Magda llag

Memorator delogicd

- edilie revizuitd-

rABooklet

Cuprins

l. Principiile logicii......... .........................31. Principiul identitatii ..........................32. Principiul non-contradic{iei .................................33. Principiulte(ului exclus ..................44. Principiul raliuniisuficiente.... ..........4

ll. Analiza logicd a argumentelor .............................61. Forma logica 9i validitatea ..............62. Termenii ..................."...63. Definirea gi clasificarea .................................... 1 64. Propozilii categorice .....................245. Propozilii compuse.... ......"."...........34

lll. Tipuri de argumentare ........... ..... ..421. Ralionamentul .......... ....................422. lnferenle (ralionamente) imediate cu

propozi{ii categorice: conversiunea gi

obversiunea ...._.........443. Ralionamente mediate cu propozilii

categorice: silogismul ... ..."...........514. Argumente deductive cu propozilii compuse ...7'1

5. Demonstra(ia 9i combaterea ........756. Argumente nedeductive ................ ...................77

lV. Evaluarea argumentelor.............. ........ ............8 lV. Argumentare gi contraargumentare ..................88Bibliografie .......9.

,;iul

Editura BookletCP 27-494, Bucuregtiwww.booklet.roTel.: 021 430 30 95

Pentru comenzi:

tel: 021 ,130.3095

email : comenzi@booklet.roweb: www.booklet.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6nieirLA$, MAGDA

Memorator de logicd / llag Magda. - Ed. rev. - Bucuregti :

Booklet, 2016I S B N 978-606 -590-324-1

1 6(075)

@ Editura Booklet,2016Toate drepturile asupra lucririi apa{in editurii

I. Principiile

in numdr de patru, sunt condilii prime, necesare ale

corectitudinii gandirii. Orice ra[ionament corect trebuie

sa le respecte simultan.

1. Principiul identititii (A=A)

Formulat de Aristotel, ,,Fiecare lucru este ceea ce este",

acest principiu presupune cd in acelagi timp gi sub

acelagi raport orice obiect este identic numai cu sine;

pe parcursul gAndirii, obiectul gAndirii (termen,

propozilie) sd-gi pdstreze acelagi inteles, respectiv

aceeagi valoare de adevdr. Respectarea acestui

principiu conferd gAndirii claritate 9i precizie.

2. Principiul non-contradictiei

O propozilie gi contradictoria ei nu pot fi ambele

adevdrate, dar pot fi ambele false, in acelagi timp 9i sub

acelagi raport.

paB p = aceastd plantd este crizantemS;

P = aceastd plantd este trandafir;

Nerespectarea acestui principiu dA nagtere unei

contradictii logice, pierzAndu-se posibilitatea de a mai

deosebi adevdrul de fals.

3. Principiul terlului exclus(AvA-Asau non-A)

in acelagi timp gi sub acelagi raport, o propozilie saueste acceptatd intr-un sistem de propozitii sau nu esteacceptatd in acel sistem de propozilii, a treia posibilitatefiind exclusS.

Neacceptarea unei propozitii intr-un sistem nuinseamnd acceptarea negatiei acesteia; o propozitiepoate fi acceptatd in mai multe sisteme, dar intr-unsingur sistem o propozilie nu poate fi gi acceptatd gi

neacceptatd

Respectarea acestui principiu conferd gdndiriiconsecvenld, iar impreund cu prJncipiul

non-contradictiei fundamenteazd demonstra[ia prinreducere la absurd.

4. Principiul ra[iunii suficiente

O propozi{ie poate fi acceptatd sau respinsd numai pe

baza unui temei satisfdcitor, care sd justifice acceptareasau respingerea ei. Pentru justificarea unei propozitii potfi invocate mai multe tipuri de temeiuri:

- nici necesare, nici suficiente;- necesare, dar nu gi suficiente;- suficiente, dar nu gi necesare;- necesare gi suficiente.

