MEMORIU GENERAL - paginadestart.com · PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI C.A. ROSETTI - MEMORIU...

PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI C.A. ROSETTI - MEMORIU GENERAL

1

MEMORIU GENERAL

CUPRINS

1. INTRODUCERE .................................................................................................................. 2 1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI ........................................... 2 1.2. OBIECTUL LUCRĂRII: ............................................................................................. 3 1.3. SURSE DE DOCUMENTARE : ................................................................................ 6

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE ....................................... 7 2.1. EVOLUŢIE ISTORICĂ .............................................................................................. 7 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL ............................................................ 8 2.3. RELAŢIILE ÎN TERITORIU.................................................................................... 15 2.4. POTENŢIAL ECONOMIC..................................................................................... 16 2.5. POPULAŢIA: ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ............................ 18 2.6. CIRCULAŢIE ............................................................................................................ 26 2.7. INTRAVILAN EXISTENT – ZONE FUNCŢIONALE - BILANŢ

TERITORIAL ......................................................................................................................... 28 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE ...................................................................... 30 2.9. ECHIPARE EDILITARĂ ........................................................................................ 32 2.10. PROBLEME DE MEDIU ....................................................................................... 44 2.11. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI ............................................. 57

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ ................................................... 58 3.1. PRIORITĂŢI STRATEGICE ŞI PRINCIPII DE INTERVENŢIE .................. 58 3.2. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU ............................................... 60 3.3. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE ........................................ 61 3.4. EVOLUŢIA POPULAŢIEI .................................................................................... 64 3.5. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI ......................................................................... 65 3.6. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICAREA TERITORIULUI INTRAVILAN.

BILANŢ TERITORIAL .......................................................................................................... 66 3.7. MASURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE ........................................... 69 3.8. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE ..................................................... 70 3.9. PROTECŢIA MEDIULUI ...................................................................................... 84 3.10. REGLEMENTĂRI URBANISTICE ..................................................................... 86 3.11. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ .......................................................... 88

4 . CONCLUZII - MĂSURI .................................................................................................. 88


2

1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

• Contract Nr. 2043/ 19.11.2012

• Denumirea lucrării: Actualizare Plan Urbanistic General şi Regulament Local de Urbanism

COMUNA C.A. ROSETTI Judeţul Tulcea

• Beneficiar: Primăria Comunei C.A. ROSETTI

• Proiectant general: INCD „URBAN-INCERC” Sucursala URBANPROIECT – Bucureşti

• Proiectant specialitate baza topografică: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L.

• Data elaborării: februarie 2014


3

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII:

a) Solicitările temei program

Planul Urbanistic General având deopotrivă caracter director şi strategic, cât şi de reglementare reprezintă principalul instrument de planificare operaţională ce constituie baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.

Conform cerinţelor din tema-program, Actualizarea Planului Urbanistic General şi Regulamentului Local de Urbanism al comunei C.A. Rosetti, judeţul Tulcea are în vedere realizarea instrumentului specific de lucru al administraţiei locale care vizează exprimarea în plan spaţial şi reglementarea:

• dezvoltării urbane echilibrate a comunei, în raport cu resursele specifice ale teritoriului, cu cerinţele comunităţii şi cu tendinţele locale, regionale şi naţionale de dezvoltare socio-economică;

• diversificării funcţionale urbane în teritoriul aferent comunei, contrabalansând consecinţele transformărilor produse în planul activităţilor economice rurale, „tradiţionale”;

• dezvoltării unei evoluţii spaţiale echilibrate;

• caracterului de comună integrată într-o reţea dinamică de aşezări cu capacitate dezvoltată de adaptare la schimbări contextuale.

Aceste obiective se subordonează viziunii generale de îmbunătăţire a calităţii vieţii, transpusă în:

• optimizarea stării economice vizând reducerea sărăciei cronice, asumarea susţinerii categoriilor sociale defavorizate în urma restructurării ireversibile a unor activităţi industriale;

• optimizarea calităţii mediului cu reflectare directă în protecţia sănătăţii umane;

• extinderea şi optimizarea unei reţele de infrastructuri tehnico-edilitare şi de comunicaţii, asigurând suportul unor activităţi regeneratoare;

• extinderea şi dotarea reţelei de educaţie, cu accentuarea unor specificităţi vocaţionale;

• crearea/protejarea unei identităţi a comunei prin conservarea şi valorificarea patrimoniului natural şi construit;

• optimizarea capacităţilor administrative la nivel local.


4

În mod concret, prin Planul Urbanistic General se stabilesc priorităţi de intervenţie, reglementări şi servituţi de urbanism aplicabile în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din comuna C.A. Rosetti şi din satele componente C.A.Rosetti, Letea, Sfistofca, Periprava si Cardon, în perioada următorilor 10 ani.

Rezolvarea problemelor astfel determinate are la bază:

• analiza situaţiei existente corelate cu dezvoltarea în timp a comunei şi determinarea priorităţilor de intervenţie;

• zonificarea funcţională a terenurilor din intravilan şi extravilan şi reglementarea posibilităţilor de intervenţie;

• stabilirea condiţiilor şi posibilităţilor de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

b) Prevederi ale programului de dezvoltare a localităţii, iniţiat şi aprobat de consiliul local

Urmărind dezvoltarea comunităţii într-un mod controlat, prin abordarea celor trei dimensiuni ale conceptului dezvoltării durabile, respectiv dimensiunea ecologică, economică, şi socială, respectiv bazându-se pe studii, cercetări şi documentare demografică, statistică şi de protecţia mediului, comuna C.A. Rosetti şi-a întocmit o strategie de dezvoltare locală. În acest mod, administraţia publică locală are un instrument de lucru pentru aplicarea controlată şi structurată a politicilor publice.

Strategia de Dezvoltare dezbatuta in cadrul Primariei comunei C.A. Rosetti, stabileşte fundamentele pentru asigurarea succesului sustenabil al transformării comunei într-o localitate europeană modernă a secolului XXI, pentru creşterea calităţii vieţii prin prezervarea mediului, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a accesului la serviciile de bază precum şi pentru menţinerea unor comunităţi rurale viabile prin prezervarea culturii şi tradiţiilor locale. Se pune accentul pe promovarea dezvoltării integrate şi durabile a zonelor rurale prin optimizarea sectoarelor existente, încurajarea diversificării activităţilor economice şi sociale, susţinerea dezvoltării şi modernizării infrastructurii şi prin accesul la noile tehnologii. Scopul său este de a promova dezvoltarea şi prosperitatea pe termen lung, coeziunea materială şi socială, valorile culturale şi calitatea vieţii, alături de modernizarea infrastructurii planificată pe termen lung şi mediu, creşterea economică, crearea unei societăţi incluzive şi cu un sistem de protecţie socială adaptat nevoilor, cu menţinerea unui mediu sănătos şi curat.

Obiectivul general al strategiei comunei C.A. Rosetti este:

Creşterea nivelului de viaţă al membrilor comunităţii şi dezvoltarea durabilă a localităţii, atingerea standardelor Uniunii Europene şi eliminarea disparităţilor economico-sociale dintre mediul urban şi mediul rural.


5

Obiectivele strategice pentru atingerea obiectivului global sunt:

A. Dezvoltarea iniţiativei private în diverse domenii

B. Accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice

C. Adaptarea resurselor umane la cerinţele economiei de piaţă şi la cerinţele Uniunii Europene

D. Promovarea comunei

Priorităţile strategice sunt:

• Accesul la fondurile comunitare şi creşterea capacităţii de atragere şi absorbţie a acestor fonduri obiectiv pentru realizarea căruia este necesară creşterea gradului de profesionalism al funcţionarilor publici, modernizarea administraţiei publice locale şi facilitarea adoptării acquis-ului comunitar.

• Dezvoltarea resurselor umane şi a forţei de muncă prin dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale pentru înfiinţarea de IMM-uri şi realizarea de proiecte pentru integrarea în muncă a şomerilor şi celor care fac parte din grupuri sociale marginalizate.

• Creşterea nivelului de echipare a localităţii şi crearea oportunităţilor de sporire a veniturilor locale:

− Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi în domeniul alimentarii cu apa

− Implementarea infrastructurii de utilităţi in domeniul canalizării şi epurării apelor uzate provenite din activităţile gospodăriilor, instituţiilor si agenţilor economici

− Dezvoltarea locală integrată a sectorului salubrizarea localităţii şi managementul deşeurilor solide

− Dezvoltarea locală a sectorului transport public local

− Dezvoltarea locală a sectorului iluminat public

− Dezvoltarea locală a infrastructurii rutiere, a construcţiilor şi dotărilor tehnico-edilitare, precum şi a serviciilor

− Dezvoltarea activităţilor economice;

• Dezvoltarea societăţii civile şi a relaţiilor de colaborare a administraţiei publice locale cu organizaţii neguvernamentale care să susţină dezvoltarea locală, realizarea de parteneriate cu ONG-uri

• Incurajarea şi susţinerea turismului şi agroturismului, conservarea obiectivelor culturale şi încurajarea investiţiilor care să favorizeze turismul.

• Dezvoltarea serviciilor sociale prin implementarea de programe vizând ocrotirea minorilor şi bătrânilor, protejarea copiilor şi femeilor împotriva violenţei în familie, programe de planificare familială, protejarea grupurilor defavorizate.


6

c) Date generale

C.A. ROSETTI este o comună aflată în nord- estul Deltei Dunarii, pe grindul Letea, la 102 km de orasul Tulcea .

Comuna este compusă din satele:

− C.A. Rosetti (reşedinţa de comună)

− Letea

− Sfistofca

− Periprava

− Cardon

Comuna C.A. Rosetti este delimitată la nord şi la est de braţul Chilia al Dunării, la sud de teritoriul administrativ al oraşului Sulina şi la vest de teritoriul administrativ al comunelor Crişan şi Chilia Veche.

In anul 2011 se inregistrau 910 locuitori dintre care populaţie feminină (49,3%) şi populaţie masculină (50,7%).

Modalitati de acces: Pe uscat legatura între localitati se face prin drumurile comunale: ▪ DC 2: Sulina – Cardon - C.A.Rosetti , drum pietruit în stare acceptabila, în lungime totala de 18 km, din care 9 km pe teritoriul administrativ al comunei C.A.Rosetti; ▪ DC 3: C.A.Rosetti – Periprava, în lungime de 15,0 km, drum din pamânt (nisip) în stare acceptabila . ▪ DC 4: Letea - C.A.Rosetti – Sfistofca în lungime de 7, 0 km.

1.3. SURSE DE DOCUMENTARE : a) Strategiile de dezvoltare şi programele la nivel local, judeţean, regional,

naţional, internaţional

− Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Orientările Strategice Comunitare şi acquis-ul comunitar;

− Planul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013;

− Documentele Cadru de Implementare ale Programelor Operaţionale;

− Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României;

− Agenda Locală 21;

− Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est (PDR Nord-Est);

− Strategia de dezvoltare Regională Nord-Est 2007 - 2013;


7

b) Lista studiilor şi proiectelor anterioare PUG;

- Plan Urbanistic General – C.A. Rosetti 2000. - Pilon antena GSM, S.C Mobil Rom S.A.

- Cherhana si sat de vacanta Periprava - Două cantoane pescuit + punct colectare peste - Construire pensiune turistica - Construire pensiune turistica

- Instalatie suport fibra optica - Reconstructie ecologica zona Mageoru - Regulament urbanism pentru localitati din RBDD - Reabilitare drum de legatura Letea - C.A. Rosetti - Cantoane cazare pescari C.A. Rosetti - Studiu pentru identificarea delimitarii hazardurilor naturale - Studiu gestionare deseuri - Regulament cadru urbanism Delta Dunarii - Consolidare pod canal Cardon (C.A. Rosetti) - Decolmatare canal Sulina - Cardon - Periprava - Amenajare sediu social in constructie existenta cu supraetajare - Pensiune turistica Cardon - Servicii de elaborare a hartii de risc natural la seism si alunecari de teren - Regulament local privind implicarea publicului in elaborarea planului de urbanism - Schimbare destinatie din locuinta in cazare turistica - Schimbare destinatie din locuinta in cayare turistica - Alimentare cu apa sat Periprava

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.1. EVOLUŢIE ISTORICĂ

Primele atestări arheologice privind locuirea Deltei Dunării datează din epoca bronzului. Pe la sfârşitul primei epoci a fierului ( sec.7 - 6 î .Chr.) există dovezi că erau locuite grindurile Letea şi Caraorman, locuire care continuă şi in a doua epocă a fierului. Mult mai numeroase sunt descoperirile din Delta din epoca medievală timpurie (sec. VIII- X). Astfel de descoperiri s–au făcut pe grindul Letea în punctele „Grădina lui Omer” şi „Săliştea lui Trişcă”; pe teritoriul satului C.A. Rosetti în punctul „Săliştea lui Cârlan ”, in punctul „Săliştea Tarla Popii” si „Tarla Roşie”; in satul Periprava în punctul „Ghiolul Nebunu ”

Localitatea C.A.Rosetti a luat fiinţă in anul 1846 sub denumirea de Satul Nou. Din 1909 localitatea poartă denumirea de C.A.Rosetti după numele patriotului român C.A. Rosetti. Cu populaţie in totalitate românească , satul se află în Delta Dunării– zona insulară intre braţele Chilia şi Sulina.


8

La infiinţarea localităţii Satu Nou (C.A. Rosetti), în vecinătatea acestuia, la circa 4 km, se afla deja un sat mai vechi, sub denumirea de Letea.

Satul Periprava, asezat la limita nordica a grindului Letea, la distanta de 103 km de orasul Tulcea, se spune ca are la origine o veche cetate genoveza LICOSTOMO, pe atunci, in apropierea localitatii gasindu-se gura de varsare a bratului Chilia în Marea Neagra.

Comuna C.A. Rosetti este una dintre cele mai izolate aşezări umane din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, situată in Delta maritimă, la distanţa de 103 km faţă de Tulcea şi la 18 km faţă de Sulina.

SITURI ARHEOLOGICE :

TL-I-s-B-05879 RAN 159927.01

Aşezare sat Periprava; comuna

C.A. Rosetti

La S şi SV de satul Periprava

Epoca medievală

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Poziţia geografică şi delimitarea teritorială Comuna C.A. Rosetti reprezintă cea mai izolată aşezare din nord-estul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD) care se suprapune subregiunii naturale a deltei maritime (Gâşteşcu & Ştiucă, 2008). Delta maritimă este caracterizată prin forme de relief pozitive şi negative, depresiunile având baza situată sub nivelul mării, iar grindurile sunt formaţiuni complexe de origine maritimă. Comuna este delimitată la nord şi est de braţul Chilia, la sud de teritoriul administrativ al oraşului Sulina, iar la vest de limita administrativă a comunei Chilia Veche. Distanţa faţă de municipiul Tulcea este de 102km şi 18km faţă de Sulina. Accesul în localitate din Tulcea se face cu navele de pasageri până la Periprava sau Sulina. Din aceste localităţi, legătura se face pe uscat prin: (1) drumul pietruit DC.2. Sulina-Cardon-C.A. Rosetti, cu o lungime de 16km, care a fost început în anul 1995, cu pod peste Canalul Cardon; (2) drumul de pământ DC.3. Periprava-C.A. Rosetti, cu lungime de 15km. Are în componenţă cinci sate: C.A. Rosetti (reşedinţa de comună), Cardon (situat la 8km distanţă de reşedinţa de comună), Letea (la 4km), Periprava (la 14km) şi Sfiştofca (la 2km).


9

Factorii fizico-geografici Geomorfologia comunei C.A. Rosetti Geomorfologia subregiunii deltei maritime, în care este încadrată comuna, este condiţionată de manifestarea continuă a fenomenelor de eroziune şi de depunere a aluviunilor transportate de apele Dunării. Urmare a acestei dinamici active, s-a conturat un microrelief format din grinduri, japşe, gârle, bălţi şi privaluri. În concordanţă cu morfologia teritoriului, se disting o serie de subdiviziuni (INCDD Tulcea, 2000):

(1) Letea nord, cu relief consituit din dune înalte (8-12m), formate din nisipuri marine slab cochilifere; (2) Letea vest – Răducu, relief format din grinduri joase (0,5-1,5m), parţial înmlăştinate, alcătuite din nisipuri marine foarte puternic cochilifere; (3) Depresiunea Răducu - Răduculeţ, localizată la cota 0,5m sub nivelul Mării Negre, formată din lacuri şi mlaştini cu plaur; (4) Sectorul Magearu-Sulina este format din zone de mlaştini în alternanţă cu grinduri.

Comuna face parte din categoria aşezărilor dezvoltate pe grinduri formate în holocen din aluviunile transportate de Dunăre şi din nisipurile maritime aduse de curenţii din Marea Neagră. Grindul fluvio-maritim Letea consituie o asociaţie de cordoane izolate şi depresiuni longitudinale, orientate de la nord-vest către sud-est, cu aspect uşor vălurit (Coteţ, 1971).

Fig.1. Relief eolian specific câmpului de dune Letea; Foto.: Roşca, 2011 Suprafaţa grindului este de 9.225ha, iar altitudinea oscilează între 0 şi 12,8m. Astfel, grindul Letea conferă un potenţial de locuit mai ridicat decât grindurile fluviale din vestul Deltei. Cuprinde o parte importantă a sistemului de dune a bazinului Mării Negre care reprezintă unul din cele mai importante sisteme morfologice eoliene din Europa. Câmpul de dune care intersectează teritoriul administrativ al comunei este delimitat de bariera Letea care evoluează prin dinamica nisipului deja existent în acest sistem (Preoteasa, 2007). Anterior lucrărilor de amenajare hidrotehnică a spaţiului deltaic din anii `70, peisajul era caracterizat de alternanţa de grinduri, japşe, privaluri, gârle, bălţi şi ghioluri, existând o zonare naturală echilibrată a folosinţei terenurilor care s-a modificat în


10

favoarea terenurilor cu destinaţie piscicolă (Stoiculescu, 2008). Prin îndiguire, terenurile au fost scoase de sub regimul de inundaţie, ceea ce a însemnat privarea de aportul de apă şi aluviuni nutritive, coborârea pânzei freatice în anumiţi ani, dar şi stagnarea apei provenite din infiltra Structura geologică şi pedologică Substratul litologic al grindului Letea este constituit din depozitele aluviale dunărene şi nisip cochilifer care, sub acţiune eoliană, au fost depuse în şiruri de dune succesive. Solurile formate pe relieful de dune aparţin tipului psamosol cu subtipurile: psamosol tipic cu puţin humus pe versanţii dunelor; molic cu orizont A de culoare negricioasă, în depresiuni; sol gleic în depresiunile mai puţin adânci cu apă freatică aproape la suprafaţă. Conţinutul în humus este redus, rezultând o fertilitate generală redusă, cu excepţia unor terenuri de pe grindului de mal al braţului Chilia, cât şi în vecinătatea satului Letea.

Fig.2. Profil transversal al solurilor dintr-un grind fluvial (Munteanu, 1996 apud. Petcu, 2012) Diversitatea biohidroclimatică Clima Climatul impune înscrierea comunei în zona continental aridă, stepică. Temperatura medie anuală este de 11,3ºC, cu o maximă absolută de (+)39,7ºC şi o minimă absolută de (-)26,8ºC. Amplitudinea termică este mare, de aproximativ 60ºC. Teritoriul este unul deficitar sub raportul precipitaţiilor, cantitatea anuală fiind de numai 350mm. Luna cea mai secetoasă este septembrie, când precipitaţiile sunt insuficiente pentru plante. Totodată, nebulozitatea redusă (de numai 70 de zile pe an cer acoperit) determină o insolaţie puternică, manifestată prin temperaturi foarte ridicate ale nisipurilor în timpul verii (55-60ºC). În consecinţă, umiditatea scade pe versanţi şi spre vârful dunelor. Vânturile dominante provin din sectorul nordic, fiind mai frecvente iarna, spre deosebire de anotimpul estival, când zilele cu calm reprezintă 18,1% din numărul total al zilelor dintr-un an. Influenţa moderatoare a Mării Negre se resimte îndeosebi vara, când circulaţia locală a maselor de aer este sub influenţa brizei marine, ceea ce determină ca temperatura aerului să înregistreze valori mai coborâte decât în vestul Deltei.


11

Reţeaua hidrografică Întreaga zonă este caracterizată de o hidrologie complexă:

(1) un strat acvifer freatic aflat la adâncimi sub 2m pe gridurile joase şi 1,6m pe relieful de dune joase. Pe apele salinizate se acumulează apelor flotabile, provenite din ploi, fiind o particularitate a zonelor de dune de la nord de satul Letea şi între satele C.A. Rosetti şi Cardon; (2) o reţea hidrografică de suprafaţă formată din Braţul Chilia, Braţul Cernovca, Braţul Musura, Braţul Dunărea Veche; lacuri (Răducului), ghioluri (Nebunu, Serednii, Sărat) şi canale. Satul Letea este conectat la canalul Magearu, satele Sfiştofca şi Cardon la canalul Cardon - dintre Sulina şi Amenajarea Piscicolă Popina -, iar satul Periprava este conectat la braţul Chilia.

În depresiunile dintre dune, apa freatică este aproape sau chiar la suprafaţă, creând condiţii favorabile instalării pădurii, a vegetaţiei palustre şi acvatice sau a vegetaţiei halofile atunci când nisipurile sunt salinizate. Partea estică a grindului Letea a fost îndiguită, creându-se incinta Popina. Scoaterea de sub regimul natural de inundaţie a Deltei mici a braţului Chilia şi amenajarea a peste 6.000 ha pentru piscicultură, a determinat degradarea ecologică a zonei, fiind un exemplu tipic de impact antropic negativ în Delta Dunării (INCDD Tulcea, 2000). Resurse regenerabile şi neregenerabile Resursele de apă din comună sunt printre cele mai intens mineralizate din deltă, concentraţia ajungând la valori de 1g/l şi chiar 2g/l. Pentru comuna C.A. Rosetti au fost realizate două proiecte de alimentare cu apă: un proiect de prelevare a apei brute din canalul Cardon şi braţul Chilia pentru alimentarea satelor Sfiştofca, C.A. Rosetti şi Letea, aflat în fază de execuţie; un proiect nedemarat pentru localitatea Periprava. Comuna C.A. Rosetti nu dispune de resurse minerale solide, valorificabile economic. Nisipul dunelor maritime şi grindurilor nu a fost evaluat din punct de vedere calitativ în vederea unei eventuale exploatări. Totodată, amplasarea pe aluviunile fluvio-maritime nu crează condiţiile existenţei substanţelor minerale solide, exploatabile. Începând cu 2010, Instituţia Prefectului - Judeţul Tulcea face parte din proiectul WeBSeaCo - Western Black Sea Cooperation 2010-2016 prin care se urmăreşte inclusiv utilizarea energiei solare pentru alimentarea cu apă a gospodăriilor din comuna C.A. Rosetti, precum şi înfiinţarea unei staţii de epurare a apelor uzate. Pădurile de pe teritoriul comunei se constituie fie în zone strict protejate, fie în păduri de protecţie, fiind excluse de la exploatare. Cantităţi importante de stuf şi papură erau livrate, până în anul 1990, Combinatului de Celuloză Brăila. Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta este implicată în continuarea activităţii de valorificare a papurei în satul Letea prin proiectul „Economia socială, o soluţie pentru mediul înconjurător”, cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Resursele piscicole pot fi valorificate conform Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului Mediului şi Pădurilor nr. 159/1266 din 24 iunie 2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv,


12

regulamentului de practicare şi a modelelor permiselor în ariile naturale protejate. Zonele de pescuit recreativ/ sportiv din RBDD sunt:

(1) Dunărea Veche de pe braţul Sulina, pe ambele maluri, cu excepţia porţiunii dintre canalul Bodgaproste şi canalul Magearu (cu regim de pescuit prin eliberarea capturilor); (2) braţul Chilia şi braţul Cernova, pe malul stâng (malul drept este zonă strict protejată); (3) canalele Cardon, Sfiştofca şi braţul Musura; (4) canalele Pardina şi Iacub, din amenajare agricolă Pardina, pe ambele maluri.

