MEHEDINTI

CUPRINS

CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE.....................................................................pag. 1

SECŢIUNEA 1. Definiţie, scop, obiective......................................................................pag. 1 SECŢIUNEA A 2-A. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor..............pag. 2

CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV -TERITORIALE........................................................................................................................pag. 8

SECŢIUNEA 1. Amplasare geografică şi relief.............................................................pag. 8 SECŢIUNEA A 2 - A. Caracteristici climatice.............................................................pag. 10 SECŢIUNEA A 3-A. Reţea hidrografică......................................................................pag. 11 SECŢIUNEA A 4-A. Populaţia.....................................................................................pag. 13 SECŢIUNEA A 5-A. Căi de transport..........................................................................pag. 15 SECŢIUNEA A 6-A. Dezvoltare economică................................................................pag. 16 SECŢIUNEA A 7-A. Infrastructuri locale....................................................................pag. 19 SECŢIUNEA A 8-A. Specific regional/local................................................................pag. 25

CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ...............................................................................................................................pag. 27

SECŢIUNEA 1. Analiza riscurilor naturale..................................................................pag. 27 Inundaţiile...........................................................................................................pag. 27

Furtunile şi viscolele...........................................................................................pag. 57 Ploi torenţiale......................................................................................................pag. 59

Incendii la fondul forestier, vegetaţie uscată sau culturi de cereale păioase................................................................................................................pag. 62

Ninsori abundente şi viscole...............................................................................pag. 63 Fenomene distructive de origine geologică .......................................................pag. 67

Cutremurele de pământ...........................................................................pag. 67 Alunecările de teren................................................................................pag. 68

SECŢIUNEA A 2-A. Analiza riscurilor tehnologice...................................................pag. 74 Riscuri tehnologice.............................................................................................pag. 74

Industriale...............................................................................................pag. 74 Accidente majore ...................................................................................pag. 74

Accidentele chimice ...............................................................................pag. 75 Accident nuclear ....................................................................................pag. 79 Accident radiologic.................................................................................pag. 81

Poluări accidentale..............................................................................................pag. 82 SECŢIUNEA A 3 -A. Analiza riscurilor biologice.......................................................pag. 85 SECŢIUNEA A 4-A. Analiza riscului de incendiu.......................................................pag. 86 SECŢIUNEA A 5-A. Analiza altor tipuri de riscuri.....................................................pag. 87

1

CAPITOLUL I.

DISPOZIŢII GENERALE

SECŢIUNEA 1. DEFINIŢIE, SCOP, OBIECTIVE; Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Mehedinţi, denumit în continuare PAAR,

reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului Mehedinţi, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru asigurarea managementului acestor riscuri.

1.1. DEFINIŢII: 1.1.1. Situaţia de urgenţă – eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin amploare

şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;

1.1.2. Amploarea situaţiei de urgenţă – mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt ameninţate sau afectate viaţa persoanelor, funcţionarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunităţii;

1.1.3. Intensitatea situaţiei de urgenţă – viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate;

1.1.4. Starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă – complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolată şi iminentă ameninţării, ar putea aduce atingere vieţii şi populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu;

1.1.5. Dezastrul - reprezintă evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii;

1.1.6. Conflictul armat - reprezintă forma de manifestare a violenţei armate, cu caracter internaţional sau neinternaţional, între două sau mai multe entităţi (părţi beligerante) recunoscute;

1.1.7. Zone de risc natural - sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane;

1.1.8. Risc - estimare matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane şi materiale pe o perioadă de referinţă viitoare şi într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru;

1.1.9. Cutremur - mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale;

1.1.10. Inundaţie - acoperire a terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare, care, prin mărime şi durată, poate provoca victime umane şi distrugeri materiale, ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată;

1.1.11. Alunecare de teren - deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi pagube materiale.

1.2. SCOPUL APLICARII PLANULUI: Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi

atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Scopul aplicării Planului privind analiza şi acoperirea riscurilor este de a realiza în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară, măsurile pentru protecţia populaţiei, salariaţilor, bunurilor materiale şi a colectivităţilor de animale în situaţii de dezastre şi în caz de conflict armat.

2

1.3 OBIECTIVE: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării

acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de

urgenţă. SECŢIUNEA A 2-A. RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ANALIZA ŞI ACOPERIREA

RISCURILOR Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit

legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

PAAR se întocmeşte de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de consiliul judeţean, respectiv de consiliile locale, corespunzător unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

PAAR se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

Prefectul şi primarii răspund de asigurarea condiţiilor necesare elaborării PAAR. Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, Consiliul Judeţean şi consiliile

locale pot comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate.

După elaborare şi aprobare, PAAR este pus la dispoziţia secretariatului tehnic permanent al Comitetului Judeţean/locale pentru Situaţii de Urgenţă, iar extras din documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „DROBETA” al judeţului Mehedinţi, prin centrele operaţionale, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.

Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ-teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţie comitetelor pentru situaţii de urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR.

Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate.

3

2.1. Acte normative de referinţă. Legea nr. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecţia civilă. Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor. Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de

elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Hotărârea de Guvern nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Hotărârea de Guvern nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Hotărârea de Guvern nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.

Hotărârea de Guvern nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă.

Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei.

Hotărârea de Guvern nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre.

Legea apelor nr. 107/1996. Ordinul comun 1422/192/2012 al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al Ministerului

Mediului şi Pădurilor pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră.

Hotărârea de Guvern nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor.

Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural.

Hotărârea de Guvern nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic.

Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren.

Hotărâre nr. 804 din 25 iulie 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă.

Hotărârea de Guvern nr. 1579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare.

4

Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1134 din 13 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste.

Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1494/2006 pentru aprobarea normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă.

Ghidul cetăţeanului în situaţii de urgenţă. 2.2. Structuri organizatorice implicate Instituţia Prefectului Judeţul Mehedinţi Consiliul Judeţean Mehedinţi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Drobeta” al Judeţului Mehedinţi Administraţia Naţională „Apele Romane” - Administraţia Bazinală de Apă Jiu – S.G.A.

Mehedinţi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mehedinţi Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Mehedinţi Direcţia Judeţeană de Informaţii Oficiul Judeţean de Telecomunicaţii Speciale Centrul Militar Judeţean Serviciul Judeţean de Ambulanţă Mehedinţi Direcţia de Sănătate Publică Mehedinţi Direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor Filiala Crucea Roşie Mehedinţi Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara Mehedinţi Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Mehedinţi Secţia Drumuri Naţionale – Dr.Tr.Severin Autoritatea Navala Română - Căpitănia Zonală Dr. Tr. Severin S.C. CEZ Distribuţie S.A. Hidroelectrica SA Sucursala Hidrocentrale „Porţile de Fier” Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Direcţia Silvică Mehedinţi Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi Staţia Meteo Dr.Tr.Severin C.N. Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu Suc Dr. Tr Severin Direcţia Regională în Construcţii SV Oltenia - Compartimentul de Control şi Inspecţie pentru

Calitatea Lucrărilor în Construcţii MH Secţia Drumuri Naţionale Orşova Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinţi Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Regional Vâlcea - Comisariatul judeţean Mehedinţi Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mehedinţi RAAN Sucursala Romag Prod RAAN Sucursala Romag Termo Agenţia Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare – Filiala Mehedinţi S.C. SECOM S.A.

5

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu Comitetele şi centrele operative pentru situaţii de urgenţă sunt organisme şi structuri abilitate în

managementul situaţiilor de urgenţă, care, potrivit legii, se constituie pe niveluri sau domenii de competenţă şi fac parte din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, denumit în continuare Sistem Naţional.

(1) Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt: a) Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Comitet Naţional; b) Comitetele pentru situaţii de urgenţă, constituite la ministere şi la alte instituţii publice

centrale, denumite în continuare comitete ministeriale; c) Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete judeţene; d) Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, la nivelul municipiilor, oraşelor şi al comunelor,

denumite în continuare comitete locale. (2) Centrele operative pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare centre operative,

sunt: a) centre operative cu activitate permanentă la nivelul ministerelor şi al instituţiilor publice

centrale; b) centre operative cu activitate temporară la celelalte ministere şi instituţii publice centrale cu

atribuţii de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, precum şi în municipii, oraşe şi comune. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Comitet Naţional, se

constituie şi funcţionează, potrivit legii, ca organism interministerial de management, sub conducerea nemijlocită a ministrului afacerilor interne şi în coordonarea primului-ministru, în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Comitetul Naţional se compune din: a) preşedinte: ministrul afacerilor interne; b) vicepreşedinte: un secretar de stat din Ministerul Afacerilor Interne; c) membri: un secretar de stat de la fiecare minister sau un adjunct al conducătorului fiecărei

instituţii publice centrale şi inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă; d) consultanţi: câte 1 - 2 experţi şi/sau specialişti din fiecare minister şi instituţie publică centrală Secretariatul tehnic permanent are următoarele atribuţii principale: a) gestionează documentele Comitetului Naţional; b) asigură convocarea Comitetului Naţional şi transmiterea ordinii de zi; c) primeşte şi pregăteşte materialele pentru şedinţele Comitetului Naţional şi asigură prezentarea

acestora preşedintelui şi membrilor Comitetului Naţional; d) elaborează lucrările şi execută operaţiunile de secretariat pe timpul şedinţelor Comitetului

Naţional; e) asigură redactarea hotărârilor adoptate de Comitetul Naţional, precum şi a proiectelor de

ordine, pe care le prezintă spre aprobare; f) asigură difuzarea la componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de

Urgenţă şi la alte autorităţi interesate a documentelor emise de Comitetul Naţional; g) întocmeşte informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor

adoptate de Comitetul Naţional, care se transmit de către Centrul Operaţional Naţional membrilor Comitetului Naţional şi altor autorităţi interesate;

h) conlucrează cu secretariatele tehnice permanente, organizate şi asigurate de centrele operaţionale şi centrele operative pentru situaţii de urgenţă, precum şi cu structurile abilitate în managementul situaţiilor excepţionale;

i) conlucrează cu unităţile şi cu compartimentele Ministerului Afacerilor Interne implicate în emiterea ordinelor ministrului;

6

j) întocmeşte proiectele comunicatelor de presă ale Comitetului Naţional şi colaborează, în acest sens, cu structurile de profil din Ministerul Afacerilor Interne;

k) urmăreşte realizarea suportului logistic al locului de desfăşurare a şedinţelor Comitetului Naţional;

l) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare al Inspectoratului General sau alte sarcini stabilite de Comitetul Naţional ori de preşedintele acestuia;

m) preia şi gestionează datele şi informaţiile transmise în cazul unor dezastre şi asigură înştiinţarea membrilor Comitetului Naţional şi a consultanţilor;

n) asigură legătura cu punctele de contact din structurile cu atribuţii în domeniul urgenţelor civile din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor consultă specialişti şi din alte domenii de activitate. Secretariatul tehnic permanent este coordonat de şeful Centrului Operaţional Naţional. Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt organisme interinstituţionale de sprijin al

managementului situaţiilor de urgenţă. (1) Comitetul ministerial se constituie prin ordin al ministrului, respectiv al conducătorului

instituţiei publice centrale. (2) Comitetul Judeţean se constituie prin ordin al prefectului. (3) Comitetul local se constituie prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului. Centrele operative cu activitate permanentă sunt structuri tehnico-operative de specialitate,

care se constituie în cadrul aparatului propriu al unor ministere şi instituţii publice centrale cu atribuţii şi funcţii de sprijin complexe în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă şi îndeplinesc funcţiile prevăzute privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, în vederea îndeplinirii permanente a funcţiilor de monitorizare, evaluare, înştiinţare, prealarmare, alertare şi coordonare tehnică operaţională a intervenţiilor în situaţii de urgenţă, în domeniile de competenţă ale ministerelor şi instituţiilor publice centrale respective.

Centrele operative cu activitate permanentă organizează şi asigură secretariatele tehnice

permanente ale comitetelor ministeriale respective. Centrele operative cu activitate temporară sunt structuri tehnico-administrative înfiinţate în

scopul îndeplinirii funcţiilor specifice pe durata stării de alertă, în cazul situaţiilor de urgenţă, precum şi pe timpul unor exerciţii, aplicaţii şi antrenamente pentru pregătirea răspunsului în astfel de situaţii.

Centrele se constituie din personalul aparatului propriu al unor ministere şi instituţii publice centrale, ori din personalul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, ale oraşelor şi comunelor, precum şi la structurile teritoriale subordonate, coordonate ori de sub autoritatea instituţiilor.

Centrele operative cu activitate temporară asigură şi organizează secretariatele tehnice ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă, constituite de autorităţile publice centrale sau locale.

Structuri organizatorice şi funcţionarea acestora: (1) Comitetele pentru situaţii de urgenţă au în componenţă un preşedinte, un vicepreşedinte,

membri şi consultanţi. (2) Preşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă este ministrul, conducătorul instituţiei

publice centrale, prefectul sau primarul, după caz. (3) Vicepreşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă este, de regulă, un secretar de stat, un

adjunct al conducătorului instituţiei publice centrale, preşedintele consiliului judeţean, primarul general sau un viceprimar, după caz.

(4) Membrii comitetului pentru situaţii de urgenţă sunt: a) în comitetul ministerial: persoane cu funcţii de conducere din aparatul propriu şi din unele

instituţii şi unităţi aflate în subordinea ministerului sau instituţiei publice centrale ori sub autoritatea acestora;

7

b) în comitetul judeţean: şefii de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărire comunală, conducători ai unor instituţii, regii autonome şi societăţi comerciale, ai agenţilor economici care, prin specificul activităţilor desfăşurate, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă;

c) în comitetul local: secretarul comunei, oraşului, municipiului, după caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale care, prin specificul activităţii, constituie factori generatori de situaţii de urgenţă.

(5) Consultanţi în comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt: a) experţi şi specialişti din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice, care constituie

comitetele, sau din instituţii şi unităţi în subordine; b) reprezentanţi ai altor ministere, instituţii şi servicii publice cu atribuţii în domeniu, manageri ai

societăţilor comerciale şi regiilor autonome care desfăşoară activităţi în domeniul de competenţă respectiv, cooptaţi în comitetele ministeriale la solicitarea preşedinţilor comitetelor respective.

(1) Comitetele pentru situaţii de urgenţă se întrunesc semestrial şi ori de câte ori situaţia o impune, la convocarea preşedintelui.

(2) Şedinţele comitetelor pentru situaţii de urgenţă se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor sau a înlocuitorilor desemnaţi.

(3) Hotărârile comitetelor pentru situaţii de urgenţă se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi, cu excepţia punerii în aplicare a planului de evacuare, care se face în baza deciziei preşedintelui comitetului.

(4) Consultanţii nu au drept de vot. (5) Comitetele pentru situaţii de urgenţă îşi desfăşoară activitatea pe baza planurilor anuale

elaborate de secretariatele tehnice permanente. Persoanele din componenţa comitetului pentru situaţii de urgenţă au următoarele obligaţii

principale: a) preşedintele: convoacă întrunirea comitetului, stabileşte ordinea de zi şi conduce şedinţele

acestuia; semnează hotărârile, planurile, programele, regulamentele şi măsurile adoptate; semnează avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele şi proiectele de acte normative; îl informează operativ pe preşedintele comitetului ierarhic superior;

b) vicepreşedintele îndeplineşte obligaţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi pe cele ce îi revin ca membru al comitetului;

c) membrii: participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; îi informează operativ pe conducătorii instituţiilor şi unităţilor pe care le reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziilor rezultate, hotărârilor şi măsurilor adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrele operative corespondente;

d) consultanţii: participă la şedinţele comitetului; îi consiliază pe membrii acestora asupra problemelor tehnice şi de specialitate; asigură documentarea tehnică de specialitate.

(1) Centrele operative cu activitate permanentă se încadrează cu personal specializat pe tipurile de riscuri repartizate pentru gestionare, precum şi în comunicaţii, informatică şi relaţii publice.

(2) Activitatea operaţională a centrelor operative se desfăşoară permanent, pe criteriul "24h/24h", în ture sau pe schimburi. Prin excepţie, în funcţie de natura şi tipul riscurilor gestionate, conducătorul instituţiei pe lângă care funcţionează centrul operativ poate aproba ca activitatea operaţională a acestuia să se desfăşoare cu respectarea programului normal de lucru, potrivit legii.

(3) Dimensionarea centrelor operative cu activitate permanentă se face în raport cu natura, frecvenţa şi gravitatea riscurilor majore repartizate pentru coordonarea gestionării, precum şi cu complexitatea funcţiilor de sprijin îndeplinite de ministerul sau instituţia publică centrală respectivă.

8

CAPITOLUL II

CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE

SECŢIUNEA 1. AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF 1.1. Aşezare geografică şi relief COORDONATE GEOGRAFICE Judeţul Mehedinţi este aşezat în partea de sud-vest a României. Suprafaţa - 4933 kmp. (ocupă locul 30 pe ţară ca suprafaţă totală) Vecinătăţi:- la nord-est - judeţul Gorj; - la nord-vest - judeţul Caraş-Severin; - la sud-est – judeţul Dolj; - la sud şi sud-vest, fluviul Dunărea constituie graniţă naturala cu Bulgaria, respectiv

Serbia-Muntenegru. Coordonate:

Punctul extrem

Satul Comuna Judeţele cu care se învecinează

Longitudine estică

Latitudine nordică

Nord Godeanu Obîrşia Cloşani Gorj 220 41’00” 450 07’50” Sud Salcia Salcia Dolj 220 59’30” 440 05’30” Est Gura Motrului Butoieşti Dolj 230 28’07” 440 34’40” Vest Eibenthal Dubova Caraş-Severin 220 00’56” 440 37’10”

Relieful judeţului Mehedinţi este variat, cuprinzând în proporţii aproape egale, cele trei forme de relief caracteristice ţării noastre: munte, podiş şi câmpie, înfăţişându-se sub forma unui amfiteatru dispus în trepte care coboară dinspre nord-nord-vest către sud-sud-est.

Ordonarea etajată a formelor de relief pe o diferenţă de altitudine de 1400 m între Vârful lui Stan 1466 m şi Balta Ascunsă din lunca Dunării (50 m) dovedesc marea diversitate a reliefului.

Principalele altitudini muntoase:

Denumirea vârfului

Denumirea masivului muntos

Altitudinea vârfului -m-

Localităţi apropiate

Vârful lui Stan Munţii Mehedinţi 1466 Sat Godeanu, com. Obîrşia Cloşani Pietrele Albe Munţii Mehedinţi 1336 Sat Isverna, comuna Isverna

Culmea Obârşiei Munţii Mehedinţi 1151 Sat Obîrşia Cloşani, comuna Obîrşia Cloşani

Unitatea de câmpie, situată în partea de sud a judeţului, este reprezentată de Câmpia Blahniţei, cu

aspect învălurit, înclinată spre est şi cu dune parţial consolidate. Altitudinea medie a principalelor localităţi:

Denumirea localităţii Altitudinea medie – m – Municipiul Drobeta Turnu Severin 65 Municipiul Orşova 270 Oraşul Baia de Aramă 350 Oraşul Strehaia 145 Oraşul Vânju Mare 100

9

2.1.1. Munţii Almăj Aceşti munţi au înălţimi cuprinse între 800 şi 1.210 m (vârful cel mai înalt fiind Svinecea Mare –

1.212,16 m). În cadrul munţilor Almăj se disting: Munţii Svinecei, Munţii Răspunsului şi Munţii Clisurii, aceştia din urmă fiind dispuşi aproape în întregime pe teritoriul judeţului.

Munţii Clisurii se caracterizează printr-o fragmentare accentuată, urmare a unei denivelări de peste 600-700 m impuse de nivelul de bază al Dunării - sub 60 m în Cazane.

Între localitatea Plavişeviţa şi bazinetul Dubova se desfăşoară Cazanele Mari, pe o lungime de 3,8 km şi o lăţime de 2,10 - 3,00 m ale căror pereţi abrupţi străjuiesc malul stâng al fluviului. Între bazinetul Dubovei şi localitatea Ogradena se află Cazanele Mici desfăşurate pe o lungime de 3,6 km şi 150 - 300 m lăţime.

2.1.2. Munţii Mehedinţi Au înălţimi ce nu depăşesc altitudinea de 1466 m în vârful lui Stan, întinzându-se de-a lungul

malului stâng al Cernei, între Valea Motrului la nord şi podişul Severin la sud şi est. Pe teritoriul judeţului Munţii Mehedinţi apar sub forma unei culmi lungi cu lăţime ce nu trece de

4-5 km, având un profil transversal asimetric. Povârnişul vestic, spre Cerna, este foarte abrupt îndeosebi acolo unde rocile sunt calcaroase, cel estic spre Podişul Mehedinţi este mai domol şi mai uşor accesibil.

2.1.3. Podişul Mehedinţi Orientat nord-est spre sud-vest, podişul se întinde de la Dunăre până la Munţii Vâlcani pe o

distanţa de 53 km, având o lăţime între 16 şi 2.13 km şi o suprafaţă de cca. 12.100 kmp. 2.1.4. Podişul Getic Ce se desfăşoară în estul Podişului Mehedinţi, este reprezentat printr-un culoar depresionar şi din

Dealurile Motrului. Culoarul depresionar se întinde de la Cămaneşti până la Malovăţ şi este alcătuit din 7 bazinete, pe

râurile ce coboară din Podişul Mehedinţi. Dealurile Motrului formează o unitate de relief bine individualizată de forma unui triunghi

cuprins între văile Huşniţei şi Motrului şi ulucul depresionar. Limita sudică o formează valea Huşniţei, limita nordică trece între localităţile Bala de Sus, satul Cămuieşti, la est se desfăşoară valea largă a Motrului şi la vest ulucul depresionar.

2.1.5. Câmpia înaltă a Bălăcitei Reprezintă o unitate de relief de trecere dintre dealurile Motrului la nord şi Câmpia Olteniei,

încadrându-se în sectorul sudic al piemontului getic. În limitele judeţului Mehedinţi intră partea nordică, vestică şi centrală a câmpiei. Partea nordică se prezintă ca o câmpie colinară, cu văi despărţite prin câmpuri înguste prelungi şi netede. Partea vestică se suprapune cu bazinul hidrografic al Drincei, câmpurile fiind largi şi netede. Partea centrală care poartă denumirea de Podul Bălăciţei se caracterizează printr-o orizontalitate accentuata printr-o fragmentare şi o energie de relief slabă.

2.1.6. Câmpia Blahniţei Cuprinde porţiunea de la sud de dealurile Rogovei şi Poroiniţei până la versantul estic al văii

Blahniţei. Suprafaţa are un aspect vălurit, deoarece în bună parte este acoperită de nisipuri, acestea contribuind la o înălţare a reliefului în apropierea Dunării.

2.1.7. Câmpia Punghinei Cuprinde terasele dintre valea Blahniţei şi Valea Drincei ce domină câmpia Blahniţei cu câteva

zeci de metri. Ea reprezintă un relief uşor vălurit cu dune vechi în cea mai mare parte fixate. Văile Drincei şi Corlăţelului au tăiat în câmpie trepte joase, cu excepţia regiunii din stânga Drincei unde se dezvoltă pante abrupte.

10

2.1.8. Câmpia Băileştilor Reprezintă o mică porţiune din partea de sud a judeţului fiind formată din terase bine evidenţiate

şi acoperită în bună parte cu dune de nisip fixate aproape în totalitate. SECŢIUNEA A 2 - A. CARACTERISTICI CLIMATICE 2.1. Caracteristici climatice Poziţia geografică a judeţului Mehedinţi, în colţul de sud-vest al ţării, imprimă climei anumite

particularităţi specifice, datorită poziţionării într-o depresiune la interiorul arcului carpato-balcanic. Cea mai importantă este influenţa climatului sud-mediteranean, care se suprapune pe fondul climatului temperat continental caracteristic întregii ţări.

În această zonă clima este cea mai blândă din ţară, cu temperatură medie anuală de 11,5º C. Temperatura medie a iernii este de 2º C.

Condiţiile climaterice s-au modificat în această zonă datorită lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor Porţile de Fier I şi II, în sensul că verile sunt mai răcoroase, iar iernile sunt mai blânde.

2.2.1. Durata medie de strălucire a soarelui Soarele străluceşte anual de la mai mult de 2200 ore pe formele de relief mai joase până la 1500

de ore în regiunile montane. Cea mai mare durată de strălucire a soarelui se realizează vara, variind între 1300 şi 1550 ore.

Numărul anual de zile fără soare variază între 80 şi 110 zile, cele mai multe producându-se iarna (40-50 zile), apoi toamna şi primăvara (12-25 zile) şi foarte puţin vara (cca. 1-2 zile).

2.2.2. Temperatura aerului Datorită influenţei mediteraneene, temperatura aerului înregistrează valori dintre cele mai mari

din ţară. La Drobeta Turnu Severin media anuala a temperaturii este de 12,5º C, care scade cu altitudinea încât pe înălţimile deluroase este de 8-9º C, iar pe cele montane coboară până la 6º C.

Verile sunt însorite şi călduroase, 3 luni pe an cu temperaturi medii mai mari de 20º C în lungul Dunării, de 20-21º C in Piemontul Getic şi pe versanţii estici ai Munţilor Almăj, 18 - 20º C în Podişul Mehedinţi şi 18º C în Munţii Mehedinţi. înregistrându-se o maximă de 40,90C în august 1952 şi minima de - 26,60C în februarie 1929

Anual, numărul mediu al zilelor de iarna este de 20 - 25, iar cel al zilelor cu îngheţ variază între 80 şi 110.

2.2.3. Precipitaţiile atmosferice În cursul anului, cele mai multe precipitaţii se produc la sfârşitul primăverii, începutul verii şi

toamna. Cele mai puţine precipitaţii se produc la sfârşitul verii, începutul toamnei şi la sfârşitul iernii. 2.2.4. Stratul de zăpada Ca efect al climei cu influenţe sudice ninsorile se produc în judeţ ceva mai târziu, în intervalul

decembrie - martie. Ele se diferenţiază în funcţie de altitudine şi de formele de relief, de la 20 - 25 zile cu ninsoare în defileul Dunării până la 50 de zile pe cele mai mari înălţimi.

Intervalul posibil cu strat de zăpada este de 50 de zile în defileul Dunării, 50-60 de zile în regiunea de câmpie, 60-70 de zile în Piemontul Getic, 70-80 zile în Podişul Mehedinţi şi peste 100 de zile în regiunea montană.

2.2.5. Îngheţul Particularităţile climatului mai blând din judeţul Mehedinţi se răsfrâng asupra datelor medii şi

extreme ale îngheţului, acesta fiind cel mai important fenomen de iarnă de aici. Repartiţia duratei medii de producere a primului îngheţ este următoarea: la începutul lunii noiembrie în lunca Dunării, în ultima decadă a lunii octombrie în câmpie, în a doua decadă a lunii octombrie în Piemontul Getic, în

11

prima decadă a lunii octombrie în podişul Mehedinţi şi înainte de 1 octombrie pe înălţimile muntoase de peste 1000 m.

Data medie de producere a ultimului îngheţ se repartizează după cum urmează: înainte de 1 aprilie în lunca Dunării, în prima decadă a lunii aprilie în regiunea de câmpie, în a doua decadă din aprilie în podişul Mehedinţi şi după 1 mai pe înălţimile muntoase.

SECŢIUNEA A 3-A. REŢEA HIDROGRAFICĂ

3.1. Reţeaua hidrografică 3.1.1. Reţeaua hidrografică a judeţului Mehedinţi este reprezentată de două artere principale –

Dunărea şi Motrul – şi de numeroase artere secundare, unele cu regim permanent, altele cu regim temporar.

Dunărea, din lungimea totală de 1075 km, 195 km şi-i desfăşoară pe teritoriul judeţului Mehedinţi, de la gura de vărsare a Poloşevei, în vest, până în apropiere de vărsarea Drincei în Dunăre, în est.

În zona de munte, Dunărea şi-a creat unul din cele mai grandioase defilee din întregul său curs – defileul transcarpatic – lung de circa 130 km, începând de la Baziaş şi până la Gura Văii. În acest sector Dunărea este adâncă şi prezintă o serie de bazinete şi strâmtori.

Debitul Dunării pe teritoriul judeţului suferă modificări puţin însemnate, deoarece în acest sector are afluenţi mai puţin importanţi (debitul mediu anual înregistrat la Porţile de Fier I este de cca. 5800 m.c./s, iar în aval de Cetate (jud. Dolj) este apreciat doar la 5450 m.c./sec. În lunile de primăvară şi la începutul verii se înregistrează debitele maxime, când au loc viituri obişnuite ale fluviului, rezultând o scurgere de aproximativ o treime din volumul său anual. În urma ploilor de toamnă se înregistrează o nouă creştere a apelor, iar în ianuarie – februarie are loc un minim de scurgere, ca urmare a îngheţului din perioada de iarnă.

Viteza de scurgere a apei este sub 0,35 m/s pe şenalul navigabil şi sub 0,20 m/s în golful Cernei, faţă de 0,6 până la 1,3 m/s, cât era înainte de formarea lacurilor de acumulare.

Datorită formării acestor lacuri şi scăderii vitezei de scurgere a apei, în prezent, numărul zilelor cu gheaţă la mal şi cu pod de gheaţă este mai mare, în special în golfurile cu adâncimi mai mici.

Din Munţii Almăj, Dunărea colectează apele unor râuri cu bazine hidrografice restrânse ca suprafaţă, dispuse în general pe direcţia nord – sud. Cele mai însemnate sunt: Mraconia, Iuţi, Şviniţa, Ieşelniţa etc. Au lungimi sub 35 km şi bazine hidrografice sub 250 km.p.

Din principalii afluenţi ai Dunării din zona de munte, menţionăm râul Cerna, care are un aport de ape de 23 m.c./s. Lungimea Cernei este de 84 km, din care o parte este pe teritoriul judeţului (cca. 20 km.)

În aval de Orşova se varsă în Dunăre râul Bahna, cu o lungime de 29 km. şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 153 km.p. Valea acesteia este îngustă şi împădurită. Are ca principali afluenţi, pe dreapta, Racovăţul şi Tarovăţul. În aval de gura de vărsare a Bahnei în Dunăre se întâlnesc Jidoştiţa, Vodiţa şi Slătinicul Mare, râuri mici atât ca lungime cât şi ca suprafaţă a bazinului hidrografic.

În zona de câmpie a judeţului sunt cunoscute râurile: Blahniţa (55 km) şi Drincea (72 km), ambele cu izvoarele în piemontul Getic.

Râul Motru constituie una din principalele artere hidrografice din partea de est a judeţului Mehedinţi. Are o lungime de 139 km, din care 90 km străbat judeţul Mehedinţi, şi un bazin hidrografic foarte evoluat (1874 km.p.). Motrul se înscrie ca cel mai important afluent al Jiului datorită, în special, debitului său (15 m/s).

Râul Coşuştea este cel mai important afluent al Motrului, cu o lungime de 40 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 425 km.p..

Huşniţa, alt afluent important al Motrului, îşi are izvoarele în Piemontul Getic prin două pâraie (Husnicioara şi Celnata). Pârâul Huşniţa are un grad mai mare de divagare în cadrul luncii sale largi, uneori inundând aşezările, căile de comunicaţie şi terenurile agricole, în special în perioadele de primăvară şi toamnă şi la ploile torenţiale din timpul verii.

Datele hidrologice pe cursurile de apă se prezintă astfel:

12

A. BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE Volume de apă scurse anual ( mil. mc )

Nr. crt.

Cursul de apă

Postul hidrometric An mediu

An secetos 70 %

An secetos 80 %

An secetos 95 %

An ploios 5 %

1 Dunăre Orşova 170108 151400 141389 120875 231966 2 Topolniţa Halânga 70 70 50 37 112 3 Drâncea Izâmşa 33 33 24 17 54

B. BAZINUL HIDROGRAFIC JIU

Volume de apă scurse anual ( mil. mc ) Nr. crt.

Cursul de apă

Postul hidrometric An

mediuAn secetos

70 % An secetos

80 % An secetos

95 % An ploios

5 % 1 Motru Apa Neagră 212 191 180 146 278 2 Motru Broşteni 288 251 228 186 413 3 Coşuştea Corcova 123 104 93 68 180 4 Motru Faţa Motrului 450 391 359 279 665

Date hidrologice pe cursurile de apă la confluenţe, sunt următoarele: A. BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE


Cursul de apă An mediu

An secetos 70 %

An secetos 80 %

An secetos 95 %

An ploios 5 %

1 Mraconia 28 24 21 16 45 2 Dunăre am. Confl. Cerna 170108 151400 141389 120875 231966 3 Bahna 57 45 41 30 91 4 Bahna am. Cofl. Racovăţ 43 35 31 23 67 5 Topolniţa 85 68 61 45 137 6 Topolniţa am. confl. Clişevăţ 51 47 42 31 92 7 Topolniţa am. confl. Pleşuva 70 56 50 37 112 8 Blahniţa 19 15 14 10 31 9 Blahniţa am. confl. Bahniţa 4 3 3 2 6 10 Bahniţa 7 6 5 4 11 11 Blahniţa am. confl. Apa Jienei 16 13 12 8 27 12 Drincea 34 27 24 18 56 13 Drincea am. confl. Saracov 23 18 17 12 38

B. BAZINUL HIDROGRAFIC JIU


Cursul de apă An mediu

An secetos 70 %

An secetos 80 %

An secetos 95 %

An ploios 5 %

1 Motru 454 394 362 281 668 2 Motru am. confl. Motru Sec - - - - - 3 Motru am. confl. Brebina 123 110 103 87 167 4 Motru am. confl. Crainici 226 202 188 158 306 5 Crainici 52 42 39 28 72 6 Crainici am. confl. Ohaba 38 31 29 21 53 7 Motru am. confl. Peşteana 288 251 228 186 413 8 Motru am. confl. Coşuştea 299 268 244 195 450 9 Coşuştea 123 104 93 68 180 10 Coşuştea am. confl. Coşuştea Mică - - - - - 11 Coşuştea am. confl. Govădarva 112 95 85 62 164 12 Motru am. confl. Huşniţa 422 372 337 263 633

13

13 Huşniţa 25 19 17 12 32 14 Huşniţa am. confl. Cerveniţa 18 14 12 9 23 15 Motru am. confl. Tălăpan 450 391 359 279 665

3.2. Lacurile sunt reprezentate de lacurile artificiale de acumulare de la Porţile de Fier I şi II, iar

în zona Podişului Mehedinţi se află câteva lacuri naturale cu caracter temporar: Zătonul Mare, Zătonul Mic, Ponoare, Gornoviţa şi Balta.

Lacuri naturale si artificiale anexa nr. 1. 3.3. Amenajări piscicole

DENUMIREA AMENAJĂRII

LOCALIZAREA ADMINISTRATIVĂ ŞI HIDROGRAFICĂ

SUPRAFAŢĂ AMENAJATĂ

Amenajarea Piscicolă Rotunda Com.Gogoşu+ Gruia ; r.Blahniţa 221 ha. Amenajarea Piscicolă Gruia Com.Gruia; bh.fl.Dunăre 182 ha. Amenajarea Piscicolă Baia de Aramă Oraş Baia de Aramă ; bh.pr.Brebina 0,18 ha Amenajarea Piscicolă Gârla Mare Com.Gârla Mare ; bh.fl.Dunărea 71,5 ha

Caracteristicile cursurilor de apa anexa nr. 2. Zone mlăştinoase si zone inundabile anexa nr. 3. SECŢIUNEA A 4-A. POPULAŢIA 4.1. Populaţia La ultimul recensământ al populaţiei din octombrie 2011, datele provizorii obţinute indică faptul

că judeţul Mehedinţi avea o populaţie de 254,6 mii (254570).

