Memoriu Corbeni-Aviz Drum Final

DOCUMENTATIE PENTRU OBTINREA AUTORIZATIILOR PENTRU AMPLASAREA

SI EXECUTIA DE LUCRARI IN ZONA DRUMURILOR NATIONALE PENTRU

INSTALATII

“ SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE SATELE CORBENI , BUCSENESTI SI

ROTUNDA , COMUNA CORBENI, JUDETUL ARGES “

MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

AVIZATOR D.R.D.P - BUCURESTI

Proiectant general: S.C IPCT INSTALATII S.R.L. BUCURESTI

Proiectant de specialitate: S.C MODVEST CONSTRUCT 2000 S.R.L. PITESTI

1.DATE GENERALE ALE PROIECTULUI

1.1. Denumirea obiectivului de investitii

Reabilitarea drumurilor de interes local in satele Corbeni, Bucsenesti si Rotunda; Sistem

centralizat de canalizare in satele Corbeni, Bucsenesti si Rotunda; Centru ingrijire copii sat Oesti

Ungureni; Terenuri de sport in satele Corbeni si Oesti Ungureni; Dotare camin cultural satul

Poienari, comuna Corbeni, judetul Arges (faza PT, DE)

1.2. Denumirea obiectului de investitii

Obiect nr 2: "SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE SATELE CORBENI ,

BUCSENESTI SI ROTUNDA , COMUNA CORBENI, JUDETUL ARGES"

1.3. Adresa

Judetul Arges, comuna Corbeni,

1.4. Titularul investitiei

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CORBENI, JUDETUL ARGES.

1.5. Beneficiarul investitiei

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CORBENI

1.6. Elaboratorul studiului de fezabilitate

S.C TIMAGUS CONFEX S.R.L. Pitesti, judeţul Arges

1.7. Elaboratorul proiectului

PROIECTANT GENERAL – S.C IPCT INSTALATII S.R.L. BUCURESTI

S.C IPCT INSTALATII S.R.L. BUCURESTI a elaborat documantatiile de instalatii aferente

proiectului

PROIECTANT DE SPECIALITATE – S.C MODVEST CONSTRUCT 2000 S.R.L. PITESTI

S.C MODVEST CONSTRUCT 2000 S.R.L a elaborat documentatiile pentru:

Drumuri;

Arhitectura

Rezistenta;

Mediu;

2.INVESTIGATII DE TEREN

2.1 Studii topografice

Ridicarea topografica a fost realizata in Sistemul Stereografic 1970 de catre SC PROSILVA GEOTOP

SRL.

2.2 Studii geotehnice

Elaborarea studiului geotehnic a avut ca scop fundamentarea din punct de vedere geotehnic a conditiilor

de proiectare. Realizarea acestuia a vizat acoperirea intregului sector in studiu cu lucrari specifice de

teren si laborator pentru:

Identificarea stratificatiei terenului;

determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale paminturilor;

precizarea nivelului de aparitie si stabilizare a apei subterane.

Informatiile pe care studiul geo le-a furnizat au constituit baza de lucru pentru personalul tehnic implicat

in procesul de proiectare si dimensionare a structurilor rutiere si a lucrarilor de consolidari.

2.3 Evolutia zonei

Terenul face parte din domeniul public administrat de Consiliul Local Corbeni, Judet Arges

conform Monitoriului Oficial al Romaniei. teren pe care se doreste un sistem centralizat de canalizare.

Sistemul de canalizare este prevazut a fi executat partial pe cele doua parti ale Drumului National (D.N.

7C).

In prezent in Comuna Corbeni s-a executat o retea de alimentare cu apa inclusiv gospodaria de

apa la care sunt racordate o parte din gospodariile comunei, iar o parte sunt alimentati din cismele

stradale.

Comuna Corbeni nu dispune de un sistem centralizat de colectare si evacuare dirijata a

efluentului menajer cu tratarea ulterioara a acestuia intr-o instalatie de epurare-cu descarcare in emisarul

natural.

La baza intocmirii documentatiei au stat urmatoarele :

- Certificat de Urbanism nr. 07/19.01.2011 ;

2.4 Caracteristici debite

Reteaua de canalizare propusa, urmareste trama stradala si este formata din :

- Colector menajer cu o lungime totală de L=6450m;

-Statii de pompare ape menajere intermediare (SP1, SP2, SP3,SP4);

-Statie de pompare in incinta statiei de epurare (SPAU);

- Staţie de epurare compactă monobloc pentru un debit nominal Qc=500mc/zi;

- Amenajare gură vărsare pe o lungime de L=40m, 10m amonte, 30m aval.

Conducte gravitaţionale (de canalizare)

Conducte gravitaţionale (de canalizare)Sistemul de canalizare gravitational se desfasoara intre Km 47+124 (CM 71) si Km 52+078 (CM

180) pe zona drumului national DN 7C.Intre Km 47+124 (CM 71) si Km 47+841.85 (CM 57) (avand lungimea de 717.85 m) sistemul

gravitational de canalizare este pozat pe partea dreapta a Drumului National.Intre Km 47.841.85 (CM57) si Km 48+881.10 (CM8) (avand lungimea 1039.25 m), sistemul de canalizare

este prevazut si pe partea stanga a Drumului National.

Intre Km 48+881.10 (CM8) si Km 49+165.10 (CM184) (avand lungimea 284 m), sistemul de canalizare este prevazut pe ambele parti a Drumului National.

Intre Km 49+165.10 (CM184) si Km 49+308 (CM90) (avand lungimea 142.90 m), sistemul de canalizare este prevazut si pe partea stanga a Drumului National.

Intre Km 49+308 (CM90) si Km 50+014 (CM38) (avand lungimea 706 m), sistemul de canalizare este prevazut si pe ambele parti a Drumului National.

Intre Km 50+014 (CM105) si Km 52+078 (CM180) (avand lungimea 2064 m), sistemul de canalizare este prevazut si pe partea stanga a Drumului National.

CONDUCTE DE CANALIZARE FATA DE AXUL DRUMULUI DN 7C

Nr. Crt.

Tip de conducta canalizareTronson de conducta (camin) amplasare pe traseu DN 7C(KM)

Distanta amplasare ax conducta (camin) fata de axul DN 7C

Distanta amplasare limita de proprietate fata de axul DN 7C

Distanta amplasare ax conducta (camin) fata de marginea DN 7C

Observatii

Conducte canaliare menajera

1 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 71 CM 70 6.34m 10.08m 3.47m 2 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 70 CM 69 6.61m 10.37m 3.38m 3 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 69 CM 68 6.28m 10.34m 3.12m 4 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 68 CM 67 6.40m 10.03m 3.18m 5 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 67 CM 66 6.59m 10.05m 3.54m 6 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 66 CM 65 6.48m 9.57m 3.44m 7 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 65 CM 64 7.15m 9.36m 3.97m 8 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 64 CM 63 8.20m 10.87m 5.16m 9 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 63 CM 62 8.73m 11.42m 5.49m 10 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 62 CM 61 8.76m 11.60m 5.62m 11 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 61 CM 60 9.13m 10.91m 5.64m 12 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 60 CM 59 8.74m 10.82m 5.65m 13 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 59 CM 58 7.86m 13.08m 5.51m 14 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 58 CM 57 7.12m 13.68m 4.62m

15 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 57 CM 56 - - - Subtraversare DN 7 C

16 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 56 CM 55 4.01m 4.77m 0.99m 17 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 55 CM 54 3.80m 4.30m 1.05m

18 PEHDDn 150mm L=210m CM 54 SP3 4.57m 6.53m 1.82mConducta refulare sub presiune

19 PVC-KG Dn 400mm L=9.22m CM 29 CM 28 5.74m 6.20m 2.62m 20 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 28 CM 27 5.32m 5.70m 2.49m

21PVC-KG Dn 400mm L=45.05m CM 27 CM 26 4.84m 5.41m 1.58m

22 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 26 CM 25 5.63m 6.68m 1.75m 23 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 25 CM 24 5.33m 6.11m 2.37m 24 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 24 CM 23 5.25m 6.90m 2.65m 25 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 23 CM 22 5.27m 6.50m 2.28m





33 PVC-KG Dn 400mm L=50m CM 15 CM 14 8.22m 8.74m 4.60m





38 PVC-KG Dn 400mm L=19m CM 10 CM 9 - - - Subtraversare DN 7 C


40 PVC-KG Dn 315mm L=15m CM 8 CM 7 - - -


42 PVC-KG Dn 250mm L=50m CM 6 CM 5 6.03m 7.51m 2.91m 43 PVC-KG Dn 250mm L=50m CM 5 CM 4 6.40m 7.15m 3.11m 44 PVC-KG Dn 250mm L=50m CM 4 CM 3 6.43m 6.79m 3.54m 45 PVC-KG Dn 250mm L=50m CM 3 CM 2 6.32m 7.20m 3.34m 46 PVC-KG Dn 250mm L=50m CM 2 CM 1 6.32m 7.16m 3.14m


48PVC-KG Dn 250mm L=50.85m

CM 185 CM 184 5.47m 8.44m 2.31m






57 PEHD Dn 150mm L=138m CM 30 SP2 5.79m 6.19m 1.94mConducta refulare sub presiune




CM 89 CM 88 - - - Subtraversare DN 7 C













75 PVC-KG Dn 315mm L=50mCM 104 CM 103 6.20m 7.42m 2.16m



CM 102 CM 101 6.94m 7.41m 4.27m


CM 101 CM 100 7.99m 8.72m 4.96m


CM 100 CM 99 6.84m 7.57m 3.94m

80 PVC-KG Dn 315mm L=50m CM 99 CM 98 6.24m 7.09m 3.52m 81 PVC-KG Dn 315mm L=50m CM 98 CM 97 5.69m 7.29m 2.44m 82 PVC-KG Dn 250mm L=50m CM 97 CM 96 5.03m 6.37m 2.75m




87 PEHD Dn 150mm L=870m CM 92 SP 1 5.24m 7.41m 3.63mConducta refulare sub presiune


CM 105 CM 106 6.07m 6.93m 4.25m


CM 106 CM 107 5.56m 6.12m 2.75m


CM 107 CM 108 6.21m 7.12m 3.13m


CM 108 CM 109 8.05m 9.40m 4.51m



CM 110 CM 111 6.54m 7.72m 3.76m



CM 112 CM 113 8.62m 9.84m 6.27m




99 PVC-KG Dn 315mm L=46.8mCM 116 CM 117 6.55m 7.84m 2.64m


CM 117 CM 118 5.57m 7.89m 3.43m






CM 122 CM 123 6.66m 7.94m 3.56m


CM 142

CM 122 - - - Subtraversare DN 7 C


CM 123 CM 167 6.33m 7.77m 3.55m


CM 167 CM 166 5.66m 6.23m 2.84m




CM 164 CM 163 6.68m 7.43m 4.64m


CM 163 CM 162 9.47m 11.42m 7.49m



CM 161 CM 160 7.86m 8.14m 4.05m


CM 160 CM 159 7.85m 8.24m 4.13m


CM 159 CM 158 8.24m 8.87m 4.44m


CM 158 CM 157 7.03m 8.08m 3.07m


CM 157 CM 156 6.23m 11.73m 2.54m



CM 155 CM 154 5.53m 6.36m 2.31m



CM 153 CM 152 5.87m 7.20m 5.71m


CM 152 CM 151 9.21m 10.75m 5.41m


CM 151 CM 150 8.22m 8.63m 4.20m


CM 150 CM 149 7.64m 8.13m 3.96m


CM 149 CM 148 8.21m 8.60m 4.24m



CM 147 CM 146 6.52m 7.08m 3.14m


CM 146 CM 145 6.09m 6.97m 2.72m


CM 145 CM 144 6.13m 6.82m 2.82m


CM 144 CM 143 6.46m 6.98m 3.25m


CM 168 CM 169 6.01m 7.06m 2.83m


CM 169 CM 170 6.67m 9.26m 3.88m


CM 170 CM 171 7.28m 10.98m 4.15m


CM 171 CM 172 6.18m 6.87m 2.92m





CM 175 CM 176 6.35m 7.12m 2.52m


CM 176 CM 177 5.91m 7.07m 2.09m


CM 177 CM 178 5.03m 7.79m 1.41m


CM 178 CM 179 5.49m 8.27m 1.63m


144 PVC-KG Dn 315mm L=8.72mCM 180

SP 1 5.84m 6.50m 2.40mConducta refulare sub presiune

Conductele sunt executate din tuburi si fitinguri pentru canalizare cu Dn 250 – Dn 400 mm. Sunt

executate astfel :colectoare stradale-tub PVC-KG,SN 4 avand urmatoarele diametre:

- Dn 250 mm- L= 1480m ;

- Dn 315 mm- L= 3400m ;

-Dn400mm - L=1620m ;

Colectoarele de canalizare menajera se pozeaza in sant, pe un pat de nisip,cu panta spre statia de

pompare.

