Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RominieiEcaterina cea Mare - Memoriile farinei care a schimbat lumea /Ecaterina cea Mare; trad. din lb. francezd,pref. 9i note de Anca Irina IonescuBucureEti: Herald, 2018

rsBN 978-973-717-525-2

I. Ionescu, Anca Irina (trad.)94

Mdmoires de I'Impiratrice Catherine II, icrits par ele-m€me

LONDRES, TRUBNER & CIE, 60 PAIERNOSTER ROW 1959.

Ecaterina cea Mare

MemoriiLe !arineicare a schimbat lumea

Traducere din limba francezi, prefatl qi note:

ANCA IRINA IONESCU

EDITURA& "*O'OBucuregti,20IS

CUPRlNS

Prefafi - Ecaterina a II-a - adolescenta insinguratd 5

Partea I - Din 1729, anul nagterii sale, pdnd in 1751 29

Fnrnu el III-lra, tatdl gi mama sa 29

1744 36

Partea a II-a - Din 1751 pAnd la sfArgitul anului 1758 7gz

1752

1753

1754

1755

1756

1757

1759

201

218

24t264

283

299

347

Redactor:AndreeaRoSel

DTP:Codrut Radu

Corector:Elena-AncaComan

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei ce{i nu poate flreprodusd sau transmisi sub nicio formd gi prin niciun mijloc, elec-tronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere, inregistrare sau prin oricesistem de stocare a informaliei, fdrd permisiunea editorului. Editie inlimba romAnd publicati de Editura Herald. Copyright @ 2018

PnrrnlA

ECATERINA A II-AAD O LESC ENTA iI.I S I I.I O U RATA

Multe personaliti[i marcante ale istoriei ausimtit nevoia sf,-gi scrie memoriile; ulterior, aces-

tea au devenit o surse inegalabil5 de cunoa$tere aautorilor Ei a epocii in care au treit. Trebuie se nepunem insl intotdeauna urmetoarea intrebare:ce anume ii indeamni sd faca aceste destdinuiri?Motivele pot fl diverse, depinzdnd de perioada incare i$i redacteazd memoriile gi de scopul pe careil indeplinesc acestea. Spre deosebire de un jur-nal intim, care este elaborat imediat ce se produceevenimentul, cAnd impresiile sunt ince proaspetein memorie, pentru a consemna triirea pozitivesau negativl care rezulte de aici - cdci adesea jur-nalul intim este o formi de comunicare cu sine,de limpezire a propriilor gAnduri, de depdgire a

unor momente diflcile -, memoriile sunt scrise deobicei la relativ mult timp dupd ce au avut locevenimentele descrise, dupi ce sentimentele auavut timp sd se decanteze. Consecin{ele lor suntcunoscute gi invildmintele trase din ele au fostabsorbite. Dacd jurnalul intim serve$te ca o su-

EclrrRtHa cra Manr

pape de descdrcare a congtiintei Ei poate fl uneoriindicat qi ca formd de terapie psihicd, memoriilereprezintd o modalitate at6t de autojustiflcare,cdt gi de prezentare avantajoasd in fala publicu-lui. Motivatia diferitl a celor doud forme de rela-tare a propriei vieti se reflecti Ei in faptul cijurnalul intim este, a$a cum ii spune gi numele, oscriere personald, destinatd propriei lecturi, intimp ce memoriile sunt, de reguli, destinatepublicarii.

La cAteva ore dupi moartea implriteseiEcaterina, flul ei, impiratul Pavel I al Rusiei, aordonat si se sigileze toate hdrtiile rlmase de lamama sa, printre care se afla gi un manuscris inlimba francezi ieEit in intregime de sub mAnaimpdrdtesei, purtdnd o adresare in limba rusi:,,Altetei Sale Imperiale, fareviciul, Marele CneazPavel, fiuI meu iubit". Acesta era textul publicat in1859, Ia Londra, cu o prefagl de A. Herzen.insemndrile din manuscris se incheie brusc inanul 1759 Ei redau amintirile impirdtesei din pri-mii ani petreculi la curtea imperiald rusi.l Demn

1 Ecaterina a scris mai multe serii de memorii, publicate involumul aI XII-lea al scrierilor lmpdratesei, ln edilia lui A.N.Pipin: Socinenia Imperatrigi Ekaterini II no osonovanii podlin-ndx rukopisei. C obeasnitelndmi primeceaniami AkademikaA.N. Pipina.Izdanie Imperatorskoi Akademii Nauk. Tom dve-nadtatii, Afiobiograflceskie zapiski s peatnadlatiu graviu-rami i odnim ofortom. Sanktpeterburg, 1907.

