MEMORIU DE PREZENTARE Cuprins - primarialeteaveche.ro · MEMORIU DE PREZENTARE Cuprins 1....

Bacău, Str. Ştefan cel Mare, 34 / B / 2-4, 600364R.C.: J04 / 669 / 1999, CUI : RO 12341184tel/fax 0234/580320, office. bacau @ lefproiect.ro, Bucuresti, str. Fabricii, nr. 47, I 71, sect. IVtel/fax 021/3698220, [email protected],R.C.: J40 / 17441 / 2008, CUI : 24595313web www.lefproiect.ro Capital social: 2500 RON ISO 9001 certificate

MEMORIU DE PREZENTARE

Cuprins

1. INTRODUCERE

1.1 Date de recunoaştere a documentaţiei

1.2 Obiectul lucrării

1.3 Surse documentare

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1 Evoluţie

2.2 Elemente ale cadrului natural

2.3 Relaţii în teritoriu

2.4 Activități economice

2.5 Populaţia. Elemente demografice şi sociale

2.6 Circulaţie

2.7 Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial

2.8 Zone cu riscuri naturale

2.9 Echipare edilitară

2.10 Probleme de mediu

2.11 Disfuncţionalităţi (la nivelul teritoriului şi localităţii)

2.12 Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1 Studii de fundamentare

3.2 Evoluţie posibilă, priorităţi

3.3 Optimizarea relaţiilor în teritoriu

3.4 Dezvoltarea activităţilor

3.5 Evoluţia populaţiei

3.6 Organizarea circulaţiei

http://www.lefproiect.ro/

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

3.7 Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial

3.8 Măsuri în zonele cu riscuri naturale

3.9 Dezvoltarea echipării edilitare

3.10 Protecţia mediului

3.11 Reglementări urbanistice

3.12 Obiective de utilitate publică

3.13 Planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice propuse

prin planul de urbanism general

4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE

1. INTRODUCERE

1.1 Date de recunoaştere a documentaţiei

Denumirea lucrării : Plan Urbanistic General al Comunei Letea Veche, Jud.

Bacău

Beneficiar: U.A.T. Letea Veche

Proiectant general: S.C. “Lef Proiect” S.R.L. Bacău

Subproiectant: Catrinel Lefter Birou Individual de Arhitectură

Colaboratori: S.C. ”Helmert” S.R.L.

Data elaborarii : 2016-2018

1.2. Obiectivul P.U.G.

Planul Urbanistic General are ca scop stabilirea direcţiilor, priorităţilor şi

reglementărilor de amenajare a teritoriului administrativ şi dezvoltare urbanistică a

comunei. În conformitate cu legea 350/2001 cu modificările și completările

ulterioare, planul urbanistic general cuprinde atât reglementări pe termen scurt cât și

reglementări pe termen lung, la nivelul unității teritoriale administrative.

Reglementările pe termen scurt se referă la următoarele aspecte: stabilirea şi

delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al comunei,

stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan, zonificarea funcţională în

corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie, delimitarea zonelor afectate de servituţi

publice, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, stabilirea

zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice

reperate, zonele care au instituite un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia

în vigoare, formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor, precizarea

condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate,

zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la

măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi

realizarea construcţiilor în aceste zone, zone de risc datorate unor depozitări istorice

de deşeuri.

Reglementările pe termen mediu și lung se referă la: evoluţia în perspectivă a

localităţilor componente, direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu, traseele

coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a

teritoriului naţional, zonal şi judeţean, zonele de risc natural delimitate şi declarate

astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea

riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone, lista

principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare, stabilirea şi delimitarea zonelor

cu interdicţie temporară şi definitivă de construire, delimitarea zonelor în care se

preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană.

Reglementările enunţate în cadrul P.U.G. se detaliază şi legiferează prin

Regulamentul Local de Urbanism (R.L.U.).

P.U.G. ne furnizează o bază de date şi constituie după aprobare un instrument

de lucru accesibil, la îndemâna administaţiei publice locale, cât şi a factorilor asociaţi,

el reprezentând o fază premergătoare realizării investiţiilor prin corelări cu strategiile

sectoriale.

Pentru comuna Letea Veche s-a întocmit strategia de dezvoltare locală 2015-

2020. Comuna Letea Veche își propune ca pănă în anul 2020 să devină o comunitate

dinamică și competitivă, în care bunăstarea să fie resimțită de toți locuitorii săi, iar

inițiativele să fie susținute de către administrația publică locală prin oferirea de

servicii publice la standarde europene.

Conceptul de dezvoltare al comunei își propune să înglobeze totalitatea

formelor și metodelor de dezvoltare existente la nivelul comunității locale, astfel

încât, pe termen lung, să creeze un fundament pentru asigurarea unui echilibru între

elementele capitalului natural și creșterea bunăstării.

În vederea realizării conceptelor ce stau la baza dezvoltării viitoare a comunei

Letea Veche este necesară atingerea unor obiective generale și prioritare.

Direcții strategice de intervenție:

1. Dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale

2. Dezvoltarea economică a comunei și valorificarea potențialului turistic

3. Dezvoltarea serviciilor publice și a capacității administrative.

Obiective specifice și direcții de acțiune – proiecte și intervenții

1. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TEHNICE ȘI SOCIALE

1.1 Modernizarea infrastructurii rutiere

1.2 Modernizarea rețelelor de utilități publice

1.3 Dezvoltarea infrastructurii din domeniul social, sanitar și cultural

2. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A COMUNEI ȘI VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC 2.1 Valorificarea potențialului economic al comunei Letea Veche

2.2 Dezvoltarea potențialului turistic al zonei

3. DEZVOLTAREA SERVICIILOR PUBLICE ȘI A CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE 3.1 Dezvoltarea capacității administrației locale

3.2 Dezvoltarea structurii organizatorice și funcționale a aparatului administrativ.

Planul Urbanistic General se elaborează în baza strategiei de dezvoltare și se

corelează cu bugetul și programele de investiții publice ale comunei.

Documentația de față studiază stadiul actual al dezvoltării actualizînd situația

existentă referitoare la evoluția localităților, elementele cadrului natural, relații în

teritoriu, potențial economic, populație și elemente demografice și sociale. Pe baza

analizei situației existente și în corelare cu strategia de dezvoltare a comunei Letea

Veche și a Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Bacău se vor elabora

propunerile de dezvoltare urbanistică pentru o perioadă de 5-10 ani.

1.3. Surse documentare

Ca metodologie folosită, datele utilizate în piesele scrise şi desenate ale acestei

documentaţii au fost structurate conform prescripţiilor şi modelelor cuprinse în

reglementarea tehnică “Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al

planului urbanistic general’’ Indicativ GP038/1991.

La data întocmirii documentaţiei P.U.G. există realizate și aprobate

documentațiile ” Plan de Amenajare a Teritoriului Județean Bacău”, ”Strategia de

Dezvoltare locală a Comunei Letea Veche în perioada 2015-2020”, ”Harta de risc a

comunei Letea Veche” precum și următoarele studii de fundamentare:

Studiu hidrologic

Studiu geotehnic

Studiu sociologic

Studiu istoric

Studiu privind evoluția activităților economice

Studiu privind evoluția socio-demografică.

Ca surse de documentare au fost folosite informaţii şi date din literatura de

specialitate, din materiale puse la dispoziţie de către Primăria comunei Letea Veche.

La baza elaborării P.U.G. au stat:

- suport topografic scara 1/5000 actualizat

- date statistice la nivelul recensământului din 2016 cu privire la populaţie în

baza cărora au fost elaborate analizele şi estimările referitoare la populaţie

- date privind categoriile de folosinţă ale terenurilor.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. Evolu ţie

Situată în zona şesurilor Bistriţei şi a Siretului, la Sud şi Est de municipiul

Bacău, comuna Letea Veche este suburbană a municipiului Bacău. Satele

componente ale comunei sunt: Letea Veche, Holtul, Radomireştii, Ruşii Ciutea şi

Siretul (în loc de Fundul lui Bogdan).

SATUL LETEA VECHE

Satul Letea se află aşezat pe malul stâng al râului Bistriţa, în faţa fostului sat

Cremenea care făcea parte din aceeaşi comună.

Prima atestare documentară este cartografică, satul apare în ţinutul Bacăului, în

harta lui F. G. de Bawr (1774), „Carte de la Moldavie pour servir a l’Histoire

militaire de la guerre entre les Russes et les Turcs”, Amsterdam, 1783 (ridicată între

1768-1774).

Letea Veche, toponim minor, compus, caracterizează vechimea aşezării Letea

+ /det./ Veche.

După cum rezultă din „Condica liuzilor pe anul 1803”, satul Letea din ocolul

Bistriţa de Jos, înglobează satul Pişata. Din aceeaşi condică rezultă că Lete era a

mănăstirii Precista ot Bacău, locuitorii se ocupau cu lucru pământului şi cărăuşia,

având loc îndestul. Un număr de 4 locuitori erau scutiţi de plata birului de către

mănăstire. Cei 92 de oameni birnici plăteau 536 lei pe un sfert nou şi 2144 lei suma

totală a birului pe un an. .

În „Condica visteriei Moldovei din anul 1816”, Lete era a Mănăstirii Precistii

de la Bacău. Cei 200 de liudi (birnici) trebuiau să plătească suma banilor birului pe

„un cifert” (sfert de an) în valoare de 760 lei. Un număr de 6 localnici erau scutiţi

după cum urmează: 1 al stolnicului Stamatachi, 1 al dumisale comisului Lupu Balş, 1

al credinceriului (Constantin) Gorovei, 3 ai isprăvniciei (Bacău). Locuitorii se ocupau

cu lucrul pământului, chirii, având loc de hrană puţin.

Conform Catagrafiei din anul 1832, Letea înglobează şi satul Cremenea.

În anul 1835 satul Letea avea un număr de 93 de case, după cum consemna

istoricul Constantin C. Giurescu în „Principatele Române la începutul secolului

XIX”(Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1957). Populaţia satului era de aproximativ 500

de suflete, ceea ce îl include în rândul satelor mari.

După cum rezultă din Catagrafia din anul 1838, Letea include cătunul Bălţata

(parţial) şi Căneni.

Pierde cătunele Căneni, Osebiţii Folcii şi Pişata, care deven sate, conform

Catagrafiei din anul 1845.

Letea sau Plopul. Include trupul de moşie Plopul.

Conform Catagrafiei pe anul 1852, Letea pierde cătunele: Căneni, Osebiţii

Folcii şi Pişata, devenite sate.

În anul 1864 satul Letea este component al comunei Letea, conform cu Tablou

de toate comunele rurale din ţară, Bucureşti, 1864.

Pierde cătunele: Bălţata, Cremenea şi Osebiţii Folcii, devenite sate.

În anul 1876 satul Letea este component al comunei noi înfiinţate, Ruşi. În anul

1887 Letea este sat în comuna Letea şi înglobează satele Căneni şi Folci (fost Osebiţii

Folcii).

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Letea era sat în plasa Bistriţa-de-Jos şi

reşedinţa comunei cu acelaşi nume. Are o şcoală mixtă, o biserică clădită în 1867 de

locuitori şi 3 cârciumi. Capi de familie sunt 132, suflete 568, Animale: 12 cai, 400

vite cornute şi 118 porci.

Fabrica de hârtie se găseşte de-a dreapta râului Bistriţa, lângă satul

Cremenea, la 2,5 km de oraşul Bacău, consemnează Ortensia Racoviţă în

„Dicţionarul geografic al judeţului Bacău” din 1895. În continuare, se arată că: Prin

legea din 18 martie 1883, s-a acordat primei societăţi pentru fabricarea hârtiei, 150

ha pădure anual, în curs de 40 de ani, din pădurile Statului, Vadurile şi Tarcăul

(judeţul Neamţ) spre a extrage din ele materialul trebuincios la fabricarea hârtiei. S-

a dat un teren de 10 ha de pe moşia statului Letea, pe care s-a construit fabrica. S-a

dat şi concesiunea pe 12 ani pentru furnitura cu hârtie autorităţilor Statului şi

scutirea de impozite directe către Stat pe timp de 12 ani. Când s-a înfiinţat fabrica,

Statul a garantat un împrumut de 600.000 lei la Casa-de-Depuneri care să-i

servească drept capital de exploatare.

În anul 1906 Letea este sat în comuna Săuceşti, iar în anul 1908, sat în comuna

Letea Veche.

Prin Decret nr. 4036 din 9 decembrie 1929 privind împărţirea teritoriului

României în judeţe, pe baza legii pentru organizarea administraţiunii locale din 3

august, se fac modificări şi în judeţul Bacău. Localitatea Letea intră în componenţa

oraşului Bacău.

Din Anuarul României pentru comerţ, industrie, meserii şi agricultură, 1929-

1930, rezultă că în Letea exista Banca Populară „Dumitru Lecca”, moara lui Ochescu

Alexandra şi băcănia lui Tătaru Ion.

În anul 1931, satul Letea este component al comunei Letea conform cu

„Tablou de comunele rurale din ţară, formate potrivit legii sancţionată cu înaltul

decret regal nr. 2536 din 14 iulie 1931.

Alte denumiri pentru satul Letea: Leti, Lietia, Litea, Lete.

COMUNA LETEA VECHE

Comuna Letea Veche a luat fiinţă în plasa Bistriţa de Jos, fiind formată din

satele: Arămeşti, Căpeni, Cremenea, Letea, Osebiţii Folcii, Pişata, Radomireştii de

Jos, Radomireştii de Sus şi Şerbăneşti, conform cu Indicele comunelor rurale din

România, Bucureşti, 1865.

În anul 1871 include şi satul Buneşti, pierde satul Arămeşti, după cum rezultă din

Dicţionar topografic şi statistic al României (D. Frunzescu, Bucureşti, 1872).

În anul 1875 comuna Letea Veche a fost desfiinţată, iar în anul 1887 s-a

reînfiinţat, fiind compusă din satele: Arămeşti, Cremenea, Domniţa Maria, Letea,

Pişata, Radomireştii de Jos, Radomireştii de Sus, conform cu „Indicator de comunele

urbane şi rurale ale României”,Bucureşti, 1887.Vom reda în continuare prezentarea

comunei Letea făcută de către Ortensia Racoviţă la anul 1895 în lucrarea „Dicţionar

geografic al judeţului Bacău”:

Letea, comună rurală plasa Bistriţa-de-Jos este alcătuită din 8 cătune: Letea,

reşedinţa, Arămeştii, Şerbăneştii, Radomireştii-de-Sus (Doctorul), Radomireştii-de-

Jos (Alcaz), Domniţa-Maria, Cremina şi Chişeta sau Chişata.

Domniţa-Maria este un sat nou, format de către însurăţei la 1880, iar în

vechime mai erau Osebiţii-Folcii, Câinenii şi Buneştii.

Moşia Letea cu Siliştile era stăpânită de mănăstirea Precista din Bacău,

cuprinzând şi colţul sud-estic al oraşului, acum este domeniu al Statului.

Se mărgineşte la N. cu C. Săuceşti, la S. cu comunele Săuceşti şi Dealu-Nou,

la V. cu oraşul Bacău, la E. cu C. Ruşii dincolo de apa Bistriţei şi cu C. Buhociu, de

care se desparte de râul Siret.

În această comună la locul numit „Matca Veche”se vărsa Bistriţa în Siret, iar

cu vremea şi-a schimbat cursul tocmai la Galbeni, 18 km. mai jos.

Are două şcoli: una în satul Letea, din vălătuci, care funcţionează din 1866 şi

alta din bârne, în Chişata, care funcţionează din anul 1890.

Populaţiunea numeră 425 capi de familie, cu 1561 suflete, din care:1507

Români, 37 Unguri, 17 Israeliţi, toţi de protecţiune română. După felul ocupaţiunei

se deosebesc: 1008 agricultori, 3 comercianţi, 4 profesiuni libere, 160 muncitori, 16

servitori, miliţieni37, rezervişti 21. După legea ruraală din 1864 s-au

împroprietărit 211 locuitori, cu 832 fălci pământ în ţarină. În 1879 s-au dat, la 141

însurăţei 21, 57 hectare pământ în împropietărire.

Teritoriul comunei are o întindere de 4100 hectare. Proprietari sunt: Iunius I.

Lecca cu o moşie (Iadomireşti) de 798 ha, venit anual de 13.200 lei; Smaranda I.

Ventura are o moşie (Şerbăneşti) de aproximativ 500 ha. cu un venit de 6500 lei;

moştenitorii lui Gorovei, cu o parte de moşie ce dă 5000 lei anual; Nic. Bibire cu o

moşie de 41,62 ha pământ productiv, care-i dau un venit de 1566 lei. Apoi tot Iunius

Lecca, cu o parte de moşie de 41,93 ha care dau 1250 lei anual.

În această comună se află o fabrică de hârtie înfiinţată de o Societate

Românească la 17 ianuarie 1881 (vezi Letea sat).

Viile ocupă 23 ha, care în 1890 au dat 46 hectolitri vin alb.

Animalele sunt: 73 cai, 1290 vite cornute, 422 porci, 2 capre şi 1164 oi care

aparţin la 25 proprietari şi care în 1891 au dat 780 kg lână ţurcană şi 1286 kg lână

amestecată. Stupii de albine sunt 173, care în 1890 au dat 489 kg miere şi 122 kg.

ceară.

Letea cu Siliştile, moşie (pl. Bistriţa-de-Jos, C. Letea) are o întindere de 500

ha, care dă statului un venit de 8330 lei.”

În anul 1889 comuna Letea include satul Alcaziul, pe care îl pierde împreună

cu satul Arămeşti în anul 1892. Include satul Podul de Fier în 1896.

În anul 1908, comuna Letea Veche făcea parte din plasa Siret, fiind formată din

satele: Fundul lui Bogdan, Jieni, Letea, Podul de Fier, Radomireştii de Jos,

Radomireştii de Sus, Ruşii-Ciutea şi Ungureni, conform cu „Tablou de comunele

rurare cu satele şi comunele ce le compun şi plăşile din ţară pe judeţ”.

În anul 1910 era comună în plasa Răcăciuni, iar în anul 1911 comună în plasa

Siret.

În Indicator al tuturor localităţilor (oraşe sate şi cătune) din România cu

arătarea judeţului din care fac parte (Bucureşti, 1924), comuna Letea veche era

formată din satele: Fundul lui Bogdan, Jieni, Letea, Podul de Fier, Radomireşti,

Ruşii-Ciutea şi Ungureni.

Conform cu Decret nr. 4036 din 9 decembrie 1929 privind împărţirea

teritoriului României în judeţe, pe baza legii privind organizarea administraţiunii

locale din 3 august, comuna Letea Veche a fost desfiinţată.

În anul 1931 comuna a fost reînfiinţată, făcea parte din plasa Bistriţa, fiind

formată din satele: Fundul lui Bogdan, Jieni, Letea Veche, Podul de Fier,

Radomireştii de Jos, Radomireştii de Sus, Ruşii-Ciutea şi Ungureni.

În anul 1932 Letea Veche era comună în plasa Răcăciuni, pierde satele: Podul

de Fier şi Radomireştii de Jos. În anul 1935 comuna Letea Veche a făcut parte

succesiv din plasa Siret şi Traian. Iar în anul 1942 din plasa Bacău.

La împărţirea administrativă din anul 1950, comuna a făcut parte din raionul

Bacău, fiind formată din satele: Fundul lui Bogdan, Holt, Letea Veche, Radomireşti

şi Ruşii-Ciutea. În anul 1954 include şi Ungurenii pe care îi pierde la împărţirea

administrativă din 1956.

Conform împărţirii administrative din anul 1965, Siretul apare în loc de Fundul

lui Bogdan.

SATUL HOLTUL

Satul Holtul face parte din comuna suburbană Letea Veche, judeţul Bacău,

fiind aşezat între râurile Bistriţa şi Siret.

Holt, toponim minor, simplu, provenit dintr-un hidronim.

Pentru prima dată este menţionat ca sat în ţinutul Neamţului, în documentul

cartografic a lui Hora von Otzellowitz, Topographische Beschreibung der funf

moldauisschen Districten din anul 1790.

În anul 1803 satul Holt era deja înglobat în satul Săuceşti, deoarece în Condica

liuzilor pe anul 1893 satul nu mai apare.

În Karta rusă din 1830, satul neoficial apare în ţinutul Bacăului.

În Catagrafia pe anul 1838 este consemnat ca fiind cătun al satului Săuceşti.

Indicele comunelor României pe anul 1865 consemnează satul Holt ca fiind sat

în comuna Săuceşti.

La sfârşitul secolului al XIX-lea satul Holt făcea parte din plasa Bistriţa-de-

Sus, comuna Săuceşti.

SATUL RADOMIREŞTII

Satul Radomireştii a fost numit şi Fundul Buţurcăi sau Fundul, fiind situat de-a

dreapta Siretului, la o distanţă de 3 km. de reşedinţa comunei Letea Veche

La început a fost atestată ca moşie de către Nicolae Iorga la anii 1781 şi 1785

în ţinutul Neamţului, contopită cu moşia Fundul din ţinutul Bacăului.

Radomireşti, toponim minor, simplu, format dintr-un antroponim

Radomir+/suf./- eşti.

Prima atestare documentară a satului datează din februarie 1623, când domnul

Moldovei, Ştefan Tomşa, înzestra ctitoria sa, Mănăstirea Solca din Bucovina cu

hramul Sf. Apostoli Petru şi Pavel, printre alte „felurite miluiri” şi cu satul

„Radomireştii, ce este în ţinutul Neamţ ce a fost ascultător de ocolul târgului Bacău,

cu bălţile de peşte”(Documente privind Istoria României, A, veac XVII, vol. V, nr.

254).

De la Mănăstirea Solca, satul Radomireşti ajunge la boierii Movileşti, după

cum rezultă dintr-un proces purtat pentru acest sat în anul 1737.

La 17 mai 1795, „jumătate din moşia Radomireşti de la ţinutul Neamţului, cu

casă, cu biserică, cu toată aşezarea de pe moşie erau ale Casandrei, fiica lui Iordache

Criste şi soţia doctorului Iordachi Ţoni (Gheorghe Burlacu, Ocolul domnesc al

Bacăului, în „Carpica”, XIII, Bacău, 981, p. 42, 43).

Acelaşi autor ne vorbeşte despre Radomireştii de Jos, care s-a numit şi Fundu

Neamţului, Alcazi. Nicolae Iorga, în „Revista Istorică” (Anul II, 1916) consemnează

că la 1701, Nastasia Bârzoaia a dijmuit o bucată de moşie între Siret şi Bistriţa ce se

cheamă Fundul şi este de hotarul satului Ruşi pretinzând că-i locul ei de Fund, ținutul

Neamţ.

Satul a fost atestat cartografic de către Hora von Otzellowitz în

Topographische Beschreibung der funf moldauischen Districten din anul 1790. Pe

acest document, satul apare cu numele de Alkasy, cu 9 case, unele fiind pustii. De

asemenea, pe un alt document cartografic din anul 1835, satul este consemnat cu

numele de Fundu (Alcazi) cu 33 de curţi aparţinând de ţinutul Bacău.

După cum consemnează Pr. Iosif Gabor, pe teritoriul satului Radomireşti se

află toponimul Ladoftor. Preotul Iosif Gabor, în „Dicţionarul localităţilor catolice

din Moldova” (Editura Conexiuni, Bacău, 1996) consemnează că: Alături de acest

toponim, mai este şi altul „Ladoftora”care se referă la posesiunea „doftorului

Petrache Toni” şi a soţiei acestuia, Casandra, care ar fi fost din partea locului.

„Ladoftor”se referă la doctorul Sturza din Săuceşti care a avut moşie între

satul Holt şi oraşul Bacău, pe dreapta şoselei Bacău-Vaslui.

În „Condica liuzilor pe anul 1803” satul se afla în ocolul Siretului şi îngloba

satul Alcazi sau Fundul al sulgerului Iftimie Stamati. Locuitorii se ocupau cu lucrul

pământului, având loc de hrană puţin. Cei 20 de birnici plăteau 92 de lei banii pe un

sfert nou şi 368 lei suma totală a birului anului. Un număr de 5 oameni erau socotiţi

breslaşii sulgerului Stamati, plăteau 16 lei birul pe un sfert nou şi 64 suma totală pe

birul anului.

În „Condica visteriei Moldovei din anul 1816”satul se afla în ocolul Siretului,

ţinutul Neamţului. Cei 24 de birnici plăteau birul pe „un cifert” în valoare de 65 lei.

Satul era boieresc al slugeriului Iftimii Stamati care avea doi scutiţi de plata birului.

Locuitorii se ocupau cu lucrul pământului, având loc de hrană puţin.

În Catagrafia pe anul 1832 satul apare împărţit în două: Radomireştii de Sus,

Radomireştii de Jos, dintre care al doilea este contopit cu satul

Fundul.

În anul 1833 ambele sate apar în ocolul Bistriţei, iar în anul 1834 în ocolul

Siretului. Constantin C. Giurescu, în lucrarea sa intitulată „Principatele Române la

începutul secolului XIX” menţionează satul Radomireşti – Doftor cu 50 de case,

acesta fiind inclus într-un sat de mărime medie. În Catagrafia pe anul 1838 satul

Radomireşti apare reunificat. În Catagrafia pe anul 1845 satul Radomireşti apare

împărţit în două: de Sus şi de Jos, la fel şi în Catagrafia din anul 1852.

În Indicele comunelor pe anul 1865, ambele sate fac parte din comuna Letea.

În Dicţionarul topografic şi statistic al României (D. Frunzescu, 1872), cele două sate

apar cu numele de:Radomireştii de Sus sau Doctorul şi

Radomireştii de Jos.

În anul 1876, ambele sate fac parte din comuna Ruşi.

În anul 1887, ambele sate fac parte din comuna Letea care înglobează şi satul

Buneşti. În anul 1889, aparent sunt trei sate în comuna Letea: Radomireştii de Sus,

Doctorul şi Radomireştii de Jos, care pierd cătunul Alcazi, devenirgt sat.

În „Atlasul Moldovei” pe anul 1892, în comuna Letea erau satele Doctorii şi

Radomireştii de Jos.

În Dicţionarul geografic al judeţului Bacău, la 1895, Ortensia Racoviţă

consemna: „Radomireşti, moşie, (Bistriţa-de-jos, C. Letea) cu o întindere de 800 ha

şi un venit anual de 13.000 lei, proprietar Iunius Lecca. Radomireştii-de-jos, în

vechime Alcazi sat (pl. Bistriţa-de-jos) al comunei Letea, situat de-a dreapta

Siretulu, la o departare de 2757 m. Capi de familie sunt 7, suflete 38. Animale se

găsesc: 5 cai, 41 vite cornute şi 8 porci. Radomireştii-de-sus, în vechime Doctoru,

sat (pl. Bistriţa-de-jos) al comunei Letea, situat de-a dreapta râului Siret, la o

depărtare de 3500 m de satul Letea. Are o cârciumă. Capi de familie sunt 27, suflete

93, . Animale se numără: 24 cai, 162 vite cornute şi 67 porci..

Cele două sate au făcut parte din comuna Buhociul conform Legii pe 1906 şi

din comuna Letea Veche conform cu Tabloul din 1908.

Din anul 1924 satul apare unificat, conform cu Indicator alfabetic al tuturor

localităţilor din România. Prin Decretul din 1929 satul unificat trece sub

administrația comunei Buhoci.

În Tablou din anul 1931, satul apare împărţit în două şi face parte din comuna

Letea Veche. Din Anuarul României pentru comerţ, industrie, meserii şi agricultură,

1929-1930, rezultă că în sat avea moară cu motor Lecca Iunius, iar agricultori cu

moşii erau: Lecca Iunius 165 ha, Gorovei Ernest cu 120 ha.

La recensământul din 19 decembrie 1912, satul Radomireşti avea 196

locuitori. La recensământul din 29 decembrie 1930, satul avea 161 locuitori, 33 de

gospodării şi 36 clădiri.

La împărţirea administrativă din nul 1950 satul apare unificat, în aceeaşi

comună Letea Veche.

Din familia de boieri Lecca, ramura genealogică Moldova, a făcut parte şi

generalul Dimitrie Lecca, important om politic. Acesta a luat parte la complotul

pentru răsturnarea domnitorului Al. I. Cuza şi a ocupat funcţia de Ministru de război.

În această calitate participă la războiul de independenţă României din anii 1877-

1878. În această calitate se distinge prin ocuparea localităţii Nazir-Mahala de la sud

de Dunăre, din Imperiul Otoman. În anul 1880 îl regăsim ca Ministru de Război, iar

în anul 1883 ca Prezident de Cameră. În anul 1888 moare la moşia din Radomireşti,

fără moştenitori.