Creşterea animalelor este afectată de reducerea capacităţii de suport a păşunilor, datorită degradării acestora inclusiv în urma executării lucrărilor hidrotehnice de apărare contra inundaţiilor a satelor C.A. Rosetti şi Letea. O activitate din ce în ce mai răspândită în localităţile dunărene este turismul, a cărui resursă principală este reprezentată de peisajul geografic. Potenţialul turistic al acestei zone este foarte mare, deşi puţin valorificat. Zonele protejate de pe teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti constituie importante resurse peisagere pentru dezvoltarea turismului. Utilizarea terenurilor Utilizarea terenului este preponderent axată pe agricultură, terenurile de păşunat au o bonitate ridicată, îndeosebi pe grindul Letea care prezintă o locaţie importantă de iernat, astfel zootehnia este una din ramurile cu tradiţie în C.A. Rosetti. Cea mai mare parte a terenurilor (64,9%) este ocupată de suprafeţe acvatice şi bălţi, urmată de păduri şi vegetaţia forestieră (16,3%), precum şi păşuni (10,8%), în timp ce suprafaţa construită reprezintă 4,8% din total. Pe baza acestei distribuţii teritoriale, în profilul funcţional al aşezărilor din zona grindului Letea apar în continuare activităţile agricole, piscicole şi de exploatare a stufului. Din cauza ponderii restrânse a uscatului şi a fertilităţii scăzute a acestuia (nisipuri, sărături), comuna are o suprafaţă mică de teren agricol (3298ha, din care doar 346ha teren arabil), conform datelor raportate în anul 2012 de către Institutul Naţional de Statistică. În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, izlazurile comunale nu sunt amenajate prin împrejmuirea acestora pentru a menţine animalele în interior, astfel încât sistemul de păşunat al animalelor domestice mari se desfăşoară în general în regim liber pe grindurile şi în zonele inundabile. În cazul cabalinelor din zona Pădurii Letea, acestea au fost recuperate în proporţie mică de către populaţia din localităţile Letea, C.A. Rosetti, Periprava şi Sfiştofca, restul animalelor evoluând într-o stare semi-sălbatică, numărul lor ajungând la peste 1.000 de exemplare în zona pădurii Letea (ARBDD, 2011). Caracterizare hidrogeologică Complexul acvifer aparţinând depozitelor deltaice este localizat intr-un pachet format din complexul psefitil, psamitic inferior şi psamitic mediu. Permeabilitatea acestui pachet este foarte ridicată la bază şi descreşte treptat către nivelurile superioare.


13

Stratele acvifere freatice apar discontiunuu in zona Deltei Dunării şi cum sunt cantonate in depozite nisipoase şi prăfoase din grinduri, având „culcuşul” format din mâluri şi nisipuri argiloase impermeabile sau semiimpermeabile. Apele freatice din grindurile marine, aflate in extremitatea estică a Deltei datorită permeabilităţii ridicate a acestor nisipuri sunt expuse pe toată suprafaţa grindurilor, acumulate din precipitaţii sau bălţi. Nivelul hidrostatic este influenţat de nivelul bălţilor, in părţile cu relief negativ, situându-se la adâncimi mici, sub 1 m, iar in zonele cu relief pozitiv se situează la adâncimi de cca 2,0m. Apele freatice din grindurile marine stau sub influenţa mai multor factori şi anume:

- relieful variat al grindurilor - cel mai variat relief din Deltă, cu denivelări locale de peste 15 m;

- apa mării şi precipitaţii. In aceste grinduri se găsesc cele mai sărate şi cele mai dulci ape freatice din toată Delta. Grindurile marine sunt amplasate in zona de ape freatice nepotabile din deltă. Prezenţa dunelor mobile din aceste grinduri, introduce in ansamblul apelor sărate o serie de insule cu ape dulci, cantonate exclusiv in nisipuri. Spectrul apelor freatice este foarte dispers, de la ape cloro-sodice pure la bicarbonato-calcice curate. Apele de concentraţie mare sunt ape nepotabile cu conţinut de săruri ce depăşeşte 40g/l, din care numai clorura de sodiu poate să reprezinte 90% din totalul de săruri.

Caracterizare climatică Prin poziţia sa geografică, in apropiere de Marea Neagră şi prin predominarea mediului amfibiu, clima este temperat-continentală. Temperatura medie anuală este de 11°C. Precipitaţiile atmosferice influenţate de uscatul nord-dobrogean şi de bazinul Mării Negre inregistrează o scădere de la vest spre est in intreaga zonă a Deltei Dunării. Suma precipitaţiilor medii multianuale este de 400 mm pe grindurile Letea şi Caraorman.

Adâncimea de ingheţ Adâncimea de ingheţ, funcţie de harta zonării acesteia pe teritoriul României şi STAS 6054-77 pentru zona comunei C.A Rosetti este de 0,70-0,80 m de la suprafaţa terenului.

Incărcări date de vânt Conform CR 1-1-4/2012 „ Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor” valoarea de referinţă ale presiunii dinamice a vântului pentru zonă este 0,60 kPa. Valoarea de referinţă a vitezei vântului (viteza de referinţă a vântului),vb este viteza caracteristică a vântului mediată pe o durată de 10 minute, determinată la o înălţime de 10 m, independent de direcţia vântului, în câmp deschis (teren de categoria II cu lungimea de rugozitate conventională, 0z = 0,05 m) şi având o probabilitate de depăşire într-un an de 0,02 (ceea ce corespunde unei valori având intervalul mediu de recurenţă de IMR = 50 ani).


14

Valoarea de referinţă a presiunii dinamice a vântului (presiunea de referinţă a vântului), bq este valoarea caracteristică a presiunii dinamice a vântului calculată cu valoarea de referinţă a vitezei vântului Incărcări date de zăpadă Conform CR 1-1-3-2005 „ Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”, regiunea judeţului Tulcea se incadrează in zona de calcul a valorii incărcării din zăpadă la sol de 2,5 KN/mp (fig.4). Valoarea caracteristică a incărcării din zăpadă la sol, corespunde unui interval mediu de recurenţă (IMR) de 50 ani sau echivalent unei probabilităţi de depăşire intr-un an de 2% (sau probabilităţii de nedepăşire intr-un an de 98%).

Caracterizare generală a pământurilor din zona judeţului Tulcea Zona judeţului Tulcea este catacterizată pe intinse suprafeţe de pământuri loessoide de grosime pana la 30 m caracterizându-se printr-o sensibilitate pronunţată. Pe amplasamentul judeţului Tulcea au fost efectuate de către SPJ -Tulcea numeroase foraje geotehnice, pe o adâncime minimă de 30m care au scos in evidenţă succesiunea de straturi. Examinând rezultatele obţinute din incercările de laborator, se constată o variaţie granulometrică, pentru aceleaşi strate de loess şi aceeaşi adâncime. De asemenea, caracteristicile fizico-mecanice ale loessului variază in limite largi.


15

In general, urmărind stratificaţia in 5 foraje, se constată prezenţa loessului, până la adâncimea de 20 m. Sub adâncimea de 20 m, se remarcă prezenţa prafului argilos, cu unele intercalaţii de argilă prăfoasă, până la adâncimea de 30 m. In toate cele 5 foraje, nivelul apei subterane nu a fost interceptată până la adâncimea de 30m. Pe grosimea pachetului de loess (circa 20 m) se constată şi prezenţa unor strate subţiri de nisip prăfos, nisip argilos sau argilă prăfoasă.

Figura 5. Caracterizarea geotehnică a judeţului Tulcea

2.3. RELAŢIILE ÎN TERITORIU Accesul catre Comuna C.A.Rosetti se face dinspre Tulcea cu navele de pasageri, pe Bratul Chilia spre Satul Periprava sau pe bratul Sulina spre Orasul Sulina. Cu exceptia satului de resedinta, avand acelasi nume - C.A.Rosetti, toate celelalte 4 sate componente (Letea, Periprava, Sfistofca si Cardon) sunt conectate la un curs de apa si anume: - Letea prin Canalul Magearu, - Periprava prin Bratul Chilia, - Sfistofca si Cardon prin canalul Cardon dintre Sulina si fosta Amenajarea Piscicola Popina. Pe uscat legatura între localitati se face prin drumurile comunale: - DC 2: Sulina – Cardon - C.A. Rosetti , drum pietruit în stare acceptabila, în lungime totala de 18 km, din care 9 km pe teritoriul administrativ al comunei C.A.Rosetti; - DC 3: C.A.Rosetti – Periprava, în lungime de 15,0 km, drum din pamânt (nisip) în stare acceptabila . - DC 4: Letea - C.A.Rosetti – Sfistofca în lungime de 7, 0 km. Sectorul de drum dintre Letea si C.A.Rosetti în lungime de 4, 0 km a fost pietruit în anul 2006 cu fonduri finantate prin Programul de Dezvoltare Rurala ( P D R ), iar


16

sectorul dintre C.A. Rosetti si Sfistofca în lungime de 3, 0 km este din pamânt (nisip ) în stare acceptabila. Reteaua stradala a comunei însumeaza 79,9 km drumuri din nisip, în stare acceptabila, din care 15,26 km în localitatea C.A.Rosetti; 32,02 km în Letea; 8,29 km în Periprava; 14,12 km în Sfistofca si 10,3 km în satul Cardon.

2.4. POTENŢIAL ECONOMIC Propuneri pe baza disfuncţionalităţilor identificate

Comuna C.A. Rosetti face parte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, ceea ce determină o aplicare a legislaţiei şi normativelor specifice, având ca scop protejarea şi conservarea ecosistemului natural al Deltei. De aceea dezvoltarea aşezărilor umane dar şi a activităţilor economice / de servicii se realizează păstrând un echilibru între mediul uman şi ecosistem, păstrând limitele impuse de legislaţia în vigoare.

Activităţile economice la nivel local înregistrează un regres în dezvoltare, acelaşi trend este înregistrat şi de către populaţia ocupată din zonă. Izolarea teritorială, finanţarea redusă, incapacitate de promovare a resurselor existente, forţă de muncă necalificată şi îmbătrânită, fac ca activitatea economică să înregistreze regres în dezvoltare, iar investitorii să nu fie interesaţi să dezvolte afaceri la nivel local.

Sunt necesare eforturi financiare, provenite din surse financiare publice sau private, care să conducă la creşterea interesului pentru resursele locale şi la revigorarea mediului de afaceri local.

Se propune extinderea zonelor de servicii specializate la nivelul tutulor vetrelor săteşti.

Deoarece localitatea C.A. Rosetti dispune de terenuri libere (suprafeţe neutilizate), se propune dezvoltarea unor funcţiuni pe aceste suprafeţe, spre exemplu dezvoltarea activităţilor economice şi a serciciilor turistice prin agroturism. Pentru aceasta se propune dezvoltarea activităţilor economice şi de servicii concomitent cu dezvoltarea infrastructurii edilitare şi cea de acces în zonă, realizând legături rutiere şi navale între localităţi.

Se propune dezvoltarea activităţilor turistice prin crearea la nivel local a următoarelor trasee turistice:

- spre localitatea Letea – către canalul Magearu, lacul Merhei şi lacul Răducu;

- spre localitatea Sfiştofca – către canalul Popina şi complexul piscicol de la Popina;

- spre localitatea Periprava – către pădurea Letea şi lacul Nebunu;

- spre localitatea Cardon – către oraşul Sulina.


17

Pentru satul Periprava se propune dezvoltarea activităţilor turistice prin valorificarea durabilă a suprafeţelor de teren din zona lacului Nebunu (amenajare specială pentru plajă), a pădurii Letea, a zonei dintre canalului Cernovca intersecţie cu Dunărea.

Dezvoltarea zonelor cu atracţie turistică, zona lacului Nebunu şi a pădurii Letea – cu statut de rezervaţie naturală, reprezintă elemente de atracţie turistică din zona de nord a comunei şi implicit în localitatea Periprava. Propunere de proiect pentru dezvoltarea în zona de est a lacului, a unui ansamblu de locaţii destinate pentru activităţi ospitaliere şi alte forme de turism (ex. case de vacanţă), deoarece în zonă există acces la infrastructura de transport naval pe Dunăre şi la cea rutieră.

Satul Letea, propuneri ce vizează dezvoltarea activităţilor de servicii comerciale şi de interes general – prestări servicii publice pentru comunitate.

Pentru satul Sfiştofca, propunerile fac referire la dezvoltarea unor zone funcţionale economice specializate în valorificarea resurselor locale (peşte, producţii animale, nisip, alte resurse silvice).

Pentru satul Cardon se propun dezvoltarea activităţilor de servicii publice de interes general pentru populaţia satului, dezvoltarea activităţilor piscicole, zootehnice şi comercializarea producţiei obţinute în pieţele de desfacere din vecinătatea comunei, dezvoltarea unor activităţi turistice - de petrecere a timpului liber, sportive şi de recreere.

Pentru întreg teritoriu comunal sunt propuse măsuri care vor avea ca efect dezvoltarea economiei locale. Aceste măsuri fac referire la:

- încurajarea antreprenoriatului, găsirea unor măsuri de stimulare a investiţiilor în teritoriu;

- recalificarea şi reorientarea forţei de muncă către activităţile turistice;

- crearea de noi locuri de muncă pentru activităţile viabile sau cele cu perspective în dezvoltare;

- înfiinţarea de microferme pentru animale şi valorificarea producţiei obţinute, pe pieţele din judeţ;

- dezvoltarea sectorului piscicol;

- dezvoltarea tradiţiei locale, promovarea meşteşugurilor tradiţionale;

- promovarea resurselor locale pentru atragerea investitorilor / crearea pieţelor de desfacere;

- înfiinţarea unui centru de informare turistică;

- înfiinţarea/modernizarea dotărilor culturale;

- creşterea spaţiilor de recreere şi petrecerea timpului liber;

- dezvoltarea proiectelor considerate prioritare pentru comunitate şi găsirea pârghiilor pentru finanţarea acestora (fonduri publice şi/sau private);

- masuri pentru creşterea accesibilităţii în zonă, mai ales pe timpul iernii şi depăşirea statutului de localitate izolată;


18

- crearea parteneriatelor şi dezvoltarea proiectelor investiţionale provenite din fonduri europene sau naţionale - publice sau private, pentru proiectele considerate prioritare pentru revigorarea economiei locale (ex: infrastructură edilitară, infrastructura rutieră şi navală, mediul de afaceri, turism, alte servicii de interes general pentru populaţia comunei).

Pentru stimularea mediului de afaceri prin atragerea investiţiilor pe plan local, autoritatea locală oferă facilităţi financiare şi nonfinanciare pentru investitori. Aceste facilităţi fac referire la:

- punerea la dispoziţie a unor suprafeţe de teren (din terenurile locale disponibile) în vederea concesionării şi dezvoltării activităţilor economice la nivel comunal;

- reducerea impozitelor cu 50% şi reducerea tarifelor la energia electrică;

- transport naval subvenţionat conf. HG 595/2000;

- conexiune la reţelele de telefonie mobilă şi digitală.

2.5. POPULAŢIA: ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

După cum se observă din Tabelul 1 populaţia comunei C.A. Rosetti între anii de recensământ manifestă o tendinţă de scădere destul de accentuată, dăcă ne raportăm la anul 1992. Această tendinţă se menţine şi la nivelul rural judeţean, dar cu o intensitate mai redusă.

Tabel 1. Volumul populaţiei comunei CA Rosetti – evoluţie în anii de recensământ, comparativ cu contextul suprateritorial

1992 2002 2011

comuna Rosetti Frecvenţe absolute 1256 1179 910 Evoluţia populaţiei 1992 = 100% 93,9 72,5

judeţ Tulcea (populaţie rurală) *

Frecvenţe absolute 139429 133980 110585 Evoluţia populaţiei 1992 = 100% 96,1 79,3

Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 1992, 2002 şi 2011 *Nota: Populaţia rurală conţine şi populaţia comunei CA Rosetti

Intre anii 2002 şi 2011 populaţia comunei a avut o evoluţie constant descrescătoare, similară cu cea înregistrată la nivel de rural judeţean sau naţional, însă într-un ritm mai alert. Dacă în această perioada comuna C.A. Rosetti a pierdut aproximativ 18.7% din populaţia iniţială, la nivelul ruralului judeţean pierderea de populaţie a fost de numai 8%, iar mediul rural naţional a înregistrat o diminuare a populaţiei de până la 5,3%.


19

Sursa primară de date: INSSE, Baza de date TEMPO online, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 Analizand evolutia populaţiei comunei pe termen scurt (2006 – 2011) se constata acelaşi trend constant descrescator, de la 997 persoane in anul 2006 la 910 persoane in anul 2011.

Sursa primară de date: INSSE, Baza de date TEMPO online, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 Diminuarea populaţiei este mult mai mare in randul persoanelor de sex feminin (12,2%) faţă de cele de sex masculin (5,2%). Densitatea populaţiei în perioada 2006 – 2011 a scăzut de la 10,6 locuitori/km2 in 2006 la 9,7 locuitori/km2 in 2011. Densitatea populaţiei comunei este la jumatatea valoarii mediei a densităţii rurale din judeţul Tulcea (16 locuitori/km² în 2011), ceea ce demonstrează că avem de-a face cu o comună mica în peisajul rural al acestui judeţ. Distribuţia pe sexe a populaţiei comunei C.A. Rosetti este similara în 2011 cu cea observată la nivelul mediului rural al judeţului Tulcea – populaţie feminină (49,3%) şi populaţie masculină (50,7%) – în sensul că ponderea populaţiei feminine (48,1% - 438 femei) este mai mică decât a celei masculine (51,9% - 472 bărbaţi). Raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) a devenit supraunitar începând din anul 2007, cu alte cuvinte numărul bărbaţilor l-a depăşit pe cel al femeilor.


20

Tabel 2. Evoluţia populaţiei pe sexe şi grupe principale de vârstă în anul 2011 (%) faţă de anul 2006 (cifre absolute)

Grupe principale de vârstă

0 –14 ani 15 – 64 ani 65 ani şi peste

2006 2011 2006 2011 2006 2011 Femei 92(100%) -22,826 276(100%) -13,406 131(100%) -19,847 Bărbaţi 78(100%) 3,84615 336(100%) 1,4881 84(100%) -16,667

Total 170(100%) -10,6 612(100%) -5,2 215(100%) -18,6 Sursa primară de date: INSSE, Baza de date TEMPO online După cum se poate observa în Tabelul 2, cea mai dezavantajată categorie de vârstă sunt copiii, care sunt din ce în ce mai puţini faţă de anul 2006, această scadere fiind mult mai accentuată în rândul populaţiei feminine. Acest lucru va afecta pe termen mediu posibilitatea de înlocuire a generaţiilor şi va determina pe termen lung o diminuare majoră a populaţiei totale. Distribuţia populaţiei pe principalele grupe de vârstă reflectată de datele din 2006 comparativ cu 2011 este prezentată în Tabelul 3:

Tabel 3. Structura populaţiei pe principale grupe de vârstă

Grupe de vârstă

2006 2011 frecvenţe procente frecvenţe procente evoluţie

0-4 ani 57 5,7 41 4,5 -1,2 5-9 ani 61 6,1 51 5,6 -0,5 10-14 ani 52 5,2 60 6,6 1,4 15-19 ani 55 5,5 49 5,4 -0,1 20-24 ani 56 5,6 52 5,7 0,1 25-29 ani 72 7,2 43 4,7 -2,5 30-34 ani 67 6,7 70 7,7 1,0 35-39 ani 92 9,2 69 7,6 -1,6 40-44 ani 37 3,7 91 10,0 6,3 45-49 ani 51 5,1 37 4,1 -1,0 50-54 ani 51 5,1 56 6,2 1,1 55-59 ani 70 7,0 49 5,4 -1,6 60-64 ani 61 6,1 64 7,1 0,9 65-69 ani 71 7,1 45 5,0 -2,2 70-74 ani 57 5,7 55 6,1 0,3 75-79 ani 56 5,6 32 3,5 -2,1 80-84 ani 17 1,7 33 3,6 1,9 85 şi peste 14 1,4 10 1,1 -0,3

Sursa primară de date: INSSE, Baza de date TEMPO online


21

Tabel 4. Structura populaţiei comunei C.A. Rosetti pe grupe mari de vârstă şi sexe (procent din populaţia totală)

Grupe de vârstă

2006 2011

Total Feminin Masculin Total Feminin Masculin 0 - 14 ani 17,10% 18,40% 15,70% 16,80% 17,10% 16,50% 15 - 64 ani 61,40% 55,30% 67,50% 63,90% 57,60% 69,30% 65 ani şi 21,60% 26,30% 16,90% 19,30% 25,30% 14,20%

Sursa primară de date: INSSE, Baza de date TEMPO online Analiza procentuală populaţiei pe principalele grupe de vârstă în comuna C.A. Rosetti relevă anumite schimbări în structura pe vârste a populaţiei acesteia: o creştere în 2011 a populaţiei în vârstă de muncă cu 2,5 % faţă de anul 2006 (ca procent din populaţia totală) compensată de o scădere a populaţiei vârstnice cu 2.3% şi a populaţiei tinere cu numai 0.3 %.

Distribuţia populaţiei pe grupe mari de vârstă – 2011

Sursa primară de date: INSSE, Baza de date TEMPO online Comparativ cu nivelul judeţean, structura populaţiei pe grupe mari de vârstă indică o populaţie tânără mai numeroasă la nivelul comunei C.A. Rosetti, procentul de tineri depaşindu-l cu 2 puncte pe cel judeţean. În acelaşi timp, procentul populaţiei vârstnice este foarte mare, aceasta în detrimentul populaţiei în vârstă de muncă. Acest segment de populaţie, cu vârste cuprinse între 15-64 ani, a fost în anul 2011 în C.A. Rosetti mai puţin numeros decât în alte comune (63,9% faţă de 71,5% ponderea medie judeţeană). Practic este important de ştiut cât din această populaţie este activă şi câtă inactivă pentru a aprecia corect mărimea acestei resurse. Distribuţia detaliată pe sexe şi grupe mici de vârstă este cea care arată mărimea comparativă a cohortelor generaţionale (câte 5 generaţii) exprimată grafic prin piramida vârstelor.


22

Piramida vârstelor comuna C.A. Rosetti – judeţul Tulcea, comparativ pentru anii 2006 – 2011


Piramida vârstelor, realizată cu datele înregistrate la nivelul anilor 2006 şi 2011 vine să completeze analiza structurii pe vârste a populaţiei comunei C.A. Rosetti, punând în evidenţă efectivele în scădere ale populaţiei adulte, în special a populaţiei de 25 - 29 ani, dar şi adâncirea unui proces de îmbătrânire demografică prin scăderea efectivelor populaţiei de 0 – 10 ani şi creşterea efectivelor populaţiei de peste 80 ani. Raportul de dependenţă după vârstă, pe baza datelor din 2011, stabilea la nivelul comunei un număr de 56,4 dependenţi minori şi vârstnici ce revin la 100 de persoane în vârstă de muncă, faţă de 48,9 la nivelul ruralului judeţean, ceea ce face ca sarcina socială a populaţiei apte de muncă a comunei să fie mai mare decât cea a populaţiei în vârstă de muncă din judeţul Tulcea. Trebuie menţionat că valoarea mare a indicatorului se datorează în special ponderii mari de vârstnici (19,3%), şi mai puţin ponderii copiilor (16,8%), ceea ce este un dezavantaj din perspectiva revitalizării populaţiei.


23

Mişcarea naturală şi migratorie Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). În anul 2011, conform datelor din Fişa localităţii, în comuna C.A. Rosetti rata natalităţii avea valoarea de 6,6‰, cea mai scăzută valoare din perioada 2006 – 2011. Natalitatea a fost un fenomen destul de fluctuant pentru această perioadă, ca şi mortalitatea (vezi figura de mai jos). Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici, precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici.

Evoluţia mişcării naturale în perioada 2006 – 2011


Rata mortalităţii în comuna C.A. Rosetti avea în 2011 o valoare destul de scăzută comparativ cu anii anteriori, de 15.4‰ faţă de 21.6‰ în 2010 sau 25.1‰ în 2008. Valoarea acestei rate la nivelul întregului rural din judeţ era mai mare (15,7‰) în 2011. În C.A. Rosetti, pe perioada analizată, cea mai mare natalitate s-a înregistrat în anul 2006 (11,0‰), iar cea mai mare mortalitate în 2006 - 2008 (25.1‰).

