) s-a înregistrat scăderea

continuă a populaţiei în mediul rural, determinat de scăderea natalităţii ca urmare a

legalizării întreruperilor de sarcină, a creşterii ratei mortalităţii şi a creşterii ponderii grupei

în vârstă de 60 ani şi peste.

De aceea, preliminările făcute asupra evoluţiei populaţiei, au avut la bază principiile

politică demografice de stimulare a creşterii naturale, de îmbunătăţire a nivelului de trai şi

a sistemului sanitar precum şi de utilizare cât mai completă a resurselor de muncă din

fiecare localitate.

În acest sens s-au avut în vedere posibilităţile de creştere a sporului natural şi de

lichidare a mişcării migratorii negative înregistrate în anii anteriori.

Cresterea populatiei comunei Carcea este argumentata de tendinta actuala de

solicitari de stabilire a domiciliului pentru persone din municipiul Craiova, care vor sa-si

construiasca locuinte in intravilanul comunei Carcea.

Avand in vedere potentialul economic al comunei la care se adauga si apropierea

de municipiul Craiova , pentru comuna Carcea se estimeaza o crestere semnificativa a

populatie, tradusa printr-un exod al populatiei urbane catre rural, in conditiile existentei

gigantului industrial – Ford , situate pe teritoriul comunei Carcea.

2002 2008 2009 2010 2020

1. Carcea 1483 1793 1850 2511 4500

TOTAL 1483 1793 1850 2511 4500

Populaţia ocupată

Având în vedere particularităţile demografice întâlnite în cadrul comunei, cu ponderi

mari a populaţiei tinere (sub 14 ani) şi a populaţiei în vârstă aptă de muncă (15 - 59 ani),

de creşterea numărului de locuitori în perspectivă, sunt factori care au stat la baza

estimării unui volum de forţe de muncă de aproximativ 55% (2475persoane) din populaţia

comunei în anul 2020.

Populaţia activă se preconizează a se menţine la cca 55%, iar populaţia ocupată să

concentreze 52% (cât este în prezent) din populaţia estimată pentru anul 2020.

- asigurarea de posibilităţi de ocupare cat mai completă şi eficientă a potenţialului

uman prin asigurarea de locuri de muncă în special în sectoarele terţiar şi

secundar, prin ameliorarea calităţii vieţii, prioritate acordându-se echipărilor

pag. 47

economice, infrastructurale, sociale şi culturale are să corespundă necesităţilor

diferitelor categorii de populaţie;

- reintegrarea în cele trei sectoare de activitate în cadrul comunei, a personalului

muncitor disponibilizat, generat de restrângerea activităţii unităţilor mari

economice din alte localităţi, unde au lucrat;

- diminuarea în continuare a migraţiei sat - oraş şi menţinerea unor structuri

demografice echilibrate prin creşterea sporului natural în perspectivă;

- creşterea gradului de dotare şi echipare a locailtăţilor rurale, realizarea unor

condiţii de viaţă şi muncă optime comparativ cu cele din mediul urban.

3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

Organizarea circulaţiei locale se referă atât la ierarhizarea circulaţiei, cât şi la

modernizarea suprafeţelor carosabile.

Astfel, pe trasee existente s-a urmărit organizarea unor inele de circulaţie principală

care să asigure atât legătura cu drumul judeţean cât şi accesele carosabile în zonale

funcţionale.

Intersectarea între circulaţia locală şi cea intercomunală, se va realiza numai la

nivelul inelelor de circulaţie principală, urmând ca intersecţiile respective să fie amenajate.

Propunerile de reglementări prezintă profile transversale ale străzilor în funcţie de

categoria de importanţă, incluzând gabaritele suprafeţelor carosabile şi pietonale

(trotuare). Spaţiile rezervate pentru parcaje, vor fi situate în zonele centrale ale locaităţilor

şi în zona activităţilor sportive, considerându-se că aceste zone vor deveni periodic puncte

de aglomerări de trafic. Pentru unităţile economice spaţiile pentru parcaje, vor fi asigurate

în incintele acestora.

Reţeaua de căi rutiere din comună, analizată în contextul legăturilor de transport

judeţean, este formată din:

- drumul national DN 65 ( E574)

- drumul national DN 6 Caracal

- drumul judetean DJ 652A

Drumurile naţionale, judeţene şi comunale sunt modernizate, pietruite şi se află într-

o stare de întreţinere corespunzătoare. În interiorul comunei există şi o reţea de străzi

rurale modernizate parţial şi cu o stare de întretinere bună. Exista insa si retele rutiere

interioare, la care calitatea infrastructurii şi a sistemului rutier este necorespunzătoare. Iîn

pag. 48

zonele nemodernizate durata de serviciu este depăşită si sunt necesare lucrari de

reabilitare si modernizare..

Drumurile publice, în totalitate, în traversarea localităţilor impun viteze de circulaţie

conform normelor rutiere deoarece căile de circulaţie sunt modernizate.

PRINCIPALELE REGLEMENTĂRI

Drumurile nationale DN 65 (E574) si DN 6 si drumul judeţean DJ 652A îşi păstrează

categoria funcţională din care fac parte, fiind considerate fără întrerupere în

traversarea localităţilor, servind şi ca stradă principală - arteră de categoria a II-

a.

Modernizarea străzilor existente (profiluri transversale, îmbrăcăminţi rutiere),

prioritar a străzilor principale; într-o primă etapă se propun cel puţin lucrări de

împietruire, reîncărcare, stabilizare.

Completarea reţelei de străzi principale cu străzi sau tronsoane de străzi astfel încât

să se asigure relaţii cât mai directe între diverse zone fără traversarea zonei

centrale.

Străzile din localităţile rurale se amenajează cu acostamente, mărginite de şanţuri,

plantatii de aliniament şi trotuare.

Amenajarea şi echiparea corespunzătoare a principalelor intersecţii, cu asigurarea

priorităţii pentru circulaţia desfăşurată pe drumul de categorie superioară şi cu

asigurarea capacităţii, vizibilităţii şi a siguranţei circulaţiei vehiculelor şi a pietonilor.

La nivelul teritoriului administrativ al comunei Carcea se are in vedere realizarea

Ocolitoarei Craiova Sud care va realiza o legatura rapida intre DN 65 , DN 6, DN 55

si DN55a. Traseul propus pe teritoriul comunei Carcea va avea profilul unei artere

de categoria a-II-a si va permite accesul rapid din DN 65 (E574) din directia

Bucuresti – Pitesti la uzinele Ford, care vor angrena un trafic semnificativ pentru

materii prime, componente semifabricate si produse finite. Realizarea acestei

investitii se va face etapizat, in prima etapa realizandu-se tronsonul de legatura

dintre DN 65 (E574) si DN 6. In etapa adoua se va realiza pe teritoriul

administrative al comunelor Carcea, Malu Mare si Podari, tronsonul de legatura

dintre DN 6 si DN 55a ( legatura cu Bechet) si DN 55 ( legatura cu Calafat. Acest

tronson va avea un profil transversal characteristic pentru artere carosabile de

categoria a-III-a. pe raza comunei Carcea relatiile cu reteaua rutiera existent se va

face cu artere colectoare , in parallel cu traseul Ocolitoarei Craiova Sud. Din

pag. 49

arterele colectoare se va sigura accesul la parcelele adiacente viitoare artere

ocolitoare.