Satul a mai fost numit şi: Doftorul, Dragomireştii de Jos, Dragomireştii de

Sus, Ladoftor, Radomeresris, Radomiresty, Radomiretşii di Gios, Radumireştii de

Sus, Rădomireştii de Gios, Rădomireştii de Sus, Iadomireşti.

SATUL RUŞII-CIUTEA

Satul se află aşezat între râurile Bistriţa şi Siret şi a îndeplinit o perioadă de

timp rolul de reşedinţă a comunei Ruşii.

Ruşii-Ciutea, toponim minor, compus derivat dintr-un etnonim Ruşii +Ciutea,

numele spătarului, despărţit prin cratimă.

Satele Fundul şi Ruşii ale şetrarului Ciutii au fost recenzate împreună în

Recensămintele populaţiei Moldovei din anul 1774 (în „Moldova în epoca

feudalismului”, vol. VII, partea a II-a, Editura Ştiinţa, Chişinău, Republica Moldova).

Din datele acestui recensământ rezultă că toată suma caselor era 37, din care 15 erau

scutiţi de plata birului: 1 popă, 1 diacon, 3 ruptaşi, 3 ţigani şi 7 sutelnici ai şătrarului

Ion Ciute. Vom consemna numele birnicilor care aveau anumite ocupaţii, după cum

urmează: Vasile plugariul, Chirilă văcariul, Preda bejenar, Gligori Roşca cioban,

Iordachi grădinar, Ion ungurean herghelegiu, Şerban muntean, Tănase Bucă slugă,

Sava chelariu. Mateiu vătah, Iacob, Costandin, Vasâle şi Andone păscari

isprăvniceşti.

Este interesant dacă din numele acestora se mai regăsesc în prezent familii care

le-au dus mai departe numele de altădată sau care şi-au luat numele ocupaţiei drept

nume de familie.

Din „Condica liuzilor pe anul 1803”(Th. Codrescu ,”Uricarul” vol. VII)

rezultă că satul făcea parte din ocolul Bistriţa de Jos şi înglobaseră satele Asara

(parţial) şi Buhociul. În Ruşii Ciutii erau 30 de birnici care plăteau 103 lei banii pe un

sfert nou şi 412 suma totală a birului anului. Un număr de 8 localnici erau scutiţi de

bir: 1 de jignicerul Iordache Ciute, 2 de Constantin Goroveiu, 2 de Nastasia

Hociungeasa, 3 de către sine.

În Condica visteriei Moldovei din anul 1816 rezultă că Ruşii Ciutii era a

serdarului Iordachi Ciută. Locuitorii se ocupau cu lucrul pământului, cherestele şi

aveau loc de hrană puţin. Cei 46 de birnici plăteau suma birului unui cifert în valoare

de 148 lei. Un număr de 6 oameni erau scutiţi de plata birului: 3 ai credinciosului

(Constantin) Gorovei şi 3 ai serdarului Iordache Ciute.

Din Catagrafia pe anul 1832 rezultă că satul include şi cătunul Izvoarele.

Un zapis din 31 mai 1833 consemnează că Mihălache Bucă împrumută pentru

o jumătate de an 300 de lei de la preotul Grigore, cu dobândă de 25 de lei punând

drept chezăşie o parte din moşia pe care o avea în hotarul satului Ruşi, bătrânul Bucă

Martori: Dumitru şi Gh. Bucă. (Documente de la filiala Arhivelor Statului judeţul

Bacău”, Bucureşti 1986, nr. 586) Este o dovadă că satul era împărţit pe bătrâni, iar

„bătrân” reprezenta trupul de moşie rămas de la moşi strămoşi.

Sub numele de Ruşii (Ciuta), adică Ruşi Ciutea, este consemnat de către

Constantin C. Giurescu la 1835 ca având 108 case, fiind socotit printre satele mari de

la vremea aceea.

Din Catagrafia pe anul 1838 aflăm că satul Ruşii-Ciutea include parţial

cătunul Bălţata şi pierde cătunul Izvoarele, devenit sat.

Din 10 ianuarie 1842 datează un contract prin care Iordache Tat şi Ioniţă Tat

arendează lui Antohi Bucă, pe timp de trei ani, partea lor de moşie din hotarul satului

Ruşi, ţinutul Bacău şi moara, cu 43 de lei anual. Scrie Iordache Stanciu (Catalogul de

documente Arhivele Bacău, nr. 808).

În Lista pe anul 1843 apar satele Ruşii Căminarului Ciutică a lui Constantin

Ciutea şi Ruşii Clucerului Vasile, acestea fiind consemnate şi în Tabla pe 1845.

În Catagrafia pe anul 1852, satul este împărţit în trei: Ruşii, ai paharnicului

Ioan Giuşcă, Ruşii ai slugerului Hociung, şi Ruşii ai lui Costache Murguleţ.

1852 august 20, Bacău. Prin testament, Pavel Cristea căminar lasă fiicei sale

adoptive părţi din moşiile Izvoarele, Ruşi, Buhoci, iar restul averii să fie folosit de

spitalul din Bacău şi împărţit altor rude ale sale (Catalogul Arhivelor Bacău, 1986,

nr. 1282)..

Între anii 1853 şi 1865 cele trei sate, Ruşii lui Giuşcă, Ruşii Slugerului

Hociung şi Ruşii lui Murguleţ au continuat să se dezvolte separat. Acestea devin sate

în comuna Ruşi, pierd cătunele Asara, Bălţata şi Buhociul, devenite sate, primul cu

numele Coteni şi ultimul cu numele Buhociul de Jos. În anul 1871 acestea erau sate

în comuna Ruşii lui Giuşcă, iar în anul 1873 sate în comuna Ruşi.

În anul 1887 satul unificat înglobează satele: Bichiul, Fundul lui Bogdan şi

Ruşii lui Morţun. În anul 1896 Ruşii pierde cătunul Bichiul şi Fundul lui Bogdan,

Ruşii lui Morţun devenit satul Jieni.

În anul 1895 Ruşii era sat în plasa Bistriţa-de-Jos, reşedinţa comunei cu acelaşi

nume. Are o şcoală mixtă, o biserică clădită în anul 1881. Sunt 6 cârciumi. Capi de

familie sunt 205, suflete 712. Animale se numără: 53 cai, 530 vite cornute şi 159

porci.

În anul 1906 era sat în comuna Săuceşti, iar în 1908 sat în comuna Letea

Veche. În anul 1929 era sat în comuna Buhociul, iar în anul 1931 sat în comuna Letea

Veche. Din Anuarul României pentru comerţ, industrie, meserii şi agricultură, 1929-

1930, rezultă că în sat erau: cismar Ciobanu Iordache Const, rotari Ciobanu I. C.,

Ciobanu I., 1 agricultor, Cristoveanu I.

La recensământul din 12 decembrie 1912, satul Ruşii-Ciutea avea 231

locuitori. La recensământul din 30 decembrie 1930, satul avea 178 locuitori, 40 de

gospodării şi 47 clădiri.

Prin împărţirea administrativă din anul 1950 înglobează satul Jieni.

Alte nume folosite pentru sat: Ruciutei, Ruschi, Ruşii lui Giuscă, Ruşii lui

Hociungu, Ruşii lui Murguleţu, Russyezutky, Ruş, Ruşii Căminarului Ciutică, Ruşii

Clucerului Vasăli, Ruşii Căminarului Ciute,Ruşii Caminarului Ciutică, Ruşii Ciutii,

Ruşii Ciucăi, Ruşii-Ciuta, Ruşii Ciutei, Ruşii Clucerului Vasili, Ruşii lui Murguleţi,

Ruşii-Murguleţi, Ruşii Sulgerului Hociung, Ruşii, Săliştea.

SATUL SIRETUL

La împărţirea administrativă care a avut loc în anul 1965, satul Siretul apare

nominalizat în loc de Fundul lui Bogdan.

Sub numele de Fundu, satul apare în ocolul Bistriţei de Jos, ţinutul Bacăului,

recenzat împreună cu Ruşii, fiind ai şetrarului Ciutii, după cum rezultă din

„Recensământul populaţiei Moldovei din anul 1774”(„Moldova în epoca

feudalismului” vol. VII, partea a II-a, Editura Ştiinţa, Chișinău, Republica Moldova,

1975, p. 293).

Cele două sate, Fundul şi Ruşii, aveau 37 de case, dintre care 15 scutite de bir

şi 22 birnice. Pentru alte date a se vedea satele Fndul şi Ruşii.

Siretul, toponim minor, simplu care are originea într-un hidronim.

Fundul Bacăului este în opoziţie cu Fundul din ţinutul Neamţ, după cum

consemnează istoricul Nicolae Iorga în Documente, III, 1875.

Fundul, al căminarului Gheorghe Bogdan, este consemnat în Condica liuzilor

pe 1803 (T. Codrescu, „Uricarul” vol. VII, Iaşi, 1883).

În „Condica visterie Moldovei din anul 1816”, p. 24, satul Fundul din ocolul

Bistriţa de Jos era al hatmanului Constantin Paladi, avea 30 de birnici care trebuiau

să plătească suma birului pe un „cifert” de an în valoare de 115 lei. Un număr de 13

birnici erau scutiţi de plata birului de către hatman. Locuitorii se ocupau cu facere de

vase, având loc de hrană îndestul.

Fundul Bacăului este consemnat de Nicolae Iorga pe la 1820 în Izvoare de

cheltuieli, socoteli,diale.

În Karta rusă de le 1830 este menţionat satul Fundul.

În Buletin. Foaie Oficială pe anul 1842 apare Fundul Ruşilor.

În Foaie Sătească a Principatului Moldovei, Iaşi, 1842, apărea Fundul de

Bacău. Sub aceeaşi denumire apărea şi în Buletin. Foaie Oficială, 1845, 1855. În

Monitorul Oficial al Moldovii pe anii 1860 şi 1864 satul apare cu numele de Fundu

de Bacău.

Aparent două sate în comuna Ruşii: Indice 1865 şi Fundul Bogdanei. În Indce

pe 1876 satul apare sub numele de Fundul Bogdanului. Cu numele de Fundu

Bogdan apare şi în Marele dicţionar geografic al României.

În Decret nr. I , 1925 este menţionat satul Fundul lui Bogdan. Prin Decretul

din 1929 satul a trecut în comuna Buhociul, iar în anul 1931 în comuna Letea Veche.

În urma împărţirii administrative din anul 1950, satul Fundul lui Bogdan

înglobează satul Ungureni, iar în anul 1954 pierde cătunul Ungureni, devenit sat. În

anul 1956 înglobează satul Ungureni care dispare de pe hartă. În anul 1965 satul a

primit numele de Siret, cum este numit şi astăzi.

Satul s-a mai numit: Alkasy, Fundu Bacăului. Funda, Fundo.

2.2. Elemente ale cadrului natural

Caracteristicile reliefului

Comuna Letea Veche este situată pe malul drept al râului Siret, amonte de

confluența acestuia cu râul Bistrița, pe terasa de luncă de 3-5 m altitudinea relativă.

Teritoriul comunei reprezintă, de fapt, capătul aval al interfluviului Bistrița-Siret, pe

care cele două mari cursuri de apă au depus o largă plajă aluvială.

Terenul pe care se extinde comuna este reprezentat de podul treptei de 3-5 m a

terasei joase caracterizat, mai ales în extravilan, prin neuniformități de microrelief,

generate de prezența unor vechi brațe părăsite ale râului. În zonele locuite, ternul este

în general plan, ca urmare a amenajării sale de către factorul uman.

Monotonia acestui relief plan nu este întreruptă decât în partea de nord a

comunei, unde eroziunea râului Bistrița a săpat în terasa înaltă de 30-40 m altitudine,

din malul drept a râului Siret, creând o spinare îngustă de culme interfluvială, cu

înălțimi de cca. 190 m (Capul Piscului) care a fost folosită (extremitatea sudică) ca

groapă de împrumut din care s-a excavat pământ prăfos pentru investiții în municipiul

Bacău.

În afara celor două cursuri de apă naturale, pe teritoriul comunei există și

canalul artificial “Letea”, care conduce apele din lacul de acumulare Bacău II în râul

Siret. De asemenea, longitudinal pe teritoriul comunei, a fost construit un canal de

irigații, care se alimentează din lacul de acumulare și se descarcă în canalul “Letea”.

Canalul de irigații funcționează rar și sezonier.

Reţeaua hidrografică

Prezent continuu în subteranul zonei, stratul acvifer freatic circulă în orizontul

cu depozite necoezive de granulozitate mare (pietrișuri). Adâncimea de apariție a

nivelului hidrostatic este variabilă, funcție de microrelief, dar, cu puține excepții, ea

nu este mai mică de – 5.0 m CTN. Variația sezonieră a nivelului freatic are o

amplitudine de cca. ± 1.0 m, datorită apropierii arealului comunei de albia majoră a

râului Siret, ale cărui cote influențează direct acviferul subteran.

Circulația apei freatice se face în general pe direcția NW-SE, nivelu talvegului

albiei râului Siret favorizând drenarea apelor din freaticul râului Bistrița.

Datorită resursei hidrodinamice deosebite pe care o reprezintă acviferul freatic

al terasei de luncă de 3-5m altitudine relativă din versantul drept al râului Siret, pe

tronsonul de albie dintre localitățile Holt și Ruși-Ciutea, această unitate

hidrogeologică a fost utilizată în trecut pentru construirea unor surse de alimentare cu

apă a diferitelor obiective economice, industriale sau agricole. De asemenea, în

prezent acviferul freatic este intens exploatat pentru alimentarea cu apă a

numeroaselor locuințe particulare care au fost construite în zonă în ultimii ani.

Calitativ, apa din stratul freatic este mediocră, fiind contaminată, în primul

rând, microbiologic. În multe zone, nici din punct de vedere chimic nu este

corespunzătoare.

Culoarul Siretului se caracterizează și prin existența în subteran a unor straturi

acvifere de medie adâncime.

Zona de alimentare a complexelor acvifere găzduite de colectoarele

menționate anterior este situată, probabil, înspre masivul de molasă subcarpatica al

Culmii Pietricica, în zona de redresare a monoclinului Platformei Moldovenești, la o

cotă suficient de înaltă ca să justifice artezianismul unora foraje.

Aceste acvifere de adâncime au un potențial remarcabil, prezentând și

artezianism și pot fi interceptate la adâncimi mai mari de 50m. Din punct de vedere

calitativ, apa din aceste hidrostructuri poate avea mineralizație crescută, cu depășirea

severă a limitelor admise la ionii NH4+ sau CI- . Acviferele suferă influențe dinspre

baza Culmii Pietricica, unde se ridică pe fracturi lentile de sare. De asemenea, și

conținutul în amoniu, nitrați și nitriți poate fi ridicat.

Clima

Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei Letea Veche se încadrează în

zona de extindere a climatului temperat continental propriu-zis, cu aspecte specifice

culoarelor depresionare și dealurilor joase din nord-vestul Podișului Moldovenesc, cu

influențe scandinavo-baltice.

Temperatura medie multianuală este stabilită în jurul valorii de 9.2 oC, luna cea

mai călduroasă fiind iulie, cu o valoare medie multianuală de 21.2 oC, iar luna cea

mai rece ianuarie cu temperatura medie de - 4.1 oC, rezultând o amplitudine termică

anuală de 25.2 oC. Numărul zilelor de vară este relativ redus – cca. 86 de zile cu

temperaturi mai mari de 25 oC. Numărul mediu al zilelor de îngheț este de 126 pe

an.

Valoarea medie multianuală a precipitațiilor din zona confluenței râurilor

Bistrița și Siret este de cca. 542 mm/an.

Valorile medii multianuale a precipitațiilor fiecărei luni evidențiază un maxim

pluviometric în intervalul mai – august și minime in lunile decembrie – martie.

Vanturile predominante sunt din direcțiile nord și nord – vest, culoarul

Siretului favorizând o dirijare mai mult nord-sud a curenților atmosferici. În timpul

iernii viteza vântului poate depăși 70 Km/h, viteza medie având valori de pâna la 6

m/s.

În conformitate cu zonarea teritoriului României după adâncimea maximă de

îngheț, atașată normativului Np 112 – 2015, această adâncime este de 0.9 m pe

teritoriul comunei Letea Veche.

C aracteristici geotehnice

Cea mai mare parte din suprafața comunei este ocupată de relieful teraselor de

luncă, trepte aluviale sedimentate ca urmare a activității comune de depunere a

râurilor Bistrița și Siret.

Zonele corespunzătoare acestor terase se caracterizează prin suprafețe în general

plane și orizontale, cu unele neregularități de microrelief și sunt favorabile pentru

construcții, rocile componenete prezentând în general capacitate portantă ridicată.

Aceste sunt pământuri bune de fundare, în accepțiunea normativului NP 074 – 2014.

Pe aceste terenuri fundarea directă se poate face fie pe straturile de pământuri

care compun cuvertura coezivă a aluvionarului grosier, pământuri majoritar argilo-

prăfoase, fie pe aluviunile necoezive de granulozitate medie-mare (pietrișuri cu nisip

și bolovani).

Pentru construcțiile de categoria geotehnică 1, cu risc geotehnic redus, calculul

terenului de fundare se poate face și numai pe baza presiunilor convenționale (NP

112-2014, Anexa D). pentru construcțiile din categoria geotehnică 2, cu risc

geotehnic moderat, calculul terenului de fundare se va face pe baza capacităților

portante, calculate conform NP 112-2014.

Pentru cazurile în care se recomandă fundarea indirectă, de adâncime, straturile

în care se pot încastra elementele fișate sunt pietrișurile cu nisip și bolovani, in cazul

în care au îndesare mare sau argilele marnoase cenușii și vineții din baza depozitului

aluvionar recent, argile care sunt bine consolidate și se încadrează în categoria roci

semi-stâncoase, conform NP 112-2014.

Și acestea sunt pământuri bune de fundare.

DESCRIEREA CONDIȚIILOR GEOTEHNICE ȘI HIDROGEOLOGICE ALE

LOCALITĂȚILOR COMUNEI LETEA VECHE

LOCALITATEA LETEA VECHE

Este situată pe malul stâng al canalului Letea care conduce apele din lacul de

acumulare Bacău II la uzina electrică din sudul localității.

Satul este situat în întregime amonte de confluența Siretului cu râul Bistrița, pe podul

terasei de luncă de 3 – 5 m altitudine relativă.

Terenul pe care se extinde localitatea este reprezentat de podul accestei terase,

caracterizat, mai ales în extravilan, prin neuniformități de microrelief, generate de

prezența unor vechi brațe părăsite ale râului. În intravilan terenul este în general plan,

ca urmare a amenajării sale de către factorul uman.

Fenomenele morfo-dinamice nu se manifestă în întravilan sau în apropierea

acestuia.

Nivelul hidrostatic în zona locuită este variabil, fiind interceptat în fântâni la

adâncimi de – 5 – 10 m CTN, funcție de variație sezonieră a precipitațiilor și

neregularitățile de relief.

Noile terenuri care sunt propuse pentru introducere în intravilan nu se

diferențiază litologic de restul localității (vezi PI.G).

Suprafața din partea de sud a localității (forajele F1-F2 Letea Veche) admit

cuverturi coezive foarte neuniforme ca grosime și compoziție litologică, formate din

prafuri argiloase, cu grosimi de la 2 la 6 m, ca stare de consistență fiind plastic

consistente-plastic vârtoase. Nu este exclusă prezența lentilelor de mâl la baza acestei

cuverturi.

Urmează stratul aluvionar necoeziv, format din pietrișuri cu nisip și bolovani,

cu îndesare mijlocie, local putând fi ți afânate (mai ales lentilele de nisip de la partea

superioară a depozitului).

Toate aceste straturi de pământuri se încadrează în categoria terenuri bune de

fundare, cu excepția terenurilor de la nord de F2 Letea Veche, unde datorită

posibilului caracter PUCM al stratelor argilo-prăfoase cenușii, se încadrează în

categoria terenuri medii de fundare.

Suprafețele din partea de nord a localității (forajele F4-F5 Letea Veche) au în

subteran cuverturi coezive subțiri, de 1-2 m grosime, formate din teeren prăfos,

urmate de depozitul aluviunilor necoezive (pietriș cu nisip cu lentile de argilă

cenușie).

Și aceste depozite se încadrează în categoria terenuri bune de fundare.

LOCALITATEA HOLT

Este situată pe malul drept al râului Siret, în apropierea albiei majore a

acestuia. Partea de sud a localității s-a dezvoltat pe o zona de grind situată între două

suprafețe de teren care în trecut au adăpostit brațe părăsite ale râului, funcționând

timp îndelungat în regim de baltă.

Ca urmare a eroziunii excercitate de Siret asupra malului său drept, pe

tronsonul de albie paralel cu satul Holt, zona de lunca joasă este foarte puțin prezentă

și limita intravilanului este reprezentată de taluzul abrupt, cu înălțimi de 3 – 5 m al

albiei majore. Este și zona în care se manifesta schimbări morfo-genetice, cu apariția

fenomenelor de instabilitate a terenurilor limitrofe albiei majore (zona stației de

sortare a S.C. PHEONIX TRANSBAC S.R.L ).

Nivelul hidrostatic în intravilanul localității variază de la – 5,0 la – 8,0 m.

CTN, adâncimea de apariție a apei subterane crescând de la vest la est. Nivelul apei

subterane suferă variații sezoniere.

Noile terenuri care sunt propuse pentru introducere în intravilan nu se

diferențiază litologic de restul localității (vezi PI. G4).

Suprafețele din partea de nord a satului (forajele F1-F3 Holt) au subaerian o

cuvertură coezivă și semi-coezivă (praf argilos, nisip prăfos), cu grosime de 1-3 m,

având consistență ridicată (prafurile argiloase) și stare de îndesare afânată (nisipurile

prăfoase).

Sub straturile de cuvertură urmează aluvionarul grosier, cu separații argiloase

în stratul de pietriș. Baza pietrișurilor poate fi și l aadâncimi de – 15 m CTN.


fundare.

Suprafețele din zona centrală a satului (forajele F4-F4 Holt), având și cote mai

înalte, au în subteran un strat coeziv cu grosime de 3-4 m, format din prafuri argiloase

și prafuri nisipoase argiloase, de obicei plastic vârtoase.

Depozitul aluviunilor necoezive este gros de până la 8m, dar foarte neuniform

granulometric, fiind prezente numeroase lentile de nisip în masa de pietriș.

Și aceste straturi de pământuri se încadrează în categoria terenuri bune de

fundare.

Cele două mici parcele de la partea de sud a localității Holt au în subteran,

subaerian, depozite prăfoase subțiri (1-2 m), formate din prafuri argiloase și nisipuri

prăfoase forajele F6 și F7 Holt). Sub adâncimile de -1 -2 m CTN se extind aluviunile

grosiere ale râului Siret, reprezentate de petrișuri cu îndesare mijlocie.


fundare.

LOCALITATEA RADOMIREȘTI

Localitatea este situată pe malul drept al râului Siret, la o distanță minimă spre

est de cca. 500 m față de albia majoră a cursului de apă și de cca. 50 m spre sud, de la

limita construcțiilor fermei de vaci.

Terenul este plan în cea mai mare parte a satului, pe cele două alienamente de

străzi, dar cu o slabă înclinare spre albia majoră a râului pe aliniamentul estic de case.

Spre sud, limita intravilanului, se identifică cu taluzul albiei majore, care are

înălțimi de cca. 4 m.

Nivelul apei subterane este puternic influențat de apropierea râului Siret,

nivelul hidrostatic variind sezonier de la 5 la 8 m.

Noile terenuri care sunt propuse pentru introducere în intravian nu se

diferențiază litologic de restul localității (vezi PI. G 5).

Cuvertura coezivă este foarte neuniformă, fiind constituită din prafuri

argiloase, prafuri nisipoase, nisipuri prăfoase, cu grosimi de la 2 la 4 m și consistență

ridicată.

Pietrișurile sedimentare din râul Siret în această zonă au grosimi de 4-5 m și nu

sunt întrerupte de lentile argiloase.

Stratificația prezentată mai sus încadrează terenurile în categoria terenuri bune

de fundare.

Suprafața propusă pentru introducere în intravilan situată între cele două

aliniamente de străzi (zona forajului F3 Radomirești), se suprapune peste o zonă de

prival, cu terenuri cu stratificație strânsă și litologie variată. Pământurile se pot

manifesta PUCM.

În această zonă pământurile se încadrează în categoria terenuri de fundare

medii.

LOCALITATEA RUȘI-CIUTEA

Este situată pe malul drept al canalului Letea, amonte de confluența cu râul

Siret. Terenul pe care s-a construit satul este mai jos decât în cazul celorlalte localități

ale comunei (trepta de lunca de 2 – 4 m altitudine relativă) și din acest motiv a fost

necesară executarea unor lucrări hidrotehnice de producție a intravilanului. În zona de

sud a localității terenurile suferă de exces de umiditate, existând mai multe zone de

baltă, rămase din albia veche a râului Bistrița.

Terenul pe care este asezată localitatea este relativ plan și orizontal, cu o slabă

înclinare (0.5%) spre sud.

Nivelul hidrostatic în intravilanul localității se situează la adâncimi de -6 -8 m

CTN.

Terenurile propuse pentru introducere în intravilan, în parte de nord a

localității, au în subteran o covertură coezivă cu grosime foarte variabilă, de la 0.9

până la 2.5 m, formată din prafuri argiloase cu o consistență ridicată, urmată de cca. 1

m de depozite necoezive fine (nisipuri prăfoase, nisipuri argiloase, nisipuri), slab

consolidate.

Orizontul necoeziv grosier apare la adâncimi de – 1.0 – 3.5 m CTN și are

îndesare mijlocie.

Zonele din jumătate de sud a satului, care vor fi introduse în intravian, au în

subteran un strat coeziv subțire, de 0.5 – 1 m, urmat direct de orizontul necoeziv

grosier, reprezentat de pietrișuri neuniforme, cu numeroase lentile de nisip.

Din terenurile descrise mai sus, prafurile argiloase plastic vârtoase și

pietrișurile neuniforme cu îndesare mijlocie se încadrează în categoria terenuri bune

de fundare, conform NP074-2014.

Nisipurile prăfoase, nisipurile argiloase și nisipurile slab consolidate se

încadrează în categoria terenuri dificile de fundare.

Fundarea pe aceste tipuri de teren se va face în condiții speciale de fundare, de

la caz la caz.

LOCALITATEA SIRETU

Este situată la confluența canalului Letea cu râul Siret, la capătul sudic al

interfluviului Bistrița – Siret, pe un teren situat tot in cadrul terasei de lunca de 2 – 4

m altitudine. Față de fostele albii majore ale râurilor Bistrița și Siret, intravilanul

localității apare la o înaltime de cca. 3-5 m.

Terenul pe care s-a dezvoltat satul este relativ plan, cu slabe declivități care

marcheaza în relief vechi brațe părăsite și colmatate ale Siretului. Panta generală a

reliefului este spre sud, cu valori de 0.5 %.

Nu sunt manifestări morfo-genetice în zona intravilană.

Nivelul hidrostatic se situeaza la adâncimi de -4 -6 m CTN.

Riscuri naturale

Terenul pe care se extinde teritoriul administrativ al comunei Letea Veche nu

pune probleme deosebite din punct de vedere al stabilității generale (nu este afectat

de eroziuni și alunecări active).

Există la limita de est a localității Holt zone în care râul Siret are tendința de a

eroda în malul său drept. Aceste zone au unele lucrări de stabilizare executate și

acestea vor trebui supravegheate și întreținute în continuare.

Extremitatea de sud a interfluviului Bistrița-Siret (Capul Piscului), care a fost

folosită ca groapă de împrumut pentru construirea depozitului ecologic de deșeuri al

municipiului Bacău, constituită din depozite groase prăfoase, are tendința să sufere

prăbușiri în felii ale taluzurilor care nu au fost exploatate în sistem terasă.

În adâncime nu sunt prezente zăcăminte de săruri solubile (sare gemă, săruri

delicvescente) sau nisipuri lichefiabile care, în condiții specifice (dizolvare în urma

infiltrării apelor fluviale, lichefiere la șocuri seismice) ar putea da deformații nedorite

la suprafața terenului.

2.3. Relaţii în teritoriu

Comuna Letea Veche se situează în nordul județului Bacău și în partea de est a

municipiului Bacău .

Teritoriul administrativ al comunei Letea Veche se învecinează cu teritoriile

administrative a următoarelor comune: la nord, comuna Săucești, la est comuna

Buhoci, la sud comunele Nicolea Bălcescu și Tamași, iar la vest municipiul Bacău.

Comuna Letea Veche face parte din Zona periurbană și metropolitană Bacău.

Zona periurbană (preorășenească, preurbană) este „spaţiul din jurul unui

centru urban, caracterizat printr-o activitate strâns legată de acesta. Dimensiunile

sale sunt stabilite de criterii care se bazează pe funcţiile teritoriului periurban în

raport cu relaţiile zonă - oraş şi cu posibilităţile de care el dispune pentru a satisface

cerinţele urbane. Aceste legături strânse dintre zona periurbană şi oraş sunt

reprezentate atât de factorii economici şi naturali, cât şi de cei umani.” (Iordan, I.