În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei judeţului, din totalul populaţiei stabile a judeţului, 241,5 mii persoane (94,9 %) s-au declarat români. Alături de români, în judeţul Mehedinţi populaţia de etnie romă deţine 4,3 % din populaţia stabilă, populaţia de etnie sârbă 0,4 %, iar cehă 0,2 %.

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 0,2 mii persoane, reprezentând 0,1 % din populaţia stabilă a judeţului.

Din totalul populaţiei stabile 116,3 mii persoane aveau domiciliul/reşedinţa în municipii şi oraşe ( 45,7 %), iar 138,3 mii persoane locuiau în comune (54,3 %). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile, judeţul Mehedinţi se situează pe locul 39 în ierarhia judeţelor.

Distribuţia populaţiei stabile pe principalele localităţi ale judeţului Populaţia stabilă

-persoane-TOTAL JUDEŢ 254570

din care, în localitatea:

MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN 86475 ORAŞ STREHAIA 9837

MUNICIPIUL ORŞOVA 9692 COMUNA ŞIMIAN 9116 COMUNA CORCOVA 5252

Numărul gospodăriilor populaţiei Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 99,5 % (253,3 mii persoane), se regăseşte în cele 97,6

mii gospodării ale populaţiei. Restul de 1,3 mii persoane au fost înregistrate în spaţii colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost.

14

Gospodăriile populaţiei pe categorii de localităţi în judeţul Mehedinţi Numărul mediu de

persoane pe o gospodărie a populaţiei

2,60

Municipii şi oraşe 44632 45,7 115188 45,5 2,58

Comune 52929 54,3 138084 54,5 2,61

Mărimea medie a unei gospodării în judeţul Mehedinţi este de 2,6 persoane/gospodărie (260 persoane la 100 gospodării ale populaţiei). Aceasta este mai mică în mediul urban (2,58 persoane pe o gospodărie) comparativ cu cel rural (2,61 persoane).

Clădiri – Locuinţe

La recensământul din octombrie 2011 a fost înregistrat un număr de 91,6 mii clădiri1 în care se aflau 128,8 mii locuinţe convenţionale2. Acestea totalizau un număr de 354,1 mii camere de locuit care însumează o suprafaţă locuibilă de 5.279,0 mii m.p. Comparativ cu mediul rural, în urban locuinţele convenţionale au un număr mediu de camere mai mic, dar suprafaţa medie a camerelor de locuit este mai mare.

Numărul locuinţelor convenţionale, a camerelor de locuit şi suprafaţa acestora pe

c ategorii de localităţi, în judeţul Mehedinţi Total Municipii

şi oraşe

Comune

Numărul locuinţelor convenţionale 128797 54097 74700

Numărul camerelor de locuit 354081 136579 217502

Suprafaţa camerelor de locuit (mii m.p.) 5279,0 2176,7 3102,3

Numărul mediu de camere pe o locuinţă 2,7 2,5 2,9

locuinţă 41,0 40,2 41,5Suprafaţa medie a camerelor de locuit (m.p.) pe o: cameră de locuit 14,9 15,9 14,3

Numărul mediu al camerelor de locuit pe o locuinţă este de 2,7 camere de locuit/locuinţă, judeţul Mehedinţi situându-se la nivelul mediei înregistrate la nivel naţional (2,7 camere/locuinţă). Suprafaţa medie a camerelor de locuit ce revine pe o locuinţă în judeţul Mehedinţi este de 41,0 mp.

Aşezările rurale mici sunt situate în locuri greu accesibile, de-a lungul văilor ce străbat Dealurile Motrului şi Podişul Mehedinţi. Ele sunt relativ lipsite de posibilităţi de dezvoltare, datorită dispersării în teritoriu, ridicând serioase probleme pentru sistematizare.

Datele provizorii privind populaţia stabilă la 1 ianuarie 2012, conform recensământului din 2011,

se regăseşte în anexa nr. 4.

1 Clădiri rezidenţiale şi clădiri nerezidenţiale în care se aflau locuinţe convenţionale 2 Locuinţa convenţională este o unitate distinctă din punct de vedere funcţional, alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, prevăzută, în general, cu dependinţe (bucătărie, baie etc.) şi/sau cu alte spaţii de deservire (cămări, debarale etc.), independentă de alte locuinţe sau spaţii, având intrare separată, indiferent dacă este ocupată de una sau mai multe gospodării sau neocupată.

15

SECŢIUNEA A 5-A. CĂI DE TRANSPORT 5.1. Căi de transport 5.1.1 Reţeaua de drumuri rutiere a judeţului cuprinde: - un drum european E70, între limita de judeţ Dolj - Strehaia - mun. Tr. Severin - mun. Orşova -

limita de judeţ Caraş Severin; - 2 drumuri naţionale europene: DN 6 şi DN 6A; - 7 drumuri naţionale principale şi secundare: DN 56A, DN 56B, DN 56C, DN 57, DN 67, DN

67A, DN 67D; - 23 de drumuri judeţene; - 129 drumuri comunale. 5.1.2. Lucrări de artă – poduri, viaducte, tuneluri La nivel de judeţ se găsesc: - 82 de poduri pe drumurile naţionale în lungime totală de 4.988 m; - 99 poduri pe drumurile judeţene în lungime de 2.335 m; - 81 poduri pe drumurile comunale în lungime de 1.387 m; - 59 poduri C.F. în lungime totală de 1.607 m. Se întâlnesc 5 tuneluri de cale ferată în lungime de 513 m şi 2 tuneluri de drum european în

lungime de 205 m între localităţile Drobeta Turnu Severin şi Orşova. Pe distanţa Drobeta Turnu Severin, peste fluviu Dunărea se află 16 viaducte de cale ferată în

lungime totală de 1.085 m. Reţelele de drumuri şi starea de viabilitate a acestora sunt prevăzute în anexele nr. 5. 5.1.3. Reţeaua de cale ferată În judeţul Mehedinţi există 129 km de cale ferată normală în exploatare integral electrificată, cu

o densitate de 26,2 km la 1000 km2. (vezi anexă nr. 6).

5.1.4. Porturi fluviale

În judeţul Mehedinţi se găsesc două porturi fluviale în localităţile Drobeta Turnu Severin şi Orşova, şapte puncte portuare la agenţii economici S.C. LAMDRO S.A.,S.C. ROMCEREAL S.A., S.C. SEVERNAV SA, SC UNICOM BUNKERING S.A., Portul de mărfuri Orşova, Şantierul Naval Orşova şi Portul Tişoviţa pentru încărcare – descărcare mărfuri.

Portul Drobeta Turnu Severin este situat la sud de municipiu, la km fluvial 932 - 933, având o suprafaţă portuară de 8000 m.p. În portul Drobeta Turnu Severin pot fi acostate diferite tipuri de nave. Există acces la calea ferată. Este dotat cu trei macarale cu capacitate de 16 tone. Are 4 dane, un punct de încărcare-descărcare hidrocarburi, un punct de preluare produse tranzit şi pasageri, un punct servicii nave. La km fluvial 927 în raza localităţii Şimian se află un punct balastieră.

Portul Orşova este situat în golful Cerna, are acces la calea ferată. Este dotat cu 4 macarale de operare (încărcare - descărcare) cu capacitate de 5-6 tone fiecare. Are

o dană de preluare produse tranzit, pasageri şi servicii nave. PORTURI

Denumire port Adresa Lungime dane (m)

Dr.Tr. Severin Str. Portului nr. 3 1085 Orşova Str. Tufari nr. 2 700 Gruia Gruia 33 Dubova Dubova 30 Tişoviţa Tişoviţa 145 Şviniţa Şviniţa 52

SECŢIUNEA A 6-A. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

6.1. Industria Judeţul Mehedinţi grupează agenţi economici importanţi în domeniul producerii energiei

electrice şi termice, fabricării produselor chimice anorganice de baza (apa grea), fabricării mijloacelor de transport naval şi a vagoanelor pentru transport mărfuri, fabricării celulozei şi hârtiei, prelucrării lemnului, extracţiei cărbunelui, producerii de piese forjate, ţesături, confecţii, produse alimentare.

Principalii agenţi economici sunt: - Sucursala Hidroelectrica porţile de Fier – energie electrică - Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare – apa grea, energie termică şi electrică - ROMAG – PROD – producere apă grea - ROMAG – TERMO – producere energie termică şi electrică - HIDROELECTRICA – producere energie electrică, hidrocentrale - SC Severnav SA Drobeta Tr. Severin – construcţii navale - SC Şantierul Naval Orşova SA – construcţii navale - SC Cildro SA Drobeta Turnu Severin – prelucrarea lemnului - SC Meva SA Drobeta Turnu Severin – mijloace transport feroviar - SC Lamdro SA Drobeta Turnu Severin – produse laminate - SC Severconf SA Drobeta Turnu Severin – confecţii, textile - SC ROTRAS SA Drobeta Turnu Severin – producere anvelope - Depozitul PECO Şimian – stocare şi distribuţie carburanţi - SC Fontegass Rocadaspide SA Şimian – îmbuteliere, transport şi distrib. g.p.l. - SC Delta Gass Drobeta Turnu Severin - îmbuteliere, transport şi distrib. g.p.l. - SC Unicom Bunkering SA Gura Văii – stocare şi distribuţie carburanţi - SC Mecanoenergetica SA Gura Văii – reparaţii utilaje - SC Stil Strehaia SA - confecţii, textile - SC Euroconf SA Vînju Mare - confecţii, textile

6.2. Agricultura mii ha

Suprafaţa agricolă - total Arabil Patrimoniu viticol Patrimoniu pomicol Păşuni şi fâneţe 294,5 186,4 9,5 8,3 90,3

Structura culturilor: ha

Suprafaţa ocupată Cereale pt. boabe Plante tehnice Legume Plante de nutreţ 168.298 142.783 7.155 4.769 13.591

Suprafaţa agricolă a judeţului este deţinuta de 69.872 proprietari, ceea ce înseamnă că mărimea medie a unei exploataţii agricole este de 3,8 ha. Judeţul deţine 2,1% din suprafaţa totală a ţării, 2% din suprafaţa agricolă şi tot atât din cea arabilă.

arabil63%vii

3%

livezi3%

pasuni27%

fanete4%

arabil vii livezi pasuni fanete

Principala schimbare în concordanţă cu tranziţia la economia de piaţă o constituie extinderea

proprietăţii private, ce a devenit dominantă (88%) şi restrângerea proprietăţii din domeniul privat al statului (12%).

16

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

Totaljudet

Sectorprivat

Sectorstat

Suprafagricola

arabil

patrimoniuviticol

patrimoniupomicolpasuni fanete

Patrimoniul pomicol al judeţului este de 8.328 ha, din care plantaţii pe rod 7.225 ha, ceea ce

reprezintă 3 % din suprafaţa agricolă. Pe sectoare suprafaţa se prezintă astfel : ha

Patrimoniu pomicol Sector privat Societăţi cu capital de stat 8328 6.967 1361

ha Suprafaţa ocupata de speciile pomicole Prun Măr Cireş + vişin Alte specii

8328 3.573 2.092 535 2.128 Patrimoniul viticol este de 9.532 ha, ceea ce reprezintă 3 % din suprafaţa agricolă a judeţului. Patrimoniul viticol după sectoare: ha

Patrimoniul viticol total Sector privat Sector de stat 9.532 6.017 3.515

ha Vii pe rod

Patrimoniul viticol Vii nobile Vii hibride

Alte vii

9.532 3.038 5.120 1374 Suprafaţa amenajata cu lucrări de irigaţii în judeţ este de 75.644 ha din care arabil 60.382 ha. Pentru îmbunătăţirea activităţii din acest sector s-au înfiinţat 14 asociaţii ale utilizatorilor de apă,

cărora li s-a predat infrastructura (staţii de pompare, reţea interioară de irigat) şi funcţionează ca societăţi economice private.

Numărul utilajelor agricole pe total judeţ

Denumirea utilajului Total judeţ Tractoare 3371 Combine autopropulsate 650 Pluguri 2783 Grape disc 1935 Semănători pt. păioase 802 Semănători pt. prăşitoare 884

17

18

6.3. Forţa de muncă: Conform Balanţei forţei de muncă rezultă următoarele date:

- resurse de muncă 188200 - populaţia ocupata civilă-total 115600 - populaţia activă civilă 126700 - populaţie în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie - în vârstă de muncă 61500 - număr salariaţi 47000 - şomeri 11100 - rata şomajului (%) 7.84

Rata şomajului a avut o evoluţie sinuoasă, determinată atât de modificările legislative, cât şi, în mod determinant, de evoluţia economiei la nivel judeţean. Evoluţia ratei şomajului a fost determinată de disponibilizările temporare de personal dar şi de încadrările pe locurile de muncă vacante sezoniere.

6.4. Agenţi economici Situaţia statistica pe domenii de activitate la 01.06.2008

DOMENIUL DE ACTIVITATE TOTAL Juridice Soc. Coop. Fizice AGRICULTURA 244 118 126 SILVICULTURA 106 70 36 INDUSTRIE 929 652 3 274 ENERGIE ELECTRICA 16 16 CONSTRUCTII 393 305 2 86 COMERT 4.111 2.526 10 1.575 TURISM, HOTELURI, RESTAURANTE 465 372 1 92 TRANSPORTURI 683 344 339 POSTA, TELECOMUNICATII 62 48 14 ACTIVITATI BANCARE 87 80 7 PRESTARI SERVICII 894 589 1 304 ALTELE 46 46 T O T A L 8.036 5.166 17 2.853

Situaţia statistică pe forme de organizare juridică FORMA JURIDICA TOTAL Juridice Soc. Coop. Fizice

Regii autonome 5 5 Societăţi pe acţiuni 174 174 Societăţi cu răspundere limitata 4.920 4.920 Societăţi în nume colectiv 65 65 Societăţi în comandita simpla 2 2 Societăţi cooperative 17 17 Asociaţii familiale 494 494 Persoane fizice 2.359 2.359 T O T A L 8.036 5.166 17 2.853

6.5. Turism Potenţialul turistic al judeţului Mehedinţi îl formează grandiosul peisaj format de fluviul Dunărea

şi de defileul său, de diversitatea reliefului din zona muntoasă, de existenţa elementelor de floră şi faună deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în rezervaţii ştiinţifice.

Municipiul Dr.Tr.Severin, prin poziţia sa, la ieşirea Dunării în defileu, dar şi datorită numeroaselor sale obiective social - istorice şi culturale, ar putea constitui un centru polarizator al industriei turistice mehedinţene.

19

Principalele obiective turistice severinene sunt: Ruinele podului lui Traian (pod construit în perioada dintre războaiele dacice purtate de

împăratul Traian împotriva lui Decebal) Castrul Drobeta (realizat în aceeaşi perioadă cu podul lui Traian) Ruinele bisericii medievale aşezată lângă castrul roman În partea de sud a municipiului, pe malul Dunării, se află monumentala clădire a muzeului Porţile

de Fier, cu secţii de istorie, arheologie, etnografie, ştiinţele naturii şi un deosebit acvariu. Principalele zone turistice ale judeţului, în afara municipiului Dr.Tr.Severin sunt: Zona Porţile de Fier I, cu defileul Dunării, clisura cu Cazanele Mari şi Mici, lacurile de

acumulare, sistemul hidroenergetic şi de navigaţie, numeroase viaducte înălţate deasupra unor văi sălbatice, precum şi municipiul Orşova, desfăşurat sub formă de amfiteatru pe malul golfului Cerna, având în apropiere, pe o cotă dominantă Mânăstirea Sf. Ana.

Ostrovul Şimian – insulă situată în aval de Dr.Tr.Severin, unde a fost strămutată cetatea de pe fosta insula Ada-Kaleh, aflată acum sub apele lacului de acumulare.

Zona de nord a judeţului, caracterizată prin frumuseţea peisajului. Aici se găseşte oraşul Baia de Aramă, unde se poate vizita Biserica Sfinţii Voievozi, ridicată în stil bizantin şi pictată în sec. al XVII-lea. La circa 4 km nord-vest de Baia de Aramă se găseşte complexul carstic Ponoare, reprezentat prin mai multe monumente ale naturii (podul natural de la Ponoare, lacurile carstice Zatonul Mare şi Mic, Peştera Ponoare şi platoul de lapiezuri de deasupra peşterii). Tot în această zonă se află Peştera Topolniţa, cu o lungime explorată de 10.330 m, fiind a doua ca mărime din ţară.

Nu departe de oraşul Baia de Aramă se află staţiunea balneo-climaterică Bala, cu ape termo-minerale.

Zona Strehaia, situată la circa 40 km de Dr.Tr.Severin, cu cetatea Mânăstirii Strehaia - construită în jurul anului 1500, cu minunata pădure de tei şi având în apropiere Mânăstirea Gura Motrului.

6.6. Cultură şi artă În judeţ funcţionează 5 muzee, 2 expoziţii permanente, 2 cinematografe, 65 biblioteci şi 5

librării. Mai există: 63 monumente şi situri arheologice, 331 monumente şi ansambluri de arhitectură, 33 monumente de artă, 1 cimitir comemorativ, 157 biserici (90,7% ortodoxe, 3,9% baptiste, 1,9% adventiste, 1,3% catolice, 1,3% penticostale, 0,6% creştini după evanghelie) şi 4 mânăstiri.

În contextul instituţiilor de cultură mehedinţene, amintim Muzeul Regiunii “Porţile de Fier”, Biblioteca Judeţeană “I.G.Bibicescu”, care deţine un fond de carte de 350.250 volume şi Muzeul de Artă.

Începând cu anul 1990, prin contribuţia enoriaşilor şi sponsorizări a început construcţia de biserici.

Capacităţi de primire turistică - anexa nr. 7. SECŢIUNEA A 7-A. INFRASTRUCTURI LOCALE 7.1. Instituţii de cultură:

DENUMIRE ADRESĂ

Muzeul Regiunii Porţile de Fier Turnu Severin, Str. Independentei 2 Muzeul de arta Turnu Severin, Str. Rahovei 3 Muzeul memorial "T. Vladimirescu" Şimian - Cerneţi Cula "Nistor" Şimian - Cerneţi Biblioteca Judeţeană I.G. Bibicescu Turnu Severin, Str. Traian 115 Biblioteca I.G. Bibicescu-Casa Pogani Casa Pogani Casa Municipala de Cultura Turnu Severin, Str. Carol I , nr. 4 Sală Sporturi 1800 locuri Turnu Severin - Aluniş

20

Cămin cultural şi/sau bibliotecă

Ciresu, Bunoaica, Negrusa, Breznita de Motru, Sisesti, Craguiesti, Sisesti, Balta, Prejna, Costesti, Gornovita, Sfodea, Coada Cornet, Valea Cosustei, Cazanesti, Sovornicoti, Garbovatu de Sus, Livezile, Izvoru de Jos, Valea Izvorului, Izvorul Anestilor, Eselnita, str. Teilor nr. 548, Sovarna, Salcia, Devesel, Scăpău, Bistresti, Batoti, Tismana, Dunarea Mica, Bâcleş, Podu Grosu, Smadovita, Floresti, Copacioasa, Corlatel, Zegujani, Pesteana, Podeni, Valea Anilor, Podeni, Bolovanu, Malarisca, Gorneti, Hinova, Bistrita, Ostrovul Corbului, Corlatel, Balacita, Dobra, Izverna, Nadanova, Cerna Vârf, Burila Mică, Balta Verde, Ostrovu Mare, Burila

7.2. Instituţii de ocrotire a sănătăţii

1. SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA DR.TR.SEVERIN Adresa: Bld. Mihai Viteazul nr. 4-6 ; e-mail:[email protected] Manager: Dr.

Manu Nicoleta Claudia, Tel.:0252/331477; 0252/322371; fax:0252/321498; Director: dr. Borugă Doina Date de contact director/manager: 0724256326, fax: 0252321498

Capacitate de spitalizare = 1147 paturi Personal pe categorii Număr

Medici 176 Alt pers. sup. 21 Farmacisti 5 Asistenti medicali 607 Personal auxiliar 357 Personal aparat functional 50 Muncitori 62 Total personal 1278 1.1. PAVILION „700” PATURI

Adresa: Bld. M. Viteazul, nr. 4 Tel.: 0252331477; 0252/322371; fax:0252/321498; Secţii: - medicină internă;

- diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice; - oncologie; - cardiologie; - neurologie; - chirurgie generală; - chirurgie şi ortopedie infantilă; - ortopedie şi traumatologie; - urologie; - pediatrie; - ATI; - oftalmologie; - ORL; - compartiment nefrologie

21

Capacitate de spitalizare = 631paturi Personal pe categorii Număr Personal medical 876

1.2. PAVILION „MATERNITATE”

Adresa: Bld. Carol, nr. 4 Tel.: 0352401750; Secţii: - obstetrică ginecologie

- neonatologie

Capacitate de spitalizare = 100 paturi Personal pe categorii Număr Personal medical 65

1.3. PAVILION „RECUPERARE” Adresa: Str. Kiseleff, nr. 3 Tel.: 0252331825; Secţii: - recuperare, medicină fizică şi balneologie

Capacitate de spitalizare = 45 paturi

Personal pe categorii Număr Personal medical 36

1.4. PAVILION TBC şi PSIHIATRIE

Adresa: Str. Carol Davila, nr. 3 Tel.: 0252313874; Secţii: - Pneumoftiziologie; - Psihiatrie.



1.5. PAVILION „GRECESCU”

Adresa: Str. Dimitrie Grecescu, nr. 1 Tel.: 0252331822; 0252331821 Secţii: - boli infecţioase; - dermatovenerice.



1.6. PAVILION GURA VĂII

Adresa: Str. Jidoştiţei, nr. 2, Gura Văii Tel.: 0252342125; Secţii: - psihiatrie cronici.



22

1.7. SECŢIA EXTERIOARĂ STREHAIA Adresa: Str. Republicii, nr. 159 Tel.: 0252370521; 0252370522; Secţii: - boli cronice.



1.8. SECŢIA EXTERIOARĂ VÂNJU MARE

Adresa: Str. Rahova, nr. 6 Tel.: 0252350526; 0252350430; fax 0252350296 Secţii: - boli cronice.



2. SPITALUL MUNICIPAL ORSOVA Adresa: Str.Portile de Fier nr. 34, e-mail: [email protected] Manager : Dr. Ganda Radu - 0745517497 Tel:0252/361908; fax:0252/360623 Secţii: - Medicină internă;

- Chirurgie generală; - ATI; - Obstetrică ginecologie; - Pediatrie; - Compartiment recuperare, medicină fizică şi balneologie; - Compartiment cardiologie.

Capacitate de spitalizare =120 paturi

Personal pe categorii Număr Medici 18 Asistenţi medicali 65 Personal auxiliar 29 TESA 7 Muncitori 18 Total personal 137

3. SPITALUL ORĂŞENESC BAIA DE ARAMĂ Adresa: Str. Iulian Predescu nr. 12, e-mail:[email protected] Manager: Dr. Busuioc Horiana, 0785236040 Tel:0252/381594, fax:0252381489 Secţii: - Medicină internă;

- Pediatrie; - Compartiment chirurgie genrală; - Compartiment OG; - Compartiment ATI.


Personal pe categorii Număr Medici 25 As. medicali 41

Pers. auxiliar 23 Muncitori 6 Total personal 95

3.1 SPITALUL DE SUS BAIA DE ARAMĂ


Personal 40

23

3.2 SPITALUL DE JOS BAIA DE ARAMĂ

Adresa: str. C. Brîncoveanu, nr. 10


Personal 30

4. SERVICIUL JUDEŢEAN DE AMBULANŢĂ

Adresa : Splaiul Mihai Viteazul nr. 5-7, tel.: 0252318856 fax :0252/333166, E-mail:[email protected] Manager general: jr. Mihart Ion, tel: 0744582057 Personal pe categorii

■ Medici =12 ■ Asistenţi medicali = 75 ■ Ambulanţieri =74 ■ Operator reg urgenţă =5 ■ Îngr. curat.= 4 ■ TESA = 23 ■ Muncitori = 6 ■ Ambulante=33 din care:

- A1 -11 - A2 – 1 - C1/C2 – 2 - B1/B2 – 15 - CD - 4

Total personal=199 4.1. STAŢIA DR. TR. SEVERIN

Adresa : Splaiul Mihai Viteazul nr. 5-7 Personal pe categorii

■ Medici =12 ■ Asistenţi medicali = 46 ■ Ambulanţieri =48 ■ As.medicali =6

24

4.2. STAŢIA BAIA DE ARAMĂ Adresa : Str. Tudor Vladimirescu , BAIA DE ARAMĂ Tel.: 0252/381073 Personal pe categorii

■ Ambulanţieri =5 ■ Ambulanţe =1 tip B1/2 = 1 tip A1/2

4.3. SUBSTAŢIA CUJMIR

Tel.: 0252/390018 Personal pe categorii

■ As. medicali =6 ■ Ambulanţieri =5 ■ Ambulanţe =1 tip B1/2 = 1 tip A1 4.4. SUBSTAŢIA ORŞOVA

Adresa: Orşova, Porţile de Fier, nr. 34 Tel.: 0252/360961 Personal pe categorii

■ As. medicali =5 ■ Ambulanţieri =5 ■ Ambulanţe =1 tip B1/2 = 1 tip A1

4.5. SUBSTAŢIA STREHAIA

Adresa: Strehaia, str. Republicii nr. 159 Tel.: 0252/371756 Personal pe categorii

■ As. medicali =6 ■ Ambulanţieri =5 ■ Ambulanţe =1 tip B1/2 = 1 tip A1 4.6. SUBSTAŢIA VÎNJU MARE

Adresa: Vînju Mare, str. Republicii nr. 127 Tel.: 0252/350633 Personal pe categorii

■ As. medicali =6 ■ Ambulanţieri =5 ■ Ambulanţe =1 tip B1/2 = 1 tip A1

5. SPITALUL GENERAL CĂI FERATE DR. TR.SEVERIN Adresa: Str. bld. Carol I, nr. 5-7, Dr. Tr. Severin Manager: Dr. Firu Stela, 0733038033, email: [email protected] Tel: 0252/341077, 0252/317339, fax: 0252/311000 Secţii: - Medicină internă;

- Chirurgie; - Hemodializă;

Capacitate de spitalizare: 102 paturi

25

Personal pe categorii ■ Medici =19 ■ Farmacişti =1 ■ Alte pers. cu studii superioare =3 ■ As. medicali =50 ■ Personal auxiliar sanitar =15 ■ TESA =11 ■ Muncitori = 11

7.3. Reţele de utilităţi : apă, canalizare, electrice. Reţele de alimentare cu apă a localităţilor - anexa nr. 8. Reţele de energie electrică- anexa nr. 9. 7.4. Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor sunt prevăzute în anexa nr. 10. SECŢIUNEA A 8-A. SPECIFIC REGIONAL/LOCAL 8.1 Vegetaţia din cadrul judeţului se remarcă printr-o mare varietate

Partea nordică a judeţului cuprinde două subetaje de vegetaţie: subetajul fagului şi subetajul alternanţei pădurilor de fag şi de gorun. Pădurile de fag se întâlnesc îndeosebi în Munţii Mehedinţi şi Munţii Almăj, ca şi în partea vestică a Podişului Mehedinţi. Ele sunt constituite din fagul balcanic, la care se mai adaugă uneori paltinul, frasinul, mesteacănul, plopul tremurător.

În zona Cazanelor, pe malurile stâncoase ale Dunării se întâlnesc păduri de carpeniţă, păduri restrânse de sambovina şi grupuri de nuci sălbatici.

Pe calcarele mehedinţene se dezvolta tufişuri de tip submediteranean formate din plante termofile ca: mojdrean, carpeniţă, liliac, vişin turcesc, lemn câinesc, iar printre arbori apare nucul, carpenul, gârniţa, cerul, gorunul şi uneori alunul turcesc.

Un loc distinct în cadrul judeţului îl ocupă rezervaţiile naturale. Dintre acestea amintim: Rezervaţia botanică Valea Oglănicului este situată în aval de Gura Văii, în dreptul Insulei

Ostrovul Banului, având o floră şi faună bogată în elemente specifice Porţilor de Fier. Rezervaţia botanică Cracul Crucii se găseşte în dreptul barajului, deasupra tunelului Moşul şi se

întinde până pe platoul denumit de localnici „Crucea Sf. Petru”. Aici se întâlnesc pajişti de o rară valoare peisagistică.

Rezervaţia botanică Gura Văii-Vârciorova este considerată un El Dorado floristic, această zonă se evidenţiază prin bogăţia speciilor de plante, multe dintre ele reprezentând rarităţi pentru flora ţării noastre şi sunt prezente în toate etajele de vegetaţie.

Rezervaţia botanică Faţa Virului se află la 4,5 km de Vârciorova spre Gura Văii, în faţa Porţilor de Fier, între apa Slătinicului şi Creasta Virului. Relieful variat, foarte frământat, micile cascade şi cheile dau un pitoresc aparte acestei zone. Aici se află pajişti ca mărarul Porţilor de Fier, specie caracteristică Defileului Porţile de Fier.

Rezervaţia botanică Dealul Dohomnei este situată între Valea Bahnei şi Valea Vodiţei. Aici sunt protejate pădurile de „osieci”, dar şi pădurile seculare în care predomină alunul turcesc şi gorunul.

Rezervaţia paleontologică Bahna se află între localităţile Iloviţa şi Bahna, la 4 km de şoseaua naţională. Este unul dintre cele mai vechi şi interesante puncte fosilifere din ţară, de mare valoare ştiinţifică. Calcarele recifale conservă o faună fosilă veche de 16 mil. ani.

Rezervaţia complexă Cazanele Mari şi Cazanele Mici este situată între Valea Ogradena şi pârâul Ogaşul Turcului, unde Dunărea străbate două chei grandioase Cazanele Mari şi Cazanele Mici, separate de bazinetul de la Dubova.

Aici, la baza abruptului, apar întinse arborete de fag, cărpiniţă, mojdrean, alun turcesc. Pe abrupturile inaccesibile creşte laleaua de Cazane, stânjenelul de stâncă, clopoţeii Cazanelor, săpunariţa roşie.

26

Vipera cu corn, vulturul de mare, lăstunul de stâncă, broasca ţestoasă de uscat sunt elemente reprezentative ale faunei locale.

În Cazanele Dunării predomină un relief calcaros reprezentat prin doline, lapiezuri şi peşteri. Peşterile Veterani, Climente, Ponicova au fost locuite din epipaleolitic până în sec. XVIII.

Rezervaţia paleontologică Sviniţa situată pe văile Saraorschi, Ţiganilor şi Vodiniciki, este unul dintre cele mai importante puncte fosilifere din Carpaţi. Calcarele roşii de la Sviniţa conţin cea mai bogată faună de amoniţi din ţară. Amoniţii, aceşti melci uriaşi, contemporani cu dinozaurii, puteau să ajungă la un diametru de 2 m. În această arie de interes ştiinţific internaţional, amoniţii sunt reprezentativi pentru Jurasicul mediu (176 mil. ani).

Podul natural de la Ponoare este o arcadă naturală de circa 25 m lungime, 8 m lăţime şi 14 m înălţime. Format prin prăbuşirea tavanului unei peşteri, este un fenomen unic în ţară.

Peştera de la Pod, cu o lungime de 633 m, este originea Podului natural de la Ponoare. Peştera Zăton, situată în zona ponorului Zăton, are o lungime de 105 m. Lacul Zăton este unul dintre cele mai frumoase lacuri de origine carstică din ţară. Câmpurile de lapiezuri reprezintă cel mai valoros element al acestui complex, cel mai remarcabil

câmp de lapiezuri din ţară. Acesta oferă un peisaj inedit prin ariditatea sa şi prin sculptarea adâncă a calcarului sub un înveliş impermeabil pe o suprafaţă foarte mare.

Pădurea de liliac de la Ponoare se află în apropierea comunei Ponoarele cu o suprafaţă de 20 ha, din care cca. 10 ha este rezervaţie forestieră şi a fost declarată monument al naturii. Pe lângă liliac şi mojdrean care sunt speciile principale, mai apar gorunul, cornul, cărpiniţa, vişinul turcesc etc. În această pădure, în prima parte a lunii mai, are loc cea mai mare sărbătoare a judeţului Mehedinţi – Sărbătoarea liliacului.

Peştera Topolniţa, una dintre cele mai mari peşteri din ţară, are o lungime a galeriilor de 25 km. Peştera lui Epuran, cu o lungime de peste 3 km, are galerii dispuse pe două etaje, unul superior

fosil şi altul inferior, activ. 8.2. Zone degradabile, zone naturale protejate Zonele degradabile se întâlnesc în sudul judeţului, în zona de câmpie ameninţată de fenomenul

de deşertizare. Dintre zonele cu regim de ocrotire oficială amintim : 1. Rezervaţii complexe : - Cazanele Mari si Cazanele Mici, comuna Dubova - 215 ha - Complexul Carstic de la Ponoarele, comuna Ponoarele - 100 ha 2. Rezervaţii botanice : - Gura Văii - Vârciorova, mun. Drobeta Turnu Severin - 305 ha - Dealul Vărănic, comuna Brezniţa Ocol - 350 ha - Muntele Vârful lui Stan, localitatea Izverna - 120 ha - Valea Ţeznei, comuna Balta - 160 ha 3. Rezervaţii forestiere : - Pădure Stârmina, comuna Hinova - 314 ha - Pădure Lunca Banului, oraş Strehaia - 387 ha - Pădurea Punghina, comuna Punghina - 424 ha.

27

CAPITOLUL III.

ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

SECŢIUNEA 1. ANALIZA RISCURILOR NATURALE Conform Anexei 2 la H.G.R. nr.2288/2004 riscurile naturale sunt determinate de fenomene

meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii, tornade, secetă, îngheţ, etc.). 1. INUNDAŢIILE

Scurt istoric: principalele evenimente datorate inundaţiilor ce au avut loc în perioada 1980 – 2010 şi dinamica pierderilor.

ANUL 1980 În judeţul Mehedinţi în perioada 5 noiembrie - 19 iunie 1980 s-au produs fenomene de inundaţii

datorate precipitaţiilor abundente căzute în anumite sectoare ale judeţului cât şi datorită debitului afluent al Dunării foarte mare, debit deversat de Sistemul Hidroenergetic “Porţile de Fier” ce a atras după sine creşterea accentuată a cotelor fluviului Dunărea în aval de Dr. Tr. Severin.

Ca urmare a acestui fapt, au avut loc fenomene de inundaţii în localităţile: Şimian, Hinova, Devesel, Burila Mare, Gogoşu, Gruia, Pristol, Gârla Mare şi Salcia datorate în majoritatea cazurilor de revărsărilor apelor Dunării şi în mică măsură băltirilor provocate de precipitaţii, infiltraţiilor prin dig şi scurgerilor de pe versanţi. În localităţile menţionate au fost afectate 3.783 ha teren agricol ocupat cu porumb, grâu, orz, soia, sfeclă furajeră, floarea - soarelui, legume, in, tutun, fâneaţă naturală.

ANUL 1981 În perioada 19 martie - 12 aprilie pe raza judeţului Mehedinţi s-au produs fenomene de inundaţii

determinate de debitul afluent foarte mare în amonte de Baziaş al fluviului Dunărea, precum şi de regimul forţat de deversare la Sistemul Hidroenergetic PF I, ce a provocat în aval de Dr. Tr. Severin creşteri ale nivelurilor mult peste cotele de inundaţie.

S-au înregistrat cote maxime de 912 cm la mira Dr. Tr. Severin în data de 27 martie 1981 ora 1700, 662 cm la mira Gruia în data de 28 martie 1981 ora 300, cu 62 cm peste valorile cotelor de inundaţie.

Au fost afectate localităţile: Dr. Tr. Severin, Şimian, Hinova, Devesel Burila Mare, Gogoşu, Gruia, Pristol, Gârla Mare, Salcia şi Ferma Piscicolă Salcia. Au fost afectate 2.380 ha teren agricol, 3 case distruse, 25 case avariate, 250 ml dig de apărare.