3.7. INTRAVILAN PROPUS - ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL

Necesitatea extinderii suprafeţei cuprinse în intravilan se justifică, în principal, prin

solicitările pentru construire de locuinţe si pentru amplasarea viitoarelor obiective

economice legate de dezvoltarea industriei de autoturisme, furnizoare pentru uzinele Ford.

Unele loturi, de forme variate şi adaptate terenului, permit dezvoltarea zonei de locuinţe în

cadrul intravilanului existent dar această posibilitate este limitată si de aceea au fost

propuse extinderi de suprafete cuprinse in intravilan.

Intravilanul propus, pe trupurile care alcatuiesc localitatea Carcea este centralizat in tabelul urmator:

pag. 50

CENTRALIZATORUL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL PROPUS

COMUNA CARCEA – JUDETUL DOLJ

NR. CRT.

ZONE COMPONENTE EXISTENT SUPRAFETE

1. TRUP PRINCIPAL LOCALITATE 808,00 HA

2. TRUP DN 6 CARACAL 416,45 HA

3. TRUP DN 65 (E574) 650,25 HA

4. MANASTIREA CARCEA SF. ANTONIE -

5. DISTRICT DE DRUMURI -

6. CIMITIR -

7. AMPLASAMENT REZERVAT PLATFORMA GOSPODAREASCA

-


9. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA -







16. LOCUINTE DE VACANTA -






22. ZONA TURISTICA

COMPLEX LACUSTRU PREAJBA FACAI

18,00 HA

TOTAL TERITORIU

INTRAVILAN PROPUS

1900,55 HA

Intravilanul propus, pe zone funcţionale, la nivelul celor trei trupuri care alcatuiesc localitatea Carcea este centralizat in urmatoarele tabele:

pag. 51

BILANŢ TERITORIAL

SATUL CARCEA – TRUP PRINCIPAL LOCALITATE SITUATIA PROPUSA

ZONE FUNCŢIONALE

PROPUS

HA % ZONA LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI

COMPLEMENTARE 251,20 31,09

ZONA INSTITUŢII ŞI SERVICII DE

INTERES PUBLIC 8,60 1,06


29,90 3,70

ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI

DEPOZITE 13,30 1,65

ZONA MULTIFUNCTIONALA INDUSTRIE,

DEPOZITE, COMERT, BIROURI, SERVICII 335,00 41,46

UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 10,10 1,25

ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT din care:

- RUTIER - FEROVIAR

111,00

110,70 0,30

13,74

13,70 0,04

ZONA SPAŢII VERZI, SPORT,

AGREMENT, PROTECŢIE 46,00 5,69

ZONA CONSTRUCŢII TEHNICO-

EDILITARE 0,90 0,11

ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ,

CIMITIRE 2,00 0,25

TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA - -

APE - -

ZONA TERENURI LIBERE - -

TOTALTERITORIU INTRAVILAN PROPUS

CARCEA TRUP LOCALITATE

808,00

100,00

pag. 52

BILANŢ TERITORIAL

SATUL CARCEA – TRUP DN 6 CRAIOVA - CARACAL PROPUS

ZONE FUNCŢIONALE

TRUP DN 6 CRAIOVA - CARACAL

PROPUS

HA % ZONA LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI

COMPLEMENTARE 109,35 26,26

ZONA INSTITUŢII ŞI SERVICII DE

INTERES PUBLIC 0,10 0,02

ZONA MULTIFUNCTIONALA LOCUINTE,

INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES

PUBLIC

33,65 8,08

ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI

DEPOZITE 160,70 38,59

ZONA MULTIFUNCTIONALA INDUSTRIE,

DEPOZITE, COMERT, BIROURI, SERVICII 29,25 7,02

UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 4,70 1,13

ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT din care:

- RUTIER - FEROVIAR

57,45

52,05 5,40

13,80

12,50 1,30

ZONA SPAŢII VERZI, SPORT,

AGREMENT, PROTECŢIE 17,95 4,31

ZONA CONSTRUCŢII TEHNICO-

EDILITARE 1,45 0,35

ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ,

CIMITIRE - -

TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA - -

APE 1,85 0,44



CARCEA TRUP DN 6 416,45

100,00

pag. 53

BILANŢ TERITORIAL

SATUL CARCEA – TRUP DN 65 ( E574) CRAIOVA - PITESTI PROPUS

ZONE FUNCŢIONALE

TRUP DN 65 ( E574)

PROPUS


97,90 15,06


9,80 1,51


189,75 29,18


96,90 14,90


123,30 18,96


- RUTIER - FEROVIAR

105,85

103,50 2,35

16,28

15,92 0,36


7,90 1,21


1,10 0,17


1,35 0,21

TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA - - APE - -



CARCEA TRUP DN 65 (E574) 650,25

100,00

Introducerile în intravilanul existent au fost conforme cu opţiunile locuitorilor

comunei şi cu propunerile prezentului plan urbanistic. Au fost propuse restrângeri de

intravilan numai la nivelul amplasamentului rezervat pentru platform gospodareasca care

nu a fost amenajata. De asemenea s-a propus restrangerea intravilanului la nivelul

Districtului de Drumuri, care este amplasat pe teritoriul administrative al comunei Malu

Mare.

pag. 54

EXTINDERI INTRAVILAN

Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare, zonele funcţionale vor suferi modificări în

structura şi mărimea lor. Astfel, la stabilirea limitelor intravilanului propus, s-a avut în

vedere includerea tuturor suprafeţelor de teren ocupate de construcţii, amenajări, precum

şi suprafeţele necesare dezvoltării pe o perioada de 10 ani.

Introducerile în intravilanul existent au fost conforme cu opţiunile locuitorilor

comunei şi cu propunerile autoritatilor locale. Terenurile introduse în teritoriu intravilan şi

care în prezent sunt în folosinţă agricolă vor căpăta destinaţia de construire locuinţe sau

pentru alte investiţii cu caracter economic conform prevederilor planului urbanistic general.

În intravilanul comunei Carcea au fost introduse următoarele suprafeţe, pe trupurile

care alcatuiesc localitatea Carcea:

- La trupul principal al localitatii s-a propus o extindere de 502,50 ha, care va

include zona multifunctionala pentru industrie, depozite, birouri, sedii de firma ,

comert, show-room si servicii adiacenta viitoarei artere ocolitoare craiova-Sud.

Aceasta extindere va include si viitoare zona multifunctionala pentru spatii verzi,

pentru odihna, agrement sport si dotari compatibile, situata in zona „La viaduct”.

- La trupul DN 6 extinderea totalizeaza 125,45 ha si include incinta Uzinelor Ford,

situata in teritoriul administrativ al comunei Carcea, dar inclusa in zona

industriala a Planului urbanistic general al Municipiului Craiova din anul 2000. In

extinderile propuse la nivelul acestui trup sunt incluse si suprafete de teren

destinate construirii de locuinte.

- La trupul DN 65 (E574) extinderea totalizeaza 407,55 ha si include zona de

locuit din vecinatatea pasajului rutier peste caile ferate Craiova – Bucuresti si

Craiova – Pitesti, zona industriala S.N.P. Petrom, zona multifunctionala pentru

industrie depozite, birouri, sedii de firma , comert, show-room si servicii

adiacenta drumului judetean DJ 88 si zona industriala cuprinsa intre liniile de

cale ferata Craiova – Bucuresti si Craiova – Pitesti, in paralel cu platforma

industriala a uzinelor Ford. De asemenea in zona este inclusa si extinderea

pentru zona multifunctionala destinata locuintelor si indtitutiilor si serviciilor

publice.