(1973), Zona periurbană Bucureşti, Ed. Academiei Române, Bucureşti)

Delimitarea unei zone periubane se face după categorii de criterii:

- criterii principale, ce au la bază funcționalitatea teritoriului, relațiile dintre localitate

și zona înconjurătoare (funcția agricolă, aprovizionare cu materii prime și produse

agricole, funcția industrială, funcția de furnizor de forță de muncă, recreere,

agrment);

- criterii secundare, ce se bazează pe relațiile comerciale, învățământ, cultură,

sănătate, gradul de dotare tehnico-edilitară.

Rolul comunei Săucești în zona periurbană Bacău-Săucești, este unul foarte

important, datorită relațiilor strâns legate la nivel economic, deplasarea forței de

muncă, turism, recreere, agrement, toate acestea datorită distanței foarte reduse dintre

comuna și municipiul Bacău și căilor de comunicație existente între cele două

localități.

Principalele drumuri care deservesc comuna Letea Veche sunt: DN2F ce

traversează localitatea Holt, facănd legatura comunei cu municipiul Bacău și Vaslui,

DJ 207G ce face legătura rutieră între localitățile Letea Veche, Ruși-Ciutea și

Bacău , DC 87 ce leagă localitățile Ruși-Ciutea și Siretu, DC 86 ce traverseaz

localitatea Letea Veche și se intersectează cu DC 85 ce leagă localitățile Holt și

Radomirești.

Relațiile în teritoriu ale comunei sunt:

cu celelalte comune, prin intermediul drumurilor existente;

cu municipiul Bacău și minicipiul Roman, relații constituite din deplasări

pentru muncă, deplasări pentru învățământ, aprovizionare cu produse

comerciale de larg consum, sau pentru comercializarea produselor

agroalimentare.

Legăturile comunei Letea Veche cu celelalte unităţi administrative se

realizează exclusiv pe căi de circulaţie rutiere, iar comunicaţiile sunt asigurate prin

sisteme de telecomunicații.

2.4. Activit ăți economice

Fiind o comună limitrofă municipiului Bacău, cu legături multiple și intense,

comuna Letea Veche se caracterizează printr-un profil economic agrozootehnic în

proporție de cca. 70%.

Suprafața agricolă a comunei este de 3201 ha. În funcție de categoriile de

folosință, această suprafață se împarte în:

- teren arabil: 2801 ha – 87.5% din toal agricol;

- pășuni și fânețe: 393 ha – 12.3% - „ -

- vii și pepiniere viticole: 7 ha – 0.2% - „ -.

Terenul arabil este folosit pentru culturi cerealiere, legumicultură și grădinărit.

Pășunile și fânețele sunt folosite pentru creșterea animalelor.

Pe teritoriul comunei Letea Veche activează 306 unități local active (societăți

înregistrate la Registrul Comerțului, cu sediul social pe raza comunei) cu un număr

mediu de salariați de 548 persoane. În ansamblu cifra de afaceri a acestora se ridică la

de 158.000,0 mii lei RON. Specificul activităților realizate este variat, înscriindu-se

în cele trei mai sectoare economice, analizate din punct de vedere urbanistic.

Sector primar:

lucrări de pregătire a terenului - 2 societăți

cultivarea cerealelor, plante leguminoase și plante pentru producerea de semințe – 4

societăți

activități auxiliare pentru producția vegetală – 1 societate

cultivarea plantelor pentru înmulțire - 1 societate

cultivare legume și pepeni - 1 societate

creștere bovine pentru lapte - 1 societate

activități în ferme mixte - 1 societate.

Sector secundar:

fabricare dispozitive, aparatură instrumentar medical și stomatologic – 2 societăți

fabricare articole din beton, ciment, ipsos – 1 societate

fabricare construcții metalice și părți componente - 1 societate

fabricare mobilă, inclusiv de bucătărie – 7 societăți

fabricare fibre sticlă, prelucrare și fasonare sticlă plată – 2 societăți

fabricare elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții. Tăierea și rindeluirea

lemnului – 3 societăți

fabricare aparate de distribuție și control a electricității - 1 societate

fabricare articole robinetărie - 1 societate

facricare pâine, prăjituri, patiserie - 1 societate

construcții drumuri și autostrăzi – 3 societăți

construcții clădiri rezidențiale – 2 societăți

construcții clădiri și lucrări de geniu – 1 societate

fabricare produse din minerale nemetalice – 2 societăți

fabricarea bijuteriilor și articolelor similare din metale și pietre prețioase – 1 societate

fabricarea produselor manufacturiere – 1 societate

foraj și sondaj pentru construcții – 1 societate

lucrări de construcții – 1 societate

fabricare articole de ambalaj din material plastic – 1 societate

fabricare produse din plută, paie, materiale vegetale împletite – 3 societăți

fabricarea vinurilor din struguri – 1 societate

fabricarea, fasonarea și finisarea pietrei – 1 societate.

Sector terțiar:

editare și tipărire – 3 societăți

activități de catering pentru evenimente – 1 societate

comerț cu amănuntul produse alimentare, nealimentare inclusiv accesorii auto,

parfumerie, cosmetice, jucării – 57 societăți

comerț cu ridicata (vinuri, cereale, semințe, tutun neprelucrat, produse lactate, uleiuri,

grăsimi comestibile) – 15 societăți

consultanță, afaceri și management – 6 societăți

baruri și restaurante, hoteluri și alte facilități de cazare – 11 societăți

agenții de publicitate, organizări expoziții, târguri, congrese – 7 societăți

lucrări de finisare – 3 societăți

închirieri bunuri imobiliare – 4 societăți

activități recreative – 1 societate

activități specializate de curățenie – 7 societăți

comerț cu ridicata material lemnos, materiale de construcții – 6 societăți

întreținerea și repararea autovehiculelor – 12 societăți

transport ruiter de mărfuri – 25 societăți

repararea calculatoarelor și echipamentelor periferice – 1 societate

colectarea deșeurilor nepericuloase – 2 societăți

activități fotografice – 1 societate

activități telecomunicații, rețele cablu – 2 societăți

intermedieri comerciale – 7 societăți

agenții de plasare fortă de muncă – 2 societăți

transport călători (urban și suburban) – 2 societăți

asistență spitalicească și stomatologică – 3 societăți

servicii privind sistemele de securizare – 1 societate

activități sportive – 3 societăți

activități de arhitectură – 1 societate

lucrări de instalații electrice – 2 societăți

activități de contabilitate, audit financiar, consultanță – 4 societăți

îngrijire zilnică pentru copii – 1 societate

coafură și alte activități de înfrumusețare – 2 societăți

servicii suport pentru intreprinderi – 1 societate

intermedieri monetare-financiare – 3 societăți

lucrări de instalații sanitare, încălzire și aer condiționat – 5 societăți

comerț cu amănuntul prin case de comenzi și internet – 1 societate

activități de inginerie și consultanță tehnică – 3 societăți

alte forme de învățământ – 1 societate

comerț cu ridicata metale și minereuri metalice – 1 societate

instalarea echipamentelor și mașinilor industriale – 1 societate

activități de testări și analize tehnice – 1 societate

activități ale agențiilor și brokerilor de asigurări – 5 societăți

activități de evaluare a riscului de asigurare și pagubelor – 1 societate

comerț cu ridicata produse textile – 1 societate

comerț cu ridicata fructe și legume – 2 societăți

activități de creditare – 2 societăți

prelucrare date, administrare pagini web și activități conexe – 3 societăți

comerț cu mănuntul carne și produse din carne – 2 societăți

activități anexe transporturilor – 2 societăți

activități de realizare a soft-ului la comandă – 1 societate

comerț cu amănuntul a articolelor de fierărie, sticlă și a celor de vopsit – 1 societate

activități turistice – 1 societate

comerț cu ridicata animale vii – 1 societate

comerț cu amănuntul pentru flori, semințe, animale de companie și hrana lor – 1

societate

comerț cu amănuntul a bunurilor de ocazie – 1 societate.

Apropierea de municipiul Bacău, posibiitățile de informare și colaborare au

determinat în mare măsură diversificarea activităților atât în sfera producției cât și a

serviciilor.

Nu se poate estima procentul celor care activează efectiv în teritoriul comunei,

dar din punct de vedere fiscal, reprezintă un avantaj pentru administrația locală.

Din totalul activităților realizate, ponderea cea mai mare (76%) o reprezintă

sectorul terțiar – activități de servicii sociale și comerciale, cu vârful acestora: comerț

cu amănuntul, cu ridicata și transport rutier de mărfuri.

Disfuncționalități

Din sfera serviciilor sociale, învățământul și sănătatea, atât ca activități private

sau de stat, raportat la numărul de locuitori al comunei sunt slab dezvoltate; fapt

semnalat și în sondajul sociologic efectuat.

Grupele de vârstă peste 65 de ani, nu beneficiază pe plan local, de servicii

sociale specifice.

Aceste disfuncționalități se manifestă la nivelul numărului celor angajați și la

nivelul dotărilor aferente.

Legăturile comunei Letea Veche cu municipiul Bacău se desfășoară pe

multiple planuri, inclusiv cel al deplasărilor. Locuitorii comunei merg la Bacău

pentru activități lucrative, învățământ (navetism școlar), consultații medicale,

financiar-bancare, cumpărături periodice sau ocazionale, etc. Din acest punct de

vedere, transportul de călători este neadecvat – subdimensionat.

2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale

Structură demografică. Aspecte sociale. Mobilitatea populaţiei

• Număr locuitori (anul 2013): 7053 persoane, din care:

3513 persoane de sex masculin

3540 persoane de sex feminin

• Componență: 5 localități:

- Letea Veche– localitate reședință de comună

- Holt – sat component

- Radomirești - sat component

- Ruși-Ciutea - sat component

- Siretul - sat component.

• Evoluția numărului de locuitori – total comună și localități componente

Localitate Ani

1977 1992 2002 2008 2009 2010 2011 2012 2013

LeteaVeche

2611 1885 2390 2923 3032 3131 3293 3343 3402

Holt 1598 1245 1445 1769 1826 1885 1949 2015 2059

Radomirești 368 235 274 333 345 356 369 381 387

Ruși-Ciutea 452 362 390 478 495 512 531 547 557

Siretu 598 416 456 557 577 597 618 637 648

Total 5627 4143 4955 6060 6275 6481 6760 6923 7053

• Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

Grupe de

vârstăTotal Masculin Feminin

Grupe de


0-4 ani 451 237 214 45-49 ani 367 189 178

5-9 ani 416 218 198 50-54 ani 409 185 224

10-14 ani 515 253 262 55-59 ani 359 168 191

15-19 ani 437 217 220 60-64 ani 416 210 206

20-24 ani 458 221 237 65-69 ani 451 203 248

25-29 ani 578 271 307 70-74 ani 359 192 167

30-34 ani 649 321 328 75 -79 ani 268 151 117

35-39 ani 317 173 144 80 şi peste 183 89 94

40-44 ani 410 215 195 TOTAL 7053 3513 3540

Evoluția elementelor demografice componente ale indicatorului „populație”

Specificație

Ani2002 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Natalitate

- val. abs.

- ‰

42 78 49 42 35 34 46 48

7.8 19.4 11.4 11.6 7.8 7.2 12.2 13.9

Mortalitate

- val. abs.

- ‰

47 61 69 56 66 64 82 53

8.2 10.8 11.4 12.3 10.1 11 14.1 16.5

Spor natural

- val. abs.

- ‰

-5 17 -20 -14 -31 -30 -36 -5

-0.4 8.6 0 -0.7 -2.3 -3.8 -1.9 -2.6

Sosiri

definitive

- val. abs.

- ‰

- 294 499 286 404 238 - -

- 59.3 82.3 47.2 64.3 36.7 - -

Plecări

definitive

- val. abs.

- ‰

- 71 87 70 119 61 - -

- 11.7 14.3 11.5 18.9 9.4 - -

Spor

migratoriu

- val. abs.

- ‰

- 223 412 216 285 177 - -

- 47.6 68 35.7 45.4 27.3 - -

Nupţialitate

- val. abs.

- ‰

38 44 26 31 20 16 29 32

6.3 7.8 4.3 4.9 3.1 2.8 5 4.6

Divorţialitate

- val. abs.

- ‰

7 11 14 6 3 17 9 5

1.7 1.9 2.3 0.9 0.5 2.9 1.5 0.7

Rată de

formare de

noi familii

- val. abs.

- ‰

31 33 12 25 17 -1 20 27

4.6 5.9 2 4 2.6 -0.1 3.5 3.9

II.b. Resurse de muncă și populația ocupată

Din analiza structurii populației pe grupe de vârstă și sexe, corelat cu

elementele legislative în vigoare, rezultă că populația în vârstă de muncă în comuna

Letea Veche este de cca. 4057 persoane – 57.5% din numărul total al locuitorilor. Din

acest total, cca. 2053 persoane sunt de sex masculin și cca. 2004 persoane sunt de sex

feminin.

În mediul rural, marea majoritate a locuitorilor efectuează munci agricole în

gospodăriile proprii, pentru întreținere, necesități familiale și comerț. În comuna

Letea Veche, numărul celor care depășesc vârsta aptă de muncă dar mai lucrează încă

este de cca. 1026 persoane.

În ceea ce privește situația populației ocupate, aceasta este:

Sector primar (agricultură, zootehnie): 2715 persoane populație ocupată

Sector secundar (activități direct productive în industrie, construcții): 302 persoane

populație ocupată

Sector terțiar (activități social-administrative, comerciale, prestări servicii, cultură,

culte, pază și protecție, etc.): 246 persoane persoane populație ocupată.

Evoluția numărului mediu de salariați în comună este:

Ani 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Numărmediu

salariați

465 503 485 415 459 488 548

conducând la un indice de ocupare de 77‰ populație totală și cca. 135‰ populație

ocupată.

Navetismul – deplasările în scop lucrativ se prezintă în cele două mari

direcții:

către municipiul Bacău: cca. 3.4% din populația aptă de muncă a comunei – 340

persoane

în străinătate pentru perioade cuprinse între 6-24-36 luni: cca. 11.2% din populația

aptă de muncă – 454 persoane.

Până în prezent, numărul mediu anual al șomerilor înregistrat a fost de cca.

60 persoane – rata medie anuală a șomajului fiind de cca. 1.3%.

Concluzii

Din punct de vedere demografic, comuna Letea Veche reprezintă 1% din

populația județului Bacău și 1.8% din populația mediului rural județean.

Comuna Letea Veche, cu un număr total de locuitori de 7053 persoane are în

componența sa 5 localități. Demografic, ponderea acestora este:

- Letea Veche– localitate reședință de comună: 48.2%;

- Holt: 29.2%;

- Radomirești: 5.5%;

- Ruși-Ciutea: 7.9%;

- Siretul: 9.2%.

Într-o perioadă de cca. 36 ani, numărul locuitorilor comunei a crescut de la

cca. 5627 persoane (anul 1977) la cca. 7053 persoane (anul 2013). Creșterea este de

1426 persoane, ceea ce înseamnă un ritm mediu anual de cca. 7‰.

Fie că a fost vorba de perioada industrializării excesive, fie a deteriorării

calității vieții în mediul urban, comuna Letea Veche, comună limitrofă municipiului

Bacău, a reprezentat o zonă favorabilă pentru stabilirea populației.

Repartiția populației pe grupe de vârstă și sexe evidențiază:

49.8% din numărul locuitorilor sunt persoane de sex masculin

50.2% din numărul locuitorilor sunt persoane de sex feminin

grupele de vârstă cuprinse în intervalul 0-4 ani la 15-19 ani reprezintă cca. 6 - 7.3%

din populația comunei

grupele de vârstă cuprinse în intervalul 20-24 ani la 55-59 ani reprezintă 4-9% din

populația comunei

grupele de vârstă cuprinse în intervalul 60-64 ani la 80 ani și peste reprezintă 2.6-

6.5% din populația comunei.

Se evidențiază tendințe de îmbătrânire a populației.

Sporul natural în perioada 2007-2013 este preponderent negativ, datorită

mortalității ridicate, media anuală fiind de -0.4‰.

Sporul migratoriu este cu semn pozitiv, media anuală fiind de 32‰.

Nupțialitatea are o rată medie anuală de 11.4‰.

Divorțialitatea are o rată medie anuală de 1.5‰.

Rata de formare de noi familii – medie anuală 9.9‰.

Populația aptă de muncă a comunei reprezintă 57.5% din numărul total al

locuitorilor.

II.c. Disfuncționalități

• Grupele de vârstă 0-4 ani și 5-9 ani dețin față de populația totală, aceleași

ponderi ca și grupele de vârstă 60-64 ani, 65-69 ani, ceea ce evidențiază tendințe de

îmbătrânire a populației.

Această caracteristică este susținută și de faptul că sporul natural ca diferență

între natalitate și mortalitate prezintă valori negative pe toată perioada analizată.

• Un procent de 11.2% din populația aptă de muncă a comunei reprezintă

persoane plecate în străinătate pentru munci mai bine plătite. Aceștia reprezintă un

eventual potențial de spor migratoriu negativ cu impact nefavorabil pentru comună.

2.6. Circulaţia

Drumurile naţionale constituie reţeaua principală de căi de transport a

României, asigurând legătura între principalele localităţi ale ţării. Reţeaua de drumuri

judeţene leagă centrele principale la nivel de judeţ, având rolul de a colecta şi dirija

către drumurile naţionale traficul rutier local.

Reţeaua stradală ce străbate comuna este distribuită în mod judicios în funcţie

de normativ, cât şi de necesarul de căi comunicaţie din interiorul teritoriul

administrativ.






Radomirești.

Căi de circulaţie rutieră:

Trama stradală majoră a comunei este formată în general din drumurile clasate

existente după cum urmează:

1. Drumul Național DN2F- Bacău (DN 2) - Secuieni - Plopana - Limita Jud.

VASLUI. Drumul are două benzi de circulație și partea carosabilă este asfaltată.

2. Drumul județean DJ 207G - Bacău (DN 2) - Bacău (DN 2). Acest drum are două

benzi de circulație, este astafltat și reprezintă la momentul actual varianta ocolitoare a

municipiului Bacău.

3. Drumul comunal DC 85 – DN 2F (Holt) - Radomiresti . Acest drum face legătura

între localitățile Holt și Radomirești. Drumul are două benzi de circulație și este

asfaltat.

4. Drumul comunal DC 86 - Letea Veche (DC85) - DC85 – asigură legătura

localității Letea Veche cu Holt și Radomirești prin intermediul drumului DC 85.

Drumul are două benzi de circulație și este asfaltat.

5. Drumul comunal DC 87 – Ruși Ciutea (DC86) - Siretul – face legătura între cele

două localități, are două benzi de circulație și este asfaltat.

Trama stradală secundară este formată în general dintr-o rețea de străzi

colectoare sau de folosință locală ce preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale

și le dirijează spre străzile de legatură sau magistrale respectiv asigură accesul la

locuințe sau servicii curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus.

Transportul în comun se desfășoară zilnic pe rutele Bacău-Letea Veche, Bacău-

Holt, Bacău-Radomirești, Bacău-Ruși-Ciutea-Siretu.

În interiorul comunei transportul de elevilor este asigurat de două microbuze

școlare ce transportă elevii din Ruși-Ciutea, Siretu și Radomirești la școala din Letea

Veche.

Starea de viabilitate a drumurilor din comună poate fi caracterizată ca

nesatisfăcătoare pe tronsoanele care lipseşte îmbrăcămintea asfaltică şi amenajările

pentru evacuarea apelor de pe platforma drumului. În mare parte, drumurile săteşti

sunt drumuri pietruite, pe timp nefavorabil circulaţia rutieră făcându-se anevoios.

Sistemul de colectare dirijare și descarcare a apelor pluviale rigole, șanțuri,

podețe sunt parțial sau total colmatate.

Căi de comunicaţie feroviare

Comuna nu este străbătută de nici o linie de cale ferată.

2.7 . Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial

Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în limita teriotriului administrativ

ilustrază categoriile de folosință ale terenurilor, grupate pe tritoriul extravilan,

intravilan și total.

Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Letea Veche este de 4236,38

ha, din care 673,58 ha reprezintă suprafața intravilan (15.90% din total administrativ).

Intravilanul existent la data întocmirii prezentei documentații este următorul:

Trup A localitatea Letea Veche (reședință de comună) – 293,56 ha

Trup B localitatea Letea Veche (reședință de comună) – 0,25 ha

Trup C localitatea Letea Veche (reședință de comună) – 0,25 ha

Trup D localitatea Letea Veche (reședință de comună) – 1,44 ha

Trup A localitatea Holt – 155,04 ha

Trup B localitatea Holt – 5,01 ha

Trup C localitatea Holt – 0,25 ha

Trup D localitatea Holt – 0,25 ha

Trup E localitatea Holt – 0,25 ha

Trup F localitatea Holt – 4,65 ha

Trup G localitatea Holt – 0,89 ha

Trup A localitatea Radomirești – 51,95 ha

Trup B localitatea Radomirești – 0,17 ha

Trup A localitatea Ruși-Ciutea – 69,87 ha

Trup B localitatea Ruși-Ciutea – 0,69 ha

Trup C localitatea Ruși-Ciutea – 0,13 ha

Trup D localitatea Ruși-Ciutea – 0,32 ha

Trup E localitatea Ruși-Ciutea – 0,87 ha

Trup A localitatea Siretu – 87,20 ha

Trup B localitatea Siretu – 0,27 ha

Trup C localitatea Siretu – 0,25 ha

Total intravilan – 673,58 ha.

Zone funcţionale

Zonele funcţionale reprezintă imaginea evoluţiei unei aşezări sub raportul

funcţionalităţii.

Aspecte caracteristice ale principalelor zone funcţionale.

Zona de locuit

Zona de locuințe existentă ocupă în prezent cea mai mare suprafață din

intravilan, fiind alcătuită din locuințe individuale de tip rural și locuințe colective în

blocuri cu mai multe apartamente.

Organizarea zonei de locuit este specifică așezărilor rurale și se face de-a

lungul căilor de comunicație.

Fondul de locuințe colective este dezvoltat în localitatea Holt și este

reprezentat de două blocuri cu nivel de înălțime P+1. Imobilele sunt în general în

stare bună, oferind un nivel de confort satisfăcător, ele având destinația de locuințe de

serviciu.

Fondul de locuințe individuale este format din imobile care au regim de

înălțime P și P+1, maxim P+1+M. Materialele utilizate includ cărămida, chirpici,

paiantă, lemn și tablă, țiglă, carton sau șindrilă pentru învelitori. Gospodăriile includ,

alături de locuințe, și diferite anexe, pe loturi a căror suprafață variază de la o zonă la

alta.

Zona activităţilor economice

Activitatea de tip industrial este reprezentată la nivelul comunei de:

- Industria prelucrătoare pentru:

- materie primă lemnoasă (construcții, mobilier, obiecte de uz casnic)

- fabricarea sticlei

- fabricare construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice.

“Industria prelucrătoare” deține 28% din totalul cifrei de afaceri a comunei

Letea Veche și își desfășoară activitatea 42 de agenți economici care au înregistrat la

31.12.2013 o cifră de afaceri de 21.262.116 lei cu 127 angajaţi.

- Industrie alimentară:

- panificație – brutării

- prelucrare lapte și produse derivate

- prelucrare legume, fructe și fructe de pădure.

Comerțul deţine o pondere de 55,42% din totalul cifrei de afaceri a comunei

Letea Veche. În acest sector îşi desfășoară activitatea 146 societăți care au înregistrat

la 31.12.2013 o cifră de afaceri de 43.630.944 lei cu 192 angajaţi.

Domeniul construcțiilor deține o pondere de 4,30% din totalul cifrei de afaceri

a comunei Letea Veche. În acest domeniu îşi desfășoară activitatea 44 societăți care

au înregistrat la 31.12.2013 o cifră de afaceri de 3.381.359 lei cu 64 angajaţi.

Activităţi agro-zootehnice

Fiind o comună limitrofă municipiului Bacău, cu legături multiple și intense,

comuna Letea Veche se caracterizează printr-un profil economic agrozootehnic în

proporție de cca. 70%.

În comuna Letea Veche aproape jumătate din populație este implicată în

agricultură (2534 persoane, reprezentând 43,56% din populația comunei), iar în

funcție de sex, populația de gen masculin este majoritară (un procent de 59% din

totalul persoanelor care au lucrat în agricultură).

Întrucât, în zonă predomină culturile cerealiere, predomină atât numărul

exploatațiilor cu efective de păsări cât și de porcine, după numărul de capete. De

asemenea, comuna Letea Veche dispune și de numeroase exploatații cu efective de

ovine și bovine.

Căi de comunicaţie şi transporturi

Zona căilor de comunicație este reprezentată de trama stradală majoră comunei

care este formată din drumurile existente ce fac legătura între localitățile

componente ale comunei căt și cu localitățile înecinate:DN2F ce traversează

localitatea Holt, facănd legatura comunei cu municipiul Bacău și Vaslui, DJ 207G ce

face legătura rutieră între localitățile Letea Veche, Ruși-Ciutea și Bacău , DC 87 ce

leagă localitățile Ruși-Ciutea și Siretu, DC 86 ce traverseaz localitatea Letea Veche și

se intersectează cu DC 85 ce leagă localitățile Holt și Radomirești.

Trama stradală secundară este formată în general dintr-o rețea de străzi

colectoare sau de folosință locală ce preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale

și le dirijează spre străzile de legatură sau magistrale respectiv asigură accesul la

locuințe sau servicii curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus.

Zona spaţiilor verzi, agrement, sport

Zona de recreere, spaţii verzi este reprezentată la nivelul comunei de un parc

public (cu o suprafata de 3271 m2), un teren de sport în suprafață de 400 m2 amenajat

în cadrul școlii Generale Letea Veche și o bază sportivă în satul Letea Veche (cu un

teren de sport aferent de 7800 m2).

Suprafețele de spațiu verde cuprinse în Registrul de spații verzi sunt

următoarele:

Zona / (s mp)Letea

Veche HoltRadomires

tiRusi-Ciutea Siretu

zona agrement/sport/recreere

13490 0 0 0 0

zona comunicatie rutiera 12731.6 8346.2 1980.7 5994.1 7222zona institutii publice si servicii (administrativ)

90.2 0 241.8 0 0

zona institutii publice si servicii (cult)

5348.8 918.4 0 856.1 1326

zona institutii publice si servicii (invatamant)

1058.8 469.9 425.5 0 5218

zona parc/gradini/scuaruri

1012.7 2792.6 525.3 5024.7 1953

zona protectie ape 0 1775.8 0 0 0

Totalul suprafețelor mai sus menționate este de 7,88 ha.

Zona gospodărie comunală

Zona serviciilor publice de gospodărie comunală este reprezentată de un

ansamblu de construcţii, instalaţii tehnologice, echipamente funcţionale şi dotări

specifice, denumite sisteme publice de gospodărie comunală, aceste sisteme făcând

parte integrantă din infrastructura edilitară a comunei.

Activităţile desfăşurate în acest sector sunt: alimenatarea cu apă, canalizarea şi

epurarea apelor uzate şi pluviale, salubrizarea localităţii, alimentarea cu gaze

naturale, alimentarea cu energie electrică, administrarea fondului locativ public,

administrarea domeniului public.

Activităţile prestate de către operator sunt colectarea, transportul, depozitarea şi

valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de la populaţie, instituţii publice şi

agenţi economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deşeuri de echipamente

electrice şi electronice, etc).

În vederea colectării deşeurilor, comuna Letea Veche are încheiat un contract cu

S.C. SOMA S.R.L. , care colectează o dată pe săptămână.

Pe teriotriul comunei se găsesc 4 cimitire.

Zona de echipare edilitară

Această zonă este formată din construcțiile aferente sistemelor de alimentare

cu apă (zone de captare, rezervoare), canalizare, construcții aparținând sistemelor de

alimentare cu energie electrică. Este reprezentată la nivelul comunei de puțurile de

captare ale sistemului de alimentare cu apă și de rezervoarele aferente acestuia.

Zona de servicii

Obiective de interes public.

Obiectivele de interes public sau dotările însumează o mare diversitate de

activităţi şi sunt în relaţie complexă cu zona de locuit, producţie, circulaţie.

Ele constituie elemente obligatorii ale aşezărilor de locuit cu legături

nemijlocite cu locuinţele, apariţia unor noi astfel de activităţi completându-se datorită

evoluţiei funcţiei de locuire. Acestea au rezultat din necesităţile condiţionate de

mărimea, profilul şi rolul în teritoriu, de nivelul de trai şi de alţi factori ai localităţii.