,,:S!.,

r Temei necesar - propozitia p este un temei necesar

::ntru propozitia q atunci cSnd adevdrul lui q nu se

::ate dovedi fdrd adevdrul lui p.

r Temei suficient - propozilia p este un temei suficient

:entru propozitia q dacd admi!6nd adevdrul lui p esterposibil ca q sd nu fie adevdratS.

Zxemplu".p Andrei gi loana sunt elevi la aceeagi gcoald;

q'. Andrei gi loana sunt colegi de banca.

p este un termen necesar dar nu gi suficient pentru

q (pentru a fi colegi de bancd trebuie sd invele laaceeagi gcoald, dar faptul cd inva!5 la aceeagi gcoald

ru inseamnd cd sunt, neapdrat, qi colegi de bancd).

.q" este un temei suficient dar nu gi necesar pentru ,,p"

rfiind colegi de bancd evident ca invald la aceeagigcoalS, dar ar putea invdla la aceeagi gcoalS gi fdrd a fi

colegi de bancd).

in argumentarile corecte se admit numai temeiurilesuficiente gi cele necesare gi suficiente.

illliiiiiiiiiiiiir

iilllilllllllllrlllllllllllllllllrlrrr

,ii,,lr"

5

II. Analizalogicl, a argumentelor

1. Forma logicd givaliditatea(corectitudine logici)

La nivel general, forma logici reprezintd structura,schema de organizare a conlinutului gdndirii. Existd trei

tipuri fundamentale de forme logice: termenii,propoziti ile, i nferentele (raiionamentele).

Validitatea este proprietatea inferentei de a respectalegile logicii.

2. Termenii

Garacterizare generald

Sunt forme logice fundamentale ce au in alcituirea lor:

- componenta ontologicd - clasele de obiecte;

- componenta cognitivd - notiunea - reflectarea inplanul g0ndiriia unei clase de obiecte;

- componenta lingvisticd - cuvAntul sau grupul de

cuvinte ce numesc no{iunea.

Oricdrui termen ii corespunde, pe de o parte, o

intensiune (continut) care cuprinde totalitatea insugirilorcare apa(in clasei reflectate (note), iar pe de altd parte,

:ita

o extensiune (sferd) care cuprinde totalitatea obiectelor

Cin clasa reflectatd.Observalie: intre extensiunea 9i intensiunea unui

termen se stabilegte o relalie evidenliatd de regula

varialiei inverse a extensiunii in raport cu intensiunea

care aratd cd atunci cAnd intensiunea unui termen

cregte, extensiunea lui scade si invers.

Exemplu: Dacd la intensiunea termenului ,,autotorism"

addugdm insusirea,,electric", intensiunea termenului

cregte in timp ce extensiunea sa scade (autoturismele

electrice reprezintd doar o parte a obiectelor din clasa

de obiecte,,autoturism").

Clasificarea termenilor

r in funclie de intensiune (continut):a) - termeni absoluti - dacd insuqirile care alcdtuiesc

intensiunea pot fi enunlate despre obiectele

individuale considerate separat unele de altele

(ex: om, carte, zdPadd etc.);- termeni relativi - dacd insugirile care alcdtuiesc

intensiunea rezultd dintr-o relalie ce se stabileqte

intre doua sau mai multe obiecte(ex: sinonim, tatd etc.).

b) - termeni abstracti - desemneazd insuqiri nelegate de

un obiect(ex: curaj, claritate, frumusele);

7

- termeni concretr - desem.eaz, .-s-,i r ce apa(in

unui obiect(ex: curajul ostagilor, frumuseiea "isaritului de

soare).c)- termeni oozitivi - indicd prezen!a unor insugiri

(ex: mamifer vertebrat etc.);

- termeni negativi - indicd absen[a unor insugiri(ex: orb, anonim).

d) - termeni independenti - termeni care pot fi gAndili

separat (nu antreneazd un alt termen sau negaliaacestuia);