Tabel 5. Mişcarea naturală a populaţiei zonei studiate (2011)

Rata natalităţii Rata mortalităţii Spor natural

C.A. Rosetti 6,6‰ 15,4‰ -8,8‰ Tulcea_rural 8,3‰ 15,7‰ -7,4‰



24

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei. Pentru comuna C.A. Rosetti sporul natural înregistrează valori negative în toata perioada analizată. Scăderea naturală a populaţiei comunei are loc într-un ritm mai alert comparativ cu celelalte comune, deoarece sporul natural la nivelul comunei avea în 2011 o valoare mai accentuat negativă decat restul ruralului din judeţ (-7,4‰ fata de -8,8‰ în comuna C. A. Rosetti). Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. În condiţiile unei mişcări naturale negative devine foarte importantă mişcarea migratorie atât prin sensul acesteia, cât şi prin intensitatea manifestării ei. Migraţia, măsurată prin sporul migratoriu, reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale. Datorită faptului ca cele mai recente date referitoare la mobilitatea populaţiei în teritoriu sunt aferente anului 2009, analiza mişcării migratorii va avea ca referinţă acest an. Sporul migrator pentru comuna C.A. Rosetti indica în anul 2009 o stagnare a exodului populaţiei înregistrat în anii precedenţi, apropiindu-se de trendul înregistrat la nivelul ruralului judeţean (0,02‰) (vezi tabelul de mai jos).

Tabel 6. Mişcarea migratorie a populaţiei comunei C.A. Rosetti (2006 - 2009)

Anul Persoane Sold migrator

La 1000 locuitori Sositi Plecati Spor migrator

2006 17 32 -15 -15,05 2007 11 31 -20 -20,45 2008 18 32 -14 -14,63 2009 12 12 0 0,00

Tulcea_rural_2009 2050 2053 -3 0,02 Sursa primară de date: INSSE, Baza de date TEMPO online

Se constată că sporul migrator la nivelul acestei comune a fost constant negativ (în 2007 s-a înregistrat cea mai scăzută valoare din ultimii ani: -20,45‰), însă tendinţă de pozitivare a acestuia poate susţine ipoteza că există potenţial pentru a deveni o comună atractivă pentru populaţia din judeţ, şi nu numai. Luând în considerare atât mişcarea naturală, cât şi mişcarea migratorie,la nivelul anului 2009 (ultimul an disponibil pentru date cu privire la mişcarea migratorie) sporul anual al comunei C.A. Rosetti înregistra o valoare de -1,5%, ceea ce indica o scădere a volumului populaţiei, datorată în exclusivitate diminuării pe cale naturală a populaţiei.


25

În concluzie, din punct de vedere al evoluţiei populaţiei şi al potenţialului demografic, comuna C.A. Rosetti se caracterizează prin:

Scăderea volumului populaţiei de la 997 locuitori în 2006 la 910 în 2011, scădere mare comparativ cu ruralul judeţului Tulcea;

Densitatea populaţiei comunei a fost permanent inferioară mediei densităţii rurale din judeţul Tulcea (9.7 locuitori/km² faţă de 16 locuitori/km² în 2011), ceea ce demonstrează că avem de-a face cu o comună mica în peisajul rural al acestui judeţ;

Ponderea populaţiei feminine (48.1% - 438 femei) este mai mică decât a celei masculine (51,9% - 472 bărbaţi), în 2011;

Populaţia de 15-64 ani a crescut cu 2,5% în 2011 faţă de 2006 şi era mai puţin numeroasă decât în alte comune (63.9% faţă de 71.5% ponderea judeţeană).

Raportul de dependenţă demografică avea în 2011 valoarea de 56.4%, mai mare faţă de valoarea la nivel rural (48,9%). Acest fapt se datorează în principal ponderii mari de vârstnici (19.3%), şi mai puţin ponderii copiilor (16.8%),

Natalitatea înregistrată în 2011 era 6.6‰, cea mai scăzută valoare din perioada 2006 – 2011

Mortalitatea avea în 2011 o valoare scăzută comparativ cu anul anterior, de 15.4‰ faţă de 21.6‰. Valoarea acestei rate la nivelul întregului rural din judeţ era mai mare (15,7‰) în 2011;

Toate aceste caracteristici reflectă prezenţa şi manifestarea unor alterări majore ale structurilor demografice la nivelul comunei C.A.Rosetti.

EVOLUŢIA PROIECTATĂ A POPULAŢIEI

Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în trei categorii principale: elemente demografice, posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă şi gradul de atractivitate al localităţii.

În elaborarea proiectării demografice a populaţiei comunei C.A. Rosetti s-a utilizat metoda globală pe baza sporului mediu anual de creştere. Au fost utilizate date din Populaţia României pe localităţi 1 iulie 2006 şi 1 iulie 2011. Formularea ipotezei privind evoluţia populaţiei a avut în vedere caracteristicile specifice populaţiei zonei. Estimarea populaţiei zonei de studiu presupune că se păstrează constantă media valorilor principalelor fenomene demografice înregistrate în perioada 2006-2011, perioadă considerată mai stabilă din punct de vedere demografic.

2011 2015 2025 C.A. Rosetti 910 840 666


26

După cum se observă, populaţia totală a zonei urmează un trend de diminuare accentuată a efectivelor populaţiei, înregistrând o scădere de aproximativ 26.8% (244 persoane) până în 2025.

Figura 8. Evoluţia proiectată a populaţiei comunei C.A. Rosetti până în anul 2025

Sursa primară de date: INSSE, Baza de date TEMPO online Această scădere corelată cu efectivele reduse de populaţie tânără cu vârsta cuprinsă între 0–4 ani şi 5–9 ani susţine necesitatea luării unor măsuri care să impulsioneze creşterea natalităţii (facilităţi privind locuirea si facilitati de ordin socio- economic acordate tinerelor familii, stimularea încadrării în muncă a tinerilor, creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere), precum şi măsuri pentru creşterea şi dezvoltarea pieţei muncii, asigurarea formării şi pregătirii forţei de muncă (inclusiv conversie profesională).

2.6. CIRCULAŢIE Relaţii în teritoriu Localitatea C.A. Rosetti este una dintre cele mai izolate aşezări umane din

Rezervaţia Biosferei Delta Dnării. Cu excepţia satului de reşedinţă, toate celelalte patru (inclusiv Cardon) sunt

conectate la un curs de apă: Letea la Canalul Magearu, Periprava la Braţul Chilia, iar Sfiştofca şi Cardon la canalul dintre Sulina şi fosta amenajare piscicolă Popina.

Distanţa faţă de municipiul Tulcea este de 103 km şi distanţa faţă de cel mai apropiat centru urban, Sulina , este de 18 km.

Accesul în localitate se face naval şi terestru. Legătura cu reşedinţa de judeţ, Tulcea, ca şi cu localitatea apropiată, Sulina, este

asigurată exclusiv naval, prin navele clasice de pasageri şi prin navele rapide pe canalul Sulina.

Transportul de marfă se desfăşoară, de asemeni, preponderent naval. Legătura terestră în teritoriu este asigurată de trei drumuri comunale: - DC 2: Sulina – Cardon – C.A. Rosetti;


27

- DC 3: C.A. Rosetti – Periprava; - DC 4: Letea – C.A. Rosetti – Sfiştofca; Comuna nu are acces direct la calea ferată, cea mai apropiată staţie se află la

Tulcea-aflată pe magistrala feroviară Bucureşti – Medgidia – Tulcea (270 km). De la Tulcea la Bucureşti transportul se poate efectua atât feroviar, pe raseul sus

menţionat, cât şi feroviar şi aerian: rutier pe traseul Bucureşti – Slobozia – Tulcea sau Bucureşti - Autostrada Soarelui – Tulcea (270 km), iar aerian pe ruta Bucureşti – Tulcea (aprox. 45 minute);

Situaţia existentă. Disfuncţionalităţi Reţeaua stradală însumeaza 80 km drumuri din pământ în stare mediocră, din

care 15,26 km înreşedinţa de comună; 32 km în satul Letea; 8,29 km în trupul Periprava; 14,12 km în Sfiştofca şi 10,3 km în Cardon.

Drumul comunal DC 2 care asigură legătura reşedinţei de comună cu localitatea învecinată, Sulina, şi cu un sat component al comunei (respective Cardon) este pietruit, în stare mediocră. Are lungimea de 16 km , din care 8 km se află pe teritoriul administrativ al comunei C.A.Rosetti.

DC 3 C.A. Rosetti – Periprava este din pământ, de asemenea în stare mediocră, în lungime de 15 km, iar DC 4 Letea – C.A.Rosetti – Sfiştofca, în lungime de 7 km, este parţial reabilitat: sectorul cuprins între satele Letea şi C.A. Rosetti, în lungime de 4 km, a fost pietruit în 2006 cu fonduri din Programul de Dezvoltare Rurală (PDR), iar sectorul dintre C.A. Rosetti şi Sfiştofca, în lungime de 3 km, este din pământ, în stare mediocră.

Traficul se desfăşoară fără disfunctionalităţi evidente, dimensionarea şi infrastructura căilor de rulare fiind satisfăcătoare în raport cu traficul existent, atât în intravilan cât şi în afara localităţilor, dar are stare de viabilitate mediocră.

Din analiza datelor existente, a normelor tehnice în vigoare pentru proiectarea străzilor, intersecţiilor, profilurilor caracteristice etc., şi din discuţiile cu factorii locali de specialitate s-au evidenţiat o serie de disfuncţionalităţi, semnalându-se cu precădere următoarele:

- reţea stradală neregulată, de tip răsfirat (cu excepţia satului Periprava), dar care nu mai poate fi rectificată major, din cauza lipsei de spaţiu

- existenţa străzilor de pământ care necesită modernizare; - intersecţii care necesită amenajare - iluminat stradal insuficient; - lipsa parcajelor amenajate aferente principalelor dotări în zonele de interes

social şi comercial. Principala disfuncţie este constituită de faptul că toate străzile necesită atât

amenajări de profil, cât şi aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere. O altă problemă o constituie rezervarea spaţiilor necesare dezvoltării reţelei de

comunicaţie, cu interdicţii temporare sau chiar definitive de construire, astfel încât aceste terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate în diferite scopuri funcţionale (zonă de protecţie şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.).


28

2.7. INTRAVILAN EXISTENT – ZONE FUNCŢIONALE - BILANŢ TERITORIAL

Bilanţul teritorial existent al zonelor funcţionale din teritoriul intravilan al localităţilor componente

EXISTENT

SAT C.A. ROSETTI Suprafata (ha) Procent (%) din total intravilan

Locuinte si functiuni complementare 156 84.38

Institutii si servicii de interes public 2.23 1.19

Cai de comunicatie si transport 20.46 10.90

Gospodarie comunala, cimitire 0.43 0.23

Constructii tehnico – edilitare 0.18 0.10

Unitati agrozootehnice 0.15 0.08

Unitati cu destinatie speciala 0.00 0.00

Ape 0.00 0.00

Paduri, tufisuri, maracinisuri 3.23 1.71

Terenuri neproductive 2.65 1.41

TOTAL INTRAVILAN 187.80 100

EXISTENT

SAT SFISTOFCA Suprafata (ha) Procent (%) din total intravilan

Locuinte si functiuni complementare 131.15 89.81







Ape 0.00 0.00





29

EXISTENT

SAT LETEA Suprafata (ha) Procent (%) din total intravilan








Ape 2.48 0.93




EXISTENT

PERIPRAVA Suprafata (ha) Procent (%) din total intravilan








Ape 2.72 2.85





30

EXISTENT

CARDON Suprafata (ha) Procent (%) din total intravilan








Ape 1.28 1.88




2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE După inundaţiile din anul 1970, au fost implementate două proiecte de apărare împotriva inundaţiilor în localităţile C.A. Rosetti, Letea, Sfiştofca şi Periprava. Conform Planurilor de Apărare contra Inundaţiilor, teritoriul comunei intersectează banda de inundabilitate de 1% probabilitate de apariţie a debitelor (o dată la 100 de

ani), trasată pe baza studiilor hidrologice şi hidraulice furnizate de INHGA. Totodată, conform hărţii inundabilităţii din Master Planul Deltei Dunării, în situaţia inundării la 6hg a suprafeţei neîndiguite, grindul Letea este acoperit în proporţie de 12%, depăşirea acestui hidrograd determinând inundarea grindurilor cu altitudini de 2-2,5m, iar circulaţia apei se face laminar la nivelul stufărişului (INCDD Tulcea, 2004). În perioadele cu ape mari se manifestă doar fenomenul de infiltrare a apei, prin care se formează mlaştini în incintele îndiguite. Conduce la băltirea apei în curţi, grădini sau pe străzi. Această situaţie se manifestă astfel (INCDD Tulcea, 2000): Limita zonei inundabile, sector Letea; Sursa: ISU Tulcea, 2010


31

(1) în satul Letea, băltirea se produce de-a lungul digului de apărare, pe partea interioară a acestuia. (2) în Sfiştofca, se produce de-a lungul părţii sudice a digului de apărare, pe partea interioară a acestuia, precum şi în sudul şi, parţial, nordul localităţii. (3) Periprava cuprinde zona nordică, centrul pe malurile lacului Nebunu şi vestul satul, de-a lungul digului de apărare, în interior. (4) Cardon, zona centrală, pe laturile gârlei. Pentru evacuarea apelor astfel infiltrate, sunt prevăzute staţii de pompare pentru desecare, în sudul localităţii Letea şi la nord de Periprava. Menţinerea cotei neinundabilă a nivelului apei din ghiolul Nebunu, satul Periprava, are ca scop protecţia clădirilor amplasate în vecinătatea sa. Cod siruta

Comitetul local de apărare

Curs de apă/ surse de risc la inundaţii

Obiective aflate în zone de risc la inundaţii şi accidente la construcţii hidrotehnice

Lucrări hidrotehnice de apărare existente/ cursul de apă pe care sunt amplasate.

159892 Sat C.A.Rosetti

Dig tip Dunăre L=8,5Km B=4m H=2m SGA Tulcea

159918 Sat Letea Canal Letea Canal Sulimanca

gospodării (224) Pădurea Letea (3200ha) islaz (110ha)

S.P. - 1400 mc/h (2 x Brateș 350) SGA Tulcea

159909 Sat Cardon Canal Cardon

gospodării (22) islaz (200ha) DC 2 Sulina - C.A.Rosetti cu pod fix la Cardon podeţe (3)

Zonă neamenajată

159927 Sat Periprava

Dunărea XIV - 1 Braţ Chilia Braţul Cernovca

gospodării (165) islaz (134ha)

Dig tip Dunăre A.P.Popina L=1,3 Km B=4m H=2,5m CL C.A.Rosetti S.P. - 1440 mc/h (2 x C.m.a. 12") SGA Tulcea

159936 Sat Sfiştofca

Canal Sfistofca

gospodării (93) păşune (224ha) islaz (1184ha)

Dig tip Dunăre L=2,2Km B=4m H=2m CL C.A.Rosetti

Sursa: Planurile de apărare împotriva inundaţiilor - Judeţul Tulcea 2010 - 2013


32

Alte riscuri naturale includ izolarea localnicilor datorită îngheţului şi a viscolelor puternice. Înzăpezirile sunt datorate căderilor masive de zăpadă într-un interval scurt, ceea ce determină intervenţia greoaie a utilajelor de deszăpezire. Fenomenul de îngheţ al Dunării este un factor principal de diminuare a accesibilităţii în comună şi generează probleme în plan social şi economic. Zona este influenţată de manifestarea activităţii seismice din zona Vrancea, unde au loc cutremure de adâncime mare. Portanţa redusă a terenului face să se producă o afundare în teren a construcţiilor sub propria greutate, ceea ce limitează funcţionarea viitoarelor racorduri de apă şi canalizare, sau chiar stabilitatea clădirilor (Consiliul Judeţean Tulcea, 2011).

2.9. ECHIPARE EDILITARĂ

a) GOSPODĂRIREA APELOR Amenajarea bazinului hidrografic

Comuna C.A. Rosetti se află în spaţiul hidrografic Dobrogea – Litoral, fiind inclusă în unitatea Letea, cuprinsă între braţele Chilia şi Sulina.

Resursele de apă de suprafaţă

Reţeaua hidrografică din teritoriul comunei este reprezentată

• braţele: Chilia, Cernovca, Musura, Stambulul - Vechi, Dunărea – Veche;

• de canalele: Magearu, Sulimanca, Cardon (Sulina - Periprava), Şiftoafca, Sondei;

• de Golful Musura şi lacul Răducului;

• de ghiolurile: Nebunului, Seredii şi Sărat.

Această reţea are o mare importanţă în arealul comunei prin faptul că alimentează cu apă proaspătă zona, dar şi prin faptul că asigură drenajul suprafeţelor adiacente. În funcţie de nivelurile apei în braţele Dunării, prin creşterea nivelurilor, apele depăşesc grindurile de mal producând inundarea suprafeţelor din regim liber, determinând fenomene naturale caracteristice ecosistemelor acoperite temporar cu apă. Tranzitul de apă care se produce în această situaţie este favorabil, din punct de vedere hidrobiologic vieţuitoarelor, pentru că aportul de apă proaspătă purtătoare de nutrienţi şi substanţe biogene, reia ciclul de viaţă atât pentru vieţuitoarele de talie mică şi de talie mare, din lanţul trofic stabilit natural. De asemenea, tranzitul de apă al fluviului (în ambele sensuri) are o deosebită importanţă pentru migraţiile de hrănire şi reproducere a multora dintre vieţuitoarele terestre şi acvatice specifice zonei (peşti, păsări, animale).

Resursele de apă subterană

Complexul acvifer din depozitele deltaice este localizat într-un pachet format din complexurile psefitic, psamitic inferior şi psamitic mediu. Permeabilitatea


33

acestui complex este foarte ridicată la bază şi descreşte către nivelele superioare. Stratele acvifere freatice au caracter discontinuu în zona Deltei Dunării şi sunt cantonate în depozitele nisipoase şi prăfoase din grinduri.

Apele freatice de suprafaţă din grindurile marine sunt extinse pe toată suprafaţa lor, ca urmare a permeabilităţii ridicate a nisipuri care le formează, nivelul hidrostatic al lor fiind influenţat de nivelul bălţilor. În părţile cu relief negativ, nivelul se află la adâncimi mici (sub 1,0m), iar în zonele cu relief pozitiv se găseşte la adâncimi de cca. 2,0m. Debitele lor variază între 2 – 4,5 l/s, pentru denivelări între 1,6 – 3,6m.

Apele freatice din grindurile marine sunt influenţate de factori precum:

• relieful variat al grindurilor, cel mai variat relief din Deltă are denivelări locale de peste 15m;

• apa mării şi precipitaţiile.

Grindurile se găsesc în zona de ape freatice nepotabile din Deltă. Prezenţa dunelor mobile din aceste grinduri, permite formarea unor insule de apă dulce în masa de apă sărată existentă. Spectrul apelor freatice este foarte dispersat, de la ape cloro-sodice pure, până la bicarbonato-calcice, duritatea acestor ape ajungând până la 2000 G.

Apele freatice de adâncime, puternic mineralizate, sunt cantonate în depozitele psamito-psefitice de la baza nisipurilor semnalate la suprafaţă şi se află în directă legătură cu stratul acvifer de suprafaţă datorită permeabilităţii mari a pământurilor grindurilor. Aceste ape au concentraţie mare de cloruri, ceea ce la face nepotabile.

Grindul Letea, din teritoriul comunei C.A. Rosetti, are stratul acvifer la adâncimea de cca. 1,05 - 1,35m pe grindurile joase şi la 1,67m pe relieful de dune joase, fiind influenţat de nivelul hidrostatic şi de fluctuaţiile nivelului apelor Dunării.

Lucrări hidrotehnice

Lucrările hidrotehnice existente pe teritoriul comunei au ca destinaţie majoră apărare împotriva inundaţiilor. Principalele lucrări sunt:

• dig pe canalul Magearu, apără satele Letea şi C.A. Rosetti, are lungimea totală de 8.500m. Digul porneşte din pădurea Letea, la cca. 2,0km de extremitatea nordică a satului Letea, se continuă pe laturile de vest şi de sud şi mai departe spre nord-est traversând grindurile Sulina şi Sărat, după care se încastrează în grindul Cardon. Digul a fost proiectat la cota +2,9m rMN. Conform avizului geotehnic, pentru o bună stabilitate, taluzurile au o înclinare de 1:4. Pentru apărarea digului s-a executat o perdea de protecţie cu lungimea de 7,0km şi 35m lăţime, amplasată în exteriorul digulu;

• dig care apără satul Sfiştofca, L = 3.000m şi S=3,0ha, este realizat pe laturile est şi de sud ale satului;

• diguri amplasate pe latura vestică şi nordică a satului Periprava. Digurile au lungimea totală de 2.790m şi au ca scop evitarea apelor din infiltraţii şi din


34

precipitaţii, care ridică nivelul apei din Ghiolul Nebunul, având drept consecinţă inundarea construcţiilor situate în vecinătatea acestuia. Pentru menţinerea nivelului ghiolului la o cota neinundabilă, este utilizată o staţie de pompare pentru desecare, un canal de aducţiune a apei din ghiol în staţie (L=380m), un canal de evacuare a apei de la staţia de pompare în Dunăre;

• dig pe malul braţului Chilia, în zona de est a comunei, la amenajarea piscicolă Popina;

• amenajarea piscicolă Popina, care se află în partea de est a comunei, are o suprafaţă de 6.400ha şi are ca folosinţă crescătorie (5.760ha) şi pepinieră de peşte (640ha), în prezent activitatea este întreruptă, fiind utilizată numai 5% din suprafaţa amenajării. Tranzitul de apă necesar funcţionării amenajării este asigurat printr-un canal magistral, amplasat pe latura de vest şi parţial prin mijlocul amenajării. Canalul este deschis la nord în braţul Chilia, aval de satul Periprava, iar la sud într-un canal care ajunge în braţul Sulina, în Zona Milei 2. Punctul de priză (braţul Chilia) este prevăzut cu stăvilar care opreşte pătrunderea apei în perioadele când vântul bate dinspre Marea Neagră şi umflă apele pe braţul Chilia, apărând astfel de viitură satele Periprava, Sfiştofca, şi terenurile agricole din zonă.

Suprafaţa agricolă din zona amenajării piscicole este asigurată împotriva ridicării nivelului apei freatice printr-un canal de drenaj, echipat cu trei staţii de pompare. În prezent amenajarea se află în proces de renaturare şi reconstrucţie ecologică.

Disfuncţii

Disfuncţiile sunt comune pentru partea de riscuri la inundaţii şi amenajarea bazinului hidrografic, având în vedere că lucrările existente pe teritoriul comunei sunt cele de apărare împotriva inundaţiilor. Disfuncţia majoră o reprezintă infiltrarea apei în digurile de apărare existente în satele Letea, Periprava şi Sfiştofca, care provoacă băltiri de apă în gospodăriile şi grădinile localnicilor şi chiar pe străzile satelor.

Echiparea hidro-edilitară

Alimentarea cu apă

Populaţia totală a comunei este de 907 locuitori (conform datelor transmise de administraţia locală - Fişa localităţii, 2011). Comuna nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apă, localnicii utilizând apa din fântâni, care nu asigură nici debitul necesar, nici calitatea prevăzută în normele în vigoare.

Pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat există două proiecte:

1. „Alimentarea cu apă a comunei C.A. Rosetti, judeţ Tulcea”, care prevede sistem centralizat de apă în satele C. A. Rosetti, Sfiştofca şi Letea;

2. „Alimentare cu apă în localitatea Periprava, comuna C.A. Rosetti”.