În raport cu funcţia care o îndeplinesc, dotările au fost grupate în următoarele

categorii:

- Administrație publică locală: Primărie – Consiliul Local

- Învățământ: 4 școli ,4 grădinițe

- Sănătate: două cabinete medicină de familie, farmacie

- Cultură, culte: bibliotecă, 5 biserici , sală de festivități

- Telecomunicații: 1 centrală telefonică, rețele telefonie, internet, televiziune

- Poștă: Servicii poștale diversificate

- Pază și protecție: 1 sediu poliție.

Culte

MONUMENTUL ISTORIC

CONACUL LECCA

SATUL RADOMIREŞTI, COMUNA LETEA VECHE

COD L M I (2004, 2010): BC-II-m-B-00886

Sistem cartografic utilizat: WGS’84: 46 32 30,8 N

26 59 22,9 E

Pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, mai precis anul 1895, pe moşia aparţinând

Iunius Lecca de la Radomireşti (comuna Letea, plasa Bistriţa de Jos) a fost construit

un conac boieresc. Acesta a fost amplasat la intersecţia drumurilor spre Letea Veche

şi Radomireşti.

Construcția avea mai multe funcţii, printre care, de reprezentare, administrativă

şi de locuinţă.

După încetarea din viaţă a lui Iunius Lecca, la 1 mai 1940, conacul şi moşia de

240 ha rămân moştenitoarei Elena I. Lecca, în calitate de văduvă a răposatului.

Deoarece văduva nu avea calitate procesuală de moştenitoare, conacul şi moşia

le revenea celor trei fii ai lui Iunius Lecca: Ion I. Lecca, Luciu I. Lecca şi Gheorghe I.

Lecca. Conacul şi partea de moşie de la Radomireşti revin proprietarului Gheorghe I.

Lecca.

Din procesul verbal întocmit la data de 25-27 august 1941, rezultă

componentele conacului la acea dată. „Un corp principal, construcţie din zid,

acoperit cu şindrilă, în parte cu etaj, în parte cu beci şi etaj, având şase camere la

etaj, 3 săli şi un colidor, iar la parter camerele servesc de magazii pentru unelte cu

două despărţituri. Clădirea este o construcție veche de peste 200 ani. Acest imobil

are o suprafaţă de 240 m. p. şi este evaluat prin procesul verbal preliminar la 3000

lei m.p. sau în total la 720 000 lei. Al doilea corp, format parter, construcţie din

zid acoperită cu tablă, se compune din: o cameră de baie fără instalaţie, bucătărie,

cameră cancelarie, spălătorie, două bucătării, iar dedesubt un beci. Construcţia

veche reprezintă o suprafaţă clădită de 180 m. p. şi este evaluată prin procesul

verbal preliminar la 2000 lei m. p., adică în total lei 360 000 lei.

Urmează o serie de construcţii anexe: un grajd construit din lemn, acoperit cu

draniţă; un coteţ de păsări înglobat în construcţia grajdului, din cărămidă, acoperit cu

draniţă; un grajd construit din cărămidă, acoperit cu draniţă (5 încăperi); una fânărie

de lemn, fără pereţi, acoperită cu tablă; un saivan de oi din lemn acoperit cu draniţă;

una magazie pătul de lemn acoperit cu draniţă.

Prin aplicarea Decretului-Lege 83/1949, terenurile, clădirile, inventarul viu şi

mort sunt naţionalizate conform procesului verbal din 21 martie 1949 şi sunt trecute

din proprietatea lui Gheorghe I. Lecca la Direcţia Gospodăriilor de Stat Bacău. În

acest document apar nominalizate: 41 ha arabil, 6 ha conacul, curtea şi parcul, 3 ha

fâneţe. În continuare sunt nominalizate toate construcţiile care apar şi în procesul

verbal din 25-27 august 1941, enumerate mai sus.

În prezent conacul este retrocedat proprietarului Dumitru Lecca, singurul

urmaş direct al familiei Lecca, aflat în ţară.

Faţada principală (S, P +I) se detaşează în plan şi la etaj printr-o cameră de

mici dimensiuni, având laturile egale La parter se află calea de acces, marcată printr-o

uşă simplă. Faţada posterioară are alipită o clădire cu un singur nivel. Pe faţada

laterală dreapta se află o a doua intrare în conac.

Ca anexă a conacului consemnăm o clădire cu un singur nivel, având mai multe

uşi pe faţada principală.

Temelia conacului este din fundaţie de piatră, pereţii din zidărie portantă de

cărămidă, planşeul este din grinzi, pardoseala din duşumea.

Acoperişul în şarpantă din lemn (căpriori, coamă, popi, astereală) cu

învelitoare iniţial din şindrilă, în prezent din tablă.

Starea generală de conservare este medie. Riscuri şi ameninţări constituie

prezenţa igrasiei la subsolul conacului.

Nivelul de clasare grupa valorică B, II, Monument de arhitectură.

Criteriile de evaluare globală care au stat la baza clasării monumentului:

Criteriul vechimii, sfârşitul secolului al XIX-lea, valoare medie;

Criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică, valoare

mică;

Criteriul referitor la frecvenţă (raritate şi unicitate), valoare medie;

Criteriul referitor la valoare memorial-simbolică. Prezenţa în memoria

comunităţii la nivel naţional, valoare medie.

Comerț și prestări servicii

Zona serviciilor este reprezentată la nivelul comunei de unități de comerț

alimentar, nealimentar, alimentație publică și magazine mixte.

Destinaţie specială:

Zona cu destinaţie specială este reprezentată la nivelul comunei de suprafața

aferentă postului de poliție în localitatea Letea Veche.

Pentru determinarea bilanţului teritorial existent, s-a procedat la studierea

datelor documentare furnizate de O.C.P.I. Bacău, registrul şi planurile cadastrale

privind structura intravilanului şi extravilanului întregului teritoriu administrativ al

comunei.

Scopul prelucrării acestor date a fost:

- Determinarea structurii funcţionale reactualizate a intravilanului

- Determinarea structurii categoriilor de folosinţă a terenurilor din extravilanul

comunei.

Suprafaţa cuprinsă în intravilanul comunei reactualizată este de 669,66 ha şi

reprezintă 15,81% din suprafaţa totală a teritoriului administrativ care este de 4236,38

ha.

Teritoriul extravilan este de 3566,72 ha şi reprezintă 84,19% din suprafaţa

totală a teritoriului administrativ.

Situaţia referitoare la categoriile de folosinţă a terenurilor de pe suprafaţa

teritoriului administrativ al comunei este prezentată la sfârşitul prezentei

documentaţii sub formă de tabel.

2.8. Zone cu riscuri naturale




Există la limita de este a localității Holt zone în care râul Siret are tendința de a







În adâncime nu sunt prezente zăcăminte de săruri solubile (sare gemă, săruri




2.9. Echipare edilitară

Gospodărirea apelor

Hidrografia teritoriului comunei Letea Veche este direct legată de râul Siret,

care delimitează partea estică a extravilanului.

Pe teritoriul comunei Letea Veche urm[toarele lucrări de amenajare de

gospodărire a apelor:

- Dig mal drept Letea Veche: L = 550 m, h med = 3 m; deținător UAT Letea Veche

- Dig mal drept Letea Veche- face parte din lucrarea amplă "Îndiguire mal drept râu

Siret pe tronsonul Şerbeşti, Siretu, Schineni, Săuceşti, Holt", cu dig: L = 15.75 km h

med = 2.18 m; deținător SGA Bacău

- Apărare - mal drept Letea Veche (Holt): L = 200 m, h = 3.10 m;

- mal stâng Letea Veche (Holt): L =181 m, h = 3.10 m;

- Apărare mal drept Letea Veche (Ruși-Ciutea): L = 240 m, h = 1.5 m;

- Apărare mal drept Letea Veche (Holt) - face parte din lucrarea amplă "Îndiguire mal

drept râu Siret pe tronsonul Şerbeşti, Siretu, Schineni, Săuceşti, Holt", cu L = 22 m h

med = 2 m;

- Apărare mal drept Letea Veche (Holt): L = 200 m, h = 3.81 m.

Alimentare cu apă

Comuna Letea Veche dispune de un sistem de alimentare cu apă potabilă.

Sistemul de alimentare cu apă al localității Letea Veche este amplasat pe toate străzile

principale din fiecare localitate componentă a comunei și este compus din

următoarele obiecte:

- Cămin de racord la rețeaua orașului Bacău;

- Rezervor de înmagazinare cu capacitatea de 700 mc dimensionat să asigure rezerva

de apă potabilă pentru întreaga comună;

- Stație de tratare a apei cu clor gazos;

- Stație de tratare a apei cu filtru din cărbune activ și postclorinare;

- Stație de pompare a ape potabile;

- Stație de captare apă potabilă (un puț forat la 45 m adâncime);

- Rețea de distribuție în toate localitățile comunei.

Toate cele cinci sate ale comunei dispun în prezent de o rețea de alimentare cu

apă pe o lungime de 30850ml, rețeaua va necesita o extindere în următorii ani, în

vederea racordării tuturor consumatorilor.

Stația de clorare este amplasată în incinta zonei de protecție sanitară cu regim

sever din amplasamentul rezervorului de înmagazinare și a stației de pompare și este

dimensionată la un debit de tranzit de 14,5 l/s. Dezinfecția apei se face cu clor și prin

stația de tratare a apei cu filtru din cărbune activ.

Rezervorul de înmagazinare este amplasat în zona gospodăriei de apă și are

rolul de compensare a variațiilor orare ale consumului, de stocare a rezervei

intangibile pentru incendiu și de aspirație pentru pompele din stația de pompare cu

grup de pompe booster echipată cu pompe (2+1) având Qtotal = 85,21 ms/h, H = 44 m,

P = 11 kW/pompă, care asigură presiunea în stația de distribuție a comunei Letea

Veche. Volumul rezervorului este de 700 mc și este realizat din elemente

prefabricate, izolat termic la exterior. Pentru realizare a presiunii necesare în rețeaua

de distribuție (min. 12 m), suplimentar s-a montat o pompă de incendiu cu Q = 36

mc/h, H = 44 m, P = 11 kW.

Toate obiectele componente ale sistemului de alimentare cu apă a localităților

comunei Letea Veche sunt funcționale și pot intra în funcțiune imediat ce se fac

racordurile cetățenilor comunei la rețeaua de apă.

Sistemul de alimentare cu apă, inițial a fost proiectat pentru a prelua apa din

sistemul de alimentare cu apă a municipiului Bacău, însă din cauza prețului apei

furnizate, considerat a fi prea ridicat comparativ cu capacitatea consumatorilor de a

asigura plata apei consumate, s-a luat decizia asigurării unei surse de apă reprezentată

de 2 puțuri forate. Cele două puțuri au fost amplasate în zona gospodăriei de apă în

localitatea Letea Veche.

În anul 2013 s-a construit la gospodăria de apă o stație de tratare a apei captată

din pânza freatică a celui de-al doilea puț forat (45m), deoarece calitatea apei nu se

încadra în limitele admisibile de potabilitate la parametrul amoniu și are depășiri la

numărul de colonii, conform buletinelor de analiză. Puțul nr. 1 a intrat în conservare.

Canalizare

Comuna Letea Veche dispune de un sistem de canalizare compus din colector

principal și colectoare secundare, cu deversarea apei uzate menajere în rețeaua de

canalizare a orașului Bacău. Colectoarele de apă uzată menajeră sunt amplasate pe

ambele laturi ale străzii principale Al. I. Cuza (DJ207G) și pe axul străzilor Vasile

Alecsandri, Preot Vlădeanu, Preot Emil Pavel și Morii. Pe colectoare sunt prevăzute

cămine de vizitare la maximum 50 m distanță între ele. Lungimea totală a

conductelor PVC pe cele cinci străzi este de 6.509 m, iar lungimea totală a

conductelor PEHD (refulare) este de 4.311 m.

Pe rețeaua de canalizare s-au executat 20 stații de pompare, iar fiecare stație

este echipată cu două pompe: una activă, alta de rezervă.

Sistemul de canalizare din satul Letea Veche se află în stare de funcționare, iar

apa uzată colectată este deversată în punctul de racord cu sistemul de canalizare al SC

CRAB SA Bacău, de la un număr de 20 stații de pompare.

Alimentare cu energie electrică

Comuna Letea Veche este traversată de o linie electrică aerienă (L.E.A.) de

înaltă tensiune de 110 KV și o linie de 400 KV .

Zona comunei Letea Veche este alimentată cu energie electrică din stația de

tranformare 400/230V, un factor de putere de 0.92, clasa consumatorilor D și o

frecvență de 50 Hz.

Reţeaua electrică de medie tensiune este aeriană pe stâlpi de beton, amplasaţi

pe marginea drumului sau trecând prin grădini şi terenuri cu altă destinaţie.

Pentru gospodăriile individuale alimentarea cu energie electrică se face din

reţeaua de joasă tensiune aeriană (montată pe stâlpi de beton şi parţial din lemn -

branşamentul este aerian).

Reţeaua electrică de iluminat public este susţinută de stâlpi de beton şi este

alimentată prin posturile de transformare din fiecare localitate a comunei.

Telecomunicaţii

Rețele fixe

Serviciile de telefonie fixă sunt asigurate de către Telekom România și de o

centrsală telefonică ce este amplasată în localitatea Letea Veche.

Rețele mobile

Telefonia mobilă este reprezentată de rețelele Vodafone, RCD-RDS, Telekom

și Orange.

Internet

Principalii furnizori de servicii internet sunt firmele Telekom și UPC.

Televiziune

În comună există conexiune TV furnizată de aceeleași firme.

Alimentare cu căldură

Încălzirea locuinţelor şi a dotărilor social culturale se face cu sobe cu

combustibil solid și cu centrale termice pe gaze.

Pentru prepararea hranei se folosesc butelii cu gaze lichefiate şi plite cu lemne.

Alimentare cu gaze naturale

În momentul de față, comuna Letea Veche dispune de rețea de gaze doar pe

următoarele străzi: Trecătoarea Holtului, Alexandru Ioan Cuza (DJ207G), General

Nicolae Șova și la intrarea în satul Holt (aproximați 20 de gospodării).

Gospodărie comunală

Serviciile publice de gospodărie comunală reprezintă ansamblul activităţilor şi

acţiunilor de utilitate şi de interes local, desfăşurate sub autoritatea administraţiei

publice locale, având drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică, prin care se

asigură:

a) alimentarea cu apă;

b) canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale;

c) salubrizarea localităţilor;

d) alimentarea cu gaze naturale;

e) alimentarea cu energie electrică;

f) administrarea fondului locativ public;

g) administrarea domeniului public.

Serviciile publice de gospodărie comunală se realizează prin intermediul unui

ansamblu de construcţii, instalaţii tehnologice, echipamente funcţionale şi dotări

specifice, denumite sisteme publice de gospodărie comunală; aceste sisteme fac parte

integrantă din infrastructura edilitară a comunei.

Comuna Letea Veche face parte din „Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

pentru Salubrizare din Bacău” – ADIS.

În vederea colectării deşeurilor, comuna Letea Veche are încheiat un contract

cu S.C. SOMA S.R.L., care colectează o dată pe săptămână.

Pe teriotriul comunei se găsesc patru cimitire.

În prezent, pe teritoriul intravilan al comunei, există amenajate 18 puncte de

colectare a pet-urilor.

2.10. Probleme de mediu

Situaţia existentă. Caracteristicile reliefului

Relieful comunei este alcătuit din şes, în care predomină terenul arabil,

favorabil agriculturii, luncile celor două râuri Bistriţa şi Siretul. Formele de relief

distincte sunt Lunca Siretului şi Bistriţei, terasele acestora. Declivitatea terenului este

foarte redusă.

Terenul pe care se extinde comuna este reprezentat de podul treptei de 3-5 m a

terasei joase caracterizat, mai ales în extravilan, prin neuniformități de microrelief,

generate de prezența unor vechi brațe părăsite ale râului. În zonele locuite, ternul este

în general plan, ca urmare a amenajării sale de către factorul uman.

Monotonia acestui relief plan nu este întreruptă decât în partea de nord a

comunei, unde eroziunea râului Bistrița a săpat în terasa înaltă de 30-40 m altitudine,

din malul drept a râului Siret, creând o spinare îngustă de culme interfluvială, cu

înălțimi de cca. 190 m (Capul Piscului) care a fost folosită (extremitatea sudică) ca

groapă de împrumut din care s-a excavat pământ prăfos pentru investiții în municipiul

Bacău.

Reţeaua hidrografică

Teritoriul comunei Letea-Veche face parte din bazinul hidrografic al Siretului şi al

Bistriţei. Siretul este aproape în totalitate regularizat, dar la confluenţa Bistriţei cu

Siretul există pericolul de inundaţii în perioadele de viituri. Adâncimea pânzei

freatice pe platouri se află sub 40 m. În văi, apa freatică se află la 6,00-7,00 m

adâncime. În general calitatea apei este bună, având un procent corespunzător de

săruri şi un grad ridicat de potabilitate.

Clima

Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei Letea Veche se încadrează în zona

de extindere a climatului temperat continental propriu-zis, cu aspecte specifice

culoarelor depresionare și dealurilor joase din nord-vestul Podișului Moldovenesc, cu

influențe scandinavo-baltice.

Temperatura medie multianuală este stabilită în jurul valorii de 9.2 oC, luna cea

mai călduroasă fiind iulie, cu o valoare medie multianuală de 21.2 oC, iar luna cea

mai rece ianuarie cu temperatura medie de - 4.1 oC, rezultând o amplitudine termică

anuală de 25.2 oC. Numărul zilelor de vară este relativ redus – cca. 86 de zile cu

temperaturi mai mari de 25 oC. Numărul mediu al zilelor de îngheț este de 126 pe

an.

Valoarea medie multianuală a precipitațiilor din zona confluenței râurilor

Bistrița și Siret este de cca. 542 mm/an.

Valorile medii multianuale a precipitațiilor fiecărei luni evidențiază un maxim

pluviometric în intervalul mai – august și minime in lunile decembrie – martie.

Vanturile predominante sunt din direcțiile nord și nord – vest, culoarul

Siretului favorizând o dirijare mai mult nord-sud a curenților atmosferici. În timpul

iernii viteza vântului poate depăși 70 Km/h, viteza medie având valori de pâna la 6

m/s.

C aracteristici geotehnice

Cea mai mare parte din suprafața comunei este ocupată de relieful teraselor de luncă,

trepte aluviale sedimentate ca urmare a activității comune de depunere a râurilor

Bistrița și Siret.

Zonele corespunzătoare acestor terase se caracterizează prin suprafețe în

general plane și orizontale, cu unele neregularități de microrelief și sunt favorabile

pentru construcții, rocile componenete prezentând în general capacitate portantă

ridicată. Aceste sunt pământuri bune de fundare, în accepțiunea normativului NP

074 – 2014.

Pe aceste terenuri fundarea directă se poate face fie pe straturile de pământuri

care compun cuvertura coezivă a aluvionarului grosier, pământuri majoritar argilo-

prăfoase, fie pe aluviunile necoezive de granulozitate medie-mare (pietrișuri cu nisip

și bolovani).

Pentru construcțiile de categoria geotehnică 1, cu risc geotehnic redus, calculul

terenului de fundare se poate face și numai pe baza presiunilor convenționale (NP

112-2014, Anexa D). pentru construcțiile din categoria geotehnică 2, cu risc

geotehnic moderat, calculul terenului de fundare se va face pe baza capacităților

portante, calculate conform NP 112-2014.

Pentru cazurile în care se recomandă fundarea indirectă, de adâncime, straturile

în care se pot încastra elementele fișate sunt pietrișurile cu nisip și bolovani, in cazul

în care au îndesare mare sau argilele marnoase cenușii și vineții din baza depozitului

aluvionar recent, argile care sunt bine consolidate și se încadrează în categoria roci

semi-stâncoase, conform NP 112-2014.

Și acestea sunt pământuri bune de fundare.

Spații verzi

Zona de recreere, spaţii verzi este reprezentată la nivelul comunei de un parc

public (cu o suprafata de 3271 m2), un teren de sport în suprafață de 400 m2 amenajat

în cadrul școlii Generale Letea Veche și o bază sportivă în satul Letea Veche (cu un

teren de sport aferent de 7800 m2).

Totalul suprafețelor mai sus menționate este de 7,88 ha.

Resurse naturale ale solului și subsolului

Singurele rezerve minerale exploatabile de pe teritoriul comunei Letea Veche

sunt pietrișurile și nisipurile din albia majoră și terasa de luncă a râului Siret.

Perimetrele de exploatare active sunt în zona localității Holt.

Flora și fauna

Letea Veche este o comună de ses cu flora și fauna specifică climatului

temperat continental. Astfel flora este alcătuită în principal de arbori (tei, salcie,

plopi, salcam), pomi fructiferi (pruni, caiși, meri, peri, cireși, etc) și arbuști (prunul

sălbatic, măceșul, porumbarul, măceșul pitic), flori viu colorate și bogate (mușețel,

mac, trandafiri, albăstrele, margarete).

Predominã specii de ierburi printre care își fac loc: trifoiul sălbatic,

măzărichea, păpădia, coada șoricelui, laptele câinelui, traista ciobanului. Printre

ierburi cresc: menta, sânzienele, pătlagina, măcrișul, scaieții. Pe șanțuri nu lipsesc

cucuta, urzicile, iar pe locurile bătătorite pe lângă drum troscotul și loboda. In

culturile agricole nelucrate la timp se desfatã: costreiul, mohorul, palamida, rãpita

salbaticã, susaiul, volbura, lãptuca, macul, albastrița. Mecanizarea lucrărilor agricole,

ierbicidarea și chimizarea, îngustarea spațiilor necultivate vor încheia existența

acestor plante care sărăcesc pãmântul.

Ca urmare a extinderii culturilor, fauna care a existat pe teritoriul comunei este

în continuã scădere împuținându-se atât speciile cât si numãrul lor. Lucrările

mecanice agricole au dus la scãderea numãrului iepurilor. Dintre animalele

pãgubitoare se mențin vulpile, aricii, cârtițile. Păsările cãlãtoare care staționeazã vara

la noi sunt:

- ciocârlia pe terenurile de culturã

- graurii, cucii, pupăzele și porumbelul sălbatic prin livezi

- barza, prepelița - în preajma bălților

- rândunica pe lângã casele oamenilor.

De asemenea în timpul iernii pe "Balta Albastra" poposesc cârduri de rațe

sălbatice pentru a ierna.

Riscuri naturale




Există la limita de este a localității Holt zone în care râul Siret are tendința de a







În adâncime nu sunt prezente zăcăminte de săruri solubile (sare gemă . Săruri




Monumente ale naturii și istorice

Arii naturale protejate de interes naţional

Prezenţa a peste 160 de specii de păsări, pe teritoriul celor 5 lacuri de

acumulare de pe râurile Bistriţa şi Siret (Lilieci, Bacău II, Galbeni, Răcăciuni şi

Bereşti) şi pe coridorul de migraţie est – european, a determinat instituirea unui regim

special de protecţie şi conservare a speciilor de păsări şi a habitatelor acestora.

Astfel că, prin H.G. nr.2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală

protejată pentru noi zone, au fost declarate 5 arii de protecţie specială acvifaunistică:

Lacul Lilieci şi Bacău II (pe râul Bistriţa), Lacul Galbeni, Lacul Răcăciuni şi Lacul

Bereşti (pe râul Siret).

Arii naturale protejate de interes comunitar

Situl Natura 2000 - ROSPA0063 a fost declarat arie de protecţie specială

avifaunistică, prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/ 2007, modificată şi completată de

Hotărârea Guvernului nr. 971/ 2011 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România.

Lacul Galbeni are o suprafaţã de 1063,8 ha şi cuprinde luciul de apă al Lacului

de Acumulare Galbeni şi zone adiacente situate la confluenţa, Bistriţa - Siret, pe

teritoriile comunelor Letea Veche, Nicolae Bălcescu şi Tamaşi, conform Hotărârii de

Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru

noi zone. Limita nordică porneşte de la digul lacului de acumulare km 6 + 400 m, la

aproximativ 1,5 km sud de podul peste Bistriţa, traversează cursul vechi al Bistriţei,

urmează conturul digului de apărare al satului Siretu, incluzând bălţile şi zonele

umede de la staţia de pompare şi Balta Albastră, până în zona gurii canalului de fugă

Unitatea Hidroenergetică Bacău II. De la gura canalului, limita continuă spre vest

până la graniţa comunală Letea Veche – Tamaşi. Limita estică coboară aproximativ

500 de metri pe graniţa comunală Letea Veche – Tamaşi, până în apropierea gurii de

vărsare a pârâului Racova, după care traversează zona de luncă până spre digul mal

stâng, pe un parcurs de aproximativ 5,5 km.

Limita sudică începe din colţul digului de pe malul stâng, traverseazã barajul

lacului şi se continuă pe digul de la vest de baraj pe o lungime de 1 kilometru. Limita

vestică corespunde digului de pe malul drept al lacului, pe o lungime de 6,4 km, la

nord de staţia de sortare SortBac.

Pe teriotriul comunei Letea Veche, în localitatea Radomirești se găsește

monumentul istoric și de arhitectură Conacul Lecca COD LMI (2004, 2010): BC-II-

m-B-00886.

Obiective industriale și zone periculoase

Pe teritoriul comunei Letea Veche nu se află obiective idustriale sau unități

economice poluante.

Căi de comunicație






Radomirești.

Depozite de deșeuri menajere și industriale

În vederea colectării deşeurilor, comuna Letea Veche are încheiat un contract

cu S.C. SOMA S.R.L. , care colectează o dată pe săptămână.

Disfuncţionalităţi – priorităţi de mediu

I. Indentificarea surselor de poluare

Starea componentelor de mediu influenţează direct calitatea vieţii şi sănătaţii

populaţiei.

Impactul activităţilor antropice asupra elementelor de mediu (apă, aer, sol,

biodiversitate) provoacă degradarea calităţii acestora, dezechilibrul ecosistemelor

naturale, conducând la schimbări ireversibile. În vederea reducerii şi eliminării

impactului poluării asupra mediului înconjurător este necesară în primul rând

identificarea surselor de poluare.

Pe teritoriul comunei Letea Veche, factorii de mediu nu sunt afectaţi de

fenomene majore de poluare care să producă modificări semnificative ale calităţii

componentelor mediului.

Activităţile umane generează numeroase reziduuri, deşeuri solide, lichide, de

diverse naturi (organice, chimice) care sunt greu degradabile, se menţin deci un timp

îndelungat în mediu, acumulându-se şi devenind dăunătoare echilibrului ecologic şi

factorilor de mediu.

Principalele activităţi care pot reprezenta potenţiale surse de poluare a

mediului comunei Letea Veche sunt activităţile agricole şi zootehnice, gospodăria

comunală şi echiparea edilitară.

Astfel, poluarea din agricultură rezultă în urma aplicării iraţionale a unor

îngrăşăminte, ierbicide, insecticide, pesticide, îngrăşăminte organice. Utilizarea în

exces a acestor substanţe chimice şi organice, depozitarea necontrolată, cu expunere

la precipitaţii, aplicarea necorespunzătoare, în perioadele ploioase, toate acestea

determină spălarea acestor substanţe şi infiltrarea apei încărcate chimic/organic în sol,

determinând atât poluarea solurilor cât şi a apei freatice.

Pe de altă parte, tot activităţile agricole sunt cele responsabile de degradarea

solului din cauza practicilor agricole neadecvate, păşunatului excesiv, defrişărilor

livezilor, desfiinţării plantaţiilor viticole, care conduc la accentuarea eroziunii ceea ce

determină diminuarea calităţii solului, şi, în special, a fertilităţii, proprietate esenţială

pentru asigurarea hranei populaţiei şi animalelor.

În general, în mediul rural una din problemele majore de poluare ce ţin de

gospodăria comunală este generată de absenţa şi ineficienţa colectării, transportului şi

depozitării deşeurilor menajere ca şi de inexistenţa unor platforme controlate şi

amenajate corespunzător pentru compostarea deşeurilor organice.

În prezent deşeurile sunt colectate de către S.C. SOMA S.R.L. .

II. Calitatea factorilor de mediu

Factorii de mediu pot influenţa pozitiv sau negativ, în mod direct sau indirect,

viaţa oamenilor. Relaţia este însă reciprocă deoarece oamenii, prin activităţile pe care

le desfăşoară, supun adesea componentele mediului la modificări calitative şi

cantitative care pot avea consecinţe grave atât asupra ecosistemelor naturale cât şi

asupra lor înşişi.

Factorii de mediu se află în relaţie de interdependenţă unul faţă de celălalt,

astfel încât, orice intervenţie antropică asupra unei componente de mediu induce,

inevitabil, consecinţe şi asupra celorlalte. În continuare, se va analiza calitatea

fiecarui factor de mediu pe teritoriul comunei Letea Veche, cu precizarea

potenţialilor factori perturbatori.