ANUL 1984 În perioada 12 - 14 mai 1984 nivelurile pâraielor din reţeaua hidrografică din reţeaua

hidrografică interioară ca urmare a precipitaţiilor căzute în această perioadă au condus la creşteri peste cota de atenţie şi inundaţie.

S-au produs pagube din revărsare numai pe terenuri arabile pe raza localităţilor: Corcova, Şişeşti, Prunişor.

În localitatea Corcova s-au produs revărsări pe 283 ha teren arabil, iar la Jirov au fost afectate 197 ha teren arabil.

În localitatea Şişeşti ca urmare a revărsării pârâului Coşuştea Mare au fost inundate 113 ha. În localitatea Ilovăţ urmare revărsării pârâului Coşuştea Mare au fost afectate 32,5 ha. În localitatea Căzăneşti urmare revărsării râului Coşuştea Mare au fost afectate 419 ha.

ANUL 1986 În perioada 19 - 25.02.1986 pe raza judeţului Mehedinţi au căzut precipitaţii intermitente care au

favorizat topirea parţială a zăpezii, fenomen care a condus la creşteri de niveluri pe cursurile de apă şi băltiri în zonele depresionare.

În perioada menţionată datorită precipitaţiilor, care au oscilat între 10 l/mp şi 36 l/mp în 24 de ore, au condus la băltiri în zona platformei industriale Dr. Tr. Severin şi în comuna Dârvari sat Gemeni afectând 5 gospodării.

28

ANUL 1987 În perioada 2 - 3 aprilie 1987 nivelurile pe pârâurile din reţeaua hidrografică interioară urmare a

precipitaţiilor abundente căzute în această perioadă au condus la creşteri de niveluri peste cotele de atenţie şi inundaţie la unele obiective.

În perioada menţionată urmare a precipitaţiilor 30 - 60 l/mp în 24 de ore s-au produs inundaţii prin revărsarea râului Coşuştea Mare la Corcova şi Căzăneşti, Huşniţa la Prunişor, pr. Motru la Broşteni şi Butoieşti.

Nivelul maxim a fost atins în data de 02.04.1987, când au fost depăşite cotele de inundaţie cu 20 cm pe râul Motru la Broşteni, cu 16 cm pe pr. Drincea la Corlăţel, cu 1 cm la Faţa Motrului pe r. Motru.

Pagubele produse datorită revărsărilor au fost următoarele: - În comuna Broşteni s-au produs revărsări pe 158 ha ocupate cu grâu, orz, mazăre şi lucernă. - În comuna Corcova au fost afectate 700 ha cu grâu. - În comuna Butoieşti au fost afectate 155 ha din care 45 ha grâu, 75 ha ogor, 20 ha masă verde,

15 ha lucernă. - În comuna Vânători din revărsarea râului Drincea au fost afectate 40 ha orz. - În comuna Prunişor au fost afectate 135 ha grâu. - În comuna Tâmna au fost afectate 3 ha ogor. - În comuna Căzăneşti au fost afectate 600 ha teren arabil.

ANUL 1988 În perioada 26.03.1988 - 30.04.1988 datorită precipitaţiilor căzute care au favorizat topirea

bruscă a zăpezilor în bazinul superior al fluviului Dunărea s-au înregistrat niveluri ridicate peste cotele de atenţie şi inundaţie în sectorul aval de Sistemul Hidroenergetic PF II.

Unda de viitură tranzitată de fluviul Dunărea, pe sectorul românesc a favorizat creşteri de niveluri, depăşindu-se cota de atenţie la postul hidrometric Gruia în perioada 26 - 29.03.1988, atingând şi depăşind cota de inundaţie în perioada 30.03.1988 - 01.05.1988, cota maximă înregistrată a fost 790 cm în ziua de 09.04.1988 cu 90 cm peste cota de inundaţie.

Această undă de viitură fiind de lungă durată 35 zile a favorizat infiltraţii puternice prin digurile de la Dunăre fenomen ce a condus la spargerea digurilor de compartimentare. A fost afectată Ferma Piscicolă Gârla Mare.

ANUL 1991 În perioada 07-09.06.1991 nivelurile pe râurile şi pârâurile din reţeaua hidrografică interioară

datorită precipitaţiilor cu caracter abundent ce au căzut, au condus la creşteri de niveluri peste cotele de atenţie şi de inundaţie.

Pagubele produse datorită revărsărilor au fost următoarele: În oraşul Baia de Aramă a fost afectat drumul judeţean Negoieşti - Baia de Aramă pe o lungime

de 10 km, precum şi 6 gospodarii şi 1 ha arabil. În comuna Bala s-au produs revărsări ale pârâului Crainici afectând 15 ha teren agricol.

ANUL 1996 În data de 05.04.1996 râul Cosustea Mare a ieşit din matcă afectând, în comuna Corcova, terenuri

agricole pe o suprafaţă de 13 ha.

ANUL 1998 În perioada 20 - 25.01.1998, datorită revărsărilor pârâului Coşuştea Mare au fost afectate

următoarele localităţi: - În comuna Căzăneşti s-au înregistrat ca pagube terenuri agricole: 30 ha grâu, 10 ha orz şi 50 ha

fâneaţă. - În comuna Corcova au fost afectate 30 ha orz şi grâu, 44 ha ogor negru.

29

ANUL 1999 În urma ploilor torenţiale abundente s-au produs inundaţii din revărsarea cursurilor de apă

afectând localităţi, terenuri agricole şi importante artere rutiere. Astfel au fost afectate municipiul Drobeta Turnu Severin, oraşele Baia de Arama, Strehaia

precum şi comunele: Cocorova, Bala, Balta, Bîlvăneşti, Brezniţa de Ocol, Broşteni, Butoieşti, Căzăneşti, Cireşu, Devesel, Eselniţa, Floreşti, Gârla Mare. Godeanu, Hinova, Ilovăţ, Iloviţa, Izvorul Barzii, Livezile, Obârşia Cloşani, Podeni, Ponoarele, Prunişor, Simian, Şişesti, Sovarna, Stîngăceaua şi Tîmna.

S-au înregistrat victime şi pagube materiale importante, după cum urmează: 4 persoane decedate, 1.591 locuinţe afectate, 115 locuinţe distruse, 1.364 anexe gospodăreşti, 19.157 animale şi pasări moarte, 832 km drumuri naţionale, judeţene şi comunale afectate, 384 poduri şi podeţe, precum şi 12.956 ha teren agricol inundate.

ANUL 2003

În perioada 13 - 14.04.2003 datorită precipitaţiilor cu caracter abundent căzute pe raza judeţului Mehedinţi 92,2 l/mp la postul hidrometric Şişeşti (36 ore) 57,5 l/mp la Faţa Motrului (în 24 ore) au condus la creşteri de niveluri depăşind cotele de inundaţie la postul hidrometric Şişeşti (+7), postul hidrometric Corcova (+64 cm) pe râul Coşuştea Mare, postul hidrometric Corlăţel (+2 cm) pe râul Drincea afectând terenuri agricole, drumuri judeţene, comunale, poduri şi podeţe.

Datorită revărsărilor au fost afectate următoarele localităţi: - În comuna Ilovăţ datorită revărsării râului Coşuştea Mare au fost afectate 102 km DC. - În comuna Şişeşti loc. Şişeşti datorită revărsării Valea Novacului şi Ţiganului au fost afectate

15 ha grâu. - În comuna Şişeşti loc. Crăguieşti au fost afectate 10 ha grâu datorită revărsării Văii Hotarului. - În comuna Şişeşti loc. Corcova datorită revărsării Văii Stoichiţei au fost afectate 5 ha orz. - În comuna Căzăneşti, loc. Ilovu, datorită revărsării pr. Roşia, au fost afectate 5 ha arabil, în loc.

Suharu datorită revărsării pr. Galben au fost afectate 2 ha arabil, datorită revărsării r. Coşuştea Mare au fost afectate 10 ha arabil, în loc. Jigniţa datorită revărsării r. Coşuştea mare au fost afectate 5 ha arabil, pe loc. Valea Coşuştei datorită revărsării r. Coşuştea Mare au fost afectate 15 ha arabil.

- În comuna Căzăneşti loc. Roşia datorită revărsării pr. Govodarva au fost afectate 3 ha arabil, iar în loc. Govodarva datorită revărsării aceluiaşi pr. Govodarva au fost afectate 5 ha arabil.

- În comuna Căzăneşti, loc. Păltiniş datorită revărsării pr. Govodarva au fost afectate 2 ha arabil. - În comuna Căzăneşti, loc. Severineşti datorită revărsării pr. Govodarva au fost afectate 25 ha

arabil, în loc. Poiana datorită revărsării r. Coşuştea Mare au fost afectate 5 ha arabil, în loc. Ercea datorită revărsării r. Coşuştea Mare au fost afectate 5 ha arabil.

- În localitatea Gârbovăţu de Sus datorită revărsării pr. Repedea au fost afectate 3 ha arabil. - În comuna Corcova loc. Corcova datorită revărsării r. Coşuştea Mare au fost afectate 100 ha

grâu şi 50 ha orz. - În comuna Prunişor datorită revărsării pr. Ghelmegioaia a fost afectat 1 ha lucernă. - În comuna Şimian datorită revărsării unor torenţi au fost afectat 0,1 km drum sătesc. Au fost afectate ca urmare a revărsării unor torenţi următoarele drumuri judeţene: 5,5 km DJ 607

C, 2,2 km DJ 607, 9,3 km DJ 671, 0,1 km DJ 607 B, 16 km DJ 670, 575 km DJ 606, 7,2 km DJ 606, 6,5 km DJ 607, 3,1 km DJ 562, 1 pod beton armat DJ 670, 1 pod beton armat DJ 670, 1 pod beton armat DJ 671 A, 1 pod beton armat DJ 607 C, 158 km DC.

În perioada 28.05.2003 datorită precipitaţiilor sub formă de aversă însoţite de căderi de grindină şi vijelie în comuna Pătulele s-au format scurgeri de pe versanţi cu efect de inundare a suprafeţelor din interiorul şi exteriorul localităţii Pătulele.

S-au produs următoarele pagube: 20 poduri şi podeţe, 10 locuinţe, 10 anexe gospodăreşti, 10 km drum sătesc, 20 fântâni, 10 ha floarea - soarelui, 150 ha vie, 15 ha grădini.

30

ANUL 2004

Perioada 13 – 14.05.2004 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice Datorită precipitaţiilor cu caracter abundent căzute în seara zilei de 13.05.2004, apele provenite

de pe dealuri nu au putut fi preluate de ogaşele şi canalele de scurgere pătrunzând în beciurile unor locuinţe de pe raza Oraşului Strehaia.

Efectele fenomenelor hidrometeorologice Obiective afectate Nr.

crt. Municipiul, oraşul, comuna,

localitatea, aparţinătoare Fizic Valoric Mil. lei Cauzele afectării

0 1 2 3 4 1. Oraşul Strehaia

- loc. Ciochiuţa - loc. Comanda

- 15 case - 8 ha arabil

- 75 - 32

- revărsare torenţi

T O T A L JUDEŢ - 15 case - 8 ha arabil

- 75 - 32

T O T A L mil. lei 107

Perioada 14 – 15 noiembrie 2004 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice În perioada 14 - 15 noiembrie 2004, vremea a fost închisă şi a plouat pe arii extinse. Cantitatea

maximă de precipitaţii cumulate căzute a fost: 96,7 l/mp Tarniţa; 90,5 l/mp Târmigani; 44,2 l/mp Corcova. Datorită precipitaţiilor căzute nivelurile au fost în creştere atât pe cursurile de apă principale râu Motru, râu Coşuştea Mare, râu Topolniţa cât şi pe cele secundare (pâraie, torenţi, văi) atingând şi depăşind cotele de atenţie, inundaţie şi pericol

Efectele fenomenelor hidrometeorologice Obiective fizice Cauzele afectării Nr.

crt. Oraşul,

comuna/localitatea Fizic Valoric mil. lei 1. Oraş Baia de Aramă

- loc Negoieşti - 1 podeţ lemn - 5 km D.C

100 50

Revărsare râu Motru Revărsare râu Motru

2. Comuna Ilovăţ - loc. Budăneşti - loc. Firizu - loc. Ilovăţ

- 1 km D.C - 0,5 km D.J. - 20 ha arabil

50 30 90

Revărsare r. Coşuştea Mare Revărsare r. Coşuştea Mare Revărsare r. Coşuştea Mare

T O T A L Jud. Mehedinţi

- 1 podeţ de lemn - 6,5 km D.J. + D.C. - 20 ha arabil

100 130 90

T O T A L mil. lei 320

ANUL 2005 Perioada 18 – 22 aprilie 2005 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice În perioada 18 - 22.04.2005 vremea a fost în general închisă. Au căzut precipitaţii care au avut

caracter de aversă. Datorită precipitaţiilor căzute nivelurile au fost în creştere atât pe cursurile de apă principale cât

şi pe cele secundare (pâraie, torenţi, văi). În bazinul superior al fluviului Dunărea datorită precipitaţiilor căzute s-au înregistrat niveluri

ridicate peste cotele de atenţie şi inundaţii în sectorul aval de Sistemul Hidroenergetic Porţile de Fier I şi II.

Unda de viitură tranzitată de fluviul Dunărea a favorizat creşteri de niveluri atingându-se şi depăşindu-se cota de inundaţie începând cu 24.03.2005. Cota maximă înregistrată a fost de 773 cm, în ziua de 04.04.2005 cu 73 cm peste cota de inundaţie.

31

Efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase Obiective fizice Nr.

crt. Oraşul,

comuna/localitatea Fizic Valoric mil. lei Cauzele afectării

1. Comuna Gârla Mare -50 ha arabil

-150 ha fâneaţă 1.220 750

Revărsare fl. Dunărea Revărsare fl. Dunărea

2. Comuna Salcia -440 ha arabil

-362 ha fâneaţă 679 1.810

Revărsare fl. Dunărea infiltraţii prin dig

3. Comuna Căzăneşti -33 ha arabil 405 Revărsare pr. Govodarva

4. Comuna Prunişor -40 ha arabil

-50 ha fâneaţă 158 50

Revărsare pr. Ghelmegioaia

5. Comuna Iloviţa Apărare de mal (administrare

S.G.A. Mehedinţi) 550 ml 682 Alunecare de teren

TOTAL JUDEŢ 5 localităţi afectate

-583 ha arabil -562 ha fâneaţă -505 ml apărare de mal

2.462 2.610 682

T O T A L mil. lei 5.754

Perioada 10 – 15.07.2005 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice Pe teritoriul judeţului Mehedinţi, în perioada 10 - 15.07.2005, au căzut precipitaţii de intensitate

mare sub formă de averse 22,5 l/mp în 45 minute la p.h. Şişeşti, 30,5 l/mp în 2 ore la p.h. Corcova. Nivelurile pe unele râuri torenţi şi versanţi au crescut brusc, afectând prin revărsare locuinţe,

terenuri agricole, drumuri judeţene şi comunale. Cantităţile de precipitaţii cumulate au fost: 181 l/mp la p.h. Broşteni, 119,9 l/mp la p.h. Şişeşti, 83,4 l/mp la p.h. Corcova, 73,0 l/mp la p.h. Târmigani, 72,2 l/mp la p.h. Faţa Motrului, 60,0 l/mp la p.h. Strehaia.

Datorită precipitaţiilor căzute în data de 10.07.2005 ora 900 râul Coşuştea Mare a înregistrat creşteri bruşte de niveluri depăşind cota de pericol cu 70 cm la p.h. Corcova (370 cm) retrăgându-se sub cotele de atenţie în data de 12.07.2005 ora 500.

Efectele fenomenelor hidrometeorologice

Obiective afectate

Nr. crt.

Municipiul, oraşul, comuna, localitatea, aparţinătoare

Fizic Valoric mil. lei

Cauzele afectării

0 1 2 3 4 1. Comuna Şişeşti

-Localitatea Şişeşti -2 poduri podeţe -10 km DC

40 260

Scurgere de pe versanţi

2. Comuna Floreşti -Localitatea

-1 casă avariată -12 km DC -30 ha agricol 12 fântâni

5 300 50 6

Revărsare vale nepermanentă Scurgeri de pe versanţi, băltiri ape Scurgeri de pe versanţi

3. Comuna Malovăţ -Localitatea Malovăţ

-1 casă distrusă -11 case avariate -25 anexe gospodăreşti -26 poduri şi podeţe -7 km DC -2259 ha agricole -30 fântâni

25 160 205 130 2100 2200 15

Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi şi grindină Scurgeri de pe versanţi

4. Comuna Husnicioara -Localitatea Husnicioara

-10 km DC -34 ha agricol

1000 133

Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi

5. Comuna Iloviţa -Localitatea Iloviţa

-3 anexe gospodăreşti -2 poduri podeţe -2 km DC

30 20 100

Revărsare torenţi

32

6. Comuna livezile -Localitatea Livezile

-2 case avariate -1 podeţ -9 km DC -25 ha agricol -1 fântână

100 10 300 500 5

Revărsare râu Blahniţa Scurgeri de pe versanţi Revărsare râu Blahniţa Scurgeri de pe versanţi

7. Comuna Prunişor Localitatea Prunişor

-45 anexe gospodăreşti -1 obiectiv socio economic -8 poduri podeţe -68 km DC -252 ha agricol -63 fântâni -animale moarte: - 10 porci - 300 păsări

6000 0,2 3000 12000 3462 0,3 7,0

Revărsare pr. Huşniţa, pr. Ghelmegioaia şi datorită sistemului de amenajare a rigolelor, podeţelor şi şanţurilor de scurgere a apei la lucrările de reabilitare DN 6

8. Comuna Ponoarele -Localitatea Ponoarele

-2 podeţe -30 km DC -2 ha agricol -150 ml reţea electrică

70 2678 24 40

Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi

9. Comuna Căzăneşti -Localitatea: Căzăneşti Ilovu Govodarva Gârbovăţu de Sus Jigniţa

-22 locuinţe avariate -1 anexă gospodăreşti -1132 ha teren agricol -animale moarte: -15 oi -3 porci -540 păsări -30 familii albine -15 km DC -5 podeţe -100 ml garduri beton

40 60 2365 170 12,0 54 45 7500 1000 200

Revărsare pr. Govodarva Revărsare pr. Govodarva Revărsare pr. Govodarva, Ilovu, Căzăneşti, Gârbovăţu de Sus, Jigniţa Revărsare pr. Govodarva

10. Comuna Corcova -Localitatea Corcova

-5 case distruse -14 podeţe -23 km DC -600 ha agricol

880 35 1000 3345

Revărsare torent Jirov Revărsare torent Jirov Revărsare torent Jirov Revărsare torent Jirov

11. Comuna Izvorul Bârzii -Localitatea Izvorul Bârzii

-35 case avariate -poduri podeţe -3 km DC -5 fântâni -1prag de stingere a torenţilor -250 ha teren agricol

250 200 400 40 200 1000

Scurgere de pe versanţi Scurgere de pe versanţi Revărsare pr. Neagonea

12. Comuna Bala -Localitatea Bala

-8 km DC -20 fântâni

130 15


13. Comuna Şovarna -Localitatea Şovarna


50 28

Revărsare torenţi Revărsare pr. Şovarna

14. Comuna Tâmna -Localitatea Tâmna

-5,1 km DC -7,4 ha teren agricol -5 fântâni

250 2,6 1,5

Scurgeri de pe versanţi Neterminarea lucrărilor de reabilitare a DN 6 Craiova - Tr. Severin

15. Comuna Broşteni


1500 4680

Revărsare pr. Peşteana

16. Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinţi

-0,7 km Eroziune de mal - Regularizare cu îndiguire pe pr. Oreviţa la Vânju Mare

1500

Viitură pe pr. Oreviţa

17. Secţia CFR - L 7 -600 ml linie CFR km 338 + 100/200 Prunişor - Gârniţa -300 ml km 336 + 200/500 -100 ml km 341 + 0.00/100

1000

Revărsare pr. Ghelmegioaia

18. Oraş Vânju Mare -1 pasaj betonat 123,3 Viitură pe pr. Oreviţa

33

19. Consiliul Judeţean MH 1.DJ 607 A

Dr.Tr.Severin-Valea Copcii -2,5 km DJ -1 podeţ provizoriu

10500 6000

Scurgeri de pe versanţi Revărsare râu Topolniţa

2.DJ 670 (Malovăţ - Baia de Aramă - Floreşti)

-11,85 km DJ -15 podeţe

46300 12000

Scurgeri de pe versanţi şi fisuri în corpul drumului

3.DJ 607 C (Iloviţa - Podeni - Balta)

-21 km DJ 28500 Căderi de stâncă şi grohotişuri Alunecare de mal

4.DJ 671 E (Corcova - Şişeşti - Ilovăţ - Hodanova - Godeanu)

-7,9 km DJ -500 ml apărare de mal din gabioane -6podeţe

31000 6000 8000

Revărsare râu Coşuştea Mare Revărsare râu Coşuştea Mare Scurgeri de pe versanţi

5.DJ 607 (Strehaia - Grozeşti - Şuşiţa)


4800 6400

Tasări în corpul drumului Scurgeri de pe versanţi

6.DJ 607 B (Dr. Tr. Severin - Cireşu - Marga)

-11 km DJ -5 podeţe

15300 4000


7.DJ 606 D (DN 6 - Slătinicul Mare - Plopi)


12000 6400


8.DJ 562 (Gemeni - Dârvari - Obârşia de Câmp)

-5 km DJ -6 podeţe

6000 4800


9.DJ 563 A (Vlădaia - Almăjel - Podu Grosu)


22000 3200


10.DJ 606 B (Bâcleş - Poroina Mare - Livezile)

-4,7 km DJ 9600 Scurgeri de pe versanţi

11.DJ 606 A (Plopi - Izvorălu)

-33,8 km DJ 15000 Scurgeri de pe versanţi

12.DJ 671 A (Crăguieşti - Ilovăţ - Şovarna - Bala)

-5 km DJ 46000 Scurgeri de pe versanţi, afuiere sfert de con, culee şi pile

13.DJ 561 A Bălăciţa - Gvardeniţa - Bâcleş - Vlădica - Plopi - Boceni - Tâmna

-5 km DJ 15000 Scurgeri de pe versanţi Spălarea corpului drumului, tasări

14.DJ 606 Bălăciţa - Corlăţel - Vânju Mare - Hotărani - Jiana

-6 km DJ 18000 Scurgeri de pe versanţi Spălarea şi tasarea drumului

15.DJ 606 C Ţintaru - Buiceşti - DN 6

-3 km DJ 5000 Scurgeri de pe versanţi Spălarea corpului drumului

16.DC 91 - Petra -4,5 km DJ 10000 Scurgeri de pe versanţi T O T A L JUDEŢ

M E H E D I N Ţ I -6 case distruse -71 case avariate -74 anexe gospodăreşti -1 obiectiv socio-economic -119 poduri - podeţe -225 km DC -163 km DJ -4626 ha teren agricol -136 fântâni -animale moarte: 15 oi,13 porci, 840 păsări, 30 familii albine, 2 construcţii hidrotehnice, 0,15 km reţele electrice, 0,9 km linie CFR

T O T A L mil. lei 409.136,9 mil lei sau 40.913.690 RON lei

34

Perioada 15 – 18.08.2005 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice Pe teritoriul judeţului Mehedinţi în perioada 15 - 18.08.2005 vremea a fost instabilă, cu

precipitaţii sub formă de averse pe arii extinse: 82,5 l/mp la p.h. Corlăţel, 24,5 l/mp la p.h. Corcova în interval de 24 de ore.

Datorită precipitaţiilor de intensitate mare căzute în partea de SE a judeţului nivelurile pe unele râuri, pârâuri şi torenţi au înregistrat creşteri bruşte de niveluri afectând prin revărsare locuinţe, terenuri agricole, drumuri comunale şi fântâni.

La posturile hidrometrice din judeţ au fost înregistrate următoarele valori maxime: - râul Coşuştea Mare, p.h. Corcova, în data de 18.08.2005 ora 1900 - 240 cm (C.I. = 250 cm); - râul Drincea I, p.h. Cujmir, în data de 18.08.2005 ora 2100 - 290 cm (C.I. 400 cm); O mare parte din pagube au fost produse de cursuri de apă mici, torenţi şi scurgeri de pe versanţi. Efectele fenomenelor hidrometeorologice

Obiective afectate

Nr. crt.



Cauzele afectării

0 1 2 3 4 1. Comuna Prunişor

-Localitatea Prunişor -10 case avariate -24 anexe gospodăreşti -8 poduri şi podeţe -36 km DJ + DC -70 ha teren agricol -7 fântâni

90 10 600 3000 140 -

Revărsare pr. Ghelmegioaia Revărsare pr. Ghelmegioaia Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Revărsare râu Huşniţa Scurgeri de pe versanţi

2. Comuna Bâcleş -Localitatea Bâcleş

-15 anexe gospodăreşti -30 poduri şi podeţe -78 km DJ + DC -4 km drum forestier -30 ha teren agricol -10 fântâni

150 600 78.000 800 300 100

Revărsare râu Drincea Scurgeri de pe dealuri Scurgeri de pe dealuri Scurgeri de pe dealuri Băltiri de ape - grindină Băltiri de ape

3. Comuna Izvorul Bârzii -20 anexe gospodăreşti 2 poduri şi podeţe -2 km DC -1 fântână

250 300 400 3


4. Comuna Vlădaia -Localitatea Vlădaia

-1 km DJ + DC 6000 Scurgeri de pe versanţi

5. Oraş Strehaia -Localitatea Strehaia

-31 anexe gospodăreşti -6 poduri şi podeţe -5 km DJ + DC -3 ha teren agricol -36 păsări moarte

65 240 400 18 4

Scurgeri de pe versanţi Băltiri Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi

6. Comuna livezile -Localitatea Livezile

-18 case avariate -50 anexe gospodăreşti -3 poduri şi podeţe -15 km DJ + DC -10 km Drum sătesc -85 ha teren agricol -2 fântâni -200 păsări moarte

100 50 500 1500 500 100 20 20

Revărsare râu Blahniţa Revărsare râu Blahniţa Revărsare râu Blahniţa Revărsare râu Blahniţa Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Revărsare râu Blahniţa Revărsare râu Blahniţa

7. Comuna Punghina -Localitatea Punghina

-3 case distruse -10 case avariate -6 anexe gospodăreşti -150 ha arabil

69 34 54 -

Revărsare torenţi Revărsare torenţi Revărsare torenţi Revărsare torenţi

8. Comuna Tâmna -Localitatea Tâmna

-11 km DC 190 Revărsare torenţi

35

9. Comuna Voloiac -Localitatea Voloiac

-69 case avariate -75 anexe gospodăreşti -2 obiective socio -culturale -21 poduri şi podeţe -16 km DC -80 ha agricol -300 păsări moarte -3 stâlpi reţele electrice

30 75 20 10 100 350 15 30

Revărsare pr. Cotoroaia Scurgeri de pe versanţi Grindină - furtună Revărsare torenţi - pârâuri Revărsare torenţi - pârâuri Revărsare pr. Cotoroaia, Ruptura, Voloiac Revărsare torenţi - pârâuri Revărsare torenţi - pârâuri

10. Comuna Stângăceaua -Localitatea Stângăceaua

-1 km DJ + DC -9 ha teren arabil -15 fântâni

30 30 15

Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi

11. Comuna Bălăciţa -Localitatea Bălăciţa

-1 locuinţă distrusă -105 locuinţe avariate -6anexe gospodăreşti -9 poduri şi podeţe -30 km DJ + DC

700 500 500 1100 5000

Revărsare pr. Deznăţui Revărsare pr. Deznăţui Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi

12. Comuna Căzăneşti -Localitatea Ercea

-7 locuinţe avariate -1 anexă gospodărească -25 ha arabil -230 păsări moarte -2 km DC -2 podeţe

250 50 147 3 100 50

Revărsare pr. Ercea Revărsare pr. Ercea Revărsare pr. Ercea Revărsare pr. Ercea Revărsare pr. Ercea Revărsare pr. Ercea


-5 locuinţe distruse -18 locuinţe avariate -2 anexe gospodăreşti -1 obiectiv socio-cultural -10 podeţe -9 oi moarte

120,6 40,5 23,3 10,0 50,0 9,0

Revărsare torenţi Revărsare torenţi Revărsare torenţi Revărsare torenţi Revărsare torenţi Revărsare torenţi

14. Comuna Grozeşti -Localitatea Grozeşti

-44 locuinţe avariate -107 anexe gospodăreşti -5 poduri şi podeţe -14 km DJ + DC -70 ha agricol -27 fântâni

200 70 45 1000 70 30

Revărsare pr. Şuşiţa Revărsare pr. Şuşiţa Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Revărsare pr. Şuşiţa Revărsare pr. Şuşiţa

15. Oraş Vânju Mare -2,8 km DJ + DC -60 ha agricol

2000 400

Scurgeri ape pluviale Băltiri ape

16. Comuna Vânători -Localitatea Vânători

-1 pod 20 Revărsare râu Drincea

17. Comuna Branişte -Localitatea Branişte

-60 ha agricol 240 Revărsare râu Drincea şi pr. Valea Anilor

Comuna Pădina -sat Slaşoma

-4 poduri şi podeţe -2,5 km DJ + DC

300 350

Revărsare pr. afluent râu Drincea Revărsare râu Drincea şi scurgeri de pe versanţi

-sat Biban -1 casă avariată 20 Băltiri ape şi scurgeri de pe versanţi -sat Iablaniţa -1 casă avariată

-6 anexe gospodăreşti -2 poduri şi podeţe -1 km DC -1 animale moarte (porc)

10 10 20 5 3

Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi

18.

-sat Olteanca -0,5 km DC 100 Scurgeri de pe versanţi

36

19. Comuna Şimian -Localitatea Şimian

-24 anexe gospodăreşti -50 km DC + DJ -3 poduri şi podeţe -10 ha agricol

180 4000 1500 500

Scurgeri de pe versanţi - băltiri Scurgeri de pe versanţi - băltiri Scurgeri de pe versanţi - băltiri Revărsare râu Topolniţa - scurgeri torenţi Revărsare râu Topolniţa - scurgeri torenţi Băltiri

T O T A L JUDEŢ M E H E D I N Ţ I

-10 case distruse -286 case avariate -367 anexe gospodăreşti -106 poduri podeţe -288 km DJ + DC -4 km drum forestier -652 teren agricol -62 fântâni -1 porc mort -9 oi moarte -766 păsări -3 obiective socio-culturale -3 stâlpi reţele electrice

889 1274 1487 5335 102675 800 2295 168 3 9 42 30 30

T O T A L mil. lei 115.037 sau 11.503.700 lei RON

Perioada 01 – 09.12.2005 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice Pe teritoriul judeţului Mehedinţi în perioada 01 - 09.12.2005 vremea s-a răcit devenind instabilă

cu precipitaţii pe arii extinse 30 l/mp la p.h. Brebina, 28,7 l/mp la p.h. Şişeşti, 28,0 l/mp la p.h. Târmigani.

Datorită precipitaţiilor căzute şi a aportului de apă ridicat în sol nivelurile pe cursurile de apă interioare au crescut brusc atingând şi depăşind cota de atenţie şi inundaţie pe râul Coşuştea Mare, Huşniţa şi Argetoaia.


Obiective afectate

Nr. crt.



Cauzele afectării

0 1 2 3 4 1. Comuna Prunişor

-Localitatea Prunişor -10 ha agricol 1500 Revărsare râu Huşniţa

2. Comuna Căzăneşti -Localitatea Căzăneşti

-100 ha grâu -200 ha păşune

18.700 50.700

Revărsare râu Coşuştea Mare


-50 ha agricol 25000

Revărsare râu Coşuştea Mare

4. Comuna Dumbrava -Localitatea Dumbrava -Localitatea Valea Marcului

-400 ha agricol 80.000 Revărsare pr. Argetoaia


-660 ha agricol -100 ha arabil

157.200 18.700

T O T A L 175.900 lei RON

37

ANUL 2006

Perioada 13 – 14.03.2006 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice Pe teritoriul judeţului Mehedinţi în perioada 13 - 14.03.2006 vremea a devenind instabilă cu

precipitaţii pe arii extinse 41,7 l/mp la p.h. Faţa Motrului, 38,5 l/mp la p.h. Corlăţel, 38,4 l/mp la p.h. Corcova, 34,5 l/mp la p.h. Şişeşti, 30,0 l/mp la p.h. Strehaia.

Precipitaţiile căzute combinate cu topirea stratului de zăpadă au condus la creşteri însemnate de niveluri depăşind cotele de apărare pe râul Motru 425 cm la p.h. Broşteni (C.I. = 400 cm), 404 cm la p.h. Faţa Motrului (C.I. = 400 cm) pe râu Drincea 335 cm la p.h. Corlăţel (C.P. = 230 cm), 416 cm la p.h. Cujmir (C.I. = 400 cm), pe râu Coşuştea Mică 340 cm la p.h. Corcova (C.P. = 300 cm), pe pr. Huşniţa 378 cm la p.h. Strehaia (C.A. = 300 cm).


Obiective afectate Nr. crt.