PnrrrlA

de remarcat este de la inceput faptul c5, degi era o

copild de numai 15 ani atunci cAnd a sosit in Rusiapentru a se cesdtori cu Marele Cneaz, mogtenito-rul tronului Imperiului Rus, Sophie AugustaFredericka de Anhalt-Zerbst, care a renunlat latoate aceste nume gi titluri complicate pentru adeveni simplu, Ecaterina, gtia foarte bine ceea ce

igi dorea, a$a cum consemneazd in Memorii, exact

in ordinea prioritdlii:

- sd. plac impdrdtesei (c5ci de aceasta depin-dea intru totul soarta ei, odatd ajunsl in Rusia);

- sd. plac sogului meu (cilci prin eI ajungea Iatronul tirii, ea neflind in niciun fel inruditd cu

familia tarilor rugi);- sd.plac poporului rus (cici de acesta depin-

dea menlinerea la putere, dar nu in foarte maremdsurd, cici taruUJarina nu trebuia se 1ine preamult seama de voinla poporului gi probabil cd,

oricum, prin,,popor" Ecaterina se referea la nobilii de la curte).

La pulin timp dupd ce sosise in Rusia, cAnd laun moment dat i s-a spus ci va trebui si-gi facd

bagajele gi si plece inapoi acasd qi constatl cd

vestea nu-l afecteazd delcic pe so{ul ei, Ecaterinamlrturisegte: ,,Sentimentele lui imi erau destul de

indiferente, dar coroana Rusiei nu".

EclreRrHl crl Mlnr

Relagiile cu familia. Sophie de Anhalt-Zerbsts-a ndscut la 21. aprilie 1729 in Pomerania, laSttetin (astlzi Szczecin in Polonia), flind flica unuimic prin[ german, Christian Auguste (1.690-L747),

prinl de Anhalt-Zerbst, Ei al Johannei-Elisabeth deHolstein-Gottorp (77 L2-L7 60), inruditi cu familiamarilor duci de Holstein. Sophie a fost crescutd deguvernanta ei francezd, Babet Cardel, care i-a in-suflat dragostea pentru tot ceea ce era francez gidespre care impdrdteasa vorbegte cu duiogie inmemoriile ei.

Nu s-a bucurat niciodati de afecliunea mameiei, deceptionati la nagtere ci aceasta nu era baiatgi concentratd apoi in intregime asupra celui de-aldoilea copil, un bdiat inflrm, care a murit la vAr-sta de L2 ani. Ecaterina consemneazd, cd, mama eiigi vdrsa adesea nervii pe ea, pe cAnd incd trf,iafratele ei, pentru lucruri de care nu se fdcea delocvinovat5. ,,Pe atunci nu intelegeam de ce", spuneea. Dupd ce este aleasd ca so{ie pentru viitorulmogtenitor aI tronului Rusiei, este invitatd deimpirf,teasa Elisabeta la curtea din Peterburgl,unde vine insoliti de mama ei, avAnd incd o vAr-std prea frageda pentru a cdl5tori singurd. In locsI o sprijine, mama ei o persecutd, o invidiazd, iiinterzice si meargd inaintea ei, degi in public1 Denumirea initiald a oragului Sankt Petersburg, datd dePetru cel Mare. (N. red.)