Diminuarea calităţii mediului este determinată de două categorii de acţiuni:

- acţiuni fizice naturale (eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate, sărăturare,

unele fenomene climatice şi hidrologice), care afectează calitatea solurilor, apelor,

aerului, florei şi faunei şi care pot fi accentuate de activitatea antropică;

- acţiuni antropice generate de dezvoltarea economico - socială a teritoriului, care au

un rol hotărâtor în procesul de transformare a mediului natural într-un mediu

antropizat, inclusiv prin dinamizarea şi accentuarea unor fenomene fizice.

II.1. Calitatea aerului

Poluarea aerului este rezultatul unor procese naturale şi antropice. Sursele de

poluare a aerului sunt:

- naturale (procesele fiziologice ale omului şi animalelor, pulberile de sol,

substanţele organice şi anorganice, radioactivitatea datorată emisiilor de roci sau de

origine cosmică, incendierea maselor vegetale, descompunerea materiilor organice

vegetale şi animale);

- antropice (arderea combustibililor solizi, traficul auto, industria alimentară,

depozitarea şi conservarea alimentelor, prelucrarea lemnului, activitatea agricolă şi

zootehnică).

Pe teritoriul comunei Letea Veche nu există o rețea proprie de prelevare a

probelor pentru stabilirea calității aerului.

Pot fi menţionate o serie de surse locale cu caracter temporar – accidental,

reprezentate prin următoarele activităţi umane:

- procesele de ardere pentru încălzirea locuinţelor şi obiectivelor socio – economice,

care generează fum. Componenţa acestuia este foarte variată, fiind format din

particule în suspensie (cenuşă, funingine), gaze (monoxid de carbon (CO), dioxid de

carbon (CO), oxizi de azot (NOx), oxizi de sulf (SO) şi vapori de apă. Fumul este

generat mai ales în timpul iernii; cantităţile de poluanţi rezultate astfel sunt însă

neglijabile şi nu au impact asupra calităţii aerului;

- fumul rezultat în urma arderii maselor vegetale din curți și grădini (resturi de plante,

ramuri rezultate în urma curățirii pomilor, viilor, deșeuri din gospodărie, etc.);

- circulaţia şi transportul rutier generează NOX, hidrocarburi nearse, suspensii formate

din particule de carbon ce absorb o serie din gazele eliminate, fum, substanţe

adăugate benzinei sau uleiurilor pentru a le îmbunătăţi calităţile (antioxidanţi,

anticorozivi) şi zgomot;

- circulaţia auto pe drumurile locale de pamânt generează praf.

În privinţa nivelului de poluare cu gaze şi pulberi, deşi nu se fac măsurători, se

poate aprecia că emisiile sunt reduse, iar procesele de dispersie şi reţinere mecanică

(prin vegetaţie) conduc la diminuarea cantităţilor eventualelor impurităţi din aer.

II.2. Calitatea apelor

Apa este un element indispensabil care asigură continuitatea proceselor

naturale ce permit viaţa pe Pământ. Apa este esenţială pentru viaţa regnului vegetal şi

a regnului animal, pentru populaţie şi în concluzie, pentru buna desfăşurare a

activităţilor cotidiene. Prosperitatea şi bunăstarea unei comunităţi sunt direct

dependente de furnizarea unei cantităţi suficiente de apă curată. Fiind o resursă

limitată şi foarte vulnerabilă, apa poate fi oricând deteriorată dacă nu sunt respectate

anumite măsuri de protecţie. Dată fiind degradarea continuă la care apa este supusă,

se impune gestionarea resurselor de apă şi monitorizarea calităţii acesteia.

a) Apele de suprafaţă

Anumite deficienţe şi disfunctionalităţi în dezvoltarea comunei pot reprezenta

potenţiale surse de poluare a apelor de suprafaţă.

Astfel, calitatea apelor de suprafaţă poate fi afectată de:

- surse punctiforme: în categoria surselor punctiforme de poluare a apelor de

suprafaţa sunt incluse:

- Agricultura – generează poluarea apelor prin următoarele activităţi:

- activitatea zootehnică actuală din gospodăriile populaţiei.

Din creşterea animalelor rezultă mari cantităţi de dejecţii lichide care, dacă

ajung în cursurile de apă determină creşterea nivelului de nutrienţi rezultând poluarea

cu nutrienţi.

- Folosirea irațională a pesticidelor în agricultură determină poluarea solului, a

surselor de apă, afectează faună piscicolă.

- surse difuze de poluare a apelor de suprafaţă:

- Agricultura: pe lângă presiunile punctiforme exercitate, activităţile agricole

pot conduce la poluarea difuză a resurselor de apa. Căile prin care poluanţii (în

special nutrienţii şi pesticidele, dar şi alţi poluanţi) ajung în corpurile de apă

sunt diverse (scurgere la suprafaţă, percolare, etc.).

Sursele de poluare difuze sunt reprezentate în special de:

- Stocarea şi utilizarea îngrăşămintelor organice şi chimice;

- Creşterea animalelor domestice;

- Utilizarea pesticidelor pentru combaterea dăunătorilor.

Din activitațile agricole poate rezulta de asemenea poluarea cu nitraţi a apelor,

care este determinată în principal de gestionarea defectuoasă a gunoiului de grajd în

gospodăriile individuale din mediul rural. Acestea nu sunt prevăzute cu platforme

protejate pentru colectarea gunoiului de grajd, astfel încât nutrienţii, în special

nitraţii, se dizolvă în apele subterane.

Toate sursele precizate anterior pot fi responsabile de creşterea nivelului de

nutrienţi (azot şi fosfor) şi substanţe organice din cursurile de apă. Atât nutrienţii cât

şi substanţele organice au ca efecte eutrofizarea apelor (îmbogăţirea cu nutrienţi şi

creştere algală), ceea ce determină schimbarea compoziției speciilor, scăderea

biodiversității speciilor, precum şi reducerea utilizării resurselor de apă (apa potabilă,

recreere, etc.).

b) Apele subterane

Calitatea apelor subterane prezintă o relevanţă sporită, mai ales acolo unde

acestea constituie principala sursă de apă potabilă pentru populaţie.

Cel mai mare pericol îl reprezintă încărcările cu poluanți de diverse origini

(chimici, organici) din:

- apele din precipitații care se infiltrează în terenurile agricole pe care se aplică

necorespunzător îngrășăminte chimice și pesticide;

- deversările de deșeuri lichide zootehnice.

Alte cauze ale poluării apelor subterane pot fi și:

- amplasarea necorespunzătoare a surselor de apă potabilă – a fântânilor – prea

aproape de gospodărie, de closet, de depozitele de deșeuri zootehnice, fără a se

respecta zona de protecție;

- efectele pasivității fostelor complexe zootehnice de capacități mari (din cadrul

fostelor C.A.P.-uri) privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu.

II.3. Calitatea solurilor

Solul reprezintă suportul vieţii omeneşti şi a bunăstării. Solul oferă ancorare

rădăcinilor, reţine apa îndeajuns ca plantele să se poată folosi de ea, şi stochează

nutrienţii care menţin viaţa.

Solul este mediul de viaţă pentru nenumărate microorganisme, ce desfăşoară

multiple transformări biochimice, începând de la fixarea azotului atmosferic până la

descompunerea materiei organice.

Astfel, solul reprezintă un sistem foarte dinamic care îndeplineşte numeroase

funcţii şi este vital pentru activitaţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor.

Poluarea şi degradarea solurilor conduce la diminuarea capacităţii de a susţine viaţa

precum şi a capacităţii productive a acestui factor de mediu.

Degradarea solurilor înseamnă reducerea sau pierderea productivităţii lor

biologice sau economice. Ea este determinată de utilizarea solurilor (factorul

antropic), de un proces natural, ori de o combinaţie de procese naturale. Cauzele

degradării solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului.

Poluarea solului este considerată o consecinţă a unor obiceiuri neigienice sau

practici necorespunzătoare, datorată îndepărtării şi depozitării la întâmplare a

reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deşeurilor industriale sau utilizării

necorespunzătoare a unor substanţe chimice în agricultură. Solul este supus poluării

ca şi celelalte elemente ale mediului, dar el se reface tot mai greu în comparaţie cu

apa şi aerul, deoarece procesele de autoepurare sunt mult mai lente.

Calitatea solului este afectată într-o măsură mai mică sau mai mare de una sau

mai multe restricţii. Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea

caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar,

ceea ce este şi mai grav, în afectarea calităţii produselor agricole şi a securităţii

alimentare, cu urmări serioase asupra calităţii vieţii omului.

a) Degradarea solurilor

Degradarea solurilor reprezintă un proces complex, generat în timp de o

multitudine de factori naturali şi antropici, care determină anumite restricţii în

utilizarea solurilor.

Aceste restricţii sunt cauzate fie de factori naturali (clima, forme de relief,

caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice; în multe cazuri factorii menționați

pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar

anularea funcţiilor acestora.

Activităţile agricole – culturile agricole slab protectoare ale solului

(prăşitoarele în special) pe terenuri necorespunzătoare sau cu agrotehnică neadecvată

ca de exemplu cultivarea terenurilor în pantă, cu arătura pe direcţia deal – vale,

declanşează o eroziune intensă care duce la degradarea accentuată a acestor

suprafeţe.

Un alt important factor antropic de degradare a solurilor îl reprezintă păşunatul

excesiv.

Păşunatul excesiv, mai ales pe terenuri în pantă, pe soluri cu textură uşoară şi

deficit de umiditate duce la declanşarea unor puternice fenomene de eroziune,

cauzează compactarea solului („cărări de vite”) ceea ce, la rândul său provoacă

reducerea infiltraţiei şi a capacităţii de reţinere a apei, accentuarea proceselor de

şiroire şi de spălare pe versant, sărăcirea solului şi împiedică regenerarea naturală a

păşunii.

Consecinţele poluării şi degradării solurilor se reflectă în primul rând asupra

potenţialului lor productiv, în sensul limitării sau anulării calităţilor biologice şi de

fertilitate. Cele mai grave efecte asupra solurilor sunt generate de fenomenele de

degradare care determină scăderea potenţialului productiv, scoaterea din circuitul

agricol, schimbări ale modului de folosinţă. De asemenea, poluarea solurilor cu

reziduuri organice şi deşeuri menajere poate avea consecinţe negative asupra apelor,

prin spălări, scurgeri şi infiltraţii, asupra plantelor, animalelor şi omului.

b) Poluarea solurilor

Un factor care poate cauza poluarea solurilor este depozitarea întâmplătoare pe

sol a deşeurilor menajere şi a reziduurilor şi dejecţiilor zootehnice, din gospodăriile

populației.

Dejecţiile zootehnice au un conţinut mare de materie organică uşor

biodegradabilă şi de elemente nutritive, constituind un îngrăşământ organic foarte

recomandat ca fertilizant al solurilor.

Însă, atunci când dejecţiile zootehnice nu sunt depozitate şi compostate

corespunzător normelor, ci sunt depozitate direct pe sol, apare fenomenul de poluare

a solului şi a apei subterane, prin infiltrarea lichidelor rezultate în pânza freatică.

Aceste considerente, alături de mirosul neplăcut resimţit la distanţe mari,

impun aplicarea acestora ca îngrăşăminte pe terenurile agricole în cantităţi moderate

şi numai după ce au fost compostate în condiţii controlate. Administrate în cantităţi

prea mari, dejecţiile zootehnice determină apariţia riscului poluării solului din cauza

depăşirii capacităţii de absorbţie a solului respectiv.

În ceea ce privește deșeurile menajere, în prezent, serviciul de salubrizare la

nivelul comunei Letea Veche este delegat firmei S.C. SOMA S.R.L..

II.4. Priorităţi în intervenţie

Priorităţile în domeniul mediului se referă, în principal, la acele măsuri

necesare pentru rezolvarea disfuncţionalităţilor majore de mediu menţionate anterior.

În acest sens se impun:

- asigurarea potabilităţii la sursele de apă prin instituirea şi delimitarea zonelor

de protecţie sanitară a captărilor de apă din subteran, respectarea distanţelor

sanitare între acestea şi eventualele surse de impurificare (closete, gospodării,

ferme, etc.);

- realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare pentru

toate localităţile comunei ;

- controlul strict al depozitării deşeurilor zootehnice, cu respectarea normelor în

vigoare;

- implementarea sistemului integrat de management al deşeurilor;

- interzicerea depozitării deşeurilor în albiile pâraielor şi amendarea celor care

nu respectă normele de mediu;

- interzicerea deversărilor de ape reziduale sau orice altă substanţă poluatoare în

apele care străbat teritoriul comunei (ape reziduale cu detergenţi, uleiuri,

combustibili lichizi, lubrefianţi, pesticide, etc.);

- protejarea și conservarea ecosistemelor acvatice de pe teritoriul comunei, în

special a zonelor cu vegetație hidrofilă;

- aplicarea de fertilizanţi şi utilizarea raţională a păşunilor, prin evitarea

suprapăşunatului şi introducerea păşunatului alternativ pe parcele.

2.11. Disfuncţionalităţi (la nivelul teritoriului şi localităţii)

În urma anaizelor și studiilor de fundamentare efectuate, rezultă o serie de

disfuncțioalități în desfășurarea activitățior în satele componenete ale comunei Letea

Veche.

Dezechilibre în dezvoltarea economică

Din sfera serviciilor sociale, învățământul și sănătatea, atât ca activități private

sau de stat, raportat la numărul de locuitori al comunei sunt slab dezvoltate; fapt

semnalat și în sondajul sociologic efectuat.

Grupele de vârstă peste 65 de ani, nu beneficiază pe plan local, de servicii

sociale specifice.

Aceste disfuncționalități se manifestă la nivelul numărului celor angajați și la

nivelul dotărilor aferente.

Legăturile comunei Letea Veche cu municipiul Bacău se desfășoară pe

multiple planuri, inclusiv cel al deplasărilor. Locuitorii comunei merg la Bacău

pentru activități lucrative, învățământ (navetism școlar), consultații medicale,

financiar-bancare, cumpărături periodice sau ocazionale, etc. Din acest punct de

vedere, transportul de călători este neadecvat – subdimensionat.

Disfuncţionalităţi privind evoluţia şi structura populaţiei , modul de ocupare a

resurselor de muncă

• Grupele de vârstă 0-4 ani și 5-9 ani dețin față de populația totală, aceleași

ponderi ca și grupele de vârstă 60-64 ani, 65-69 ani, ceea ce evidențiază tendințe de

îmbătrânire a populației.

Această caracteristică este susținută și de faptul că sporul natural ca diferență

între natalitate și mortalitate prezintă valori negative pe toată perioada analizată.

• Un procent de 11.2% din populația aptă de muncă a comunei reprezintă

persoane plecate în străinătate pentru munci mai bine plătite. Aceștia reprezintă un

eventual potențial de spor migratoriu negativ cu impact nefavorabil pentru comună.

Nivelul de poluare sau de degradare constatat în unele zone

Pe teritoriul comunei Letea Veche, factorii de mediu nu sunt afectaţi de

fenomene majore de poluare care să producă modificări semnificative ale calităţii

componentelor mediului.

Principalele activităţi care pot reprezenta potenţiale surse de poluare a mediului

comunei sunt activităţile agricole şi zootehnice, gospodăria comunală şi echiparea

edilitară.

În general, în mediul rural una din problemele majore de poluare ce ţin de

gospodăria comunală este generată de absenţa şi ineficienţa colectării, transportului şi

depozitării deşeurilor menajere ca şi de inexistenţa unor platforme controlate şi

amenajate corespunzător pentru compostarea deşeurilor organice.

Un alt important factor de poluare se referă la echiparea edilitară.

Aspecte critice privind organizarea circulaţiei

Principalele disfuncționalități privind căile de circulație sunt:

- intersecții existente nemodernizate

- profile de drum neconforme

- imbrăcăminți uzate, drumuri neasfaltate aflată în stare degradată

- lipsa investiţiilor în modernizarea drumurilor de exploataţie agricolă care să asigure

un acces facil al agricultorilor la terenurile arabile.

Disfuncţionalităţi la nivelul echipamentelor edilitare

Principala difuncționalitate o reprezintă că, la nivel de comună infrastructura

edilitară este incompletă.

2.12. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei

În urma anchetei socio-urbanistice care s-a efectuat printre locuitorii comunei

Letea Veche rezultă următoarele necesităţi şi opţiuni ale populaţiei:

- suplimentarea intravilanului existent pentru dezvoltarea zonei de locuințe;

- suplimentarea locurilor de muncă

- extinderea reţelelor de alimentare cu apă

- realizarea reţelelor de canalizare

- modernizarea infrastructurii rutiere

- modernizarea serviciului de colectare a deșeurilor menajere

- investiții pentru segmentul servicilor sociale de sănătate

- crearea de spaţiide joacă pentru copii, grădiniță, de spaţii verzi

- crearea unor servicii sociale pentru persoanele de vârsta a III-a.

Opţiunile de perspectivă se referă la rezolvarea problemelor enumerate mai sus

prin metode tradiţionale (dezvoltarea agiculturii, comerţului, prestări servicii).

Dacă, în general, opțiunile pentru perspectiva apropiată sunt clasice, proprii

mediului rural, se remarcă în comună dorința de a investi în cultură și educație, ceea

ce ar ajuta foarte mult generațiile tinere.

3.PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

Organizarea urbanistică a teritoriului comunei a făcut obiectul unor studii

anterioare de sistematizare şi urbanism ce au prevăzut reglementări urbanistice pe

anumite intervale de timp.

Prezentul PUG conţine planificarea teritorială, priorităţile şi servituţile de

urbanism referioare la :

- Delimitarea intravilanului ;

- Împărţirea localităţiilor în zone funcţionale şi organizarea relaţiilor dintre

acestea;

- Volumul şi structura potenţialului uman , resurse de muncă ;

- Potenţialul economic al localităţilor , posibilităţi de dezvoltare ;

- Stabilirea reglementărilor specifice localităţilor şi zonelor funcţionale, pentru

amplasarea şi destinaţia construcţiilor, precum şi regimul de înălţime ;

- Amplasarea obiectivelor de interes public;

- Delimitarea zonelor de interdicţie definitivă sau temporară de construire;

- Dezvoltarea sistemului de reţele tehnico-edilitare , corelată cu necesităţile

rezultate;

- Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului, cu identificarea şi eliminarea

surselor de poluare.

3.1. S tudii de fundamentare

Studiile de fundamentare s-au elaborat în scopul analizei şi reglementării unor

probleme sectoriale ce au rol hotărâtor în propunerile de amenajare teritorială şi

dezvoltare urbanistică. Studiile efectuate cuprind analiza situaţiei existente referitor

la: extinderea intravilanului localităţii, structura populaţiei, structura activităţilor

economice, opțiuni ale populației, protecţia mediului, infrastructura majoră,

monumete istorice și de arhitectură.

Prin studiile mai sus menţionate s-au diagnosticat disfuncţionalităţile specifice

fiecărui domeniu studiat şi s-au formulat propuneri de diminuare a acestora.

Puncte tari

Poziția geografică foarte buna, limitrofă municipiului Bacău; - Gradul ridicat de potabilitate al apei; - Relieful este alcătuit din şes, în care predomină terenul arabil și este favorabil agriculturii. - Existenta unor obiective turistice.

- Populatie majoritar tânără (52% sub 45 ani); - Echilibru relativ între populația feminină și masculină. - Creșterea populației în ultimii ani; - Peste jumătate din populația totală a comunei se încadrează în categoria populației active; - Creșterea sporului natural, ceea ce înseamnă o tendință de progres pentru numărul total de locuitori ai comunei.

- Existența de culturi agricole diverse și puternic reprezentate (cultivarea cerealelor șiplantațiile pomicole); - Sector zootehnic dezvoltat cu efective considerabile de animale; - Existenta unor inițiative economice particulare; - Potențial deosebit privind exploatările de materii prime; - Interes sporit al autorităților locale pentru dezvoltarea turismului local și zonal; - Existența unitaților de cazare; - Prezența monumentului istoric ”Conacul Lecca”.

- Existența mai multor categorii de drumuri: DN2F, DJ207G, DC85, DC86, DC87. - Acces la infrastructura rutierã – comuna este traversatã de 10,943 km de drumuriasfaltate, restul drumurilor urmând a se asfalta; - Existența unei rețele de transport public cu autobuze, care face legatura cu reședințade județ, Municipiul Bacău; - Existența retelei de gaz pe următoarele străzi din comună: Trecătoarea Holtului,Izvorului. - Acces la serviciile de furnizare a telefoniei fixe, mobile, a televiziunii princablu/satelit, internet și a curieratului.

- În comună funcționează un ansamblu de dansuri populare și un grup vocal;

- Comuna are o echipă de fotbal și o bază sportivă. - Existența unui centrul de asistentă după programul școlar tip “after school; - Existența unei săli de festivități în satul Radomirești.

- Natura în mare parte bine conservată; - Calitatea aerului se află în limite normale.

- Administrație locală dinamică; - Excedent bugetar în ultimii trei ani; - Climat de colaborare și cooperare în administrația publică locală; - Creșterea nivelului de colectare a taxelor provenind din amenzi.

Puncte slabe

- Deficitul de umiditate manifestat frecvent în lunile iulie, august şi septembrie este dăunător culturii de porumb.

- Plecarea pentru o perioadă îndelungata a persoanelor din comună în căutarea unui loc de muncă în țară sau în străinătate; - Implicarea slabă a societății civile în problemele comunității. - Nivelul venitului mediu al localnicilor comunei Letea Veche este prea mic (1164 lei).

- Slaba activitate industrială din sfera prelucrării materiilor prime sau produselor agricole; - Pondere redusă a activităţilor complementare agriculturii (servicii, prelucrarea produseloragricole şi animale, turism rural) care conduce şi la depopularea satelor; - Productivitate redusă cauzată de fărâmiţarea terenurilor aflate în proprietate privată.

Număr mare de pacienți care revin unui medic de familie, comparativ cu media județeană; - Aproape 6 procente din populație beneficiază de servicii de asistență socială.

- Tendință de creștere a cheltuielilor curente la bugetul local; - Număr scăzut de personal în cadrul administrației locale față de volumul atibuțiilor legale.

3.2. Evoluţie posibilă - priorităţi

Evaluarea potenţialului uman, natural şi economic precum şi relevarea

priorităţilor rezultate, generează direcţiile de dezvoltare a localităţilor, corelate cu

necesităţile, cerinţele şi opţiunile populaţiei.

Pentru a se prefigura o evoluţie a localităţilor comunei se prevede extinderea

intravilanului propus, în special prin suplimentarea şi rezervarea de suprafeţe

necesare construirii de locuinţe.

Datorită faptului că centura ocolitoare a municipiului Bacău va traversa și

teritoriul administrativ al comunei se propune suplimentarea intravilanului localității

LeteaVeche pentru crearea unei zone mixte de industrie și prestări servicii, amplasată

ăn sudul localității cu legătură directă cu ocolitoarea.

Datorită existenței potențialului uman și natural căt și al profilului economic al

comunei (agrozootehnic), una din prioritățile principale este menținerea și

dezvoltarea sectorului agro-zoo la nivel de gospodărie familială.

Pentru perioada imediată sunt prioritare următoarele intervenții:

reabilitarea dotărilor de sănătate;

creșterea calității spațiilor verzi și crearea de zone de agrement;

modernizarea infrastructurii rutiere;

extinderea sistemelor centralizate de alimentarecu apă și canalizare;

protecția, conservarea și integrarea monumentului istoric în circuite turistice;

optimizarea managementului integrat al deșeurilor menajere;

organizarea colectării selective a deșeurilor prin construirea unor puncte de

colectare;

creșterea ofertei de locuri de muncă prin diversificarea activităților economice

existente.

3.3.Optimizarea relaţiilor în teritoriu

Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu este necesară creşterea rolului teritorial

al comunei Letea Veche, a calităţii vieţii în zona rurală şi aria de influenţă a acestuia.

Relaţiile cu municipiul Bacău sunt de polarizare către serviciile superioare şi

actitivităţile industriale cu cerere de forţă de muncă, principalele tipuri de

fluxuri/deplasări fiind cele pentru servicii, în învăţământul mediu şi liceal, servicii

specializate din domeniul sănătăţii, parţial pentru aprovizionarea cu produse

comerciale de larg consum, pentru comercializarea de produse agroalimentare, sau

deplasări pentru muncă (navetism).

Elementele care pot induce o dezvoltare a acestor relaţii sunt:

- distribuţia echilibrată în cadrul teritoriului a unor servicii de necesitate

imediată - comerţ, servicii pentru populaţie, etc.;

- dezvoltarea infrastructurii turistice - organizarea de unităţi de cazare şi

alimentaţie publică, crearea de zone de agrement cu scopul dobândirii funcţiei

turistice;

- dezvoltarea transportului urban prin organizarea sistemului de maxi taxi, cu

trasee care să acopere întreg teritoriul şi localităţile proxime din comunele învecinate;

- protejarea şi modernizarea structurilor de activităţi ale sectorului primar -

agricultură, silvicultură, zootehnie - prin asigurarea terenurilor destinate acestor

funcţii economice şi limitarea urbanizării extravilanului;

- modernizarea căilor de transport rutier, predilect a drumurilor care fac

legătura între satele comunei şi comunele aflate în aria de polarizate a acesteia, pentru

a optimiza legăturile în teritoriu;

- extinderea reţeţelor de dotări publice şi utilităţi, creând astfel inclusiv condiţii

pentru investiţii în aceste zone;

- dezvoltarea activităţilor economice compatibile cu funcţia rezidenţială;

- valorificarea elementelor de patrimoniu construit ale comunei

- protejarea prin RLU a elementelor arhitecturale valoroase prin reglementarea

intervenţiilor permise asupra clădirilor existente.

3.4. Dezvoltarea activităţilor

Din analiza situației existente, a potențialului economic și a tradiției comunei,

rezultă următoarele ipoteze pentru următorii zece ani:

Specificul teritoriului cu o suprafață agricolă mare definește în continuare un profil

preponderent agrozootehnic. Astfel în sectorul primar activitățile de culturi

cerealiere, legumicultură, grădinărit, creșterea animalelor vor fi realizate atât în

gospodăriile familiale cât și în societățile deja create.

Retehnologizarea și diversificarea acestor activități vor determina menținerea pe piață

în condiții profitabile. Agricultura se poate transforma într-o ramură de calitate,

diversificată, cu un suport larg în servicii.

Sectorul secundar (producție industrială, construcții), chiar producție alimentară) se

va menține și se va dezvolta, existând premizele trecerii de la intreprinderi mici la

cele mijlocii. Se estimează o pondere de 14% a acestui sector față de totalul

unităților local active din comună.

Sectorul terțiar (servicii social-culturale și servicii comerciale, inclusiv imobiliare,

transporturi, servicii domestice, etc.) este bine apreciat, dar pentru perspectiva

viitorilor zece ani apar cu stringență următoarele necesități:

Servicii social culturale:

1. Dezvoltarea activităților de ocrotire a sănătății, fie în sistem privat, fie de stat. La

un cuantum de un număr de locuitori de cca. 7000-8000 de persoane, este necesar a

se crea un număr mai mare de cabinete pentru medicina de familie și un ambulatoriu

cu multiple specialități pentru pediatrie și adulți.

2. Crearea unui centru de îngrijire pentru persoane vârstnice.

3. Dezvoltarea sistemului local de învățământ (primar, gimnazial, liceal).

4. Dezvoltarea învățământului agricol și a consultanței pentru producătorii agricoli.

Dezvoltarea armonioasă a celor trei sectoare (primar, secundar, terțiar) crează

posibilitatea unor locuri de muncă, ceea ce ar conduce necondiționat la stabilizarea

forței de muncă și la stabilitatea demografică a comunei.

3.5. Evoluţia populaţiei

Populația

• Planul Urbanistic General al comunei Letea Veche se întocmeşte pentru o

perioadă de 10 ani. În acest context, orizontul studiat devine anul 2023.

• Ținând cont de metodologia de elaborare a documentațiilor urbanistice,

pentru prognoza numărului de locuitori, rezultă o serie de ipoteze, prezentate în

continuare.

Ipoteza tendinței biologice

Prin aplicarea coeficienților cincinali de supraviețuire asupra fiecărei grupe de

vârstă în parte și prin corelarea ratei medii anuale a fertilității (61‰) cu grupele

feminine fertile (1489 persoane în anul 2013 și 1773 femei în anul 2018), rezultă un

număr total de locuitori estimați de circa 6930 persoane în anul 2018 și de circa 7448

persoane în anul 2023.

Ținând cont de caracteristicile genetice ale sexelor, se prognozează următoarea

repartiție pentru perioadele menționate:

SexNumăr locuitori în anul...