Fata de suprafetele centralizate la nivelul Planului Urbanistic General al Comunei

Carcea – editia 2005, au apărut diferenţe semnificative la nivelul suprafetelor cuprinse in

intravilanul existent, datorita suportului topografic in sistem stereo ( plan reactualizat pe

pag. 55

suport GIS).

3.7.1. INTERDICTII TEMPORARE DE CONSTRUIRE

În intravilanele propuse au fost instituite restricţii temporare de construire, pentru

zonele care necesită studii de aprofundare (PUZ/PUD), referitoare la organizarea

circulatiei rutiere, echiparii edilitare a teritoriului si amplasarii obiectivelor de utiliate publica

propuse la nivelul comunei. S-a instituit interdictie temporara de construire pana la

intocmirea documentatiilor de urbanism P.U.Z. / P.U.D. pentru suprafetele de teren

aferente extinderilor mari de intravilan, unde trebuie reglementata circulatia rutiera,

echiparea edilitare si dotarea zonei cu institutii de utilitate publica care sa deserveasca

locuitorii zonei.

3.7.2. INTERDICTII DEVINITIVE DE CONSTRUIRE

În intravilanul propus au fost instituite interdicţii definitive de construire pe terenurile

afectate de culoarele de protecţie aferent linilor electrice aeriene de înaltă tensiune. S-a

instituit interdictie definitiva de construire pentru locuinte in zonele incluse in platformele

economice (industriale / agricole ) existe locuinte realizate anterior intocmirii prezentei

documentatii. Pentru aceste zone interdictia este numai pentru realizarea locuintelor ; in

aceste zone se pot autoriza obiective care se inscriu in functiunea dominanta – industrie,

depozite, servicii.

S-a instituit interdicţie definitivă de construire pe acele terenuri afectate de culoarul

de protecţie (siguranta) aferent liniilor electrice aeriene de media tensiune, retelelor de

transport gaze natural, eretelelor de transport petrol, cailor fetate curente .

Unul dintre obiectivele de bază ale Planului urbanistic general îl constituie

organizarea zonelor funcţionale în teritoriul intravilan propus pentru satul Carcea.

Organizarea zonelor funcţionale a avut în vedere analiza situaţiei existente specifice,

asigurarea legăturilor între diferitele zone funcţionale ale localităţilor, dezvoltarea

armonioasă în perspectivă a zonelor funcţionale în cadrul acestora.

Suprafeţele de intravilan propuse pentru construcţii sunt în general cele care

actualmente sunt libere de construcţii, urmând ca pe măsura autorizării acestea să fie

scoase din circuitul agricol.

Se propune creşterea suprafeţelor de teren alocate zonelor industriale şi de

depozitare, unităţilor agro-zootehnice, instituţiilor de interes public, locuinţelor şi

pag. 56

funcţiunilor complementare acestora, construcţiilor tehnico-edilitare şi de gospodărire

comunală.

În general se propune o folosire eficientă a intravilanului existent, extinderea

acestuia fiind propusă pentru reglementarea situaţiilor amintite anterior.

3.7.3. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ

Unul dintre obiectivele de bază ale Planului Urbanistic General îl constituie

organizarea zonelor funcţionale în teritoriul intravilan propus pentru localitatea Carcea

resedinţa de comună. Organizarea zonelor funcţionale a avut în vedere analiza situaţiei

existente specifice, asigurarea legăturilor între diferitele zone funcţionale ale localităţii,

dezvoltarea armonioasă în perspectivă a zonelor funcţionale în cadrul acesteia.

Principalele zone funcţionale, sunt următoarele:

a) Zona centrală şi alte funcţiuni de interes public

Zona centrală Carcea cuprinde principalele obiective de utilitate publică existente şi

propuse ale localităţii.

Organizarea zonei centrale, are în vedere constituirea într-un ansamblu

reprezentativ a instituţiilor publice şi a locuinţelor situate în zonă, totodată s-a urmărit

rezervarea terenurilor pentru amplasarea unor obiective în perspectivă.

Zona centrală a satului Carcea este situată pe ambele părţi a DJ 652A şi cuprinde:

sediul primăriei locale, spaţii comerciale, biserica, viitorul centru cultural precum şi

locuinţe.

În vederea organizării în perspectivă a zonei centrale este necesară elaborarea

unui Plan urbanistic zonal pentru această zonă.

Situarea zonei centrale în centrul de greutate al satului Carcea asigură legături

directe cu zona de locuit organizată în jurul acesteia.

Extinderea suprafetelor cuprinse in intravilan pentru constructia de locuinte va avea

in vedere si realizarea obiectivelor de utilitate publica care vor deserve locuitorii acestor

zone noi de locuit. Astfel la nivelul trupului principal al localitatii unde sunt concentrate

principalele institutii publice, nu este necesara realizarea unor obiective noi de utilitate

publica. Cele existente vor fi modernizate, extinse pentru a oferi un grad de confort al

locuirii.

In trupul DN 6, care in prezent un este echipat cu institutii si servicii publice ( dotari

de folosinta zilnica sau periodica) dar in viitor va putea adaposti suplimentar cca. 600 de

pag. 57

godpodarii, se propune realizarea unei gradinite cu 4 grupe si o biserica.

In trupul DN 65 (E574), care in prezent nu dispune de institutii si servicii publice

( dotari de folosinta zilnica sau periodica) dar in viitor va putea adaposti suplimentar cca.

2300 de godpodarii, cu un lot mediu de 1000mp, se propun urmatoarele institutii publice:

scoala gimnaziala pentru 12 sali de clasa, gradinta pentru 4 grupe, cresa pentru 2 grupe,

dispensar policlinic, centru cultural, biserica, comert, prestari servicii piata agro-alimentara

si institutii ale administratiei publice (post politie, taxe impozite, birouri

salubritate)realizarea unei gradinite cu 4 grupe si o biserica.

b) Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare

Localitatea

Zona de locuinţe (ha)

În teritoriul intravilan

aprobat 2005

În teritoriul intravilan

propus 2011

Carcea 158,39 458,45

Creşterile de suprafeţe ale zonelor de locuit sunt justificate de solicitarile venite din

partea populatiei de la nivelul municipiului Craiova, care a achizitionat terenuri in vederea

realizarii de locuinte individuale.

In trupul principal al localitatii se estimeaza o suprafata libera pentru constructia de

locuinte de cca. 65,30 ha, care permite realizarea a cca. 650 gospodarii cu un lot mediu de

1000mp.

In trupul DN 6 se estimeaza o suprafata libera pentru constructia de locuinte de cca.

60,80 ha, care permite realizarea a cca. 600 de gospodarii cu un lot mediu de 1000mp.

In trupul DN 65 (E574) se estimeaza o suprafata libera pentru constructia de

locuinte de cca. 230,00 ha, care permite realizarea a cca. 2300 de gospodarii cu un lot

mediu de 1000mp.