Deasupra tevii se va monta o banda de avertizare din PVC culoare maro pentru identificare

traseu.

Conductele de canalizare se vor amplasa paralel cu Dn7C, intre limita proprietatilor

locuitorilor comunei si in imediata vecinatate a acostamentului drumului, ne fiind nevoia sa se

intervina in nici un caz in structura de rezistenta a drumului. Amplasamentul pe care sa proiectat

reteaua de canalizare apartine domeniului public.

Conducte sub presiune (de pompare-refulare)

Sistemul de conducte sub presiune tip PEHD 160mm este structurat pe patru tronsoane

,tronsoane aferente fiecarei statii de pompare montate pe partea stanga a DN7C,astfel:

Conducta aferenta SP1 de la Km 50+780 Conducta aferenta SP2 de la Km49+293 Conducta aferenta Sp3 de la Km48+047 Conducta aferenta Sp4 de la Km52+073

2.5 Executia santului

Execuţia săpăturii se va începe numai după completa organizare a şantierului şi aprovizionarea cu

ţevi, tuburi şi celelalte materiale necesare, astfel ca şanţurile să rămână deschise numai timpul strict

necesar.

Terenul in care se executa sapatura are caracteristicile geomorfologice evidentiate in Studiul

Geotehnic intocmit pentru amplasamentul lucrarilor.

Săpătura se va executa manual. Pământul rezultat din săpătură se va depozita pe o singură parte a

şanţului, la min. 1 m de marginea şanţurilor. Pe cealaltă parte a şanţului se vor monta parapeţi de

protecţie.

Lăţimea şanţurilor va fi pentru conductele de canalizare: conform STAS 3051/91

Săparea ultimului strat de 20-30 cm deasupra cotei de pozare va fi executată numai manual,

imediat înainte de pozarea tuburilor.Ţevile de canalizare se vor poza obligatoriu pe un pat de nisip de

15-20 cm grosime. Patul de pozare pentru tuburile de canalizare se vor nivela obligatoriu la panta din

proiect.

Execuţia săpăturii pentru conductele de canalizare se va face din aval spre amonte, respectiv de la

punctul de cotă joasă la punctul de cotă înaltă şi se va asigura scurgerea apelor acumulate.

În dreptul îmbinărilor (şi a căminelor) săpătura se va adânci şi lărgi pentru a permite executarea

îmbinărilor (şi a pereţilor căminelor) – dimensiunile adâncimii la mufe vor fi conform Normativului I22-

84.

Pe toata lungimea tronsonului de sapatura ,se vor monta parapeti de protectie si panouri avertizoare

conform normelor de protectia muncii in vigoare.

Pe timpul noptii pe parapetii de protectie se monteaza avertizoare luminoase.In dreptul acceselor la

locuinte ,peste sant se monteaza podete cu mana curenta.

Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, in

contra sensului de curgere al apei.

Conductele se pot asambla si pe marginea santului.

Coborarea conductelor in sant se va realiza cu funii de canepa, tuburile nu se vor tara sau

rostogoli pe pamant sau obiecte dure.

Imbinarile intre tuburi se realizeaza cu ajutorul mufei si a inelelor de etansare.

Capatul tubului care se introduce in mufa este tesit din fabrica la 150.

Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la pozitie, taierea se va realiza

cu un fierastrau cu pasul dintelui de 2-3 mm.

Capatul debitat se teseste cu ajutorul pilei, respectandu-se urmatoarele dimensiuni:

La capatul tubului, lungimea de introducere in mufa respecta valorile precizate de furnizorul

tuburilor.

D

[mm]160 200 315 400

b 15 17 18 22

Garnitura de etansare, cat si peretii interiori ai mufei vor fi curatati cu atentie, dupa care garnitura

de cauciuc se introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se usureaza asezarea in canelura. Se

unge cu un strat subtire de sapun capatul tubului (nu se vor folosi produse derivate titeiului).

Capatul tubului pregatit, se introduce pana la semn in mufa cu garnitura (tuburile trebuie sa fie

coaxiale).

Pe retea sunt prevazute camine de vizitare din beton STAS 2448 /82 la o distanta de maxim 50

m.

Racordarea tubului PVC la caminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei

piese speciale din PVC care asigura o etanseitate corespunzatoare.

Suprafata exterioara a “piesei de acces la camin” (sablata exterior) face priza cu betonul, iar intre

suprafetele interioare ale piesei si tubului, etanseitatea se asigura cu inel de cauciuc .

Aceasta piesa asigura si o deviatie de 30 de la ax. La montare, capatul interior al piesei trebuie sa

fie in acelasi plan cu peretele interior al caminului, iar depasirea sa fie permisa doar la capatul exterior.

Materialele vor fi insotite de certificate de calitate, carti tehnice, instructiuni de folosire, etc.

Manipularea si depozitarea materialelor se va face cu atentie, ferindu-se de lovituri, inghet,

solicitari mecanice anormale, respectand in totalitate si prevederile din norme si instructiunile

producatorului.

Pe perioada desfasurarii lucrarilor nu vor fi depozitate materiale sau pamant rezultat in urma

sapaturilor pe acostamentul drumului national.Pamantul va fi transportat in zona de organizare

de santier, realizata pe terenul unde va fi amenajata statia de epurare.

Manipularea se va face, in general, manual, manipularea cu ajutorul unor instalatii mecanice se

face in cazul unor piese grele care depasesc forta omului, durata ridicarii este mare sau este necesara

tinerea piesei intr-o pozitie fixa timp mai lung.

Inainte de montarea conductelor in sant se va executa un pat de fundare din nisip cu grosimea

conform instructiunilor producatorului, dupa compactarea manuala.

Imbinarea tuburilor si pieselor de racordare se va face numai cu aparatura prevazuta de

producatorul lor si in modul descris de acesta.

Asezarea tubulaturii pe patul de nisip trebuie sa asigure contactul pe o suprafata corespunzatoare

unui unghi la centru de cca. 90.

2.6 Umplutura

Sub ţevi şi tuburi se va realiza un pat de nisip de 15-20 cm compactat.

In materialul de umplutura nu se admit pietre si bolovani, cu dimensiuni peste 50 mm.

În zona conductelor şi 30 cm peste creasta lor se va prevedea umplutură de nisip, compactată

manual, executată simultan pe ambele părţi pentru evitarea deplasărilor laterale ale conductelor.

După proba de etanşeitate se va efectua umplerea totală cu pământ local bine mărunţit, fără

bulgări, bolovani, etc. şi compactarea în dreptul mufelor. Se va executa o compactare corespunzătoare

(min. 92-95%) pe toată grosimea stratelor de pământ.

La 50 cm deasupra tevilor si tuburilor se va amplasa o banda de avertizare din polietilena de

coloare maro.Banda de avertizare se monteaza pe toata lungimea retelelor de canalizare.

Excedentul de pământ se va transporta în zona de organizare de santier si de acolo unde sunt

necesare umpluturi, în gropi etc., cu acordul organelor locale.

După terminarea execuţiei lucrărilor, pe teren nu vor rămâne materiale care să degradeze sau să

polueze mediul înconjurător, aducându-se la starea iniţială prin executarea lucrărilor de refaceri.

2.7 Camine de canalizare

Caminele de canalizare sunt cămine standard (STAS 2448-82), de canalizare, carosabile, Dn

1000 mm, cu racorduri la conductele de canalizare si adancime variabila. Sunt prevazute cu capace

carosabile, protejate antifurt si trepte pentru acces personal de mentenanta si exploatare.

Caminele de vizitare sunt conform STAS 2448/82, cu capace carosabile din fonta conform

STAS 2308-81.

Fundatia caminului va incepe inaintea asezarii tuburilor.Dupa turnarea fundatiei se executa rigola

a carui diametru va fi egal cu diametrul interior al tubului.In peretii tubuluicamerei de lucru al caminului

se vor monta tuburi de racord de la gurile de scurgere sau de la instalatiile interioare de canalizare

In peretii caminului se vor monta trepte de acces din OL 37 20 mm. La caminele cu adancimi

peste 2 m, accesul se va face printr-un cos de acces de inaltime corespunzatoare adancimii canalizarii

Treptele de acces vor fi la maxim 30 cm de radier sau intre ele si vor fi vopsite cu minium de

plumb.

2.8 Executia caminelor de vizitare

Constructia caminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de

regula din aval spre amonte.

Ordinea operatiunilor de executare a caminelor de vizitare va fi urmatoarea:

turnarea partiala a fundatiei caminului, respectiv pana la cotele de montare a tuburilor, vor fi

inglobate partial in fundatie prin intermediul “piesei de acces la camin”;

pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, avand Dn 100cm si a cosului de acces din

tuburi de beton simplu (cu mufa) avand Dn 80cm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu

mortar M 100, inclusiv a placii intre camera de lucru si cosul de acces (poz. 7 STAS 2448).

montarea placii suport din beton armat Bc 20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS 2448-82) si

monolitizarea acesteia de corpul caminului (cos acces) cu mortar de ciment M 100;

pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82) care va fi de tipul IV, cu balama antifurt,

carosabila si monolitizarea ramei cu mortar de ciment M 100;

montarea scarilor de acces in camin, executate din otel beton Ø 20 mm, prima treapta urmand a

fi fixata la maxim 50 cm distanta de capac, iar ultima la maxim 30 cm distanta fata de bancheta de

lucru;

curatirea rigolei din camin, de eventualele materiale cazute in timpul executiei caminului si

sclivisirea acesteia cu mortar de ciment.

Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face concomitent cu verificarea si

probarea tronsoanelor de canal realizate,tinand cont de conditiile de exploatare a acestora.

3.SUPRATRAVERSARI

Pe traseul principal, colectorul de canalizare intalneste un numar de trei cursuri de apa:

Pe traseul principal, colectorul de canalizare intalneste un numar de trei cursuri de apa din care doua sunt pe zona drumului national DN 7C si una in zona drumului comunal din satul Oesti. Pe zona drumului national se vor realiza 4 supratraversari

SUPRATRAVERSARE 1-. Paraul Valea Obiei de la km 50+462 la km 50+484 ; structura de rezistenta a suportului conductelor de canalizare se va amplasa la 4 m de podul existent fara a afecta in nici un fel structura acestuia

SUPRATRAVERSARE 2.- Parau Icseu de la Km 49+270 la km 49+293 structura de rezistenta a suportului conductelor de canalizare se va amplasa la 4.2 m de podul existent fara a afecta in nici un fel structura acestuia

SUPRATRAVERSARE 3 - Parau Valea Rotunda de la Km 47+940 la Km 47+948 structura de rezistenta a suportului conductelor de canalizare se va amplasa la 4 m de podetul existent fara a afecta in nici un fel structura acestuia – podet dalat

SUPRATRAVERSARE 4 - La km 51+005 pana la km 51+010 supratraversare peste un podet dalat. Structura de rezistenta a supratraversarii se va amplasa la 4 m de exteriorul podetului si nu va afecta in nici un fel structura de rezistenta a acestuia

Supratraversare peste Paraului Valea Obiei de la km 50+462 la km 50+484Acest tip de supratraversare se desfasoara intre caminele CM13 si CM14.

Distanta dintre interaxul conductei de canalizare si exteriorul podului este de 4.00. Structura este amplasata in exteriorul podului (pe partea stanga a podului in directia baraj Vidraru)

In aceasta situatie, supratraversarea are o lungime totala de L=24,00m. Pe structura metalica sunt pozate doua conducte:

colectorul de canalizare ce are ca sens de curgere din directia Curtea de Arges spre Primaria Com Corbeni. Conducta este de tip conducta preizolata de otel zincat Dn 300, tratata la interior prin citomare. Pe toata lungimea de supratraversare se vor monta tronsoane de 6m imbinate cu flansa. Pe acest tronson de supratraversare, conducta de canalizare este fixata in peretii celor doua camine.

Conducta de tip PEHD Dn 160mm, termoizolata cu saltele de vata minerala cu grosime de 10cm. Saltelele de vata minerala sunt protejate de un strat de tabla galvanizata. Aceasta conducta refuleaza apele colectate in statia de pompare SP1 situata in fata Primariei Com Corbeni, in caminul CM37.