PnrrrlA

acest lucru nu era posibil din cauza rangului(Ecaterina era viitoarea Mare Cneaghind, even-tual tarind a Rusiei, mama ei nu avea o astfel depozifie), profltd de perioadele cAnd este bolnavica sd-i ia rochiile cele mai frumoase, i se pareintotdeauna cd apartamentul rezervat flicei eieste mai bun decdt cel pe care il primegte ea. DartAndra Ecaterina Etie sd suporte totul in ticere,preficAndu-se implcatd cu soarta, calitate careavea si-i fle de folos mai tdrziu.

RelaEia cu so{ul cel ndtAng gi infantil este gi

mai diflcila. Cei doi nu se iubeau, se poate spunechiar cd se detestau, iar Marele Cneaz nu se strd-duia cAtugi de pulin sd ascundi acest lucru: ,,Veneaseara sI petreacd impreuni cu mine c6tevamomente, dar fdrd prea mare tragere de inimS;dimpotrivd, gdsea mereu cu ugurintd cAte un pre-text ca si scape de asta Ei sd rdmAni la el, inconju-rat de naiviti{ile lui copilireqti despre care amvorbit". Aceste naivitdti constau in joaca lui cu sol-ditei din diferite materiale, pe care ii aducea gi inpat. intr-o sear5, auzind zgomot in camera lor la oord destul de tdrzie, guvernanta pe care o aveau gi

pe post de duldu de pazd, a intrat si vadi ce fac,iar cei doi abia au apucat sd ascundl jucdriile subplapumi. Dupd plecarea femeii, Marele Cneaz acontinuat si se joace cu soldifeii lui.

EcarrRrHl cel Mlnr

Fira sd se sinchiseascd de ridicolul situaliei,so[ul o consulta in privinla amantelor: ,,in acelmoment se ceftase cu contesa vorontova Ei eraindrdgostit de doamna Teplova, nepoata con!ilorRazumovski. CAnd a wut s-o vadl pe aceasta, ffi-&consultat in legdturd cu modul in care s6-gi impo-dobeascd dormitorul". Alte dat6, intorcdndu-se t0r-ziu gi beat de la o petrecere, s-a apucat sa-i deadetalii referitoare la rela{ia cu amanta sa gi, intru-cAt Ecaterina se preficea ci doarme, i-a dat unpumn in coaste ca s-o trezeascd. Viitoarea impdra-teasl igi dd curdnd seama ci nupoate agtepta nimicbun de Ia aceasti clsnicie: ,,Inima nu-mi prevesteaprea multi fericire, nu mi sustinea decdt ambi1ia".Iar aceasti ambitie imbracd forme surprinzltor delnlelepte pentru o fatd atdt de tAndrd: ,,M-am feritsi fac conflden[e altora, dar am inceput sd reflectezserios la soarta care md a$tepta. M-am decis sd

menajez cAt mai mult increderea Marelui Cneazl,

1 in versiunea romAneasci, am adoptat titulatura MareCneaz, respectiv Mare Cneaghind, speciflcd literaturii $i istori-ograflei ruse gi incetdtenitd in mare parte gi la noi. Petru, solulEcaterinei, este numit in francezd duc, ceea ce acoperd ambeletitluri ale sale, acela de domnitor al Ducatului de Holstein (pen-tru care limba rusd foloseEte termenul ,,Mare He4og") gi demogtenitor al tronului Rusiei (pentru care se folosegte tiflul de,,Mare Cneaz"). La fel, in privinta celorlalte nume rusegti, amadoptat varianta transliteratd din rusd sau incetdfenitd inromdnd, agadar Lev, gi nu Leon, Petru, gi nu Pierre etc.

I() PnrrrlA

pentru ca acesta si mf, considere cel pulin o per-soanl siguri pentru el, cireia poate si-i spund totulfara sf, sufere niciun fel de consecin{e, ceea ce amreugit sd fac foarte multi vreme". Nenumdrateleaventuri cu femei de cea mai joasd speld ii puneautotugi ribdarea la grea incercare, insd reugegte sIgiseascd Ei pentru asta o solutie inteleaptd: ,,Deaceea incercam sI md iubesc pe mine insdmi gi sa

nu fiu geloasi din cauza unui blrbat care nu mdiubea. Dar, ca sI nu fi.u niciodati geloasd, nu existaaltd modalitate decdt si nu-l iubesc nici eu." O