35

Proiectul de alimentarea cu apă al satelor C. A. Rosetti, Sfiştofca şi Letea prevede:

• captarea apei din sursă de suprafaţă din canalul Cardon, în dreptul satului Sfiştofca. Debitul de apă prelevat este de 6,0 l/s;

• staţia de tratare – pompare apă potabilizată, cu capacitatea proiectată de 6,0 l/s;

• aducţiunea de apă potabilă de la staţie în cele trei sate, are diametrul de 160mm, este realizată din tuburi de PEHD, cu o lungime totală de 7.275m, repartizată astfel: 92m între captare şi staţia de tratare-pompare, 833m între staţie şi satul Sfiştofca, 1.994m între satele Sfiştofca şi C.A. Rosetti, 4.356m între satele C.A. Rosetti şi Letea;

• staţie de pompare intermediară în satul C.A. Rosetti care asigură circulaţia apei potabile către celelalte sate;

• rezervoarele metalice de înmagazinare a apei potabile, tip „hidrosferă” cu capacitatea de 60m3 fiecare pentru cele trei sate, distribuite astfel: 1 buc. în Sfiştofca, 2buc. în C.A. Rosetti, 2buc. în Letea,

• reţeaua de distribuţie apă potabilă are o lungime totală de11. 725m, distribuiţi astfel: 1.710m în Sfiştofca, 4.914m în C.A. Rosetti, 5.101m în Letea. Reţeaua este realizată din tuburi de PEHD-PE 80, cu diametrul de 160mm. Din reţea consumatorii se alimentează prin cişmele stradale. Reţeaua este echipată cu hidranţi pentru incendiu exterior, cămine ce vane de golire, de aerisire, de sectorizare şi cişmele.

Investiţia este începută, realizându-se: parţial construcţia staţiei de tratare-pompare, parţial aducţiunea de apă potabilizată, între Sfiştofca şi C.A. Rosetti, reţeaua de distribuţie de apă potabilă în proporţie de 90% în satul C.A. Rosetti. Restul investiţiei este neîncepută din lipsă de fonduri.

Proiectul de alimentare cu apă pentru satul Periprava (pr. nr. 3321, elaborat de S.C. AQUAPROIECT S.A.):

• sursa de apă canalul Cernovka, la 140m amonte de amenajarea turistică (cherhana), captarea apei brute se face printr-o priză de mal, care prelevează un debitul de 2,8 l/s;

• aducţiunea apei brute de la priză la staţia de tratare are o lungime de 215m, este realizată din PEHD – PE 80, cu diametrul de 50mm. Pe conductă se montează ventile de aerisire în punctele cele mai înalte, dispozitive de control, secţionare şi golire a conductei. Conducta este înglobată în corpul rambleului care asigură accesul la priză de pe coronamentul digului de apărare a satului Periprava împotriva inundaţiilor;

• staţie de pompare a apei brute care asigură alimentarea directă a instalaţiilor de tratare;

• staţia de tratare a apei brute în care se realizează potabilizarea şi dezinfectarea cu soluţie de clorură de var;


36

• rezerva de apă potabilă se înmagazinează într-un rezervor cu capacitatea de 100m3, având în vedere ca eventuala extindere a sistemului de apă să necesite investiţii cât mai mici. Rezervorul este îngropat, realizat din beton armat, cu două compartimente care pot funcţiona independent. În rezervor este asigurată rezerva intangibilă de apă pentru stins incendiu;

• reţeaua de distribuţie a apei potabile în localitate are lungimea de 4,1km, este realizată din tuburi de PEHD – PE 80 şi are diametre între 32 – 90mm. Reţeaua este echipată cu 10 cămine de ramificaţie, secţionare şi golire, cu 5 ventile subterane de aerisire a reţelei şi 20 publice cişmele stradale situate la max. 300m distanţă între ele, hidranţi exteriori pentru stins incendiu.

Staţia de tratare, staţia de pompare şi rezervorul de înmagazinare a apei sunt amplasate în aceeaşi incintă, formând gospodăria de apă a satului. Amplasamentul a fost stabilit de comun acord cu autorităţile administraţiei locale, în partea de nord – vest a satului, la limită intravilanului, în vecinătatea canalului de legătură dintre Ghiolului Nebunului şi braţul Chilia. Platforma gospodăriei este înălţată la cota +1,0m dMN pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi are o suprafaţă de 3.340m2. Împrejmuirea amplasamentului include limitele minime de protecţie sanitară cu regim sever prevăzute în HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, după cum urmează:

• 20m pentru rezervorul îngropat;

• 20m pentru staţia de tratare a apei;

• 10m pentru staţia de pompare a apei potabile.

Canalizarea apelor uzate

Nu există sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate în nici un sat al comunei.

Disfuncţii

Asigurarea serviciilor centralizate de alimentare cu apă şi canalizarea apelor uzate are ca disfuncţii:

• oprirea lucrărilor de alimentare cu apă în satele C.A. Rosetti, Letea şi Sfiştofca din lipsa fondurilor;

• lipsa alimentării cu apă în sistem centralizat în celelalte sate Periprava şi Cardon;

• lipsa canalizării şi epurării apelor uzate din toate satele.

b) ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

Pe teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti nu există surse de

producere a energiei electrice, necesarul energetic fiind asigurat din Sistemul Electroenergetic Naţional.


37

Reţele de distribuţie

Furnizarea energiei electrice în comuna C.A. Rosetti este asigurată de Enel Distribuţie Dobrogea, toate cele cinci localităţi ale comunei fiind prevăzute cu reţea electrică. Necesarul energetic al localităţii este obţinut prin LEA 20 kV Sulina – Chilia Veche care asigură alimentarea cu energie electrică din staţia de transformare 110/20 kV Sulina, şi care străbate teritoriul comunei de la sud la nord.

Principalele instalaţii electrice de distribuţie prin care energia electrică este preluată sunt linii electrice aeriene de medie (20 kV) şi joasă tensiune (0,4 kV) şi posturi de transformare.

Reţeaua de medie tensiune este alcătuită din linii aeriene care funcţionează la tensiunea de 20 kV şi posturi de transformare 20/0,4 kV, care sunt, după tipul constructiv, aeriene şi în cabină de zidărie, şi care deservesc atât abonaţii casnici, cât şi agenţii economici şi instituţiile din cele cinci localităţi ale comunei. Reţeaua de medie tensiune este dimensionată din punct de vedere electric pentru a răspunde la diverse solicitări.

Posturile de transformare de pe raza comunei C.A. Rosetti sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel1. Posturi de transformare de pe teritoriul comunei C.A. Rosetti

Nr. crt.

Denumire PT

Nr. transformatoare din post (buc)

Putere transformatoare (kVA)

Ce consumatori alimentează

Tensiune

(kV)

1 PT1 - aerian 1 100 Localit. Cardon 20/0,4

2 PT2 - aerian 1 100 Localit. Sfiştofca 20/0,4

3 PT3 - aerian 1 160 Localit. CA Rosetti 20/0,4

4 PT4 - aerian 1 160 Localit. Letea 20/0,4

5 PT5 - aerian 1 250 Staţia pompare-desecare Letea

20/0,4

6 PT6 - aerian 1 100 Staţia pompare-desecare Sfiştofca

20/0,4

7 PT7– cabina -zidărie

1 400 Staţia pompare-nr.8 20/0,4

8 PT8 - aerian 1 400 Staţia pompare-nr.8a

20/0,4

9 PT9 - aerian 1 250 Staţia pompare-nr.7a

20/0,4


38

10 PT10 - aerian

1 250 Staţia pompare-nr.7b

20/0,4

11 PT11- aerian

1 100 Staţia pompare Grindu 2

20/0,4

12 PT12 - aerian

1 100 Staţia pompare Grindu 1

20/0,4

13 PT13 - aerian

1 250 Staţia pompare 9 20/0,4

14 PT14 - aerian

1 100 Staţia pompare 1/1 20/0,4

15 PT15 - aerian


16 PT16 - aerian


17 PT17 - aerian


18 PT18 - aerian

1 250 Staţia pompare IAS 20/0,4

19 PT19 - aerian


20 PT20 - aerian


21 PT21 - aerian

1 250 Staţia pompare –desecări Periprava

20/0,4

22 PT 22-aerian

1 250 Localit. Periprava 20/0,4

Sursa: Primăria comunei C.A. Rosetti

Posturile de transformare sunt interconectate între ele prin reţeaua electrică

de medie tensiune (20 kV).

Reţeaua de joasă tensiune (0,4kV) este alimentată din reţeaua de distribuţie de medie tensiune prin posturile de transformare şi este aeriană.

Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, 81,4% din numărul total al locuinţelor din C.A. Rosetti


39

beneficiază de instalaţie electrică. Consumul mediu de energie electrică pe cap de locuitor este de circa 100-120 kW.

Zonele de protecţie şi siguranţă aferente capacităţilor energetice sunt reglementate prin Norma Tehnică aprobată prin Ordinul 4/2007 al ANRE, prin care sunt impuse distanţe şi dimensiuni aferente liniilor electrice aeriene.

Reţeaua de iluminat public este prezentă pe drumurile publice ale comunei C.A. Rosetti şi este în administrarea Primăriei.

În ceea ce priveşte utilizarea surselor regenerabile de energie pentru producerea energiei electrice, zona în care este amplasată comuna C.A. Rosetti are un potenţial ridicat atât în ceea ce priveşte energia solară cât şi cea eoliană.

Disfuncţionalităţi

Comuna C.A. Rosetti este electrificată în cea mai mare parte şi nu sunt probleme în alimentarea cu energie electrică. Există, încă, gospodării neracordate la reţeaua electrică, reprezentând aproape 20% din totalul comunei (din rezultatele preliminare ale Recensământului).

Conform Strategiei de Dezvoltare a comunei C.A. Rosetti, aprobată în 2011, este necesară extinderea reţelei de iluminat public şi modernizarea celei existente

Telecomunicaţii

În comuna C.A. Rosetti, infrastructura de telecomunicaţii este acoperită prin telefonie fixă, mobilă, televiziune şi internet.

Reţeaua de telefonie fixă aparţine societăţii ROMTELECOM S.A. şi asigură telefonizarea abonaţilor particulari, agenţilor economici şi instituţiilor din toate localităţile comunei printr-o centrală telefonică digitală, cu 120 linii, şi prin reţeaua de cabluri telefonice pozate aerian. Pe teritoriul comunei sunt amplasate şi relee de telecomunicaţii (radio, teleemisie şi antene GSM), în localităţile C.A. Rosetti, Sfiştofca şi Periprava. Instituţiile publice, primăria şi biblioteca, au acces la internet.

În ceea ce priveşte telefonia mobilă, comuna C.A. Rosetti beneficiază de acoperire, cei mai importanţi operatori care funcţionează în zonă fiind Orange şi Cosmote. Dealtfel, evoluţia reţelelor mobile, în ultimii ani, a fost extrem de dinamică, ducând la scăderea simţitoare a importanţei telefoniei fixe, în special acolo unde aceasta este deficitară.

Disfuncţionalităţi

În comuna C.A. Rosetti, reţeaua de telefonie fixă existentă nu asigură conectarea tuturor gospodăriilor din comună, favorizând, astfel, creşterea gradului de izolare a localnicilor.

De asemenea, este necesară extinderea accesului la internet în comună, în beneficiul tuturor locuitorilor.


40

c) ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA

Comuna C.A. Rosetti din judeţul Tulcea este amplasată în zona climatică I, temperatura exterioară de calcul, conform SR 1907-1/1997 „Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripţii de calcul”, fiind te = – 12oC. Conform aceluiaşi standard, comuna se află în zona eoliană II, viteza convenţională a vântului de calcul în localităţi este v = 5 m/s şi în afara localităţilor v = 7,0 m/s.

În prezent alimentarea cu energie termică a comunei C.A. Rosetti se realizează în sistem local, cu sobe de teracotă, combustibilul utilizat fiind, în principal, lemnele. Conform Strategiei de dezvoltare a comunei C.A. Rosetti, majoritatea locuinţelor sunt realizate din materiale locale, cu pereţi din pământ bătut între cofraje, din chirpici, sau pe stâlpi, iar locurile dintre stâlpi sunt umplute cu stuf sau vălătuci de lut; în general locuinţele sunt construite fără fundaţie, ceea ce implică o slabă rezistenţă a acestora şi pericolul de apariţie a umidităţii în pardoseala şi pereţii acestor construcţii. Clădirile social-culturale necesită reabilitări (inclusiv termice), modernizări şi dotări, unele dintre acestea fiind într-o stare avansată de degradare (cămin cultural, bibliotecă comunală). În Stategia de dezvoltare a comunei sunt incluse obiective ce prevăd reabilitarea căminului cultural din localitatea C.A. Rosetti şi reabilitarea sediului Primăriei.

În comuna C.A. Rosetti prepararea apei calde se realizează: pe sobe cu plită, pe aragaz, sau cu boilere electrice. Prepararea hranei se face în general cu butelii de aragaz şi, într-o anumită măsură, în special în perioada de iarnă, cu combustibil solid (lemne) şi resturi vegetale, utilizate în sobele cu plită. Costul ridicat al umplerii unei butelii de aragaz constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei, cu risipă de combustibil şi reducerea confortului în bucătării în special în perioada de vară.

Disfuncţionalităţi Randamentul scăzut al utilizării combustibililor (deci cantităţile mari care

trebuie achiziţionate, depozitate şi manevrate), confortul redus din timpul iernii, dificultatea preparării apei calde menajere constituie puncte slabe ale alimentării cu energie termică cu sobe de tip tradiţional.

Majoritatea clădirilor de locuinţe şi dotări din comună prezintă o izolare termică necorespunzătoare, fapt ce duce la inconfort termic şi consum mare de energie necesară pentru încălzirea spaţiilor.

Neutilizarea surselor regenerabile de energie din zonă, respectiv solară, biomasă etc. constituie o problemă, în condiţiile în care este necesară exploatarea raţională a resurselor şi protejarea mediului ambiant.

Alimentare cu gaze naturale În prezent comuna C.A. Rosetti nu beneficiază de alimentare cu gaze naturale,

fiind situată la mare distanţă de traseele conductelor de gaze naturale. Costurile foarte ridicate ale unei astfel de investiţii, situaţia geografică a terenului (pânza freatică ridicată, starea proastă a drumurilor) şi situaţia materială precară a populaţiei zonei sunt cauze importante pentru care o astfel de investiţie nu e oportună deocamdată.


41

c) GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Comuna C.A. Rosetti dispune de cimitire în fiecare localitate, mai putin in satul Cardon.

Gestionarea deşeurilor Teritoriul untităţii administrativ – teritoriale C.A. Rosetti este inclus în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării RBDD şi se supune din punct de vedere al gestionării deşeurilor programelor, măsurilor şi legislaţiei specifice ce guvernează rezervaţia. Conform reglementărilor actuale toate depozitele rurale neconforme trebuiau să-şi înceteze activitatea până la data de 16 iulie 2009 (HG 349/2005). În anul 2012 Raportul anual privind Starea factorilor de mediu în judeţul Tulcea-2012 subliniază că toate spaţiile de depozitare rurale sunt reabiliate. În comunele aparţinătoare Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării, activitatea în cele 13 depozite neconforme stabilite au fost închise (12) iar unul a oprit activitatea. Proiectul POS Mediu, Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Tulcea urmăreşte realizarea unei bune gestionări a deşeurilor pe teritoriul unităţilor teritorial administrative din Delta Dunării, - oraşul Sulina, şi comunele Chilia Veche, Crişan, C.A. Rosetti, Ceatalchioi, Maliuc, Pardina, Sfîntu Gheorghe, Beştepe, Nufăru. Prin intermediul acestui proiect se urmăreşte concretizarea investiţiilor: ⎯ Depozit deseuri si statie de tratare mecano-biologică Mihai Bravu ⎯ Închiderea depozitelor de deseuri neconforme de la Isaccea, Măcin şi Sulina ⎯ Sistem de colectare deşeuri municipale ⎯ Achiziţionarea a 10 dane de acostare pentru nava de transport deşeuri din

Delta Dunării În vederea realizării unui sistem de gestionare a deşeurilor, comuna C.A. Rosetti a primit în administrare bunuri şi utilaje pentru colectarea, depozitarea şi selectarea a deşeurilor la standarde minime ale uniunii europene: centre de colectare locale (CLC) a deşeurilor dotate cu europubele pentru colectarea selectivă, europubele pentru gospodării, o presă compactoare hărtie /pet, prescontainer mobil (deşeuri menajere şi umede) şi coşuri stradale. De asemenea în toate localităţile comunei există platforme betonate pentru depozitarea deşeurilor, localizate în interiorul intravilanelor - în C.A. Rosetti, Periprava şi Letea câte două iar în Sfiştofca şi Cardon câte una. Deşeurile menajere provin din gospodării (activitatea casnică), dejecţii umane, cadavre de animale, obiecte vechi şi deteriorate, resturi de la curăţenia în locuinţe şi curţi, cenuşa (rezultată mai ales din arderea cărbunilor), birourile instituţiilor şi agenţilor economici şi a localurilor publice. Conform PUG C.A. Rosetti – 2000 cantitatea, calitatea şi compoziţia deşeurilor menajere sunt condiţionate de mai multe elemente cum ar fi mărimea şi caracterul localităţii, mărimea populaţiei şi numărul de gospodării, clima, modul de viaţă, igiena locuitorilor, sistemul de încălzire pe timp de iarnă, etc.


42

Colectare şi transport Cantitatea de deşeuri menajere generate/colectate în anul 2012 în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost de 1422 tone în scădere comparativ cu 1518 tone valoarea din anul 2007. Indicatorul de generare deşeuri menajere în mediul rural (cantitatea anuală de deşeuri în funcţie de populaţia totală şi evoluţia privind colectarea, eliminarea şi reciclarea deşeurilor) conform cu Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012 are valoarea din perioada când nu se făceau măsurători - 0.4kg/loc/an. Cu toate că la nivelul judeţului Tulcea în anul 2011, 76,44% din populaţie a avut acces la serviciul de salubritate, în comuna C. A. Rosetti locuitorii nu beneficiază de acest serviciu. (Raportul anual privind Starea factorilor de mediu în judeţul Tulcea-2012). Deşeuri biodegradabile (biodeşeurile) Directiva 1999/31/CE transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 349/2005 ce se referă la depozitarea deşeurilor, stabileşte reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile din deşeurile municipale şi asimilabile depozitate prin compostare sau degradare anaerobă şi colectare de gaz. Procentul deşeurilor biodegradabile, din deşeurile menajere, în mediul rural conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este cu aproximaţie 60%. În arealul rezervaţiei, în mediul rural, fracţiunea organică din deşeurile menajere se utilizează în continuare în gospodăriile particulare. (Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012). De asemenea HG nr. 349/2005 prevede micşorarea treptată a cantităţii deşeurilor biodegradabile din deşeurile municipale şi asimilabile depozitate din cantitatea totală – de la 75% (din 1995 - 2010), la 50% (din 1995-2013) şi la 35% (din 1995 - 2016). Având învedere că ocupaţia de bază a locuitorilor din această comună este creşterea animalelor, (această ocupaţie a stat la baza formării localităţii C.A. Rosetti) iar grindul Letea este folosit ca loc pentru iernat de către ciobani, cadavrele de animale reprezintă o problemă important ce necesită rezolvare cât mai rapid. Pentru aceasta este necesar construcţia unor platforme de colectare impermeabilizate. În ce priveşte categoriile de deşeuri - de ambalaje, deşeurile periculoase din deşeurile municipale, a deşeurilor biodegradabile şi a celor voluminoase, acestea nu se colectează separat la momentul analizei. Deşeurile din construcţii şi demolări sunt utilizate pentru astuparea gropilor de pe drumurile comunale din localităţi. (Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012) Deşeuri din echipamente electrice şi electronice Directiva 2002/96/CE cu privire la deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) transpusă în legislaţia românescă prin HG 1037/2010a avut ca ţintă în anul 2012 colectarea a câte 4 kg/locuitor DEEE din gospodării dar şi gradul de recuperare, refolosire şi reciclare a componentelor DEEE. În localităţile de pe


43

teritoriul rezervaţiei biosferei în anul 2012 nu s-au putut colecta decât 0,079 kg/locuitor de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri ce urmează a fi reciclate la agenţii economici autorizaţi. (Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012) Deşeuri generate din activităţi medicale Metoda de colectare, ambalare şi depozitarea temporară, transportul şi eliminarea acestor deşeuri este stabilită de Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, OMSF, nr.219/2002, modificat şi completat prin Ordinul MSF nr.997/2004 şi Ordinul MSF nr.1029/2004. Astfel toate deşeurile medicale de la cabinetele medicale din zonă- Sulina, Maliuc, Chilia Veche, C.A.Rosetti,sunt ridicate de agentul de salubritate SC ASPL Sulina SRL. (Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012). Procesul de colectare selectivă şi reciclare se face în locuri special amenajate, în recipiente de diverse capacităţi (europubele) pe categorii de deşeuri (plastic, hârtie-carton, metale, biodegradabile, altele). În deltă, colectarea selectivă a fost efectuată la un nivel destul de scăzut de agentul de salubrizare SC ASPL Sulina SRL, din oraşul Sulina. Astfel cantitatea de deşeuri menajere colectate separat este – în anul 2008, 72 tone, 2009, 66,67 tone, 2010, 65.33tone, 2011, 37.6 tone, 2012, 23 tone.. (Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012). În concluzie în prezent gestionarea deşeurilor în comuna C. A. Rosetti se realizează astfel – în toate localităţile comunei există platforme de depozitare a deşeurilor şi europubele pentru colectarea selectivă. Toate deşeurile se adună în localitatea C.A. Rosetti şi sunt transportate la depozitul de deşeuri neconform din oraşul Sulina (depozitul neconform urmează să se închidă în anul 2017 şi să se construiască o staţie de transfer de capacitate mică). Deşeurile sunt transportate şi depozitate la depozitul ecologic din municipiul Tulcea (aflat la o distanţă de 102km). Agentul de salubrizare SC ASPL Sulina SRL realizează operaţia de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile şi de ridicarea deşeurilor medicale. Disfuncţionalităţi După analiza situaţiei existente se constată că în localităţile rezervaţiei nu există sistem integrat pentru colectarea separată a deşeurilor de ambalaje, a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale, a deşeurilor biodegradabile şi a celor voluminoase. De asemenea: Pe tot teritoriul unităţii teritorial-administrative s-au constat evacuări necontrolate

de deşeuri; Depozitele de deşeuri nu sunt împrejmuite cu gard sau plantaţii pe perimetrul

depozitului şi nici racordate la apă şi canalizare; Cadavrele de animale ridică mari probleme. Nu există platforme de colectare

impermeabilizate; Locuitorii comunei nu beneficiază de un serviciu public de salubritate (având în

vedere faptul că în oraşul Sulina există un serviciu public de salubritate poate se doreşte realizarea unui proiect comun în această privinţă ţinându-se cont de


44

faptul că la Sulina va fi închisă groapa de deşeuri neconformă şi va fi amenajată o staţie de transfer de capacitate mică);

Nu există un sistem de colectare selectivă bine pus la punct; Nu există un sistemde sortare, tratare şi valorificare a deşeurilor; Recuperarea deşeurilor reciclabile poate fi dificilă deoarece acestea pot fi

contaminate de diferite substanţe chimice provenite de la deşeurile nereciclabile. Nerezolvarea problemelor legate de gestionarea deşeurilor poate deveni o ameninţare în ce priveşte calitatea factorilor de mediu, (poluarea aerului, a apelor de suprafaţă şi subterane, contribuţie la producerea efectului de seră), a modificării peisajului din deltă, scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri dar şi la adresa sănătăţii ecosistemelor şi locuitorilor (apariţia unor boli infecţioase, sau a unor epidemii). (Raportul privind Starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012).

d) REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC Accesul catre Comuna C.A.Rosetti se face dinspre Tulcea cu navele de pasageri, pe Bratul Chilia spre Satul Periprava sau pe bratul Sulina spre Orasul Sulina. Cu exceptia satului de resedinta, avand acelasi nume - C.A.Rosetti, toate celelalte 4 sate componente(Letea, Periprava, Sfistofca si Cardon) sunt conectate la un curs de apa si anume: - Letea prin Canalul Magearu, - Periprava prin Bratul Chilia, - Sfistofca si Cardon prin canalul Cardon dintre Sulina si fosta Amenajarea Piscicola Popina.