Analiza modului de ocupare a terenului în zonele de locuit existente indică faptul că

organizarea acestora nu s-a făcut după o parcelare prestabilită - parcelele de teren

aferente locuinţelor sunt inegale, dar aliniate la străzile de acces. Pentru zonele de locuit

propuse se va avea in vedere realizarea unor documentatii tip P.U.Z. / P.U.D. care sa

parceleze zona, sa asigure o circulatie corecta la nivelul zonei.

c) Zona unităţi industriale şi agricole ce ocupă în total 301,20 ha, din care

30,30 ha sunt ocupate cu unitati cu profil agricol, au fost prezentate în cadrul capitolului

"Dezvoltarea activităţilor economice". Extinderile mari pentru zonele economice raspund

agentilor economici interesati in cooperare cu Uzinele Ford, aflate intr-un masiv proces de

pag. 58

retehnologizare si crestere a productivitatii.

d) Zona de parcuri, recreere şi sport

Pentru această zonă sunt de semnalat:

- terenuri de sport - total 7,70 ha sunt prezentate în toate localităţile;

- zona cu valoare peisagistică Complexul lacustru Preajba – Facai, care trebuie

valorificat mai bine, prin dezvoltarea unor activităţi turistice din categoria "turism

rural", dar şi case de vacanţă pentru locuitorii Craiovei.

- Zona de agreement “la Viaduct” unde cadrul natural ofera conditii favorabile

pentru amenajarea unei zone destinate spatiilor verzi pentru agrement, odihna si

sport.

Toate aceste zone necesită întocmirea unor documentaţii specifice pentru punerea

în valoare în vederea utilizării lor atât de locuitorii comunei, cât şi de vizitatorii ocazionali.

e) Zona de gospodărie comunală

- Cimitirele existente totalizeaza – 3,35 ha

Deoarece la nivelul comunei nu exita o platforma pentru colectarea gunoiului

menajer, autoritatile locale vor incheia contracte de salubritate cu agenti economici care

vor colecta si transporta gunoiul menajer la platforma ecologica de depozitare a gunoiului

de la Mofleni Craiova.

În conformitate cu dispoziţiile H.G.R. numărul 246/2006 care adoptă Strategia

Naţională privind Accelerarea Dezvoltării Serviciilor Comunitare de Utiliăţi Publice,

autorităţile administraţiei publice locale, în general şi Consiliul Local Carcea, în special,

deţin următoarele responsabilităţi în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor:

a) urmăresc şi asigură:

-îndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a deşeurilor, asigură curăţenia

localităţilor prin: sistemul de colectare, transport, neutralizare, valorificare, incinerare şi

depozitare finală;

-implementarea şi controlul funcţionării sistemului, inclusiv respectarea etapizării colectării

selective a deşeurilor;

-dotarea căilor de comunicaţie şi a locurilor publice de colectare cu un număr suficient de

recipiente pentru colectarea selectivă a deşeurilor;

-colectarea selectivă şi transportul la timp a întregii cantităţi de deşeuri produse pe

teritoriul localităţilor;

-interzicerea depozitării deşeurilor în alte locuri decât cele destinate special deşeurilor;

pag. 59

-elaborarea de instrucţiuni pentru agenţii economici, instituţii şi populaţie privind modul de

gestionare a deşeurilor în cadrul localităţilor şi aducerea la cunoştiinţa acestora prin

mijloace adecvate;

b) aprobă studii şi prognoze privind gestionarea deşeurilor;

c)hotărăşte asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi

colaborarea cu agenţii economici, în scopul realizării unor lucrări de interes public privind

gestiunea deşeurilor;

d)acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului.

Degradări majore ale solului nu au fost identificate, dar se semnalează de către

localnici scăderea productivităţii solului datorată acţiunii combinate a precipitaţiilor şi a

îngrăşămintelor chimice folosite în mod intensiv necontrolat.

Pericolul riscurilor naturale trebuie luat în considerare cu toate că până acum nu

au fost semnalate pagube foarte mari datorate inundaţiilor, alunecărilor de teren sau a

unor fenomene meteorologice periculoase.

Subsolul comunei Carcea oferă resurse naturale (petrol / gaze naturale) a căror

exploatare nu pune probleme majore de mediu.

Aerul nu poate fi afectat de emanaţii chimice provenite din zonă deoarece pe

teritoriul comunei nu există asemenea surse, chiar dacă există gaze naturale.

O problemă prioritară pentru comuna Carcea rămâne identificarea din timp a

oricărei surse de poluare sau degradare a mediului.

Protecţia mediului natural cât şi a celui construit şi amenajat, are ca scop păstrarea

şi refacerea echilibrului ecologic, menţinerea şi ameliorarea calităţii ecosistemului şi

asigurarea unor condiţii cât mai bune de viaţă pentru locuitori.

În acest sens factorii de decizie şi agenţii economici vor lua măsurile ce se impun în

conformitate cu legislaţia în vigoare pentru a asigura respectarea şi monitorizarea continuă

a eventualelor surse de poluare.

Deşi există surse minore de poluare, din observaţiile permanente ale Agenţiei

pentru Protecţia Mediului rezultă că nu au fost depăşite valorile maxime admise pentru

diversele forme de poluare.

f) Zona de echipare teritorială

Circulaţia rutieră existentă va fi modernizată în localitate, ponderea în cadrul

intravilanului propus fiind de 274,30 ha , din care 8,05 ha apartin circulatiei feroviare.

De semnalat intersectiile conflictuale la sol care exista intre drumul judetean DJ 88 si

pag. 60

cale ferata Craiova _ Pitesti , la intrarea in localitate dinspre DN 65 si restul traseelor de

strazi care traverseaza caile faerate , cu intersectii la sol , cu sau fara bariera.

Pentru etapa de perspectiva se are in vedere realizarea unui pasaj rutier denivelat la

nivelul drumului judetean DJ 88, la intrarea in localitate dinspre nord. Se propun de

asemenea doua intersectii denivelate intre traseele cailor ferate si arterele rutiere existente

sau propuse, care asigura accesibilitatea in viitoarea platforma industriala propusa intre

caile ferate, in paralel cu Uzinele Ford. Intersectiile denivelate se recomanda a fi realizate

cu pasaj ferovir superior.

3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

La nivelul teritoriului administrativ al comunei Carcea nu se inregistreaza zone cu

riscuri naturale previzibile, care sa impuna masuri de protectie. Pentru zonele unde se vor

dezvolta în viitor construcţii natura terenului impune a se efectua studii geotehnice pentru

determinarea calităţii solului şi a se stabili condiţiile de fundare înainte de a se autoriza

executarea construcţiilor.

3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE

3.9.1. ALIMENTAREA CU APA

Pentru zona de locuinţe ce se vor realiza în perimetrul construibil (intravilanul

comunei) delimitat de DN 65 (la nord) - comuna Pieleşti (la est) şi CF Craiova - Bucureşti

(la sud) se va prevede executarea unei captări şi a unei gospodării de apă şi reţele de

distribuţie identice cu cea existentă în localitatea Cârcea.

Locuinţele individuale existente în perimetrul delimitat de Fabrica FORD - CF

Craiova - Bucureşti - DN 6 Craiova - Caracal dispun de surse proprii de alimentare cu apă

şi canalizare.

În localitatea Cârcea nu există lucrări de canalizare în sistem centralizat care să

colecteze apele uzate menajere.