Supratraversare peste Parau Icseu de la Km 49+270 la km 49+293Distanta de amplasare a structurii de rezistenta este de 4.2 m din parapetul metalic al podului si

interaxul (pe partea stanga a podului in directia baraj Vidraru)In aceasta situatie, supratraversarea are o lungime totala de L=24,00m. Pe structura metalica este pozata

o singura conducta: Conducta de tip PEHD Dn 160mm, termoizolata cu saltele de vata minerala cu grosime de 10cm.

Saltelele de vata minerala sunt protejate de un strat de tabla galvanizata. Aceasta conducta refuleaza apele colectate in statia de pompare SP2 situata in imediata vecinatate a supratraversarii, in caminul CM68. Directia conductei de refulare este spre Curtea de Arges.

Supratraversare peste Paraului Valea Rotunda (paralel cu Dn7C) Km 47+940 la Km 47+948Distanta dintre interaxul conductei de canalizare si exteriorul podetului este de 4.00. Structura este

amplasata in exteriorul podului (pe partea stanga a podului in directia baraj Vidraru)In acest caz s-a realizat o supratraversare peste Paraul Varea Rotunda, necesara trecerii conductei de

refulare de la statia SP3.Conducta ce supratraverseaza este de tip PEHD Dn 160mm, termoizolata cu saltele de vata minerala cu grosime de 10cm. Saltelele de vata minerala sunt protejate de un strat de tabla galvanizata. Aceasta conducta refuleaza apele colectate in statia de pompare SP3, in caminul CM154. Directia conductei de refulare este spre Curtea de Arges.

In aceasta situatie structura metalica de sustinere este realizata dintr-un profil I 200x100mm si are o lungime de 8 m.

Conducta cu tot cu izolatie este sustinuta de profilul I cu ajutorul colierelor de sustinere.

Supratraversare (paralel cu Dn7C) km 51+005 pana la km 51+010Distanta dintre interaxul conductei de canalizare si exteriorul parapetilor podetului este de 4.00. Structura

este amplasata in exteriorul podului (pe partea stanga a podului in directia baraj Vidraru)In acest caz s-a realizat o supratraversare, necesara trecerii conductei de canalizare cu diametrul D315

avand o lungime de 8 m..Conducta ce supratraverseaza este de tip PEHD Dn 315 mm, termoizolata cu saltele de vata minerala cu grosime de 10cm. Saltelele de vata minerala sunt protejate de un strat de tabla galvanizata.

4.SUBTRAVERSARI

Toate subtraversarile benzilor de circulatie auto se va face prin foraj orizontal indicate in planul

de situatie iar conductele montate in tuburi de protectie vor fi pozate la adancimea indicata in sectiunile

transversale conform planurilor anexate.

Pe traseul de canalizare s-au prevazut un numar de patru subtraversari ale Drumului National

(DN7C), dupa cum urmeaza:

- km 49+385 stanga-tub PVC-KG 250mm

- km 48+881stanga -dreapta-tub PVC-KG 315mm

- km 47+841.85stanga-tub PVC-KG 250mm- km 47+102 stanga -dreapta-tub PVC-KG 400mm

Pe traseul de apa s-a prevazut una subtraversare a DN7C,dupa cum urmeaza:

-profil 1-km 47+102,00 dreapta-teava PEHD 110mm

Mentionam faptul ca nu se va afecta carosabilul Drumului National (DN7C) si nici nu va fi

stanjenita circulatia rutiera pe timpul executiei.

Tehnologia de subtraversare se realizeaza prin foraj orizontal in pozitiile indicate in planul de

situatie. Traseul transversal al subtraversarii Drumului national 7C. in zonele de subtraversare , va avea

conductele montate in tuburi de protectie si prevazuta cu legaturi in camine amplasate de o parte si alta

a subtraversarii.La proiectarea subtraversarii conductelor de canalizare a drumului national s-a respectat

STAS 9312.

Protectia mecanica consta in montarea conductei intr-un tub de protectie cu diametrul de la

273mmx9mm la 508mmx9,52mm,cu lungimile corespunzatoare aratate in planurile de subtraversare.

Protectia conductei asigura:

- protectia mecanica a conductei pe toata lungimea subtraversarii drumului,

- circulatia fluenta pe drumul national ,

- accesul pentru o interventie rapida la conducta, in cazul unei avarii,

- continuitatea procesului de evacuare a apei uzate catre din statia de pompare aferenta

- evitarea accidentelor ecologice,

Conducta de evacuare ape menajere ,face parte din reteaua de conducte de canalizare a

investitiei

Distanta minima pe verticala la subtraversare (adancimea de subtraversare)dintre teava si drum

este de minim 1,5m

Unghiul minim de subtraversare =90º

.

4.1.TEHNOLIGIA DE EXECUTIE A SUBTRAVERSARILOR

Tehnologia de foraj orizontal dirijat reprezinta un sistem de foraj rotativ hidrodinamic,

dirijat si axat pe trei principii tehnologice de baza:

Utilizarea unei sape de foraj avand forma unui sfredel cu dalta in lance;

Avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin maruntirea solului pe baza de

injectii sub presiune inalta a unui jet cu fluid special de foraj, pe baza de argila

bentonitica (datorita proprietatilor tixotropice ale acestui tip de argila, noroiul de foraj

indeplineste si rolurile de stabilizator al gaurii de foraj si agent de ungere);

Pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare, prin

teleghidaj, cu ajutorul unui emitator de unde electromagnetice plasat in interiorul sapei,

care transmite in permanenta parametrii, precum si adancimea la care se afla sapa,

inclinarea sapei si orientarea varfului sapei in sistem orar. Aceste informatii sunt

primite la suprafata terenului de un receptor -emitator portabil, care le afiseaza in orice

moment si le pune la dispozitia persoanei care dirijeaza executia forajului pilot.

Instantaneu, datele sunt retransmise unui receptor fix instalat pe echipamentul de foraj,

unde apar pe ecranele citite de operatorul echipamentului. Pe langa datele de mai sus,

sonda din interiorul sapei mai transmite informatii cu privire la temperatura mediului in

care se afla si gradul de incarcare a bateriilor care o alimenteaza. Pe baza datelor primite,

navigatorul (persoana care dirijeaza executia forajului pilot) transmite in permanenta

operatorului instructiuni de orientare si inaintare a sapei, permitand astfel respectarea

traseului proiectat si evitand contactul cu retelele subterane cunoscute si iesind la

suprafata in punctul prestabilit, precizia fiind d e ±5÷20 cm.

4.1.1.ETAPE TEHNOLOGICE:

Procedeul de foraj orizontal dirijat cuprinde trei etape tehnologice consecutive:

.- Etapa initiala, a forajului pilot cuprinde forarea terenului la diametrul descris de

sapa de forare la inaintare, presarea laterala a materialului desprins si fixarea acestuia in

pereti, gaura de foraj ramanand in permanenta plina cu noroiul de foraj injectat.

-Etapa a 2-a, a forajului de largire, cuprinde demontarea sapei de foraj la

extremitatea indepartata a forajului, in locuirea cu un cap largitor de diametru superior

sapei cu cca. 30% si retragerea la punctul initial de plecare (unde se afla echipamentul de

foraj) a tijelor de forare impreuna cu largitorul. Odata cu retragerea coloanei de sprijin

impreuna cu largitorul, coloana se completeaza in urma cu sprijin de foraj, astfel incat,

desi largitorul se aproprie in permanenta de echipamentul de foraj, lungimea intregii

coloane ramane constanta, extremitatea opusa echipamentului fiind mereu la suprafata.

Aceasta operatiune se repeta consecutiv, cu diametre din ce in ce mai mari, pana se

ajunge la diametrul necesar pentru pozarea tevii. Conform tehnologiei forajului orizontal

dirijat, acest diametru trebuie sa fie cu cca. 30% mai mare decat diametrul tevii care se

pozeaza.

-Etapa a 3-a, a pozarii conductei in subteran, cuprinde executarea unei ultime

largiri cu largitorul final la care se ataseaza un dispozitiv de prindere a tevii ce urmeaza a

fi pozata in teren. Intreg ansamblul format din: sprijin, capul largitor, capul de prindere a

tevii si teava este tras prin deschiderea executata in capul primelor doua etape, catre

echipamentul de foraj. Cand intreg ansamblul este scos la suprafata, la amplasamentul

echipamentului, dispozitivele de largire si prindere sunt detasate de teava, aceasta

ramanand in subteran, in acest fel atingandu -se scopul intregii operatii. A doua largire

executata la tragere are rolul de a impinge in peretii gaurii de foraj materialul sapat si de

a-l compacta, astfel ca, datorita acestei operatii si a noroiului de foraj cu rol de stabilizare

si lubrefiere, peretii gaurii nu se prabusesc si forajul isi pastreaza diametrul o perioada

relativ lunga de timp (de ordinul a cateva zile), suficienta pentru a permite tragerea tevii

fara pericol.

Dupa pozarea tevii, in decurs de cateva zile, prin drenarea treptata a apei din compozitia

noroiului de foraj, materialul excavat in timpul forajului si peretii gaurii vor tinde sa

ocupe intregul spatiu ramas, astfel incat, in final, teava pozata va fi in contact direct cu

pamantul pe intreaga suprafata. Intregul proces de executie a lucrarii va cuprinde:

a). Radiodetectie in verificarea planurilor de situatie puse la dispozitie de beneficiarul

lucrarii si/sau efectuarea investigatiilor de teren cu ajutorul echipamentului georadar,

pentru depistarea obstacolelor existente;

b). Prelucrarea informatiilor obtinute;

c). Alegerea traseului forajului, impus de obstacolele depistate si de materialul tevii si

aprobarea lui de catre proiectant;

d). Executia forajului propriu-zis, conform etapelor tehnologice descrise si pozarea tevii;

e). Controlul adancimii pozarii conductei se face fie cu ajutorul aparatului de detectie fie

prin efectuarea de masuratori directe in gropile intermediare, intocmindu -se procese

verbale intre constructor si beneficiar (diriginte).

f). Receptia lucrarii.

4.2.EXECUTIA GROPILOR DE POZITIE

Pentru realizarea subtraversarii vor fi executate gropi de pozitie (groapa de lansare si

groapa de capat) . Scopul gropilor de pozitie este urmator ul:

- colectarea noroiului de foraj,

- spatiu de cuplare – decuplare scule foraj,

- utilizarea ulterioara a gropilor in vederea lansarii tubului de protectie.

Sprijinirea gropilor de pozitionare se va face concomitent cu sapatura, cu dulapi de lemn

sau metalici asezati orizontal.

5.LUCRARI DE EXCUTIE CANALIZARE

5.1.Lucrari pregatitoare

Înaintea începerii lucrărilor pe un amplasament, se includ a fi executate, fără coantificare distinctă în

partea economică, lucrările pregătitoare necesare, după caz, şi apreciate după vizitarea amplasamentelor:

curăţirea suprafeţelor de teren de: frunze, crengi, arbuşti, iarbă, buruieni, noroi

acumulat sau alte materiale inutilizabile depozitate accidental, inclusiv transportarea

lor la rampele de depozitare indicate şi taxate de Administraţiile Locale,

indepartarea de pe amplasamente a corpurilor, obiectelor şi vehiculelor, cu regim de

proprietate privată, repoziţionarea lor în afara zonelor de activitate, în urma

acordurilor şi/sau somaţiilor ce implică proprietarii sau Administraţia Locală, după

caz,

taierea arborilor si/sau arbustilor de pe trasee definite prin Proiect, cu tulpini ≥10 cm,

cu aprobarea forurilor locale, inclusiv scoaterea si indepartarea rădăcinilor,

colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă în afara amplasamentelor Proiectului,

inclusiv protejarea faţă de apele meteorice,

tăierea regulată cu mijloace adecvate a sistemelor rutiere, pentru formarea lăţimilor

necesare desfăşurării oparaţiunilor de săpare, lăţimi cel mult mai mari cu maxim 0,40

m decât lăţimile superioare ale traşeelor, menţionate mai jos, de sub sistemele de

suprafaţă tăiate:

LĂŢIMI SUPERIOARE MAXIME ALE TRANŞEELOR ÎN ZONELE CU SISTEME RUTIERE

TĂIATE MECANIZAT(m)

Adâncimi până la radierul conductei (m) Lăţimi maxime imediat sub sistemul rutier (m)

1,25 Dn.+0,55

1,26 – 2,25 Dn.+0,85

2,26 – 3,25 Dn.+1,15

3,26 – 4,25 Dn.+1,45

4,26 – 5,25 Dn.+1,85

5,26 – 6,25 Dn.+2,25

Dn. = diametrul nominal al conductei

asigurarea şi ţinerea sub contro permanent a zonelor de activitate, în conformitate cu

restricţionările aprobate sau impuse de factorii desemnaţi prin Certificatul de

Urbanism

amenajări de eventuale depozite intermediare provizorii, cu acordurile

Administraţiilor Locale, pentru ameliorarea influenţelor timpilor de transport auto

asupra duratetelor totale de aexecuţie pe amlasamentele Proiectului.