2.10. PROBLEME DE MEDIU

Calitatea factorilor de mediu Calitatea apei În privinţa apei de suprafaţă, Lacul Răducul se încadrează în clasa a I-a de calitate, respectiv stare ecologică foarte bună, cu excepţia concentraţiei de oxigen dizolvat care este corespunzătoare clasei a II-a de calitate (ARBDD, 2012). Starea de calitate a apei fluviului Dunărea de pe teritoriul comunei C.A. Rosetti este monitorizată în secţiunea de supraveghere Ceatal Chilia - Periprava (pe o lungime de 92km). Nici una din localităţile componente nu este prevăzută cu reţele de canalizare şi nici cu staţie de epurare. Apele uzate menajere sunt deversate în Dunăre, fără epurare. Circulaţia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucţiune şi de val, precum şi producerea de zgomote şi vibraţii care afectează fauna, în special, în perioada de cuibărire şi hrănire. Poluările accidentale sunt produse de sursele din amonte (având în vedere că pe teritoriul Deltei nu există surse punctiforme semnificative), precum şi din cauza circulaţiei navelor. Riscurile ecologice legate de transporturile pe apă includ: bioacumularea, pericole asupra


45

resurselor vii, pentru sănătatea omului, pericole pentru desfăşurarea activităţilor de agrement (ARBDD, 2012). Managementul deşeurilor Unul dintre obiectivele prioritare ale Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este reducerea impactului deşeurilor asupra mediului, îndeosebi prin micşorarea cantităţii eliminate în final prin depozitare prin colectarea selectivă în vederea valorificării. Este cazul eliminării metalelor feroase şi neferoase, a hârtiei, plasticului, sticlei şi lemnului din cadrul deşeurilor menajere destinate depozitării finale. Depozitul de gunoi a localităţii C.A. Rosetti este amplasată în vestul acesteia, la limita nordică a terenurilor proprietate privată, în proximitatea DC4. Ocupă o suprafaţă de 0,03ha, fiind localizată la o distanţă de 1km faţă de zonele locuite; platforma de gunoi a localităţii Letea este amplasată între Pădurea Letea şi terenurile arabile, pe o suprafaţă de 0,02ha (ARBDD, 2006). Comuna C.A. Rosetti este membră în „Asociaţia de Dezvoltare Interjudeţeană a Infrastructurii de Deşeuri Menajere” care monitorizeză implementarea „Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Tulcea”, proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile, prin POS Mediu. Datorită condiţiilor geomorfologice, nu pot fi construite puţuri seci sau cimitire de animale, conform normativelor în vigoare. Sărăturarea solurilor În RBDD, riscul sărăturării solurilor este prezent în cazul tuturor apelor freatice care sunt localizate la mică adâncime. Crearea digurilor de apărare contra inundaţiilor între localităţile C.A. Rosetti şi Letea, precum şi crearea Amenajării Piscicole Popina, au crescut potenţialul de salinizare pe perioade îndelungate a terenurilor, în lipsa spălării sălurilor de către inundaţiile produse în regim liber. Degradarea solurilor antrenează modificarea fitocenozei şi calitatea păşunilor. Renaturarea zonelor îndiguite, constituie o componentă principală în cadrul obiectivelor ARBDD de conservare a biodiversităţii în Delta Dunării. Principiul general de renaturare a incintelor îndiguite abandonate, este acela de conectare la regimul natural de inundabilitate dirijat de Dunăre. Amenajarea Piscicolă Popina II (3.600ha) este parte a procesului de reconstrucţie ecologică şi restaurare ca zonă umedă. Refacerea funcţiilor ecologice atrage şi dezvoltarea resurselor tipice zonei şi cu activităţile tradiţional-economice ale populaţiei locale: pescuitul, vânătoarea, tăierea stufului, păşunatul, recreerea.

HAZARDURI NATURALE

Alunecări de teren – Conform „Ghidului cu macrozonarea teritoriului României din punct de vedere al potenţialului de producere a alunecărilor de teren” (Fig. 7), amplasamentul studiat se găseşte intr-o regiune cu potenţial redus, probabilitate zero.


46

Macrozonarea teritoriului României după potenţialul de alunecări de teren

Inundabilitate Riscurile naturale din zonă au fost legate de inundaţii. Insă după calamităţile din vara anului 1970, pe teritoiul comunei C.A Rosetti s-a trecut la realizarea proiectelor privind „Apărarea impotriva inundaţiilor a localităţii C.A. Rosetii şi Letea” (1974) şi „Apărarea impotriva inundaţiilor a localităţii Periprava” (1974). După realizarea lucrărilor de indiguire riscurile de inundare a zonei au fost eliminate. In perioadele ploioase, se manifestă doar fenomenul de infiltrare a apei, realizându-se in incintele indiguite, zone de mlaştină. Această situaţie este intalnită in localităţile:

- Letea (de-a lungul digului de apărare, pe partea interioară a acestuia); - Sfistofca (de-a lungul părţii sudice a digului de apărare, pe partea

interioară a acestuia ; in zona de sud a localităţii şi parţial in zona de nord a acesteia);

- Periprava (zona vestică a localităţii de-a lungul digului de apărare, pe partea interioară a acestuia);

- Cardon (in zona centrală de o parte şi de alta a gârlei care se prelungeşte din sudul localităţii, până in partea de nord (zona şcolii).

Caracterizare seismică

- Zona judeţului Tulcea, inclusiv comuna C.A. Rosetti este afectată de două tipuri de cutremure :


47

- a). “cutremure intermediare” - in zona Vrancea, la adâncimea de 80-180 km, de mare intensitate ( )ergi255 1010 − .

- b). “cutremure normale ”- cu focarul sub scoarţa la adâncimi de 5-30 km, cu energie mai mică, dar pot fi mai distrugătoare datorită adâncimii mici la care se produc.

- In conformitate cu “Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri. Bazele proiectării structurilor in construcţii”, indicativ P100/1-2006, amplasamentul cercetat prezintă, din punct de vedere al valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag

pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenţă IMR=100 ani, valoarea ag= 0.16 g, iar din punct de vedere al perioadei de colt Tc, se încadrează în zona cu Tc=0.70 s (vezi figurile 1 si 2).

Fig. 1. Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei

terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR=100 ani


48

Fig. 2. Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colţ), Tc a

spectrului de răspuns

Conform SR 11100/1-93 “Macrozonarea seismică a teritoriului României », comuna C.A Rosetti este incadrat în zona cu gradul „71” de intensitate macroseismică (fig. 3) , in care probabilitatea producerii unui seism de grad VII (MSK) este de minim o data la 50 de ani. Harta de zonare a intensităţii seismice imparte teritoriul României pe zone de risc seismic cu grade între 9 şi 6.

Fig. 3. Macrozonarea seismică a teritoriului României conform SR 11100/1-93


49

STAREA CADRULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT Peisajul

Peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani.

Convenţia Europeană asupra Peisajului a fost promovată de către Congresul Puterilor Regionale şi Locale al Consiliului Europei, iar România se numără, din octombrie 2002, printre semnatarii acestui document. Convenţia pune bazele unei abordări de ansamblu a teritoriului European, în scopul de a obţine o formă durabilă de dezvoltare, bazată pe echilibrul între criterii sociale, economice şi ecologice.

Acest document constată că peisajul participă într-o manieră importantă la interesul general în ceea ce priveşte domeniile: cultural, ecologic, de mediu şi social şi că el constituie o resursă favorabilă pentru activitatea economică, ale cărui protecţie, management şi amenajare corespunzătoare contribuie la crearea de locuri de muncă.

Peisajul este o parte importantă a calităţii vieţii pentru oamenii de pretutindeni, în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spaţii recunoscute ca fiind de o frumuseţe deosebită, precum şi în cele obişnuite.

Principalele componente ale peisajului natural sunt: • Bratul Chilia • Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" • Rezervatia naturala Padurea Letea • Padurea Hasmacu Mare • Aria protejata lacul Raducu • Aria protejata lacul Nebunu • Zonele verzi publice şi private • Căile de circulaţie rutieră

Delta Dunarii ~Paradisul dintre ape~ Circuit turistic http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/Proiect-Delta-Dunarii-Paradisu45614.php


50

Elemente de biogeografie (vegetaţia şi fauna) În Pădurea Letea sunt reprezentate biocenoze de pădure de luncă, constituite din stejari, frasini, plopi, anin negru, însoţite de specii de arbuşti şi de liane. Pădurile de salcie apar în partea de vest, cea mai joasă a grindului. În depresiunile cu apă permanentă se dezvoltă tufărişuri de Salix cinerea, stufărişuri, populaţii de Carex şi o vegetaţie acvatică. Pe dune, pajiştile psamofile cu acoperire redusă sunt constituite din Elymus sabulosus, Carex colchica, Stipa pennata. Sectorul maritim al Deltei prezintă un mozaic faunistic, localizat în biotopuri de uscat şi acvatice. Pădurea Letea prezintă un compartiment individualizat, prin ponderea unor elemente cinegetice, distingându-se un areal relativ omogen al iepurelui şi căpriorului (Popovici et al., 1984). Arii naturale protejate şi situri Natura 2000 Teritoriul administrativ al comunei este situat în limitele Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, instituită după normele internaţionale de protejare a zonelor umede. Delta Dunării are triplu statut internaţional: rezervaţie a biosferei, sit Ramsar, sit al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural UNESCO. Este parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, atât ca arie specială de conservare, cât şi ca arie de protecţie specială avifaunistică. Conform statutului de organizare al rezervaţiei biosferei, există trei categorii de zone caracteristice:

(1) zone cu regim de protecţie integrală care sunt reprezentative pentru ecosistemele biomului deltaic prin structură şi stare a evoluţiei, şi vor constitui în principal, obiect de studiu pentru dezvoltarea cunoaşterii asupra stării şi tendinţelor de evoluţie a fenomenelor deltaice şi pentru elaborarea soluţiilor de conservare protecţie şi reconstrucţie ecologică; (2) zone tampon care cuprind ecosisteme naturale, terestre şi acvatice, stabilite în jurul zonelor cu regim de protecţie integrală pentru a asigura, prin regimul diferenţiat de utilizare, reducerea impactului antropic în special asupra zonelor cu regim de protecţie integrală; (3) zone economice care includ atât ecosisteme naturale în care se desfăşoară activităţi economice tradiţionale, cât şi ecosisteme modificate antropic destinate unor activităţi economice intensive, precum şi suprafeţele degradate de impactul antropic, destinate reconstrucţiei ecologice.

Activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” în zona cu protecţie integrală, zona tampon şi zona economică, sunt reglementate prin Legea nr. 82/1993, de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. ARBDD este emitentul autorizaţiilor de pescuit şi pentru exploatarea resurselor stabilind cantităţile disponibile şi restricţiile specifice fiecărui gen de activitate economică.


51

Delta Dunarii ~Paradisul dintre ape~ Circuit turistic http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/Proiect-Delta-Dunarii-Paradisu45614.php

Rezervaţia naturală Pădurea Letea are o suprafaţă de 2.825ha care beneficiază de un regim de ocrotire integrală începând cu anul 1934 şi a fost inclusă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, conform Legii nr. 82/1993. Este încadrată la nord de limita sudică a lacului Nebunu; la est de drumul comunal Periprava-C.A. Rosetti, până la cca. 15km nord de localitatea C.A. Rosetti; la sud de la dumul comunal Periprava-C.A. Rosetti pe o linie dreaptă NE-SV de cca. 2km şi apoi spre vest până la limita sudică a hasmacului Ivancea; la vest de limita formaţiunilor forestiere ale Grindului Letea.

Pădurea Letea cuprinde două ecosisteme principale: pădurea de şleauri care este configurată sub formă de benzi şi dunele de nisip cu vegetaţie de stepă, intercalate sporadic cu trupuri restrânse de pădure. Un element de specificitate este hasmacul (depresiunea cu pădure înconjurată de dune de nisip), toponimul regăsindu-se în denumirea unor trupuri de pădure: Pădurea Hasmacu Mare, Pădurea Hasmacu lui Ivancenco, precum şi Pădurea Hasmacul cu Iederă.


52

Categorii de utilizare a terenului; Sursa: Roşca, 2011 Arboretul Hasmacul Mare este particularizat de prezenţa aninului negru la baza depresiunilor unde apa este foarte aproape de suprafaţă, chiar şi în timpul verii, precum şi de frecvenţa mare a lianelor care fac pădurea de pătruns. Toate speciile de arbori ating înălţimi mari şi au vârste cuprinse între 20 şi 200 de ani. Arboretul Hasmacul cu Iederă se distinge prin abundenţa frasinului pufos şi a părului pădureţ, iar dintre liane, iedera este preponderentă. Conpoziţia, structura şi productivitatea stratului vegetal reflectă condiţiile ecologice mai puţin

favorabile, respectiv soluri mai sărace în substanţe organice şi mai slab aprovizionate în apă (Doniţă et al., 2001). Aria cu regim de protecţie integrală Lacul Răducu ocupă 2.500ha şi este situată în partea centrală a deltei maritime şi în sudul formaţiunilor de grinduri Letea, fiind delimitată la sud de Dunărea Veche şi Canalul Magearu până la grindul Hudac; la vest de grindul Hudac până la grindul Răducu şi Gârla Fără Nume; la NE de grindul Părului. În lacul cu apă dulce, înconjurat de grinduri marine, sunt concentrate numeroase specii de peşti: crap, somn, şalău, plătică, ştiucă, biban, lin (Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, 2013).


53

http://ro.wikipedia.org/wiki/Letea1.jpg - autor Moroyanu

indeltadunarii.ro


54

"Stuf – Case traditionale din Delta Dunarii" - 02-10-2012 http://www.viajoa.ro/incursiuni/carti/stuf-%E2%80%93-case-traditionale-din-delta-dunarii

Peisajul antropic este caracteristic satelor din Delta, cu case parter cu grădini mari, cu împrejmuiri joase permiţând interacţiunea vizuală între spaţiul privat şi cel public. Specificul acestor case il reprezinta invelitorile din stuf , culoarea alba a fatadelor si albastrul tamplariei din lemn al ferestrelor, precum si colorarea timpanelor din lemn ale podurilor in culoarea albastra. Casele sunt construite din paianta, avand un plan simplu cu cel mult 3 incaperi: tinda, doua camere de o parte si de alta si pridvor.

http://www.info-delta.ro/localitatea-c-a--rosetti---judetul-tulcea-p17.html


55

Desi nu sunt clasate ca monumente, exista unele cladiri importante pentru istoria comunei : bisericile lipovenesti din Periprava, Moara de vant din C.A. Rosetti, construita in anul 1865 la Bestepe si care a fost adusa la marginea satului de Stefan Carlan in anul 1947, schitul C.A. Rosetti, etc.

http://www.info-delta.ro/localitatea-c-a--rosetti---judetul-tulcea-p17.html Căile de circulaţie rutieră

Căile de circulaţie au o deosebită importanţă din punctul de vedere a peisajului urban asigurând îmbunătăţirea acestuia în cazul în care sunt amenajate şi bine întreţinute, cu dotări adecvate şi vegetaţia corespunzătoare condiţiilor de spaţiu.

In zona centrală, la primărie, drumul principal este amenajat cu spaţii verzi care necesită îngrijire. Disfuncţionalităţi peisagistice Exploatarea potenţialului turistic oferit de varietatea obiectivelor naturale ale zonei, obiectiv pentru dezvoltarea viitoare a comunei.

CONCLUZII

DOMENIU DISFUNCŢIONALITĂŢI

FOND CONSTRUIT

• Zone izolate dependente de zona centrală prin lipsa dotărilor. • Rezerva mare de teren intravilan neacoperit de funcţiuni

urbane • Ponderea redusă a amenajărilor din totalul suprafeţelor verzi


56


• Număr redus de dotări de agrement, sport şi amenajări turistice

• Existenţa unui centru civic neadecvat ce trebuie reabilitat MEDIUL ECONOMIC

• Activitatea de creştere a animalelor, deşi întregistrează producţii mari se desfăşoară în gospodării individuale şi nu este valorificată în cadrul nici unei structuri economice organizate cu scop lucrativ

• Domenii de activitate insuficient diversificate • Lipsa de reprezentare în unele zone, a sectorului terţiar • Turismul ca activitate economică are o prezenţă limitată si

dezorganizata în zonă, datorită lipsei infrastructurilor specifice - mai ales turismul agrar

• Legislaţie ineficientă în domeniul parteneriatului public - privat

• Infrastructura de sprijin şi de dezvoltare a afacerilor insuficientă

• Anumite sectoare economice slab dezvoltate sau inexistente. EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI POTENŢIAL DEMOGRAFIC:

• Scaderea volumului populatiei de la 997 in 2006 la 910 in 2011 • Densitatea scăzută a populaţiei • Ponderea populatiei feminine mai scazuta decat cea masculina • Natalitatea scazuta • Imbătrânirea populaţiei - 19,3 % din populaţia totala o

reprezintă persoanele peste 64 ani CIRCULAŢIE SI ECHIPARE EDILITARĂ

● posibilităţi limitate de extindere a tramei stradale, precum şi de corectare a elementelor necorespunzătoare (din cauza frontului construit)

• intersecţii insuficient sistematizate, care necesită amenajare • compoziţia eterogenă a traficului (autoturisme, biciclişti,

căruţe, pietoni, vehicule grele) • discontinuităţi ale tramei stradale • lipsa parcărilor amenajate în zonele de interes social,

comercial şi cultural) • curbe cu raze mici şi vizibilitate redusă • existenţa străzilor de pământ care necesită modernizare • lipsa trotuarelor • iluminat stradal insuficient

Alimentarea cu energie electrică • lucrări de mentenanţă şi modernizare a instalaţiilor electrice

pentru menţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor la parametrii de calitate şi siguranţă proiectaţi

• Infrastructura existentă de iluminat stradal este uzată tehnic şi moral şi necesită lucrări de modernizare si extindere

• 20% din gospodarii nu sunt racordate la reteaua electrica


57


• lipsa promovării unor tehnologii alternative de generare a energiei şi de eficienţă energetică.

Alimentarea cu căldură şi apa şi canalizare • Inexistenţa unui sistem de alimentare cu apă în comună • Lipsa reţelei de canalizare şi epurare a apelor uzate • Lipsa sistemului de alimentare cu gaze naturale a comunei • Randamentul scăzut al utilizării combustibililor cu sobe de tip

tradiţional • Confortul redus prin utilizarea combustibilului solid pentru

încălzire • Izolarea termică necorespunzătoare a clădirilor care duce la

inconfort termic, consum mare de energie necesară pentru încălzire şi la apariţia condensului

• Dificultatea preparării apei calde menajere PROTECŢIA MEDIULUI

• Insuficienţa rezervelor disponibile de apă potabila • Inexistenţa unei reţele de apă şi canalizare centralizate • Depozitarea necontrolată şi răspândirea pe teren a resturilor

menajere. • Lipsa punctelor de colectare a deşeurilor menajere pe întreg

teritoriul comunei • Inexistenţa unui sistem de precolectare şi/sau colectare

selectivă a deşeurilor şi de reciclare pe teritoriul comunei • Organizare insuficientă şi dotare redusă cu personal şi utilaje

a serviciului de salubrizare existent • Fântânile au in cea mai mare parte apă necorespunzătoare

bacteriologic, datorită panzei freatice foarte ridicate, a infiltratiilor din Dunare, neigienizării şi întreţinerii deficitare

2.11. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

Dezvoltarea infrastructurii şi protecţia mediului: revitalizarea localitatii

- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri

- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii hidro-edilitare

- Reabilitarea şi protejarea mediului natural

Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului de afaceri


58

- Iniţierea şi dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor

- Atragerea investiţiilor din afara regiunii/ţării

- Diversificarea domeniilor de activitate economică

- Relansarea şi dezvoltarea agriculturii si pisciculturii

Îmbunătăţirea serviciilor de sănătate, cultură şi învăţământ

- Asigurarea serviciilor de sănătate şi asistenţă socială, inclusiv sprijin pentru categoriile defavorizate sau vulnerabile

- Dezvoltarea activităţilor culturale şi de agrement pentru toate categoriile de vârstă

- Educarea şi formarea continuă a tinerilor şi recalificarea adulţilor

Dezvoltarea turismului şi protejarea patrimoniului natural şi antropic

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

3.1. PRIORITĂŢI STRATEGICE ŞI PRINCIPII DE INTERVENŢIE Strategia de dezvoltare a comunei respectă principiul european al

subsidiarităţii, s-a elaborat în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare şi cu obiectivele strategice de dezvoltare regională propuse Agenţia de Dezvoltare Regională.

Obiectivul general al strategiei este punerea în valoare a potenţialului material şi uman prin folosirea resurselor existente şi identificarea altor surse capabile să producă o dezvoltare durabilă şi echilibrată a localităţilor, în sensul asigurării unui mediu sănătos şi coerent sub raport funcţional, economico-social şi cultural, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse al capitalului natural.

Pentru implementarea strategiei la nivel local este necesară crearea de organizaţii/agenţii/departament la nivelul Administraţiei Publice Locale. Această structură va fi responsabilă cu planificarea, implementarea şi operarea planului strategic.

Priorităţi şi măsuri prevăzute ca Strategie de Dezvoltare a comunei C.A. Rosetti

Prioritate strategică Măsuri strategice 1. Accesul la fondurile comunitare şi creşterea

1.1 Creşterea gradului de profesionalitate a funcţionarilor publici, în vederea modernizării


59

capacităţii de atragere şi absorbţie a acestor fonduri

administraţiei publice locale şi facilitarea adoptării la nivel local a acquis-ului comunitar;

2. Dezvoltarea resurselor umane şi a forţei de muncă

2.1 Dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în vederea înfiinţării de microîntreprinderi şi IMM-uri ;

2.2 Realizarea de proiecte în vederea integrării pe piaţa muncii a grupurilor sociale marginalizate şi a şomerilor pe termen lung

3. Dezvoltarea sectorului IMM-uri

3.1 Sprijinirea creării IMM-urilor în sfera serviciilor şi producţiei; 3.2 Sprijinirea şi promovarea IMM-urilor prin activităţi specifice;

4. Creşterea nivelului de echipare a localităţii şi crearea oportunităţilor de sporire a veniturilor locale

4.1 Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi în domeniul alimentării cu apă 4.2 Implementarea infrastructurii de utilităţi în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate provenite din activităţile gospodăriilor, instituţiilor şi agenţilor economici 4.3 Dezvoltarea locală integrată a sectorului salubrizarea localităţii şi managementul deşeurilor solide 4.4 Dezvoltarea locală a sectorului transport public local 4.5 Dezvoltarea locală a sectorului iluminat public 4.6 Dezvoltarea locală a infrastructurii rutiere, a construcţiilor şi dotărilor tehnico-edilitare, precum şi a serviciilor 4.7 Dezvoltarea activităţilor economice; cresterea investitiilor in activitatile specifice zonei: cresterea animalelor, piscicultura si turism.

5. Dezvoltarea societăţii civile şi a relaţiilor de colaborare a administraţiei publice locale cu organizaţii neguvernamentale

5.1 Infiinţarea de organizaţii neguvernamentale care să susţină dezvoltarea locală; 5.2 Realizarea de parteneriate cu ONG-uri active

6. Incurajarea şi susţinerea turismului şi agroturismului

6.1 Conservarea obiectivelor culturale existente şi încurajarea de investiţii care să atragă turişti; 6.2 Promovarea potenţialului turistic al zonei; 6.3 Dezvoltarea agroturismului;

7. Infiinţarea şi sprijinirea de servicii sociale

7.1 Dezvoltarea de programe în scopul ocrotirii minorilor şi bătrânilor; 7.2. Dezvoltarea de servicii de sanatate 7.3 Dezvoltarea de programe în scopul ocrotirii


60

copiilor şi femeilor împotriva violenţei din familie; 7.4 Dezvoltarea de programe în rândul populaţiei cu privire la planningul familial; 7.5 Dezvoltarea de programe pentru alte grupuri defavorizate.

3.2. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU Circulaţia Obiectivele Specifice au în vedere reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea

infrastructurilor de transport pentru îmbunătăţirea confortului călătorilor, creşterea siguranţei acestora şi a eficientizării transportului în vederea alinierii sistemului naţional de transport la sistemul european.