Gospodăriile individuale, în majoritate, au closete de tip uscat, nevidanjabile. Un

număr mic de locuinţe dispun de fose septice vidanjabile. Apele uzate menajere aferente

gospodăriilor sunt evacuate în şanţurile naturale existente pe drumuri şi ajung în emisarii

naturali: pârâul Sfetna şi pârâul Ududoiului.

Prin deversarea necontrolată a apelor uzate menajere sunt poluate pârâul Sfetna şi

pârâul Ududoiului.

Nu există staţie de epurare a apelor uzate menajere.

pag. 61

În teritoriul administrativ al comunei Cârcea nu există lucrări hidrotehnice aflate în

exploatarea Administraţiei Naţionale Apele Române. Calitatea apelor de suprafaţă este

afectată prin deversarea apelor manjere insuficient epurate provenite de la gospodăriile şi

agenţii economici din zonă.

Pentru o dezvoltare durabilă a comunei Cârcea este necesară înfiinţarea sistemului

de canalizare proporţional cu sistemul de alimentare cu apă pentru comuna Cârcea cu

satele aparţinătoare.

Având în vedere caracteristicile terenului rezultate din studiile topo şi geotehnic se

va proiecta un sistem de colectare şi epurare a apelor uzate menajere în sistem divizor

format din:

reţele de canale de serviciu pentru colectarea şi transportul apelor uzate menajere

racorduri până la limita de proprietate

2 staţii de epurare a apelor uzate menajere

conducte de evacuare la emisar a apelor epurate

Pentru a optimiza costul investiţiei propunem amplasarea reţelelor de canalizare

menajere în axul drumului, iar apele pluviale vor fi colectate în rigole şi descărcate în

emisarii naturali din zonă.

Colectarea şi drenajul apelor pluviale fac obiectul proiectului de modernizare a

drumurilor publice din comuna Cârcea.

Amplasamentul reţelelor de canalizare este astfel ales, încât viitoarele instalaţii

edilitare care se vor proiecta şi construi, să nu fie jenate de reţeaua de canal.

Reţeaua de canalizare propusă pentru a deservi străzile menţionate are

următoarele caracteristici:

diametre nominale de 315 mm şi 250 mm;

se va executa din tuburi de PVC, îmbinate etanş cu inele de cauciuc;

amplasarea conductelor de canalizare va urmări trama stradală a localităţii, în afara

zonei carosabile pe străzile asfaltate sau în axul drumului pe străzile neasfaltate şi va

ţine seama de reţelele de alimentare cu apă şi de gaz.

Pe traseul propus al reţelelor de canalizare se prevăd:

cămine de vizitare - se vor poziţiona în funcţie de particularităţile terenului, dar la

distanţe de max. 60 m, conform STAS 3051-1995; se vor realiza din elemente

prefabricate din beton, cu capac carosabil, cu orificii de aerisire şi se vor monta la cota

sistemului rutier;

pag. 62

racorduri până la limita de proprietate a imobilelor;

3 staţii de pompare ape uzate impuse de particularităţile terenului şi lungimea traseului

reţelei de canalizare ape uzate menajere.

Se vor propune racorduri până la limita de proprietate, aferente gospodăriilor,

instituţiilor publice, agenţilor economii situaţi pe traseul reţelei de canalizare proiectate.

Racordurile sunt amplasate în carosabilul străzilor până la limita proprietăţii:

lungimea medie pentru racordurile proiectate este de cca 8 m;

diametre nominale de 160 mm;

se vor executa din tuburi de PVC, neplastifiat, îmbinate etanş cu mufă şi inele de

cauciuc;

condiţiile de montaj sunt aceleaşi ca pentru reţeaua de canalizare.

Apele epurate sunt deversate în emisarii din zonă printr-o conductă din oţel cu Dn =

150 mm şi o gură de vărsare.

Pe traseul conductei de deversare se va monta un debitmetru pentru măsurarea

debitelor de apă epurată.

Gura de vărsare va fi pozată la o cotă care să asigure protecţia împotriva

inundaţiilor, deasupra nivelului emisarului. Pentru apărarea împotriva distrugerii datorate

energiei apelor uzate, radierul se va face din pereu zidit.

Având în vedere imposibilitatea evacuării gravitaţionale a apelor uzate menajere au

fost prevăzute trei bazine de retenţie cu staţie de pompare şi conducte de refulare.

Staţiile de pompare apă uzată propuse sunt prefabricate din material rezistent la

coroziunea apelor menajere, proiectate pentru capac carosabil până la 400 KN, complet

echipate şi dotate cu instalaţii hidro-mecanice şi automatizate.

Pentru alimentarea cu energie electrică a celor 3 staţii de pompare sunt necesare

trei racorduri electrice la reţeaua de distribuţie a energiei electrice a comunei Cârcea.

Se vor proiecta 3 staţii de epurare, care vor epura apele uzate menajere colectate

de la gospodăriile şi agenţii economici din zona de nord şi din zona de sud a localităţii

Cârcea.

Această soluţie a fost impusă de caracteristicile terenului şi reţeaua hidrografică a

zonei.

Staţiile de epurare se vor dimensiona pentru epurarea apelor uzate menajere

colectate de la gospodăriile şi agenţii economici din localitatea Cârcea care sevor racorda

la sistemul de canalizare în următorii 1 - 2 ani, cu posibilitatea extinderii capacităţii de

pag. 63

epurare prin abgardarea cu încă un modul de epurare astfel încât să satisfacă necesităţile

de dezvoltare şi modernizare a zonei la nivelul anului 2025.

Staţiile de epurare proiectate sunt amplasate pe terenurile din domeniul public al

comunei Cârcea.

Pentru preluarea apelor uzate menajere în reţeaua de canalizare din zona de

locuinţe individuale existente în perimetrul FORD - CF Craiova - Bucureşti - DN 6, datorită

limitărilor impuse de natura terenului, s-a adoptat soluţia colectării şi dirijării apelor uzate

menajere în fose septice vidanjabile cu două compartimente care va fi poziţionată aproape

de drumul de acces din care apoi apele uzate vor fi vidanjate periodic şi deversate în

staţiile de epurare.

Fosa septică propusă este o construcţie îngropată, din beton armat şi izolată contra

infiltraţiilor şi exfiltraţiilor şi a fost dimensionată pentru un timp de staţionare de 7 - 10 zile.

Apele rezultate de la folosinţa în gospodării sunt ape uzate menajere a căror

calitate se încadrează din punct de vedere al încărcărilor în valorile impuse de NTPA

002/2002.

Apele meteorice provenite din ploi şi zăpezi vor fi colectate în rigole şi deversate în

emisarii naturali din zonă.

3.9.2. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

LUCRĂRI PROPUSE

Prin planul urbanistic general al comunei Cârcea se propune extinderea

gospodăriilor individuale (4300 loturi) şi lucrări cu caracter edilitar (şcoli, grădiniţe, creşe,

dispensar policlinic, poliţie, spaţii administraţie publică, piaţă agroalimentară, centru

cultural, biserică, comerţ, staţii epurare, gospodării de apă, etc.). Toate aceste lucrări

necesită extinderea actualelor surse de alimentare cu energie electrică.

Stabilirea sarcinilor de calcul pentru toate categoriile de consumatori menţionaţi mai

sus, s-a făcut conform prescripţiei MEE-PE 132/95 rezultând următoarele consumuri la

nivel de posturi trafo:

- pentru gospodării individuale: 8 Kw/gosp.