2018 2023

Masculin 3452 3689

Feminin 3478 3759

Total 6930 7448

Se observă că în comparație cu populația actuală, indicatorii demografici

precum rata fertilității, natalitate nu contribuie la creșterea numărului de locuitori.

Ipoteza tendinței migraționale

Sporul migratoriu mediu anual în perioada 2007-2013 a fost de cca. 32‰.

Această valoare foarte ridicată se întâlnește foarte frecvent în comunele limitrofe

marilor centre urbane datorită schimbării opțiunilor locuitorilor referitoare la

modalități de viețuire și datorită înrăutățirii vieții în orașe (aglomerație, poluare,

scumpiri).

Acest fenomen demografic se va menține și în următorii ani, astfel încât se

estimează un spor migratoriu mediu anual de cca. 32‰ până la finele anului 2018 și

de cca. 20‰ în perioada 2019-2023. În această ipoteză rezultă:

SexNumăr locuitori în anul...

2018 2023

Masculin 3701 4000

Feminin 3749 4150

Total 7450 8150

Repartiția populației estimate pe grupe de vârstă și sexe (anul 2023)

Grupe de


Grupe de


0-4 ani 550 280 270 45-49 ani 550 270 280

5-9 ani 460 240 220 50-54 ani 550 270 280

10-14 ani 460 240 220 55-59 ani 500 250 250

15-19 ani 430 220 210 60-64 ani 480 220 260

20-24 ani 550 270 280 65-69 ani 350 170 180

25-29 ani 500 250 250 70-74 ani 330 170 160

30-34 ani500 250 250

75 -79

ani

300 120 180

35-39 ani700 330 370

80 şi

peste

160 70 90

40-44 ani 780 380 400 TOTAL 8150 4000 4150

Repartiția populației prognozate pe localități componente

LocalitateaNumăr locuitori în anul...

2018 2023

Letea Veche 3580 3950

Holt 2120 2300

Radomirești 400 450

Ruși-Ciutea 650 700

Siretu 700 750

TOTAL 7450 8150

Estimarea numărului de gospodării

Populație de vârsta nupțialității – anul 2013: 2782 persoane.

Rata medie anuală de formare de noi familii: 9.9‰.

Număr gospodării noi estimate pentru anul 2018: 138 gospodării.

Populație de vârsta nupțialității – anul 2018: 3256 persoane.

Rata medie anuală de formare de noi gospodării: 9.9‰.

Număr gospodării noi estimate pentru anul 2023: 161 gospodării.

• Număr total gospodării noi estimate: 138+161=299 gospodării

• Număr total gospodării – anul 2023: 1937+299 = 2236 gospodării cu un

număr mediu pers/gosp de 3.64.

Resurse de muncă

Din analiza structurii populației pe grupe de vârstă și sexe, estimată pentru

următorii zece ani, corelat cu prevederile legale referitoare la vârsta de pensionare,

rezultă:

• Populația în vârstă aptă de muncă va fi de circa 5240 persoane (64% din

numărul total al locuitorilor estimați), din care:

- populația de sex feminin (grupe de vârstă 16-62 ani): 2604 persoane;

- populația de sex masculin (grupe de vârstă 16-65 ani): 2640 persoane.

• Numărul locuitorilor peste limitele de vârstă menționate mai sus, care se

estimează că vor efectua munci agricole în gospodăriile personale, va fi de cca. 740

persoane (9% din populația prognozată) din care:

- populația de sex feminin peste 62 ani: 390 persoane;

- populația de sex masculin peste 65 ani: 350 persoane.

Din acest punct de vedere este foarte necesar a se găsi soluții pentru

realizarea de locuri de muncă pe plan local, în special pentru grupele de vârstă tinere.

Dacă în prezent există cca. 550 de locuri de muncă, în următorii zece ani, se

estimează necesitatea creării a încă 500 de locuri de muncă în ansamblul celor două

sectoare (privat și de stat).

Asigurarea stabilității pe piașa forței de muncă conduce la stabilitatea

demografică a comunei.

Concluzii

Pentru următorii zece ani se estimează creșterea numărului de locuitori în

comună de la cca. 7053 persoane în prezent la cca. 8150 persoane – anul 2023.

Aceasta înseamnă un ritm mediu anual de creștere de cca. 15.5‰. Această evoluție

este consecința fenomenului de migrație urban-rural.

Resursele de forță de muncă ale comunei (populație în vârstă aptă de muncă

și populație peste vârsta pensionării care lucrează în gospodăriile propriii) vor crește

de la cca. 5080 persoane în prezent (72% din numărul locuitorilor) la cca. 6000

persoane (74% din numărul locuitorilor).

3.6. Organizarea circulaţiei

Pentru buna funcționare a traficului auto și pietonal pe teritoriul comunei este

necesar a se realiza următoarele:

- Realizarea de investiţii în modernizarea drumurilor de exploataţie agricolă care să

asigure un acces facil al agricultorilor la terenurile arabile;

- În zonele introduse în intravilan și unde se realizează grupuri mari de locuințe se

impune a se realiza trasee de străzi noi de categoria a III-a respectiv a IV-a,

colectoare sau de folosință locală;

- Amenajare trotuare pietonale, borduri, înființare rampe pentru persoane cu handicap

- Asfaltare drumuri balastate existente;

- Modernizare

- Întreținerea și repararea drumurilor cu sistem rutier definitiv.

În vederea realizării unei circulații fluente și asigurării accesibilității în

localități se reglementează următoarele:

- respectarea distanţei dintre gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta a

drumurilor la minimum 26 m pentru drumul național, 24 m pentru drumul judeţean şi

de minimum 20 m pentru drumurile comunale.

Prin comuna Letea Veche va trece șoseaua de centură a municipiului Bacău,

centură ce va avea 30,7 km și va uni DN 11 (în Vest), DN2 (în Sud), DN2 (în Nord)

si DN 15 (în Nord).

Proiectul presupune realizarea a trei sectoare, după cum urmează:

Sectorul nr. 1: legatura rutieră DN 2 (sud Bacau) cu DN 2 (nord Bacău), în

lungime de 20,180 km sector ce se suprapune cu viitoarea Autostrada Moldova între

km 2 + 413 si km 18 + 682;

Sectorul nr. 2: legatura rutieră de la nord de Bacau între DN 15 și DN 2 în lungime

de 3,160 km;

Sectorul nr. 3: legatura rutieră de la sud de Bacău între DN 2 și DN 11 în lungime

de 7,360 km.

Varianta ocolitoare va avea o lăţime între 9 şi 26 de metri, se vor realiza 7

poduri, 9 pasaje, un nod rutier şi 7 sensuri giratorii.

Odată cu finalizarea lucrărilor la varianta ocolitoare a Bacăului se va înregistra o

reducere a timpului de călătorie de tranzit prin zona municipiului echivalentul unei

reduceri prin crearea unui sistem care permite o creștere a vitezei medii de deplasare

de la 25 km la ora la 100 km la oră;

Centura Bacăului va asigura îmbunătățirea siguranței traficului și reducerea

numărului de accidente mortale pe aceasta rută.

Îmbunătățirea mediului și calității vieții atât în comuna Letea Veche, cât și în

municipiul Bacău, prin permiterea traficului de tranzit care va ocoli orașul este de

asemenea un avantaj al acestui proiect.

Protecția clădirilor patrimoniale de pe DJ207G (str. Al. I. Cuza din centrul

comunei Letea Veche), reducerea impactului asupra mediului, în special prin

reducerea poluării în localitate, care este în prezent traversată de infrastructura rutieră

existentă, vor fi consecințe ale creării ocolitoarei.

3.7. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial

În urma discuţiilor purtate cu factorii de decizie din cadrul Primăriei comunei

Letea Veche s-a decis suplimentarea suprafeţelor intavilanului în scopul extinderii

zonelor funcţionale precum și scoaterea din intravilan a unor suprafețe ce nu prezintă

potențial de dezvoltare sau pe care esteinterzisă construirea.

În urma introducerii în intravilan cât și a scoaterii din intravilan a unor

suprafeţe de teren, configurația spațială a localităților va fi următoarea:

Trup A localitatea Letea Veche cu funcțiune dominantă de locuire S = 335.28 ha

Trup B localitatea Letea Veche cu funcțiunea de industrie/depozitare S = 0.40 ha

Trup C localitatea Letea Veche cu funcțiune de echipări tehnico-edilitare S = 0.25 ha

Trup D localitatea Letea Veche – cu funcțiuni de instituții și servicii și unități

agricole S = 3,00 ha

Trup A localitatea Holt – cu funcțiunea dominantă de locuire S = 140.12 ha

Trup B localitatea Holt – cu funcțiunea dominantă de locuire S = 5.01 ha

Trup C localitatea Holt – cu funcțiuni unități agricole, industrie, destinație specială S

= 19.92 ha

Trup D localitatea Holt – cu funcțiuni instituții și servicii și industrie S = 1.32 ha

Trup E localitatea Holt – cu funcțiune de industrie S = 4.65 ha

Trup A localitatea Ruși-Ciutea – cu funcțiunea dominantă de locuire S = 85.76 ha

Trup B localitatea Ruși-Ciutea – cu funcțiunea de industrie S = 0.69 ha

Trup C localitatea Ruși-Ciutea – cu funcțiunea de unități agricole S = 1.52 ha

Trup A localitatea Siretu – cu funcțiunea dominantă de locuire S = 85.63 ha

Trup A localitatea Radomirești - cu funcțiune dominantă de locuire S = 42.42 ha

În total intravilanul comunei Letea Veche va fi de 725.97 ha, faţă de 673.58

ha.

Se propune menținerea funcțiunilor existente, extinderea zonei de locuit în

toate localitățile comunei și crearea unor zone mixte de : industrie și depozitare și

instituții și servicii asupra unor terenuri din localitatea Letea Veche, Holt și Ruci-

Ciutea , agrement, sport, în partea de sud-est a localității Holt.

3.7.1. Zonificare funcţională

a. Zona de locuit şi funcţiuni complementare.

Zona de locuit reprezintă procentul cel mai mare dintre zonele funcţionale

existente în intravilan. Prin prezenta documentaţie se propune suplimentarea acesteia.

Echiparea edilitară incompletă reprezintă o disfuncționalitate în cadrul zonei de

locuit.

Categorii de intervenţii propuse:

- Amplasarea în zona de locuit doar a funcţiunilor complementare , ce nu

produc incomodări locuirii.

- Funcţionalul locuinţelor precum şi conformarea estetică a construcţiilor va

urmări asigurarea unui grad de confort civilizat, siguranţa în exploatare şi păstrarea

specificului local arhitectural , ( prevederea de camere pentru baie în locuinţă,

folosirea de materiale durabile, dotarea cu apă – canal ).

b. Instituţii publice şi servicii.

Obiectivele de interes public sau dotările însumează o mare diversitate de

activităţi şi sunt în relaţie complexă cu zona de locuit, producţie, circulaţie.

Ele constituie elemente obligatorii ale aşezărilor de locuit cu legături

nemijlocite cu locuinţele, apariţia unor noi astfel de activităţi completându-se datorită

evoluţiei funcţiei de locuire. Acestea au rezultat din necesităţile condiţionate de

mărimea, profilul şi rolul în teritoriu, de nivelul de trai şi de alţi factori ai localităţii.

Se propune suplimentarea acestei zone prin introducerea în intravilan a unor

suprafețe de teren înlocalitățile Letea veche și Holt.

Se propune realizarea unei grădinițe în localitatea Letea Veche precum și

construirea unui sediu nou administrativ.

c. Căi de comunicaţie.



- distanţa dintre gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta a drumurilor

la minimum 24 m pentru drumul judeţean şi de minimum 20 m pentru drumurile

comunale ; conform Ord. 43/1997 privind regimul drumurilor, zona drumului este

alcătuită din ampriză, zona de siguranță + 18 metri în cazul drumurilor comunale și

20 în cazul celor județene.

- conform Art. 17 din Ord. 43/1997 ”Zonele de protecție ramân în gospodărirea

persoanelor juridice sau fizice care le au în administrare sau în proprietate, cu

obligația ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării

în siguranță a traficului prin:

a) neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzător;

b) executarea de construcții, împrejmuiri sau plantații care să provoace înzăpezirea

drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum;

c) executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea drumului, siguranța circulației

sau modifică regimul apelor subterane sau de suprafață;

d) practicarea comerțului ambulant în zona drumului, în alte locuri decât cele

destinate acestui scop.”

- separarea fluxului auto de cel al pietonilor prin construirea de trotuare cel puţin pe

una din lateralele străzilor principale;

- crearea de locuri pentru parcarea autoturismelor, dimensionate corespunzător, în

zona instituţiilor de utilitate publică (şcoli, grădiniţe, poliţie, primărie etc.);

- în toate zonele laterale străzilor, unde se amenajează parcaje vor fi executate şi

treceri de pietoni. În apropierea locurilor frecventate de copii (şcoli, grădiniţe, locuri

de joacă etc.) se instituie semnalizare de avertizare, eventual de limitare a vitezei de

circulaţie, treceri de pietoni, iluminare artificială a zonei;

- modernizarea unor drumuri în vederea realizării unor profile transversale

corespunzătoare (conform planșei U3).

d. Spaţii verzi - amenajări sportive, agrement

Se prevede suplimentarea suprafeţelor destinate spaţiilor verzi astfel încât, zona

de spații verzi să cuprindă la nivelul comunei o suprafață totală de 24.85 ha. Această

suprafață rezultă din însumarea suprafețelor spațiilor verzi aferente fiecărei zone

funcționale în parte la care s-au adăugat perdelele de protecție ale cursurilor de apă.

Se propune realizarea unei zone de teren de sport și agrement în partea de sud-

est a localității Holt.

e. Gospodărie comunală

Prin prezenta documentație s-au stabilit zonele de protecţie sanitară a

obiectivelor de gospodărie comunală, reprezentate grafic în planșele aferente. În zona

de protecție sanitară a cimitirelor este permisă construirea de locuințe doar dacă

acestea sunt racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă și canalizare.

Se propune realizarea unei platforme de colectare a dejecțiilor animaliere

amplasată în nordul localitații Holt, cu acces din drumul DJ 207F. Platforma este

reprezentată grafic în planșele ” Încadrare în zonă”și ”Reglementări urbanistice -

zonificare” și respectă zona de protecție sanitară de 500 metri impusă de Ordinul

Ministeruui Sănătății 119/2014.

f. Zona cu destinație specială

Zona cu destinaţie specială este reprezentată la nivelul comunei de suprafața

aferentă postului de poliție din localitatea Letea Veche. Orice intervenție în acest

perimetru se va face numai cu avizul Statului Major General.

Realizarea parcurilor eoliene și fotovoltaice pe teritoriul comunei, se va face cu

avizul Statului Major General.

3.7.2. BILANŢUL TERITORIAL

Bilanţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul propus are la bază bilanţul

teritorial al intravilanului existent corelat cu capacitatea de noi suprafeţe a zonelor

funcţionale, mutaţiile de suprafeţe între zonele funcţionale justificate şi de

introducerea sau scoaterea din intravilan de noi terenuri.

Suprafaţa totală cuprinsă în intravilanul localităţii în situaţia existentă este de

673.58 ha. Suprafaţa totală a intravilanului propus va fi de 726.51 ha. Tabelele ce

cuprind bilanţurile teritoriale ale suprafeţelor teritoriului administrativ al comunei şi

a intravilanului vor fi prezentate la finalul prezentei documentaţii.

3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale

Pe teritoriul comunei Letea Veche există zone expuse riscului de

inundabilitate .

În continuare sunt prezentate măsurile necesare în vederea atenuării, până la

eliminare a riscurilor naturale care afectează teritoriul comunei.

Pentru prevenirea producerii de inundații sunt necesare în continuare măsuri

specifice:

- reducerea scurgerii rapide pe teritoriul comunei prin realizarea de lucrări de

împădurire, însămânţări pentru dezvoltarea vegetaţiei ierboase, reînfiinţarea

plantaţiilor pomicole şi viticole, etc.;

- monitorizarea permanentă de către C.L. Letea Veche pentru Situații de Urgență a

fenomenului și informarea de urgență a Centrului Operațional Județean în cazul

creerii unor situații de urgență datorate evoluției necontrolate a situației;

- întreţinerea albiilor cursurilor de apă şi a văilor torenţiale prin îngrijirea vegetaţiei

de pe maluri, prin controlul strict asupra depozitării gunoaielor şi a altor materiale

care pot colmata secţiunea de scurgere a apei;

- primăria comunei să inițieze demersuri în vederea obținerii fondurilor necesare

realizării lucrărilor de amenajare a zonelor afectate;

- implementarea sistemelor de prognoză, avertizare și alarmare pentru cazuri de

inundații;

- întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi a rigolelor de scurgere;

- comunicarea cu populația și educarea ei în ceea ce privește comportamentul în

cazuri de inundații;

- asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel local pentru intervenția

operativă;

- în zonele cu risc de inundabilitate se vor efectua studii pentru identificarea unor noi

direcții de scurgere a apelor de șiroire, regularizarea cursurilor de apă existente,

îndiguiri;

- în zonele potențial inundabile din cauza creșterii nivelului apei pâraielor,

construirea devine potențial posibilă numai în urma unor studii de specialitate

(realizarea de hărți de risc, proiect de îndiguire aprobat în condițiile legii).

3.9. Dezvoltarea echipării edilitare

Gospodărirea apelor

Lucrările privind gospodărirea apelor, ce se efectuează pe raza comunei Letea

Veche sunt cele de defrișări diguri din localitățile Ruși+Ciutea și Holt, lucrări ce s-au

efectuat în anul 2018 și se vor efectua și în anii următori.

Alimentare cu apă

Sistemele de alimentare cu apă se vor completa pe raza localităților

componente prin extinderea rețelelor existente, conform planșelor de ”Reglementări-

echipare edilitară”. Se va folosi aceeași sursă de apă ca în prezent.

Canalizare

Extinderea sistemului de canalizare se va face cu racordarea la rețeaua de

canalizare și stația de epurare a municipiului Bacău.

Se propune realizarea rețelei de canalizare în sistem vacuum (colectoare în

vacuum, pompe de vacuum, rezervor de vacuum, pompe de descărcare ape uzate).

Alimentarea cu energie termică

Se preconizează extinderea reţelei de alimentare cu gaze naturale în paralel

cu dezvoltarea comunei, prin racodarea de noi utilizatori.

Reţelele de distribuţie vor fi proiectate astfel încât să poată prelua consumatori

noi în viitorii ani, ţinând cont de presiunile în punctele de racordare. Extinderile vor fi

realizate în urma solicitării de avize tehnice şi acorduri de acces de la instituțiile

abilitate.

Extinderile reţelelor de distribuţie de presiune redusă vor fi montate în general

îngropat şi se vor executa din ţevi şi elemente de asamblare din polietilenă de înaltă

densitate. Reţelele de distribuţie presiune redusă montate aerian, inclusiv

supratraversarile se vor executa din ţevi de otel trase, conform prevederilor tehnice în

vigoare.

Amplasamentul reţelelor de distribuţie gaze naturale presiune redusă va fi în

teritoriul public carosabil. Conductele se vor monta subteran, iar în zonele dificile,

unde nu pot fi respectate distanţele normale faţă de diferite repere întâlnite pe traseu,

conductele se montează în tuburi de protecţie sau se montează aerian pe stâlpi de

susţinere.

Vor fi respectate distanţele minime obligatorii atât la paralelism cât şi între

conductele subterane de gaze naturale şi alte instalaţii sau obstacole.

Alimentarea cu energie electrică

Pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor ce vor apărea în viitor

în zonele introduse în intravilan vor fi necesare numai amplificări în reţelele electri-

ce de medie tensiune, întrucât se poate consideră că puterea debitată de actualele sta-

ţii de transformare este suficientă pentru acoperirea consumului de energie electrică

preconizat.

Extinderile de reţele electrice propuse care vor deservi noii consumatori, se vor

executa în cablu armat montat subteran, protejat în tub PVC la subtraversări ale căilor

de acces şi la intersecţii cu conducte sau ţevi ale altor instalaţii.

Cablurile vor fi montate astfel încât în timpul montării şi exploatării să nu fie

supuse la solicitări mecanice. Se vor lua măsurile prevăzute în normativele I7-2011 si

NTE007-2008.

Pozarea cablurilor se va face numai după ce toate construcţiile metalice

aferente au fost montate, vopsite şi legate la pamânt. Cablurile de energie se vor

marca cu etichete de identificare la capete şi la trecerile dintr-o construcţie de cabluri

în alta; cele pozate în pamânt se vor marca şi pe traseu din 10 în 10 metri. Cablurile

montate pe paturi de cablu se vor marca cu etichete de identificare numai la capete.

Telecomunicaţii

Reţeaua de telefonie

Se va extinde reţeaua telefonică în zonele de intravilan propuse , pentru a crea

posibiltatea racordării noilor obiective ce vor apărea.

Vor apărea şi alţi furnizori de servicii de voce-date şi televiziune interesaţi să

satisfacă noile cerinţe. Strategia furnizorilor de servicii este “clientul pe primul loc”,

ceea ce permite orice dezvoltare în funcţie de cererea pieţei.

Reţelele de telefonie se vor executa în fibră optică în canalizaţie subterană.

Cablurile telefonice vor fi montate astfel încât în timpul montării şi exploatării să nu

fie supuse la solicitări mecanice. Se vor lua măsurile prevăzute în normativul I18-1-

2001.

La pozarea cablurilor în pământ se vor respecta distanţele minime faţă de

cabluri electrice sau diverse reţele sau construcţii, prevăzute in normativul NTE007.

Reţeaua de internet şi cablu TV

Proiectarea, execuţia şi exploatarea lucrărilor de telecomunicaţii se va face

ţinând seama de legile, normativele şi standardele în vigoare:

- I18-1-2001 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice de

curenţi slabi aferente clădirilor civile şi de producţie.

- Norme generale de protecţia muncii - ediţia 2002

- Legea nr.319/14.07.2006 – Legea securităţii şi sănătaţii în muncă

- P 118-1999 - Norme tehnice de proiectare a construcţiilor privind protecţia

împotriva focului.

Gospodărie comunală

În ceea ce priveşte zona de gospodărie comunală se propune delimitarea corectă

a zonelor de protecţie sanitară a cimitirelor existente.


amplasată în nordul localității Holt, cu acces din drumul DJ 207F. Platforma este

reprezentată grafic în planșele ” Încadrare în zonă”și ”Reglementări urbanistice -

zonificre” și respectă zona de protecție sanitară de 500 metri impusă de Ordinul

Ministeruui Sănătății 119/2014.

În viitor, pe teritoriul comunei, vor fi amplasate 30 de tomberoane pentru

colectare selectivă.

3.10. Protecţia mediului

În dezvoltarea oricărei unitaţi teritorial – administrative rurale, una din

prioritaţile care va ghida dezvoltarea rurală este protecţia si îmbunătăţirea calităţii

mediului înconjurător.

Protecția și conservarea mediului reprezintă unul din obiectivele de bază ale

amenajării teritoriului, prin care se asigură dezvoltarea și valorificarea durabilă și

echilibrată a resurselor acestuia. Asigurarea unei calități corespunzatoare a mediului,

protejarea lui – ca necesitate a supraviețuirii și progresului – reprezintă o problemă de

interes major și certă actualitate pentru evoluția socială. În acest sens, se impune

păstrarea calității mediului și diminuarea efectelor negative ale activității umane cu

implicații asupra acestuia.

Pentru eliminarea și prevenirea poluării și degradării calității aerului, apelor și

solului, în comuna Letea Veche se propun următoarele măsuri:

1. Protecția aerului:

Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanților,

deoarece favorizează dispersia rapidă a acestora în mediul înconjurător, astfel că

supravegherea calității atmosferei este pe prim loc în activitatea de monitoring.

Monitoringul calității aerului presupune elaborarea unui program coerent care

să vizeze toate problemele de poluare precum și responsabilitățile autorităților locale.

În comuna Letea Veche, calitatea aerului nu este afectată de surse majore de

poluare, putând fi caracterizată ca fiind corespunzătoare standardelor și normelor în

vigoare. Totusi, în vederea menținerii bunei calități a aerului se propun următoarele

măsuri:

- reabilitarea și modernizarea rețelei rutiere, în vederea eliminării poluării

aerului cu particule de praf rezultate în urma circulației rutiere;

- înlocuirea treptată a combustibililor tradiționali (lemn, cărbune, alte materiale

solide)cu sursde de energie verde;

- măsuri pentru diminuarea impactului/disconfortului generat de trafic: perdele

verzi de aliniament în lungul arterelor importante, pe drumul județean;

- depozitarea controlată a deșeurilor zootehnice, astfel încât mirosurile neplăcute

să nu afecteze zona locuită;

- amplasarea platformelor de colectare a deșeurilor menajere la o distanță

minimă de 5m față de cele mai apropiate ferestre ale imobilelor de locuit,

mascate fiind prin plantații de arbori și arbuști (pentru a se evita poluarea

olfactivă);

- menținerea zonelor verzi existente și înființarea unora noi.

2. Protecția apei:

Protecția resurselor de apă de suprafață și subterane și a ecosistemelor acvatice

are ca obiect ameliorarea și menținerea calității naturale a acestora în scopul evitării

unor efecte negative asupra celorlalți factori de mediu (sol, vegetație, faună) și

sănătății umane, în contextul realizării unei exploatări durabile a resurselor de apă.

Fiind un factor de mediu fundamental, apa conferă posibilități de utilizare

pentru orice fel de necesități. Supravegherea calității apelor are ca scop protecția

împotriva efectelor nocive ale poluării și implică monitorizarea apelor de suprafață și

a apelor subterane.

Măsurile necesare pentru protejarea resurselor de apă ale comunei Letea

Veche, atât de suprafață cât și subterane, constau în:

extinderea sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă în toate localitățile

comunei în vederea eliminării riscului de consumare a apelor nepotabile;

extinderea sistemului centralizat de canalizare în vederea colectării apelor

reziduale de la utilizatorii casnici și diminuarea numărului de closete uscate

permeabile din gospodării;

interzicerea oricăror deversări necontrolate de ape uzate, reziduuri și depuneri

de deșeuri în albiile minore ale cursurilor de apă și pe malurile acestora;

utilizarea rațională și depozitarea controlată a îngrășămintelor chimice și a

pesticidelor;

instituirea și delimitarea zonelor de protecție sanitară (cu regim sever, cu regim

de restricție și perimetru de protecție hidrogeologică) pentru sursele de

alimentare cu apă (izvoare, fântâni, cișmele);

realizarea de lucrări de captare, rețele de transport, distributie și de

înmagazinare a apei cu respectarea distanțelor sanitare între acestea și

eventualele surse de impurificare (gospodării, ferme de animale, unități

industriale, etc.);

deversarea apelor uzate menajere în șanțurile laterale drumurilor este interzisă;

evacuarea apelor uzate menajere, provenite de la amenajările colaterale drumului,

neracordate la un sistem de canalizare, se va face prin instalații de pre - epurare sau

fose septice vidanjabile, care trebuie să fie proiectate și executate conform

normativelor în vigoare și amplasate la cel putin 10 m față de cea mai apropiată

locuință;

depozitarea deșeurilor zootehnice pe platforme special amenajate în scopul

prevenirii infiltrării lichidelor rezultate în pânza freatică;

preluarea apelor pluviale se propune a se realiza în rigole deschise din dale de

beton amplasate pe laturile carosabilului, cu deversare liberă în emisar,

considerându-se că aceste ape sunt convențional curate. Acest lucru implică

faptul că, la gospodăriile individuale care au grajduri pentru creșterea

animalelor, panta de scurgere de la grajduri să nu fie spre trama stradală;

controlul depozitării deșeurilor solide, astfel încât acestea să nu fie antrenate

în sursele de apă de suprafață sau subterane;

identificarea și implementarea unor mijloace de prevenire, limitare și

diminuare a efectelor poluării accidentale.

Conform prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările și

completările ulterioare, se instituie zone de protecție în lungul cursurilor de apă pe

lățimea de 5 m măsurată de la malurile albiei minore, în lungul digurilor de apărare

împotriva inundațiilor pe o lățime de minimum 4 m, măsurată de la piciorul taluzului

digului spre interiorul incintei îndiguite, precum și în zona de protecție în jurul

lacurilor de acumulare cuprinsă între nivelul normal de retenție și cota

coronamentului.

Indiferent de deținatorul terenului, în zonele de protecție este interzisă

realizarea de construcții de orice fel fără avizul autorității competente de gospodărire

a apelor.

În zona de protecție a cursurilor de apă și lacurilor de acumulare sunt interzise:

- realizarea de depozite de deșeuri, reziduuri, dejecții sau substanțe chimice;

- utilizarea de substanțe chimice pentru aplicarea de tratamente fito-sanitare;

- aplicarea de îngrășăminte de orice fel.