Totodată se are în vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului şi minimizarea impactului global şi local pe care activităţile de transport le generează, şi sunt axate, în general, pe următoarele MĂSURI:

- stoparea degradării infrastructurii şi menţinerea în exploatare a sistemului de transport;

- aducerea în parametri de funcţionare şi valorificarea capacităţilor existente prin repararea şi modernizarea infrastructurilor;

- modernizarea sectorului de transport conform POS (Programul Operaţional Sectorial);

- dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor dintre localităţi prin creşterea accesibilităţii şi a mobilităţii pe reţelele de transport;

- crearea unor reţele de infrastructuri tehnice dezvoltate în concordanţă cu necesităţile comunităţilor locale şi cu cerinţele de protecţie a mediului.

Priorităţile în domeniul sectorului de transport constau din modernizarea axelor de comunicaţie principale, urmărindu-se creşterea conectivităţii şi accesibilităţii, prin:

- lucrări de reabilitare a drumurilor comunale (inclusiv a străzilor de pe traseul acestora)

- modernizarea reţelei locale de drumuri - amenajarea de parcaje în zonele de interes social şi commercial. - spaţiile de parcare se vor asigura în concordanţă cu prevederile

regulamentului general de urbanism, pentru unităţi de utilitate publica în terenurile proprii, în afara domeniului public, iar pentru locuinţe in cadrul loturilor personale.

- de-a lungul străzilor se va asigura acces individual la fiecare lot sau funcţiune urbană.

Zone de protecţie şi siguranţă: Pentru drumurile comunale zona de protecţie este de 18 m din ax.


61

Profilurile caracteristice propuse, în conformitate cu STAS 10144/90 şi cu Normele tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale, sunt reprezentate în planşă: pentru străzile principale: parte carosabilă de 7.00 m (2 benzi de circulaţie), acostamente de 1.0 m, şanţuri de 0.75 m pentru scurgerea apelor pluviale, şi trotuare de minim 1.00 m pe ambele părţi, iar pentru străzile secundare profilul propus este cel cu 5.50 – 5.00 m parte carosabilă, acostamente de 1.0 m, şanţ de 0.5 m şi trotuar de minim 1.00 m, cel puţin pe o parte a străzii.

3.3. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE

Comuna C.A. Rosetti nu are un mediu de afaceri foarte activ. În 2011 aveau înregistrate sedii sociale în comună 14 de firme. Activitatea principala pentru locuitorii comunei, o constituie agricultura si cresterea animalelor.

Conform Strategiei de Dezvoltare a localitatii, sunt specifice urmatoarele sectoare de activitate: Agricultura Activitate agricolă este reprezentată in cadrul societătilor comerciale agricole de cultura plantelor , iar in cadrul gospodăriilor, de creşterea animalelor . Suprafaţa terenului agricol este mare , din care terenul arabil ocupa o suprafata satisfacatoare raportata la numărul de locuitori. Din pacate terenul agricol este de calitate slaba, astfel incat resursele de soluri necesare necesare pentru asigurarea hranei populaţiei şi animalelor sunt cu totul nesatisfăcătoare. Deasemenea o mare parte din aceste terenuri sunt proprietate de stat, fapt ce reduce simtitor posibilitatea locuitorilor de a practica agricultura intr-un mod avantajos. Terenurile cetatenilor sunt de regulă sub un hectar. Cresterea animalelor Are în prezent o tendinţă de dezvoltare, constituind una dintre principalele preocupări ale locuitorilor comunei. Deşi grevată de o productivitate foarte mică a animalelor datorită valorii biologice şi furajării slabe , această activitate are o influienţă pozitivă asupra calităţii vieţii populaţiei umane. Dezvoltarea acesteia este limitată însă de capacitatea de suport redusă a păşunilor şi posibilităţilor mici de producere a furajelor concentrate pentru porci şi păsări , datorită insuficienţei terenurilor proprietate privată. Zootehnia constituie o sursă important de venit pentru locuitorii din toate satele component ale comunei C.A. Rosetti. Piscicultura Cea mai mare amenajare piscicolă din zona comunei C.A. Rosetti este Amenajarea Piscicolă Popina. Activitatea din amenajare este practic întreruptă . Activitatea de pescuit nu este evidenţiată pe comună , pescarii predau peştele la cherhanalele din Crişan şi Sulina .


62

Turismul Zona ofera o varietate unica din punct de vedere turistic, Delta Dunarii constituind principala atractie pentru mii de vizitatori. Pe langa aceasta, se remarca si celelalte atractii locale, respectiv: bisericile lipovenesti Periprava si Sfiştofca, Fântânile cu cumpănă, Pădurea Letea, Dunele de nisip, Sărăturile mari, Canalul Magearu, Schitul Buna Vestire, bisericile creştin ortodoxe din C.A.Rosetti şi Letea, hergheliile de cai din padurea Letea, Ghiolul Nebunu Periprava, Lacul Sărat C.A.Rosetti. Concluzii si recomandări

Comuna C.A. Rosetti face parte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, ceea ce determină o aplicare a legislaţiei şi normativelor specifice, având ca scop protejarea şi conservarea ecosistemului natural al Deltei. De aceea dezvoltarea aşezărilor umane dar şi a activităţilor economice / de servicii se realizează păstrând un echilibru între mediul uman şi ecosistem, păstrând limitele impuse de legislaţia în vigoare.

Activităţile economice la nivel local înregistrează un regres în dezvoltare, acelaşi trend este înregistrat şi de către populaţia ocupată din zonă. Izolarea teritorială, finanţarea redusă, incapacitate de promovare a resurselor existente, forţă de muncă necalificată şi îmbătrânită, fac ca activitatea economică să înregistreze regres în dezvoltare, iar investitorii să nu fie interesaţi să dezvolte afaceri la nivel local.

Sunt necesare eforturi financiare, provenite din surse financiare publice sau private, care să conducă la creşterea interesului pentru resursele locale şi la revigorarea mediului de afaceri local.

Se propune extinderea zonelor de servicii specializate la nivelul tutulor vetrelor săteşti.

Deoarece localitatea C.A. Rosetti dispune de terenuri libere (suprafeţe neutilizate), se propune dezvoltarea unor funcţiuni pe aceste suprafeţe, spre exemplu dezvoltarea activităţilor economice şi a serciciilor turistice prin agroturism. Pentru aceasta se propune dezvoltarea activităţilor economice şi de servicii concomitent cu dezvoltarea infrastructurii edilitare şi cea de acces în zonă, realizând legături rutiere şi navale între localităţi.

Se propune dezvoltarea activităţilor turistice prin crearea la nivel local a următoarelor trasee turistice:

- spre localitatea Letea – către canalul Magearu, lacul Merhei şi lacul Răducu;

- spre localitatea Sfiştofca – către canalul Popina şi complexul piscicol de la Popina;

- spre localitatea Periprava – către pădurea Letea şi lacul Nebunu;

- spre localitatea Cardon – către oraşul Sulina.

Pentru satul Periprava se propune dezvoltarea activităţilor turistice prin valorificarea durabilă a suprafeţelor de teren din zona lacului Nebunu (amenajare


63

specială pentru plajă), a pădurii Letea, a zonei dintre canalului Cernovca intersecţie cu Dunărea.

Dezvoltarea zonelor cu atracţie turistică, zona lacului Nebunu şi a pădurii Letea – cu statut de rezervaţie naturală, reprezintă elemente de atracţie turistică din zona de nord a comunei şi implicit în localitatea Periprava. Propunere de proiect pentru dezvoltarea în zona de est a lacului, a unui ansamblu de locaţii destinate pentru activităţi ospitaliere şi alte forme de turism (ex. case de vacanţă), deoarece în zonă există acces la infrastructura de transport naval pe Dunăre şi la cea rutieră.

Satul Letea, propuneri ce vizează dezvoltarea activităţilor de servicii comerciale şi de interes general – prestări servicii publice pentru comunitate.

Pentru satul Sfiştofca, propunerile fac referire la dezvoltarea unor zone funcţionale economice specializate în valorificarea resurselor locale (peşte, producţii animale, nisip, alte resurse silvice).

Pentru satul Cardon se propun dezvoltarea activităţilor de servicii publice de interes general pentru populaţia satului, dezvoltarea activităţilor piscicole, zootehnice şi comercializarea producţiei obţinute în pieţele de desfacere din vecinătatea comunei, dezvoltarea unor activităţi turistice - de petrecere a timpului liber, sportive şi de recreere.

Pentru întreg teritoriu comunal sunt propuse măsuri care vor avea ca efect dezvoltarea economiei locale. Aceste măsuri fac referire la:

- încurajarea antreprenoriatului, găsirea unor măsuri de stimulare a investiţiilor în teritoriu

- recalificarea şi reorientarea forţei de muncă către activităţile turistice

- crearea de noi locuri de muncă pentru activităţile viabile sau cele cu perspective în dezvoltare

- înfiinţarea de microferme pentru animale şi valorificarea producţiei obţinute, pe pieţele din judeţ

- dezvoltarea sectorului piscicol

- dezvoltarea tradiţiei locale, promovarea meşteşugurilor tradiţionale;

- promovarea resurselor locale pentru atragerea investitorilor / crearea pieţelor de desfacere

- înfiinţarea unui centru de informare turistică

- înfiinţarea/modernizarea dotărilor culturale

- creşterea spaţiilor de recreere şi petrecerea timpului liber

- dezvoltarea proiectelor considerate prioritare pentru comunitate şi găsirea pârghiilor pentru finanţarea acestora (fonduri publice şi/sau private)

- masuri pentru creşterea accesibilităţii în zonă, mai ales pe timpul iernii şi depăşirea statutului de localitate izolată


64

- crearea parteneriatelor şi dezvoltarea proiectelor investiţionale provenite din fonduri europene sau naţionale - publice sau private, pentru proiectele considerate prioritare pentru revigorarea economiei locale (ex: infrastructură edilitară, infrastructura rutieră şi navală, mediul de afaceri, turism, alte servicii de interes general pentru populaţia comunei).

Pentru stimularea mediului de afaceri prin atragerea investiţiilor pe plan local, autoritatea locală oferă facilităţi financiare şi nonfinanciare pentru investitori. Aceste facilităţi fac referire la:

- punerea la dispoziţie a unor suprafeţe de teren (din terenurile locale disponibile) în vederea concesionării şi dezvoltării activităţilor economice la nivel comunal;

- reducerea impozitelor cu 50% şi reducerea tarifelor la energia electrică;

- transport naval subvenţionat conf. HG 595/2000;

- conexiune la reţelele de telefonie mobilă şi digitală.

3.4. EVOLUŢIA POPULAŢIEI

Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în trei categorii principale: elemente demografice, posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă şi gradul de atractivitate al localităţii.

În elaborarea proiectării demografice a populaţiei comunei C.A. Rosetti s-a utilizat metoda globală pe baza sporului mediu anual de creştere. Au fost utilizate date din Populaţia României pe localităţi 1 iulie 2006 şi 1 iulie 2011. Formularea ipotezei privind evoluţia populaţiei a avut în vedere caracteristicile specifice populaţiei zonei. Estimarea populaţiei zonei de studiu presupune că se păstrează constantă media valorilor principalelor fenomene demografice înregistrate în perioada 2006-2011, perioadă considerată mai stabilă din punct de vedere demografic.

2011 2015 2025 C.A. Rosetti 910 840 666

După cum se observă, populaţia totală a zonei urmează un trend de

diminuare accentuată a efectivelor populaţiei, înregistrând o scădere de aproximativ 26.8% (244 persoane) până în 2025.


65

Evoluţia proiectată a populaţiei comunei C.A. Rosetti până în anul 2025


Această scădere corelată cu efectivele reduse de populaţie tânără cu vârsta cuprinsă între 0–4 ani şi 5–9 ani susţine necesitatea luării unor măsuri care să impulsioneze creşterea natalităţii (facilităţi privind locuirea si facilitati de ordin socio- economic acordate tinerelor familii, stimularea încadrării în muncă a tinerilor, creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere), precum şi măsuri pentru creşterea şi dezvoltarea pieţei muncii, asigurarea formării şi pregătirii forţei de muncă (inclusiv conversie profesională).

3.5. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

În corelare cu Strategia de Dezvoltare , principalele propuneri şi reglementări de circulaţie sunt relativ puţine şi constau din:

Modernizarea străzilor, prin: - amenajări de profil conform STAS 10144/90 - aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere;

Amenajarea intersecţiilor, conform planşei.

Reglementarea circulaţiei pietonale prin: - refacerea continuităţii trotuarelor existente, - amenajarea de trotuare pe toate străzile, - îmbunătăţirea generală a stării de viabilitate a trotuarelor, - amenajarea de treceri pentru pietoni şi staţii pentru transportul în comun;

Amenajarea de parcaje în zonele de interes social şi comercial;

Din păcate, având în vedere situaţia din teren, posibilităţile de extindere a tramei stradale, precum şi de corectare a elementelor necorespunzătoare sunt limitate de existenţa frontului construit.

O serie de disfuncţionalităţi nu se pot remedia din cauza lipsei de spaţiu; printre acestea se numără:


66

- străzile cu lăţime insuficientă pentru a amenaja câte o bandă de circulaţie pe sens, acostamente, şanţuri pentru scurgerea apelor pluviale şi trotuare; - străzile cu traseu sinuos. În schimb, pentru celelalte disfuncţii semnalate, printre acestea aflându-se

intersecţii insuficient sistematizate care necesită amenajare, discontinuităţi ale tramei stradale, deficit de locuri de parcare etc., s-au propus soluţii.

Profilurile caracteristice propuse, în conformitate cu STAS 10144/90 şi cu Normele tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale, sunt reprezentate în planşă:

- pentru străzile principale: parte carosabilă cuprinsă între 7.00 (2 benzi de circulaţie), acostamente de 1.0 m, şanţuri de 0.75 m pentru scurgerea apelor pluviale, şi trotuare de minim 1.00 m pe ambele părţi;

- pentru străzile secundare profilul propus este cel cu 5.50 – 5.00 m parte carosabilă, acostamente de 1.0 m, şanţ de 0.5 m şi trotuar de minim 1.00 m, cel puţin pe o parte a străzii.

Şanţurile existente de-o parte şi de cealaltă a străzilor se vor decolmata periodic, asigurându-se scurgerea apelor meteorice.

Spaţiile de parcare se vor asigura în concordanţă cu prevederile regulamentului general de urbanism, pentru unităţi de utilitate publica în terenurile proprii, în afara domeniului public, iar pentru locuinţe în cadrul loturilor personale. De-a lungul străzilor se va asigura acces individual la fiecare lot sau funcţiune de interes public.

3.6. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICAREA TERITORIULUI INTRAVILAN. BILANŢ TERITORIAL

Limita intravilanului propus cuprinde, atât suprafeţele de teren destinate construcţiilor şi amenajărilor, cât şi suprafeţele necesare dezvoltării pe perioadă determinată.

Introducerea de noi suprafeţe a fost determinată de măsurile de dezvoltare ale strategiei locale.

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul propus are la bază bilanţul teritorial al intravilanului existent, corelat cu mutaţiile de suprafeţe între zonele funcţionale sau majorat cu suprafeţele nou introduse in intravilan.


67

Bilanţul teritorial al zonelor funcţionale ale teritoriului intravilan al comunei Mărgineni

PROPUS

SAT C.A. ROSETTI Suprafata (ha) Procent (%) din total intravilan

Locuinte si functiuni complementare 124,02 67.12






Spatii verzi, de protectie, agrement, sport 2.47 1.33


Ape 0.00 0.00


Terenuri agricole in intravilan 30.79 16.66



PROPUS

SAT SFISTOFCA Suprafata (ha) Procent (%) din total intravilan









Ape 0.00 0.00





68


PROPUS

SAT LETEA Suprafata (ha) Procent (%) din total intravilan









Ape 2.48 0.92





PROPUS

SAT PERIPRAVA Suprafata (ha) Procent (%) din total intravilan









Ape 0.26 0.00





69


PROPUS

SAT CARDON Suprafata (ha) Procent (%) din total intravilan









Ape 1.28 1.80





3.7. MASURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE Strategia de dezvoltare a comunei prevede pentru perioada 2011 – 2016 ca direcţie strategică în acest domeniu, reabilitarea şi construirea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor pentru satele aparţinătoare comunei. Măsurile necesare realizării acesteia sunt:

• identificarea digurilor existente şi identificarea terenurilor pe care se vor construi cele noi;

• stabilirea planului pentru reabilitarea şi construcţia digurilor; • identificarea surselor de finanţare; • realizarea şi depunerea proiectelor de finanţare/realizare a demersurilor

financiare; • realizarea lucrărilor de reabilitare/construire a digurilor de protecţie

împotriva inundaţiilor. Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral are în curs de licitare proiectele

pentru „Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în Spaţiul Hidrografic Dobrogea - Litoral” şi „Hărţile de hazard la inundaţii în spaţiul hidrografic Dobrogea - Litoral”.

Până la elaborarea acestor proiecte, în Planul Urbanistic General actual al comunei sunt propuse următoarele lucrări de apărare împotriva inundaţiilor:


70

• pentru satul Periprava, se propune refacerea canalului colector din partea de est a satului şi racordarea la staţia de pompare – desecare Popina Nord, precum şi realizarea unui canal colector în partea de vest a satului, pe lângă digul existent, şi racordarea lui la o staţie de pompare – desecare;

• pentru satul Letea, se propune realizarea unui canal colector dalat perforat, de-a lungul digului existent, legat la o noua staţie de pompare, având în vedere că staţia existentă nu face faţă. De asemenea, un canal dalat perforat, de la şcoală până la staţia de pompare existentă;

• pentru satul Cardon, se propune decolmatarea şi recalibrarea canalului existent;

• mărirea capacităţii staţiilor de pompare din satele Letea şi Periprava.

Se propune, de asemenea asigurarea zonelor de protecţie a lacurilor şi a lucrărilor hidrotehnice existente pe teritoriul administrativ al comunei, conform prevederilor Legii 107 – Legea Apelor cu modificările şi completările ulterioare, şi anume:

• 5,0m în jurul lacurilor naturale, indiferent de suprafaţa acestora;

• 4,0m de-a lungul digurilor, spre interiorul incintelor formate;

• 3,0m de-a lungul canalelor de derivaţie Ameliorarea terenurilor degradate:

- reducerea potenţialului de salinizare a solurilor pe perioade îndelungate prin renaturarea zonelor îndiguite;

- stabilirea, pe baza unor studii, a măsurilor necesare reducerii infiltraţiilor manifestate pe teritoriul localităţilor Letea, Sfiştofca, Periprava şi Cardon.

3.8. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE 3.8.1. INFRASTRUCTURA HIDROEDILITARĂ PROPUNERI

Asigurarea serviciilor de utilitate publică are o influenţă benefică asupra dezvoltării socio-economice a unei aşezări. În acest context, asigurarea acestor servicii trebuie să fie prioritatea majoră a Consiliu local.

Reglementările naţionale pe baza cărora se organizează şi funcţionează serviciile de utilitate publică sunt:

• Legea nr. 51/2006 - privind serviciile comunitare de utilităţi publice, cu modificările şi completările ulterioare;

• HG nr. 246/2006 – pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind Accelerarea Dezvoltării Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice;

• Legea nr. 215/2001 – a administraţiei publice locale, republicată cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 241/2006 – pentru serviciul de alimentare cu apă şi canalizare, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 458/2002 – privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare;


71

• Legea apelor nr. 107/1996 – cu modificările şi completările ulterioare;

• OUG nr. 195/2005 – privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare;

Obiectivele generale ale „Strategiei Naţionale privind Accelerarea Dezvoltării Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice” (HG nr. 246/2006) referitoare la serviciile de alimentare cu apă şi canalizarea apelor uzate sunt:

• asigurarea permanentă a cetăţenilor cu apă potabilă de calitate, la un preţ de cost accesibil, corelat cu nivelul veniturilor;

• asigurarea calităţii serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, la nivelul corespunzător normelor Uniunii Europene;

• păstrarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului în conformitate cu cerinţele prevăzute în legislaţia naţională de mediu şi a Directivelor Uniunii Europene;

• economisirea apei prin reducerea pierderilor şi a consumurilor specifice de apă potabilă, prin contorizarea branşamentelor şi a consumurilor individuale;

• modernizarea sistemelor de apă existente şi înfiinţarea unor sisteme noi de alimentare cu apă potabilă şi canalizare a apelor uzate, prin promovarea programelor de investiţii şi a unor soluţii tehnice moderne;

• eficientizarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, prin promovarea unui management eficient de către personal specializat;

• extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare la nivelul întregii aşezări umane.

Strategia de dezvoltare a comunei C.A. Rosetti, are ca obiectiv strategic „creşterea nivelului de trai al membrilor comunităţii şi dezvoltarea durabilă a localităţii, atingerea standardelor Uniunii Europene şi eliminarea disparităţilor economico-sociale dintre mediul urban şi cel rural”. Pentru comună, creşterea nivelului de echipare al localităţii cu infrastructură fizică de bază este principala prioritate în strategia de dezvoltare durabilă. Asigurarea cu infrastructură de alimentare cu apă şi canalizare la standardele prevăzute în normele actuale (norme aliniate normelor europene din domeniul apei) necesită următoarele măsuri:

• înfiinţarea infrastructurii de utilităţi în domeniul alimentării cu apă;

• implementarea infrastructurii de utilităţi în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate provenite din gospodării, instituţii publice şi agenţi economici.

Prin aplicarea acestor măsuri se asigură creşterea gradului de confort al populaţiei şi alinierea la standardele europene a infrastructurii de apă şi canal a comunei, branşarea şi racordarea unui număr cât mai mare de locuitori la sistemul centralizat de alimentare cu apă, respectiv la sistemul de canalizare şi epurare al apei uzate, creşterea calităţii apei distribuită pentru consum, precum şi asigurarea calităţii surselor de apă şi protecţia mediului natural înconjurător.

Implementarea acestor măsuri va avea rezultate directe în:

• creşterea confortului şi a condiţiilor de viaţă pentru populaţia comunei;


72

• atragerea de investitori în zonele echipate cu infrastructuri de apă potabilă şi canalizare;

• deschiderea zonei pentru dezvoltarea activităţilor rurale tradiţionale la un nou standard;

• creşterea numărului de locuri de muncă în comună;

• micşorarea disparităţilor dintre mediul urban şi cel rural.

În contextul prezentat, se propune alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate prin sistem centralizat în toate satele comunei, acţiunea fiind prioritizată în funcţie de posibilităţile de atragere de fonduri ale comunei.

Alimentare cu apă

Propunerile pentru asigurarea alimentării cu apă a populaţiei comunei C. A. Rosetti în sistem centralizat fac referire la finalizarea proiectelor de alimentare cu apă existente şi la introducerea de sisteme noi în Periprava şi Cardon.

Pentru alimentarea cu apă a satelor Letea, C.A. Rosetti şi Sfiştifca se propune finalizarea investiţiei începute, conform studiului de fezabilitate nr. P101, întocmit de către MASTER C. A. DESIGN S.R.L., în anul 2013, care propune modificări de soluţii în satele Letea şi C. A. Rosetti. În aceste sate, noul proiect propune noi amplasamente pentru gospodării de apă şi capacităţi, după cum urmează:

• Letea, 1x150m3 (etapa I) şi 1x100m3 (etapa II), staţie de pompare, cu suprafaţă de 2.400m2;

• C. A. Rosetti, 1x100m3 (etapa I) şi 1x100m3 (etapa II), cu suprafaţa de 3.603m2.