Contractantul va consemna şi supune aprobării Consultantului de Supervizare, toate lucrările

pregătitoare efectuate, din cele enumerate mai sus. Totodată, rămâne responsabil pentru efectele

rezultate din neefectuarea unora dintre ele.

5.2.Trasarea lucrărilor

Operaţiile de trasare se vor efectua conform planurilor de situaţie, funcţie de reperele existente şi

coordonatele punctelor caracteristice ale aliniamentelor Proiectului pe amplasament (STAS 9824/5 -

1975).

La o dată solicitată Contractor şi aprobată de Investitor, vor fi identificate şi marcate vizibil toate

instalaţiile şi reţelele subterane, în prezenţa deţinătorilor acestora, covocaţi de Investitor: electrice, de

telecomunicaţii, apă, canal sau de altă natură, ce vor fi intersectate sau în raza cărora vor fi dezvoltate

luctările Proiectului, în vederea protejării acestora sau devierii, conform procedeelor tehnice

recomandate prin avize de deţinători, inclusiv recomandările suplimentare specifice amplasamentului

predat Contractantului (STAS 9570/1 -1989).

Trasările în detaliu vor fi efectuate şi înregistrate de Contractant după supervizarea documentului

operaţiei de către Consultantul de Supervizare Proiectului.

În cazuri justificate, traseele Proiectului vor putea fi modificate, cu acordul scris al Consultantului de

Supervizare pe propunerea făcută în spiritul Proiectului de Contractant, în timp rezonabil, după caz şi cu

consultarea Proiectantului. Aceste modificări nu vor implica de costuri suplimentare sau vor fi cele

stipulate în contract.

Contractantul este răspunzător de trasarea lucrãrilor confor Proiectului şi de conservarea materializărilor

reprezentative de pe amplasament, ca baze pentru măsurători şi verificări, indiferent de volumul

lucrărilor dezvoltate şi metodele tehnologice adoptate.

Pentru urmărirea realizării pantelor Proiectului, se vor poziţiona, prin metode performante de nivelment,

balize de inventar şi se vor utiliza dispozitive adecvate pentru vizări. Dispozitivele pentru vizări vor avea

rigre montate pentru cotele caracteristice aliniamentului proiectat.

Respectarea cotelor de montare şi a pantelor conductei, precum şi a poziţiei construcţiilor conexe

prevăzute în Proiect, prezintă o importanţă deosebită, atât pentru funcţionarea reţelelor de conducte, cât

şi pentru efectuarea operaţiunilor de reparaţii, întreţinere şi exploatare. Nerespectarea cotelor proiectate

poate duce la colmatări sau formarea de pungi de aer, care diminuează debitul conductei şi provoacă

oscilaţii de presiune, sau împiedică golirea complectă a conductei în caz de avarie.

5.3. Desfacerea sistemelor de suprafaţă

Operaţiile de tăiere a sistemelor rutiere de suprafaţă a drumurilor comunale ce se racordeaza la DN7C,

se vor executa cu unelte corespunzătoare, pentru a asigura o tăiere dreaptă şi exactă. Vor fi evitate

alterări ale suprafeţelor adiacente în urma lucrărilor. Refacerile suplimentare rezultate cad în sarcina

Contractantului. Cazurile particulare vor fi supuse aprobării Consultantului de Supervizare.

Contractantul va aplica metode corespunzătoare pentru sprijiniri şi consolidări pentru a păstra lăţimile

tranşeelor în limitele prezentate anterior (la lucrările pregătitoare).

5.4. Excavarea tranşeelor pentru conducte

Lucrările de terasamente se vor executa în conformitate cu planurile de executie şi se vor respecta

prevederile normativelor în vigoare

La execuţia lucrărilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C 169-88 „Normativ pentru

executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente”.

Avizarea lucrărilor de terasamente

Înainte de a începe orice lucrări de acest fel pe un amplasament, Contractantul va anunţa în scris

Investitorul cu cel puţin 7 zile înainte de data propusa. În aceasta perioada Contractantul va ţine evidenta

nivelelor solului şi topografiei, spre aprobarea Investitorului, pentru măsurătorile lucrării.

Se vor obţine avize pentru tăierea carosabilului pe drumurile comunale,principale, permanente .

Contractantul, când va face demersurile pentru această permisiune, va prezenta o adresă scrisă

Consultantului de Supervizare şi autorităţilor, referitoare la intenţia sa de a excava, din timp, pentru a

permite executarea procedurilor şi aprobărilor necesare. El va colabora cu Poliţia Rutieră referitor la

planificarea şi executarea traversării. Contractantul va fi complet responsabil de asigurarea drumurilor

temporare pentru ocolire, a barierelor, semnelor de avertizare, iluminat şi pază. Angajatorul şi

Angajatorul final nu va suporta nici o penalitate impusă de autorităţile abilitate, pentru orice întârziere

faţă de termenele prevăzute în autorizaţiile de spargere.

Nici o excavaţie nu va începe fără obţinerea de către Contractant a autorizaţiei de execuţie.

Excavarea şanţurilor pentru conducte va avea un avans de cel puţin 15 m faţă de operaţiunile de punere

în operă a conductelor. Aici sunt incluse şi excavaţiile pentru ramificaţii, caz în care cei 15 m vor fi

săpări în toate direcţiile urmate de ramificaţie.

În cazul în care se iveşte vreun obstacol în timpul săpăturilor, se va informa Investitorul şi vor hotărî

măsurile necesare a se lua înainte de reluarea operaţiilor de montaj.

În cazul în care Contractantul nu sapă în avans conform pretenţiilor, scoaterea conductelor deja montate

şi repunerea lor după executarea săpăturilor în avans, vor fi făcute pe cheltuiala acestuia.

În locurile unde şanţurile pentru conducte subtraversează drumuri comunale, adâncimea acestora va fi

minim necesară, iar Contractantul este încurajat să folosească fierăstraie speciale circulare pentru

pregătirea marginilor şanţului, în funcţie de materialul ce trebuie săpat.

Contractantul va fi plătit pentru refacerea drumului, iar plata se va face după cantitatea de metri liniari şi

nu după suprafaţa porţiunii refăcute.

La sãparea santurilor se va tine cont de: felul terenului, existenta apei freatice, necesitatea sprijinirilor,

diametrul tevilor, tehnologia de montaj .

Santul poate fi sãpat înainte sau dupã asamblarea tevilor pe traseu. Prin sãparea ulterioarã a santului, se

pot obtine economii însemnate .

Lãtimea santului va fi astfel executatã încît sã îndeplineascã urmãtoarele conditii

cand tuburile se asambleazã pe mal si apoi se lanseazã în sant ,

Lmin. = Dext. + 20 cm , dar nu mai putin de 70 cm .

cand tuburile se asambleazã în sant ,

Lmin. = Dext. + 40 cm , între sprijiniri, dar nu mai putin de 90 cm între sprijiniri .

Săpăturile se vor executa parţial mecanic şi manual, functie de conditiile impuse în zona de lucru si

conform specificaţiilor din listele de cantităţi. Ultimul strat de 30 cm se va săpa manual înainte de

montarea conductelor în şanţ.

Sapatura mecanizata se va face cu excavator cu descărcarea pământului pe mal si in auto (excedentarul).

Săpăturile se vor executa in prezenta sprijinirilor. Săpătura ultimului strat până la cota din proiect şi

politura se va executa imediat înainte de asezarea stratului de nisip sub conducta si a stratului de

egalizare pentru constructii, pentru a evita degradarea terenului de fundare. Operaţiunea se va executa pe

timp uscat, fiind interzis lucrul pe timp de ploaie. În cazul în care se constată apariţia crăpăturilor

paralele cu marginea superioară a transeelor sau a gropilor se vor lua măsuri de consolidare

suplimentara a malurilor pentru a evita surpările.

Pe timp de zi şi noapte se vor lua măsuri de semnalizare a săpăturilor, se vor monta parapeţi de protecţie

pe o singură parte pe toată lungimea şanţului deschis, se vor monta podeţe de circulaţie pietonale peste

şanţ în zona de circulaţie pietonală.

La întâlnirea în săpătura de cable, conducte ori protecţii care semnalizează prezenţa lor în teren, se va

opri lucrul în acea zonă, şeful punctului de lucru va lua măsuri de semnalizare a prezentei reţelei

subterane, va anunţa Angajatorul de reţea, lucrul în acea zonă reluându-se doar în prezenţa

Angajatorului de reţea, cu luarea tuturor măsurilor de protejare a ei şi de protecţie a muncii.

După executarea săpăturii se va proceda la recepţia calitativă a lucrării referitor la natura terenului, cote

în plan şi cote de nivel. Recepţia calitativă se va consemna în procese-verbale încheiate cu participarea

Contactantului si a Beneficiarului.

Recepţia calitativă a terenului de fundare se va face de catre intocmitorul studiului geotehnic.

Recepţia terenului de fundare constituie faza determinantă prin care se va autoriza începerea lucrărilor

de infrastructură (turnarea betonului de egalizare şi a radierului rezervoarelor). Atât recepeţia terenului

de fundare, cât şi autorizarea se va consemna în registrul de şantier.

Tranşeele conductelor vor fi excavate la secţiunile transversale tipice prezentate în Desenele cu

Cerinţele Angajatorului şi în nici un caz lăţimea tranşeei măsurată la 0,3 m deasupra coroanei conductei

nu va depăşi lăţimea indicată în Desene. Contractantul se va asigura că în fiecare punct lăţimea tranşeei

este suficientă pentru a permite pozarea, îmbinarea, realizarea patului şi a împrejmuirii şi reumplerea în

jurul conductei conform cerinţelor Consultantului de Supervizare.

Acolo unde îmbinarea sau sudarea conductelor şi/sau accesoriilor trebuie realizată în tranşee, tranşeea va

fi lărgită şi/sau adâncită în formă de clopot, la dimensiunea necesară stabilită de către Consultant de

Supervizare. Această lărgire trebuie să permită executarea facilă a sudurilor, îmbinărilor şi fixărilor în

toate etapele acestora, a tuturor reparaţiilor necesare la conducte şi la acoperirea de protecţie, şi

inspectarea acestor operaţiuni.

Contractantul va aplica toate măsurile necesare de sprijinire şi consolidare pentru a păstra lăţimea

tranşeelor în limitele prezentate în Desene şi Cerinţe.

Pereţii tranşeei excavaţi în rocă vor fi cât mai aproape de verticală, iar Contractantul va susţine pereţii în

toate zonele în care aceştia sunt slăbiţi indiferent de cauză, şi va îndepărta materialul prăbuşit.

În zonele inaccesibile pentru echipamentele de excavare, sau în care Consultantul de Supervizare

consideră că utilizarea acestor echipamente este imposibilă sau de nedorit, indiferent de motiv,

excavarea tranşeei se va realiza manual. Nu se vor efectua plăţi suplimentare pentru lucrările în zonele

greu accesibile.

Materialul excavat va fi îndepărtat în întregime de pe amplasamentul excavaţiei. Materialul

excavat NU va fi depozitat de-a lungul tranşeei. Toate costurile asociate cu transportul materialului

de pe şantier vor fi considerate ca incluse în preţurile unitare pentru excavaţii de tranşee. Cu cel puţin

două săptămâni înainte de începerea excavărilor de tranşee, Contractantul îi va prezenta Consultantului

de Supervizare propunerea sa pentru amplasarea temporară şi depozitarea a materialului excavat,

inclusiv locul de depozitare. Dacă Consultantul de Supervizare consideră propunerea ca

nesatisfăcătoare, aceasta poate fi respinsă iar Contractantul va trebui să o revizuiască corespunzător.

Toate costurile suplimentare impuse de o propunere revizuită vor fi suportate de Contractant.

Contractantul va obţine aprobarea din partea autorităţilor pentru depozitarea materialului excavat.