- lucrări cu caracter edilitar (conform pr.dotări).

- iluminat stradal 5 w/m.

pag. 64

Dotări Trup principal

Pc (Kw)

Trup DN 65 Metro

Pc (Kw)

Trup DN 6 -

Caracal

Pc (Kw)

şcoală generală - 35,0 -

Grădiniţă - 18,0 18,0

Creşe - (2 creşe) 30,0 -

dispensar policlinic - 40,0 -

Poliţie - 10,0 -

spaţiu administraţie publică - 25,0 -

piaţă agroalimentară - 25,0 -

centru cultural - 35,0 -

Biserică - 18,0 -

comerţ prestări servicii - 50,0 -

staţie epurare 22,3 22,5 22,5

gospodărie de apă 30,0 30,0 30,0

Pentru dotările cu caracter edilitar s-a aplicat un coeficient de 0,75.

Centralizarea datelor privind consumurile la nivel de post trafo, se prezintă în tabelul

de mai jos:

Nr

.

crt

.

DENUMIREA

SATULUI

Nr.

gosp.

prop.

PUTEREA ABSORBITĂ LA NIVEL DE P.Tr.

(Kw)

TOTAL

Pc (Kw)

GOSP

. INDIV.

GOSP. DE

APĂ +

STAŢIE

EPURARE

ALTE

DOTĂRI

ILUM.

STRADA

L

Pc

(Kw)

Pi

(Kw)

Pc

(Kw)

Pi

(Kw)

Pc

(Kw)

Pi = Pc

(Kw)

1. Trup principal 650 910 70,0 52,5 - - 3,5 966,0

2. Trup DN 65 –

Metro 3050 4270 70,0 52,5

452,

0 338,5 15,5 4343,5

3. Trup DN 6 –

Caracal 600 840 70,0 52,5 22,0 18,0 3,0 913,5

pag. 65

Pentru alimentarea cu energie electrică a noilor consumatori ce au o putere electrică

cerută de 5257,0 Kw (la nivel de comună) se propun să se realizeze următoarele lucrări

electroenergetice:

amplificare posturi de transformare existente în zonele mai aglomerate şi care pot

permite amplificarea;

post trafo 20/0,4 KV tip anvelopă în zona nou construită racordate în cablu subteran;

post trafo 20/0,4 KV deviere în zona nou construită racordate în cablu aerian;

extindere reţea j.t. cu reconsiderarea secţiunii conductoarelor (de regulă conductoare

torsadate) şi automatizarea iluminatului stradal;

racorduri joasă tensiune subterane sau aeriene pentru dotările sociale noi propuse;

pentru gospodăriile de apă sunt necesare:

- racord medie tensiune post trafo, reţele j.t. subterane sau aeriene, inst. de

automatizare.

DIVERSE

În zonele existente şi propuse pentru instalaţiile electroenergetice menţionate mai

sus se pot executa construcţii respectând normativele în vigoare având următoarele limite

zonale de protecţie:

Categorii de obiective

energetice

Lăţimea

zonei de

protecţie

(m)

Condiţii de delimitare

1. Linii electrice aeriene

cu tensiunea de:

1 - 35 Kv ...................

110 Kv ...................

220 Kv ...................

10

30

40

Se măsoară pe orizontală de o parte şi

de alta a planurilor verticale ale

conductoarelor externe

2. Staţii electrice

- exterioare

..................

- interioare

....................

25

12

Zona de protecţie este delimitată de

planurile verticale paralele cu construcţia

sau împrejmuirea staţiei.

Soluţiile se decid de proiectantul de

specialitate conform normelor tehnice în

vigoare.

pag. 66

3. Posturi de

transformare, puncte

de alimentare sau

altele similare:

- în general .............

10

Se măsoară de la planul exterior al

construcţiei care susţine sau adăposteşte

instalaţia

4. Reţele subterane

- sub 110 Kv .............

- 110 Kv şi mai mult

1

3

Se măsoară de o parte şi de alta a

cablurilor exterioare

Prezenta documentaţie s-a întocmit în conformitate cu normativele MEE:

- PE - 104/95 - Constr. LEA cu tensiuni peste 1000 V.

- PE - 106/95 - Constr. LEA de joasă tensiune.

- PE - 132/95 - Proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică.

- PE - 145/85 - Stabilirea puterii nominale economice pentru transformatoare în posturi.

- PE - 155/92 - Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice

pentru clădiri civile.

N.T.S.S.M. cu privire la instalaţiile electrice din cadrul P.U.G.-urilor

Conform Normelor specifice de protecţia muncii Nr. 49/1997 emise de Ministerul

Muncii şi Protecţiei Sociale în activităţile din agricultură se vor respecta următoarele

articole de protecţia muncii pe partea de instalaţii electrice:

Art. 500 În timpul lucrului în câmp nu se vor efectua opriri sub LEA şi nu se va admite

urcarea pe combină a persoanelor pentru că se intră în zona

electromagnetică a reţelei şi se produc accidente prin electrocutare.

Art. 501 La executare lucrări cu combina în zona apropiată de LEA peste 1 KV sau

traversate de LEA peste 1 KV (zona cuprinsă pe porţiunea de 50 m,

măsurată faţă de proiecţia pe orizontală a conductoarelor fazelor extreme de

o parte şi alta, de-a lungul liniei electrice) se vor lua măsurile:

a) combinele ce pot ajunge în apropierea părţilor sub tensiune se vor

deplasa astfel încât în timpul manevrelor nici o parte a acestora, să nu se

apropie la distanţă, faţă de elementele sub tensiune, mai mici decât:

- 2,5 m pentru LEA până la 35 KV;

- 4,0 m pentru LEA cu tensiunea de la 35 la 220 KV.

b) trecerea combinelor pe sub conductoarele LEA peste 1 KV este

pag. 67

interzisă dacă între gabaritul acestora şi conductoare nu rămâne o

distanţă de cel puţin:

- 2 m pentru LEA până la 20 KV, inclusiv;

- 2,5 m pentru LEA cu tensiunea între 25 - 35 KV;

- 4 m pentru LEA de 110 şi 220 KV.

c) executarea lucrărilor mecanizate la distanţe mai mici decât cele

menţionate la pct. a) se va face numai cu scoaterea de sub tensiune a

LEA şi sub supravegherea lucrărilor la faţa locului de către un delegat

special al unităţii de exploatare a LEA.

3.9.3. INSTALAŢII TELEFONICE

1. Situaţia existentă

În prezent, comuna este racordată la CTA din satul Cârcea, prin reţele telefonice

aeriene pe stâlpi din lemn, pe traseu independent şi comune cu instalaţii electrice aeriene

(pe stâlpi din b.a.)

2. Situaţia propusă

Dezvoltarea comunei determină schimbarea structurii populaţiei (4300 gospodării

propuse + 20 dotări) implicit creşterea faţă de serviciile ROMTELECOM şi deci extinderea

actualei reţele telefonice aeriene cu noi repartitoare din care pot fi racordari abonaţi noi.

Datorită dezvoltării administrative şi economice a comunei, ROMTELECOM va

cuprinde în planul de dezvoltare pe următorii ani, instalarea unor comutatoare distant de

generaţie nouă conectate prin cabluri cu fibră optică (F.O.) care vor fi capabile să ofere

servicii de bandă largă potenţialilor solicitanţi de pe raza comunei.