Distribuţia apei se face în procent de 70% cu cişmele stradale şi 30% cişmele amplasate în curţi (etapa I), iar pentru etapa II distribuţia se propune 30% prin cişmele stradale şi 70% cişmele în curţi. Reţeaua este realizată din tuburi de PEHD, cu diametre între 32-160mm, este echipată cu cişmele stradale, hidranţi exteriori de incendiu, cămine de vane pentru aerisire, golire, sectorizare

Pentru satul Periprava se propune realizarea sistemului de apă independent, conform proiectului tehnic nr. 3321, elaborat de S.C. AQUAPROIECT S.A., care prevede ca sursă de apă a sistemului Cernovka, din care se va preleva, printr-o priză de apă, un debit de 2,08 l/s. Aducţiunea apei către gospodăria de apă se face printr-o conductă din tuburi de PEHD-PE80, cu Dn=50mm şi lungime de 215m. În staţia de tratare apa brută este potabilizată printr-un proces de clorinare şi este pompată într-un rezervor cu capacitatea de 100m3. Gospodăria de apă este amplasată în partea de nord – vest a satului, în vecinătatea canalului Ghiolul Nebunului„ şi a staţiei de pompare de pe acest canal. Staţia are o suprafaţă de 3.340m2 şi este înălţată până la cota +1,0mdMN pentru apărarea împotriva inundaţiilor. Reţeaua de distribuţie a apei este din tuburi de PEHD-PE80, cu diametre între 32 – 90mm şi o lungime totală de 4,1km. Este echipată cu cişmele stradale, hidranţi exteriori de incendiu, cămine pentru vane de aerisire, golire, sectorizare.

Pentru satul Cardon se menţine propunerea din documentaţia existentă de PUG, şi anume captarea apei din canalul Cardon, tratarea şi pomparea apei


73

potabilizată într-un rezervor metalic de tip „hidrosferă”. Reţeaua de distribuţie propusă are lungimea de cca. 9,7km, este realizată din tuburi de PEHD-PE80, este echipată cu cişmele stradale, hidranţi exteriori de incendiu, cămine de vane pentru aerisire, golire, sectorizare.

Canalizarea apelor uzate

Canalizarea apelor uzate lipseşte în toate satele comunei.

Pentru colectarea şi epurarea apelor uzate se menţine propunerea din actuala documentaţie PUG, şi anume sisteme individuale de canalizare pentru fiecare sat, cu colectarea separată a apelor uzate şi meteorice. Apele uzate menajere se colectează prin reţele din tuburi de PVC, iar apele meteorice sunt dirijate către staţiile de pompare – desecare, existente sau propuse, şi sunt pompate în canalele din vecinătatea satelor.

Epurarea apelor uzate menajere se face în instalaţii de epurare compacte şi sunt deversate în aceleaşi canale învecinate. Instalaţiile de epurare propuse asigură epurarea apelor la parametrii ceruţi de normele de sănătate şi de protecţie a mediului aflate în vigoare. Suprafaţa ocupată de fiecare staţie de epurare este de 0,20ha.

Clasa de importanţă a lucrărilor de alimentarea cu apă şi de canalizare a apelor uzate propuse se încadrează în clasa V de importanţă, respectiv categoria 4, conform STAS 4273/83.

Lucrările propuse pentru îmbunătăţirea sistemelor de apă şi canalizare nu constituie surse de poluare. Ele au un impact pozitiv asupra condiţiilor de viaţă a locuitorilor comunei şi a mediului înconjurător, ca urmare a realizării unei alimentări cu apă potabilă în flux continuu şi a reducerii poluării surselor de apă prin evacuarea şi epurarea controlată a apelor uzate.

Păstrarea calităţii apei distribuite pentru consumul localnicilor necesită instaurarea zonelor de protecţie sanitară, precum şi utilizarea terenurilor din interiorul acestora conform indicaţiilor prevăzute în HG 930/2005 – Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică. Delimitarea acestor zone se face conform prevederilor din Ordinul 1278/2011- Instrucţiuni privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. Aceste zone sunt prevăzute în jurul tuturor obiectelor care compun sistemul de alimentare cu apă, şi anume: construcţiile şi instalaţiile pentru captarea, tratarea şi stocarea apei pentru consum.

Până la delimitarea acestor zone conform ordinului menţionat, se va păstra regimul de protecţie sanitară cu regim sever, cu următoarele distanţele minime prevăzute de HG 930/2005:

• captările de suprafaţă, 100m în amonte de priza de apă, 25m aval de ultimele lucrări componente ale prizei, 25m de o parte şi de alta a prizei;

• staţiile de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalaţiei;

• rezervoarele de apă îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale construcţiei;


74

• staţiile de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale construcţiei;

• aducţiuni de apă, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;

• conductele din reţeaua de distribuţie apei, 3 m de la generatoarele exterioare.

Staţiile de epurare compacte vor avea o zonă de protecţie de minim 100,0m până la prima construcţie, conform prevederilor din OMS 119/febr. 2014, care modifică şi completează OMS 536/1997.

3.8.2. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ PROPUNERI

Alimentare cu energie electrică În comuna C.A. Rosetti, reţeaua electrică de distribuţie existentă asigură

alimentarea corespunzătoare cu energie electrică.

Pentru remedierea problemelor care pot apărea, în timp, datorită uzurii echipamentelor electrice de distribuţie existente, este necesară o activitate continuă de mentenanţă şi modernizare care are ca rezultat final menţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor la parametrii de calitate şi siguranţă proiectaţi şi promovarea unor tehnologii alternative de generare a energiei şi de eficienţă energetică.

Prin modernizarea şi extinderea reţelei electrice de distribuţie trebuie avută în vedere dezvoltarea comunei atât pe termen scurt şi mediu cât şi pe termen lung, fiind necesare măsuri care să rezolve problemele apărute sau care pot apărea, în primul rând, prin creşterea consumului de energie electrică, dar ţinând cont, în acelaşi timp, de principiile dezvoltării durabile.

Se propune extinderea liniei electrice aeriene de joasă tensiune, pentru a asigura alimentarea cu energie electrică către toţi consumatorii existenţi în comună, astfel încât să nu mai rămână locuinţe neracordate.

În cazul în care extinderea intravilanului duce la apariţia unor noi consumatori de energie electrică, este necesară asigurarea condiţiilor pentru racordarea acestora la reţeaua electrică de distribuţie. Amplasarea definitivă a noilor obiective energetice (posturi de transformare, linii electrice de medie şi joasă tensiune) se va stabili de către proiectantul de specialitate de la Enel Distribuţie, conform mobilării ulterioare a terenului şi PUZ-urilor aferente, şi cu respectarea normelor în vigoare.

În vederea asigurării protecţiei şi funcţionării normale a reţelelor electrice de distribuţie de pe teritoriul comunei, cât şi a evitării punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului, se va respecta “Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice, Revizia I, text actualizat”, aprobată prin Ordinul nr.4/2007 al ANRE, publicat în MO al României, partea I, nr.259/18.04.2007, şi modificată prin Ordinul 49/2007 al ANRE, publicat în


75

MO al României, partea I, nr.865/18.12.2007, prin care sunt prevăzute zone de protecţie şi de siguranţă şi care au următoarele semnificaţii:

- zona de protecţie este zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor;

- zona de siguranţă este zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie.

Aceste zone, de protecţie şi de siguranţă, sunt incluse în culoarul de trecere a liniei electrice, care reprezintă suprafaţa terestră situată de-a lungul liniei electrice şi spaţiului aerian de deasupra sa, în care se impun restricţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elementele naturale, obiectele, construcţiile şi instalaţiile aferente acesteia.

Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV, zona de protecţie şi zona de siguranţă coincide cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit fiind 24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV.

Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă a acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

Prin derogare, dimensiunile (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru LEA pot fi mai mari decat cele prevăzute de Norma tehnică menţionată mai sus, în cazurile în care:

- acestea se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite; - necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor

elemente naturale, etc.); - au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de

coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute mai sus.

Pentru protejarea reţelelor electrice de distribuţie, prin legea nr.123/2012 a energiei electrice şi gazelor naturale, se interzice persoanelor fizice şi juridice:

a) să efectueze construcţii de orice fel în zona de siguranţă a reţelelor de distribuţie fără avizul de amplasament al operatorului de distribuţie;

b) să efectueze săpături de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii în zona de siguranţă a reţelelor electrice de distribuţie fără acordul operatorului de distribuţie;

c) să depoziteze materiale pe culoarele de trecere şi în zonele de protecţie şi de siguranţă ale instalaţiilor, fără acordul operatorului de distribuţie;


76

d) să arunce obiecte de orice fel pe reţelele electrice de distribuţie sau să intervină în oricare alt mod asupra acestora;

e) să deterioreze construcţiile, îngrădirile sau inscripţiile de identificare şi de avertizare aferente reţelelor electrice de distribuţie;

f) să limiteze sau să îngrădească, prin execuţia de împrejmuire, prin construcţii ori prin orice alt mod, accesul la instalaţii al operatorului de distribuţie.

Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau private a altor persoane fizice sau juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice, titularii autorizaţiilor de înfiinţare şi titularii licenţelor benecifiază, pe durata de valabilitate a autorizaţiei / licenţei, de drepturile conferite în condiţiile Legii nr. 123 / 2012.

În cazul terenurilor proprietate privată, legea fondului funciar nr.18/1991 (cu completările ulterioare) prevede că ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii şi executarea unor lucrări de întreţinere la liniile de transport şi distribuire a energiei electrice, care au caracter urgent şi care se execută într-o perioadă de până la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al deţinătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judeţului. În toate cazurile, deţinătorii de terenuri au dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate.

În proiectarea şi executarea instalaţiilor, echipamentelor electrice şi anexelor acestora,

se vor respecta şi următoarele standarde şi prescriptii în vigoare: - PE 132/2003 - Normativ pentru proiectarea reţelelor de distribuţie publică; - PE 106/2003 - Normativ pentru construcţia liniilor electrice de joasă tensiune; - NTE 003/04/00 (inlocuieşte PE 104/1993) – Normativ pentru construcţia

liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V - PE 155/92 - Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor pentru

clădiri civile; - NTE 007 (înlocuieşte PE 107/95) - Normativ pentru proiectarea şi executarea

reţelelor de cabluri electrice - STAS 234/86 - Branşamente electrice. Condiţii de proiectare şi execuţie - SR 13433/1999 - Iluminatul căilor de circulaţie

Telecomunicaţii

În comuna C.A. Rosetti sunt asigurate accesul la serviciul de telefonie fixă şi telefonie mobilă, la TV şi la Internet (în special pentru instituţii publice). Reţeaua de telefonie fixă, deşi nu acoperă necesităţile comunei, este completată de serviciile reţelelor de telefonie mobilă.

Prin obiectivele strategice guvernamentale de dezvoltare a comunicaţiilor electronice în bandă largă în România, până în 2015, se urmăreşte creşterea ratei de penetrare, la nivelul gospodăriilor, a conexiunilor în bandă largă, până la 80%, creşterea gradului de acces la serviciile de comunicaţii electronice de bandă largă la


77

nivelul populaţiei de 100% şi conectarea şi creşterea gradului de utilizare a serviciilor în bandă largă la nivelul IMM-urilor.

Aceste obiective pot fi îndeplinite, la nivelul comunei C.A. Rosetti, prin dezvoltarea serviciilor de internet, transmisii de date, inclusiv internet wireless.

Propunerile de dezvoltare în domeniul telecomunicaţiilor constau în: - continuarea acţiunilor de extindere şi modernizare a reţelei de comunicaţii fixe şi mobile, în vederea sporirii accesului la serviciile universale de telecomunicaţii şi pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate;

- asigurarea şi extinderea accesului la internet, atât public cât şi privat.

Dezvoltarea şi modernizarea, în continuare, a serviciilor de telecomunicaţii va asigura satisfacerea uneia dintre echipările principale de care trebuie să beneficieze comuna C.A. Rosetti pentru a oferi un mediu favorabil dezvoltării economice.

3.8.4. ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ

Obţinerea condiţiilor necesare de confort termic pentru locuinţele şi dotările din comuna C.A. Rosetti impun măsuri de eficientizare a actualei situaţii. În acest scop se recomandă reabilitarea termică a clădirilor de interes public şi a locuinţelor individuale. Este important ca anvelopa construcţiilor, prin care acestea pierd căldura în timpul iernii (şi o primesc din mediul exterior vara) să îndeplinească o serie de condiţii care sunt prevăzute în Normativul C 107 – 2005 privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor (în special Partea 1 – Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit C 107/1) publicat în Monitorul Oficial nr. 1124 bis din 13.12.2005, şi modificat prin Ordinul nr. 2513 din 22.11.2010 – intrat în vigoare din 01.01.2011. Detaliile de execuţie ale anvelopei şi izolaţiilor termice se vor definitiva în condiţii de eficienţă economică, pentru ca locuinţele şi celelalte clădiri proiectate să se încadreze în prevederile normativului amintit şi, implicit, ale Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

Cele mai importante condiţii care trebuie îndeplinite de către anvelopa construcţiilor sunt:

1. Asigurarea unei rezistenţe termice cât mai ridicate, în condiţii de eficienţă economică;

2. Realizarea unui coeficient global de izolare termică sub valoarea normată;

3. Realizarea unei diferenţe minime între temperatura aerului interior şi cea a suprafeţei interioare a elementelor de construcţie;

4. Masivitatea termică a elementelor de construcţie, care să permită reducerea amplitudinii oscilaţiilor temperaturii aerului exterior care se resimt în interior;

5. Asigurarea unei defazări în timp între variaţia temperaturii exterioare şi variaţia resimţită în interior.


78

Pentru îmbunătăţirea gradului de confort din clădirile de locuit unde se montează tâmplărie etanşă cu geam termoizolant tip termopan se recomandă montarea unor sisteme de ventilaţie higroreglabile pentru păstrarea în încăperi a unei umidităţi corespunzătoare (φ = 45…60%), cuplată cu instalaţii de evacuare mecanică din bucătării şi băi, eventual cu montarea de recuperatoare de căldură.

În comuna C.A. Rosetti se recomandă echiparea tuturor obiectivelor de utilitate publică şi mai ales a celor cu aglomerări de persoane cu centrale termice proprii (pe lemne sau electrice), pentru diminuarea punctelor de foc şi implicit a riscului de incendiu şi accidente. Există în acest fel şi posibilitatea preparării apei calde menajere şi utilizării ei la toate punctele de consum din aceste clădiri. În cazul încălzirii centrale, cazanele/centralele termice utilizate trebuie să fie automatizate, cu grad redus de poluare, urmând a se acorda o atenţie deosebită realizării unui ansamblu corect calculat şi executat arzător – cazan – coş. Coşul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii incendiilor, respectiv izolat termic şi amplasat la distanţă faţă de elementele combustibile ale clădirii, fiind etanş la gaze arse şi scântei. Utilizarea combustibilului solid se poate face, ca şi până acum, în sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică care pot alimenta mai multe încăperi, unele dintre ele fiind cazanele care funcţionează pe principiul gazeificării lemnului, şi care au un randament de circa 85%. Cazanele construite conform acestui sistem prezintă o serie de avantaje faţă de arderea lemnului în sistem clasic, cele mai importante fiind :

• Sistem de injecţie a aerului pentru combustie care asigură arderea timp de 6-8 ore.

• Utilizarea unui ventilator pentru injecţia aerului permite ca, în momentul opririi alimentării cu energie electrică a ventilatorului, arderea să se oprească şi temperatura să scadă, evitându-se astfel pericolul fierberii apei în cazan şi al exploziei.

• Posibilitatea montării unei pompe de siguranţă alimentate de la un acumulator de 12 V care să permită circulaţia apei la un debit redus o perioadă de timp pentru reducerea temperaturii din cazan prin transmiterea căldurii în instalaţie în situaţia opririi alimentării cu energie electrică.

• Existenţa la unele modele a unui panou de comandă care controlează temperatura apei din cazan, viteza ventilatorului şi pompa de încălzire.

Un alt tip de cazan care poate fi utilizat este acela care foloseşte drept combustibil peleţii (peletele) de lemn rezultaţi din compactarea (sinterizarea) resturilor vegetale, rumeguşului de lemn etc. Este un sistem care, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările forestiere şi care, aruncat în râuri ar distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului şi, pe de altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a rumeguşului în cazane.

Alimentare cu gaze naturale Realizarea reţelei de distribuţie gaze naturale presupune, în primul rând, existenţa unui număr suficient de consumatori care să aibă posibilitatea financiară


79

de a susţine înfiinţarea sistemului de distribuţie, de a realiza instalaţiile interioare şi de a achita cu regularitate facturile.

Alimentarea cu gaze naturale trebuie să aibă în vedere, pe lângă avantajele certe ale comoditǎţii utilizǎrii acestui combustibil, şi obligaţia folosirii raţionale a acestuia prin utilizarea unor echipamente cu randament ridicat, cu funcţionare automatizatǎ şi sigurǎ, precum şi cu eficienţă şi responsabilitate din partea utilizatorilor.

Surse regenerabile de energie Ţinând cont de amplasarea geografică a judeţului Tulcea şi de caracteristicile

zonei în care este situată comuna C.A. Rosetti, există posibilitatea utilizării surselor regenerabile de energie, atât pentru creşterea eficienţei energetice, cât şi ca mijloc de protejare a mediului ambiant. Potenţialul existent este ridicat şi constă atât în energie solară, cât şi în energie eoliană.

Se propune studierea posibilităţii de utilizare a energiei solare pentru obţinerea energiei electrice, având în vedere că teritoriul pe care se află comuna se încadrează în zona I de radiaţie solară cu valori de peste 1350 Wh/m2/an.

Energia solară poate fi utilizată pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor fotovoltaice (PV), soluţie care prezintă un interes din ce în ce mai mare, mai ales pentru utilizări locale. Existenţa unei game diversificate de panouri fotovoltaice care pot fi montate pe sol, pe acoperiş sau integrate în clădire (inclusiv cuplate cu izolaţia hidrofugă a acoperişului – celule fotovoltaice în strat subţire), scăderea continuă a preţului celulelor, precum şi creşterea capacităţii de stocare a energiei electrice în acumulatoare sunt premise favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit, atat în zone cu potenţial turistic, cu restricţii de mediu, cât şi pentru asigurarea unor condiţii decente de viaţă în zone fără reţele de alimentare cu energie electrică.

Se poate lua în considerare utilizarea celulelor fotovoltaice pentru reţeaua de iluminat public, ca soluţie optimă de asigurare şi eficientizare a sistemelor de iluminat. Acestea pot alcătui un sistem independent energetic, reducând, astfel, atât consumul de energie cât şi costurile aferente iluminatului public.

În ceea ce priveşte potenţialul eolian, valorile vitezei vântului calculate la înălţimea de 50 m deasupra solului încadrează judeţul Tulcea în zonele cu potenţial eolian ridicat, fiind printre zonele cu cel mai mare potenţial de energie eoliană din România.

Investiţiile în instalaţii eoliene trebuie să se bazeze pe măsurători concrete şi îndelungate ale potenţialului eolian realizate strict pe amplasamentul vizat. De asemenea, având în vedere că potenţialul efectiv amenajabil al energiei eoliene este mult inferior potenţialului tehnic amenajabil, datorită restricţiilor de mediu din zonă (ca zonă naturală protejată) este necesară o analiză a impactului turbinelor eoliene asupra migraţiei păsărilor, a poluării fonice produse şi amplasarea acestora în zone care se pretează, din punct de vedere al mediului, la construcţia unor astfel de instalaţii.

Pe termen mediu, sursele regenerabile de energie (SRE) nu pot fi privite ca alternativă totală la sursele convenţionale, dar este cert că, în măsura potenţialului


80

local, datorită avantajelor pe care le au (resurse locale, ecologice, ieftine, independente de importuri şi crize economice etc.), acestea trebuie utilizate în complementaritate cu combustibilii fosili.

Se propune modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public care se încadrează atât în obiectivele specifice ale „Strategiei Naţionale privind Accelerarea Dezvoltării Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice” (HG nr. 246/2006), care urmăreşte realizarea unui serviciu de iluminat public unitar, modern şi eficient, în conformitate cu directivele Uniunii Europene, cât şi în proiectul propus prin Strategia de Dezvoltare a comunei C.A. Rosetti aprobată în 2011, de modernizare şi finalizare a sistemului de iluminat public în comună şi satele aferente. Se recomandă studierea soluţiei de modernizare prin utilizarea panourilor fotovoltaice, pentru obţinerea unui sistem de iluminat public autonom şi eficient energetic.

Se recomandă utilizarea potenţialului surselor de energie regenerabilă din zonă pentru toate clădirile de interes public, de locuit condominiale, dar şi pentru locuinţele individuale în scopul:

- îmbunătăţirii calităţii mediului înconjurător,

- reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră;

- utilizării raţionale şi eficiente a resurselor energetice primare;

- conservării şi protejării ecosistemelor.

Conform hărţii potenţialului solar al României se constată faptul că intensitatea radiaţiei solare în zona comunei C.A. Rosetti are valori anuale de peste 1450 kWh/m2 , astfel încât se poate studia cu succes soluţia preparării apei calde menajere utilizând energia solară şi ca aport la încălzire prin intermediul panourilor solare înglobate sau montate pe acoperişul clădirilor, sau pe terase - în concordanţă cu adoptarea unei orientări şi unui unghi favorabile captării cu maximum de eficienţă a energiei solare.

Deoarece prepararea apei calde utilizând energia solară este concentrată cu precădere în perioada verii, este nevoie de o sursă suplimentară de căldură, fiind necesară montarea unui boiler bivalent, cu dublă serpentină racordat şi la o centrală termică clasică (pe lemne sau electrică), sau trivalent – cu dublă serpentină plus o rezistenţă electrică, racordat atât la centrala termică cât şi la reţeaua electrică.

Din punct de vedere al principiului de funcţionare folosit de captatoare, există:

Captatoare cu rezervor atmosferic exterior – captatoarele sunt nepresurizate, presiunea la punctele de consum fiind asigurată de înălţimea la care se află amplasat rezervorul de colectare a apei calde menajere; sunt recomandate pentru activităţi sezoniere şi case de vacanţă.

Captatoare cu rezervor presurizat exterior – captatoarele funcţionează la presiunea reţelei exterioare de apă, fiind recomandate pentru prepararea apei calde menajere tot timpul anului. Pot fi echipate cu o rezistenţă electrică încorporată cu funcţionare automată.


81

Captatoare fără rezervor – acestea se utilizează în instalaţii mai complexe sau de capacităţi mai mari, care stochează apa caldă într-un rezervor din incinta clădirii deservite sau în subteran. Pot fi folosite chiar şi în instalaţiile de încălzire a locuinţelor şi pentru alimentarea piscinelor. Montate în baterii pot asigura apa caldă pentru pensiuni, hoteluri etc. pe tot timpul anului; alimentând un boiler cu două serpentine (bivalent - o serpentină cu agent termic preparat clasic şi cealaltă cu agent termic preparat solar) există posibilitatea alimentării cu apă caldă la parametrii doriţi în orice moment din an.

Un captator solar eficient se foloseşte cel puţin opt luni pe an. Captatoarele cu tuburi vidate pot fi folosite şi iarna, fiind mult mai eficiente decât colectoarele plane. În zilele însorite de iarnă pot încălzi apa la temperatura necesară unui duş (circa 35oC).

Este de subliniat faptul că sistemele de utilizare a energiei termice solare trebuie echipate cu instalaţii aferente de automatizare pentru a putea valorifica cât mai deplin şi în condiţii de siguranţă şi confort această energie.

De asemenea, se pot utiliza pompele de căldură, dar trebuie să se ţină seama că acestea necesită investiţii iniţiale mari, suprafeţe de teren pentru montarea conductelor de 1,5…2 ori mai mari decât suprafaţa încălzită, precum şi utilizarea încălzirii prin pardoseală având în vedere temperatura mai redusă a agentului termic.

Din analiza hărţii cu distribuţia geografică a resurselor de biomasă vegetală cu potenţial energetic se constată că judeţul Tulcea beneficiază atât de resursă agricolă, cât şi forestieră . Utilizarea biomasei are în componenţă inclusiv utilizarea pentru arderea a lemnului de foc şi a resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă, în mǎsura regenerǎrii acesteia.

În cadrul biomasei care poate fi folosită pentru producerea căldurii se pot folosi aşchii de lemn, coajă de copac, reziduuri de recoltare, rumeguş, reziduuri de tăiere, reziduuri de pădure şi coji de seminţe.

O atenţie specială trebuie acordată rumeguşului rezultat de la tăierea şi fasonarea lemnului care poate fi sinterizat astfel încât să rezulte peleţii (peletele) de lemn care pot fi utilizaţi pentru ardere în cazane speciale. Stocarea combustibilului şi alimentarea ritmică, automată a focarului sunt elemente care conduc la o funcţionare cu un grad sporit de siguranţă şi reducerea la minim a focăritului.