Dacă, în opinia Consultantului de Supervizare, există o întârziere “nejustificată” pentru: testarea

conductelor; îndepărtarea materialului în surplus; curăţarea generală a zonelor în care au fost pozate

conducte; refacerea sau întreţinerea suprafeţelor, sau operaţiuni similare, atunci Consultantul de

Supervizare poate să blocheze deschiderea unor noi tranşee până când lucrările restante nu sunt realizate

conform pretenţiilor sale, iar Contractantul nu va avea o bază pentru reclamaţii împotriva Angajatorului,

în acest sens. “Întârziere nejustificată” va fi considerată situaţia în care mai mult de 100 de metri de

tranşee este lăsată deschisă pe orice şantier. “Întârziere nejustificată” va fi considerată şi situaţia în care

o anumită secţiune de tranşee este lăsată deschisă pentru mai mult de 2 săptămâni calendaristice.

Nu se vor demara lucrări de pozare a conductelor sau de formare a patului conductelor în nici o secţiune

de tranşee, până când formaţiunea tranşeei pe acea secţiune particulară nu va fi aprobată de către

Consultant de Supervizare.

Extinderea excavaţiilor

Extinderea excavaţiilor va fi cea minim practicabila după părerea Investitorului, pentru construirea

lucrării.

Excavarea de şanţuri pentru conducte va fi totdeauna limitata la lungimile aprobate anterior, în scris de

Investitor. Cu excepţia aprobării scrise a Investitorului, lucrarea pe fiecare lungime aprobată va fi

executată spre aprobarea Investitorului înainte de începerea lucrării pe o lungime nouă.

Excavarea materialului necorespunzator

Dacă contractantul întâlneşte material pe fundul oricărei excavări, care după părerea lui poate fi

necorespunzător, el va informa imediat Investitorul, care va da instrucţiuni în scris Contractantului,

asupra faptului că materialul în cauza va fi tratat ca defectuos. Dacă este cazul, materialul defectuos va fi

îndepărtat de Contractant spre aprobarea Investitorului şi dacă nu se specifica altfel, sau dacă nu se

comanda de Investitor. Contractantul va umple golurile astfel formate cu material granular

corespunzător, cu aprobarea Investitorului. Omiterea de către Investitor să dea instrucţiuni, nu va elibera

Contractantul de răspunderile pentru defectele în lucrare, dacă înaintea construirii, Contractantul, nu a

cerut în scris Investitorului inspectarea fundaţiei descoperite.

Siguranţa excavării şi construcţii adiacente

Contractantul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavărilor (drumurile şi

construcţiile adiacente).

Alunecări, căderi şi excavaţii în exces

Contractantul va preveni alunecările şi căderile de material din părţile laterale ale excavaţiilor şi

taluzărilor.

În cazul alunecărilor sau căderilor ce apar în excavaţii şi unde excavaţiile sunt făcute în exces faţă de

dimensiunile specificate, orice material necorespunzător care a intrat în excavaţii trebuie înlăturat şi

orice umplere adiţională ce poate fi cerută se va face cu material excavat selectat sau importat şi tasat, cu

aprobarea Investitorului.

Excavarea tranşeelor se va realiza în sol stabil. În cazul în care, după opinia Consultantului de

Supervizare, solul nu corespunde, se va realiza o excavare suplimentară, conform indicaţiilor

Consultantului de Supervizare, şi se va reface cota cu material de bază compactat, dacă solul natural

care înconjoară zona este prea moale. Dacă solul din jur este dur, materialul de umplere va fi beton

C15. Aceste lucrări vor fi plătite de către Angajator dacă instabilitatea solului nu este cauzată de

metoda de lucru a Contractantului altfel lucrarea va fi derulată pe cheltuiala Contractantului.

Radierul tranşeei va fi, în fiecare punct, la cota necesară iar lăţimea tranşeei va fi suficientă pentru

patul de pietriş, nisip şi/sau beton, după cum este indicat în Desene şi conform instrucţiunilor

Consultantului de Supervizare. Dacă vreo parte a tranşeei este excavată, din greşeală, la o adâncime

mai mare decât cea necesară, Contractantul va umple tranşeea cu beton C15 până la cota necesară, pe

cheltuiala proprie.

Unde se formează goluri prin alunecări sau căderi, sau prin excavări în exces faţă de dimensiunile

specificate, care după opinia Dirigintelui de Şantier pot afecta stabilitatea solului pentru susţinerea

lucrării, sau pot afecta construcţiile, sau serviciile adiacente, Contractantul va umple golul solid cu beton

clasa BC 2. Acest lucru va fi pe cheltuiala Contractantului.

Racordarea la conducta existenta

5.5. Localizare si sustinerea lucrarilor subterane

Înainte de excavările în drumuri şi trotuare, Contractantul va obţine permisiunea completă şi aprobarea

tuturor autorităţilor privind avizările de lucru pentru a începe lucrările după cum este necesar şi

respectând toate legile şi reglementările locale.

În plus, Contractantul va obţine toate informaţiile disponibile de la autorităţi şi alţii, care ar putea fi

necesare, referitoare la poziţia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseelor tuturor conductelor de

pozat. Contractantul va răspunde de localizarea exactă a serviciilor şi în decursul lucrării va lua toate

măsurile necesare pentru a evita deteriorările. Unde este necesar, serviciile vor fi temporar susţinute în

decursul excavării. Se va prevede suport permanent pentru serviciile care traversează conductele, dacă

Investitorul da instrucţiuni în acest sens. Dacă acestea se deteriorează în decursul lucrărilor, atunci

Contractantul va răspunde de legaturi cu autoritatea răspunzătoare şi de repararea serviciului respectiv.

Contractantul va suporta toate cheltuielile de reparaţii fie prin asigurări, fie prin finanţe proprii. Unde un

serviciu sau o blocare este întâlnita de-a lungul traseului unei conducte, Contractantul trebuie să

informeze Investitorul imediat de prezenta ei şi va prezenta detalii, inclusiv tipul serviciului sau blocării,

dimensiunile ei, adâncimea sub nivelul solului. Investitorul va indica acţiunea ce se va efectua.

5.6. Evacuarea apei, susţinerea şi îngrădirea excavaţiilor

Pe toată durata construcţiilor, Contractantul va păstra zona de lucru şi toate excavaţiile uscate şi

protejate faţă de afluxul apei din orice sursă (ploaie, apă infiltrată, apă din izvoare de suprafaţă şi

subterane, apă freatică etc.) şi va asigura şi utiliza toate conductele, pompele, punctele de foraj şi alte

aparate şi materiale necesare pentru acest scop.

Conductele vor fi pozate în tranşee numai după ce apa a fost evacuată în prealabil. Pe durata

construcţiilor, Contractantul va proteja structurile şi/sau conductele împotriva plutirii. Acolo unde

conductele vor fi montate sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din tranşee şi din sol va continua până

la finalizarea reumplerii.Acolo unde dimensiunea conductei depăşeşte 400 mm, Contractantul va utiliza

sisteme de evacuare a apei cu punct de foraj, dacă Consultantul de Supervizare nu hotărăşte utilizarea

altui sistem.

Evacuarea apei de către Contractant va corespunde cerinţelor Consultantului de Supervizare şi ale

autorităţilor şi persoanelor care au drepturi asupra terenurilor prin care se realizează deversarea apei

evacuate. Contractantul va proteja Angajatorul faţă de orice pretenţii sau penalităţi care pot fi generate

de nerespectarea cerinţelor.

Metoda de menţinere a excavaţiei fără apa, de epuizare şi îndepărtare a apei va fi supusă aprobării

Investitorului. Contractantul va asigura instalaţii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita orice

întrerupere în continuitatea epuizării apei subterane.

Costul acestei activităţi se va considera inclus în tariful excavării pentru conducte sau în general în tarif.

În timpul funcţionarii pompelor în cursul nopţii, se vor lua măsurile necesare ca zona de lucru să fie

iluminată în mod corespunzător.

Laturile excavaţiilor vor fi susţinute acolo unde este necesar, cu ajutorul grinzilor de lemn, oţel sau alte

tipuri de grinzi, pereţi, plăci, foi sau alt sistem aprobat. Acestea vor fi asigurate de către Contractant,

proiectate corespunzător destinaţiei.

Contractantul va prezenta Consultantului de Supervizare propunerile detaliate pentru susţinerea

excavaţiilor, cu şapte zile înainte de începerea oricăror lucrări de excavaţii. Propunerile sale vor ţine

cont de natura solului în care se va excava, de nivelul apei freatice şi de apropierea faţă de clădiri şi

drumuri.

Dacă, după opinia Consultantului de Supervizare, susţinerea propusă de Contractant este insuficientă,

atunci Consultantul de Supervizare va solicita asigurarea unor suporturi mai puternice sau de alt tip faţă

de cele propuse de către Contractant şi, în această situaţie, Contractantul va adapta sistemul de susţinere

fără a pretinde vreo sumă pentru această adaptare cerută de Consultant de Supervizare.

Nu se vor demonta sistemele de susţinere fără aprobarea Consultantului de Supervizare. Grinzile sau alte

suporturi pot fi lăsate în poziţie în tranşee care sunt în curs de umplere, dacă Consultantul de

Supervizare aprobă sau dispune acest lucru. Totuşi, se vor plăti numai grinzile sau suporturile desemnate

specific de către Consultant de Supervizare pentru a fi lăsate în poziţie şi pentru care au fost incluse

articole specifice în Listele de Preţuri.

Contractantul va lua toate precauţiile împotriva alunecării, căderilor sau prăbuşirii excavaţiilor, dar dacă

acestea se întâmplă, Contractantul va trebui să refacă condiţiile zonei, inclusiv refacerea suprafeţelor,

toate pe costurile sale. În cazul în care aceste alunecări sau prăbuşiri destabilizează sau slăbesc fundaţii

sau suporturi ale Lucrărilor sau clădirilor adiacente, sau creează spaţii libere lângă lucrările noi,

Contractantul va desfăşura lucrările suplimentare pe care Consultantul de Supervizare le poate cere în

acest sens, cum ar fi umplerea spaţiilor libere cu beton sau alt material, conform indicaţiilor

Consultantului de Supervizare, toate costurile fiind suportate de către Contractant.

Contractantul poate utiliza foi de oţel pentru susţinerea săpăturilor, după cum este specificat mai sus,

după cum consideră de cuviinţă, sau conform indicaţiilor Consultantului de Supervizare, sau în situaţiile

în care este indicat în Desenele Contractantului ca parte permanentă a structurilor. Dimensiunile şi

tipurile foilor de oţel utilizate pentru susţineri temporare vor fi determinate de către Contractant şi vor fi

supuse aprobării Consultantului de Supervizare. În cazurile în care foile de susţinere formează o parte

permanentă a structurii, dimensiunile şi tipurile vor fi cele indicate în Desenele Contractantului sau cele

indicate de către Consultant de Supervizare.

Contractantul va prevedea şi întreţine traversări temporare peste tranşeele conductelor în acele poziţii în

care excavarea tranşeelor împiedică derularea normală a traficului. Pentru a permite trecerea pietonilor şi

vehiculelor, lucrările de excavare, pozarea conductelor, îmbinările şi refacerea suprafeţelor se vor

desfăşura în etape, pentru a permite accesul spre case, pe drumuri, alei etc.

Contractantul nu va începe lucrările de terasamente până când nu va efectua toate măsurile de siguranţa:

îngrădirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni şi vehicule, iar pe

timpul nopţii să fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase. Execuţia lucrărilor de

terasamente se va face având în vedere Normativele Româneşti:

C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente

Ordin Nr. 9/N/15.03.1993 - Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii.

Ca o măsură de siguranţă, în zonele cu densitate mare de lucrări ascunse, se va executa săpătură

manuală.

Pe durata excavaţiilor, Contractantul va lua toate măsurile preventive pentru a proteja muncitorii şi

persoanele publice. Aceasta include, dar nu se limitează la acestea, susţinerea pereţilor săpăturilor,

îngrădirea zonelor, montarea luminilor de avertizare şi desemnarea unor supraveghetori.

Contractantul va fi complet responsabil pentru măsurile de întreţinere şi protejare a săpăturilor,

tranşeelor şi forajelor (susţinere, evacuarea apei, îngrădirea zonei, iluminat etc.) şi nu va fi eliberat de

responsabilităţile din Contract, chiar dacă Consultantul de Supervizare nu ridică obiecţii faţă de situaţia

lucrărilor.

5.7. Utilizarea explozibililor

Utilizarea explozibililor nu va fi permisă.