- termeni corelativi - termeni care nu pot fi gAndili

separat; pot constitui obiect al definiliei numaiimpreund.

r in func[ie de extensiune:a) - termeni vizi - extensiunea lor nu conline niciun element

(ex: regele Elveliei, flogiston, elixirul tineretii);

- termeni nevizi - extensiunea lor conline cel pu{in un

element.b)- termeni sinqulari - extensiunea lor este constituitd

dintr-un singur obiect (ex: capitala Rom6niei, numdrprim divizibil cu 2 etc.);

- termeni generali - extensiunea lor conline cel pulin

doud elemente.c) - termeni colectivi - obiectele din extensiunea lor

reprezintd colectr Ce obiecte astfel incAi

8

proprieti[ile colectiei nu sunt gi proprietdlile fiecdrui

membru alcolectiei (ex: pidure, bibliotecd, armatd

etc.);- termeni distributivi - insugirile ce alcdtuiesc

intensiunea termenului sunt proprii fiecdrui obiect

din extensiune.d) - termeni vaqi - oricare ar fi un obiect, nu se poate

decide daci el face parte sau nu din extensiunea

termenului;- termeni precisi - oricare ar fi obiectul ales, putem

spune cu certitudine dacd el aparline sau nu

extensiunii termenului.Raporturi logice intre termeni

Din punct de vedere extensional, intre termeni se pot

stabili doud categorii de raporturi:

a) rapofturi de concordan(d - se stabilesc atunci cAnd

extensiunile termenilor au cel pu[in un element

comun (identitate, ordonare, incrucisare);

b) raporturi de opozilie - se stabilesc atunci c6nd

extensiunile termenilor nu au niciun element comun

(contradictie gi contrarietate).

Raporturi de concordanfi

1) Raportul de identitate: doi termeni, A 9i B, sunt in

raport de identitate, dacd 9i numai dacd sferele lor

coincid perfect (au aceeagi extensiune).

9

A = celibatar', A= zitpaditB=burlac; B=omdt

To[iA sunt B. Toti celibatarii sunt burlaci,Toti B sunt A. Toti burlacii sunt celibatari.

2) Raportul de ordonare: doi termeni, A gi B, se afld inraport de ordonare dacd gi numai daci sfera unuiase include in sfera celuilalt, fdrd ca sferele lor sdcoincidd perfect.

4=pisicd, A=triunghiB=mamifer; B=poligon

Termenul cu sfera mai mare se numegte ,,gen" (B), iartermenul cu sfera mai micd se numegte ,,specie" (A).

Raportul de ordonare poate fi redat gi sub forma a treipropozilii care trebuie sd fie simultan adevirate:

Toti A sunt B.

Unii B suntA.Unii B nu suntA.

Calitatea unui termen de a fi gen sau specie esterelativd: un termen (B) poate fi gen fatd de un termen(A) 9i specie fa[d de altul (C).

A = triunghi3 = poligon

C = figurd geometricd

= =.:= gen fald de A 9i specie fa!5 de C; C este gen 9i

',:, le B 9i fald de A.

3.^-: cel mai apropiat de specie se numegte gen

:-:(- iBfaladeA).

J:^-'rle care nu mai pot fi specii se numesc genuri

s-:'eme gi reprezintd termenide maximd generalitate'

S::crlle care nu mai pot fi gen se numesc specii ultime'

3=^u lnciude specia, din punctul de vedere al

=,::.slunii (sferei), iar specia include genul, din punctul

:. "'edere al intensiunii (con!inutului). lntensiunea

s:ecre este alcdtuitd din intensiunea genului la care se

=:auga insugiri care aparlin numai speciei; aceste'-sugiri care apartin numai speciei 9i o diferenliazd de

3enul din care face parte poartd numele de diferentd

specifica.

!I7

lo 1l

til|,i/ll[