Prin infrastructura ce se va construi, se va oferi în plus posibilitatea conectării

directe prin fibră optică a agenţilor economici mai importanţi la solicitarea acestora.

Se pot oferi astfel servicii de telefonie vocală clasice, suplimentare, precum şi

servicii moderne (Internet, transmisii date de mare viteză, circuite închiriate pe F.O.,

servicii X-DSL, videotelefonie, etc.).

În conformitate cu normativele în vigoare se vor respecta culoarele de protecţie faţă

de alte instalaţii existente (canalizaţii subterane, reţele aeriene, etc.).

Canalizările telefonice, reţelele aeriene şi centrala telefonică digitală sunt

materializate pe planul de reţele tehnico-edilitare.

pag. 68

3.10. PROTECŢIA MEDIULUI

CONCLUZII, RECOMANDĂRI, CĂI DE LIMITARE ŞI/SAU ELIMINARE A POLUĂRII ŞI

DEGRADĂRII MEDIULUI

Primul pas care trebuie făcut în domeniul reabilitării mediului, este activitatea de

mediatizare, informare şi educare a populaţiei cu privire la drepturile şi obligaţiile care îi

revin faţă de protejarea mediului.

Obiectivele pentru aer sunt:

inventarierea tuturor surselor de poluare existente şi viitoare, acestea incluzând:

localizarea, parametrii fizici ai emisiilor, debitele asice ale poluanţilor, modul de utilizare

a instalaţiilor, (inclusiv a celor de captare şi epurare a gazelor dacă este cazul);

elaborarea şi aplicarea unui sistem legislativ şi reglementăi pentru protecţia aerului la

nivel local;

propuneri referitoare la încălzirea locuinţelor prin înlocuirea combustibililor tradiţionali

(lemn, cărbune, produse petroliere) cu gaze naturale.

Obiectivele pentru apă sunt:

realizarea unui sistem centralizat de colectare a apei menajere şi a unor staţii de

epurare în localitatea Carcea;

regularizarea şi canailzarea corectă a excesului de apă (apă freatică şi din ploi) din

zona nordică a localităţii.

Obiectivele pentru sol sunt:

stabilirea unor mecanisme economico-financiare care să stimuleze combaterea

eroziunii solurilor de către actualii proprietari de terenuri;

colaborarea cu primăria comunală pentru monitorizarea modului de utilizare a

fertilizatorilor şi a substanţelor fitosanitare;

împădurirea terenurilor degradate;

menţinerea actualelor suprafeţe împădurite şi completarea golurilor create prin tăiere.

eliminarea depozitelor de gunoi, depuse lângă suprafaţa de apă a Jiului din estul

comunei, respectând măsurile de protecţie a mediului, stabilite prin lege.

3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE

Teritoriul intravilan al localitati Carcea, a fost organizat în Unităţi teritoriale de

referinţă, pe zone funcţionale, în funcţie de criterii de omogenitate şi amplasare faţă de

repere importante ale localităţilor.

pag. 69

Stabilirea indicatorilor P.O.T. şi C.U.T. s-a făcut în funcţie de destinaţia fiecărei

zone, de destinaţia clădirilor de regimul de înălţime existent şi propus.

Astfel, pentru Unităţile teritoriale de referinţă corespunzătoare zonelor economice,

s-a ţinut cont de capacităţile existente, urmărindu-se ocuparea judicioasă a terenurilor ce

urmează să fie concesionate unor unităţi economice viitoare.

Pentru Unităţile teritoriale de referinţă ale zonelor de locuit s-au avut în vedere

situaţia existentă : regimul mediu de înălţime suprafeţele mari de terenuri ce urmează a fi

introduse în intravilan şi pentru care se vor elabora documentaţii de urbanism în scopul

construirii de locuinţe.

Astfel s-au stabilit P.O.T. şi C.U.T. propuse, potrivit gradului de ocupare în

perspectivă. Pe Unităţile teritoriale de referinţă în cadrul zonei de locuit, s-a procedat la

efectuarea unei medii P.O.T. şi C.U.T. prin luarea în calcul a suprafeţelor de teren ocupate

de construcţii de locuinţe existente şi proporţional a suprafeţelor de teren neocupat în

prezent.

Unitatea teritoriala de referinta se defineşte ca o reprezentare convenţională a unui

teritoriu având o funcţiune predominantă sau/şi omogenitate funcţională, pentru care se

pot stabili reguli de construire general valabile. UTR-ul este delimitat prin limite fizice,

existente în teren (străzi, limite de proprietate, ape, etc.)

Având în vedere dimensiunile mici ale localităţii şi faptul că funcţiunea de locuire

este predominantă, numărul de UTR-uri este redus (vezi volumul 2 - Regulament Local de

Urbanism, în cadrul căruia fiecare UTR este prezentat în limitele sale convenţionale).

La nivelul comunei Carcea s-au definit în cadrul intravilanului propus şi a teritoriului

administrativ urmatoarele zone protejate:

pozitia nr. 427, cod monument istoric DJ-II-m-B-08231 - Biserica „Sf. Nicolae” (datare

1815);







pozitia nr. 30, cod monument istoric DJ-I-m-A-07884.01 - situl arheologic , punctul “La

Elesteu” - datare sec. I - II - epoca daco-romana;

pag. 70

pozitia nr. 31, cod monument istoric DJ-I-m-A-07884.02 - asezare fortificata , punctul

“La Elesteu” - datare epoca bronzului;



Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23 din

Legea nr. 422 / 2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice. In zona de

protective a monumentelor istorice ( 200,00m in intravilan, respective 500,00m in

extravilan) pentru autorizarea constructiilor noi sau a interventiilor la constructiile existente

se va solicita avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, respective al Directiei

Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj.

Aceste zone necesită a fi protejate atât prin lucrări de restaurare reparaţii sau

întreţinere (bisericile - monumente istorice), cât şi prin crearea unui cadru corespunzător.

FONDUL LOCUIBIL ŞI ORGANIZAREA STRUCTURALĂ A

ZONEI DE LOCUIT

Analiza situaţiei existente a fondului locuibil corelată cu estimarea populaţiei în

perspectivă conduce la stabilirea necesarului total de gospodării şi locuinţe:

Comuna Populaţia

existentă

Nr. locuinţe

existente

Nr.

locuitori

locuinţă

Populaţia

preliminată

2020

Nr. locuinţe

propuse

CARCEA 2511 734 3,42 4500 765

Îmbunătăţirea indicatorilor specifici de locuire

Se menţionează faptul că indicatorii specifici de locuire referitori la aria locuibilă, mp

arie locuibilă/locuitor şi nr. locuitori/cameră se vor putea îmbunătăţi în funcţie de dinamica

procesului de construire de locuinţe noi, acestea fiind în relaţie de dependenţă faţă de alţi

factori determinanţi şi în ultimă instanţă de dezvoltarea economică a localităţilor.

Măsuri de îmbunătăţire a confortului

Prezentul proiect prevede realizarea reţelelor de alimentare cu apă în sistem unitar

ceea ce va contribui la ridicarea gradului de confort a locuinţelor

INSTITUŢII PUBLICE, SERVICII

pag. 71

Analiza critică a situaţiei existente indică faptul că actualele dotări din satul Carcea,

în corelare cu populaţia preliminată, acoperă necesarul pentru această comună, doar

pentru trupul principal al localitatii, apărând necesitatea completarii retelei de institutii si

servicii publice doar la nivelul trului DN 6 si DN 65 ( E574). Se precizează faptul că o serie

de dotări necesită lucrări de renovare. În acest sens, primăria locală va analiza fiecare

dotare în parte urmând a stabili un program eşalonat de executare a acestor lucrări.