Fizic Valoric Mii lei

Cauzele afectării

0 1 2 3 4 Comuna Obârşia de Câmp a).Satul Obârşia de Câmp

-3 case distruse -6 case avariate -5 anexe gospodăreşti

7,361 9,490 5,431


1.

b).Satul Izimşa -1 casă distrusă -2 case avariate -5 anexe gospodăreşti -3 poduri şi podeţe -1 reţea cu apă ruptă

2,907 9,370 4,469 3,000 3,000


Comuna Tâmna a).Sat Colareţ

-3 poduri -5,5 km DC 86

50,000 134,800


b).Sat Cremenea de Sus -1,5 km DC 56, DC 86A, DC 88, DC 89

37,500 Scurgeri de pe versanţi

c).Sat Izvorălu -2,3 km DE 3918 57,500 Scurgeri de pe versanţi d).Sat Pavăţ -3,2 km DC 88 180,000 Scurgeri de pe versanţi e).Sat Valea Ursului -2,6 km DC 86

-2 km DE 1541 -1 pod

65,000 50,000 50,000


2.

f).Sat Manu -2,4 km DC 89 75,200 Scurgeri de pe versanţi Comuna Pădina a).Sat Slaşoma

-1 podeţ -3 km DC

50,000 321,000

Revărsare râu Drincea Băltiri+scurgeri de pe vers.

b).Sat Biban -1,5 km DC 161,000 Scurgeri torenţi

3.

c).Sat Iablaniţa -1 podeţ -3 km DC

50,000 318,000

Scurgeri torenţi Scurgeri torenţi

4. Comuna Cujmir a).Sat Aurora

-1 pod 200,000 Revărsare râu Drincea

Comuna Butoieşti a).Sat Butoieşti

-1 podeţ -12 km DC 78 -30 ha arabil -20 fântâni

1,000 350,000 3,000 2,000

Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Revărsare râu Motru Scurgeri de pe versanţi

b).Sat Jugastru -7 km DC -2 poduri şi podeţe -7 km DC -20 ha arabil -30 fântâni

22,000 2,000 22,000 2,000 3,000


5.

c).Sat Argineşti -1 pod -8 km DC -20 ha teren arabil -40 fântâni

1,000 2,400 2,000 4,000

Revărsare râu Motru Revărsare râu Motru Revărsare râu Motru Revărsare râu Motru

38

d).Sat Ţintaru -2 poduri podeţe -5 km DC -10 ha teren agricol -20 fântâni

2,000 15,000 1,000 2,000

Revărsare pr. Ţânţaru Scurgeri de pe versanţi Revărsare pr. Ţânţaru Scurgeri de pe versanţi

e).Sat Pluta -3 poduri şi podeţe -10 km DC -10 ha arabil -5 fântâni

3,000 30,000 1,000 5,000

Revărsare râu Motru Scurgeri de pe versanţi Revărsare râu Motru Scurgeri de pe versanţi

f).Sat Buiceşti -1 pod -8 km DC -10 ha teren agricol -5 fântâni

1,000 24,000 1,000 0,500


Comuna Greci a).Sat Greci

-1 casă distrusă -2 poduri şi podeţe -10 km DC 87 -3 fântâni

4,440 2,000 200,000 5,000


b).Sat Bâltanele -1 pod -2 podeţe -2 km DC -4 fântâni

1,000 1,000 60,000 3,000


c).Sat Sălătruc -2 case avariate -2 podeţe -7,5 km DC

4,100 3,200 350,000


6.

d).Sat Blidaru -3 case avariate -2 anexe gospodăreşti -2 km DC -1 fântână

4,720 0,145 10,000 1,000


Comuna Stângăceaua a).Sat Stângăceaua

-2 ha agricol 0,154 Revărsare pr. Stângăceaua

b).Satul Mare -5 ha agricol 0,440 Revărsare pr. Brezniţa

7.

c).Sat Târşa -5 km Dc74, 75,76,79 1400,000 Scurgeri de pe versanţi 8. Comuna Vânători

Sat Roşiori -1 pod -0,4 km DC

2,000 20,000

Revărsare râu Drincea I Revărsare râu Drincea I

Comuna Iloviţa a).Sat Bahna

-0,2 km DC 10,000 Scurgeri de pe versanţi

9.

b).Sat Iloviţa 0,45 km DC 40,000 Scurgeri de pe versanţi Comuna Bâcleş a).Sat Podu Grosu

-4 poduri 200,000 Revărsare râu Drincea Băltiri, scurgeri de pe vers.

b).Sat Corzu -13 km DC 403,000 Băltiri, scurgeri de pe vers. c).Sat Petra -3 km DC 43,500 Băltiri, scurgeri de pe vers. d).Sat Smadoviţa 22 km DC 200,000 Scurgeri de pe versanţi e).Sat Seliştiuţa -8 km DC

-3 poduri 119,000 150,000

Scurgeri de pe versanţi

f).Sat Bâcleş -3 km DC -1 pod

43,000 5,000


10.

g).Sat Giura -2 km DC 29,000 Scurgeri de pe versanţi Comuna Dumbrava a).Sat Dumbrava

-2 km DC -7 podeţe -50 ha arabil

100,000 21,000 50,000

Revărsare pr. Valea Mare Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi

b).Sat Albuleşti -2 km DC -4 podeţe -40 ha teren agricol

80,000 12,000 40,000


c).Sat Dumbrava de Jos -2 podeţe -50 ha teren agricol

6,000 0,050


d).Sat Dumbrava de Sus -2 podeţe -40 ha teren agricol

6,000 40,000


11.

e).Sat Dumbrava de Mijloc

-1 podeţ -30 ha teren agricol

3,000 30,000


39

f).Sat Higiu -3 podeţe 9,000 Scurgeri de pe versanţi g).Sat Golineasa 3 ha teren agricol 3,000 Scurgeri de pe versanţi h).Sat Rocşoreni -3 podeţe

-1,5 km DC -3 ha arabil

9,000 100,000 3,000


j).Sat Varodia - 2 ha teren agricol 2,0 Scurgeri de pe versanţi k).Sat Vlădaia -2 podeţe

-3 ha arabil -1 km DC

6,000 3,000 100,000


l).Sat Bârgleasa -2 podeţe -4 ha teren arabil -1 km DC -1 fântână

6,000 40,000 50,000 3,000


Comuna Căzăneşti a).Sat Severineşti

-2 poduri şi podeţe -10 km DC -300 ha arabil

400,000 400,000 1197,00

Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Revărsare r. Coşuştea Mare

12.

b). Sat Ilovu -10 ha teren agricol 6,000 Scurgeri de pe versanţi 13. Comuna Voloiac

Sat Voloiac -67 case afectate -250 ha agricol -18 poduri şi podeţe -30 km DC

13,500 75,000 500,000 1000,00

Revărsare pr. Cotoroia Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi

Comuna Jiana a).Sat Jiana

-5 ha teren agricol 1,500 Băltiri.

b) Sat Jiana Mare -10 ha teren agricol 3,000 Băltiri. c) Sat Dănceu -5 ha teren agricol 1,500 Băltiri

14.

d).Sat Cioroboreni -20 ha teren agricol 6,000 Băltiri 15. Oraş Strehaia -13 case avariate

-4 anexe gospodăreşti -13 poduri şi podeţe -11 km DC -80 ha arabil

170,336 3,927 9,100 1820,022 28,000


16. Oraş Baia de Aramă -2 poduri -5 km DC

100,000 100,000

Rev. r. Motru şi Brebina Scurgeri de pe versanţi Revărsare pr. Brebina

17. Comuna Izvorul Bârzii Sat Schitul Topolniţei

- 2 poduri

2000,000

Revărsare pr. Clişevăţ

18. Com. Cireşu-Sat Cireşu, Bunoaica,Negruşa, Jupâneşti

-20 km DC

1150,000


19. Comuna Prunişor a).Sat Prunişor

-148 ha agricol

15,000

Revărsare pr. Huşniţa

b).Sat Ghelmegioaia -8 km DC 204,700 Rev. pr. Ghelmegioaia Revărsare de pe versanţi

c).Sat Fântâna Domnească

-70 ha agricol -8 km DC

50,000 222,000

Revărsare pr. Huşniţa

d).Sat Zegaia -20 ha agricol -8 km DC

25,000 222,400


e).Sat Cerveniţa -30 ha agricol -8,5 km DC

3,000 256,300


f).Sat Gutu -2,5 km DC 69,500 Scurgeri de pe versanţi g).Sat Igiroasa -2,5 km DC 69,500 Scurgeri de pe versanţi h).Sat Gârniţa -8 ha agricol

-2 km DC 8,000 55,600


Comuna Punghina a).Sat Recea

-6 case distruse -28 case avariate -22anexe gospod.

23,000 33,000 7,000

Revărsare râu Drincea I Revărsare râu Drincea I Revărsare râu Drincea I

20.

b).Sat Drincea -3 poduri şi podeţe -2 km DC

202,000 400,000

Revărsare râu Drincea II Revărsare râu Drincea II

40

c).Sat Cearâng -130 ha agricol -5 fântâni -12 animale moarte

200,000 5,000 40,000

Revărsare râu Drincea II Revărsare râu Drincea II Revărsare râu Drincea II

21 Com. Bala 19 km. DC 43,44,35,54,54A 500,000 Scurgeri de pe versanţi 22 Com. Balta 25 km dc.30,29,49,58 900,000 Scurgeri de pe versanţi 23 Com. Bâlvăneşti 9 km.DC6,9,9A 350,000 Scurgeri de pe versanţi 24 Com. Brezniţa de Motru 30 km.DC80,81,81A 450,000 Scurgeri de pe versanţi 25 Com. Brezniţa de Ocol 5 km DC 5A,128 300,000 Scurgeri de pe versanţi 26 Com. Broşteni 10 km.DC60,62 800,000 Scurgeri de pe versanţi 27 Com. Corcova 5 km.DC.61 250,000 Scurgeri de pe versanţi 28 Com. Dubova 30 km. DC 81A,81B,83A 250,000 Scurgeri de pe versanţi 29 Com. Floreşti 2 km.DC46,47,48 300,000 Scurgeri de pe versanţi 30 Com. Godeanu 2 podeţe 100,000 Scurgeri de pe versanţi 31 Com. Husnicioara 46 km DC15,15A,17,16,18 700,000 Scurgeri de pe versanţi 32 Com. Ilovăţ 8 podeţe 100,000 Scurgeri de pe versanţi 33 Com. Isverna 19 km.DC33,44,50 300,000 Scurgeri de pe versanţi 34 Com Malovăţ 6 km. DC 14,14A,13 800,000 Scurgeri de pe versanţi 35 Com. Podeni 9 podeţe 200,000 Scurgeri de pe versanţi 36 Com. Poroina Mare 4 podeţe 400,000 Scurgeri de pe versanţi 37 Com. Şişeşti 15 podeţe 600,000 Scurgeri de pe versanţi 38 Com. Şovarna 12 podeţe 400,000 Scurgeri de pe versanţi 39 Com. Greci 6 podeţe 200,000 Scurgeri de pe versanţi 40 Com. Vlădaia 8 km. DC 94 300,000 Scurgeri de pe versanţi 41 Oraş Vânju Mare -Vad pereeat - zid de sprijin 104,930 Revărsare pr. Oreviţa 42 S.G.A. Mehedinţi -500 mp pereu din dale de beton

pr. Huşniţa la Strehaia -30 mp pereu din beton pr. Huşniţa la Prunişor -5 căderi r. Blahniţa -200 mp pereu pr. Crihala

190,000 5,000 100,000 50,000

Revărsare pr. Huşniţa Revărsare pr. Huşniţa Revărsare râu Blahniţa Revărsare pr. Crihala

43 Consiliul Judeţean Mehedinţi

-2,5 km DJ 561 A -9 km DJ 562 -1 km DJ 563 -13,2 km DJ 563A -15 km DJ 565 -7 km DJ 606 -22 km DJ 606A -6 km DJ 606 B -8 km DJ 606 C -15 km DJ 606 D -13 km DJ 607 -16 km DJ 607 A -17 km DJ 607 B -8 km DJ 607 C -14 km DJ 670 -20 km DJ 671 A -4 km DJ 671 B -10 km DJ 671 E -7 km DJ 674 B -pod afectat DJ 670 km 73+210 -pod afectat DJ 670 km 83+610 -pod afectat DJ 671 km 2+800 -pod afectat DJ 671 E km 19+888 -pod afectat DJ 671 E 31 + 980 -pod afectat DJ 607 C km 1+732 -pod afectat DJ 607 C km 5+325

1500,000 1600,000 120,000 1300,000 1500,000 3300,000 4100,000 2600,000 1600,000 3300,000 3700,000 4600,000 2850,000 1000,000 4800,000 900,000 400,000 2900,000 2000,000 600,000 1600,000 1400,000 800,000 1200,000 900,000 1,100,000

Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi

41

T O T A L JUDEŢ M E H E D I N Ţ I Nr. total localităţi afectate : 68

-nr. case din care: -11 distruse -1280 avariate -38 nr. anexe gospodăreşti -93 poduri-podeţe -474 km DJ + DC -1355 ha teren agricol -104 fântâni -1 reţea alimentare apă -12 animale moarte -4 construcţii hidrotehnice 1 vad pereeat -730mp pereu dale -5 căderi

37,708 281,416 20,974 12565,4 62616,80 1751 30,0 3,0 40,0 104,9 245,0 100,00

T O T A L 77796,203 Mii lei RON

Perioada martie – mai 2006 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice Datorită precipitaţiilor căzute şi a topirii stratului de zăpadă în bazinul superior al fluviului

Dunărea, s-au înregistrat creşteri semnificative de niveluri, depăşind cotele de apărare la posturile hidrometrice şi a fazelor de apărare la digurile de pământ aferente fermelor piscicole Gârla Mare, Gruia şi Vrata.

În data de 16.04.2006, la postul hidrometric Gruia, s-a atins nivelul maxim de 89,9 cm cu un debit afluent de 15.800 mc/s. Datorită nivelurilor ridicate ale fluviului Dunărea coronamentul digurilor de pământ aferente fermelor piscicole au fost depăşite, ducând la inundarea totală a fermelor piscicole.

Pe teritoriul judeţului Mehedinţi, în perioada 12 - 13.03.2006, vremea a devenit instabilă cu precipitaţii pe arii extinse: 64,0 l/mp la p.h. Tarniţa, 62,7 l/mp la p.h. Şişeşti, 48,8 l/mp la p.h. Faţa Motrului.

Precipitaţiile căzute au condus la creşteri însemnate de niveluri depăşind Cotele de Apărare, Atenţie şi Inundaţie pe râul Motru, Coşuştea Mare şi Huşniţa.




Fizic Valoric mii lei RON

Cauzele afectării

0 1 2 3 4 1. Comuna Pristol

-Sat Cozia -3 case distruse -7 case avariate -7 anexe gospodăreşti -1 podeţ -3 km DJ + DC -187 ha agricol -297 fântâni

86 1 13 100 300 307 148

Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea

Comuna Gruia -sat Gruia

-1 pod DC 103 -2 km DC -30 ha agricol -material piscicol -100 ml dig pământ

15 150 3,75 60,5

Revărsare fl Dunărea Scurgeri de pe versanţi Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea

2.

-sat Izvoarele -30 ha agricol 3,75 Revărsare fl Dunărea

42

3. Comuna Gârla Mare -sat Gârla Mare

-1 sediu fermă -1 reţea telefonică - material piscicol -1040 ml dig (Ferma Piscicolă) -1000 ml diguri interioare (Ferma Piscicolă) -1 fântână -200 ha agricol

10,0 0,6 340,0 35,0 40,0 0,2 172,0

Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea

4. Comuna Salcia -sat Salcia

-1 dig apărare avariat (Ferma Piscicolă Salcia) -800 ml diguri interioare (Ferma Piscicolă) -710 ha agricol -2 fântâni

30,0 20,0 70,0 1,5

Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea Revărsare fl Dunărea

5. Oraş Strehaia

-7 case distruse -7 anexe gospodăreşti -24 poduri şi podeţe -12 km DJ + DC -140 ha teren agricol

5,0 7,5 2,8 36,7 48 49


6. Comuna Izvorul Bârzii -sat Schitul Topolniţei

-1 podeţ

2,0

Revărsare pr. Clişevăţ

7. Comuna Cireşu -sat Cireşu, Bunoaica, Negruşa, Jupâneşti

-20 km DJ + DC

2000


8. S.G.A. Mehedinţi -0,2 km Regularizare pr. Jidoştiţa -5000 mc depuneri aluviuni

25,0 Dadatorită viiturii pe pr. Jidoştiţa şi a nivelului ridicat la confluenţă cu fl. Dunărea

9. Direcţia Silvică Dr. Tr. Severin

-1 traversă de protecţie silvică 80 Scurgeri de pe versanţi


-10 case distruse -1 sediu Fermă Piscicolă -7 case avariate -14 anexe gospodăreşti -27 poduri – podeţe -37 km DJ + DC -1267 ha agricol -0,2 km regularizare -1 traversă silvică -1140 ml dig apărare -1800 ml diguri interioare -300 fântâni -material piscicol

93,5 10,0 1,0 15,8 153,7 2498,0 605,5 25 80 70 60 149,7 400,5

T O T A L 4163,3 mii lei RON

ANUL 2007

Perioada 20 – 23.10.2007 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice Pe teritoriul judeţului Mehedinţi, în perioada 20 - 23.10.2007, vremea a devenit instabilă cu

precipitaţii însemnate cantitativ astfel: 135,6 l/mp la p.h. Tarniţa, 128 l/mp la p.h. Cloşani, 110, 6 l/mp la p.h. Faţa Motrului, 105 l/mp la p.h. Şişeşti, 102 l/mp la Staţia Meteo Dr. Tr. Severin, 99,5 l/mp la p.h. Strehaia, 88,2 l/mp la p.h. Gogoşu.

Aceste precipitaţii au condus la creşteri de nivel pe toate cursurile de apă torenţi şi versanţi, depăşind cota de atenţie la p.h. Târmigani (206 cm) în data de 23.10.2007, ora 900.

La celelalte posturi hidrometrice, nivelurile s-au menţinut sub cotele de atenţie.

43


Obiective afectate

Nr. crt.

Municipiul, oraşul, comuna, localitatea, aparţinătoare Fizic Valoric lei

Cauzele afectării

0 1 2 3 4 A. DRUMURI JUDEŢENE

1. DJ 607 A ( Dr. Tr. Severin - Valea Copcii - Prunişor)

21,5 km 1.220.000 Scurgeri de pe versanţi

2. DJ 606 (Bălăciţa - Dobra - Corlăţel - Vânju Mare - Hotărani - Vânjuleţ - Jiana - Gogoşu)

15 km 4.150.000 Scurgeri de pe versanţi

3. DJ 606 C (lim. Jud. Dolj - Buiceşti - DN - 6) 7,65 km 1.000.000 Scurgeri de pe versanţi 4. DJ 671 A (DN 67 - Crăguieşti - Ilovăţ -

Şovarna - Bala) 27 km 1.580.000 Scurgeri de pe versanţi

5. DJ 670 (Malovăţ - Baia de Aramă - Floreşti) 21.0 km 6.300.000 Scurgeri de pe versanţi

6. DJ 561 A (limita jud. Dolj - Oprişor - Bălăciţa - Gvardeniţa - Bâcleş - Voloiac - Adunaţii Teiului - Plopi - Boceni - Tâmna

30 km 1.510000 Scurgeri de pe versanţi

7. DJ 606 B (Bâcleş - Poroina Mare - Livezile - Bistriţa)


8. DJ 607 C (DN 6 - Iloviţa - Podeni - Balta) 26 km 3.500.000 Scurgeri de pe versanţi 9. DJ 607 B (Dr.Tr.Severin-Cireşu-Marga) 30 km 1.090.000 Scurgeri de pe versanţi 10. DJ 671 E (Ilovăţ - Firizu) 10 km 500.000 Scurgeri de pe versanţi 11. DJ 564 (DN 567-Viaşu-Pătulele- Dănceu) 15 km 2.800.000 Scurgeri de pe versanţi 12. DJ 606 A (lim. Jud. Dolj - DN 6) 27 km 4.300.000 Scurgeri de pe versanţi 13. DJ 606 D (Slătinicul Mic - Greci Colareţ) 20 km 1.350.000 Scurgeri de pe versanţi 14. DJ 563 (DJ 606 - Vlădaia) 10 km 820.000 Scurgeri de pe versanţi 15. DJ 607 (Strehaia - Limita Judeţ Gorj) 25 km 1.800.000 Scurgeri de pe versanţi B. DRUMURI COMUNALE 16. DC 3 (Cireşu - Malarişca) 8 km 880.000 Scurgeri de pe versanţi 17. DC 3 A (Podeni - Gornenţi) 4,9 km 539.000 Scurgeri de pe versanţi 18. DC 6 (Bâlvăneşti - Călineşti) 6,2 km 100.000 Scurgeri de pe versanţi 19. DC 8 (Bârda - Pitulaşi) 2,8 km 50.000 Scurgeri de pe versanţi 20. DC 9 (Bâlvăneşti – Baloteşti) 10 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi 21. DC 9 A (DC 9 – Pârlagele) 2,5 km 55.000 Scurgeri de pe versanţi 22. DC 18 (DN 6–Balota–Zegaia–Peri– Borogea) 12,8 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi 23. DC 24 (DN 6 – Fântâna Domnească -

Mijarca – DJ 606 A) 7,9 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi

24. DC 27 (DJ 671 E – Gârbovăţu de Sus) 3,0 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi 25. DC 27 A (DJ 671 E – Suhastru) 2,0 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi 26. DC 29 (DJ 670 – Prejna) 2,5 km 80.000 Scurgeri de pe versanţi 27. DC 30 (DC 29 – Gornoviţa) 2,5 km 80.000 Scurgeri de pe versanţi 28. DC 31 (DJ 670 – Coada Cornetului) 2,0 km 50.000 Scurgeri de pe versanţi 29. DC 36 (DJ 670 – Buşeşti) 5.0 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi 30. DC 37 (DJ 670 – Valea Ursului - Şipot) 3,3 km 70.000 Scurgeri de pe versanţi 31. DC 38 (DJ 670 – Bărăiac – DN 67 D) 7,5 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi 32. DC 43 (DJ 671 A – Bala de Sus) 1 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi 33. DC 49 (Costeşti – DC 29) 6,15 km 100.000 Scurgeri de pe versanţi 34. DC 54 (DJ 671 A – Runcuşoru – Dâlma) 10.0 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi 35. DC 56 (Ponoarele – Gărdăneasa – Ludu) 4,7 km 100.000 Scurgeri de pe versanţi 36. DC 57 (Ponoarele – Delureni)

DC 60 (DN 67 – Lupşa de Sus – Lupşa de Jos – DN 67 A)


37. DC 61 (Corcova – Gârbovăţu de Jos) 5.0 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi 38. DC 64 (DN 67A–Stejaru–Cordun–DJ 671 E) 2,8 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi

44

39. DC 81(DN 6–Brezniţa Motru – Dumbrava) 15,15 km 440.000 Scurgeri de pe versanţi 40. DC 83 (DJ 561 A –Bâcleş –Seleştiuţa – DJ

561 A) 5,5 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi

41. DC 87 (DN 6 – Bâltanele – DJ 606 D) 7,4 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi 42. DC 94 (DJ 561 A – Scorila – Vlădaia – DJ

563 A) 8,1 km 891.000 Scurgeri de pe versanţi

43. DC 106 (DJ 606 – Jiana – DN 56 C) 9,85 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi 44. DC 111 (Devesel – Crivina) 8,8 km 970.000 Scurgeri de pe versanţi 45. DC 124 (Pădina Mică - Olteanca) 3,2 km 10.000 Scurgeri de pe versanţi 46. DC 123 (lim. vest Oreviţa Mare – limita este

Oreviţa Mare) 15,6 km 800.000 Scurgeri de pe versanţi

TOTAL JUDEŢUL MEHEDINŢI 515,9 km

DJ+DC 42.455.000

Perioada 18 – 20.11.2007 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice Pe teritoriul judeţului Mehedinţi, în perioada 18 - 20.11.2007, vremea a devenit instabilă cu

precipitaţii însemnate cantitativ la staţiile hidrometrice: Târmigani 120,6 l/mp, Tarniţa 119,2 l/mp, Şişeşti 88 l/mp, Broşteni 67,7 l/mp, Faţa Motrului 61,5 l/mp. Datorită precipitaţiilor însemnate căzute, nivelurile pe cursurile de apă au înregistrat creşteri semnificative, depăşind cota de pericol la p.h. Corcova 356 cm şi p.h. Şişeşti 420 cm, cota de inundaţie la p.h. Broşteni 445 cm, Târmigani 275 cm, Halânga 380 cm şi cota de atenţie la Baia de Aramă 310 cm.



Municipiul, oraşul, comuna, localitatea, aparţinătoare Fizic Valoric lei

Cauzele afectării

0 1 2 3 4 1. Municipiul Dr. Tr. Severin

Str. Banoviţei 1 casă 15.415 Scurgeri de pe versanţi

2. Comuna Tâmna -Sat Valea Ursului -Sat Cremenea

1 pod 2,6 km DC 86A 1,6 km DC 65

100.000 20.000 13.000


3. Comuna Isverna -Sat Isverna, Nadanova, Seliştea, Cerna Vârf

65 ha arabil 6.500 Revărsare râu Coşuştea

4. Comuna Butoieşti -Sat Ţânţaru -Sat Buiceşti

20 ha arabil 2,2 ha arabil

4000 440

Revărsare pr. Ţânţaru Scurgeri de pe versanţi

5. Comuna Stângăceaua -Sat Stângăceaua

0,9 km DC 78

2000


6. Comuna Izvorul Bârzii 20 ha agricol 4000 Scurgeri de pe versanţi

A. DRUMURI JUDEŢENE

1. DJ 607 A ( Dr. Tr. Severin - Valea Copcii - Prunişor)


2. DJ 606 (Bălăciţa - Dobra - Corlăţel - Vânju Mare - Hotărani - Vânjuleţ - Jiana - Gogoşu)


3. DJ 606 C (lim. Jud. Dolj - Buiceşti - DN - 6) 7,6 km 1.000.000 Scurgeri de pe versanţi

4. DJ 671 A ( Crăguieşti - Ilovăţ - Şovarna - Bala)


5. DJ 670 (Malovăţ - Baia de Aramă - Floreşti) 21. km 2.985.000 Scurgeri de pe versanţi

6. DJ 561 A (limita jud. Dolj - Oprişor - Bălăciţa - Gvardeniţa - Bâcleş - Tâmna


7. DJ 606 B (Bâcleş - Poroina Mare - Livezile - Bistriţa)


45

8. DJ 607 C (DN 6 - Iloviţa - Podeni - Balta) 26 km 9.816.000 Scurgeri de pe versanţi 9. DJ 607 B (Dr. Tr. Severin - Cireşu - Marga) 30 km 1.090.000 Scurgeri de pe versanţi 10. DJ 671 E (Ilovăţ - Firizu) 10 km 500.000 Scurgeri de pe versanţi 11. DJ 564 (DN 567 - Viaşu - Pătulele - Dănceu) 15 km 2.850.000 Scurgeri de pe versanţi 12. DJ 606 A Valea Marcului - Dumbrava 27 km 2.300.000 Scurgeri de pe versanţi 13. DJ 606 D (Slătinicul Mic - Greci Colareţ) 20 km 1.350.000 Scurgeri de pe versanţi 14. DJ 563 (Podu Grosu - Vlădaia) 10 km 1.320000 Scurgeri de pe versanţi PODURI 1. Pod DJ 67 Câmpu Mare 1 4.000.000 Revărsare pr. Crainici 2. Pod DJ 671 E Corcova 1 1.000.000 Scurgeri de pe versanţi B. DRUMURI COMUNALE 1. DC 3 (Cireşu - Malarişca), refacere corp drum 8 km 880.000 Scurgeri de pe versanţi 2. DC 3 A (Podeni - Gornenţi), refacere corp

drum 4,9 km 539.000 Scurgeri de pe versanţi

3. DC 9 (Bâlvăneşti – Baloteşti),refacere corp drum


4. DC 9A (DC 9 – Pârlagele) 2,5 km 55.000 Scurgeri de pe versanţi 5. DC 18 (DN 6 – Balota – Zegaia – Peri -

Borogea), refacere corp drum 12,8 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi

6. DC 24 (DN 6 – Fântâna domnească - Mijarca – DJ 606 A), refacere corp drum

7,9 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi

7. DC 27 (DJ 671 E – Gârbovăţu de Sus), refacere corp drum


8. DC 27 A (DJ 671- Suharu), refacere corp drum 2,0 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi 9. DC 36 (DJ 670 – Buseşti), refacere corp drum 5,0 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi 10. DC 43 (DJ 671 A – Bala de Sus), refacere corp

drum 1,0 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi

11. DC 54 (DJ 671 A – Runcuşoru – Dâlma), refacere corp drum


12. DC 60 (DN 67 –Lupşa de Sus – Lupşa de Jos – DN 67 A), refacere corp drum

10.48 km 1.153.000 Scurgeri de pe versanţi

13. DC 61 (Corcova – Gârbovăţu de Jos), refacere corp drum


14. DC 64 (DN 67 A – Stejaru – Cordun – DJ 671 E), refacere corp drum


15. DC 81 (DN 6 – Brezniţa Motru - Dumbrava), refacere corp drum


16. DC 83 (DJ 561 A – Bâcleş – Seleştiuţa – DJ 561 A), refacere corp drum


17. DC 87 (DN 6 – Bâltanele – DJ 606 D), refacere corp drum


18. DC 94 (DJ 561 A – Scorila – Vlădaia – DJ 563 A), refacere corp drum


19. DC 106(DJ 606–DN 56 C), refacere corp drum 9,85 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi 20. DC 111 (Devesel-Crivina), refacere corp drum 8,8 km 970.000 Scurgeri de pe versanţi 21. DC 124 (Pădina Mică - Olteanca), refacere

corp drum 3,2 km 110.000 Scurgeri de pe versanţi

22. DC 123 (lim. vest Oreviţa Mare – lim. Est

Oreviţa Mare), refacere corp drum 15,6 km 800.000 Scurgeri de pe versanţi

T O T A L JUDEŢUL MEHEDINŢI -1 casă -107 ha teren agricol -3 poduri -521 km DJ+ DC

15.415 14.940 5.100.000 41.760.000

T O T A L 46.890.355

46

ANUL 2008

Perioada 18 - 19.12.2008 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice Datorita precipitaţiilor abundente căzute in intervalul 18-19.12.2008,in bazinul râului Motru, pe

raza jud. Mehedinţi, în special pe extremitatea nordică a acestuia (77.0 l/mp. la p.h. Tarmigani, 86.5 l /mp. la p.h. Tarniţa, 50.5 l/mp. la Şişeşti), nivelurile pe râurile interioare au crescut, culminând cu depăşirea pragurilor critice, astfel:

Râul Motru PH. TARMIGANI - în data de 18.12.2008, ora 17, a fost atinsă cota de 206 cm, fiind depăşită C.A. (200 cm.); - în data de 18.12.2008, ora 22, a fost atinsă cota de 265 cm, fiind depăşită cota de inundaţie (250

cm.); Vârful viiturii a fost atins în data de 18.12.2008, ora 24, la cota de 282 cm. Nu a fost atinsă cota de pericol.(300). PH. BROSTENI - în data de 18.12.2008, ora 14, a fost atinsă cota de atenţie (350 cm.); - în data de 19.12.2008, ora 2, a fost atinsă cota de 404 cm, fiind depăşită C.I.(400 cm.); Vârful viiturii a fost atins în data de 19.12.2008, ora 6, la cota de 412 cm. Nu a fost atinsă cota de pericol.(490).

Râul Coşuştea PH. ŞIŞEŞTI - în data de 18.12.2008, ora 24, a fost atinsă cota de 360 cm, fiind depăşită C.A. (350 cm.); Vârful viiturii a fost atins în data de 19.12.2008, ora 3, la cota de 370 cm. Nu a fost atinsă cota de inundaţie (400). PH. CORCOVA - în data de 18.12.2008, ora 12, a fost atinsă cota de 192 cm, fiind depăşită C.A. (180 cm.); - în data de 19.12.2008, ora 3, a fost atinsă cota de 310 cm, fiind depăşită C.I.(300 cm.); Vârful viiturii a fost atins în data de 19.12.2008, ora 8, la cota de 330 cm. Nu a fost atinsă cota de pericol.(400 cm).

Efectele fenomenelor hidrometeorologice Obiective afectate Nr.

crt. Municipiul, oraşul, comuna, localitatea, aparţinătoare Fizic Valoric mil. lei

Cauzele afectării

0 1 2 3 4 1. Comuna Broşteni

Loc.Broşteni, Meriş, Luncuşoara 110 ha. teren agricol 0,13 Revărsare râu Motru

2 Com. Corcova 150 ha teren agricol Fără valoare Revărsare r. Coşuştea

Băltiri ape interne TOTAL Judeţul Mehedinţi 260 ha teren agricol 0,13

ANUL 2009

Perioada 27-29.01.2009

Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice. În intervalul 27-29.01.2009, în bazinul hidrografic al r. Motru, pe raza judeţului Mehedinţi, cu

preponderenţă în jumătatea nordică a acestuia, au fost înregistrate precipitaţii abundente şi de lungă durată ce au depăşit în a doua jumătate a zilei de 28.1.2009, 25 l/mp în două ore.

În intervalul 28-29.01.2009, precipitaţiile acumulate în 24 ore au depăşit capacitatea de preluare şi scurgere în condiţii de siguranţă (Tarniţa-96,8 l/mp;Târmigani-76 l/mp;Cloşani-76,5 l/mp; Şişeşti-49 l/mp;Broşteni-41,2 l/mp;Corcova-40.2 l/mp;Strehaia-39,2 l/mp; Faţa Motrului-35,2 l/mp).

În condiţiile de mai sus, nivelurile de pe cursurile de apă au înregistrat creşteri semnificative ce au culminat cu depăşirea pragurilor critice, astfel:

47

STAŢIA HIDROMETRICĂ

TÂRMIGANI

BROSTENI FATA

MOTRULUI SISESTI CORCOVA STREHAIA

BAIA DE ARAMA

RÂUL MOTRU MOTRU MOTRU COSUSTEA COSUSTEA HUSNITA BULBA CA 200 350 350 350 250 300 300 CI 250 400 400 400 300 400 350 CP 300 490 450 470 400 450 400

Ora 19 235 375 80 350 274 270 310 Ora 21 405 Ora 22 280 140 400 300 304 325

28.1.2009

Ora 23 430 Ora 0 297 398 322 Ora 1 450 336 335 Ora 3 458 390 346 320 Ora 4 293 346 Ora 6 278 452 270 400 352 326 285 Ora 8 262 440 400 342 Ora 9 290 400 274 280 Ora 10 250 424 398 342 Ora 11 300 289 Ora 12 240 408 302 394 340 300 270 Ora 14 225 398 370 336 Ora 17 196 390 346 356 332 338 270 Ora 19 196 378 368 347 330 336 Ora 20 370 Ora 21 364 372 338 328 326

29.1.2009

Ora 23 370 326 314 Ora 2 360 288 Ora 4 157 270 340 280 290 238 Ora 9 286 Ora 12 278

30.1.2009

Ora 18 246 Efectele fenomenelor hidrometeorologice:

Obiective afectate

Nr. crt.

Municipiul, oraşul, comuna, localitatea aparţinătoare Fizic Valoric lei

Cauzele afectării

0 1 2 3 4 1. Com. Broşteni 485 ha teren agricol 243000 Rev. r. Motru + pr. Peşteana 2 Com. Corcova 150 ha teren agricol Fără pagube Revărsare r. Cosustea

Băltiri precipitaţii 3 Com. Căzăneşti

Sat Suharu Sat Govodarva Sat Ercea

288 ha fâneţe naturale 168 ha culturi de toamnă 40 ha păşuni naturale 2 km DC 1 km DC 1 km DC

Fără pagube

Revărsare r. Coşuştea Revărsare pr. Govodarva Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi

4 Com. Tâmna, sat Valea Ursului sat Faţa Cremenii loc. Tâmna sat Pavăţ

1 pod pe DE.1617 1,4 km DC65 0,9 km DC86 0,8 km DC88

270000 230000 220000 180000


5 Com. Balta Obiective din adm. ANIF-UA.MH

10 km DC 15 ha teren agricol amenajare CES. BH. Topolniţa

Fără pagube Fără pagube 100470

Scurgeri de pe versanţi Revărsare r. Topolniţa Rev.pr. Balta + scurgeri versanţi

6 Com. Dubova Obiectiv din adm. AND

28 km DN.57

Fără pagube

scurgeri versanţi cu efect de alunecare teren.