Lucrările aferente stațiilor de epurare, depozitelor de gunoi și reziduuri, puțuri

seci și alte asemenea se vor realiza cu asigurarea condițiilor de protecție a resurselor

de apă.

În jurul lucrărilor respective se vor realiza perdele forestiere de protecție.

Lucrările de traversare a albiilor cursurilor de apă (cu lucrări de poduri, podețe,

conducte, rețele, etc.) se vor realiza numai cu asigurarea condițiilor normale de

scurgere a apelor mari și în baza avizului de gospodărire a apelor.

Zone de protecție sanitară:

În zonele din care se captează apa ce va fi folosită ca apă potabilă se instituie

"zone de protectie sanitară". Ele sunt reglementate prin H.G. nr. 930/2005 pentru

aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție

sanitară și hidrologică.

a. Dimensiunile zonelor de protecție sanitară stabilite conform criteriilor de mai

sus trebuie să îndeplinească următoarele condiții : minim 50 metri în amonte și 20

metri în aval de captare pentru zona severă. Pentru acviferele de adâncime zonele de

protecție sanitară pot fi reduse numai la zona de regim sever. Acestea trebuie

împrejmuite pentru oprirea accesului necontrolat al populației, animalelor și utilajelor

de orice fel.

b. Dimensionarea zonei de protecție sanitară cu regim sever pentru stațiile de

pompare, instalațiile de îmbunătățire a calității apei, rezervoarelor îngropate,

aducțiunile și rețelele de distribuție, etc. se va face cu respectarea următoarelor limite

minime:

- stație de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

- instalații de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalației;

- rezervoare îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

- conducte de aducțiune, 30 m față de orice sursă potențială de contaminare;

- rețele de distribuție: 3 m;

- este necesară respectarea unei distanțe minime de 30m între fântâni și fosele septice.

c. Distanțele minime de protecție sanitară, recomandate între zonele protejate și o

serie de unități care produc disconfort și unele riscuri sanitare se vor institui conform

Ord. 119/2014 al M.S.

3. Protecția solului:

Ameliorarea și menținerea pe termen lung a funcțiilor solului și combaterea

poluării și deteriorării lor sunt obiectivele principale pentru protecția, ameliorarea și

utilizarea durabilă a solurilor. Fragilitatea acestei componente de mediu, ritmul lent

de regenerare a resursei de sol, vulnerabilitatea la agresiunea exercitată de procesele

naturale și antropice, toate acestea impugn trasarea unor măsuri concrete de protecție

în vederea utilizării durabile.

Ca măsuri pentru prevenirea poluării solurilor, se impun:

asigurarea instalațiilor și capacităților de utilizare controlată a îngrășămintelor

chimice și pesticidelor la producătorii agricoli, depozitarea controlată a

deșeurilor de pesticide;

desființarea puțurilor seci, colectarea mortalităților de animale și depozitarea

temporară în camere frigorifice, până la preluarea de către agentul autorizat;

reconstrucția ecologică a zonelor care au fost afectate de depozitarea

deșeurilor;

promovarea colectării selective, a reciclării, reutilizării sau valorificării unor

deşeuri din construcţii, prelucrarea lemnului, comerţ, etc.;

respectarea tehnologiilor de utilizare și tratare a terenurilor cu îngrășăminte

chimice;

este necesară realizarea de platforme de compostare pentru reziduurile

zootehnice;

trebuie evitată administrarea dejecţiilor zootehnice semilichide şi lichide pe

terenuri cu pantă accentuată, pe terenuri slab drenate, înghețate, pe terenuri

situate în apropierea cursurilor de apă sau prin aplicarea unor cantităţi

excesive;

igienizarea malurilor şi albiilor de râuri, igienizarea șanțurilor, a locurilor

publice (parcări la instituţii, drumurile de pe teritoriul comunei, etc.);

încurajarea activităţii şi programelor de colectare, reciclare şi valorificare a

deşeurilor industriale, din comerţ şi din construcţii.

nu se vor introduce substanțe poluante în sol și nu se va modifica structura

sau tipul solului.

O importantă sursă de poluare a solului o reprezintă deșeurile menajere, din

gospodăriile populației. Prin urmare, pentru protecția solului se impune

implementarea unui sistem de management al deșeurilor, care să elimine sursele de

poluare și, în același timp, să fie în acord cu principiile dezvoltării durabile

(economisirea resurselor prin reciclare).

În prezent, serviciul de salubrizare la nivelul comunei Letea Veche este delegat

firmei S.C. SOMA S.R.L..

Un al doilea set de măsuri vizează protecția împotriva degradării solurilor prin

procesele de deplasare în masă. Astfel, este necesar:

menținerea învelișului vegetal arboricol și arbustiv pe versanții înclinați;

raționalizarea pășunatului sau interzicerea acestuia pe pantele care indică

alunecări în pregătire;

efectuarea lucrărilor agricole pe direcția curbelor de nivel;

drumurile agricole de acces trebuie să se realizeze pe direcția curbelor de

nivel (în zig-zag), și nu pe linia de cea mai mare pantă;

diversificarea culturilor în vederea îmbunătățirii și conservării structurii

solului;

practicarea unui sistem de culturi care să asigure un grad mare de acoperire a

solului, cu rol împotriva eroziunii (alternanța de cereale păioase cu porumb

sau alte plante prășitoare, alternanța plantelor prășitoare cu plante

leguminoase, etc.);

cultivarea culturilor agricole în fâsii alternative cu benzi înierbate - sistemul

de benzi înierbate se aplică pe terenuri cu pante între 8-20%, realizându-se

dintr-un amestec de leguminoase cu graminee perene. Scopul lor principal

este reținerea materialului solid;

sunt necesare lucrări pentru întreținerea pășunilor – ca bază furajeră pentru

creșterea animalelor, lucrări ce vizează combaterea degradării pășunilor

afectate de alunecări de teren prin întreruperea temporară a pășunatului și

măsuri pentru refacerea covorului vegetal: compartimentarea pășunii pe

tarlale și utilizarea alternativă a perimetrelor respective;

practicarea unui sistem de culturi care să asigure un grad mare de acoperire a

solului, cu rol împotriva eroziunii (alternanța de cereale păioase cu porumb

sau alte plante prășitoare, alternanța plantelor prășitoare cu plante

leguminoase, etc);

Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta condițiile de fundare din

studiile geotehnice și se va acorda o atenție deosebită sistematizării verticale.

Sistematizarea verticală a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor

meteorice de pe acoperisuri și de pe terenul amenajat să se facă către un sistem

centralizat de canalizare – șanțuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul

drumurilor – pentru a se evita infiltrarea apei în sol – factor declanșator al

deplasărilor de teren.

În concluzie, activitatea umană trebuie sa fie orientată către exploatarea

rațională a solului, exploatare care să vizeze refacerea structurii solului, menținerea

echilibrului nutrienților din sol, înlăturarea factorilor de degradare (eroziune,

deplasări de teren), eliminarea proceselor de poluare.

Conservarea patrimoniului construit

Pe teriotriul comunei Letea Veche, în localitatea Radomirești se găsește

MONUMENTUL ISTORIC CONACUL LECCA, COD L M I (2004, 2010): BC-

II-m-B-00886.

Zona de protecție este instituită , conform imaginii alăturate, asupra terenurilor

adiacente monumetului conform legii 422/2001.

În interiorul zonei de protecție a monumentului se găsesc cinci tipuri de zone

funcționale și anume: zona de locuințe și funcțiuni complementare, zona

industrie/depozitare, zona unități agricole, zonă căi de circulație și amenajări aferente

și zonă teren agricol în extravilan.

Intervențiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente

istorice, dar care se află în zona de protecție a monumentului istoric se autorizează pe

baza avizului Ministerului Culturii și Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice

deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor și a celorlalte avize, potrivit

dispozițiilor legale în vigoare.

Toate intervențiile care se efectuează asupra monumentelor istorice, altele

decât cele de schimbare a funcțiunii sau a destinației, de întreținere sau de reparații

curente, indiferent de sursa lor de finanțare și de regimul de proprietate a imobilului,

se fac sub inspecția și controlul propriu ale Ministerului Culturii și Cultelor, respectiv

ale serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor, cu personal

atestat, în condițiile legii.

Atribuțiile autorităților administrației publice locale conform cu legea 422/2001

republicată

În vederea protejării monumentelor istorice și a respectării prevederilor legale

în acest domeniu autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții:

a) cooperează cu organismele de specialitate și cu instituțiile publice cu

responsabilități în domeniul protejării monumentelor istorice și asigură punerea în

aplicare și respectarea deciziilor acestora;

b) asigură protejarea monumentelor istorice clasate, aflate în domeniul public sau

privat al comunei, precum și a celor abandonate sau aflate în litigiu, alocând resurse

financiare în acest scop;

c) cooperează cu ceilalți proprietari sau administratori de monumente istorice;

d) se pot asocia între ele, precum și cu persoane fizice sau juridice pentru realizarea

unor lucrări de protejare a monumentelor istorice și pot înființa în acest scop instituții

și servicii publice de interes local;

e) participă la finanțarea lucrărilor de protejare a monumentelor istorice, prevăzând

distinct sumele necesare în acest scop în bugetele pe care le administrează;

f) cuprind în programele de dezvoltare economico-social, și urbanistică, respectiv de

amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea monumentelor istorice,

elaborează, actualizează și aprobă documentațiile de amenajare a teritoriului și

urbanism privind monumentele istorice sau zonele protejate care conțin monumente

istorice;

g) iau măsurile tehnice și administrative necesare în vederea prevenirii degradării

monumentelor istorice;

h) includ în structura aparatului propriu compartimente specializate sau, după caz,

posturi ori sarcini de serviciu precise în domeniul protejării monumentelor istorice;

i) elaborează planurile anuale de gestiune și protecție a monumentelor istorice de pe

teritoriul unității administrativ-teritoriale care sunt înscrise în Lista Patrimoniului

Mondial și asigură monitorizarea acestora prin personalul propriu. Autoritățile

administrației publice locale au obligația să realizeze studiile de fundamentare,

delimitare și instituire a zonelor de protecție a monumentelor istorice, folosind numai

personal de specialitate atestat.

Pentru protejarea monumentelor istorice din unitățile administrativ-teritoriale

de competență consiliile locale au următoarele atribuții:

a) colaboreazăcu direcția pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național

județean, furnizând acesteia toate informațiile actualizate din domeniul protejării

monumentelor istorice;

b) în vederea întocmirii sau modificării planurilor urbanistice generale sau a

planurilor urbanistice zonale ale localităților, asigură elaborarea documentației pentru

delimitarea zonelor de protecție a monumentelor istorice;

c) prevăd, în termen de 12 luni de la clasarea monumentelor istorice, fondurile

bugetare necesare pentru elaborarea documentațiilor de urbanism și amenajare a

teritoriului și a regulamentelor aferente;

d) elaborează regulamentele de urbanism pentru zonele de protecție a monumentelor

istorice și pentru zonele construite protejate și le aprobă numai pe baza și în condițiile

avizului Ministerului Culturii și Cultelor sau al serviciilor publice deconcentrate ale

Ministerului Culturii și Cultelor, după caz;

e) elaborează sau, după caz, aprob, programe ori măsuri administrative, bugetare sau

fiscale speciale de prevenire a degradării monumentelor istorice și a zonelor protejate

din comuna respectivă, cu respectarea avizului Ministerului Culturii și Cultelor sau al

serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor, după caz;

f) la solicitarea direcției pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național,județean

împreună cu organele de poliție, interzic circulația vehiculelor grele șitransportul de

materiale explozive în zona de protecție a monumentelor istorice;

g) colaborează cu compartimentele specializate ale altor autorități ale administrației

publice locale în cazul în care monumentele istorice și zonele de protecție a acestora

se află pe teritoriul mai multor unități administrativ-teritoriale.

La data emiterii autorizațiilor de construcție sau de desființare, pentru lucrări ce

urmează a se executa la monumente istorice, în zonele de protecție a acestora sau în

zonele construite protejate, autoritățile emitente ale autorizațiilor transmit copii ale

acestor documente serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și

Cultelor.

Primarul are următoarele atribuții specifice:

a) verifică existența tuturor avizelor de specialitate în domeniul monumentelor

istorice și conformitatea autorizației cu prevederile acestora, precum și îndeplinirea

dispozițiilor cuprinse în Obligația privind folosința monumentului istoric, conform

prevederilor legale, asigur, menționarea în autorizație a tuturor condițiilor conținute

în avize la autorizarea lucrărilor asupra monumentelor istorice și asupra imobilelor

situate în zona lor de protecție, respectiv la eliberarea pentru acestea a autorizației de

funcționare;

b) ia măsuri pentru autorizarea cu prioritate a documentațiilor tehnice care se refer, la

intervenții asupra monumentelor istorice;

c) dispune oprirea oricăror lucrări de construire sau de desființare în situația

descoperirii de vestigii arheologice, hotărăște și, după caz, organizează paza acestora

și anunță în cel mai scurt timp direcția pentru cultură, culte și patrimoniul cultural

județeană;

d) asigură prin aportul propriu de specialitate și în colaborare cu direcția pentru

cultură, culte și patrimoniul cultural județeană, aplicarea însemnelor distinctive și a

siglelor de monumente istorice și controlează întreținerea lor de către proprietar;

e) asigură paza și protecția monumentelor istorice aflate în domeniul public și privat

al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și ale monumentelor

istorice abandonate sau aflate în litigiu, semnalând de urgenț, direcției pentru cultură,

culte și patrimoniul cultural național județene,orice caz de nerespectare a legii;

f) asigură efectuarea, împreună cu serviciile publice de pompieri, de acțiuni de

prevenire și stingere a incendiilor la monumente istorice.

ORDONANŢA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecţia patrimoniului

arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*)

CAPITOLUL II: Protejarea patrimoniului arheologic Art. 3 (1) Statul garantează şi

asigură protejarea patrimoniului arheologic în condiţiile stabilite prin prezenta

ordonanţă.

(2) Ministerul Culturii şi Cultelor este autoritatea administraţiei publice centrale de

specialitate care răspunde de elaborarea strategiilor şi normelor specifice de cercetare

în vederea protejării patrimoniului arheologic şi care urmăreşte aplicarea acestora.

(3) Cercetarea arheologică se realizează, în condiţiile prezentei ordonanţe, de către

personalul de specialitate atestat şi înregistrat în Registrul arheologilor, conform

prevederilor Regulamentului săpăturilor arheologice din România, precum şi cu

respectarea normelor privind standardele şi procedurile arheologice şi în acord cu

principiile Codului deontologic al arheologilor din România.

(4) Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, instituţiile de

specialitate subordonate acestora şi autorităţile administraţiei publice locale

colaborează şi răspund, conform legii, de activitatea de protejare a patrimoniului

arheologic.

Art. 4 (1) Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integrantă a patrimoniului

cultural naţional şi pot fi clasate şi protejate drept bunuri de patrimoniu cultural

naţional mobil, drept situri arheologice sau ca monumente istorice, conform legii.

(2) Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor care

fac obiectul clasării în patrimoniul cultural naţional mobil, realizate ca urmare a

cercetărilor arheologice, se anunţă de către titularul autorizaţiei de cercetare a

serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, în termen de 72

de ore.

(3) Bunurile mobile, descoperite în condiţiile prevăzute la alin. (2), revin de drept

instituţiilor participante la cercetare, conform protocolului încheiat între părţi şi

conform standardelor şi procedurilor arheologice.

(4) Descoperirile arheologice întâmplătoare se anunţă, în termen de cel mult 72 de

ore, primarului unităţii administrativ-teritoriale de către persoana descoperitoare,

proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului în cauză.

Art. 5 (1) Prin protejarea bunurilor de patrimoniu arheologic şi a terenurilor din

zonele definite la art. 2 alin. (1) lit. j) şi k) se înţelege adoptarea măsurilor ştiinţifice,

administrative şi tehnice care urmăresc păstrarea vestigiilor descoperite întâmplător

sau ca urmare a cercetării arheologice până la clasarea bunurilor respective ori până

OG 43/2000 republicată 5/16 la finalizarea cercetării arheologice, prin instituirea de

obligaţii în sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale

asupra terenurilor care conţin ori au conţinut bunurile de patrimoniu arheologic

respective, precum şi prin reglementarea sau interzicerea oricăror activităţi umane,

inclusiv a celor autorizate anterior.

(2) Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un

teren în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic poate fi redat activităţilor umane

curente.

(3) Certificatul de descărcare de sarcină arheologică reprezintă actul administrativ

emis în condiţiile prezentei ordonanţe, prin care se anulează regimul de protecţie

instituit anterior asupra terenului în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic.

(4) Regimul de protecţie a zonelor cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat este

reglementat de legislaţia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice şi a

bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional.

(5) Certificatul de descărcare de sarcină arheologică, prevăzut la alin. (3), este emis

de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, cu obligaţia

acestora de înştiinţare a direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi

Cultelor, în termen de 10 zile.

(6) Cercetările arheologice preventive şi supravegherea arheologică sunt obligatorii în

cadrul proiectelor de restaurare; supravegherea arheologică este inclusă în devizul

constructorului, urmând ca decontarea să se realizeze pe baza raportului de cercetare

întocmit de arheolog.

(7) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate şi instituite conform legii,

beneficiază de protecţia acordată zonelor protejate, precum şi de măsurile specifice

de protecţie prevăzute de prezenta ordonanţă.

(8) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător şi delimitat

conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. k) se instituie, din momentul descoperirii de

bunuri arheologice, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 12 luni, regimul de protecţie

pentru bunurile arheologice şi zonele cu potenţial arheologic, în vederea cercetării şi

stabilirii regimului de protejare.

(9) Cercetările arheologice se efectuează numai pe baza autorizaţiei emise de

Ministerul Culturii şi Cultelor şi în conformitate cu aceasta, în condiţiile prezentei

ordonanţe.

(10) Persoanele fizice şi juridice care deţin şi/sau comercializează detectoare de

metale sunt obligate să obţină în prealabil autorizaţia inspectoratului de poliţie al

judeţului respectiv, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a

căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, sediul, şi să se înregistreze la

aceste autorităţi. (11) Prevederile alin. (10) nu se aplică unităţilor şi formaţiunilor

Ministerului Apărării, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de

Informaţii şi ale Serviciului de Protecţie şi Pază.

(12) În vederea deţinerii detectoarelor de metale de către personalul de specialitate

atestat şi înscris în Registrul arheologilor, acesta are obligaţia ca, înainte de a obţine

autorizaţia prevăzută la alin. (10), să obţină avizul prealabil emis de Ministerul

Culturii şi Cultelor.

(13) Accesul cu detectoare de metal şi utilizarea lor în situri arheologice, în zonele de

interes arheologic prioritar şi în toate zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt

permise numai pe baza autorizării prealabile emise de Ministerul Culturii şi Cultelor.

(14) Până la descărcarea de sarcină arheologică terenul care face obiectul cercetării

este protejat ca sit arheologic, conform legii.

(15) Autorizarea lucrărilor de construire sau de desfiinţare din zonele cu patrimoniu

arheologic se aprobă numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii

şi Cultelor.

În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, în condiţiile

prevederilor alin. (8), până la descărcarea de sarcină arheologică, autorizarea de

construire se suspendă sau, după caz, primarul unităţii administrativ-teritoriale

dispune întreruperea oricărei alte activităţi, în conformitate cu avizul serviciilor

publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, şi se instituie regimul de

supraveghere sau săpătură arheologică.

3.11. Reglementări urbanistice

Soluția generală de organizare și dezvoltare a localității existente este

reglementată în limitele teritoriului aferent, ce prevede extinderea intravilanului.



- respectarea distanţei dintre gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta a

drumurilor la minimum 26 m pentru drumul național, 24 m pentru drumul judeţean şi

de minimum 20 m pentru drumurile comunale ;

- conform Art. 17 din Ord. 43/1997 ”Zonele de protecție ramân în gospodărirea

persoanelor juridice sau fizice care le au în administrare sau în proprietate, cu

obligația ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării

în siguranță a traficului prin:

a) neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzător;

b) executarea de construcții, împrejmuiri sau plantații care să provoace înzăpezirea

drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum;

c) executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea drumului, siguranța circulației

sau modifică regimul apelor subterane sau de suprafață;

d) practicarea comerțului ambulant în zona drumului, în alte locuri decât cele

destinate acestui scop.”

- separarea fluxului auto de cel al pietonilor prin construirea de trotuare cel puţin pe

una din lateralele străzilor principale;

- crearea de locuri pentru parcarea autoturismelor, dimensionate corespunzător, în

zona instituţiilor de utilitate publică (şcoli, grădiniţe, poliţie, primărie etc.);

- în toate zonele laterale străzilor, unde se amenajează parcaje vor fi executate şi

treceri de pietoni. În apropierea locurilor frecventate de copii (şcoli, grădiniţe, locuri

de joacă etc.) se instituie semnalizare de avertizare, eventual de limitare a vitezei de

circulaţie, treceri de pietoni, iluminare artificială a zonei;

- modernizarea unor drumuri în vederea realizării unor profile transversale

corespunzătoare (conform planșei U3).


amplasată în nordul localității Holt, cu acces din drumul DJ 207F.

Destinaţia tuturor terenurilor din intravilan este reprezentată grafic, în planşele

de ”Reglementări urbanistice – zonificare”. Au fost stabilite zonele funcţionale

caracteristice, specifice, necesare în vederea planificării spaţiale şi teritoriale, pentru

desfăşurarea coordonată şi de calitate a vieţii cetăţenilor, conform bilanţurilor

teritoriale anexate la documentaţie.

Se impune prin prevederile PUG-ului asigurarea construirii acestor zone în

specificul proiectat, fără imixtiuni de funcţiuni complementare incompatibile cu zona

respectivă.

A fost prevazută delimitarea intravilanului propus, conform cerinţelor factorilor

de decizie locali, ce va permite dezvoltarea controlată a localităţilor.

Localitatea Letea Veche are definită zona centrală reprezentată de dotări

specifice: primărie, școală, cămin cultural, poliție, farmacie. Se instituie interdicție

temporară de construire până la realizare P.U.Z Zonă centrală conform art. 47, al. 3

din legea 350/2001 .

Se instituie interdicție temporară de construire până la întocmire P.U.Z. pentru

zona mixtă M1 (I+IS) propusă în sudul localității Letea Veche, de o parte și de alta a

drumului DJ 207G.

Interdicţiile temporare de construire îşi pierd valabilitatea în momentul

eliminării cauzelor ce le-au determinat.

Zonele protejate şi limitele acestora au fost stabilite conform planşelor de

”Reglementări urbanistice – zonificare”.

În aceste zone este interzisă construirea fără obţinerea avizelor de specialitate

în cazuri speciale. În ceea ce priveste cimitirele se instituie zonă de protecţie sanitară

în laţime de 50 de metri perimetral cu amplasamentele, zonă în care este permisă

construirea de locuințe doar dacă acestea se vor racorda la sistemul centralizat de

alimentare cu apă și canalizare.

În prezenta documentație au fost delimitate zonele de protecție aferente

Aeroportului Bacău conform Ordinului MTCT 118 pentru aprobarea Reglementării

aeronautice civile române privind condițiile de avizare a documentațiilor tehnice

pentru obiectivele aflate în zone cu servituți aeronautice civile - RACR - CADT,

ediția 1/2015, publicat în M.O. al României nr. 454 din 24 iunie 2015. Aceste zone se

regăsesc marcate pe planșele de Încadrare în zonă și Reglementări urbanistice.

Extras din Reglementarea aeronautică civilă română privind stabilirea zonelor

cu servituți aeronautice civile și a condițiilor de avizare a documentațiilor tehnice

aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone care pot constitui obstacole

pentru navigația aeriană și/sau pot afecta siguranța zborului pe teriotriul și în spațiul

aerian al României RACR-ZSAC, ediția 1/2015, din 9.06.2015.

Condiţii de avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor care

pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau care pot afecta siguranţa

zborului

4.1.

(1) Obiectivele de orice fel din zonele cu servituţi aeronautice civile care depăşesc

limitele de înălţime specifice zonelor respective şi/sau care afectează sau pot afecta

parametrii nominali de funcţionare şi/sau performanţele operaţionale ale mijloacelor

CNS şi meteorologice, reprezintă obstacole pentru navigaţia aeriană.

(2) Pot fi exceptate de la prevederile alin. (1) cazurile în care AACR stabileşte, pe

baza unui studiu aeronautic asumat de un agent aeronautic autorizat AACR, faptul că

un anumit obiectiv nu constituie obstacol pentru navigaţia aeriană.

4.2. Analiza aeronautică a documentaţiilor tehnice pentru obiectivele din zone cu

servituţi aeronautice civile şi evaluarea impactului asupra siguranţei zborului se

aplică pentru fiecare situaţie în parte şi se efectuează astfel:

a) în zonele cu servituţi aeronautice civile pentru care programele de dezvoltare ale

aeroporturilor/aerodromurilor prevăd modificarea condiţiilor operaţionale se aplică

limitarea/condiţia cea mai restrictivă ce rezultă din raportarea la următoarele 3 tipuri

de suprafeţe de obstacolare:

(i) geometrică, în conformitate cu cerinţele prezentei reglementări, ale Anexei 14

OACI şi ale documentelor complementare;

(ii) electromagnetică, în conformitate cu cerinţele prezentei reglementări, ale Anexei

10 OACI şi ale documentelor complementare;

(iii) operaţională, în conformitate cu cerinţele Doc. OACI 8168 PANS OPS şi ale

documentelor complementare;

b) în zonele cu servituţi aeronautice civile pentru care programele de dezvoltare ale

aeroporturilor/aerodromurilor nu prevăd modificarea condiţiilor operaţionale se

aplică limitarea/condiţia cea mai restrictivă ce rezultă din raportarea la suprafeţele de

obstacolare prevăzute la lit. a) pct. (ii) şi (iii);

c) în absenţa informaţiilor referitoare la programele de dezvoltare ale

aeroporturilor/aerodromurilor, pentru zonele cu servituţi aeronautice civile se aplică

limitarea/condiţia cea mai restrictivă de la lit. a).

4.3. Pentru facilitarea identificării de către autorităţile administraţiei publice locale a

amplasamentelor aflate sub incidenţa servituţilor aeronautice civile şi a înălţimilor

peste care obstacolele corespondente trebuie evaluate şi avizate de AACR:

4.3.1. Corelat cu zonele de siguranţă definite la pct. 3.3, în vecinătatea

aerodromurilor pentru avioane se consideră zonele de referinţă cu următoarele

caracteristici generale:

4.3.1.2. -

(1) Zona II:

- suprafaţă conică, din care se exclude Zona I;

- extindere/distanţă orizontală de la marginile benzii pistei, în orice direcţie: 4.500 m,

exclusiv Zona I (lăţimea benzii pistei: 150 m stânga/dreapta faţă de axul pistei);

- înălţimea marginii exterioare: +30,0 m faţă de cota aerodromului 0,0 m (pantă 1:150

de la marginea benzii pistei, spre exterior) - înălțimea de referință este maxim

30,00 metri față de cota aerodromului (185 m coordonate sistem Marea Neagră

1975 – conform Ordin MT 5.2.

(2) Este necesară solicitarea şi obţinerea avizului AACR pentru toate obstacolele din

Zona II cu înălţimi egale sau mai mari decât cele menţionate.

4.3.1.3. -

(1) Zona III:

- suprafaţă orizontală care începe de la extremitatea Zonei II şi din care se exclude

Zona I;

- extindere/distanţă orizontală de la marginile benzii pistei, în orice direcţie: 8.500 m

(exclusiv Zona I şi Zona II);

- înălţimea suprafeţei: +30,0 m faţă de cota aerodromului (0,0 m). (185 m

coordonate sistem Marea Neagră 1975 – conform Ordin MT 5.2.


Zona III cu înălţimi egale sau mai mari decât cele menţionate.

4.3.1.4. -

(1) Zona IV:

- suprafaţă conică, începând de la extremitatea Zonei III şi din care se exclude

sectorul Zonei I de la 8.500 m la 15.000 m, după caz;

- extindere/distanţă orizontală: în orice direcţie, până la limita CTR/TMA;

- interesează obstacolele cu înălţimi egale sau mai mari de 45,0 m faţă de cota

aerodromului (0,0 m). (185 m coordonate sistem Marea Neagră 1975 – conform

Ordin MT 5.2.


Zona IV cu înălţimi egale sau mai mari decât cele menţionate.

4.3.1.5. -

(1) În zonele situate dincolo de limitele zonelor I, II, III şi IV, interesează obstacolele

cu înălţimi egale sau mai mari de 100,0 m faţă de cota terenului.