5.8. Pozarea conductelor

Pozarea se va face în conformitate cu SR 4163 - 1: 1995 Reţele de distribuţie şi STAS 8591/1 -91 -

Amplasarea în localităţi a reţelelor subterane. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane, la fiecare

grup lucrând simultan câte o echipă.

Pozarea conductelor se va face în mediu uscat, prin efectuarea de către Contractant a epuizării apelor de

ploaie şi a infiltraţiilor.

Pozarea tuburilor în treanşee se realizează în ondulaţii, cu scopul de a compensă dilatarea acestora.

Conductele vor fi pozate cu precizie, respectându-se aliniamentul şi elevaţia din desene cu o toleranta de

± 5 mm. Între porţiunile curbe, aliniamentul va fi drept. Lungimea lăsată în zonele de curbură va fi

permisă doar acolo unde se prevede în desen sau cu acordul Investitorului în urma unor propuneri bine

documentate.

Se vor prevedea şi furniza rigle vopsite corespunzător pentru vizare în scopul realizării aşezării corecte a

tronsoanelor. Riglele vopsite vor fi ridicate pe conductă sau în imediata ei apropiere.

Fiecare tronson va avea cel puţin 3 asemenea rigle.

Contractantul poate propune Investitorului şi alte metode pentru aşezarea corectă a tronsoanelor.

Contractantul va trebui să obţină de la producător toate datele necesare pentru manevrarea şi jontarea

conductelor şi se presupune ca şi-a stabilit toate fazele şi a rezolvat toate problemele legate de montaj,

înainte de a preda oferta.

În conductă se va introduce un "dop" având diametrul cu 5 mm mai mic decât diametrul interior al

tronsonului, care va fi deplasat înainte pe măsură ce progresează lucrările. Atunci când lucrările sunt

oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etanş,

aprobat de Investitor. Tronsonul va fi fixat în şanţ pentru a se evita plutirea lui în cazul în care şanţul

este inundat.

Pentru a împiedica scurgerea apei de ploaie prin şanţ, Contractantul va astupa şanţul la anumite distante

ce nu vor depăşi 250 m, cu dopuri de argilă. Aceste dopuri vor fi îndepărtate atunci când operaţiunile de

montaj ajung în dreptul lor.

5.10. Patul de nisip

Capacitatea de rezistentã si deformarea tevilor depinde foarte mult de calitatea patului de pozare a

conductei .Grosimea minimã a patului sub conductã trebuie sã fie de cel putin 10 cm , iar în cazul cînd

fundul santului nu este uniform , este indicat executarea unui pat mai gros .

Dacă nu este specificat altfel, nisipul va fi utilizat conform indicaţiilor din Desene.

Materialul pt. patul tevilor (nisipul) se va introduce în sant numai manual prin lopãtare si se va nivela

manual.

Nisipul va fi umezit şi compactat manual în straturi cu grosimea mai mică de 15 cm după compactare.

Se va acorda atenţie deosebită compactării în jurul conductei.

Conductele vor fi pozate astfel încât să fie susţinute pe materialul patului pe întreaga lor lungime, având

grijă ca materialul să fie scobit pentru coliere şi flanşe, astfel încât să nu apară sarcini în aceste puncte.

5.11. Strat de bază şi înconjurător din beton

În cazuri excepţionale, acolo unde este indicat pe Desenele Contractantului sau este stabilit de către

Consultant de Supervizare, conductele vor avea patul din beton. Patul de beton va fi format la

dimensiunile indicate şi respectând detaliile constructive din aceste Desene.

Conductele vor fi susţinute şi îmbinate la cota corectă, distanţate faţă de fundul tranşeei cu ajutorul a

două blocuri din beton prefabricat cu grosimea corespunzătoare, amplasate câte unul la fiecare capăt al

conductei. Betonul va fi apoi turnat şi compactat sub şi în jurul conductei într-o singură etapă, şi finisat

la cotele şi dimensiunile prezentate în Desene.

Blocurile din beton prefabricat vor fi poziţionate pe fundul tranşeei şi fixate la cota corectă. Conductele

vor fi apoi aşezate pe aceste blocuri, centrate, mufate şi în final aduse la panta corectă prin aplicarea de

pene de lemn pe fiecare parte a conductei şi respectiv între conductă şi blocurile de beton. Aceste pene

vor rămâne montate pe durata îmbinării şi testării conductelor, în momentul turnării betonului sub şi

împrejurul conductei, care va fi ancorată pentru a preveni plutirea.

Contractantul are posibilitatea, în funcţie de alegerea sa, să toarne betonul cu sau fără cofraje. Oricare va

fi opţiunea, betonul care va fi plătit va fi măsurat conform Desenelor, iar cantitatea suplimentară faţă de

dimensiunile din Desene nu va fi plătită.

Betonul nu va fi turnat în jurul fitingurilor în nici o situaţie, păstrându-se o distanţă de 10 cm în jurul lor,

spaţiu care va fi umplut cu material de bază conform specificaţiilor de mai sus.

5.12. Protejarea cu dale de beton

Acolo unde stratul de deasupra conductei este insuficient de gros (după cum este prezentat în Desenele

Contractantului sau este stabilit de către Consultant de Supervizare), se va prevedea o protecţie

suplimentară pentru a evita avariile potenţiale cauzate de traficul autovehiculelor.

Sistemul de protecţie va consta din plăci de beton armat prefabricate. Acestea vor fi instalate în locurile

desemnate de către Consultant de Supervizare ca având nevoie de astfel de protecţie.

Plăcile de beton armat vor fi plasate central la 300 mm deasupra conductei. Dimensiunile plăcilor vor fi

de 1,0 m lăţime şi 0,5 m lungime, sau vor fi turnate cu îmbinări de construcţie la intervale de 0,5 m de-a

lungul conductei. În fiecare secţiune se vor monta inele de ridicare pentru a facilita demontarea plăcilor.

Plăcile vor fi armate cu un strat de armătură de oţel.

Plăcile turnate pe şantier vor fi puse pe o folie de polietilenă aşezată peste materialul de umplere

compactat şi nivelat. Lăţimea plăcii va fi de minim 1 metru. Nu se va aplica nici o sarcină asupra

plăcilor timp de cel puţin 7 zile de la turnare, până când se obţine aprobarea Consultantului de

Supervizare.

Apoi se va umple pentru a aduce la nivel, cu materiale corespunzătoare zonei traversate, incluzând

banda de avertizare amplasată direct pe plăcile de beton.

5.13. Reumplerea tranşeei

Reumplerea va respecta normele specifice I22 pentru fiecare reţea şi cerinţele Consiliilor Locale.

Odată cu testarea secţiunii de conductă, iar patul şi împrejmuirea conductei sunt aprobate de către

Consultant de Supervizare, tranşeele vor fi reumplute în straturi, conform specificaţiilor. Fiecare strat va

fi compactat separat şi orice tasare rezultată din compactarea insuficientă va ţine de responsabilitatea

Contractantului, care va adăuga imediat materialul suplimentar necesar, şi care ulterior va fi compactat

riguros.

Umplerea tranşeelor nu va începe până când patul tranşeei, pozarea conductelor, îmbinarea şi testarea lor

nu sunt aprobate de către Consultant de Supervizare. Consultantul de Supervizare va primi o adresă, cu

24 de ore înainte, prin care se va anunţa intenţia de umplere a tranşeei, interval în care acesta va efectua

inspecţia.

Astuparea şanţurilor pentru conducte se va face în două faze.

Suporţii de susţinere ai pereţilor şanţului vor fi retraşi gradat, pe măsura ce şanţul este umplut având

grijă ca această retragere să nu afecteze conductele puse în operă.

Faza I

Conducta şi patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depăşi cu 300 mm creasta ei, lăsând zonele de

legătură descoperite.

În continuare se va aşeza un strat uniform de material de umplutura, cu granulaţia de cel mult 25 mm

care va fi compactat în straturi nu mai groase de 100 mm după compactare.

Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei şi deasupra ei.

Compactarea umpluturii se va face în aşa fel încât să se realizeze cel puţin 95% din densitatea maximă a

materialului uscat conform STAS 2 914 - 84 Tabelul 2. Această acţiune va începe cât mai curând în

urma pozării conductei în porţiunea respectivă. Se vor face la început încercări privind eficacitatea

compactării, iar după aceea se vor repeta la intervale propuse de Investitor.

Patul de beton dacă e cazul, se va face cu cel puţin 72 de ore înaintea operaţiunilor de umplere.

Faza II

După ce tronsonul de conductă în execuţie a trecut de testele de presiune preliminare, golurile lăsate în

dreptul jontărilor vor fi acoperite respectându-se aceleaşi reguli ca mai înainte.

Restul şanţului va fi umplut cu material excavat cu granulaţia de cel mult 100 mm aşezat uniform în

straturi nu mai mari de 200 mm grosime după compactare. Metoda de compactare va trebui să ducă la

densitatea maximă a materialului uscat, conform cu STAS 2 914 - 84 Tabelul 2 . Şanţul va fi umplut fie

la nivelul de la care se începe lucrările de refacere, fie până la suprafaţa solului, păstrându-se o uşoară

ridicare faţă de nivelul normal al solului, cu pantă lină. Aceasta ridicătură va fi menţinută până la

expirarea perioadei de garanţie.

Aceste lucrări vor fi începute şi terminate cât mai repede.

Umplerea trebuie efectuată într-o singură direcţie şi, pe cât posibil, în timpul orelor dimineţii.

Este indicat să fie lăsate libere extremităţile tubului, pentru a putea executa cu uşurinţă operaţiile

ulterioare de montare. Pozare corectă a tubului permite obţinerea celor mai bune rezultate în exploatare.

Dacă nu este altfel specificat, umplerea în jurul conductei şi cu 0,30 m deasupra ei se va realiza cu

materialul de reumplere, în conformitate cu Specificaţiile. Umplerea va fi finalizată manual, utilizând

unelte de mână, şi compactat în straturi cu grosimea mai mică de 15 cm. Această umplere va fi realizată

cu cea mai mare grijă. Se va acorda o atenţie specială găurilor de îmbinare, pentru a obţine o compactare

şi o soliditate maximă.

Umpluturile de pământ în jurul constructiilor si in transeea conductei se va face după executarea

hidroizolaţiei pereţilor sub cota terenului şi după probele de presiune la conductele pentru apa potabila,

respectiv testelor hidrostatice, de infiltrare si de presiune la condctele pentru canalizare menajera.

După realizarea unui strat de 50 cm de umplutură deasupra conductei traseul acesteia va fi marcat printr-

o banda avertizoare din PE de culoare albastră. din plastic, cu lăţimea de 40 cm şi inscripţionată cu

textul “APA”.

De asemenea pentru depistarea eventualelor defecţiuni de pe traseul conductelor, se va monta un fir de

semnalizare în imediata apropiere a acestora.

Cu excepţia carosabilelor şi a altor zone pavate, umplerea tranşeelor se va face la nivelul natural al

solului. Unde solul de suprafaţă se află la suprafaţa tranşeei, secţiunea superioară a umplerii va fi sol de

grosimea descrisă, sau de aceeaşi grosime şi calitate ca solul de suprafaţă din zona înconjurătoare.

Pentru tranşeele practicate în carosabile sau alte zone pavate, umplerea va fi adusă la nivelul

terasamentului, sau la nivelul sub-terasamentului în pregătire pentru lucrările de refacere a drumului.

Unde tranşeele se află în carosabile, Contractantul va proteja conductele împotriva sarcinilor mobile

după pozare, pe durata efectuării lucrărilor la drum. Orice conductă avariată după pozare va fi înlocuită

iar Contractantul va suporta toate costurile şi întârzierile cauzate.

Umplerea tranşeelor conductelor, cu excepţia locului îmbinărilor, se va realiza cât mai curând după ce

conductele au fost pozate şi îmbinate şi aprobate de către Consultant de Supervizare.

Întinderea şi compactarea umpluturii se va realiza în mod uniform, fără dislocarea, deformarea sau

deteriorarea conductei. Compactoarele de putere nu se vor utiliza la o distanţă mai mică de 30 cm în

jurul conductei sau îmbinărilor.

Compactarea umpluturilor se face cu maiul mecanic în straturi uniforme care nu depăşesc o grosime

compactată de 15 cm.

Apa necesară compactării terasamentelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii

organice în suspensie.

La punerea în operă a materialului pentru umpluturi se va ţine seama de umiditatea optimă de

compactare stabilită prin încercarea Proctor norma cu o variaţie a acesteia de 2 procente – dacă W opt >

12% şi 1 procente dacă W opt este sub 12% (cazul balasturilor).

Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi va face recomandări

în consecinţă pentru punerea în operă.

Testele de densitate in situ ale materialului compactat vor fi realizate pe minim două eşantioane

prelevate la fiecare 100 m de conductă. Consultantul de Supervizare va determina locaţia exactă în plan

şi adâncimea testării. Testele care se vor realiza pe aceste eşantioane vor include conţinutul de apă,

greutatea specifică, compactarea standard, densitatea in situ prin înlocuirea nisipului, testul de

permeabilitate şi analiza gradării.

Certificatele de calitate pentru probele de compactare se vor prezenta la recepţia lucrării.

Stratul se poate considera compactat dacă gradul de compactare este 95%, iar cel mediu 98% din

valoarea obţinută prin încercarea Proctor normal respectiv.

Se întrerupe orice activitate de excavare transport, împrăştiere şi compactare dacă temperatura exterioară

scade sub –5ºC. La execuţia lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea

măsurilor generale şi a celor specifice lucrărilor de pământ prevăzute în „Normativ pentru realizarea pe

timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”, indicativ C 16 – 1984.

În perioada când temperaturile sunt peste 25ºC se vor lua următoarele măsuri:

compactarea se va executa imediat după umectarea stratului

se va urmări starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de frecvenţă mărită (la cca.

2 ore – în perioada de arşiţă).

Dacă stratul de împrăştiat rămâne o perioadă mai mare necompactat, înainte de începerea compactării se

va determina umiditatea din strat şi se va completa până la umiditatea admisă pentru compactare.

Contractantul va fi responsabil, în toate cazurile, pentru orice tasări ale umpluturii şi va remedia pe

cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deteriorările produse de aceasta. Contractantul va proteja

conductele împotriva deplasării după pozare, pe durata Lucrărilor. Toate conductele deteriorate după

pozare vor fi înlocuite iar Contractantul va fi responsabil pentru costurile şi întârzierile produse.

5.14. Refacerea suprafeţelor

În cazul în care nu vor apărea instrucţiuni specifice din partea Consultantului de Supervizare,

Contractantul va readuce toate zonele de lucru la conductă la o stare curată. Această refacere va continua

lucrările de umplere şi va include grămezile de resturi, căile de acces, reziduurile şi orice alte urme ale

construcţiilor. Materialele în surplus vor fi transportate la depozitul Contractantului cât mai curând

posibil după instalarea conductelor pentru a reduce posibilitatea pierderilor cauzate de terţe părţi.

Suprafaţa tuturor drumurilor comunale existente, a zonelor verzi, aleilor, trotuarelor şi pavajelor tăiate

pe durata lucrărilor, fie ele publice sau private, vor fi readuse la situaţia lor iniţială.

După reumplerea excavaţiilor se va realiza o refacere temporară. Refacerea permanentă va fi aplicată

numai după consolidarea suficientă a solului. Contractantul va cere Consultantului de Supervizare

permisiunea de a derula lucrările pentru refacerea permanentă.

Toate suprafeţele existente vor fi catalogate de către Contractant pentru a se stabili starea curentă, pentru

a fi aprobate de către Consultant de Supervizare înainte de începerea excavaţiilor.

Refacerea suprafeţei va fi realizată conform desenelor, după cum urmează:

Tipul suprafeţei Stratul şi materialele Drumuri

Grosime - cm

Trotuare

Grosime - cm

Stradă şi trotuar din beton

asfalt cu suprafaţa spartă mai

mare de 70 m2

Strat de uzură Ba cu aditivi

Glet Ba25

Agregat stabilizat

4

6

15

4

-

10

Stradă şi trotuar din beton

asfalt cu suprafaţa spartă mai

mică de 70 m2

Asfalt slab

Beton ciment C16/20 cu aditivi

6

20

4

15

Stradă şi trotuar din beton-

ciment

Beton C25/30

Foaie polietilenă

Nisip granulat

25

da

5

15

da

5

Contractantul va asigura îmbinarea corespunzătoare cu suprafeţele de asfalt existente. Stratul de uzură

va acoperi întreaga lăţime a suprafeţei tăiate.

Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului de umplere şi

aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material component al drumului (macadam).

Pentru drumurile cu pavaj: se vor utiliza plăcile de pavare cu latura de 13 cm pozate pe un strat de nisip

granulat cu o înălţime de 5 cm.

Pentru drumurile şi trotuarele din balast: pavajul va fi refăcut şi împănat cu criblură.

Toate lucrările de refacere a drumurilor vor fi realizate de un Subcontractant de specialitate nominalizat

de Contractant înainte de licitaţie.

Refacerea permanentă a celorlalte suprafeţe (zone verzi, alei, trotuare şi pavaje) va fi realizată imediat

după umplere. Aceste zone vor fi readuse la starea lor iniţială.

Dacă apare o tasare excesivă a suprafeţei refăcute, Contractantul va excava tranşeea din nou, la o

adâncime suficientă pentru a recompacta materialul de umplere şi a reface suprafaţa. Aceasta se va

realiza pe cheltuiala Contractantului şi nu se vor efectua plăţi suplimentare pentru înlocuirea suprafeţelor

drumurilor temporare. Tasarea excesivă va fi definită ca fiind tasarea suprafeţei în orice punct al tranşeei

cu mai mult de 5 cm faţă de nivelul suprafeţei înconjurătoare.

Orice parte a structuri care a fost avariatã dincolo de lãtimea santului , se va decupa si reface .

Pentu plata acestor lucrãri suplimentare, se va obtine acordul sefului de proiect, deoarece antrprenorul

poate sã fi produs avarierea, ca rezultat al metodei sale de lucru .

In cazul drumurilor judetene sau comunale trebuie avuta in vedere posibilitatea trecerii drumului intr-o

clasa superioara, in urmatorii 5 ani, tinandu-se seama de studiile si planurile de sistematizare teritoriala.

Executia:

Pozarea conductei se poate face

In transee deschisa pentru drumuri comunale

Prin forare orizontala.pentru drumuri judetene(DN7C)

Daca natura terenului permite executarea forarii, pozarea prin forare orizontala se face in urmatoarele

cazuri:

La subtraversarea drumurilor modernizate cu conducte cu diametrul pana in 1000 mm, care

trasnporta lichide cu curgere sub presiune

La subtraversarea drumurilor nationale cu conducte cu diametrul pana la 400 mm care

trasnporta lichide cu curgere sub nivel liber.

Inainte de inroducerea conductei in tubul de protectie, trebuie sa se ia masuri de protejare a izolatiei

anticorozive sau termice.

Conductele se introduc in tuburile de protectie cu role sau cu sanii de glisare.

Dupa astuparea santurilor, in cazul aplicarii procedeului de sapatura in sant deschis, terenul de

umplutura se compacteaza conform STAS 2914/84 pentru drumuri.

Contractantul îşi va organiza lucrările în aşa fel încât să nu întrerupă traficul sau să-l deranjeze cât mai

puţin. Înainte de inceperea lucrărilor, Contractantul este obligat să:

Obţină permisiunea autoritatilor pentru Începerea lucrărilor şi să respecte legislaţia locală si

regulamentele locale.

Să predea în detaliu propunerile sale Investitorului şi să obţină aprobarea acestuia. Conducta

va merge în paralel cu drumurile şi le va intersecta conform desenului sau întelegerii cu

Investitorul.

6.RACORDURI PENTRU CASE

Amplasamentele precise ale racordurilor pentru case vor fi stabilite pe şantier de către

Angajator pe baza optiunilor de racordare ale proprietarului şi confirmate Contractantului de către

Consultant de Supervizare. Locurile de amplasare a racordurilor vor fi indicate în desenele de trasare

ale Contractantului. Fiecare casă va fi prevăzută cu un racord la linia de canalizare. Contractantul este

responsabil pentru indicarea amplasamentelor precise ale acestor racorduri pentru case în Cartea

construcţiei (desene “as-built”) (incluzând distanţele precise paralele şi perpendiculare) la căminul cel

mai apropiat din amonte.

Racordurile pentru case vor avea o adâncime minimă a radierului de 1,30 m la linia de demarcare a

proprietăţii. Acestea vor avea o pantă minimă de 2%.

Racordurile pentru case vor fi realizate fie de la cămine pe canalizarea principală, fie de la

colectoarele locale care servesc maxim patru proprietăţi, sau direct la conductele de canalizare, aşa

cum dispune Consultantul de Supervizare.

În cazul racordărilor la cămine, căminul va fi realizat cu profil hidraulic dacă diferenţa dintre

radierul căminului şi radierul racordurilor pentru case este mai mare de 1 m.

În cazul racordării directe la canalul din conducta PVC, racordurile pentru case vor fi realizate

utilizând fitinguri T din acelas materail cu conducta (PVC). Imbinarile pieselor de legatura vor fi de

tip uscat cu mufă şi inel de cauciuc EPDM.

Toate schimbările de direcţie se vor realiza cu fitinguri corespunzătoare (coturi). Fitingurile vor fi

cu garnituri din cauciuc, aşa cum s-a menţionat mai sus pentru tipul de conducte utilizate. Nu vor fi

permise racordurile cu adeziv.

Racordurile pentru case se vor extinde pana la limita proprietatii private. Capătul racordului pentru

case de pe proprietate va fi etanşat cu un dop. Dopurile vor rămâne în poziţie la presiuni hidrostatice

egale cu cea utilizată pentru testarea conductei principale de canalizare., respectiv 0,35 bar (5 psi).

Contractantul va marca amplasarea dopurilor etanşe cu un ştift din lemn de 5 x 5 cm, cu o lungime

de 1 m cu capătul superior la nivelul solului, vopsit.

7.CURĂŢAREA ŞANTIERULUI

Contractantul este responsabil de curăţenia din şantier şi zonele adiacente lui, respectând condiţiile

impuse de Autoritatea locală (Primărie).

După finalizarea tuturor lucrărilor, Contractantul va curăţa şantierul, îndepărtând orice obiecte, mormane

de pământ, obstacole etc. care ar putea crea disconfort.

Şantierul trebuie să fie eliberat de resturi, praf şi murdărie. Contractantul va reface amplasamentul la

starea existentă înainte de începerea lucrărilor.

Dacă, după opinia Consultantului de Supervizare, apare o întârziere nejustificată la testarea conductelor,

îndepărtarea materialelor în surplus, curăţarea generală a zonelor în care au fost pozate conducte,

refacerea parţială sau întreţinerea suprafeţelor, sau operaţiuni similare, atunci Consultantul de

Supervizare poate bloca deschiderea unor noi tranşee până când lucrările restante nu sunt realizate.

Toate costurile rezultate dintr-o astfel de cerere a Consultantului de Supervizare sunt suportate de către

Contractant.

8.EXCAVAŢII PENTRU STRUCTURILE CONDUCTELOR

8.1 GENERALITĂŢI

8.1.1 Domeniul de lucrări

Această secţiune a Specificaţiilor descrie lucrările de săpături necesare pentru construirea căminelor de

vane şi a altor structuri şi include excavarea, evacuarea apei şi reumplerea.

8.2 MATERIALE

Lucrările de săpături nu vor fi clasificate în conformitate cu duritatea materialului excavat şi toate

excavaţiile se consideră ca fiind excavaţii comune definite în continuare, indiferent de duritatea

materialului excavat.

Costul tăierii pavajelor şi trotuarelor existente se consideră că este inclus în diversele preţuri unitare

pentru excavare şi nu se vor plăti separat.

Materialul selecţionat nu va conţine pietre, roci, rădăcini de copaci şi alte elemente asemănătoare, care

prin impact sau compactare ar putea deteriora structurile. Materialul va suporta o compactare fără

utilizarea compactoarelor de mare putere şi trebuie să nu conţină bulgări de lut sau alte materiale cu

dimensiuni mai mari de 40 mm.

8.3 EXECUŢIA

8.3.1. Evacuarea apei, susţinerea şi îngrădirea excavaţiilor

Structurile vor fi construite numai după ce apa a fost evacuată din excavaţii. Contractantul va preveni, pe

toată durata construcţiilor, apariţia fenomenului de plutire a structurilor. Pentru structurile care vor avea

fundaţia sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din excavaţii va continua până la finalizarea reumplerii.