48

7 Mun. Dr.Tr.Severin 5 case afectate (prin inundare subsoluri) 3 anexe gospodăreşti

52000 Fără pagube

Scurgeri versanţi

8 Mun. Orşova 1 anexă gospodărească 0,2 km DJ + DC + străzi 0,2 ha teren agricol 1 km reţea canalizare 1 stâlp reţea electrică distrus

20000 20000 100000 1 670 000 5000

Scurgeri versanţi

9 Com. Izvorul Bârzii 1 podet DC. Refacere mal st. r. Topolniţa în pt-ul “Popoas Arinul”

90000 Revărsare pr. Păuneşti Revărsare pr. Topolniţa

10 C.J. MEHEDINTI 1 pod pe DJ.607 C 1 pod pe DJ 607 A 0,08 km.DJ.607C 30 km.DJ.607 B

220000 220000 4900000 3700000

Scurgeri vers. in BH. r. Bahna Revărsare r. Topolnita Scurgeri vers. in BH. r. Bahna Scurgeri vers. in BH. r. Bahna

11 Com. Iloviţa Sat Iloviţa Sat Moiseşti

5 km dr. vicinal 4 km DC 2 1 pod pe DC.2

1000000 2000000 1000000

scurgeri versanţi in BH.r. Bahna cu efect de alunecare teren

- // - - // -

12 Com. Ponoarele 4 podeţe 5 km DJ+DC 20 ha teren agricol

10000 300000 50000


13 Com. Isverna 23 km DJ+DC 500000 Rev.r. Coşuştea+scurgeri vers. 14 Com. Bala

1 pod pe DC.43 1 pod pe DJ671 A 0,2 km.DC40 3 km.DJ671A 10 km DC.45 3 km.DC54 2 km.DC43 2o ha teren agricol

50000 Fără pagube 2000 50000 50000 100000 40000 20000

Revărsare pr. Iupca Revărsare pr. Crainici Revărsare pr. Crainici Scurgeri versanţi in bh. pr. Iupca Revărsare pr. Ohaba Scurgeri vers. in BH.pr. Ohaba Scurgeri versanţi in bh. pr. Iupca Revărsare pr. Crainici

15 Com. Prunişor 1 podeţ (colmatat) Fără pagube Revărsare pr. Ghelmegioaia 16 Oraş Baia de Aramă

Sat Tarniţa Sat Negoieşti Sat Mărăşeşti Sat Dealu Mare Sat Pistriţa

10 ha teren agricol 0,2 km. DC 5 ha teren agricol 0,1 km. DC 0,11 km. DC 0,1 km. DC 0,5 km. DC

3000 13200 1500 4800 6000 5000 3400

Revărsare pr. Bulba Scurgeri versanţi Revărsare r. Motru Scurgeri versanţi Scurgeri versanţi Scurgeri versanţi Scurgeri versanţi

17 Com. Butoieşti Loc. Butoieşti Loc. Ţânţaru Loc. Buiceşti

0,8 km.dj 606D 20 ha teren agricol 2 ha teren agricol 2,2 ha teren agricol

200000 40000 4000 4400

Scurgeri versanţi in bh. r. Motru Revărsare r. Motru Revărsare pr. Ţânţaru + scurgere versanţi

18 Com. Ilovăţ Loc. Ilovăţ Loc. Firizu Loc. Dâlbociţa Loc. Budăneşti

20 ha teren agricol 0,6 km DC52 0,4 km.DJ671A 1 apărare mal la DJ671A 1 apărare mal, pod DC.52

10000 100000 10000 10000 10000

Revărsare r. Coşuştea Scurgeri vers. in BH. Coşuştea Revărsare r. Coşuştea Revărsare r. Coşuştea Revărsare r. Coşuştea Mică

49

TOTAL JUDEŢ MEHEDINŢI, din care

- nr. case din care: 5 - distruse x - avariate (inundate): 5 - nr. anexe gospodăreşti: 4 - nr. obiective socio- economice x - nr. poduri şi podeţe : 15 - km DN : 28 - km DJ + DC : 105,39 - km drum forestier : x - ha teren agricol : 1247,2 - km reţele de alimentare cu apă (canalizare) : 1 - nr. fântâni : x - animale, moarte : x - nr. construcţii hidrotehnice : 3 - reţele electrice : 1 - reţele telefonice : x

17837770 52000 20000 1 860000 Fără pagube 13634400 475900 1 670 000 120 470 5000

Perioada 10-11.11.2009 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice. În intervalul 08.11.2009-11.11.2009, datorită precipitaţiilor abundente căzute în bazinul

hidrografic al r. Motru (ph.Tarniţa-187,5 l/mp;ph.Tărmigani-149,5 l/mp; ph. Şişeşti – 108,6 l/mp.), s-au produs creşteri însemnate de niveluri pe r. Motru, r. Coşuştea, pr. Brebina, ce au condus la depăşirea cotelor de apărare, astfel:

STAŢIA HIDROMETRICĂ

TÂ

RM

IGA

NI

BR

OS

TE

NI

CL

OSA

NI

FA

TA

M

OT

RU

LU

I

SIS

ES

TI

CO

RC

OV

A

ST

RE

HA

IA

BR

EB

INA

TA

RN

ITA

BA

IA D

E

AR

AM

A

CO

RL

AT

EL

CU

JMIR

RÂUL

MO

TR

U

MO

TR

U

MO

TR

U

MO

TR

U

CO

SUS

TE

A

CO

SUS

TE

A

HU

SNIT

A

BR

EB

INA

BR

EB

INA

BU

LB

A

DR

INC

EA

DR

INC

EA

CA 200 350 150 350 350 250 300 100 180 300 150 250 CI 250 400 200 400 400 300 400 150 250 350 200 400 CP 300 490 250 450 470 400 450 200 300 400 230 500

Ora 6 160 54 98 - 50 136 56 92 -52 -50 260 16 62 Ora 18 141 202 85 - 40 173 93 92 5 17 243 16 62

8.11.2009 Precipitaţii 36 82,7 41,4 7,7 27,2 13,7 9,5 0 39 0 12,3 8,5

Ora 6 336 300 130 44 359 130 96 110 175 330 17 62

Ora 18 250 434 120 50 360 220 94 62 80 275 16 64

9.11.2009 Precipitaţii 69,5 25,1 57,6 13,6 40,5 19,1 17,5 - 82,2 - 12,6 9

Ora 6 232 378 125 164 345 294 192 52 62 265 17 64

Ora 18 271 421 137 258 365 318 228 50 84 285 18 64

10.11.2009

Precipitaţii 37 17,6 33,5 5,7 20,5 12,8 5,8 - 39,8 - 13,8 13,3 Ora 6 210 380 120 226 383 316 250 34 53 280 16 64 Ora 18 165 298 115 304 326 320 250 32 33 268 16 63

11.11.2009

precipitaţii 7 15,5 31 16,31 20,4 12,7 15,1 - 26,5 - 10,6 9,3 Ora 6 132 206 110 266 258 280 190 26 25 260 16 63 Ora 18 116 160 100 170 218 220 110 19 12 260 16 63

12.11.2009

precipitaţii - - - - - - - - - - 0,1 0,4 TOTAL PRECIPITATII

(8-12.NBR.2009) 149,5 140,9 163,6 43,31 108,6 58,3 47,9 - 187,5 - 49,4 40,5

50

Efectele fenomenelor hidrometeorologice:

Obiective afectate

Nr. crt.


Cauzele afectării

0 1 2 3 4 1. Mun.Dr. Tr.Severin 4 anexe gospodăreşti (3 curţi + un subsol) Fără valoare Băltiri 2 Oraş Baia de Aramă

Sat Negoieşti 1 podeţ 10 km DC+DJ. 60 ha teren agricol

15000 80000 5000

Revărsare r. Motru Scurgeri versanţi Revărsare pr. Brebina

3 Com. Balta Obiective din administrarea ANIF.-UA. Mehedinti

10 traverse 15 ml. gabioane din piatră 60 mp. peree canale marginale 15 km. drumuri de exploatare 10 km colmatări canale+ degradare taluze

28950 5893 2505

24380 30000


4 Com. Bala Sat Bala

2 km. DJ 25 ha. teren agricol

3000 25000

Scurgeri de pe versanţi Revărsare pr. Crainici

5 Com. Căzăneşti Sat Căzăneşti

60 ha păşuni şi livezi 40 ha grâu şi orz

Fără pagube

Revărsare r. Coşuştea


- nr. case din care: - distruse x - avariate (inundate): x - nr. anexe gospodăreşti: 4 - nr. obiective socio- conomice x - nr. poduri şi podeţe: 1 - km DN: x - km DJ + DC: 12 - km drum forestier: x - ha teren agricol: 125 - km reţele de alimentare cu apă (canalizare): x - nr. fântâni: x - animale, moarte: x - nr. construcţii hidrotehnice: 10 - reţele electrice: x - reţele telefonice: x

219728

fără valoare 15000 83000 30000 91728

ANUL 2010

Perioada 20-21.02.2010 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice

În perioada 20 - 21.02.2010, în judeţul Mehedinţi, temperaturilor pozitive înregistrate la posturile hidrometrice au condus la topirea bruscă a stratului de zăpadă din bazinul hidrografic al râului Coşuştea Mare şi Drincea.

Topirea stratului de zăpadă a fost însoţit de precipitaţii la posturile hidrometrice: Şişeşti 7 l/mp, Cloşani 6 l/mp, Târmigani 6,5 l/mp, Cujmir 2,6 l/mp, fapt ce a condus la depăşirea cotelor de apărare de pe râul Coşuştea Mare şi Drincea, astfel:

51

Staţia Hidrometrică Şişeşti Corcova Cujmir Râul Coşuştea Mare Coşuştea Mare Drincea I CA 350 250 250 CI 400 300 40 CP 470 400 500

Ora 900 - 296 - Ora 1200 266 300 266 Ora 1400 - 300 - Ora 1500 - - 275 Ora 1600 266 300 - Ora 1800 - 298 267 Ora 2100 - 286 -

21.02.2010

Ora 2400 - 274 - Ora 300 - 268 - 22.02.2010 Ora 600 - 256 -




Cauzele afectării

0 1 2 3 4 1. Comuna Corcova

Sat Cordun 7 ha grâu 4000 Revărsare râu Coşuştea

Mare 2 Comuna Căzăneşti

Sat Severineşti Sat Poiana Sat Ercea

50 ha fâneaţă 20 ha grâu – orz 20 ha arabil

7500 8000 6000

Revărsare r. Coşuştea Mare Revărsare r. Coşuştea Mare Revărsare r. Coşuştea Mare


- nr. case din care: - distruse x - avariate (inundate): x - nr. anexe gospodăreşti: x - nr. obiective socio- economice x - nr. poduri şi podeţe : x - km DN : x - km DJ + DC : x - km drum forestier : x ha teren agricol : 92 ha - km reţele de alimentare cu apă (canalizare) : x - nr. fântâni : x

25500

Perioada 28.02.2010 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice În intervalul 26.02.2010 - 9.03.2010, datorită precipitaţiilor căzute şi a topirii stratului de zăpadă

în bazinul superior al fluviului Dunărea, s-au înregistrat creşteri semnificative de niveluri, depăşind cotele de apărare la postul hidrometric Gruia şi a fazelor de apărare la digurile de pământ aferente fermelor piscicole Gruia, Gârla Mare şi Salcia, astfel:

-în data de 26.02.2010, ora 6.00, la p.h. Gruia, s-a depăşit Cota de atenţie 620 (C.A. = 610 cm); -în data de 28.02.2010, ora 14.00, la p.h. Gruia, s-a depăşit Cota de Inundaţie 712 cm (C.I. = 700

cm); -în data de 9.03.2010, ora 21.00, la p.h. Gruia, nivelul pe fl. Dunărea a coborât sub Cota de

Atenţie 606 cm.

52


Obiective afectate

Nr. crt.


Cauzele afectării

0 1 2 3 4

1. Comuna Salcia Sat Salcia Sat Salcia

234 ha cultivat cu păioase 360 ha pădure

1000

fără valoare

Infiltraţii dig pământ (băltiri) Revărsare fl. Dunărea


- nr. case din care: - distruse x - avariate (inundate): x - nr. anexe gospodăreşti: x - nr. obiective socio- economice x - nr. poduri şi podeţe : x - km DN : x - km DJ + DC : x - km drum forestier : x ha teren agricol : 234 ha ha păduri 364 ha - km reţele de alimentare cu apă (canalizare) : x - animale moarte x -nr. construcţii hidrotehnice x -reţele electrice x -reţele telefonice x

25500

1000 fără valoare

Perioada 02.06.2010 – 09.07.2010 Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice În intervalul 02.06.2010 şi până în data de 09.07.2010, ca urmare a evoluţiei hidrometeorologice

din bazinul superior şi mijlociu al fluviului Dunărea, precum şi datorită exploatării Sistemului Hidroenergetic Porţile de Fier, debitele şi nivelurile pe fluviul Dunărea de la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş şi în aval de barajul Porţile de Fier II, au înregistrat creşteri însemnate ce au depăşit pragurile critice de apărare:

La S.H. Gruia a fost înregistrată în data de 01.07.2010, ora 18.00, cota maximă din această

perioadă de 766 cm, ceea ce reprezintă depăşirea C.I. cu 66 cm (C.I. = 700 + 66 cm) cu un debit de 12552 mc/s.

53


Obiective afectate

Nr. crt.

Municipiul, oraşul, comuna, localitatea aparţinătoare

Fizic Valoric lei

Cauzele afectării

0 1 2 3 4 1. Comuna Salcia

Sat Salcia

- 250 ha cultivat cu grâu - 20 ha cultivat cu floarea soarelui - 41 ha cultivat cu sorg - 26 ha ogor

425.000 39.000 49.200 5.200

Infiltraţii dig - băltiri

2. Comuna Gârla Mare Sat Gârla Mare

- 1 pod - 90 ha cultivat cu plante pentru nutreţ

5000 45.000

Revărsare fl. Dunărea Revărsare fl. Dunărea


- nr. case din care: - distruse x - avariate (inundate): x - nr. anexe gospodăreşti: x - nr. obiective socio- economice. x - nr. poduri şi podeţe : x - km DN : x - km DJ + DC : x - km drum forestier : x ha teren agricol : 427 ha ha păduri 364 ha - km reţele de alimentare cu apă (canalizare) : x - animale moarte x -nr. construcţii hidrotehnice x -reţele electrice x -reţele telefonice x

568.400

În trimestrul IV precipitaţiile abundente au determinat creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de atenţie şi inundaţie pe râul Coşuştea, ce au dus la inundarea a 10 ha teren arabil.

De asemenea, datorită precipitaţiilor abundente, a fost inundat pasajul de trecere a frontierei - Vama Porţile de Fier I, nefiind înregistrate pagube materiale, iar conform informării primite de la primăria comunei Tâmna, drumul comunal DC 86 A, pe o lungime de cca 2,6 km, a fost degradat devenind aproape impracticabil.

ANUL 2012

Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice Pe teritoriul judeţului Mehedinţi în perioada 22 - 23.05.2012 vremea a devenit instabilă cu

precipitaţii pe arii extinse sub aspect de averse şi însemnate cantitativ în unele zone. Cantităţile de precipitaţii înregistrate în acaeastă perioadă au fost: 79,2 l/mp la p.h. Şişeşti, 52

l/mp la p.h. Strehaia, 48,2 l/mp la p.h. Broşteni, 36,6 l/mp la p.h.Corcova, 52,3 l/mp la p.h. Tarniţa, 22,8 l/mp la p.h.Corlăţel, 16,9 l/mp la p.h. Cujmir.

Precipitaţiile căzute au condus la creşteri însemnate de niveluri depăşind cota de inundaţie cu 5 cm la p.h. Broşteni în dimineaţa zilei de 23.05.2012 ora 07.00 valoarea înregistrată 505 cm, iar la p.h. Corcova la ora 09.00 a fost depăşită cota de inundaţie cu 30 cm valoarea înregistrată 330 cm.

54



Municipiul, oraşul, comuna, localitatea, aparţinătoare Fizic Val. mil. lei

Cauzele afectării

0 1 2 3 4 1. Comuna Malovăţ

-Sat Malovăţ - Sat 23 August - Sat Lazu din Faţă - Sat Bîrda - Sat Bobaiţa - Sat Colibaş

-10 anexe gospod. - 2 poduri+podeţe -0,9 km drum sătesc -50 ha agricol - 8 anexe gospod. (beciuri) - 2 poduri+podeţe -2 km DC -0,3 km drum sătesc -14 ha agricol -0,7 km drum sătesc -7 ha agricol -2,5 km DC 8 -0,3 km drum sătesc -12 ha agricol -0,9 km drum sătesc -12 ha agricol -1,1 km DC 8 -1,7 km drum sătesc -20 ha agricol

10000 50000 115000 5000 8600 407000 400000 3000 1400 113000 700 243800 5000 1200 178800 1200 124000 124000 2000

Revărsare pr. Pleşuva Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Băltiri ape interne Torent Bejenari Torent Bejenari Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Băltiri ape interne Scurgeri de pe versanţi Băltiri Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Băltiri ape interne Scurgeri de pe versanţi Băltiri ape interne Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Băltiri ape interne

2. Comuna Ponoarele -Sat Ponoarele - Sat Gărdăneasa - sat Brănsei

-3 poduri+podeţe -26 km DC -50 ha agricol

1000 300000 50000

Revărsare pr. Ponoarele Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi

3. Comuna Şişeşti - Sat Şişeşti

- 3 km DC -30 ha agricol

300000 15000

Revărsare r. Coşuştea Mare Scurgeri de pe versanţi

4. Comuna Ilovăţ - Sat Budăneşti - SatRacova - Sat Firizu - Sat Borcăneşti - Sat Dîlbociţa

- Sat Racova

-2 km DJ 671E -0,4 km DC -0,05 km DC -0,3 km DC -1 pod pe DJ 671 E - 1 pod pe DC -10 ha agricol

200000 30000 10000 30000 200000 100000 8000

Scurgeri de pe versanţi Revărsare pr. Racovăţ Revărsare pr. Nevăţ Scurgeri de pe versanţi Revărsare pr. Grasca Revărsare pr. Linişca Revărsare r. Coşuştea Mare

5. Comuna Izvorul Bîrzii - Sat Schitul Topolniţei

-0,4 km DC -400 ml apărare de mal din gabioane

Scurgeri de pe versanţi Revărsare r. Topolniţa

6. Comuna Corcova - sat Corcova

- sat Cordun

- sat Jirov

- 4 case avariate - 0,3 ha grădini - 100 ha agricol - 1 case avariate - 0,5 ha grădini - 120 ha agricol - 3 podeţe

2000 1000 30000 500 2000 3000 2000

Revărsare r. Coşuştea Mare Revărsare r. Coşuştea Mare Revărsare r. Coşuştea Mare Revărsare r. Coşuştea Mare Revărsare r. Coşuştea Mare Revărsare r. Coşuştea Mare Revărsare pr. Jirov

7. Comuna Broşteni - sat Broşteni

- 3ha

Fără valoare

Revărsare r. Motru

8. Consiliul Judeţean Mehedinţi - DJ 607 Iloviţa – Bahna –

Cireşu - DJ 607 C Cireşu – Podeni –

Malarişca – Balta - DJ 607 B Bunoaica – Cireşu

– Marga - DJ 607 C Moiseşti - DJ 607 C Malarişca - DC 4 Malarişca – Gornenţi - Drumuri de exploatare

agricolă DE 11, DE 16, DE 19, DE 20, DE 24

- Drum interes local

- 15 km

- 22 km

- 12,5 km

- 2 km - 7 km - 5 km - 2 km

- 3 km

700000 100000 500000 20000 200000 150000 30000 200000

Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi Scurgeri de pe versanţi


- nr. case din care: - distruse x - avariate 5 - anexe gospodăreşti: 18 - poduri şi podeţe : 12 -ha teren agricol : 416 -fântâni: 2 -construcţii hidrotehnice 2

TOTAL valoare 5.208.200 lei În judeţul nostru se pot produce inundaţii ce pot provoca potenţiale situaţii de urgenţă şi/sau

dezastre, fie ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă, în urma creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni, prin scurgeri de pe versanţi, fie datorită spargerii barejelor de la Porţile de Fier I şi II sau altor fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente urmate de topirea bruscă a acestora, etc.

În cazul revărsărilor naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor, vor fi afectate localităţile aflate pe cursurile râurilor: Motru, Drincea, Coşuştea, Topolniţa, Pleşuva, Huşniţa, Bahna, Blahniţa şi pâraiele: Pr. Bâcleş, Pr. Smadoviţa (com. Bâcleş), Pr. Valea Hoaterului (Iaz de decantare), Pr. Brebina, Pr. Valea Pistriţei, Pr. Valea Oraşului(Oraş Baia de Aramă), Pr. Argetoaia (com. Dumbrava), Pr. Jidoştiţa, Pr. Crihala (mun. Drobeta Turnu Severin), Pr. Ţintaru (com. Butoieşti), Pr. Stejarului (com. Căzăneşti), Pr. Şovarna (com. Şovarna), Pr. Coşuştea Mare (Com. Corcova), Pr. Bârgleasa ( Com. Izverna), Pr. Iupca (Com. Bala), Pr. Ghelmegioaia, Pr. Huşniţa (Com. Prunişor, oraş Strehaia), Pr. Camăna (Com. Podeni), Pr. Bistriţa( Com. Hinova), Pr. Blahniţa (Com. Livezile), Pr. Stângăceaua (Com. Stângăceaua), Pr. Coşuştea Mică, Pr. Neagonea (Com. Bâlvăneşti), Pr. Peşteana, Pr. Copăcioasa (Com. Floreşti şi com. Broşteni), Pr. Dăsnăţui (Com. Bălăciţa), Pr. Racovăţ (Com. Iloviţa), Pr. Tălăpan (Com. Brezniţa de Motru).

În cazul producerii de inundaţii pe râurile interioare pot fi afectate peste 90 de localităţi, cu implicaţii serioase asupra gospodăriilor cetăţenilor, terenului agricol, ori a unor obiective economice şi instituţii.

55

56

Situaţia cu zonele şi obiectivele inundabile este prezentată în anexa nr. 11. Riscul cel mai mare în caz de inundaţii pe râurile interioare se manifestă de-a lungul râului

Motru, vezi harta, în dreptul localităţilor Negoiesti, Floreşti, Broşteni, Strehaia, Lunca Banului, Stîngăceaua, Butoieşti, Argineşti. Vârful istoric a fost atins în anul 1969 (la statia Târmigani).

Pe râul Coşuştea Mare vârful istoric a fost atins în anul 1999(la staţia Sişeşti), iar localităţile Ilovăt, Dîlbocita, Şişesti, Căzănesti, Corcova, Izverna, Nadanova sunt cele mai afectate, vezi harta.

R. Huşnita în dreptul localităţilor Prunişor, Strehaia, Husnicioara, Tîmna produce cele mai mari pagube, vârful istoric fiind atins tot în anul 1999(la staţia Strehaia).

R.Drincea produce pagube însemnate în localităţile Recea şi Cujmir. În anul 2006 la punctul hidrologic Corlăţel atingându-se nivelul maxim istoric, iar în anul 1972 la staţia Cujmir a fost atins vârful istoric.

Datele caracteristice pentru acţiunile operative ala C.L.S.U. în cazul producerii de inundaţii pe principalele cursuri de apă din jud. Mehedinţi sunt conţinute în anexa nr. 13 la prezentul plan.

Pentru prevenirea în timp util a creşterilor debitelor pe râurile interioare, nivelurile şi debitele

sunt monitorizate în permanenţă prin cele 14 staţii şi posturi hidrometrice, precum şi prin cele 9 de pe fluviul Dunărea.

Listele cu staţiile hidrometrice şi pluviometrice din bazinul Dunăre-Jiu sunt constituite în

anexele nr. 14 şi 15.

L I S T A

SUBUNITĂŢILOR DE GOSPODĂRIRE A APELOR

===================================================================== NR. DENUMIRE LOCALIZARE NR.TEL. CRT. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1. Formaţia service, intervenţie, si mijloace de transport Dr.Tr. Severin 317066 2. Formaţia diguri - regularizări Baia de Arama 381995 3. Formaţia Diguri - regularizări Dr.Tr. Severin 314993/int.20 4. Formaţia Diguri - regularizări Cujmir 390210 5. Formaţia Diguri - regularizări Strehaia 370483 ====================================================================

În cazul spargerii accidentale a celor două baraje, localităţile afectate de unda de viitură ca urmare a spargerii barajului de la Porţile de Fier I sunt: Gura Văii, Schela Caldovei, Drobeta Turnu-Severin-îndeosebi zona de sud industrială, Simian, Hinova, Ostrovul Corbului, Batoţi, Vrancea şi Crivina, iar localităţile afectate de unda de viitură ca urmare a spargerii barajului de la Porţile de Fier II: Gruia- Portul şi Cozia, Gârla Mare. Vrata şi Salcia

În municipiul Drobeta Turnu Severin, cei mai afectaţi vor fi operatorii economici din zona industrială de sud, S.C. Severnav S.A., Meva S.A., Lamdro S.A., Mecanoenergetică, precum şi Motelul Continental din Gura Văii şi staţia de benzină din apropierea motelului, I.A.T.S.A.- Gura Văii, gara din Drobeta Turnu Severin, Cildro S.A., Cildro-Mobila S.A., Celrom S.A.. Salariaţii din zona de sud industrială a municipiului Drobeta Turnu Severin se ridică la aproximativ 3.000-4.000

Localitatea Schela Cladovei va fi afectată doar în partea de sud, populaţia afectată fiind de aproximativ 300-400 de persoane.

57

DATE HIDROLOGICE PRIVIND TIMPII DE PROPAGARE A UNDEI POLUANTE PE FL. DUNĂREA

Viteză medie şi timp

de propagare Q med. = 5.460 m3/s

Viteză şi timp de propagare

Q max.* = 15.800 m3/s Nr. crt.

SECŢIUNI Fluviul Dunărea

DISTANŢA ÎNTRE PUNCTE

HIDROMETRICE m/s ore m/s Ore

1. ŞVINIŢA-ORŞOVA 1012 - 953 59 km

0,7 23,3 1,9 9,0

2. ORŞOVA - PF I 953 - 943 10 km

0,6 4,6 1,9 1,0

3. PF I - Dr. Tr. Severin 973 - 930 13 km

0,8 4,5 1,9 1,5

4. Dr.Tr. Severin - PF II 930 - 864 60 km

0,7 26,1 1,9 9,0

5. PF II - GRUIA 864 - 851 13 km

0,9 4,0 1,9 1,5

6. GRUIA - CALAFAT

851 - 816 35 km

0,9 10,8 1,9 5,0

Notă : Q maxim - debitul maxim înregistrat până în anul 2006 până la data de 31.05.2006. 2. FURTUNILE

Furtunile se pot manifesta pe tot cuprinsul judeţului. În ultimii ani s-au produs câteva astfel de evenimente cu urmări destul de grave, atât în zona urbană, municipiul Drobeta Turnu Severin, prin decopertarea mai multor acoperişuri din tablă, care au dus la avarierea gravă a unor autoturisme, cât şi în zona rurală prin decopertarea acoperişurilor din ţiglă sau tablă de pe casă. De asemenea aceste fenomene meteorologice pot afecta reţelele de tensiune, de înaltă şi medie, stâlpii de electricitate şi telefonie, ducând la eşecul acestor utilităţi publice.

În ultimii ani au avut loc astfel de evenimente:

ANUL 2003 În noaptea de 31.08.-01.09.2003 a avut loc o furtuna însoţită de rafale puternice de vânt si căderi

de grindina, intr-o perioada relativ scurta si de o intensitate mare. Furtuna a produs următoarele pagube : a) a fost afectata alimentarea cu energie electrica a consumatorilor din 81 de localităţi din

zonele: Strehaia, Baia de Arama, Vânju Mare, Bala, Bîlvanesti, Căzăneşti şi Albuleşti ; b) în comuna Livezile : - in satul Livezile din cauza vântului puternic au fost afectate învelitorile a 300 de gospodarii si

anexe in procent de 10%; - în satul Izvorelul de Jos din cauza vântului puternic si grindinii căzute au fost afectate 20 ha

vie in procent de 40%; - in satul Pietriş din cauza vântului puternic si a grindinii căzute au fost afectate 80 ha vie, in

procent de 15% ; c) în comuna Hinova : d) în satul Ostrovul Corbului din cauza vântului puternic şi a grindinii căzute au fost afectate

învelitorile a 86 de gospodarii si anexe, 10 ha vie in procent de 10% si 15 ha grădini in procent de 10%.

58

ANUL 2004

În ziua de 09.02.2004, in jurul orelor 2000, in condiţii de vânt puternic, a fost debranşată linia de 20KV Banovita- Vânju Mare. În urma intervenţiei a 2 echipe din cadrul Centrului de Exploatare Municipal, aparţinând Sucursalei de Distribuţie Drobeta Turnu Severin a fost repusă sub tensiune linia de 20KV BANOVITA-VANJU-MARE, dar 3 posturi de transformare din localitatea Cerneţi, cu un număr de 784 abonaţi, din cauza ruperii unui stâlp de beton au rămas nealimentati cu energie electrică. Cei 784 de abonaţi au fost racordaţi la energie electrică abia în dimineaţa zilei de 12.02.2004.

ANUL 2009 În ziua de 27.01.2009, s-a produs o întrerupere accidentală a alimentării cu energie electrică a

mai multor instituţii, printre care şi I.S.U. Mehedinţi, I.J.J. Mehedinţi, Hotel Continental, ş.a.. S-a luat de urgenţă legătura cu dispeceratul .S.C. C.E.Z. Distribuţie S.A., comunicându-se că Linia 1 de alimentare a municipiului Drobeta Turnu Severin este avariată. Datorită acestui fapt, un număr de 12 posturi de transformare din mai multe cartiere ale municipiului au rămas nealimentate cu energie electrică.

În ziua de 02.02.2009, a fost avariată linia de alimentare cu energie electrică de 20kV, Cozla- Baia Nouă, fiind afectate 3 localităţi: Şviniţa, Eibenthal şi Baia Nouă, cca. 700 de abonaţi. Cauza probabilă a avariei este un pom căzut peste o linie de medii.

În ziua de 22.06.2009, din cauza furtunii, a fost avariată o linie de înaltă tensiune rămânând fără energie electrică localităţile: Dealu Mare şi Pistriţa.

În ziua de 24.06.2009, datorită fenomenelor meteorologice localitatea Baia de Aramă şi Floreşti au rămas fără alimentare cu energie electrică.

În ziua de 14.10.2009, din informaţiile primite prin telefon de la dispeceratele CEZ Distribuţie Gorj şi Mehedinţi, mai multe localităţi de pe raza judeţului Mehedinţi sunt la această oră fără energie electrică, datorită vântului puternic şi prăbuşirii de arbori peste liniile electrice.

Au fost afectate: - LEA 20 Kv Godineşti (GJ) - Baia de Aramă, 14 posturi trafo; - LEA 20 Kv Motru (GJ) - Ilovăţ ( derivaţia Crăguieşti), 4 posturi trafo; - LEA 20 Kv Banoviţa - Malovăţ (derivaţia Cireşu), 4 posturi trafo; (derivaţia Podeni), 10 posturi trafo; - LEA 20 Kv Vînju-Mare - Botoşeşti Paia (DJ), (derivaţia Petra-Biban), 2 posturi trafo; - LEA 20 Kv Cozla (CS) - Baia Nouă (localitatea Eibenthal), 2 posturi trafo. Echipele specializate CEZ Distribuţie Gorj şi Mehedinţi acţionează pentru remedierea

defecţiunilor.

În ziua de 16.12.2009, pe timpul nopţii, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, trei sate (Budăneşti, Băseşti şi Cracul Lung), aparţinând comunei Ilovăţ, au rămas fără energie electrică.

În ziua de 17.12.2009, pe timpul nopţii, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, 2 linii electrice

(LEA 20 Kv Grozeşti cu alimentare din staţia de 110 Kv Strehaia- 15 posturi transformare, afectând localităţile Grozeşti, Şuşiţa, Cârceni, Bîrlogeni, Lunca Banului, precum şi LEA 20 Kv Malovăţ cu alimentare din staţia de 110 Kv Banoviţa, derivaţia Bîlvăneşti - 3 posturi de transformare, afectând localităţile Budăneşti, Băseşti şi Cracul Lung aparţinând comunei Ilovăţ.

De asemenea, tot în data de 17.12.2009, au fost avariate: - LEA 20 Kv Lupoaia - Zegujani ( 11 posturi trafo), afectând localităţile Zegujani, Noapteşa,

Stroieşti); - LEA 20 Kv Topleţ - Dubova ( 18 posturi trafo), afectând localităţile Dubova, Ponicova). - LEA 20 Kv Motru - Strehaia (afectând localităţile: Broşteni, Lupşa).

59

ANUL 2010 În data de 07.05.2010, localităţile Menţii din Faţă şi Motruleni (cca.100 de gospodării afectate),

nu au fost alimentate cu energie electrică, din cauza ruperii unui conductor electric al reţelei de alimentare.

În data de 16.05.2010, localităţile Dubova, Eşelniţa, Ogradena, şi Mala (cu 24 posturi de transformare - cca. 280 de abonaţi), nu au fost alimentate cu energie electrică, datorită unei linii căzute pe timpul nopţii din cauza vântului.

În data de 16.06.2010: - LEA 20 Kv Motru- Strehaia, 16 posturi de transformare cu 7 localităţi afectate ( Căzăneşti,

Cocorova, Corcova, Gîrgovăţ, Lupşa, Severineşti, Vlădăşeşti); - 2 derivaţii parţiale cu 4 localităţi afectate (Bălăciţa, Blahniţa, Plopi, Izvorăl). În data de 25.07.2010, a fost afectată parţial o LEA cu 12 posturi de transformare ce se

alimentează 3 localităţi cu energie electrică (Dumbrava, Albuleşti şi Higiu).

ANUL 2011 Intensificările de vânt din luna aprilie, au afectat 4 localităţi (Dr.Tr.Severin, Baia de Aramă, Dubova şi Baloteşti), fiind avariate:

- în municipiul Dr. Tr.Severin - 7 acoperişuri ale blocurilor, 5 acoperişuri de case, 2 panouri publicitare, 2 acoperişuri ale şcolilor, iar un copac a fost în pericol de prăbuşire;

- în oraşul Baia de Aramă - 3 copaci au fost în pericol de prăbuşire; - în localitatea Dubova - o poartă s-a prăbuşit peste un autoturism; - în localitatea Baloteşti - au fost avariaţi 2 stâlpi pentru telecomunicaţii ce aparţineau companiei

Romtelecom. 3. PLOI TORENŢIALE Precipitaţiile torenţiale au fost cauza mai multor inundaţii care s-au produs în ultimi doi ani, ca

urmare a schimbărilor bruşte ale vremii.

ANUL 2002 În data de 07.08.2002 au căzut precipitaţii torenţiale pe raza judeţului Mehedinţi, care au produs

inundaţii şi au afectat următoarele localităţi: Municipiul Drobeta Turnu Severin, oraşele Strehaia, Vânju Mare şi comunele: Podeni, Cireşu, Iloviţa, Breznita de Motru, Greci, Tîmna, Corlăţel, Şişesti, Simian, Prunişor, Dumbrava, Vladaia, Grozeşti, Balta, Butoieşti, Livezile, Ilovăţ, Floreşti, Godeanu, Bîlvăneşti, Stîngăceaua, Isverna, Ponoarele, Sovarna, Padina şi Bala.

S-au înregistrat următoarele pagube materiale: 32 locuinţe afectate, 31 anexe gospodăreşti, 496 păsări şi animale, 457 km drumuri naţionale, judeţene, comunale, 338 poduri şi podeţe şi 21 ha teren agricol.

Datorită precipitaţiilor abundente căzute în perioada 02.12.-06.12.2002, au fost afectate comunele: Corcova, Căzăneşti, Şişesti, Ilovăţ, Punghina. S-au înregistrat următoarele pagube materiale: 6 anexe gospodăreşti, 10 km drumuri naţionale, judeţene si comunale, 3 poduri şi podeţe şi 610 ha teren agricol.

ANUL 2003 În perioada 13.04 - 14.04.2003, precipitaţiilor cu caracter abundent căzute pe raza judeţului

Mehedinţi, 92,2 l/mp la postul hidrometric Şişeşti (36 ore) 57,5 l/mp la Faţa Motrului (în 24 ore) au condus la creşteri de niveluri, depăşind cotele de inundaţie la postul hidrometric Şişeşti (+7), postul hidrometric Corcova (+64 cm) pe râul Coşuştea Mare, postul hidrometric Corlăţel (+2 cm) pe râul Drincea, afectând terenuri agricole, drumuri judeţene, comunale, poduri şi podeţe.

ANUL 2005

În perioada 15 - 18.08.2005, datorită precipitaţiilor de intensitate mare căzute în partea de SE a judeţului, nivelurile pe unele râuri, pâraie şi torenţi au înregistrat creşteri bruşte de niveluri, afectând prin revărsare locuinţe, terenuri agricole, drumuri comunale şi fântâni.

60

Efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase: 22 de localităţi afectate: Prunişor, Bâcleş, Izvorul Bârzii, Vlădaia, Strehaia, Livezile, Punghina, Tâmna, Voloiac, Stângăceaua, Bălăciţa, Ercea, Corcova, Grozeşti, Vânju Mare, Vânători, Branişte, Slaşoma, Biban, Iablaniţa, Olteanca, Şimian.

