3
Mein Berlin Pentru mine, plecarea la Berlin a însemnat implinirea unui vis şi estomparea unei curiozităţi stârnită de carţi şi istorie, lucru de care mi-am dat seama abia cand m-am intors in Suceava. Am considerat faptul că plec acolo ceva obişnuit, ca o călătorie tipică de schimb de experienţă, deoarece ştiam că scopul principal al acestei excursii era îmbunătăţirea limbii germane vorbite în urma absolvirii unui curs la o şcoală. Ce vreau să spun este că mi-a luat mai mult de o zi să realizez ca sunt intr-un loc complet străin de tot ce cunoşteam, că stau pe un pământ nou şi mai mult de atât, pe un pământ incărcat de o i storie extrem de fascinantă ce mi-a captat atenţia in special dupa ce am citit carţi precum ''Hoţul de carţi'' şi ''Băiatul cu pijamale în dungi''. Evident, ajunsă in Berlin mi-am imaginat personajele ce alcătuiesc oraşul ca în binele cunoscute stereotipuri nemţeşti, dar în urma celor cinci zile întregi petrecute printre acei oameni, am realizat că nicăieri nu am mai dat peste o diversitate culturală şi deschidere spre nou ca în Berlin. Fiecare stradă era înţesată de culoare, muzică şi oameni cu trăsaturi diferite: caucaziene, asiatice şi arabe. Pentru mine, un oraş cosmopolit trebuie să ofere omului trecător sau chiar localnic câte ceva nou, inedit, iar Berlinul mi-a arătat că la fiecare minut ceva nou mă poate surprinde şi mă poate face să fiu din ce in ce mai atentă la detalii. Concluziv, în săptămâna pe care mi-am petrecut-o la Berlin mi-am dat seama ca trebuie neapărat sa ma întorc acolo, deoarece am văzut