Contractantul va lua toate precauţiile împotriva alunecării, căderilor sau prăbuşirii excavaţiilor, dar dacă

acestea se întâmplă, Contractantul va trebui să refacă condiţiile zonei, inclusiv refacerea suprafeţelor,

toate pe costurile sale. În cazul în care aceste alunecări sau prăbuşiri destabilizează sau slăbesc fundaţii

sau suporturi ale Lucrărilor sau clădirilor adiacente, sau creează spaţii libere lângă lucrările noi,

Contractantul va desfăşura lucrările suplimentare pe care Consultantul de Supervizare le poate cere în

acest sens, cum ar fi umplerea spaţiilor libere cu beton sau alt material, conform indicaţiilor

Consultantului de Supervizare, toate costurile fiind suportate de către Contractant.

9. VERIFICAREA CALITĂŢII ŞI RECEPTIA LUCRARILOR

Controlul calităţii lucrărilor se va face în paralel cu execuţia acestora fără a afecta ritmul de lucru.

Controlul constă în:

control vizual;

control dimensional;

controlul calităţii materialelor prin surse, respectiv după punere în operă;

controlul comportării construcţiei în perioada execuţiei lucrărilor.

Lucrările vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de execuţie), unei recepţii

preliminare şi unei recepţii finale.

9.1. Receptia pe faze de executie

În cazul recepţiei pe faze de execuţie se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a

executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de prezentul caiet de sarcini.

În urma verificării se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii

execuţiei la faza imediat următoare.

Recepţia pe faze se efectuează de către dirigintele lucrării şi şeful de punct de lucru; documentul ce se

încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături.

Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

trasarea şi şablonarea lucrării;

decaparea stratului vegetal;

compactarea terenului de fundare;

execuţia umpluturilor.

Recepţia terenului de fundare se va face in prezenta Contractantului si a Beneficiarului.

9.2. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)

La terminarea lucrărilor de terasamente se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor,

verificându-se:

concordanţa lucrărilor cu prevederile proiectului şi a prezentului caiet de sarcini;

natura terenului din umplutură;

concordanţa gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.

Lucrările nu se vor recepţiona dacă:

nu s-au realizat cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;

nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului de fundare, cât şi pe fiecare strat în

parte;

nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei;

se observă fenomene de instabilitate.

Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere.

9.3. Receptia finala

Are loc la expirarea perioadei de garanţie, ocazie cu care se va consemna modul în care s-au comportat

lucrările şi dacă au fost întreţinute corespunzător.

10. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII şi PENTRU PREVENIREA ŞI STINGEREA

INCENDIILOR

La executarea conductei de apă se vor respecta prevederile din “Normativele Republicane de Protecţie a

Muncii” aprobate de Ministerul Muncii, aflat în vigoare.

Pentru evitarea surpării malurilor şanţului, s-au prevăzut sprijiniri cu dulapi metalici.

În locurile cu circulaţie pietonală intensă se vor monta podeţe peste şanţ şi se va asigura semnalizare

rutieră cu indicatoare metalice pentru a nu perturba continuitatea circulaţiei în timpul execuţiei

lucrărilor.

Înainte de începerea lucrărilor se vor identifica în teren toate conductele şi cablurile existente în zonă şi

în acele porţiuni săpătura se va realiza manual.

În cazul în care în timpul execuţiei săpăturilor, constructorul va depista cabluri sau conducte

neidentificate de beneficiarii lor la predarea amplasamentului, se va solicita asistenţă tehnică din partea

acestora pe toată perioada execuţiei.

Zona aferentă realizării obiectivului se va împrejmui cu parapete metalice.

Pentru evitarea accidentelor, săpăturile se vor semnaliza cu semnale adecvate atât pe timp de zi cât şi pe

timp de noapte.

11.PROTECTIA MEDIULUI

Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra

solului, microclimatului, vegetatiei, faunei, zgomotului sau peisajului.

12. DETALII DE EXECUTIE

Modul de realizare a santurilor pentru pozarea conductelor si a tuburilor de protectie pe carosabil si

spatiu verde este prezentat in plansa cu detalii de executie astfel:

Structura rutiera pentru Drumul National (DN7C)

4 cm beton asfaltic BA16

6 cm beton asflatic deschis BAD25

10 cm anrobat bituminous AB2

20cm balast stabilizat cu ciment 6%

25 cm balast

7 cm nisip

TOTAL 72 cm

Structura rutiera pentru Drumul Comunal (DC)

4 cm beton asfaltic cu pietris concasat BAPC16

5 cm beton asflatic deschis BAD25

15 cm macadam

30 cm balast existent

TOTAL 54 cm

Structura rutiera pentru drum pietruit

30 macadam

30 balast

TOTAL 60 cm

Structura pentru spatiu verde:

120 cm pamant

20 cm nisip in care se pozeaza conducta

Siguranta circulatiei se realizeaza atat pentru exploatarea drumurilor, cat si pentru perioada de executie prin semnalizarea rutiera a punctelor de lucru, conform legislatiei actuale.

Se vor prevedea indicatoare de : avertizare a pericolului; de reglementare (de prioritate, de interzicere si/sau restrictie, de obligatie); indicatoare de orientare si informare.

13. MASURI PRIVIND SEMNALIZAREA, PROTECTIA, MARCAREA LUCRARILOR CARE

SE VOR EXECUTA IN ZONA DRUMULUI NATIONAL DN7C

Masurile sunt intocmite cu respectarea Normelor Metodologice privind conditile de inchidere si de

instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public, intocmite

de catre Ministerul Transporturilor in octombie 2000

Planul respenta ecte principiile semnalizarii rutiere temporare in sensul de concordanta cu natura

pericolului la care se refera si categoria de participanti la traficul rutier sau pietonal si anume :

1. Principiul adaptarii la caracteristicile arterei rutiere si amenajarilor pietonale in sensul

categoriei drumului, desfasurarea circulatiei, natura situatiei ce trebuie semnalizata, gradul de

periculozitate, vizibilitatea si caracterisicile traficului privind intensitatea, structura,

densitatea, viteza medie si natura traficului.

2. Principiul coerentei intre semnalizarea rutiera temporara si semnalizarea curenta in sensul

demontarii indicatoarelor care se contrazic pe durata desfasurarii lucrarilor

3. Principiul valorificarii in sensul urmaririi in timp si spatiu a desfasurarii executiei lucrarilor,

demontarii semnalizarilor temporare dupa executie si restabilirii semnalizarii curente dupa

teminarea lucrarilor.

4. Principiul de percepere a semnificatiei semnalizarii in sensul comformitatii cu prevederile

standardelor in vigoare privind dimensiuni, simboluri, inscrisuri retroflexie, amplasare,

grupare si intretinere in buna stare

Sistemul de canalizare gravitational se desfasoara intre Km 47+124 (CM 71) si Km 52+078 (CM 180) pe zona drumului national DN 7C.

Intre Km 47+124 (CM 71) si Km 47+841.85 (CM 57) (avand lungimea de 717.85 m) sistemul gravitational de canalizare este pozat pe partea dreapta a Drumului National.

Intre Km 47.841.85 (CM57) si Km 48+881.10 (CM8) (avand lungimea 1039.25 m), sistemul de canalizare este prevazut si pe partea stanga a Drumului National.

Intre Km 48+881.10 (CM8) si Km 49+165.10 (CM184) (avand lungimea 284 m), sistemul de canalizare este prevazut pe ambele parti a Drumului National.

Intre Km 49+165.10 (CM184) si Km 49+308 (CM90) (avand lungimea 142.90 m), sistemul de canalizare este prevazut si pe partea stanga a Drumului National.

Intre Km 49+308 (CM90) si Km 50+014 (CM38) (avand lungimea 706 m), sistemul de canalizare este prevazut si pe ambele parti a Drumului National.

Intre Km 50+014 (CM105) si Km 52+078 (CM180) (avand lungimea 2064 m), sistemul de canalizare este prevazut si pe partea stanga a Drumului National.

. Lucrarile se vor executa pe trosoane de 100 m . Atunci cand reteaua este pe ambele parti ale

drumului national distanta intre zonele de lucru va fi de 600 m pentru a nu perturba traficul rutier.

Materialele necesare in timpul executiei precum si cele rezultate in urma sapaturilor sau a lucrarilor de

decopertarenu vor fi depozitate pe acostamentul drumului ci vor fi incarcate si transportate in zona de

organizare de santier . Nu se vor aduce materiale mai mult decat sunt necesare pentru tronsonul

respectiv.

Pentru semnalizarea rutiera se vor folosii indicatoare specifice semnalizarii rutiere temporare

(avand fond GALBEN) cu dimensiunea standard precum si cu balize directionale si balize cu doua

fete.Suplimentar se pot monta si balize cu lampi de lumina galbena intermitenta. Distanta intre balize va

fi de max 5 m.

Se vor utiliza urmatoarele indicatoare pentru fiecare tronson de lucru in parteȘ

- drum ingustat

- lucrari

- limitare de viteza la 40 km/h

- depasirea autovehicolelor cu exceptia motocicketelor fara atas interzisa

- prioritate pentru circlatia din sens invers

- presemnalizarea unui secor cu circulatie alternanta

- succesiune de puncte de lucru

- sfarsitul tuturor restrictiilor

- sfarsitul interzicerii de depasii

Modul de realizare a restrictiilor de circulatie este prezentat in plansa SR1

13.CONCLUZII SI RECOMANDARI

In cazul in care situatia din teren difera de cea existenta la data ridicarilor topografice, beneficiarul

va solicita prezenta proiectantului pentru a stabili de comun acord daca mai sunt necesare lucrari

suplimentare sau extinderea celor existente.

Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele acte normative privind

protectia muncii in constructii:

Disp.Legii.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca,Hot. 355/2007 privind supravegherea

sanatatii lucratorilor, Hot. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Hot. nr. 1146/2006 privind

cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a

echipamentelor de munca, precum si Hot. nr. 1048/2006 privind echipamentele individuale de

protectie

13. STANDARDE, CODURI ŞI LEGISLATIVE SPECIFICE

STAS 9824/0-74 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale.

STAS 9824/1-87 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi

agrozootehnice.

STAS 9824/5-75 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a reţelelor de conducte, canale şi cabluri.

STAS 10493-76 Măsurători terestre. Marcarea şi semnalizarea punctelor pentru supravegherea

tasării şi deplasării construcţiilor şi terenurilor.

STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor.

STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României.

STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmărirea tasărilor construcţiilor prin metode topografice.

STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.

STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea

Proctor.

STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.

STAS 9850-89 Lucrări de îmbunătăţiri funciare. Verificarea compactării terasamentelor.

STAS 1848/1-86 Siguranţa circulaţiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri şi amplasare.

STAS 1848/7-85 Siguranţa circulaţiei. Marcaje rutiere.

STAS 297/1-88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.

STAS 297/2-80 Indicatoare de securitate. Reprezentări.

LEGEA 10-1995 Legea privind calitatea in construcţii

C 56-2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente

construcţiilor.

C 16-1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a

instalaţiilor aferente.

C 169-88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor

construcţiilor civile şi industriale.

C 159-89 Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării

în con, penetrare statică, penetrare dinamică, vibropenetrare.

ST 010-1997 Specificaţie tehnică prinind calitatea de performanţă ale echipamentelor pentru

lucrări de fundaţii, pentru asigurarea calităţii construcţiilor, a protecţiei vieţii şi

sănătăţii, a siguranţei în exploatare şi a protecţiei mediului.

ST 005-1995 Specificaţie tehnică privind criteriile şi nivelele de performanţă ale echipamentelor

pentru lucrări de terasamente pentru asigurarea calităţii construcţiilor, a protecţiei

vieţii, a siguranţei în exploatare şi a protecţiei mediului ambiant.

U 9/2-1985 Normativ privind întreţinerea şi repararea uneltelor, sculelor şi dispozitivelor folosite

în construcţii

U 6-1978 Normativ privind lucrul utilajelor de construcţii pe timp friguros

STAS 9824/5 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale si cabluri.

HG nr.622(r1)/.2007 Privind stabilirea condi'iilor de intoducere pe piaţă a produselor pentru

construcţii.

STAS 6400 – 84 Lucrări de drumuri . Straturi de bază şi de fundaţie .

Condiţii Tehnice generale de calitate .

SR 662 – 2002 Lucrări de drumuri . Agregate naturale de balastieră .

Condiţii tehnice de calitate .

SR 667 – 2001 Agregate naturale şi piatra prelucrată pentru lucrări de

drumuri . Condiţii tehnice de calitate .

STAS 4606 – 80 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi

minerali . Metode de încercare .

SR EN 1097: 1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice

şi fizice ale agregatelor

Intocmit,

Ing. Chelaru Marius

Date post:	25-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	radu-june
View:	677 times
Download:	7 times

Memoriu Corbeni-Aviz Drum Final

Documents