ANUL 2008

Precipitaţiile abundente (peste 50 l/mp), căzute într-un interval foarte scurt, la începutul lunii iunie, au produs colmatarea canalelor de scurgere a apelor pluviale, a rigolelor, precum şi inundarea lucrărilor de excavaţie pentru introducerea conductelor de gaz metan şi termoficare în municipiul Dr. Tr. Severin, ceea ce a dus la inundarea subsolurilor a 31 de locuinţe şi 4 subsoluri ale instituţiilor şi operatorilor economici.

De asemenea, căderile de precipitaţii însoţite de grindină şi formarea de torenţi, au afectat 300 ha culturi agricole şi au deteriorat 4 drumuri judeţene şi 1 drum comunal.

ANUL 2009 În perioada 28-29.01.2009, au fost inundate 4 subsoluri în mun. Dr.Tr.Severin, 1 gospodărie în

comuna Prunişor, 1 gospodărie în oraş Vînju Mare. În perioada 09-10.11.2009, au fost inundate 3 gospodării în oraş Baia de Aramă, Pasajul PCTF

Gura Văii, 3 subsoluri în mun. Dr.Tr.Severin, 3 gospodării în com Șimian – Piatra Albă. De asemenea, în luna iulie au fost inundate 2 subsoluri în mun. Dr.Tr.Severin, în data de

02.06.2009, iar în perioada 24-26.06.2010, 3 gospodării în com. Șimian şi Pasaj PCTF Gura Văii.

ANUL 2010 În luna februarie, în perioada 21-28.02.2010, au fost inundate 6 gospodării în oraşul Vînju Mare,

2 gospodării în oraşul Strehaia. În perioada 18.06.2010-22.06.2010, au fost inundate 21 subsoluri în mun. Dr.Tr.Severin, 13

gospodării în comuna Şimian, 4 gospodării în oraş Strehaia, 1 gospodărie în oraş Vînju Mare, 4 gospodării în com. Jiana sat Jiana Veche, 3 gospodării în comuna Brezniţa Ocol.

De asemenea, în trimestrul II, au avut loc precipitaţii abundente ce au dus la inundarea de terenuri agricole, alunecări de teren şi degradări ale drumurilor judeţene şi comunale, astfel:

comuna Izvorul Bârzii: 50 ha ( viţă de vie, pomi fructiferi, grădini cu zarzavaturi, fâneţe şi culturi de primăvară);

comuna Isverna: degradare drumuri - ravene pe drumurile săteşti şi comunale din localităţile Buseşti, Cerna Vârf, Nadanova, Drăgheşti şi Seliştea;

comuna Cireşu: gropi, lentile de şenile, şanţuri colmatate şi podeţe înfundate pe drumurile: D.J. 607B ( km 22 - 30), tronsonul de drum între Cireşu şi Canton D.J. 607C şi D.C 2A ( Negruşa km 1,200 – 4,00), DC3 (loc. Cireşu), pe aceste sectoare de drum circulaţia se desfăşoară cu dificultate;

comuna Ponoarele: alunecări de teren de pe versanţi, aproximativ 1.000 m.c, pe circa 4 km, afectând DC 41, DC 56, DC 57, DC 37, DC 38; înfundarea şanţurilor pe circa 4 km, colmatări podeţe – 4, spălarea stratului de piatră pe DC 56, DC 57, DC 37, DC 37A şi DC 38, precum şi formarea de şanturi pe platforma drumurilor, pe circa 5 km;

municipiul Orşova: colmatarea tubului colector al apelor pluviale din zona str.Banatului; eroziunea solului în zona locuinţelor din str. Ghioceilor, Banatului, Cloşca, Crişan şi Eroilor;

comuna Podeni: degradarea drumului judeţean DJ 607C, pe tronsonul Podeni – Malarişca, circulaţia rutieră devenind impracticabilă.

În perioada 24-25.07.2010, a fost inundat 1 drum naţional DN 6, zona Meva şi pasaj DN 67, sat

Halânga. De asemenea, au fost degradate, pe anumite sectoare, 5 drumuri judeţene (DJ 607 B, DJ 607 C,

DJ 671 E) şi 10 drumuri comunale (DC 57, DC 56, DC 3, DC 53, DC 36 C, DC 59, DC 19, DC 25, DC 24, DC 20).

61

ANUL 2011 Fenomenul de îngheţ-dezghet, precum şi precipitaţiile sub formă de zăpadă şi ploaie din acest an,

au dus la degradarea unui drum naţional DN 57 (pe raza comunei Eşelniţa la km 5+300-5+800 şi la km 5+830), 2 drumuri judeţene DJ 607 B (Bunoaica – Cireşu – Jupăneşti), DJ 607 C (tronsonul de drum între Cireşu şi Canton), 8 drumuri comunale DC 57 (Ponoarele - Băluţa - Delureni), DC 41 (Baia de Aramă - Gărdăneasa), DC 109, DC 111 (comuna Burila Mare), DC 50, DC 33, DC 34 (comuna Isverna), DC 32 (oraş Baia de Aramă), precum şi 18 drumuri săteşti şi de exploatare agricolă în comuna Isverna şi oraşul Baia de Aramă, acestea devenind greu practicabile.

ANUL 2012 Fenomenele meteorologice din luna mai (precipitaţii, descărcări electrice, grindină şi

intensificări de vânt), au afectat 20 de localităţi (Dr.Tr.Severin, Vânju Mare, Orşova, Şimian, Dubova, Corcova, Căzăneşti, Ilovăţ, Şişeşti, Malovăţ, Şviniţa, Podeni, Broşteni, Bala, Şovarna, Ponoarele, Cireşu, Iloviţa, Izvoru Bârzii, Brezniţa de Ocol), astfel:

au fost inundate: - 5 locuinţe (1 – Corcova, 2 – Ilovăţ, 1 - Şişeşti, 1 – Malovăţ); - 13 subsoluri (10 – Dr. Tr. Severin 1 - Bala, 1 - Ilovăţ, 1 – Vânju Mare); - 10 curţi (4 - Corcova, 1 - Malovăţ, 3 – Dr. Tr. Severin, 2 – Şimian); - 12 anexe (2 – Ilovăţ, 2 – Şişeşti, 3 – Şovarna, 5 – Dr. Tr. Severin); - 15 grădini (6 - Corcova, 4 – Ilovăţ, 2 – Malovăţ, 3 – Ponoarele); - 4 fântâni (Ilovăţ); - 313 ha teren agricol (100 ha – com. Corcova, 80 ha – com. Bala, 40 ha - com. Ponoarele,

30 ha – com. Şişeşti, 30 ha – com. Şovarna, 20 ha - com. Căzăneşti, 10 ha – com. Ilovăţ, 3 ha – com. Broşteni) şi 160 ha păşuni;

au fost degradate: - 7 drumuri judeţene (DJ 607C – ravene transversale şi longitudinale, DJ 671A – revărsare râu

Coşuştea, DJ 671 A Bala de Sus – Culmea Şovernii, DJ 671 E Racova – Budăneşti, DJ 671 A – loc. Firizu – pod distrus, DJ 671 Ilovăţ – Bala, DJ 607 B pe trossonul Bunoaica – Peştera Topolniţa – gropi şi şanţuri);

- 16 drumuri comunale (DC 4 Gornenţi-Malarişca, DC 42 Bala de Sus-Brateşul, DC 54 Culmea Şovernii-Dîlma, DC 42 Comăneşti-Molani-Brativoieşti, 2 drumuri comunale – com. Malovăţ, DC Ponoarele-Băluţa-Delureni, DC 41 Baia de Aramă-Gărdăneasa, DC 58 Ponoarele-Ceptureni, DC Ponoarele-Pădurea de Liliac-Gărdăneasa, DC Gheorgheşti-Proiteşti, DC Valea Ursului–Proiteşti, DC Valea Morilor-Tihoi, DC Gărdăneasa-Martineşti, DC 38 Ponoarele-Cracul Muntelui-Bîrăiacu);

- 28 drumuri săteşti/uliţe (2 - com. Podeni, 3 – com Ilovăţ, 12 – com. Şişeşti, 11 – Malovăţ); - 5 poduri (1 pe DJ 671 A localitatea Firizu, 2 poduri afectate la capete prin alunecări de teren,

localitatea Malovăţ şi 2 poduri afectate la capete prin alunecări de teren, localitatea 23 August); - 2 podeţe (1 podeţ în satul Dîlbociţa şi 1 podeţ în satul Bala de Sus, fără a fi afectată circulaţia); - 4 amenajări/îndiguiri (2 Ilovăţ, 1 Şişeşti şi 1 Izvoru Bîrzii); - 4 acoperişuri (3 Drobeta Turnu Severin şi 1 la Brezniţa Ocol).

Fenomenele meteorologice din luna iulie (precipitaţii, descărcări electrice, grindină şi intensificări de vânt), au afectat 5 localităţi (Dr.Tr.Severin, Baia de Aramă, Şimian, Pătulele, Cujmir), înregistrându-se următoarele pagube:

11 beciuri inundate (Dr.Tr.Severin, Pătulele, Cujmir) 5 copaci prăbuşiţi (Dr.Tr.Severin) ce au avariat 5 autoturisme, un acoperiş de casă sau au dus

la blocarea circulaţiei pe DN 6. 6 acoperişuri de locuinţe prăbuşite în Dr.Tr.Severin ce au avariat 2 autoturisme şi un acoperiş

de casă; 3 curţi inundate (Şimian şi Baia de Aramă); 1 obiectiv socio-economic inundat (sala de sport a Colegiului Dl. Tudor).

De asemenea, ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase înregistrate la nivelul judeţului în trimestrul III 2012, au fost afectate/degradate 3 drumuri judeţene, 9 drumuri comunale şi

62

mai multe drumuri săteşti pe raza administrativă a 5 comune (Cireşu, Brezniţa Ocol, Hinova, Ponoarele, Ilovăţ), astfel:

- DJ 607B Bunoaica – Cireşu – Marga (com. Cireşu); - DJ 606B la ieşire spre comuna Livezile (com. Hinova); - DJ 671 E (com. Ilovăţ) - degradare pod; - DC 2A Negruşa, DC 3A Cireşu, DC 5A Jupîneşti, DC 607C, pe tronsonul de drum DC

607C – DC 607B (com. Cireşu); - DC 5A Jidoştiţa-Şuşiţa (Brezniţa Ocol); - DC 57 Ponoarele – Băluţa – Delureni, DC 41 Baia de Aramă – Gărdăneasa, DC 58

Ponoarele – Ceptureni, DC 56 Ponoarele – Pădurea de Liliac – Gărdăneasa (com. Ponoarele); - alte drumuri săteşti afectate: Valea Morilor – Tihoi, Gărdăneasa – Brînzeni Gărdăneasa –

Răiculeşti, Gărdăneasa – Martineşti (com. Ponoarele); - drumul sătesc „Drumul Mare”(Brezniţa Ocol); - drumul sătesc Linia Mică din satul Jidoştiţa (Brezniţa Ocol); - drumurile săteşti de pe raza localităţii Bistriţa (com. Hinova).

4. INCENDII LA FONDUL FORESTIER, VEGETAŢIE USCATĂ SAU CULTURI DE CEREALE PĂIOASE

În perioada 2002-2012, în judeţul Mehedinţi au avut loc 1628 incendii la fondul forestier şi de vegetaţie uscată, punctul maxim fiind atins în anul 2012, când au avut loc 512 incendii de vegetaţie uscată. Faţă de anul 2011, în anul 2012 numărul incendiilor de vegetaţie uscată a crescut cu 14%, şi aceasta s-a realizat pe fondul unor condiţii hidrometeorologice (lipsa ploilor şi temperaturile caniculare) favorabile procedurii unor astfel de situaţii de urgenţă, precum şi din cauza igienizării terenurilor fără a se respecta măsurile necesare care să împiedice extinderea incendiilor.

Repartizarea incendiilor pe ceilalţi ani este următoarea: - 2002 – 156 incendii; - 2003 – 7 incendii; - 2004 – 11 incendii; - 2005 – 21 incendii; - 2006 – 27 incendii; - 2007 – 54 incendii; - 2008 – 100 incendii; - 2009 – 177 incendii; - 2010 – 114 incendii; - 2011 – 449 incendii; - 2012 - 512 incendii. Cele mai afectate de acţiunea focului au fost Ocoalele Silvice Strehaia şi Corcova, precum şi

localităţile Strehaia, Căzăneşti, Corcova, Voloiac, Tâmna, Prunişor şi Floreşti. Producerea incendiilor de pădure este favorizată de apariţia perioadelor secetoase şi/sau canicula

din timpul anului. Perioadele cele mai frecvente de apariţie a incendiilor de pădure sunt cele de trecere de la iarnă la primăvară (lunile martie-aprilie) şi de la toamnă la iarnă (lunile septembrie-octombrie). Atunci când anii sunt secetoşi există premisele producerii de incendii la pădure în luni neobişnuite, cum ar fi februarie ori noiembrie. O caracteristică o prezintă incendiile din anul 2006, care au avut loc în perioada 04-16.11, deoarece luna noiembrie este lună atipică pentru incendii la pădure.

Zonele cu cel mai ridicat risc potenţial de producere a incendiilor sunt cele aferente localităţilor Floreşti, Corcova, Căzăneşti (ce aparţin de Ocolul Silvic Corcova), Prunişor (Ocolul Silvic Strehaia), Voloiac (Ocolul Silvic Corcova), Strehaia, Devesel, Burila Mare (Ocolul Silvic Jiana).

O zonă cu caracter aparte prin faptul că specia predominantă o constituie coniferele, o reprezintă cea situată la confluenţa cu judeţul Caraş-Severin, la limita Ocoalelor Silvice Orşova şi Topleţ. În această zonă pot apare incendii de coronament, ce se pot manifesta cu violenţă datorită produselor conţinute de această specie.

Situaţia fondului forestier, pe ocoale silvice (pădure în proprietatea statului), este prevăzută în anexa nr. 16.

63

5. NINSORI ABUNDENTE ŞI VISCOLE

Căderile masive de zăpadă se manifestă cu precădere în zona de nord a judeţului, însă şi în celelalte zone. În ultimii ani nu s-au produs câteva situaţii de urgenţă datorate acestui risc, însă acestea au avut loc pentru scurt timp, înzăpezirea unor sectoare de drum ducând la blocarea unor drumuri naţionale, judeţene şi, mai ales, comunale.

Pericolul pe care îl pot produce astfel de riscuri este dat de imposibilitatea desfăşurării activităţilor normale în comunităţile locale, fie ca urmare a afectării utilităţilor de gospodărire locale, liniilor de tensiune, telefonie, reţelelor de apă curentă, termoficare, etc. În situaţia blocării drumurilor, există pericolul izolării localităţilor, mai ales a celor din zona de munte, îngreunarea circulaţiei rutiere, greutăţi în aprovizionarea cu alimente de strictă necesitate pentru populaţie sau imposibilitatea desfăşurării activităţilor de învăţământ şi a asigurării asistenţei medicale de urgenţă şi de specialitate.

Din experienţa altor ani, principalele drumuri predispuse blocării, ca urmare a căderilor masive de zăpadă, sunt:

1. Drumurile naţionale: D.N. – 6: Dealul Balota, DN – 67: Ciovârnăşani-Colibaşi; DN 56 B: Batoţi-Chilia, DN 67 D: Obârşia Cloşani –Godeanu; DN 56 A: Stârmina şi în continuare pe DJ 562 spre Scăpău. 2. Drumurile judeţene: DJ 670 Malovăţ-Godeanu-Balta; Nadanova-Baia de Aramă, zonele Comăneşti, Floreşti DJ 561 în dreptul localităţilor Oprişor, Bâcleş şi zona Tâmna-Plopi DJ 607 B Magheru-Cireşu-Marga DJ 671 A Cocorova-Ilovăţ-Şovarna-Bala de Sus

ANUL 2009 În anul 2009, în perioada atenţionării meteorologice „COD GALBEN”, pentru intervalul

15.12.2009, ora 12.00 – 17.12.2009, ora 18.00, au fost afectate de către ninsori 8 drumuri judeţene şi 8 drumuri comunale, astfel:

Drumuri judeţene: - DJ 670 sectorul Godeanu – Balta; - DJ 561A sectoarele Prisăceaua – Oprişor; / Tâmna - Bîcleş; - DJ 563 sectorul Oprişor – Punghina; - DJ 562 sectorul Obîrşia de Cîmp – Dîrvari; - DJ 563A sectorul Vlădaia – Almăjel; - DJ 607A sectorul Husnicioara - Peri; - DJ 606B sectoarele Livezile - Izvorul Aneştilor;/Podul Grosu - Stigniţa; - DJ 606 sectorul Gvardeniţa - Cleanov.

Drumuri comunale: - DC 96 sectorul Poroina – Poroiniţa blocat, - DC 2A sectorul Cireşu – Negruşa blocat; - DC 3 sectoarele Cireşu – Malarişca blocat / Cireşu – Jupîneşti blocat; - DC125 sectoarele Pădina Mică şi Pădina Mare / Pădina Mică – Iablaniţa; - DC 54 sectorul Dîlma - Runcşor; - DC 40 sectorul Baia de Aramă - Dealul Mare; - DC 58 sectorul Balta - Sfodea; - DC 67 sectorul Voloiac – Lac. De asemenea, în această perioadă, s-au înregistrat, 2 persoane decedate prin hipotermie.

64

ANUL 2010 În prima parte a anului 2010, datorită ninsorilor abundente şi a viscolului, au fost blocate

temporar, pe anumite sectoare, drumuri naţionale (1), judeţene (6) şi comunale (8), fiind afectat un număr de 27 localităţi.

Drumuri naţionale: - DN 67 D Baia de Aramă – Herculane, blocat în zona Obîrşia Cloşani; Drumuri judeţene: - DJ 606 D sectorul Buiceşti - Ţînţaru – Argetoaia; - DJ 607 pe sectorul Strehaia – Cîrceni; - DJ 561 A sector Bălăciţa – Oprişor; - DJ 670 sector Godeanu – Şiroca; - DJ 671 E sector Cerna Vârf – Nadanova; - DJ 562 sector Dârvari – Gemeni – limita jud. Dolj;

Drumuri comunale: - DC 505 B sector Poroina – Poroiniţa; - DC 90 sector Livezile – Izvorălu de Jos; - DC 92 sector Bibăn – DJ 563; - DC 125 sector Pădina Mică – Pădina Mare; - DC 126 sector Iablaniţa – Pădina Mare; - DC 121 sector Olteanca – Pădina Mică; - DC 9 sector Bîlvăneşti – Pîrlagele; - DC 116 sectorul Bîcleş – Smadoviţa; În această perioadă, pe toate drumurile din judeţ circulaţia a fost îngreunată datorită căderilor

masive de zăpadă şi viscolului, pentru restabilirea stării de normalitate acţionându-se cu 119 utilaje specifice pentru deszăpezit şi cu 140 forţe de intervenţie.

Conform informărilor primite de la Direcţia de Sănătate Publică Mehedinţi, la nivelul judeţului Mehedinţi, s-au înregistrat 2 decese datorate hipotermiei.

ANUL 2011

În lunile ianuarie şi februarie, s-au înregistrat căderi abundente de zăpadă, care, pe fondul viscolelor produse, au impus intervenţii cu echipamente specializate pentru deblocarea căilor de circulaţie rutieră, precum şi asigurarea condiţiilor pentru furnizarea utilităţilor publice. Au fost afectate, pe anumite sectoare, 2 drumuri judeţene DJ 607C (restricţionat pe sectorul Podeni - Malarişca) şi DJ 606A (blocat pe sectorul DN6 - localitatea Plopi), 7 drumuri comunale DC 90 (blocat între localităţile Livezile - Izvorălul de Jos), DC 22 (blocat pe raza localităţii Ştefan Odobleja), DC 52 (bloact pe sectorul Crăguieşti - Cracul Lung), DC 96 (blocat pe sectorul Poroina Mare - Poroiniţa), DC 65 (blocat pe sectorul DN6 - Cremenea), DC 125 (s-a circulat pe un sens pe sectorul Pădina Mică - Iablăniţa) şi DC 126 (s-a circulat pe un sens pe sectorul Pădina Mică - Pădina Mare).

ANUL 2012

Căderile masive de zăpadă, temperaturile scăzute şi viscolul din primele luni ale anului, au determinat blocarea temporară a unor căi de transport rutier, feroviar şi fluvial cu perturbări ale traficului şi izolarea temporară a unor localităţi, închiderea temporară a unităţilor de învăţământ, precum şi avarierea utilităţilor publice,astfel:

pe 3 drumuri naţionale a fost restricţionat traficul rutier greu (auto cu masa mai mare de 7,5 tone): DN 6 sector Şimian – Ghelmegioaia (Dealul Balota), DN 56A, sector Hinova – Rogova (dealul Stârmina) şi D.N. 67;

6 drumuri naţionale, datorită căderilor masive de zăpadă, au fost temporar închise traficului rutier pe anumite sectoare de drum: DN 6 sector Dr. Tr. Severin – Orşova şi sector Şimian până la

65

limita cu judeţul Dolj, DN 56A sector Şimian până la limita cu judeţul Dolj, DN 56C sector Vrata – Salcia, DN 67 D Baia de Aramă – Băile Herculane şi DN 56A sector Vînători – Cujmir şi DN 57, sector Dubova – Eşelniţa.

17 drumuri judeţene, au fost temporar închise traficului rutier pe anumite sectoare de drum, astfel: DJ 561A sector Oprişor – limită jud. Dolj, DJ 562 sector Obârşia de Câmp – Dârvari, sector Gemeni – limită Dolj şi sectorul Scăpău – Rogova, DJ 562A sector Vânjuleţ – Pătulele- Gruia – Livezile (limita DJ 606B), DJ 563 sector Punghina – Drincea– Oprişor, DJ 563A sector DJ606 – Vlădaia – Almăjel – Podu Grosu, D.J. 564 sector Pătulele – Dănceu – Scăpău, DJ 565 sector Burila Mare - Bistreţ, DJ 566 sector Ostrovul Mare – Ţigănaşi DJ 606, DJ 606 sector Vânju Mare – Bălăciţa Dobra – Bălăciţa, DJ 606A, DJ 606 B sector Livezile – Băcleş, Livezile – Poroina Mare – Podu Grosu, DJ 607 sector Strehaia – Grozesti – Păsărani, DJ 607B sector Magheru – Matorăţ– Bunoiaca – Cireşu, DJ 607C sectorul Podeni – Malarişca, DJ 670 sector Malovăţ – Bâlvăneşti –Baia de Aramă, DJ 671A sector Şovarna –Studina, DJ 671 E sector Ilovăţ – Firizu.

din punct de vedere al transportului rutier, la nivelul judeţului Mehedinţi, au fost izolate, temporar, un număr de 33 localităţi din 16 comune, astfel:

- Sfodea – com. Balta (DC 58) - cca. 60 persoane; - Dîlma, Runcşoru, Brateşu – com. Bala (DC 54) – cca. 390 persoane; - Smadoviţa (DC 116) – com. Bâcleş – cca. 180 persoane; - Călineştii de Sus, Călineştii de Jos, Bâlvăneştii de Jos(DC 6), Pârlagele (DC 9A) – com.

Bâlvăneşti; - Bunoaica, Cireşu, Jupîneşti, Negruşa (DJ 607B, DC 2A) - com. Cireşu – cca. 660 persoane; - Păuneşti (DC 6B) – com. Godeanu – cca. 200 persoane; - Cracu Lung, Budăneşti, Racova (DC 52) – com. Ilovăţ – cca. 198 persoane; - Moiseşti (DC 2) – com. Iloviţa - cca. 70 persoane; - Buseşti, Giurgeni (DC 36, DC 50) – comuna Isverna – cca. 190 persoane; - Schitul de Sus (DJ 607B) – com. Izvorul Bârzii – cca. 60 persoane; - Celnata (DC 15A) – com. Husnicioara – cca. 60 persoane; - Izvorălu de Jos (DC 90)– com. Livezile – cca. 250 persoane; - Iablaniţa, Pădina Mică, Pădina Mare (DC 123, 126) - com. Pădina Mare – cca. 420 persoane; - Malarişca (DJ 607C) – com. Podeni – cca. 160 persoane; - Arvăteşti, Prunaru, Zegaia, Gîrniţa, Igiroasa (DC 25, DC 25B, DC 18, DC 28) - com Prunişor

– cca. 400 persoane; - Scorila – comuna Vlădaia – cca. 400 persoane. datorită stratului de gheaţă format pe fluviul Dunărea, porturile fluviale din municipiile Dr.

Tr. Severin şi Orşova au fost închise, iar în urma căderilor masive de zăpadă din data de 14.02.2012, pe tronsonul de cale ferată Dr. Tr. Severin – Orşova, circulaţia feroviară a fost închisă.

în judeţul Mehedinţi, prin hotărârea C.J.S.U. Mehedinţi, toate unităţile de învăţământ au fost închise în zilele de 13 şi 14.02.2012.

la nivelul judeţului Mehedinţi au fost cazate în municipiul Dr. Tr. Severin, la internatele Colegiului Tehnic Domnul Tudor şi Colegiului Naţional Ştefan Odobleja un număr de 34 de persoane fără adăpost, iar la sediul primăriei Bălăciţa o persoană fără adăpost.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Drobeta” al Judeţului Mehedinţi împreună cu Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Mehedinţi şi Filiala Crucea Roşie Mehedinţi au desfăşurat misiuni de distribuire ajutoare umanitare în localităţile: Bălăciţa, Baia de Aramă, Ponoarele, Vlădaia, Moiseşti, Negruşa, Cireşu, Godeanu, Balta, Ilovăţ precum şi la Schitul Cîrjei din com. Hinova.

De asemenea, datorită căderilor masive de zăpadă din luna decembrie, au fost afectate drumuri

naţionale, judeţene şi comunale fiind închise sau restricţionate traficului rutier pe anumite sectoare şi perioade de timp, astfel: - 1 drum national pe care circulatia s-a desfasurat cu dificultate:

- DN 57 - sector Dubova – Sviniţa în data de 09-12-2012; - sector Dubova – Eşelniţa (Dealul Ţurlui) - în data de 11.12.2012 până la ora 22:00;

- 4 drumuri judetene blocate: - DJ 670 - Bîlvăneşti – Godeanu în perioada 08.12.2012 - 09.12.2012;

66

- Bobaiţa – Bîlvăneşti în data 09.12.2012 - DJ 607B - sector Jidoştiţa – Cireşu 09.12.2012-11.12.2012 - sector Cireşu - Marga 10.12.2012 - 12.12.2012 - DJ 607C Iloviţa – Balta în data de 09.12.2012 - DJ 671A Crăguieşti – Ilovăţ în data de 09.12.2012

- 6 drumuri judetene restrictionate: - DJ 562 Obîrşia de Cîmp – Dîrvari 11.12.2012-12.12.2012 - DJ 606A 09.12.2012-10.12.2012 - DJ 606B 09.12.2012-10.12.2012 - DJ 607B - sector Jidoştiţa – Cireşu (Zona Matorăţ) 09-12-2012

- sector Jidoştiţa – Marga 12.12.2012-13.12.2012 - sector Brezniţa Ocol - Jidoştiţa – Marga 13.12.2012-14.12.2012 ora 14.30

- DJ 607C Iloviţa – Balta 10.12.2012-11.12.2012 - DJ 670 - sector Bobaiţa – Marga 10-12-2012 - sector Bîlvăneşti –Godeanu 12.12.2012-13.12.2012

- sector Bîlvăneşti –Godeanu - Baia de Aramă 13.12.2012-14.12.2012 ora 18:40

- 13 drumuri comunale blocate - DC 1 Eibenthal - Baia Nouă 09.12.2012-10.12.2012 - DC 2 intersectia cu DJ 607C - Moisesti 12.12.2012 - DC 2A intersectia cu DJ 607C - Negruşa 09.12.2012-11.12.2012 - DC 3 Cireşu – Podeni 10.12.2012-12.12.2012 - DC 4 Gornenţi – Malarişca 09.12.2012-11.12.2012 - DC 6A intersectia DJ670 - DC6A – Godeanu 09.12.2012 - DC 6B intersectia DJ670 - DC6B – Paunesti 09.12.2012 - DC 45 Şiroca – Sfodea 09.12.2012-10.12.2012 - DC 52 Crăguieşti - Cracu Lung 09.12.2012 - - DC 54 intersectia cu DJ671A - Runcsoru – Dilma 09.12.2012 - DC 58 Balta - Sfodea – Şiroca 09.12.2012-10.12.2012 - DC 58 Balta - Sfodea – Şiroca 11.12.2012-12.12.2012 ora 14:00 - DC 90 Livezile - Izvorălu de Jos 10.12.2012

- 14 drumuri comunale restrictionate: - DC 2 Moisesti - intersectia DJ 607C 12.12.2012-13.12.2012 - DC 3 Cireşu-Podeni 12.12.2012-13.12.2012 - DC 6 Bîlvăneşti-Călineşti 13.12.2012-14.12.2012 - DC 6A Godeanu-intersecţia DJ 670 12.12.2012-14.12.2012 ora 19:20 - DC 6B Godeanu-Păuneşti 12.12.2012-14.12.2012 ora 19:20 - DC 9 Bîlvăneşti-Pîrlagele-limita cu DC 9A 13.12.2012-14.12.2012 ora 19:20 - DC 9A Pîrlagele 12.12.2012-13.12.2012 - DC 18 Zegaia - Intersecţia DN6 09.12.2012-13.12.2012 - DC 24 Mijarca-Fîntîna Domnească, com Prunişor 15.12.2012-16.12.2012 ora 13:00 - DC 52 Budăneşti 09-12-12 - DC 58 Sfodea – Şiroca 12.12.2012-13.12.2012 - DC 59 Prunisor-Cervenita 09.12.2012-13.12.2012 - DC 66 Ruptura-Cremenea, com Voloiac 15.12.2012-16.12.2012 ora 13:00 - DC 96 Poroina-Poroinita 09.12.2012-13.12.2012

Datorită înzăpezirii drumurilor comunale DC 58 (Balta – Sfodea – Şiroca), DC 52 (Crăguieşti – Cracu Lung) şi DC 2 (intersectia cu DJ 607C - Moisesti) au fost izolate din punct de vedere al comunicaţiilor rutiere 3 localităţi:

- Sfodea, com. Balta – cca. 60 persoane; - Cracu Lung, com Ilovăţ - cca. 40 persoane; - Moiseşti. com Iloviţa – cca. 95 persoane.

67

6. FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICĂ

6.1.Cutremurele de pământ

Din punct de vedere al riscului la cutremur, judeţul Mehedinţi se găseşte la interferenţa mai multor focare, cu epicentre atât pe teritoriul ţării noastre, în Vrancea şi munţii Banatului, cât şi pe teritoriul Serbiei şi Bulgariei.

Dacă cutremurul cu epicentrul în Vrancea are ca specific adâncimea mare la care se poate produce, la cele din zona bănăţeană, epicentrul unui potenţial cutremur se găseşte mai aproape de suprafaţă, însă cu o magnitudine mult mai mică, de 5-60 pe scara Richter, ceea ce face ca la nivelul judeţului nostru să fie resimţit la 6-70, pe scara Mercalli.

Cutremurele bănăţene sunt caracterizate prin adâncimea mică a focarului (5-15 km), zonă redusă de influenţă în jurul epicentrului, mişcări orizontale şi verticale de tip impuls cu durată scurtă, perioade lungi de revenire în aceeaşi zonă. La aceste tipuri de seisme sunt afectate mai mult structurile rigide (zidărie, diafragme, panouri mari) şi mai puţin cele deformabile (cadre din beton armat sau metalice).

In Banat, în ultimii 200 de ani, au fost semnalate cutremure superficiale (la adâncimi mai ales in jur de 10 km), dar cu magnitudini care nu au depăşit 5,6-5,8 grade pe scara Richter; din cauza adâncimilor mici, însă, aceste seisme au atins uneori intensităţi destul de mari în epicentru, de până la VIII grade pe scara Mercalli. Cele mai importante mişcări seismice înregistrate au fost cele din 1991 (12 iulie M = 5,7 ; 18 iulie M = 5, 6 ; 2 decembrie M = 5,5). În anul 1991 în Câmpia Timişului (sud Timisoara-Banloc, Voiteg) şi la Herculane (Culoarul Cernei) s-au produs mai multe cutremure, dintre care cele mai intense au atins magnitudini de 5,5-5,7 grade pe scara Richter şi intensităţi maxime de VIII grade pe scara Mercalli.

Se pare că cel mai puternic cutremur din zona Banat a fost cel din 10 octombrie 1879 de la Moldova Nouă, cu o intensitate de VIII şi numeroase alte replici. De exemplu, în anul 1879 s-au produs mai multe cutremure relativ puternice la Moldova Nouă, în aria danubiana, dintre care cel puţin 2 şocuri (in 10 si 11 octombrie 1879) au atins local VIII grade pe scara Mercalli şi au fost resimţite până la Sibiu.

De altfel, regiunea BANAT se caracterizează printr-o activitate seismică destul de ridicată, cu numeroase evenimente seismice de magnitudine mai mare de 4,0 şi intensitate de cel puţin V grade pe scara Mercalli în ultimii 100 de ani. Aceste cutremure se corelează cu un sistem de falii crustale active care segmentează scoarţa terestră în blocuri acoperite de depozite neogene, blocuri căzute şi ridicate şi a căror reechilibrare se face prin acumularea unor energii potenţiale care se eliberează brusc. Foarte adesea, cutremurele banatice apar în secvenţe, serii de cutremure pe durata mai multor luni.

Lista cutremurelor importante din România. În perioada 1800-1900 sunt notate doar cutremurele

majore, pentru perioada 1900-1990 sunt menţionate doar cutremurele peste 7 grade, iar din 1990 până în prezent sunt arătate toate cutremurele cu magnitudine > 6 grade Richter. Ora este GMT.

Data, ora: 26.10.1802, 10:55 - Magnitudine Mw: 7,9 - Adancimea: 150 km Data, ora: 5.03.1812, 12:30 - Magnitudine Mw: 6,5 - Adancimea: 130 km Data, ora: 26.11.1829, 01:40 - Magnitudine Mw: 7,3 - Adancimea: 150 km Data, ora: 23.01.1838, 18:45 - Magnitudine Mw: 7,5 - Adancimea: 150 km Data, ora: 6.10.1908, 21:40 - Magnitudine Mw: 7,1 - Adancimea: 125 km Data, ora: 10.11.1940, 01:39:07 - Magnitudine Mw: 7,7 - Adancimea: 150 km Data, ora: 4.03.1977, 19:21:54 - Magnitudine Mw: 7,4 - Adancimea: 94 km Data, ora: 30.08.1986, 21:28:37 - Magnitudine Mw: 7,1 - Adancimea: 131,4 km Data, ora: 30.05.1990, 10:40:06 - Magnitudine Mw: 6,9 - Adancimea: 90,9 km Data, ora: 31.05.1990, 00:17:48 - Magnitudine Mw: 6,4 - Adancimea: 86,9 km Data, ora: 27.10.2004, 20:34:36 - Magnitudine Mw: 6 - Adancimea: 98,6 km Efectele unui cutremur (adică valoarea pe scara Mercalli) nu depind însă de valoarea

magnitudinii (Richter), ci de mai mulţi parametri: adâncimea cutremurului (un cutremur de suprafaţa este mult mai distrugător decât unul de adâncime), calitatea materialelor de construcţii folosite în regiunea în care are loc seismul, etc.