SPATII VERZI, AMENAJĂRI SPORTIVE

În cadrul cap. 3.7.3. "Zonificare funcţională" a fost prezentată situaţia respectivă,

precizându-se faptul că amenajarea acestor spaţii implică atât asigurarea fondurilor

necesare, cât şi elaborarea documentaţiilor de specialitate. Zona cu valoare peisagistică

evidenţiată poate constitui un punct de atracţie atât pentru localnici, cât şi pentru vizitatorii

ocazionali.

3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

Terenurile amplasate în intravilanul sau extravilanul comunei pot fi dobândite şi

înstrăinate prin oricare din modurile stabilite de lege. Dobândirea unui teren se poate face

prin moştenire, donaţii, cumpărare, concesionare, prin acte autentificate.

Cel mai important lucru pentru dezvoltarea unei localităţi este realizarea obiectivelor

care să deservească pe toti locuitorii comunităţii respective. Pentru asigurarea condiţiilor

de realizare a obiectivelor de utilitate publică propuse, sunt necesare următoarele

elemente de bază:

- rezervarea terenurilor pentru obiective;

- identificarea tipurilor de proprietate asupra terenurilor;

- stabilirea circulaţiei terenurilor, în funcţie de necesităţile de realizare a obiectivelor.

În Regulament sunt menţionate obiectivele propuse de utilitate publică şi categoria

de interes a acestora.

În etapa imediat următoare se vor face demersuri pentru:

-finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă;

-construirea de case de locuit pentru specialişti în mediul rural;

-modernizarea tuturor drumurilor comunale şi a străzilor;

-realizarea reţelei de canalizare şi epurare a apelor uzate;

-realizarea colectării, canalizării şi evacuării apelor pluviale;

pag. 72

-crearea unui centru multifuncţional care să modernizeze şi să creeze noi servicii de

utilitate publică: financiar-bancare, comunicaţii şi tehnologia informaţiei, poştale şi de

curierat, de asigurare etc;

-realizarea de blocuri de locuinţe pentru tineret şi specialişti;

-revitalizarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, prin introducerea acestora în

programe naţionale de restaurare şi introducerea în circuitul turistic;

-prevederea de facilităţi pietonale, respectiv trotuare şi parcări;

-crearea de condiţii speciale, trasee şi amenajări pentru persoanele cu handicap

locomotor;

-alimentarea cu gaze naturale;

-extinderea reţelelor de iluminat in intavilanul nou şi modernizarea reţelelor de iluminat

public existente în comună.

Prin revitalizarea economică toate aceste obiective sunt sprijinite aducând bugetului

comunal noi surse financiare.

4.CONCLUZII

Aşezarea geografică, situarea în teritoriu, legăturile cu comunele din judeţ şi

condiţiile geoclimatice sunt premise favorabile dezvoltării în perspectivă a comunei, în

baza economiei predominant agricole.

Asigurarea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în baza Legii Fondului

Funciar, prin punerea în posesia cetăţenilor a parcelelor de teren agricol, crează premise

noi de dezvoltare a sectorului particular în economia agricolă.

Planul urbanistic general, elaborat pentru satele componente ale comunei, are în

vedere stabilirea limitei teritoriului intravilan, organizarea armonioasă a zonelor funcţionare

în teritoriul intravilan propus, asigurarea legăturilor între zonele funcţionale şi a legăturilor

între localităţile comunelor învecinate.

Totodată s-a avut în vedere rezervarea terenurilor pentru realizarea în perspectivă

a unor obiective de interes public ca şi asigurarea de terenuri pentru construirea de noi

locuinţe.

Planul urbanistic general a evidenţiat organizarea circulaţiilor, stabilirea unităţilor

teritoriale de referinţă şi indicatorii propuşi privind gradul de ocupare a terenului.

În privinţa organizării circulaţiei, trama stradală propusă are caracter de

pag. 73

obligativitate şi permite reparcelarea terenurilor astfel încât fiecare lot să aibă acces

carosabil direct din stradă de min. 3,5 m, condiţie obligatorie de construibilitate pentru o

parcelă.

De asemenea, planul urbanistic general a precizat zonele protejate, valoroase din

punct de vedere istoric, arhitectural şi nu în ultimul rând a propus măsuri de reabilitare şi

protejare a mediului natural şi construit.

Planul urbanistic general cuprinde şi regulamentul de urbanism care defineşte

regulile ce permit a se cunoaşte care sunt posibilităţile de utilizare şi ocupare a terenului.

După aprobarea sa la nivelul Consiliului Comunal şi la nivelul Consiliului Judeţean,

Planul Urbanistic General - devine un act de autoritate administrativă, asigurând condiţiile

materializării competenţelor comunei în funcţie de domeniul de acţionare şi de

reglementare avut în vedere şi de cadrul legislativ.

Planul de măsuri şi acţiuni se stabileşte în raport cu problemele specifice şi

prioritare ale localităţilor.

Planul urbanistic general este făcut public cetăţenilor comunei.

Desfăşurarea în continuare a proiectării are în vedere elaborarea studiilor de

specialitate, a planurilor urbanistice zonale şi de detaliu pentru zone sau obiective

specificate.

pag. 74

LISTA OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLICA PROPUSE

- lucrari de canalizare, epurare a apelor uzate, evacuarea apelor pluviale si

alimentarea cu gaze naturale în comuna Carcea;

- lucrari de extindere a retelei de alimentare cu apa in comuna Carcea ;

- refunctionalizare puturi gospodaria de apa existenta in zona fermei pomicole ;

- lucrari de extindere a retelei de alimentare cu energie electrica in zona satului de

vacanta

- lucrari de extindere a retelei de iluminat public şi modernizarea retelei de iluminat

public existente;

- realizarea de parcari si trotuare;

- crearea de conditii speciale, trasee si amenajri pentru persoanele cu handicap

locomotor;

- realizarea de blocuri de locuinte pentru tineret si specialisti;

- construirea unui centru cultural si a unei baze sportive

(cu finalizare 2012);

- lucrari de consolidare-restaurare la cladirile monumente de arhitectura si istorice;

- amenajare zona agrement – Complex lacustru Preajba Facai

- amenajari de spatii verzi;

- refacere imprejmuire grup scolar agricol ;

- amenajare piata agro-alimentara ;

- amenajare balta pentru exploatare piscicola – zona de agrement Complex lacustru

Preajba Facai ;

- construirea unei bai comunale ;

- amenajarea unor puncte de colectare de produse agricole in vederea introducerii in

circuitul comertului en gros

- modernizare retele de drumuri in interiorul localitatii – pietruire strazi ;

- lucrari de modernizare la drumuri agricole de exploatare din extravilan care sa

permita imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii agricole prin accesarea

fondurilor comunitare.

Întocmit,

arh. Nicoleta Pârvănescu

Date post:	07-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	78 times
Download:	2 times

MEMORIU GENERAL - Primaria Carcea PUG PRIMA VARIANTA MEMORIU GENERAL.pdf · Legea administratiei...

Documents