82

Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride

în concordanţă cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei. Se va tine seama de faptul că pentru funcţionarea la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme trebuie să fie montate în paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru evitarea accidentelor, dar şi a disconfortului.

3.8.5. GOSPODĂRIE COMUNALĂ Referinţe privind Strategia comunei în domeniul gestionării deşeurilor

Monitorizarea şi implementarea proiectului POS Mediu, axa prioritară 2, Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Tulcea reprezintă obiectivul general al „Asociaţiei de Dezvoltare Interjudeţeană a Infrastructurii de Deşeuri menajere”, organism, în care comuna C. A. Rosetti este membră. Obiectivele acestui proiect urmăresc:

Serviciile de management de calitate şi colectarea selectivă a deşeurilor municipale să deservească un volum crescut de locuitori la tarife accesibile

Scăderea volumului de deşeuri depozitate Reciclarea şi valorificarea unui volum crescut de deşeuri Formarea unor structuri eficace de gestionare a deşeurilor

În mod concret prin acest proiect se urmăreşte asigurarea unui sistem sistem integrat pentru gestionarea deşeurilor la nivelul judeţului, în vederea respectării legislaţiei în sectorul de mediu şi a angajamentelor din tratatul de aderare.


83

De asemenea această asociaţie va urmări introducerea unui mecanism de plată unitar a serviciilor de salubrizare (o taxă unică de salubrizare) ce va fi percepută la nivelul judeţului Tulcea, atat în mediul urban cât şi în cel rural.( Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Tulcea). Conform acestui proiect colectarea deşeurilor în zonele rurale şi urbane pentru toate localităţile se va realiza în sistemul selectiv dual (deşeuri reciclabile şi deşeuri biodegradabile) prin sistemul „din uşă-în-uşă” pentru două fracţii - umedă şi uscată, la punctele de colectare „bring centers” pentru sticlă, hârtie/carton, plastic, metale, lemn. Se vor asigura echipamente necesare pentru colectare în fiecare gospodărie - 1 pubelă de 120 l pentru deşeurile biodegradabile, şi câte un container de 280 l pentru compostare individuală. De asemenea în zonele urbane vor exista puncte de precolectare a deşeurilor reciclabile - unul la 50 de gospodării iar în zonele rurale unul la 250 de locuitori. Deşeurile vor fi transportate cu maşini speciale până la staţia de transfer şi mai departe cu nave pe Dunăre până la staţia de tratare mecano-biologică Mihai Bravu şi la depozitul conform Mihai Bravu. În final prin acest proiect se urmăreşte realizarea unei colectări selective în oraşele şi localităţile judeţului în procent de 100%. Având în vedere că teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti este inclus în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, pentru realizarea unui bun management al deşeurilor şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a sănătăţii populaţiei se recomandă respectarea obiectivelor şi măsurilor referitoare la gestionarea deşeurilor prevăzute în documentaţiile referitoare la administrarea rezervaţiei. (Raportul privind starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012) Acestea se referă la aplicarea şi respectarea directivelor europene cum reiese din Raportul privind starea mediului în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării-2012şi constau în: - depozitarea deşeurilor menajere în mod controlat - amplasarea de containere în scopul colectării selective a deşeurilor, în recipiente speciale, pe sortimente (sticlă, metal, hârtie, material plastic etc.) în cât mai multe zone din localităţile din RBDD - reciclarea deşeurilor colectate separat - amenajarea corespunzătoare a depozitelor existente (Tulcea, Sulina) astfel încât să nu existe pericolul de poluare a apelor şi solului din zonele respective. - respectarea regulilor privind amplasarea depozitelor autorizate în locuri special amenajate (distanţe regulamentare faţă de aşezările omeneşti, apele de suprafaţă, zone de agrement,etc.) - sancţiuni aspre asupra celor care nu respectă legislaţia referitoare la depozitarea deşeurilor în locurile amenajate special, ameninţând astfel zonele cu protecţie integrală de pe teritoriul rezervaţiei - informare şi sensibilizare a populaţiei în ce priveşte colectarea şi depozitarea deşeurilor, urmărindu-se astfel reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile din fiecare gospodărie cu ajutorul metodelor de compostare.


84

3.9. PROTECŢIA MEDIULUI Cu scopul menţinerii echilibrului între spaţiul liber şi cel construit, respectiv între dezvoltarea economică şi cadrul natural, trebuie îndeplinite obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional care sunt relevante pentru planul urbanistic general. Măsurile cuprind intervenţii spaţiale menite să reducă până la eliminare sursele de poluare a calităţii mediului natural şi să îmbunătăţească condiţiile de existenţă a comunităţii locale. Din analiza situaţiei existente privind calitatea factorilor de mediu, decurg următoarele direcţii prioritare de intervenţie: 1) refacerea şi conservarea mediului natural prin reconstrucţia ecologică a incintelor îndiguite şi ameliorarea solurilor sărăturate; 2) respectarea normelor de igienă şi condiţiile de viaţă a populaţiei; 3) mărirea gradului de confort prin dezvoltarea reţelelor edilitare. Îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă:

- definitivarea reţelelor de alimentare cu apă şi extinderea sistemului de distribuţie a apei potabile;

- crearea unor rezerve suficiente de apă, permanentă şi de calitate, la nivelul cererii în perioada de vară;

- zonele din care se captează apa trebuie protejate astfel încât să se evite poluarea, motiv pentru care se instituie „zone de protecţie sanitară” conform Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei.

Epurarea şi preepurarea apelor uzate: - toate localităţile componente au propuneri de extindere a reţelei de canalizare

pentru transportul apelor uzate menajere şi de conectare a acestei reţele la staţii de epurare;

- până la realizarea sistemelor centralizate, se impune crearea bazinelor vidanjabile în cazul tuturor construcţiilor care produc ape uzate.

Gestiunea corespunzătoare a deşeurilor: - micşorarea cantităţii de deşeuri eliminate prin colectarea selectivă în vederea

valorificării; - crearea structurilor necesare colectării selective a deşeurilor şi a spaţiilor

pentru colectare şi depozitare; - interzicerea depozitării deşeurilor în locuri neautorizate; - se va asigura informarea locuitorilor prin mijloace adecvate asupra sistemului

de gestionare a deşeurilor din cadrul localităţii; - se vor respecta prevederile planului regional şi ale planului judeţean de

gestiune a deşeurilor; - nu se va realiza puţ sec pentru animale moarte, din cauza prezenţei apei

freatice la foarte mică adâncime şi a terenului nisipis care permite circulaţia facilă a apei, izolarea puţului fiind problematică. O.G. nr. 47/2005 privind reglementările de neutralizare a deşeurilor de origine animală, actualizată prin O.G.


85

14/2010 şi Legea 73/2006, impune incinerarea deşeurilor animaliere, consiliile locale fiind responsabile de neutralizarea celor provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale sau a celor găsite moarte pe teritoriul unităţii administrative teritoriale respective, pentru care nu se poate identifica proprietarul.

Ameliorarea terenurilor degradate: - reducerea potenţialului de salinizare a solurilor pe perioade îndelungate prin

renaturarea zonelor îndiguite; - stabilirea, pe baza unor studii, a măsurilor necesare reducerii infiltraţiilor

manifestate pe teritoriul localităţilor Letea, Sfiştofca, Periprava şi Cardon. Arii naturale protejate:

- se vor respecta prevederile OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi Planul de Management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Punerea în valoare a valorilor peisagistice se va face prin controlul modului de construire în zonele respective, prin interzicerea realizării de construcţii care prin amplasament, funcţiune şi aspect arhitectural depreciază valoarea peisajului.

Pe teritoriul reţelei ecologice Natura 2000 (ROSCI0065 Delta Dunǎrii şi ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie) se impune:

- evitarea activităţilor ce pot afecta semnificativ habitatele şi speciile pentru care au fost desemnate siturile;

- luarea măsurilor pentru a menţine sau a aduce speciile şi habitatele respective într-o stare favorabilă de conservare.

În plus, conform Directivei Habitate, trebuie să se asigure: - evaluarea impactului asupra mediului a oricăror planuri şi/sau proiecte

susceptibile să afecteze starea de conservare a speciilor şi habitatelor pentru care situl a fost desemnat;

- stabilirea de măsuri compensatorii pentru planurile/proiectele care au un efect negativ asupra mediului şi pentru care nu există soluţii de reducere a efectelor (interes public major, inclusiv raţiuni socio-economice);

- stabilirea măsurilor de conservare necesare implicând, dacă este cazul, planuri de management adecvate specifice siturilor sau integrate în alte planuri de management;

- implementarea măsurilor de conservare prin aplicarea prevederilor din planurile de management.

La acestea se adaugă măsuri nestructurale care includ participarea comunităţii locale la crearea unui mediu potrivit exitenţei şi implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor de interes local şi participarea la realizarea unor proiecte de ecologizare, protecţia mediului, conştientizarea şi educarea spiritului civic.


86

3.10. REGLEMENTĂRI URBANISTICE Prevederile Planului Urbanistic General se aplică în baza planşelor de

folosinţă a terenurilor, a planşelor de reglementări - zonificare funcţională şi a Regulamentului Local de Urbanism (RLU) aferent.

Prevederile din piesele scrise şi desenate ale Planului Urbanistic General, cât şi Regulamentul Local de Urbanism se aplică întregului teritoriu administrativ al comunei, atât intravilanului, cât şi extravilanului. În acest sens sunt evidenţiate, inclusiv prin precizări grafice:

• condiţiile de aplicare a Regulamentului Local de Urbanism (condiţii de completare a certificatelor de urbanism şi de acordare a autorizărilor de construire, inclusiv a autorizării directe), condiţiile în care se impune elaborarea unor PUZ-uri ce vor fi avizate şi aprobate conform legii;

• derogări de la prevederile regulamentului (derogările de la regulament se admit numai în condiţiile legii);

• condiţiile de construibilitate ale parcelelor; • diviziunea terenului în zone, subzone şi unităţi teritoriale de referinţă (UTR); • identificarea arealelor de reprezentativitate sau, după caz de regenerare

rurala; • sugerarea unor elemente de confort urban aferente unor spaţii publice

amenajate corespunzator.. RLU reglementează modul de amplasare a construcţiilor şi utilizare a

terenurilor şi este format din reglementări comune şi reglementări specifice pe fiecare Unitate Teritorială de Referinţă (UTR) determinată de zonificarea funcţională şi morfologia urbană.

RLU este structurat conform reglementărilor în vigoare. El este compus din trei părţi: partea I - priveşte dispoziţiile generale de aplicare a regulamentului, partea a II-a - priveşte prescripţiile generale comune Unităţilor Teritoriale de Referinţă şi cuprinde reguli de bază privind modul de ocupare a terenului şi reguli de amplasare şi conformare a construcţiilor şi partea a III-a - priveşte reglementările specifice UTR-urilor şi sunt structurate astfel:

SECŢIUNEA I : UTILIZARE FUNCŢIONALĂ - utilizări admise - utilizări admise cu condiţionări - utilizări interzise SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI

CONFORMARE A CLĂDIRILOR - caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni) - amplasarea clădirilor faţă de aliniament - amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor - amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă - circulaţii şi accese - staţionarea autovehiculelor - înălţimea maximă admisibilă a clădirilor - aspectul exterior al clădirilor


87

- condiţii de echipare edilitară - spaţii plantate - împrejmuiri SECTIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE

A TERENULUI. - procent maxim de ocupare a terenului (POT). - coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT) Sunt prevăzute zone pentru care se vor întocmi Planuri Urbanistice Zonale.

Acestea privesc zonele de dezvoltare sau zone care nu îndeplinesc toate condiţiile de construibilitate din regulament (accese, parcelar etc.)

Pentru zonele cu servituţi de urbanism, zone protejate sau zone de protecţie s-au instituit interdicţii sau condiţionări de utilizare a terenurilor, conform reglementărilor în vigoare.

Bilanţul teritorial în teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti

TRUPURI COMPONENTE

DESTINATIE SUPRAFATA (ha) SUPRAFATA (%)

Trup 1 Sat C.A. Rosetti 184.76 22.60 Trup 2 Sat Letea 269.09 32.92 Trup 3 Sat Sfistofca 143.92 17.60 Trup 4 Sat Periprava 87.83 10.74 Trup 5 Zona speciala 44.94 5.49 Trup 6 Sat Cardon 71.03 8.69 Trup 7 Statie de epurare 0.03 0.003 Trup 8 Rampa de gunoi 0.18 0.02 Trup 9 Schit Buna Vestire 0.96 0.11 Trup 10 Statie de epurare 0.07 0.007 Trup 11 Sp8 0.71 0.08 Trup 12 Plaja 0.15 0.18 Trup 13 Statie tratare apa 0.10 0.01 Trup 14 Statie tratare - pompare 0.04 0.004 Trup 15 Sp8 0.03 0.004 Trup 16 Platforma 7 0.35 0.04 Trup 17 Canton A.R.B.D.D. 0.49 0.05 Trup 18 Sp2 Grindu 0.02 0.002 Trup 19 Platforma Grindu 9.39 1.11 Trup 20 Statie de incubatie 0.22 0.02 Trup 21 Sp9 0.12 0.01 Trup 22 Sp1/1 0.03 0.003 Trup 23 Sp1/2 0.25 0.03 Trup 24 Sp 2/2 0.19 0.02 Trup 25 Sp 2/1 0.17 0.02 Trup 26 Sp I.A.S. 0.06 0.005 Trup 27 Sp Popina N 1.17 0.13 Trup 28 Sp 3/1 0.06 0.007


88

Trup 29 Sp 3/2 0.14 0.01 Trup 30 Popina N 0.18 0.02 Trup 31 Statie de epurare 0.06 0.006 Trup 32 Rampa de gunoi 0.28 0.03 Trup 33 Rampa gunoi 0.25 0.03

TOTAL INTRAVILAN PROPUS

817.27

100

3.11. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ Pentru realizarea obiectivelor propuse se ia în considerare rezervarea

terenurilor necesare acestora. De asemenea trebuie avută în vedere rezervarea de terenuri pentru obiectivele aprobate ce decurg din documentaţiile de rang superior.

In funcţie de deţinător, terenurile pot fi: Domeniul public • terenuri aparţinând domeniului public al statului, al judeţelor, al

unităţilor administrativ - teritoriale; Terenuri supuse circuitului civil • terenuri aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor

administrativ-teritoriale • terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice. Servituţile de utilitate publică care afectează destinaţia terenurilor: • servituţi privind protejarea patrimoniului (natural şi construit) • servituţi privind protecţia sănătăţii oamenilor, a echipării edilitare, a

magistralelor de transport utilităţi şi a căilor de comunicaţie. În funcţie de necesităţile realizării obiectivelor aprobate, terenurile sunt

supuse circulaţiei juridice între deţinători, în vederea realizării noilor obiective de utilitate publică;

• terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public; • terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul privat ; • terenuri aflate în domeniul public destinate cedării administraţiei,

concesionării sau închirierii; • terenuri aflate în domeniul privat destinate schimbului.

4 . CONCLUZII - MĂSURI

DOMENIU PRIORITĂŢI DE INTERVENŢIE

FOND CONSTRUIT • Întocmirea planurilor parcelare în vederea intabulării


89

DOMENIU PRIORITĂŢI DE INTERVENŢIE proprietăţilor

• Integrare în tarla pe planul digital a planului de amplasament şi delimitare ale proprietăţilor înscrise în cartea funciară

• Actualizarea bazei de date în ceea ce priveşte cadastrul UAT C.A. Rosetti şi finalizarea aplicării legii fondului funciar la nivelul UAT

• Executarea de servicii de realizare a planurilor parcelare la nivel de tarla pentru UAT C.A. Rosetti

NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICA

• Iniţierea de parteneriate cu localităţi cu specific similar şi demararea de activităţi bazate pe schimbul de experienţă şi de bune practici

• Sprijinirea şi asistarea întreprinzătorilor locali prin intermediul unui incubator de afaceri

• Sprijinirea şi încurajarea dezvoltării de noi ramuri economice – cu accent pe activităţile prietenoase

• Înfiinţarea unor ateliere meşteşugăreşti

• Exploatarea eficientă a terenurilor agricole, valorificarea elementelor naturale specifice şi procesarea locală a produselor primare

• Programe şi campanii de conştientizare şi informare asupra oportunităţilor de dezvoltare în domeniul agricol şi zootehnic

• Sprijinirea ONG-urilor cu activitate în domeniul agricol

• Stimularea companiilor de pe raza Comunei să ofere tinerilor programe de tip “practică” pentru facilitarea orientării profesionale

EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI POTENŢIAL DEMOGRAFIC

• Masuri care sa impulsioneze cresterea natalitatii

• Facilitati privind locuirea acordate tinerelor familii

• Facilitati de ordin socio-economic acordate tinerelor familii

• Stimularea incadrarii in munca a tinerilor

• Cresterea cantitativa si calitativa a serviciilor oferite familiilor tinere

• Masuri pentru cresterea si dezvoltarea pietei muncii

• Asigurarea formarii si pregatirii fortei de munca


90

DOMENIU PRIORITĂŢI DE INTERVENŢIE

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ ŞI DE TRANSPORT

• Realizarea unei infrastructuri de captare şi transport a apei potabile şi reţelei de canalizare ape uzate menajere şi pluviale în Comuna C.A. Rosetti

• Asigurarea sursei corespunzătoare de apă pentru alimentarea cu apă potabilă în conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare;

• Realizarea unei statii de epurare pentru apele uzate menajere;

• Reabilitarea partiala, extinderea şi modernizarea sistemului rutier în Comuna C.A. Rosetti;

• Extinderea infrastructurii de iluminat public, în zonele neiluminate;

• modernizarea sistemului de iluminat public existent , prin alocarea de fonduri proprii, accesarea de fonduri nerambursabile şi/sau credite;

• reabilitarea posturilor trafo existente de către operatorul de servicii;

• Alimentarea cu energie electrica a tuturor locuintelor;

• Se recomandă utilizarea surselor regenerabile de energie: panouri solare, biomasa, pompe de caldura, etc;

• Se recomandă reabilitarea termică a clădirilor de interes public şi a locuinţelor individuale, în funcţie de posibilităţi;

• Se recomandă echiparea tuturor obiectivelor de utilitate publică cu centrale termice proprii cu combustibil solid .

PROTECŢIA MEDIULUI

• Dezvoltarea de parteneriate public-private pentru sectorul de mediu;

• Dezvoltarea turismului ecologic şi turismului cultural;

• Implementarea infrastructurii de utilităţi în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate provenite din activităţile gospodăriilor, instituţiilor şi agenţilor economici;

• Dezvoltarea locală integrată a sectorului de salubrizare a localităţii şi managementul deşeurilor solide;

• Dezvoltarea unui sistem integrat de management al


91

DOMENIU PRIORITĂŢI DE INTERVENŢIE deşeurilor care să includă toate etapele unui sistem eficient – colectare selectivă la sursă, valorificarea deşeurilor refolosibile, transport, depozitare conformă cu normele în vigoare, etc. ;

• Creşterea eficienţei utilizării resurselor naturale şi a energiei;

• Introducerea surselor regenerabile de energie.

Dezvoltarea comunei C.A. Rosetti implică o serie de decizii care sunt legate de asigurarea condiţiilor de dezvoltare spaţială necesare realizării unor noi investiţii economice şi de utilitate publică, cu impact local, regional, şi chiar naţional. Acest aspect principal, în corelare cu o serie de considerente spaţial-funcţionale locale din teritoriul administrativ au generat o serie de decizii care se regăsesc în prevederile prezentului PUG.

Extinderea intravilanului comunei este propus a se face cu moderaţie, ţinând cont pe de o parte de tendinţa naturală de expansiune spaţială şi de apariţia unor noi zone funcţionale determinante şi de dezvoltarea unor noi necesităţi la scara comunei, iar pe de altă parte de posibila creştere a numărului de locuitori şi de utilizatori regionali ai reţelelor de servicii publice. Aceste considerente au impus reconversia functionala sau completarea functiunilor existente cu unele noi, generatoare de crestere economica, bazate pe resursele si bogatiile naturale ale comunei.

Contextul transformărilor socio-economice majore sesizabile la nivelul teritoriului naţional, regional, judeţean şi local au prefigurat elaborarea unui Plan Urbanistic General focalizat pe atenuarea dezechilibrelor de dezvoltare, pe restituirea responsabilităţilor administrative de gestionare coerentă a unui teritoriu cu potenţial complex reprezentativ pentru fondul natural de resurse, pentru economia românească, precum şi pentru istoria şi cultura regională şi locală, pe crearea cadrului unei dezvoltări teritoriale durabile.

Elaborarea noului Plan Urbanistic General a ţinut cont de prevederile Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, de Orientările Strategice Comunitare şi acquis-ul comunitar, de Planul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013, de Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României, de Agenda Locală 21, precum şi de alte documentaţii urbanistice aprobate şi/sau aflate în valabilitate (PUZ-uri, PUD-uri). Elaborarea Planului Urbanistic General al comunei C.A. Rosetti a urmărit, în concordanţă cu cerinţele locale, dar şi cu exigenţele profesionale comune documentaţiilor urbanistice moderne şi logice, atingerea concretă a următoarelor probleme:

• Definirea direcţiilor şi priorităţilor de amenajare a teritoriului unităţii administrative şi a reglementărilor ce susţin dezvoltarea urbanistică a comunei;


92

• Optimizarea relaţiilor comunei cu localităţile componente aflate pe teritoriul administrativ şi cu teritoriul judeţean;

• Reorganizarea (după caz) şi dezvoltarea generală a căilor de comunicaţie (intervenţii de reabilitare, rezolvări pentru transportul rutier, optimizări de trafic);

• Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan, cu evitarea exploziilor spaţiale, optimizarea relaţiilor intercomunale, asigurarea de terenuri pentru dezvoltare;

• Valorificarea prin utilizare/reutilizare funcţională adecvată, raţională şi echilibrată a terenurilor (zonificare funcţională);

• Stabilirea condiţiilor de construibilitate şi delimitarea zonelor cu restricţii (interdicţii temporare sau definitive);

• Stabilirea măsurilor generale de protecţie a mediului natural şi antropic;

• Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate naturale şi construite, inclusiv determinarea servituţilor de urbanism;

• Precizarea zonelor de riscuri naturale şi a măsurilor de protecţie adecvate;

• Revizuirea modului de utilizare şi ocupare a terenurilor şi stabilirea condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor, incluzând revizuirea suportului de reglementări pentru autorizarea construirii (elaborarea Regulamentului Local de Urbanism);

• Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică prin directă relaţionare cu Strategia de dezvoltare locală (stabilirea obiectivelor de utilitate publică şi stabilirea zonelor de maxim interes investiţional pentru care se vor întocmi eventuale planuri urbanistice zonale).

Planul urbanistic general are menirea de a impune coordonarea planificării dezvoltării spaţiale a localităţii pe termen mediu şi lung, cuprinzând prevederile necesare atingerii acestor obiective şi reprezentând o fază premergătoare realizării investiţiilor.

Elaborarea PUG bazată pe o analiză multicriterială şi cuprinzând reglementările urbanistice şi Regulamentul Local de Urbanism s-a întocmit pentru întregul teritoriu administrativ al comunei C.A. Rosetti delimitat conform legii, atât pentru suprafeţele din intravilan (localitate de bază, localităţi aparţinătoare, trupuri izolate etc.) cât şi pentru cele din extravilan (terenuri agricole, forestiere, căi de comunicaţii, ape, etc.).

Lucrarea este întocmită pe suport topografic actualizat.

Elaborarea PUG va include consultarea populaţiei şi a tuturor actorilor interesaţi şi avizarea în comisiile de specialitate ale Primăriei comunei C.A. Rosetti. Perioada de valabilitate a Planului Urbanistic General, ca „lege locală de urbanism” este de cel mult 10 ani - conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului cu modificările şi completările ulterioare.

Date post:	30-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	49 times
Download:	1 times

MEMORIU GENERAL - paginadestart.com · PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI C.A. ROSETTI - MEMORIU...

Documents