logic5 foarte simpli gi un remediu efi.cient! De

altfel, nu era chiar foarte greu si nu-l iubeascd pebirbatul cu creier de copil, care o obliga si doarmlimpreund cu o haite de c6ihi pe care o tinea chiarin dormitor, unde ii tortura spunAnd cd ii dreseazigi unde ace$tia ldtrau ingrozitor qi rdspAndeau unmiros insuportabil. $i tot aici a invitat-o o data sa

asiste la executia prin spdnzurare, ,,conform regu-lamentelor militare in vigoare", a unui Eobolancare rosese capul unui solditel de iascd. Dezgustati,dar gi amuzat5, Ecaterina i-a reprogat cd nu respec-tase totu$i ,,regulamentele militare in vigoare",deoarece gobolanului nu i se ddduse posibilitateasi fle audiat ca se se dezvinovifeascd.

Cu toatl inglduinla pe care igi propusese s-o

aiba fala de eI, nu-i poate tolera fanfaronadele gi

minciunile sfruntate atunci cdnd se liuda c5, pe

t1

EclrrnrHa crl Manr

cAnd era inci acas6, in Holstein, cu vreo trei, patruani inainte de moartea tatilui sdu, invinsese sin-gur o bandl intreagd de tdlhari care dddeau ter-coale oragului: ,,Ei bine, am spus eu, ai inceput sdfaci acte de vitejie la o vArsti foarte fraged5, cdcicu trei sau patru ani inainte de moartea ducelui,tatll dumitale, nu aveai decdt $ase sau $apte ani Eiai r5mas, dupi cum spunea eI, sub tutela unchiu-lui meu, prinlul mogtenitor aI Suediei; ceea ce mdmird, de asemenea, am adiugat, este faptul cdtatil dumitale, care nu avea alt flu decAt pe dum-neata, gi cum, din cdte mi s-a spus, ai avut intot-deauna o sdndtate delicatd in copildrie, te-a trimistotugi si lupli impotriva tAlharilor, Ei asta incd lav6rsta de gase sau gapte ani."

Dupa noud ani de cdsdtorie, Ecaterina eraincl fecioar5, cdci soful ei avea o inflrmitate carear fl putut fl inlSturatl pe cale chirurgicald, dar iiera fricd de operalie. Cu toate acestea, principalulmotiv pentru care fusese adusd Ia curtea Rusieifusese ca ,,sd produc6" un moEtenitor. $i cum nuexistau analize ADN pe vremea aceea, impdri-teasa Elisabeta i-a transmis fird ocoliguri, pringuvernanta ei, cd este cazul sd se striduiascd maimult in acest sens gi sd-I aleagd pe unul dintre ceidoi tineri chipegi care ii flceau curte in acelmoment, Saltikov gi Narigkin, gi care nu-i displa-ceau nici ei. Ecaterina reuseste sI rimdnd insdrci-

t2 P nrralA

nat5, dar in acelaEi timp gi Marele Cneaz acceptdsi se opereze, astfel incdt paternitatea viitoruluimoEtenitor al tronului, Pavel I, rdmAne incertS.

S-a spus despre Ecaterina cd a avut o sexuali-tate debordant5, un numir mare de amanti, uniimai importanti, precum Grigori Orlov, care a

ajutat-o si se proclame impardteasd, sau GrigoriPotemkin, cu care a imp[r1it, practic, puterea in adoua jumdtate a domniei sale. A fost supranumitluneori Messalina Nordului, dar cei care atrigeauatenlia asupra sexualitf,lii ei intense uitau cd

aceasta era o calitate care se cerea in cel mai inaltgrad capetelor incoronate de parte femeiasci intoate timpurile. Contemporana ei, impdriteasaMaria Tereza, a avut 16 copii; un secol mai tflrziu,o altd mare impirlteasi cu care este comparatd,Victoria a Angliei, a avut gi ea noud copii. Ecaterinaa avut numai gase, pe care, din picate, nu i-a pututconcepe cu so{ul legitim, dar nu din vina ei.