68

6.2. Alunecările de teren Alunecările de teren nu sunt caracteristice pentru judeţul nostru, însă în ultimii ani s-au produs

multe astfel de fenomene ca urmare a precipitaţiilor abundente căzute, a defrişărilor masive şi a lipsei, în ultimii ani, de lucrări de consolidare a malurilor şi versanţilor de-a lungul arterelor de circulaţie, etc.

Unităţi administrativ - teritoriale afectate de alunecări de teren, conform Anexei 7 din Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a zone de risc natural

Tipul alunecărilor Nr. crt.

Unitatea administrativ-teritoriala

Potenţialul de producerea alunecărilor primara reactivata

1. Baia de Arama mediu - 2. Orşova mediu - 3. Strehaia ridicat - 4. Vânju Mare scăzut-ridicat - 5. Bala ridicat - 6. Bâcleş ridicat - 7. Brezniţa-Motru ridicat - 8. Brezniţa-Ocol ridicat - 9. Broşteni ridicat - 10. Butoieşti ridicat - 11. Căzăneşti ridicat - 12. Cireşu mediu - 13. Dubova mediu - 14. Dumbrava ridicat - 15. Floreşti ridicat - 16. Gârla Mare scăzut - 17. Greci ridicat - 18. Grozeşti ridicat - 19. Gruia scăzut - 20. Hinova ridicat - 21. Husnicioara ridicat - 22. Eşelniţa mediu - 23. Ilovăţ mediu - 24. Livezile ridicat - 25. Malovăţ ridicat - 26. Pădina ridicat - 27. Pătulele scăzut - 28. Ponoarele mediu - 29. Poroina Mare ridicat - 30. Pristol scăzut - 31. Prunişor ridicat - 32. Rogova ridicat - 33. Stângăceaua ridicat - 34. Sviniţa mediu - 35. Simian ridicat - 36. Şovarna ridicat - 37. Tâmna ridicat - 38. Vladaia ridicat - 39. Voloiac ridicat -

69

ANUL 2006

Cele mai multe şi mai grave alunecări de teren s-au produs în anul 2006, când pe 24 ianuarie 2006 urmare a alunecărilor de teren în localitatea Menţii din Faţă au fost afectate 4 locuinţe, 3 anexe gospodăreşti şi un drum comunal şi tot în aceeaşi unitate în data de 7 martie 2006 au fost afectate 14 locuinţe şi 14 anexe, un DJ 674B, 1 DC şi un stâlp de electricitate.

În data de 22 martie 2006, urmare a alunecărilor de teren în localitatea Motruleni au fost afectate 15 locuinţe şi 11 anexe şi 1 DC.

Datorită precipitaţiilor în data de 16.03.2006, s-a produs o alunecare de teren care a cauzat tasarea pe cca.1,5 m a firului drept (către Vînju Mare) al părţii carosabile pe DN 56A în punctul Stîrmina, circulaţia fiind deviată pe ruta ocolitoare Devesel-Scăpău şi Craiova-Calafat (DN 6).

În anul 2006 s-au produs peste 70 de alunecări de teren, în 33 de oraşe şi comune.

ANUL 2008

Alunecările de teren (12) au afectat 7 locuinţe, un drum naţional (DN 57), 2 drumuri judeţene, fiind generate de: precipitaţiile abundente, fenomenul de îngheţ–dezgheţ, eroziunea puternică a malurilor râurilor, lipsa de arboret şi arbori care să fixeze terenurile, reactivarea celor vechi sau producerea de accidente tehnice-căderi de ebulment pe DN 57 la realizarea obiectivului de investiţii ,, Apărare şi consolidare DN 57 Orşova – Moldova Nouă ”, ceea ce a dus la blocarea circulaţiei sau circularea pe un singur sens al drumului.

ANUL 2009 În trimestrul I Municipiul Orşova, zona Pieţei 1800 – Hotel Meridian, a avut loc o alunecare de teren pe o

suprafaţă de aproximativ 400 mp. Pagube: - o parte din terasa restaurantului Meridian; - conducta de alimentare cu g.p.l. de la rezervorul de stocare al centralei termice hotel

Meridian. Municipiul Orşova, str. Cloşca nr. 3 şi 4, a avut loc o alunecare de teren a malului drept al

ogaşului pe o suprafaţă de cca. 1500 mp şi colmatarea unui unui tub de colectare ape pluviale. Pagube: - avarierea unei anexe gospodăreşti cu rol de magazie; - inundarea subsolurilor blocurilor. Municipiul Orşova, str. Decebal şi Banatului, a avut loc o alunecare de teren pe o suprafaţă de

cca. 320 mp Pagube: - avarierea unei locuinţe şi dislocarea unui stâlp ce alimenta consumatorii casnici şi

iluminatul public. DN 67 D (Stăneşti, oraş Baia de Aramă, km 51+200) Pagube: - distrugerea - zidului de sprijin de rambleu pe o lungime de 20 m; - suprastructurii drumului (partea carosabilă afectată pe ½ cale) pe cca 20 m; - parapetului de protecţie pe o lungime de 20 m. Valoarea estimată a lucrărilor de refacere este de 230.000 lei. DN 67 D (Obârşia Cloşani, km 56+850) – alunecare de teren de cca 300 mc, blocând total

drumul şi o eroziune de teren – pr. Brebina. Pagube: - afectarea stadionului comunal şi a terenului unei gospodării (cca 70 ml). Varianta ocolitoare a DJ 607 A (Husnicioara, punctul Pietrele Roşii) – alunecare de teren,

ocupând ½ din calea de rulare, pe o lungime de 10 m – nu au existat pagube. Com. Şişeşti – s-au produs alunecări lente de teren şi tasări pe verticală pe o suprafaţă de cca

4,5 ha (sat Ciovârnăşani, zona „Dealul Ciovârnăşani”, zona Gârdoaia); DN 57 (zona Dubova – Şviniţa) – au avut loc 16 căderi de ebulment, blocând circulaţia total

sau numai pe un sens de mers.

70

În trimestrul II În data de 15.04.2009, pe Drumul Naţional 57, între localităţile Dubova şi Şviniţa, la km

27+900, au avut loc căderi de ebulment şi arbori, fapt ce a dus la blocarea circulaţiei; În data de 16.05.2009, pe DN 57 între localităţile Dubova şi Şviniţa la km 35+500, a avut

loc o alunecare de teren pe o lungime cca. 100m, fapt cea a dus la blocarea totală a drumului în perioada 16.05.2009 – 29.05.2009;

De asemenea, pe DN 6 pe sectorul de drum Strehaia – Drobeta Turnu Severin la km 297+380, la podul provizoriu peste râul Huşniţa, pe raza localităţii Ciochiuţa (datorită degradării), s-a dispus închiderea completă a circulaţiei rutiere în intervalul 12.05.2009 orele 08.00 – 13.05.2009, orele 08.00.

Traficul rutier între Strehaia şi Drobeta Turnu Severin s-a desfăşurat deviat pe rută ocolitoare.

În trimestrul III, în urma precipitaţiilor căzute în lunile iunie şi iulie, pe drumul judeţean DJ 606 B, pe sectorul Bîcleş – Podu Grosu, s-au produs alunecări de teren şi ravene longitudinale şi transversale pe o distanţă de 3 km. Acest lucru a dus la îngreunarea circulaţiei pe unele porţiuni, aceasta efectuându-se chiar pe un singur fir.

În trimestrul IV, în urma precipitaţiilor abundente căzute în această perioadă, s-au produs mai multe alunecări de teren, după cum urmează:

în data de 13.10.2009, o alunecare de teren pe o lungime de cca. 80 m, blocând DC 57 care face legătura între comuna Ponoarele şi satul Băluţa.

pe drumul naţional DN 57: - în data de 13.10.2009, la kilometrul 57+150 m, pe raza comunei Şviniţa, s-a produs alunecarea

unei stânci de 4 mc, ocupând cca. 1 metru din partea carosabilă, circulaţia desfăşurându-se în condiţii normale;

- în data de 26.10.2009, la kilometrul 36+050 m, s-a produs o alunecare de cca 500 mc ebulment, acoperind partea dreaptă a drumului, pe o lungime de cca 15-20 m.

- în data de 25.12.2009, la kilometrul 40+200, pe raza localităţii Dubova, au avut loc căderi de stânci.

În urma petiţiei primăriei comunei Dubova prin care sesiza apariţia unor degradări la unele imobile, în data de 14.12.2009, s-a deplasat, la faţa locului, o comisie formată din membrii ai grupului de suport tehnic, constatând în zona de protecţie a DN 57, la km 25+350, pe partea dreaptă o alunecare de taluz dar care nu afecta imobilele ce făceau obiectul sesizării, datorită distanţei mari până la acestea, degradările datorându-se cu precădere vechimii imobilelor, naturii terenului de fundare şi sistemului constructiv adoptat la execuţia acestora.

ANUL 2010 În trimestrul I, alunecările de teren (23) au afectat un drum naţional (DN 57), 3 drumuri

judeţene (DJ 670, DJ 607C, DJ 607), 5 drumuri comunale (DC 81, DC 83A, DC 72A, DC 41, DC 57), un drum de interes local şi o cale ferată, fiind generate de: precipitaţiile abundente, fenomenul de îngheţ–dezgheţ, eroziunea puternică a malurilor râurilor, lipsa de arboret şi arbori care să fixeze terenurile, reactivarea celor vechi sau căderi de ebulment pe DN 57, ducând la blocarea circulaţiei pe ambele sensuri sau pe un singur sens al drumului.

În ansamblu, trecând în revistă situaţiile complexe cu care ne-am confruntat, succesiunea evenimentelor s-a prezentat astfel:

pe drumul naţional DN 57 sector Orşova - Şviniţa au avut loc cele mai multe alunecări de teren/căderi de ebulment (13), circulaţia fiind închisă total sau numai pe un sens de mers.

Cele mai semnificative alunecări de teren, de pe acest sector, au avut loc în data de 07.03.2010, când pe DN 57 (sector Dubova - Eşelniţa) la km 19+400, datorită prăbuşirii zidului de sprijin de rambleu, s-a produs ruperea drumului până la axul acestuia pe o lungime de 25-30m. Cauza producerii a fost prăbuşirea zidului de sprijin de rambleu. Datorită pericolului iminent de rupere şi prăbuşire a

71

drumului, circulaţia rutieră pe DN 57 nu se mai putea desfăşura în condiţii de siguranţă, astfel comisia formată din prefectul judeţului Mehedinţi, specialişti din cadrul Grupului de suport tehnic Nr.2 şi Secţiei de Drumuri Naţionale Orşova, s-a deplasat la faţa locului şi a luat hotărârea întreruperii circulaţiei pe DN 57 (sector Dubova - Eşelniţa), începând cu ora 13.00, până la remedierea situaţiei.

De asemenea în data de 23.03.2010, ora 08:30, pe DN 57 la km 35+400 s-a produs o alunecare de teren din taluzul de debleu, care a blocat complet partea carosabilă, cca 20000 mc. pe o lungime de 100 m. Circulaţia a fost întreruptă în ambele sensuri, satul Dubova cu o populaţie de cca. 1000 de locuitori, aflat între cele două alunecări de teren, fiind izolat neexistând rute ocolitoare.

Circulaţia la km 19+400, a fost reluată pe un singur sens de mers, cu restricţie de 3,5 tone, în data de 26.03.2010, începând cu ora 12.30, iar la km 35+400, a fost reluată pe un singur sens de mers, în data de 26.03.20100, începând cu ora 10.00.

20.02.2010 - surpare a terasamentului de cale ferată datorită acumulării de apă provenită din topirea zapezii şi caderilor de precipitaţii. Incidentul s-a produs la km 345+700, la intrarea în staţia Balota (între Dr.Tr.Severin şi Prunişor). Circulaţia pe calea ferată a fost întreruptă. În momentul producerii incidentului în zonă circulau două trenuri de persoane ( IC 594 pe ruta Timişoara – Bucureşti, staţionat în condiţii de siguranţă în apropiere de Staţia Balota şi IC 593 Bucureşti –Timişoara, care a fost staţionat în Staţia Gârniţa, com. Prunişor).

Pasagerii aflaţi în cele două trenuri au fost transbordaţi cu mijloace de transport auto puse la dispoziţie de Regionala CFR. Operaţia s-a executat la toate trenurile ce au circulat în această noapte pe ruta Bucureşti – Dr.Tr. Severin – Timişoara.

21.02.2010 - DJ 670, în zona localităţii Zegujani (com. Floreşti), s-a produs o alunecare de teren pe cca. 50 metri, circulaţia fiind blocată pe un singur sens de mers. Zona a fost semnalizată corespunzător. Circulaţia s-a reluat pe ambele sensuri în data de 24.02.2010.

23.02.2010 - localitatea Şviniţa, în zona Strada nr. 10, s-a produs o alunecare de teren pe cca. 100 metri liniari, fiind afectate 2 gospodării (2 anexe), 2 grădini, 1 podeţ şi reţeaua de alimentare cu apă pe o lungime de cca. 100 ml.

24.02.2010 - DJ 607C la km 17+400, între localităţile Negruşa şi Podeni, s-au produs căderi de ebulment, blocând partea carosabilă pe o lungime de 4 - 5 ml. Circulaţia a fost reluată pe un sens de mers la ora 15.45. În data de 26.02.2010, la orele 18.30, s-a reluat circulaţia pe ambele sensuri de mers.

25.02.2010 - pe raza comunei Dumbrava, pe DC 81, sector Higiu - comuna Brezniţa Motru, în punctul Ursoaia, a avut loc o alunecare de teren, afectând drumul pe o distanţă de cca. 100 ml.

De asemenea, datorită deteriorării canalului de deversare a lacului Dumbrava, DC 83A, sector Dumbrava de Sus - comuna Bîcleş, în punctul Baraj, a fost inundat, fiind afectat pe o distanţă de cca. 120 ml.

Tot pe DC 83A, în punctul Albu din satul Giura, a avut loc o alunecare de teren, afectând drumul pe o distanţă de cca. 20 m.

26.02.2010, în urma primirii prin fax, de la primăria comunei Grozeşti, a informării cu privire la căderile masive de zăpadă şi precipitaţii, pe drumul comunal DC 72A la km 0+400, spre limita cu judeţul Gorj, s-a produs o alunecare de teren pe partea dreaptă, pe o lungime de 50m, cu o diferenţă de nivel de 2m şi pe 1/3 din carosabil.

18.03.2010 -. DJ 607 între km 9+00 – 10+00, pe raza comunei Grozeşti, s-a produs o alunecare de teren pe partea dreaptă, pe o lungime de 100m, cu o diferenţă de nivel de 1m şi pe 1/3 din drum.

24.03.2010 - DC 41 Baia de Aramă – Gărdăneasa, s-au produs două alunecări de teren de cca. 1000 mc, în zona împădurită Dosul Băii, care au afectat platforma drumului. Circulaţia rutieră a fost îngreunată.

De asemenea, pe DC 57 Ponoarele - Băluţa, s-a produs o alunecare de teren de cca. 500 mc., iar pe drumul de interes local Băluţa – Pădurea de Liliac - Gărdăneasa, s-a produs o alunecare de teren de cca. 500 mc.

30.03.2010 - pe raza municipiului Orşova, în zona de est a Cimitirului Vechi din Poiana Stelei, a avut loc o alunecare de teren pe cca. 100 ml, care pune în pericol 9 locuri de veci, unele dintre acestea fiind avariate, existând pericolul ca acestea să fie distruse.

În trimestrul II, alunecările de teren/ căderile de ebulment au afectat 1 drum naţional (DN 57) şi 5 drumuri comunale (DC 41, DC 56, DC 57, DC 37, DC 38), fiind generate de: precipitaţiile

72

abundente, eroziunea puternică a malurilor râurilor, lipsa de arboret şi arbori care să fixeze terenurile, ducând la blocarea circulaţiei pe ambele sensuri sau pe un singur sens al drumului, astfel:

În data de 17.04.2010, orele 00:30, pe DN 57 (sector Şviniţa - Cozla) la km 59 + 850, s-a dislocat un bloc de stâncă de cca. 25 – 30 tone, blocând ½ din carosabil. Circulaţia s-a desfăşurat cu restricţii (sub 3,5 tone), pe un singur sens de mers, circulaţia fiind reluată pe ambele sensuri la ora 21:00

De asemenea, în perioada 12-13.05.2010, conform raportului primit de la primăria Ponoarele, datorită precipitaţiilor abundente din ultima perioadă, au avut loc căderi de ebulment pe o lungime de 4 km, însumând cca. 1000 mc., fiind afectate 5 drumuri comunale - DC 41, DC 56, DC 57, DC 37, DC 38.

În trimestrul III, în luna august, în municipiul Dr. Tr. Severin, pe str. Partizan din cartierul Dudaşul Schelei, s-a reactivat o alunecare de teren.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Drobeta” a luat măsura informării Comitetului local pentru situaţii de urgenţă al municipiului Dr. Tr. Severin privind situaţia existentă, în scopul monitorizării fenomenului, desemnării de specialişti care să evalueze situaţia existentă la faţa locului şi stabilirii măsurilor pentru revenire la starea de normalitate.

Primăria municipiului Dr. Tr. Severin ne-a informat că, încă din anul 2007 s-a finalizat construirea unui dig de apărare. În luna ianuarie 2008, datorită mişcărilor continue ale terenului, lucrarea de apărare deal a fost distrusă în totalitate, iar calea de acces spre str. Partizan a fost afectată de mai multe ori.

Prin Hotărârea nr. 30 din 25.08.2008, Consiliul local a aprobat atribuirea în folosinţă gratuită a câte unui lot de casă în suprafaţă de 500 mp în cartierul Dudaşul Schelei, în vederea strămutării celor 5 familii.

Datorită precipitaţiilor din vara anului 2010, craterul format la marginea căii de acces a luat proporţii în mod succesiv, iar str. Partizan a fost afectată pe o suprafaţă de aproximativ 250 mp. În perioada următoare, primăria mun. Drobeta Turnu Severin va lua măsuri de umplere a golului produs şi de refacere a căii de acces.

În trimestrul IV, în data de 24.12.2010, conform informării primite de la primăria municipiului Orşova, pe drumul de acces Orşova – Platou Topleţ, în zona km 1,8, s-a produs o alunecare de teren, fiind blocată circulaţia autovehiculelor. Alunecarea s-a produs după zona locuită, nefiind afectate sau izolate locuinţe sau alte obiective.

ANUL 2011 Cu toate că, temperaturile şi precipitaţiile din anul 2011 nu au favorizat în mod deosebit apariţia

acestor fenomene, alunecările de teren s-au produs, izolat, în special pe DN 57. Au fost afectate un drum naţional DN 57, un drum judeţean DJ 670, un drum comunal DC 41, precum şi albia unui pârâu, astfel: 1. Pe drumul naţional DN 57 au avut loc 5 alunecări de teren sau căderi de ebulment, ce au dus la blocarea drumului pe ambele sensuri sau numai pe un sens: - în data de 17.03.2011, în jurul orei 01.30, la km 37+800 (între localităţile Dubova şi Sviniţa), s-a produs o alunecare de teren de taluz, cca. 150 mc, pe o lungime de 20m, blocând drumul pe ambele sensuri de mers. În jurul orei 05.20, a fost eliberată ½ din partea dreaptă a carosabilului, lucrările fiind întrerupte datorită condiţiilor meteorologice, iar începând cu ora 15.30, drumul a fost deblocat, circulaţia desfăşurându-se normal pe ambele sensuri de mers; - în data de 31.03.2011, la km 21+800 (localitatea Dubova), s-a produs o alunecare de taluz (20-25 mc ebulment), fiind ocupaţi 2 m din partea dreaptă a drumului, pe o lungime de cca. 6 m; - în data de 04.04.2011, la km 35+400, au avut loc căderi de ebulment, cca. 200 mc, fiind ocupaţi ¼ din banda de mers; - în data de 26.07.2011, la km 24+500, respectiv 28+050, au avut loc 2 căderi de ebulment, blocând sensul de mers pe partea dreaptă, circulaţia desfăşurându-se pe un singur sens. În toate aceste situaţii, Secţia Drumuri Naţionale Orşova a acţionat în zonă cu echipe specializate, pentru înlăturarea efectelor şi revenirea la starea de normalitate.

73

2. Pe drumul judeţean DJ 670, tronson Negoieşti – Floreşti, în zonele Comăneşti, km 62+400-63+400, Stroieşti, km 80+890-81+890 şi Zegujani, km 83+890 – 84+890, au apărut dislocări în plan orizontal şi vertical a corpului drumului, antrenând şi partea carosabilă. În toate cele trei zone exista riscul ca dislocările să se extindă, punând în pericol siguranţa traficului rutier aferentă, chiar până la închiderea circulaţiei. Pe tronsonul de drum judeţean DJ670, între localităţile Negoieşti şi Floreşti, se aflau în execuţie lucrări de reabilitare a acestuia. În zona Zegujani execuţia lucrărilor aferente era finalizată, iar urmare a fenomenelor apărute, acestea au fost afectate. 3. În comuna Dubova, pe drumul comunal DC 41 ce face legătura între satul Eibenthal şi drumul comunal DC 57, s-au reactivat mai multe alunecări de teren (vechi de aproape 2 ani), ce au afectat şi 2 podeţe. 4. Pe raza comunei Ponoarele, în partea dreaptă a pârâului Ponoraţi, s-a reactivat o alunecare de teren, care de câţiva ani se extinde.

ANUL 2012 În urma fenomenelor repetate de îngheţ-dezgheţ, precum şi datorită precipitaţiilor abundente

căzute într-un interval scurt de timp au avut loc mai multe alunecări de teren sau căderi de ebulment, afectând 2 drumuri naţionale (DN 57 şi DN 67D), 1 drum judeţean (DJ 607C) şi 2 locuinţe (comuna Obârşia Cloşani şi com. Dubova), astfel:

în comuna Obârşia Cloşani, sat Obârşia Cloşani, s-a produs o alunecare de teren ce a afectat pereţii unei locuinţei.

pe DN 57 : - datorită deplasării zidului de sprijin de rambleu, la km 28+450 stânga, între Orşova-Moldova Nouă, pe o lungime de 30 m, corpul drumului a cedat, producând o crăpătură de 3-5 cm în ax. Sectorul a fost semnalizat cu drum îngustat şi reglementare de priorităţi, circulându-se numai pe partea dreaptă a drumului naţional. - sector Dubova la km 24+600 stânga, s-a produs o alunecare de teren pe o lungime de 15 m, alunecarea taluzului conducând şi la prăbuşirea parapetului din zidărie ca urmare a precipitaţiilor, circulaţia desfăşurându-se pe un singur sens (partea dreaptă). Partea carosabilă pe o lăţime de 1,5 m, datorită spălării fundaţiei, prezenta fisuri şi crăpături care puneau în pericol siguranţa circulaţiei. (22.05.2012); - pe raza loc. Sviniţa, la km 59+700 dreapta Sviniţa - Cozla, s-a produs o cădere de ebulment, stânci aprox 1-3 m3, fiind ocupată partea stângă din banda de mers (22.05.2012); - pe raza localităţii Dubova, au avut loc căderi de pietre de pe versanţi blocând în trafic un microbuz cu 8 pasageri (24.05.2012);

pe DN 67D la km 75+900, s-a produs o cădere de ebulment, stânci aprox. 6-8 mc, fiind ocupată ½ din banda de mers (14.04.2012);

DJ 607C (ebulment cca. 100 mc, blocând circulaţia pe un sens de mers Iloviţa - DN 6). pe raza comunei Dubova, s-au produs alunecări de teren ce au dus la fisurarea pereţilor şi a

tavanelor a două case. pe DN 57 la km 24+600, pe partea dreaptă a drumului, pe direcţia de mers Moldova Nouă –

Orşova, drumul s-a surpat din cauza apei care a curs pe carosabil. Din cauza postamentului greu, DN57 a fost rupt pe 15 m lungime şi 2 m adâncine către axul drumului (02.11.2012);

Zonele cele mai afectate şi predispuse în continuare alunecărilor de teren sunt: Strehaia (Loc.Menţii din Faţă), Baia de Aramă, Floreşti, Stîngăceaua, Greci, Corcova, Prunişor (Sat Fîntîna Domnească).

Harta cu zonele afectate de alunecări de teren este prezentată în anexa nr. 17.

74

SECŢIUNEA A 2-A. ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE RISCURI TEHNOLOGICE A. Industriale 1. ACCIDENTE MAJORE Accidentele majore se produc în obiectivele economice în care sunt prezente substanţe

periculoase, în/peste limitele prevăzute de lege şi au ca efect emisia de substanţe periculoase, un incendiu sau o explozie.

Riscul cel mai mare de producere a unor accidente majore este la: 1. R.A.A.N. SUCURSALA ROMAG-PROD 2. R.A.A.N. SUCURSALA ROMAG-TERMO 3. S.C. FONTEGAS ROCCADASPIDE ITALIA S.R.L. Filiala Drobeta Turnu Severin Regia Autonomă de Activităţi Nucleare - Sucursala Romag Termo Drobeta Tr. Severin Sucursala ROMAG TERMO este situată la 6 km de municipiul Drobeta Turnu Severin, la limita

localităţii Halânga din comuna Izvoru Bărzii. Are ca profil de activitate producerea de energie termică şi electrică, o incintă cu o suprafaţă de 85 ha., mărimea zonei industriale este de 231 ha şi este limitată la sud de pârâul Trestelnic, un afluent al Topolniţei, la est de Societatea Energoconstructia SA Bucureşti şi DN 67 şi la nord de Societatea Energomontaj SA Bucuresti.

În cadrul Sucursalei ROMAG TERMO se vehiculează următoarele substanţe periculoase cu risc

de explozie: hidrogenul tehnic şi păcura. Hidrogenul se produce în instalaţia de electroliză şi este transportat pe un sistem de conducte la

sala turboagregatelor pentru răcirea generatoarelor electrice aferente turbinelor. În conformitate cu Îndreptarul departamental pentru zonarea mediilor cu pericol de explozie şi

măsuri de prevenire a acestora, clasificarea zonelor cu pericol de explozie se prezintă astfel: - zona 1 cu o rază de pericol de 5 m; - zona 2 cu pericol de explozie cu o rază de pericol de 3 m; În conformitate cu Normativul M.I.Ch. pentru cele 30.000 tone de păcură depozitate în 4

rezervoare s-a stabilit 2 zone: - zona 0 în interiorul rezervoarelor ; - zona 1 cu o rază de pericol de 1,5 m. S.C. FONTEGAS ROCCADASPIDE ITALIA S.R.L. Filiala Drobeta Turnu Severin

S.C. Fontegas Roccadaspide Italia S.R.L., Filiala Drobeta Tr. Severin, cu sediul în localitatea

Şimian, are ca profil al activităţii încărcarea, distribuţia şi transportul recipienţilor de 26 l (butelii tip aragaz), precum şi amplasarea, montarea şi încărcarea recipienţilor în sistem mic vrac cu propan (recipienţi GPL până la 5000 l).

Ca substanţe periculoase sunt utilizate 180 tone de butan şi 7 tone de propan. Aceste surse de pericol pot genera situaţii de urgenţă, astfel: 1. În cazul descărcării vagoanelor cisternă pe rampa CF, există o suprafaţă periculoasă cu surse

de degajare de gradul I, cu o rază de 7,5 m şi o înălţime de 1,5 m, din imediata apropiere a flanşelor de racordare la cisterna furtunului metalic flexibil şi o suprafaţă cu surse de degajare de gradul II, cu o rază de 15 m şi o înălţime de 3m, din imediata apropiere a vagonului cisternă, extinsă la sol, cu o rază de încă 15 m şi o înălţime de 0,6 m.

2. În cazul parcului de rezervoare de stocare GPL şi propan există o suprafaţă periculoasă cu surse de degajare de gradul I, cu o rază de 6 m şi o înălţime de 1,5 m din apropierea ventilului de purjare şi o suprafaţă periculoasă cu surse de degajare cu o rază de de 15 m şi o înălţime de 0,6 m.

Pentru populaţie, principalul risc îl constituie producerea unei explozii urmată de un incendiu devastator, ce ar duce la poluarea mediului înconjurător. Centre vulnerabile: la sud - drumul de acces către obiectiv, din localitatea Simian şi calea ferată Craiova-Dr. Tr. Severin şi depozitul Petrom în vest.

Riscuri datorate activităţilor ce prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate

substanţe periculoase care se supun prevederilor HGR nr. 804/2007 La nivelul judeţului nostru sunt înregistraţi 9 operatori economici care desfăşoară activităţi ce

prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase care se supun prevederilor HGR nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase:

- RAAN Suc. Romag Prod - RAAN Suc. Romag Termo - S.C. Fontegaz Roccadaspide Italia SRL depozit Şimian

- S.C.Romwelle PM SA - *S.C. OMV .Petrom SA Bucureşti -Dep. Petrom Şimian care şi-a încetat activitatea cu 01.02.2013,

instalaţii dezafectate; - S.C. Astra Rail Industries S.R.L. Punct de lucru Dr.Tr. Severin S.A.; - S.C. Unicom Holding S.A. Bucureşti Agenţia Dr.Tr. Severin; - S.C. Secom S.A. Dr.Tr.Severin - S.C. Delta Gas SEV S.R.L. Giurgiu Punct de lucru Dr.Tr.Severin În anexa nr. 18 se regăsesc date şi informaţii cu privire la capacităţile de stocare a substanţelor

periculoase vehiculate, precum şi pericolele pentru populaţie şi mediu. Situaţia cu operatorii economici cu risc chimic şi de explozie care nu se supun H.G.R.

nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase este prevăzută în anexa nr. 19.

2. ACCIDENTELE CHIMICE La nivelul judeţului Mehedinţi există un singur operator economic cu risc de accident chimic:

R.A.A.N Sucursala Romag Prod. Drobeta Turnu Severin. Uzina de apă grea ROMAG-PROD este amplasată la circa 7 km nord-est de municipiu Drobeta

Turnu Severin, pe drumul naţional DN 67, care leagă oraşele Drobeta Turnu Severin şi Tg.Jiu. Uzina produce apă grea de calitate, fiind singura de mare capacitate din Europa. Prima linie de fabricaţie a intrat în probe tehnologice în luna septembrie 1987, începând să producă apă grea în iulie 1988.

Fiind uzină chimică, există riscul potenţial al unei emisii de poluant în aer. Reducerea sau eliminarea totală a emisiilor accidentale de H2S în aer constituie obiectivul major al acţiunilor desfăşurate. Se au in vedere următoarele posibilităţi de poluare:

- neetanşeitatea instalaţiilor poate să ducă la scăpări de hidrogen sulfurat în atmosferă; - defecţiuni la sistemul de faclă de joasă presiune, la care se arde continuu hidrogen

sulfurat provenit din gazele de purje ale instalaţiilor, sau la sistemul de faclă de avarie, la care arde hidrogenul sulfurat conţinut în secţiunea maximă a instalaţiei.

În ultimii ani datorită unui sistem de management al securităţii modern şi a politicii de prevenire, s-au diminuat substanţial emisiile accidentale de H2S şi deversările în râul Topolniţa, neînregistrându-se practic nici un incident privind depăşirea cotelor maxime admisibile în ultimii 12 ani.

75

76

În procesul de obţinere a apei grele, hidrogenul sulfurat reprezintă principala sursă de poluare, datorită nocivităţii specifice: gazul este toxic, coroziv şi exploziv.

Alte substanţe periculoase din cadrul Sucursalei Romag Prod sunt: - propan; - acid sulfuric 98%; - hidroxid de sodiu 50%. Cantitatea totală de hidrogen sulfurat depozitat, în mod curent, este de 100 tone, dar în cazuri de

urgenţă impusă de necesităţile de producţie, poate fi de până la 200 tone. În cazul substanţelor toxice industriale sub forma de gaze sau vapori, se formează în mediul

înconjurător, instantaneu sau într-un interval scurt de timp, un nor toxic primar, iar substanţa chimică iniţială din zona umedă creează un nor toxic secundar cu dimensiuni mai mici decât norul primar.

Cele două categorii de nor toxic se deplasează pe direcţia vântului, rezultând o zonă de acţiune a norului toxic.

Zona letală este zona de acţiune a norului toxic în care concentraţia substanţei toxice poate produce prin inhalare decesul unei persoane în cel mult 15 minute.

Zona de intoxicare este zona de acţiune a norului toxic în care concentraţia substanţei toxice poate produce intoxicarea organismului uman timp de 1– 15 minute, fiind necesar tratamentul medical.

Scenariile probabile privind producerea unui accident chimic sunt:

- Eliberare de lichid din rezervor - Eliberare de lichid din instalaţia de schimb izotopic GS - Eliberarea de gaz din instalaţia de schimb izotopic

Zona de planificare la urgenţă(rază=1450m) constituie zona în care concentraţia de hidrogen

sulfurat poate depăşi 10 mg/mc şi este delimitată de: - platforma Romag Prod; - localitatea Răscoleşti până la albia R.Topolniţa, adiacent acestei localităţi; - drumul care leagă localităţile Puţinei şi Malovăţ; - valea pârâului Pleşuva, pe porţiunea dintre Malovăţ şi Puţinei; - zone nelocuite la nord de platforma Romag prod, până la o distanţă de 1200 m de limita de

nord Zona de planificare la urgenţă este prezentată în anexa nr. 20. Ca date de intrare, s-au considerat următoarele date: - emisia totală de hidrogen sulfurat: 0,87 kg/s; - sursa s-a considerat ca o sursă de emisie directă, luând în considerare toate componentele

acestuia: H2S gazos evacuat direct prin orificiu, H2S evacuat prin evaporarea lichidului care se scurge din rezervor, H2S evaporat din balta de lichid format în cuva rezervorului;

- punctul de emisie este la obiectul 801 (depozit de hidrogen sulfurat), emisie la nivelul solului; - stratificarea atmosferică: neutru; - viteza vântului: 1,5 m/s; - temperatura aerului: 15°C. Din calculele rezultate privind dispersia de hidrogen sulfurat în atmosferă, ca urmare a unui

accident, în primă fază se emană sub forma combinată de lichid şi gaz. Hidrogenul sulfurat lichid, într-o primă fază, se scurge în cuva rezervorului, o cotă parte

transformându-se în gaz chiar în timpul deversării. Aerul înconjurător este antrenat rapid în evaporarea hidrogenului sulfurat, ducând la o răcire semnificativă a amestecului aer-gaz şi la formarea unui nor dens. Apariţia acestui eveniment conduce la următoarele urmări:

Variaţia ratei de emisie a hidrogenului sulfurat în timp de 60 min., prezintă un debit constant de 52,2 kg/min, impusă prin datele de intrare;

77

La distanţe mici se constată concentraţii mari de hidrogen sulfurat în atmosferă, la 200 m înregistrându-se o concentraţie de 430 mg/mc, după 2,5 minute.

Odată cu creşterea distanţei faţă de sursă, scade concentraţia hidrogenului sulfurat atât în

atmosferă, cât şi în spaţiul adăpostit, la 2500 m, după un timp de 35 minute concentraţia maximă fiind de cca. 4 mg/mc

Variaţia amprentelor unor câmpuri ale concentraţiei hidrogenului sulfurat, funcţie dedistanţa faţă de rezervor, acoperă următoarele concentraţii:

concentraţia 1000 mg/mc, caracterizează o zonă de 130 m; concentraţia 500 mg/mc, acoperă o zonă de 185 m; concentraţia 300 mg/mc, caracterizează o zonă de 240 m; concentraţia 150 mg/mc, caracterizează o zonă de 343 m; concentraţia 50 mg/mc, acoperă o zonă de 991 m; concentraţia.10 mg/mc, acoperă o zonă de 1450 m

Concentraţia de 300 mg/mc, la care pot apărea victime la timpuri de expunere prelungite, se atinge la o distanţă de până la 240 m, după cca. 3 minute de la producerea accidentului.