(2) În zonele situate dincolo de limitele zonelor I, II, III şi IV, este necesară

solicitarea şi obţinerea avizelor AACR pentru toate obstacolele cu înălţimi egale sau

mai mari de 100,0 m faţă de cota terenului.

4.4. În interesul siguranţei zborului, în zonele cu servituţi aeronautice civile asociate

aerodromurilor pentru avioane, realizarea de obiective noi este permisă numai cu

avizul AACR, după cum urmează:

4.4.2. -

(1) În Zona II, în interiorul perimetrului infrastructurii de aerodrom/aeroport:

a) sisteme rutiere (pistă de decolare-aterizare, căi de rulare, platforme);

b) clădiri (aerogară, hangar, ateliere, depozite) şi amenajări diverse (inclusiv

împrejmuiri, parapete antizgomot);

c) instalaţii aeroportuare diverse, inclusiv stâlpii pentru iluminatul platformei;

d) instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;

e) modernizare şi/sau dezvoltare de aerodrom/aeroport;

f) alte obiective cu destinaţie aeronautică sau conexă.

(2) În zonele limitrofe aerodromului/aeroportului (terenuri exterioare şi adiacente

perimetrului infrastructurii de aerodrom/aeroport):

a) clădiri (locuinţe, depozite, hoteluri), structuri diverse (piloni, coşuri de fum, sonde,

turbine eoliene) care depăşesc înălţimea admisibilă;

b) construcţii sau structuri metalice de mari dimensiuni (pereţi şi/sau învelitori

metalice, împrejmuiri metalice, panouri publicitare metalice);

c) construcţii, structuri diverse care nu depăşesc înălţimea admisibilă, dar constituie

obstacole locale semnificative pentru navigaţia aeriană;

d) pasaje rutiere supraînălţate;

e) obiective care atrag şi favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice

(unităţi de morărit, silozuri, depozite, magazii, gropi de gunoi, decantoare);

f) staţii radio (radiodifuziune, TV);

g) staţii de comunicaţii (telefonie celulară, radiorelee, translatori;

h) activităţi/surse producătoare de perturbaţii în funcţionarea mijloacelor CNS sau

meteorologice (acţionări electrice de forţă, sudură electrică);

i) activităţi/surse potenţiale de incendiu, explozie (staţii de alimentare şi/sau depozite

de combustibili, aplicaţii pirotehnice);

j) utilizarea de dispozitive cu fascicul laser sau de surse de lumină orientate în sus

(sisteme de iluminat, firme/reclame luminoase);

k) lansare de focuri de artificii, înălţare de lampioane, baloane sau rachetomodele;

l) instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;

m) modernizare şi/sau dezvoltare de aerodrom/aeroport;

n) deschidere, dezvoltare şi/sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie

generală sau de lucru aerian permanente;

o) trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, conducte magistrale, linii

electrice aeriene magistrale, reţele de radiorelee;

p) alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.

4.4.3. În Zona III:


turbine eoliene), care depăşesc înălţimea admisibilă;

b) construcţii, structuri diverse (piloni, coşuri de fum, sonde, turbine eoliene) care nu

depăşesc înălţimea admisibilă, dar constituie obstacole locale semnificative pentru

navigaţia aeriană;

c) obiective care atrag şi favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice


d) staţii radio (radiodifuziune, TV);

e) staţii de comunicaţii (telefonie celulară, radiorelee, translatori);

f) activităţi/surse producătoare de perturbaţii în funcţionarea mijloacelor CNS

(acţionări electrice de forţă, sudură electrică);

g) deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie generală

sau de lucru aerian permanente;

h) instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;

i) trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, conducte magistrale, linii


j) alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.

4.4.4. În Zona IV:


turbine eoliene), care depăşesc înălţimea admisibilă;

b) construcţii, structuri diverse (piloni, coşuri de fum, sonde, turbine eoliene) care nu

depăşesc înălţimea admisibilă, dar constituie obstacole locale semnificative pentru

navigaţia aeriană;

c) obiective care atrag şi favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice


d) staţii radio (radiodifuziune, TV);

e) staţii de comunicaţii (telefonie celulară, radiorelee, translatori);

f) activităţi/surse producătoare de perturbaţii în funcţionarea mijloacelor CNS

(acţionări electrice de forţă, sudură electrică);

g) deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie generală

sau de lucru aerian permanente;

h) instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;

i) trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, conducte magistrale, linii


j) alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.

4.8. În exteriorul zonelor cu servituţi aeronautice civile mai sus definite sunt necesare

avizele AACR la documentaţiile tehnice (inclusiv studii de fezabilitate, proiecte de

execuţie/instalare, după caz), pentru obiective cum sunt:

a) obstacole cu înălţimi egale sau mai mari de 100,0 m faţă de cota terenului;

b) construcţii/structuri izolate (piloni, coşuri de fum, sonde) care nu depăşesc

înălţimea de 100,0 m, dar constituie obstacole locale semnificative;

c) trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, conducte magistrale, linii


d) deschidere, dezvoltare sau modernizare de aerodromuri/aeroporturi/heliporturi;

e) deschidere, dezvoltare sau modernizare de terenuri de aviaţie generală sau de

lucru aerian permanente;

f) instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;

g) alte obiective care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta

siguranţa zborului.

Conform Ordinului Ministerului Sănătății 119/2014 art. 11 e se instituie zonă

de protecție sanitară de 500 metri față de amplasamentul unității zootehnice din satul

Radomirești și de 1000 de metri față de unitatea zootehnică din satul Holt.

Conform aceluiași ordin, se constituie zonă de protecție sanitară de 500 de

metri față de platforma de dejecții animaliere amplasată în nordul satului Holt.

S-au prevăzut limitele zonelor de protecție a echipărilor tehnico-edilitare

reprezentate grafic în planșele de ”Reglementări urbanistice - zonificare”.

A fost stabilită zona de protecţie ale monumentului istoric (conform legii

422/2001 privind protejarea monumentelor istorice) pe o rază de 200 m de jur

împrejurul limitelor terenului pe care este amplasat monumentul Conacul Lecca din

satul Radomirești (s-a ținut cont de configurația terenurilor din punct de vedere al

reliefului și al proprietăților precum și de trama stradală), zonă ce se impune a fi

respectată. Construcţiile ce se vor realiza în zona de protecţie a monumentului cu

valoare de patrimoniu se vor autoriza numai în condiţiile obţinerii avizului Direcţiei

pentru Cultură a Judeţului Bacău . Aceste zone sunt reprezentate grafic în planșa de

reglementări urbanistice.

Pentru determinarera modului de utilizare a terenului se stabilesc valorile

privind procentul de ocupare al terenului (P.O.T.) ce exprimă raportul dintre

suprafaţa ocupată la sol de clădiri şi suprafaţa terenului considerat şi, coeficientul de

utilizare al terenului (C.U.T.) ce exprimă raportul dintre suprafaţa desfăşurată a

clădirilor şi suprafaţa terenului considerat. Aceste valori sunt prezentate pe fiecare

UTR în parte în Regulamentul aferent PUG-ului.

Orice modificare privind schimbarea destinaţiei terenurilor din zonele

funcţionale, precum şi necesităţile exprese de introducere în intravilan a unor terenuri

destinate construirii, se vor face în conformitate cu legislaţia actuală, pe baza unor

documentaţii întocmite, avizate şi aprobate.

Este interzisă construirea de-a lungul liniilor electrice aeriene, conform Ordin

49/2007, art. 18 ”Normă tehnică privind delimitarea zonelor de protecție și de

siguranță aferente capacităților energetice”, fără avizul instituțiilor abilitate.

3.12. Obiective de utilitate publică

Obiectivele de utilitate publică însumează o mare diversitate de activităţi şi

sunt în relaţie complexă cu strategia de dezvoltare elaborată pentru comuna Letea

Veche. Dintre acestea mentionăm:

1. Investiții în derulare

- modernizare prin asfaltare drumuri de interes local satele Holt, Letea Veche și Ruși

Ciutea

- modernizare prin asfaltare drumuri de interes local sat Radomirești

- modernizare și dotare cămin cultural Letea Veche

- construire sediu administrativ în satul Letea Veche.

2. Investiții propuse pentru următorii ani:

1. Instituții și servicii

- reabilitare, modernizare și dotare școală sat Holt

- construire grădiniță în sat Letea Veche

- reabilitare, modernizare și dotare școală sat Holt

- construire cămin multifuncțional în sat Holt

- reabilitare, modernizare și dotare școală sat Ruși-Ciutea

- reabilitare, modernizare și dotare școală sat Letea Veche

- reabilitare, modernizare și dotare cămin cultural LeteaVeche.

2. Căi de comunicație

- modernizare prin asfaltare drumuri de interes local

- realizarea aleilor pietonale și trotuarelor

- modernizare drumuri de explaoație agricolă și forestieră.

3. Infrastructură majoră

- extindere rețea apa potabilă și înființare canalizare în satele Holt, Radomirești,

Ruși-Ciutea, Siretu

- modernizare sistem de iulminat public

- realizare și extindere rețea gaze naturale.

4. Spații plantate, agrement, sport

- realizare spații verzi amenajate și spații de intertes public

- realizare teren de sport

- implementarea unui sistem de management al deșeurilor rezultate din activitățile

desfașurate în comună.

Tipul de proprietate asupra terenurilor din intravilan

În intravilanul comunei se găsesc următoarele tipuri de proprietate asupra

terenurilor:

a. Proprietate publică

- terenuri proprietate publică de interes naţional

- terenuri proprietate publică de interes județean

- terenuri proprietate publică de interes local - cuprind suprafețele ocupate de

cea mai mare parte a dotărilor publice din comună (poliţie, primărie, școli,

grădiniţe, drumurile comunale și străzile din intravilan).

b. Proprietate privată

- terenuri de proprietate privată de interes național

- terenuri de proprietate privată de interes local

- terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.

Circulaţia juridică a terenurilor

Obiectivele de utilitate publică vor fi realizate pe terenuri ce aparțin domeniului

public al unităţii administrativ teritoriale, precum și pe terenuri proprietate privată a

Primăriei.

Terenurile pe care urmează să se realizeze varianta ocolitoare a municipiului

Bacău vor fi cedate domenilui public, indiferent de forma de proprietate actuală.

3.13 Planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice

propuse prin planul de urbanism general

Planul de acțiune propus pentru atingerea obiectivelor presupune împărțirea

proiectelor și intervenții identificate în trei niveluri de prioritate, fiecare dintre

proiecte înscriindu-se într-unul dintre aceste niveluri:

proiecte directe - care contribuie direct și nemijlocit la realizarea obiectivelor

strategice;

proiecte suport - proiecte a căror implementare/realizare susține atingerea

obiectivelor strategice;

proiecte punctuale - proiecte care presupun dezvoltarea punctuală a comunei.

Împărțirea proiectele în cele trei niveluri de prioritate nu presupune stabilirea

vreunei ordini a importanței proiectelor. Dincolo de importanța aparentă a proiectelor

cu impact direct asupra atingerii obiectivelor strategice enunțate, nerealizarea sau

neîncadrarea în orizontul de timp a proiectelor suport sau a proiectelor punctuale

poate conduce la ratarea țintelor propuse de dezvoltare și la ineficiența utilizării unor

resurse limitate aflate la dispoziția comunei Letea Veche.

Astfel, planul de acțiune propus indică mai ales raporturile de dependență

dintre rezultatele unor acțiuni din domenii diferite, de planificarea acestora (inițierea,

realizarea și rezultatele obținute) depinzând succesul implementării strategiei

propuse.

Cod proiect

Titlul proiectului Descriere

PROIECTE DIRECTE

I.111.1 Asfaltarea drumului comunal DC 642

Valoare estimată: 2.000.000 leiPerioada de derulare: 2016-2017Obiectiv: Asfaltarea drumului comunal DC642

I.111.3 Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă din comuna Letea Veche

Valoare estimată: 4.000.000 leiPerioada de derulare: 2016-2017 Obiectiv: Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă din comuna LeteaVeche

I.111.4 Modernizarea drumurilor dinsatele Holt, Ruși-Ciutea, LeteaVeche și Siretu, comuna LeteaVeche

Valoare estimată: 4.500.000 leiPerioada de derulare: 2016-2017Obiectiv: Modernizarea drumurilor din satele Holt, Ruși-Ciutea, Letea Veche și Siretu, comuna Letea Veche

I.112.1 Construirea/reabilitarea/modernizare a rigolelor de scurgere a apelor pluviale în comuna Letea Veche

Valoare estimată: 2.000.000 lei Perioada de derulare: 2016-2017 Obiectiv:Construirea/reabilitarea/ modernizarea rigolelor de scurgere a apelorpluviale în comuna Letea Veche

I.121.1 Înființarea rețelei de canalizare însatele Holt și Radomirești, comuna Letea Veche

Valoare estimată: 4.000.000 leiPerioada de derulare: 2016-2017Obiectiv: Înființarea rețelei de canalizareîn satele Holt și Radomirești, comuna LeteaVeche

I.121.2 Extinderea rețelei de apă potabilă pe toate străzile din satul Letea Veche, comuna Letea Veche

Valoare estimată: 2.500.000 leiPerioada de derulare: 2016-2017Obiectiv: Extinderea rețelei de apăpotabilă pe toate străzile din satul Letea Veche, comuna Letea Veche

I.121.3 Extinderea rețelei de canalizare însatul Letea Veche, comuna LeteaVeche

Valoare estimată: 4.000.000 lei Perioada de derulare: 2016-2017 Obiectiv: Extinderea rețelei de canalizare în satul Letea Veche, comuna Letea Veche

I.121.4 Înființarea rețelei de canalizare însatele Ruși-Ciutea și Siretu,comuna Letea Veche

Valoare estimată: 4.000.000 leiPerioada de derulare: 2016-2017 Obiectiv: Înființarea rețelei de canalizare în satele Ruși-Ciutea și Siretu, comuna Letea Veche

I.123.1 Construirea unei stații de epurare aapelor uzate

Valoare estimată: 2.000.000 lei Perioadade derulare: 2016-2017 Obiectiv: Construirea unei stații de epurarea apelor uzate

I.132.3 Construire grădiniță în satul Letea Veche

Valoare estimată: 1.500.000 leiPerioada de derulare: 2016-2017 Obiectiv: Construire grădiniță în satul Letea Veche

PROIECTE SUPORT

I.122.2 Extinderea rețelei de alimentare cugaze în satele Letea Veche și Holt, comuna Letea Veche

Obiectiv: Extinderea rețelei de alimentarecu gaze în satele Letea Veche și Holt, comuna Letea Veche

I.123.2 Ecologizarea comunei și a împrejurimilor

Obiectiv: Curățarea șanțurilor, a pâraielorși a tuturor zonelor pline de gunoaie din comună

I.123.3 Amenajarea de platforme betonate pentru colectarea selectivă a gunoiului menajer în comuna Letea Veche

Obiectiv: realizarea de platforme betonatepentru colectarea selectivă a gunoiuluimenajer în comuna Letea Veche

I.131.1 Amenajarea de parcuri și spații verzipe întreg teritoriul comunei Letea Veche

Obiectiv: îmbunătățirea calitativă șiambianța localității Letea Veche în scopul creșterii calității locuirii

I.131.2 Amenajarea de locuri de joacă pentru copii în comuna LeteaVeche

Obiectiv: îmbunătățirea confortului viețiiși spațiului de locuit, îmbunătățireainfrastructurii de recreere și petrecere atimpului liber

I.132.4 Modernizarea terenurilor de fotbal din comuna Letea Veche

Obiectiv: Modernizarea terenurilor defotbal din comuna Letea Veche

I.132.5 Construirea unui cămin cultural în satul Holt

Obiectiv: Construirea unui cămin cultural în satul Holt

I.134.1 Înființarea unui centru social pentrucopii care fac parte din categoria grupurilor vulnerabile

Obiectiv: Înființarea unui centru socialpentru copii care fac parte din categoria grupurilor vulnerabile

I.134.2 Înființarea unui cămin de bătrâni însatul Holt

Obiectiv: Înființarea unui cămin debătrâni în satul Holt

II.212.1 Sprijinirea investitorilor care creazănoi facilități de producție și crează noi locuri de muncă

Obiectiv: Îmbunătățirea relației cu mediulde afaceri, creșterea încrederii în administrația publică a mediului de afaceri

II.212.2 Organizarea de evenimente care săpromoveze schimburi de bunepractici

Obiectiv: intermedierea organizării unorîntâlniri pentru promovarea de schimburide bune practici, punerea la dispoziție aspațiilor de întâlnire.

II.212.3 Identificarea și promovarea decazuri de succes de antreprenoridin comună/ zonă

Obiectiv: intermedierea organizării unorîntâlniri pentru promovarea de cazuri desucces de antreprenori din comună/ zonă,punerea la dispoziție a spațiilor deîntâlnire.

II.221.1 Amenajarea unui traseu pentru biciclete

Obiectiv: dezvoltarea infrastructurii derecreere, creșterea potențialului turistic alzonei, sporirea numărului de turiști,promovarea turistică a zonei

II.221.2 Delimitare şi semnalizare obiectiveturistice

Obiectiv: creșterea vizibilitățiiobiectivelor turistice, facilitarea accesului în zonă, sporirea numărului de turiști

III.311.1 Pregătirea personalului din administraţia publică în domenii strategice, respectiv: managementul proiectelor, achiziţii publice, management financiar

Obiectiv: formare profesională continua,eficientizarea activității administrațieipublice locale, îmbunătățirea administrăriifondurilor externe

III.321.1 Înființarea unui ghișeu electronic (plata impozitelor și taxelor locale cu cardul)

Obiectiv: Înființarea unui ghișeu electronic necesar pentru plata impozitelorși taxelor locale cu cardul

III.321.3 Arhivă electronică: eficientizare, ordonare și dezvoltare

Obiectiv: Creşterea capacităţiiadministraţiei publice de a gestiona în modeficient documentele, asigurând ordine,transparenţă şi celeritate în servireainteresului public. Îmbunătăţirea fluxurilorinterne de comunicare a informaţiilor, princreşterea eficienţei operaţionale şi scădereacosturilor de procesare a documentelor, darşi obţinerea de servicii mai eficiente,îmbunătăţireacomunicării şi transparenţei

I.121.5 Reabilitarea sistemului de iluminatpublic al comunei Letea Veche în sensul eficientizării acestuia

Obiectiv: Reabilitarea sistemului deiluminat public al comunei Letea Veche în sensul eficientizării acestuia

PROIECTE PUNCTALE

I.112.2 Modernizarea și extinderea rețelei de trotuare în comuna Letea Veche

Obiectiv: Asigurarea accesului neîngrădit al locuitorilor și agenților economici la infrastructura de bază

I.112.3 Modernizarea marcajelor șisemnalizarea rutieră în comuna Letea Veche

Obiectiv: Mărirea siguranței circulației;

I.132.1 Reabilitarea si modernizareaunităților de învățământ dincomuna Letea Veche

Obiectiv: Îmbunătățirea infrastructurii șiserviciilor de învățământ puse la dispozițiacomunității locale, dotarea tehnică aunităților de învățământ, favorizareaaccesului la serviciile de educație, creștereagradului de confort asiguratelevilor, reducerea costurilor cu încălzireaclădirilor, creșterea eficienței energetice

I.132.2 Reabilitarea și modernizareacentrului de asistență pentrupersoane cu nevoi speciale din satulLetea Veche

Obiectiv: favorizarea accesului laserviciile sociale, creșterea gradului deconfort asigurat cetățenilor, reducereacosturilor cu încălzirea clădirilor, creștereaeficienței energetice

I.133.1 Îmbunătățirea dotării tehnice a cabinetelor medicale

Obiectiv: modernizarea și îmbunătățireadotării tehnice a cabinetelor medicale,îmbunătățirea serviciilor medicaleprestate, diversificarea gamei de serviciimedicale oferite la nivel local

I.133.2 Construirea unui centru medical depermanență în satul Ruși-Ciutea

Obiectiv: îmbunătățirea serviciilor medicale.

I.133.3 Sprijinirea implicării cadrelormedicale în organizarea șisusținerea unor activități deeducație sanitarăpentru locuitorii comunei

Obiectiv: implicarea medicilor dincomună în activităţi anuale de educaţie aelevilor în domeniul profilaxiei unor bolispecifice tinerilor

I.134.3 Sprijinirea construirii de locuințe sociale

Obiectiv: dezvoltarea infrastructurii sociale a comunei

I.134.4 Introducerea unui sistem de supraveghere video pe întregteritoriul comunei Letea Veche

Obiectiv: creșterea siguranței locuitorilor comunei

II.211.1 Identificarea și evaluareadomeniului public în vedereavalorificării acestora (în sensulgăzduirii de antreprenori și unitățiproducție)

Obiectiv: inventarierea avantajelorcompetitive ale comunei și realizarea, pebaza acestora, a unei strategii de marketingce vizează potențialiiinvestitori.

II.211.2 Elaborare de proiecte care vizează utilizarea terenurilor din domeniulpublic cu destinaţie de spaţii comerciale

Obiectiv: Elaborare proiecte pentru modernizarea spatiilor existente (efectuaremǎsurǎtori, elaborare proiect, obţinere avize şi acorduri); Identificare surse definanţare / depunere proiect de finanţare(realizare şi depunere cerere de finanţare – daca este cazul); Realizare investitii

II.211.3 Modernizarea şi dezvoltarea căilorde acces spre zonele cu potenţial economic

Obiectiv: Modernizarea şi dezvoltareacăilor de acces spre zonele cu potenţial economic

II.212.4 Inventarierea și promovarea oferteide terenuri/active/facilități șioportunități de investiții cătrepotențiali investitori prininstrumente de comunicareadecvate (pagina web a primăriei,materiale de promovare etc.)

Obiectiv: inventarierea avantajelorcompetitive ale comunei și realizarea, pebaza acestora, a unei strategii de marketingce vizează potențialii investitori.

II.213.1 Măsuri de informare privindavantajele constituirii de exploatațiiagricole de dimensiuni medii, învederea creșterii eficiențeiactivității agricole

Obiectiv: intermedierea organizării unorîntâlniri care să promoveze avantajeleconstituirii de exploatații agricole dedimensiuni medii, în vederea cresteriieficientei activității agricole

II.213.2 Sprijin acordat producătorilorlocali în vederea participării latârgurile de produse tradiţionalenaţionale şi internaţionale

Obiectiv: dezvoltarea mediului de afaceri,atragerea de investitori, promovareabrandului specific zonei,diseminarea informațiilor, promovaredurabilă

II.213.3 Măsuri de sprijinire privindînființarea de centre de depozitareşi colectare de produse vegetale

Obiectiv: Colectarea produselor obținuteprin practicarea agriculturii la nivelulcomunității, întâlnirea cererii cu oferta deastfel de produse, facilitarea oferirii uneiforme suplimentare de venit pentrumembrii comunității, negocierea prețurilorde distribuție, facilitarea accesului pecanalele de distribuție, crearea condițiilorde conservare a produselor până laprocesare, valorificarea rațională aresurselor și preîntâmpinarea risipei prindiminuarea cantității de produse alterateetc.

II.213.4 Organizare de evenimente depromovare a agriculturii ecologice(întâlniri, seminarii, mese rotunde)

Obiectiv: intermedierea organizării unorîntâlniri, seminarii, mese rotunde sausimpozioane care să promovezeagricultura ecologică

II.221.3 Amenajarea unei zone de campare corturi şi rulote

Obiectiv: dezvoltarea infrastructurii de turism, creșterea potențialului turistic alzonei, sporirea numărului de turiști, promovarea turistică a zonei

II.221.4 Amenajare tabară pentru copii Obiectiv: dezvoltarea infrastructurii deturism, creșterea potențialului turistic alzonei, sporirea numărului de turiști,promovarea turistică a zonei

II.222.1 Elaborarea unui program de festivaluri, târguri și serbări – agenda culturală a comunei

Obiectiv: Elaborarea unui program de festivaluri, târguri și serbări – agendaculturală a comunei

II.222.2 Promovarea potențialului turistic al comunei Letea Veche pe site-ulprimăriei si alte site-uri de profil

Obiectiv: Promovarea potențialului turistic al comunei Letea Veche pe site-ulprimăriei si alte site-uri de profil

II.222.3 Sprijin pentru formarea forţei demuncă locale în domeniulserviciilor turistice

Obiectiv:îmbunătățirea calității serviciilorprestate, creșterea gradului de satisfacție aclientului, formare profesională continuăpe parcursul vieții, o valorificare maieficientă a potențialului zonei

II.222.4 Program de valorificare apatrimoniului natural şi culturalprin: organizarea de târguri şiexpoziţii

Obiectiv: Organizarea de târguri şi expoziţiila nivelul comunei în vedereavalorificării patrimoniului natural si cultular al comunei.

III.311.3 Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor administrative legate de deschiderea unei noi afaceri

Obiectiv: formare profesională continua, eficientizarea activității administrației publice locale.

III.321.2 Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţeiserviciilor publice prin crearea unuisistem integrat şi prin modernizareasistemului instituţional din cadrulprimăriei Letea Veche

Obiectiv: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciilor publice prin crearea unui sistem integrat şi prin modernizarea sistemului instituţional din cadrulprimăriei Letea Veche

III.321.4 Înființarea serviciului de evidență a populației comunei

Obiectiv: creşterea capacităţiiinstituţionale a primăriei prin diversificareasi eficientizarea serviciilorpublice livrate catre populația comunei.

4.CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE

Comuna Letea Veche își propune ca pănă în anul 2020 să devină o comunitate

dinamică și competitivă, în care bunăstarea să fie resimțită de toți locuitorii săi, iar

inițiativele să fie susținute de către administrația publică locală prin oferirea de

servicii publice la standarde europene.

Conceptul de dezvoltare al comunei își propune să înglobeze totalitatea

formelor și metodelor de dezvoltare existente la nivelul comunității locale, astfel

încât, pe termen lung, să creeze un fundament pentru asigurarea unui echilibru între

elementele capitalului natural și creșterea bunăstării.

În vederea realizării conceptelor ce stau la baza dezvoltării viitoare a comunei

Letea Veche este necesară atingerea unor obiective generale și prioritare.

Direcții strategice de intervenție:

1. Dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale

2. Dezvoltarea economică a comunei și valorificarea potențialului turistic

3. Dezvoltarea serviciilor publice și a capacității administrative.

Obiective specifice și direcții de acțiune – proiecte și intervenții

1. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TEHNICE ȘI SOCIALE

1.1 Modernizarea infrastructurii rutiere

1.1.1 Modernizare drumuri de interes local

1.1.2 Modernizarea infrastructurii de transport

1.2 Modernizarea rețelelor de utilități publice

1.2.1 Extinderea sistemului de alimentare cu apăși canalizare în comună

1.2.2 Extinderea sistemului de alimentare cu gaze în comună

1.2.3 Asigurarea calității mediului înconjurător la standardele legislației în

vigoare.

1.3 Dezvoltarea infrastructurii din domeniul social, sanitar și cultural

1.3.1 Amenajarea peisagisticăa spațiilor verzi

1.3.2 Îmbunătățirea infrastructurii de educație, cultură și transport

1.3.3 Îmbunătățirea stării de sănătate a locuitorilor comunei Letea Veche

1.3.4 Îmbunătățirea infrastructurii sociale.

2. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A COMUNEI ȘI VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC 2.1 Valorificarea potențialului economic al comunei Letea Veche

2.1.1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

2.1.2 Sprijinirea antreprenoriatului local

2.1.3 Dezvoltarea unei agriculturi bazată pe tehnologii moderne.

2.2 Dezvoltarea potențialului turistic al zonei

2.2.1 Modernizarea infrastructurii turistice

2.2.2 Dezvoltarea serviciilor turistice.

3. DEZVOLTAREA SERVICIILOR PUBLICE ȘI A CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE 3.1 Dezvoltarea capacității administrației locale

3.1.1 Dezvoltarea capitalului uman și material.

3.2 Dezvoltarea structurii organizatorice și funcționale a aparatului administrativ.

3.2.1 Eficientizarea și diversificarea serviciilor.

Documentaţia PLAN URBANISTIG GENERAL şi REGULAMENT LOCAL

DE URBANISM constituie după aprobarea sa în Consiliul Local act de autoritate a

administraţiei publice locale.

Din punct de vedere administrativ şi executiv, respectarea prevederilor PUG-

ului, cât şi disciplinei în construcţii şi urbanism de către factorii de decizie locală,

precum şi de către comunitate în ansamblu, constituie elementele pozitive pentru

traducerea în realitate a reglementărilor propuse prin prezenta documentaţie şi

Regulamentul Local de Urbanism aferent.

Întocmit ,

Arh. Catrinel Lefter

Date post:	27-Nov-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	42 times
Download:	1 times

MEMORIU DE PREZENTARE Cuprins - primarialeteaveche.ro · MEMORIU DE PREZENTARE Cuprins 1....

Documents