Lecturile Ecaterinei. Viala la curtea larineiElisabeta, flica lui Petru I, o obliga la izolare, cici,dupd cum mdrturisegte, nu avea voie sd iasi dinapartamentul ei fdri si ceard permisiunea imp5-r5tesei - motiv pentru care gi-a umplut timpul gi

gi-a mobilat gdndirea incd de timpuriu cu lecturidintre cele mai felurite, intre care insd literaturaistorici gi fllosoflc5 a ocupat un loc aparte. Astfel,

I3

EclrrRrrul cen Mlnr

pe l6ngd operele lui Platon gi ale lui Voltaire,Plutarh, Tacit, Montesquieu, Madame de S6vign6,a citit, in perioada de formare descrisd in acesteMemorii, Istoria generald. a Germaniei de JosephBarre, Memoriile lui Pierre de Bourdeille,Dic[ionarul istoric Ai ritic al lui Pierre Bayle,Istoria Bisericii de Cesare Baronio gi multe altele,asupra clrora mlrturisegte ci zdbovea gi cdtivaani. Interesul ei pentru cdrli era sincer gi concre-tizat prin fapte, c5ci, in timpul domniei ei, curteacheltuia 80 000 de ruble anual pentru achizifiilede cdr1i, iar in 1796 biblioteca Ecaterinei conlineacirca 40 000 de volume, consultate frecvent.l

Interesul ei timpuriu pentru fllosofi.e a indem-nat-o chiar sI scrie o lucrare intitulati Portret q]unui filosof la 75 ani, displrutd impreund cu altedocumente pe care le-a ars chiar ea. ,,$i chiarrni-am fdcut portretul in scris gi l-am intitulatPortret al filosofului la cincisprezece ani Ei i l-amdat. Mulli ani dupa aceea, Ei anume in L758, amregdsit acel portret gi am fost uimiti de profunzi-mea cunogtinJelor despre mine insdmi pe care lecontinea. Din nefericire,l-am ars chiar in acel an,impreund cu toate celelalte hdrtii ale mele, deteaml sd nu pflstrez vreunul in timpul nefericitei<Afaceri Bestujev>". Era probabil gi prima ei1 Simon Dixon, Ecaferina ceaMare, traducere $i note de AlinaCdrAc Ai Mihai Stoica, Ed. Artemis, Bucuregti, 2004,p.92.

T4

I

PnrrrlA

incercare de retrospec{ie, reluatd apoi la maturi-tate in diversele insemnlri autobiograflce.

Este cunoscut faptul cd Ecaterina a fost inpermanen!5 atrasd gi influentate de marii fllo-sofl ai vremii. Ulterior, a ajuns si fie familiari-zati cu lucririle iluminigtilor francezi,ba chiari-a invitat pe enciclopedigti sd-gi publice lucrd-rile la Riga (aflate pe atunci in interiorul fronti-erelor Imperiului Rus), pentru a ocoli cenzura,ofertd refuzatd de acegtia, iar apoi i-a sprijinitindividual de mai multe ori pe mulli dintre ei;de pildd, pe Diderot, atunci c6nd acesta a avutnevoie de hani. Ecaterina s-a oferit sd-i cumperebiblioteca, pe care apoi i-a lisat-o tot lui, platin-du-i pentru custodie.

O relalie cu totul deosebitd a avut cu Voltaire,cu care a intretinut, incepdnd din 1763 gi pdnl lamoartea fllosofului (in 1778), o bogata corespon-den(d, frecvent publicatd gi amplu comentat5 deatunci incolo. Societatea francezfl nu l-a agreat pemarele filosof, mai mult chiar, avdnd consimt5-mdntul tacit al regelui Ludovic al XVI-lea, preotiidin Paris au refuzat s5-l inmormAnteze. Ecaterinaii cere corespondentului ei, Grimm, ciruia iirepro$eazd cd nu a revendicat trupul fiIosofuluipentru ea, si achizitioneze biblioteca acestuia(poate Ei pentru cI se temea cI bogata ei cores-ponden{5 ar putea fl publicatd, ceea ce nu-Ei dorea

15