Concentraţia de 1000 mg/mc, concentraţie letală, se atinge la o distanţă de până la 130 m, după cca. 2 minute de la producerea accidentului.

Zona care prezintă pericol pentru viaţa oamenilor este de 240 m, în jurul rezervorului de hidrogen sulfurat, unde concentraţia poate depăşi 300 mg/mc. Această zonă include partea de nord a platformei şi o fâşie, în afara platformei ROMAG-PROD, de cca. 100 m lăţime lângă latura de nord est a platformei.

Se poate considera ca pericol asupra sănătăţii omului zona unde concentraţia H2S depăşeşte concentraţia de 50 mg/mc. Această concentraţie poate fi depăşită în interiorul unui cerc cu raza de 607 m. Această zonă include aproape întreaga platformă ROMAG-PROD, dar mai include şi zonele adiacente laturilor sud-est, nord-est şi nord-vest ale platformei.

Zona în care concentraţia de H2S poate depăşi concentraţia de 10 mg/mc, concentraţie limită prevăzută de Normele Generale de Protecţia Muncii - 2003 pentru timp de expunere de 8 ore" este zona delimitată de un cerc cu raza de 1410 m.

În afara acestei zone nu există pericol major asupra populaţiei in caz de accident chimic la un rezervor din depozitul de hidrogen sulfurat.

În vecinătatea Regiei Autonome pentru Activităţi Sucursala Romag Prod se află următoarele localităţi rurale şi obiective economice:

Răscoleşti, în imediata apropiere a laturii sud-estice a platformei Romag Prod; Halânga, la 1 km sud-vest, pe malul drept al râului Topolniţa; Izvoru Bârzii, la 1,5 km nord-vest; Schinteieşti, la 1,5 km vest-nordvest; Malovăţ, la 2 km nord-est, în amonte pe malul pârăului Pleşuva; Puţinei, la 1 km sud. R.A.A.N.- Sucursala Romag Termo.

Căi de comunicaţie auto: DN 67, care asigură legătura între municipiul Drobeta Turnu Severin şi municipiul Tg. Jiu şi DC 7 între localităţile Izvorul Bârzii şi Schitul Topolniţei.

Regimul de temperatură – temperatura medie anuală 11,7 ºC, cu minimalul temperaturilor medii lunare de -0,9 ºC în luna ianuarie şi maximalul de +23,1 ºC în luna iulie.

Regimul precipitaţiilor atmosferice este caracterizat prin două minime: februarie – martie şi august – septembrie şi două maxime: mai – iunie şi octombrie – noiembrie.

Direcţia dominantă a vântului este NE, iar viteza medie este de 4,7 – 5,9 m/s.

78

Definirea zonelor implicate conform planului de urgenţă al suc. ROMAG-PROD ediţia aprilie 2011

Nr. crt. Zona de planificare

Zona 1 Zona cu risc de mortalitate ridicată

Zona 2 Zona cu risc de leziuni ireversibile

Zona 3 Zona de atenţie

1

Zona implicată - Sucursala ROMAG-PROD

- 240 m - 175 persoane

- 991 m -175+720 persoane - 100 terţi

- 1450 m -175+720+180 persoane - 100+150 terţi

2 Număr de angajaţi -1375 - - - 3 Populaţia externă - 158 - - -

Centre vulnerabile: - - - - Răscoleşti - - 178 4 - Firme particulare - 30 40 Căi de comunicaţii: - - - - DN 67 - - - 5 - DC 7 - - - Utilităţi: - - -

6 - Sucursala Romag Termo - - - Centre de urgenţe: - - - - ISU „Drobeta” - - - - Serviciul de Ambulanţă - - - - Spitalul judeţean - - - - Biroul de poliţie - 9 - - Subunitatea de jandarmi - 66 -

7

- Formaţia serv. privat de urgenţă a Sucursalei Romag Termo

- - -

Lista substanţelor periculoase prezente pe amplasamentul

Sucursalei ROMAG-PROD.

Nr. crt.

Denumirea substanţei

periculoase

Nr. CAS

Localizarea

Cantitatea totală deţinută (tone)

Capacitate totală de stocare (tone)

Stare fizică

Mod de stocare

Condiţii de stocare

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1. Hidrogen sulfurat

7783-06.4

- Depozit H2S - Instalaţia de

schimb izotopic

30 200/mod

ul -func.2 module

180 170 rezervă

caldă

lichid+

gaz

Rezervo-are

T=32C P=25,5

bar

2. Propan 74-

98 -6

- Instalaţia de depozitare

propan 21

400 400 rezervă

caldă lichid

- Sfere de

propan

T=24C P=16,5

bar

3. Acid

su lfuric98%

7664-93-9

- Depozit de chimicale.

- Instalaţia de preparare

H2S.

126 450

200 rezervă caldă

lichid

Rezervo-are

Temp.

min. 6C

4. Hidroxid de sodiu

50%

1310-73-2

- Instalaţia de eparare apăpr

- de proces Depozit de

488 1200

200 rezervă caldă

lichid

Rezervo-are

Temp. min14C

79

chimicale. 3. ACCIDENT NUCLEAR

istanţă de până la 100 -140 km, acoperind toată zona sud-estică a judeţ

(graniţa românească) şi la aprox

lă de 3.538 MW. Toate

ctoare tip VVER-440 model V230, neanvelopate, cu o putere de 440 MW(e) fiecare:

unităţile 5 şi 6; fost în date în funcţiune astfel:

980;

V320, proiect dezvoltat în perioada 1975-1985, constituind cea de-a treia serie de centrale tip V

nuclear, în mediu se pot elibera şi dispersa produşi de fisiune sub formă gazoa

zul unui accident nuclear major se pot depăşi nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de prote

nd un pericol deose

ominant în zona Bechet are direcţia din vest şi sud-vest, cu o frecvenţă mai mare

PE TERMEN LUNG ÎN CAZ DE ACCIDENT NUCLEAR LA C.N.E. KOZLODUI

entru C.N.E. KOZLODUI, Bulgaria, sunt 3 zone de planificare la urgenţă:

Principalul obiectiv care constituie o sursă de contaminare radioactivă pentru judeţul Mehedinţi

este C.N.E. Kozlodui (Bulgaria), care poate elibera şi dispersa în mediul înconjurător produşi de fisiune, ce se pot răspândi pe o d

ului Mehedinţi (19 comune). C.N.E. Kozlodui este amplasată pe teritoriul Bulgariei, pe malul drept al fluviului Dunărea, la

aproximativ 3 km sud de confluenţa râului Jiu cu fluviul Dunăreaimativ 13 km vest-sud-vest de localitatea Bechet din judeţul Dolj. C.N.E. Kozlodui are un număr de 6 reactoare, având o putere tota

unităţile operează reactoare de tip PWR (Pressurized Water Reactor), astfel: 4 rea

unităţile 1÷4; 2 reactoare tip VVER-1000, anvelopate, cu o putere de 1000 MW(e) fiecare:Cele 4 unităţi de tip VVER-440 model V230 au Unitatea nr. 1 - în luna octombrie 1974; Unitatea nr. 2 - în luna noiembrie 1975; Unitatea nr. 3 - în luna decembrie 1 Unitatea nr. 4 - în luna iunie 1982. La C.N.E. Kozlodui, alături de cele patru unităţi prezentate, mai funcţionează 2 unităţi VVER-

1000 modelVER. În cazul unui accidentsă, lichidă sau solidă. Produşii radioactivi gazoşi şi sub formă de aerosoli se pot răspândi pe o suprafaţă mare, astfel

încât în cacţie. Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe la

radiaţii -γ- emise de radionuclizii prezenţi în nor sau depuşi pe sol, cât şi din punct de vedere al expunerii interne prin inhalare şi consumul apei şi alimentelor contaminate, prezentâ

bit izotopii radioactivi ai iodului, stronţiului, cesiului, precum şi ai gazelor nobile. Vântul pred

vara.

ZONA DE PLANIFICARE A ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE

P

Zona de acţiune preventivă (PAZ) – 3 km Zona din jurul C.N.E. KOZLODUI în care acţiunile de protecţie urgente se implementează

imediat la declararea unei urgenţe generale. În această zonă nu se află nici o localitate, dar se pot găsi grupuri izolate de persoane şi animale care trebuie protejate.

Zona de planificare a acţiunilor de protecţie urgente (UPZ) – 30 km Zona din jurul C.N.E. KOZLODUI, în care planurile locale pentru urgenţă prevăd implementarea

promptă a acţiunilor de protecţie urgente predeterminate, care au fost pregătite din timp. Această zonă cuprinde un număr de 16 unităţi administrativ-teritoriale, la limita zonei fiind incluse localităţile Mirsani, Dranic si Giurgita din judeţul Dolj.

80

Zona de planificare a acţiunilor de protecţie pe termen lung (LPZ) – 100 km Zona din jurul C.N.E. KOZLODUI, cea mai îndepărtată de aceasta şi care include zona de

planificare a acţiunilor de protecţie urgente. Este zona în care se iau măsuri din timp pentru implementarea eficientă a acţiunilor de protecţie pentru a reduce dozele acumulate pe termen lung din depuneri şi prin ingestie. Zona de planificare pe termen lung include întreg teritoriul judeţului Dolj şi unele

tări de teren (drumuri, râuri, limite de local i) pentru a permite identificarea în timpul intervenţiei.

re sunt incluse în zona de planificare a acţiunilor de protecţie pe termen lung, sunt următoarele:

crt. ea localităţii

D C.N.E. (KM)

PoNum fon

localităţi ale judeţelor Mehedinti, Gorj, Vilcea, Olt şi Teleorman. Aceste zone de planificare sunt de formă aproximativ circulară în jurul instalaţiei nucleare.

Limitele acestor zone sunt definite pe plan local prin delimiităţ Localităţile din judeţul Mehedinţi, ca

Nr.

Denumiristanţa faţă de

pulaţie ăr de tele

Primărie 1 BALACIŢA 88 3804 0252356444 2 BÎCLEŞ 99 2933 0252375263 3 BRANIŞTE 85 1234 0252395190 4. BREZNIŢA MOTRU 100 1345 0252374001 5. BUTOIEŞTI 90 3468 0252373003 6. CORLATEL 99 1451 0252352001 7. CUJMIR 88 4140 0252390011 8. DÎRVARI 79 3235 0252393101 9. DUMBRAVA 99 2219 0252342661 10. GÎRLA MARE 99 5648 0252393012 11. OBÎRŞIA DE CÎMP 84 2243 0252391851 12. OPRIŞOR 84 3360 0252391304 13. PĂDINA 99 2251 0252356750 14. PRISTOL 95 1829 0252394502 15. PUNGHINA 92 3210 0252392355 16. SALCIA 84 3903 0252391603 17. VÎNĂTORI 92 4821 0252391049 18. VLADAIA 92 2374 0252356506 19. VRATA 83 1324 0252393435

REINTRAREA ÎN ATMOSFERĂ A SATELIŢILOR CU GENERATOARE NUCLEARE

AU CU ALTE SURSE DE RADIAŢII LA BORD

a în atmosferă a unui satelit cu alimentare nucleară poate fi prevăzut cu câteva săptămâni înain

i. Un satelit poate conţi

ru Situaţii de Urgenţă şi a altor autorităţi naţionale şi internaţionale cu atribu ii în acest domeniu.

S

Având în vedere că în vecinătatea României nu se găsesc aerodromuri de lansare a unor navete spaţiale, probabilitatea căderii unor sateliţi pe teritoriul judeţului Mehedinţi este foarte mică. Reintrare

te. Deşi nu se poate determina exact locul impactului, se poate face o determinare a zonei unde se

aşteaptă să aibă loc impactul, zona tipică de impact fiind de 100.000 km pătraţne materiale radioactive sub formă de reactor nuclear sau de generator termic. Totuşi, în cazul producerii unei asemenea situaţii pe teritoriul judeţului Mehedinţi se va iniţia

derularea procedurilor de monitorizare şi gestionare a evenimentului, sub coordonarea directă a Comitetului Naţional pent

ţ

81

4. ACCIDENT RADIOLOGIC

eliberări accidentale, pierderea de surse radioactive sau traficul ilicit de surse radio

liberări accidentale, pierderea de surse radioactive sau traficul ilicit de surse radioactive

conomici r radiologice;

pe diferite suprafeţe a unor elemente de se radioactive solide sau lichide;

ază cu surse radioactive;

locuri, ca urmare a activităţilor teroriste, traficului ilicit şi a depozitării de materiale refolosibile.

-menţionate se pot produce în cadrul următoarelor OBIECTIVE SURSĂ DE

Drobeta Turnu Severin;

Severin;

obeta Turnu Severin;

nţa George Vivian Drobeta Turnu Severin;

re a Radioactivităţii Mediului Drobeta Turnu Severin;

Bucureşti Sucursala Energomontaj Drobeta Turnu Severin;

lucru Dr.Tr. Severin S.A;

urnu Severin;

rin; . Drobeta Turnu Severin;

A) Incidente industriale, medicale, rutiere sau incendii în care sunt implicate surse radioactive,

active.

În categoria incidentelor industriale, medicale, rutiere sau incendii în care sunt implicate surse radioactive, esunt incluse:

incidente produse în laboratoarele instituţiilor medicale şi ale operatorilor edeţinătoare de surse radioactive şi ca urmare a folosirii incorecte a surselo

incidente provocate ca urmare a furturilor de surse radioactive; incidente provocate de surse radioactive incorect depozitate; incidente provocate de distrugerea şi dispersarea

surse radioactive sau produ acte de terorism; incendii în locaţii unde se lucre aplicaţii cu surse radioactive; alte

Incidentele sus

RISC RADIOLOGIC: Instituţii medicale: Spitalul Judeţean de Urgenţă Spitalul Municipal Orşova; Spitalul Orăşenesc Baia de Aramă; Spitalul General Căi Ferate Drobeta Turnu S.C.M. Sănătatea Drobeta Turnu Severin; S.C. Hident Impex S.R.L. Drobeta Turnu Severin; S.C. Denta Mond S.R.L. Dr Dispensar T.B.C. Cujmir; C.M.I. Dr. Drăghia Grigore Drobeta Turnu Severin; C.M.I. Dr. Rove Instituţii publice: Penitenciarul Drobeta Turnu Severin; Biroul Vamal Porţile de Fier I Drobeta Turnu Severin; Staţia de Supraveghe Operatori economici: R.A.A.N. Sucursala Romag Termo Halînga; S.C. Energomontaj S.A. S.C. Romwelle PM SA; S.C. Astra Rail Industries S..L Punct de S.C. Severnav Drobeta Turnu Severin; S.C. Eurotyres Manufacturing S.R.L. Drobeta T S.C. Euroboiler S.R.L. Drobeta Turnu Severin; S.C. Remat Schoulz Filiala Oltenia S.R.L. Drobeta Turnu Seve S.C. New Company Recycling S.R.L S.C. Şantierul Naval S.A. Orşova,.

82

dustriale.

de pe suprafeţe variabile în funcţ de tipul accidentului produs. În situaţia unor evenimente complexe, efectele se amplifică în funcţ

ateriale radioactive pe căile de comunicaţii rutiere european şi naţionale;

produce

Bulgaria. În astfel de situaţii, măsurile de protecţie şi intervenţie vor fi luate de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

lui Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

i Dunărea sau ale celorlalteÎn ultimii zece ani se pot evidenţia mai venimente, cu urmări mai mult sau mai

t tehnic la RENEL – Filiala electrica Halînga, la iazul de decantare a cenuşii amplas evacuare, ce a condus la o deversare de t

e fluviul Dunărea, la km fluvial 955, în dreptul golfului Orşova, o barje ce aparţinea S.C. NFR Drobeta S.A. s-a răsturnat, fiind încărcata cu un concentrat de minereu de cupru in cantitate de 1.342.320 tone.

Sursele radiologice sunt întrebuinţate în procesele de producţie pentru operaţiuni de radiografiere, gamadefectoscopie sau alte scopuri in

Ca surse radioactive sunt utilizate: Co-60, Cs-137, Ir-192, Am-241, Po-210, raze X, particule alfa, beta, gama, Pu-238, Sr-90, Pr-147 şi Ra-226.

În urma producerii unui eveniment radiologic, efectele se pot întinieie de gradul de implicare a instalaţiei sursă în cadrul evenimentului.

B) Transportul de m

Alte surse sau substanţe radioactive care se pot găsi pe raza judeţului Mehedinţi, fiind în tranzit, au un caracter temporar.

Pe timpul transportului de materiale radioactive, situaţiile de urgenţă radiologică se pot pe următoarele căi de comunicaţii rutiere naţionale:

drumul naţional DN 6 dintre localităţile Orşova, Drobeta Turnu Severin şi Strehaia; drumul naţional DN 57 dintre localităţile Orşova şi Şviniţa; drumul naţional DN 56 A dintre localităţile Drobeta Turnu Severin, Vânju Mare şi Salcia; drumul naţional DN 67 dintre localităţile Drobeta Turnu Severin şi Baia de Aramă. Pe timpul transportului de materiale radioactive se pot produce astfel de situaţii şi pe fluviul

Dunărea în apropierea frontierei de stat cu Republica Serbia şi Republica

Mehedinţi, cu sprijinul Comitetu

B. Poluări accidentale La nivelul judeţului nostru există mai multe surse de poluare care pot afecta atât mediul ambiant,

cât şi apele fluviulu cursuri de apă. multe astfel de e

puţin grave, astfel: ANUL 1996

In perioada 27 – 28 mai 1996 s-a produs un acciden-at la sistemul deă flora şi fauna. s eril in pârâul Topolniţa. Nu a fost afectată îns

ANUL 1997

- la 31.01.1997, pe fluviul Dunărea, la km fluvial 964 + 500, în dreptul golfului Ogradena, împingătorul iugoslav „KARLOVAC” a suferit o avarie ce a condus la o deversare de ţiţei brut, afectând malul romanesc al fluviului Dunărea pe o distanta de 10 km;

- la 30.03.1997, pe fluviul Dunărea, la km fluvial 875, în dreptul localităţii Ostrovul Mare, împingătorul romanesc ISACCEA 9 s-a scufundat parţial la 100 m de malul romanesc, provocând o peliculă de produse petroliere pe suprafaţa apei;

- La 03.04.1997, pe parul Topolniţa, în dreptul localităţii Drobeta Turnu Severin, un rezervor de colectare borhot de cereale, ce aparţinea Fabricii de Spirt Drobeta Turnu Severin, s-a spart provocând o deversare de borhot in pârâul respectiv;

- La 22.09.1997, pe pârâul Crihala, în dreptul localităţii Drobeta Turnu Severin, s-a produs o defecţiune la separatorul de produse petroliere al Centralei termice al R.A. Lotus Drobeta Turnu Severin în zona Spitalului Judeţean, fapt ce a condus la deversarea de produse petroliere în pârâul Crihala;

- La 01.11.1997, p

83

98

rea, iî dreptul viaductului Vodiţa,s-a produs un accident feroviar, ce a constat în deraierea şi răsturnarea unor vagoane în fluviul Dunărea, care erau încărcate cu produse laminate si cu pulbere de alumina.

In perioada 12- 14 iulie 1999, s-au produs sc re pe terenurile din zona PECO WEST GASPAR GRUP din comu Argineşti.

în perioada 15 – 24.02.2000, s-a mon ărea, datorita accidentului din 30.01.2000, produs la Baia Mare la iazul de decantare.

pe 18.01.2001, pe fluviul Dunărea, la km ţile de Fier I, s-a produs o poluare cu ulei de turbina în aval I.

cursul anului 2002, au mai fost semnalate m ări accidentale, dar în urma analizelor fizico-chimice efectuate, nu s-au confirma statat depăşiri faţă de prevederile STAS

ţe biabsorbante de tip SPILL SORB şi s-a recuperat produsul petrolier din canalul deversor. Scurgerea de produs petrolier a fost oprită, fluviul Dunărea nu a fost afectat, nu s-au constat mortalităţi piscicole.

ele mai multe poluări s-au produs pe fluviul Dunărea (10), cu produs petrolier, provenit de la vasele care au tranzitat zona şi de la operatorii economici din zonă.

ANUL 19- la 04 .05.1998, pe pârâul Topolniţa, în dreptul localităţii Halînga, s-a produs o avarie la

depozitul de zgura si cenuşă al Filialei Electrice Halînga; - La 31.05.1998, pe fluviul Dună

ANUL 1999

- la 11.02.1999, pe pârâul Topolniţa, în dreptul localităţii Halînga, s-au produs scăpări de cenuşă din depozitul de zgură si cenuşă al Filialei Electrice Halînga;

- La 19.04.1999, pe pârâul Topolniţa, în dreptul localităţii Halînga, s-au produs scăpări de cenuşă din depozitul de cenuşă si zgura al Filialei Electrice Halînga;

- ăpări de produse petroliena Butoieşti, sat

ANUL 2000

- în perioada 20.03 – 07.04.2000, s-a monitorizat poluarea cu metale grele a fluviului Dunărea, datorită avariei produse în ziua de 10.03.2000 la mina Bora, (iazul Novat);

- itorizat poluarea cu ioni de cian a fluviului Dun S.C. Aurul S.A.

ANUL 2001

- pe 02.01.2001, pe fluviul Dunărea, la km fluvial 927,5, în dreptul localităţii Simian, s-a produs o poluare cu păcura a pârâului Topolniţa de la un depozit de combustibil lichid al S.C. Cildro S.A. Drobeta Turnu Severin;

- fluvial 943, în dreptul barajului Porde Porţile de Fier

ANUL 2002

- la 28.01.2002, pe fluviul Dunărea, în dreptul km fluvial 931, în zona portului Drobeta Turnu Severin, s-a produs un incendiu la bordul remorcherului Piteşti aparţinând S.C. NFR DROBETA S.A., ce a produs deversarea apelor rezultate din spălarea şi operaţiunile de stingere a incendiului în fluviul Dunărea;

- în ici polut sau nu s-au con

4706/1998. ANUL 2003

- În ziua de 24.02.2003 , la sesizarea primăriei municipiului Orşova, în zona golfului Cerna s-au semnalat pete de produse petroliere, până la gura de evacuare a S.N.P. Petrom – Valea Cernei, amplasat la 500m stânga de drumul E 70, Orşova – Timişoara, la 7 km amonte de municipiul Orsova. Scurgerile de produse petroliere proveneau de la un vagon cisternă, amplasat pe calea ferată uzinală din incinta depozitului, de la vana de descărcare, cu defecţiuni la etanşare. Din vagonul cisternă cu capacitatea de 50 t, s-au scurs 2,5 t de produs petrolier în râul Cerna. S-a intervenit cu substan

ANUL 2008

C

84

rimit, în data de 21.01.2009, de la REMAT Craio

APTAN) din care era emanat un miros iritant;

s-a dispus izolarea butoaielor în saci din plastic pentru etanşare totală şi s-a luat legătura cu REM

ărea (zona portului Orşova) s-a produs o poluare cu produs petro e o lungine de cca. 200m. Nu au fost semnalate mortalităţi piscicole şi nu au fost afectaţi agenţ

9, la orele 12.10, s-a produs o poluare cu produs petrolier pe fluviul Dună

rbante biodegradabile până la neutralizarea totală a acesteia.

datorită unei garnituri de etanşare defecte, a unui tub de clor, au avut loc scăpări de gaz, ce s-a manifestat printr-un miros

utospecială de intervenţie ale I.S.U. Mehedinţi, în pre

oaterea tubului de clor în afara localităţii într-o zonă izolată, fiind monitorizat de echipa CRBN până la golirea completă a acestuia. z periculos nu au afectat alte persoane sau anim

e poluarea fluviului Dunărea, S.G.A. MH a luat m

nitorizării calităţii apei, atât la intrarea Dunării în ţară, cât şi la nivelul operatorului de furni

ermo, S.C. Unicom Holding S.A.- terminal petrolier Gura Văii, S.C. Severnav S.A.Sector I, Dr.Tr. Severin, S.C. Secom electrica \S.A.Sucursala Porţile de Fier -

ANUL 2011

zona localităţii Dubova, între km fluviali 971-962, a fost semnalată o poluare, posibil ape de

ANUL 2009

În data de 21.01.2009, la orele 16.28, în portul Orşova, s-a produs o poluare cu ETILMERCAPTAN la o firmă de produse feroase, care a p

va, o cantitate de fier vechi, printre care se găseau şi 20 butoaie metalice goale (inscripţionate ETILMERC

- mirosul se resimţea pe o rază de cca. 500 m, emanaţia nu era letală, fiind doar iritantă şi creând disconfort;

- AT Craiova pentru ridicarea mărfii. În data de 23.02.2009, pe fluviul Dunlier pii economici din aval. În data de 01.04.200rea în dreptul km fluvial 960, pe raza localităţii Eşelniţa, ce se întindea pe o lungime de cca. 500

m şi o lăţime de cca. 50 m. S.G.A Caraş-Severin a luat măsura înlăturării petei de produs petrolier cu substanţe abso

Nu au fost semnalate mortalităţi piscicole şi nu au fost afectaţi agenţii economici din aval; În data de 06.07.2009 în comuna Livezile, la staţia de clorinare a apei din localitate,

înţepător şi intoxicarea uşoară a unui persoane ce încerca să remedieze defecţiunea. Măsuri: - la faţa locului s-au deplasat echipa CRBN şi o aalabil fiind informat primarul localităţii despre necesitatea izolării zonei şi evacuarea cetăţenilor

pe o rază de 100 de metri, până la sosirea echipajelor. - transportarea persoanei intoxicate la Spitalul de urgenţă din mun. Dr. Tr. Severin, fiindu-i

aplicate sub observaţie, procedurile medicale specifice. - sc

Emanaţiile de gaale.

ANUL 2010 În urma accidentului industrial din Ungaria urmat dăsura monitorizării calităţii apei din fluviu pe sectorul Baziaş - Calafat, iar începând din data de

06.10.2010, s-au recoltat probe de apă din trei în trei ore. În urma mo

zare a apei potabile în mun. Dr. Tr. Severin, s-a constatat că, parametrii măsuraţi ai apei au fost la valori normale.

Cele mai importante surse de poluare din judeţul nostru sunt: R.A.A.N. - Sucursala Romag Prod şi Sucursala Romag T

S.A., S.C. HidroC.H.E. PF I şi II, etc.

În această perioadă, pe fluviul Dunărea, au fost semnalate 3 poluări accidentale cu produse petroliere, astfel: - însantină. S.G.A. Caraş Severin a acţionat cu materiale biodegradabile pentru înlăturarea completă a petelor.

85

er, pe o suprafaţă de cca. 750 mp. Personal specializat de la S.G.A. Mehedinţi a acţionat cu materiale biodegradabile pentru înlăturarea completă a pe

e platforma SC CELROM

r, pata având dimensiunea de cca. 20 x 100 m. În zonă s-au depla

luarea accidentală a resurselor de apă este prezentată în anexa nr. 21.

pt profil de activitate:

zitat la Uzina de Apă. Uzina de Apă are o suprafaţa de 17 ha, iar mărim

rilor de clor de la containere cu defecţiuni este prevăzută o groapă cu apă de var amplasat la Uzina de Apă.

rea de asistenţă de specialitate este d uţii.

şi analizează sursele potenţiale de izbucnire a unor epidemii/epizootii (cons de boli contagioase, laboratoare de analize epidemiologice, colon

l judeţului Mehedinţi situaţia răspândirii gripei A H1N1, s-a preze

irmate: 28

- la Barajul Porţile de Fier I de pe fluviul Dunărea, s-a produs o poluare cu produs petrolier (ulei de transformator). Personalul de pe platforma obiectivului a acţionat cu materiale biodegradabile pentru înlăturarea completă a petelor. - pe fluviul Dunărea - km fluvial 949 ( zona Vârciorova) s-a produs o poluare cu produs petroli

telor. În urma producerii acestor poluări nu au fost semnale efecte negative asupra mediului acvatic.

ANUL 2012

În data de 08.06.2012, în zona staţiei de epurare a municipiului Dr. Tr. Severin, a fost semnalată o poluare pe râul Topolniţa, cu reziduuri de produse petroliere generate cu ocazia unor lucrări de dezafectare a rezervoarelor subterane de produse petroliere de pSA, de către un agent economic (SC ROBSYLV COM SRL). S-a acţionat cu substanţe biodegradabile împrăştiate pe luciul cursului de apă râul Topolniţa şi au fost montate 3 baraje absorbante antipoluante la cca 10 m, 30 m şi 50 m aval de gura de vărsare a colectorului orăşenesc.

În data de 13.11.2012, pe fluviul Dunărea, în zona localităţii Hinova la km. fluvial 918, s-a produs o poluare cu produs petrolie

sat specialişti din cadrul S.G.A. Mehedinţi, care au acţionat cu substanţe absorbante biodegradabile în vederea neutralizării substanţei poluante, localizată în zona malului românesc, precum şi pentru recoltarea de probe.

Lista principalelor folosinţe de apă potenţial poluatoare şi a celor care pot produce evenimente ce conduc la po

Harta cu folosinţele de apă ce pot fi afectate în caz de poluări accidentale este prezentată în anexa nr. 22.

Pericolul acestui tip de risc constă în afectarea calităţii apei atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali.

S.C. SECOM S.A. Drobeta Turnu Severin S.C. SECOM S.A. Drobeta Turnu Severin este situată în mun. Drobeta Turnu Severin, str. Carol

I şi are dre- captarea apei din fluviul Dunărea, transportul pe conducte la staţia de tratare, tratarea apei,

înmagazinarea, distribuţia apei potabile, colectarea apelor uzate şi deversarea acestora în fluviul Dunărea.

Ca substanţa periculoasă este utilizat clorul, substanţă pentru dezinfecţia apei potabile într-o cantitate de 9 -18,6 tone care este depo

ea zonei direct afectate de activitatea industrială este de 7,1 ha. Pentru neutralizarea scăpă

În caz de poluări accidentale sprijinul privind intervenţia şi acordaat de mai multe instit SECŢIUNEA A 3 -A. ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE

Riscurile biologice: inventariază Se

trucţii/ferme zootehnice, spitaleii de muncitori, zone locuite paupere – fără utilităţi publice, tabere de sinistraţi sau refugiaţi ş.a.),

poluările accidentale.

EPIDEMII – GRIPA AH1N1 În perioada 2009-2010, la niveluntat astfel: Număr persoane - suspecte: 43 - conf

86

umăr persoane vindecate după administrarea tratamentului: 28. persoanelor pentru care a fost confirmată infecţia: Dr. Tr. Severin,

Malo

Severin în data de 05.09.2010, cu diagn

II, meningoencefalită acută

2010, conform buletinului de analiză 36094/08.09.2010 I. Cantacuzino. ECŢIUNEA A 4-A. ANALIZA RISCULUI DE INCENDIU

Op c ma rte mare de incendiu din municipiul Drobeta Turnu

crt. ui

obiectivului

Instalaţdetectare nalizare si stingere a incendiilor

NLocalitatea de domiciliu avăţ, Ponoarele, Balta. VIRUSUL WEST NILE În data de 09.09.2010, s-a confirmat decesul unei persoane în urma infectării cu virusul West

Nile. Persoana în vârstă de 64 de ani, cu domiciliul in comuna Gârla Mare, judeţul Mehedinţi a fost internată în Secţia Neurologie a Spitalului Judeţean Dr. Tr.

osticul la internare: criza tonică stg., sindrom piramidal stg., sindrom febril, HTA gr. II. În data de 07 09.2010, în urma consultului intersecţii s-a stabilit diagnosticul: comă gr.

în observaţie, diabet zaharat insulino-necesitat, HTA st. II. Diagnosticul etiologic Ac IgM anti virus West Nile în LCR - Elisa - pozitiv s-a confirmat în data

de 10.09.S

eratorii economici cu ris re şi foaSeverin:

Nr. Denumirea obiectivul

Situaţia Adresa sediului social

ii speciale de , sem

1. Romag Termo exploatare Calea Tg. Jiului DA 2. S.C. Hidroelectrica S.A. Str. I.G. Bibicescu exploatare DA 3. exploatare Str. Smardan DA S.N. Petrom S.A 4. S.C. CildroMobila SRL. exploatare Str Traian, Nr. 295 DA 5 SA exploatare DA Transelectrica

7. S.C. Astra Rail Industries

cru Dr. Tr. SRL Punct de luSeverin S.A.

exploatare Bdul Dunării nr. 3

8. S.C. Severnav S.A. exploatare Str. Timişoarei, nr. 4 DA

9. S.C. Eurotyres Manufacturing S.R.L.

exploatare Bld. P nr. 1 orţile de Fier, DA

10. S.C. Lamdro S.A. exploatare Bl 2 Da d. Porţile de Fier, nr11. S.C. Sever Conf S.A. Cale 3 A exploatare a Timişoarei,nr18 12. Exploatarea Miniera Mh exploatare Valea Copcii 13. S.C. Electrica S.A. exploatare Str. Plevnei, nr.37 14. S.C. Medro S.A. exploatare Str. Padeş, nr. 2 Da 15. S.C. Sevam S.A. exploatare Calea T r.177 imişoarei, n

16 S.C. Unicom Holding S.A. Str. Ca ei, nr.

Da exploatare lea Timişoar

22A, Dr. Tr. Severin 17 S.C. Cildro Mobilă S.A. Da exploatare Str. Traian 18 S.C. Delignit S.A. exploatare Str. Traian 19 SC Flora Sercom SA exploatare Calea Timişoarei, nr. 179 20 SC Ayro Grup SRL exploatare Calea Timişoarei, nr.1

21 exploatare S

SC Nord Service SRL tr. Nicolae Iorga,nr.27,

str. I.C. Brătianu nr.50A

22 tomotors SRL

exploatare Splai M. Viteazul, zona S l

SC Au tadionului Municipa

23 NY

exploatare Str. nr.

SC O.K. GENI COMPASRL

Calea Timişoarei,89

26 SC YAZ GAS SRL exploatare Dr.Tr.Severin, str.

Banoviţei, nr. 3

29 SC Flora Sercom SA exploatare str Calea Timişoarei, nr.

179

30 SC AYRO GRUP SRL Bucureşti-

exploatare Dr.Tr.Severin, punct de

Str. Calea Timişoarei, nr.1 lucru ACR Tr. Severin

31 SC NORD SERVICE SRL exploatare Str. Nicolae Iorga,nr.27

87

t de lucru Drobeta Turnu Severin Craiova-punc

32 SC Rompetrol Downstream DROBETA,

Str. Tudnr. 1

exploatare or Vladimirescu,

44

exploatare Gu 16 ra Văii, str. Calea Timişoarei, nr. exploatare Bl. Aluniş Viteazul colţ cu Splai M.33 SC Lukoil Romania SA

Sexploatare tr. Nicolae Iorga, nr. 5 34 SC Mol Romania SRL B-dul T u, nr.1 exploatare udor Vladimiresc

exploatare Str. Păcii, nr. 2 exploatare str. Topolniţei, nr. 1 35 SC ALFA MAG SRL exploatare str. Şincai, nr.54 exploatare s tr. Privighetorilor, nr. 10

36 SC Flora Sercom SA, Dr.Tr.Severin exploatare str. Calea Timişoarei, nr. 179

37 SC Luxoil SRL exploatare str. I.C.Brătianu, nr. 77bis 38 colae Iorga, nr. 9 SC Montana Mg SRL exploatare Str. Ni49 SC Adalar Tsc SRL exploatare str. Smârdan colţ cu Bld. Tudor Vladimirescu

URI DE RISECŢIUNEA A 5-A. ANALIZA ALTOR TIP SCURI

CCIDENTE LUCRĂRI HIDROTEHNICE

de accident la:

urnu-Severin - îndeosebi zona de sud industrială: S.C.MECANOENERGETICA Astra Rail Industries SRL Punct de lucru Dr. Tr. Severin S.A.,

., S.C. Forsev S.A., S.C. Lamdro S.A., S.C. Cildro S.A., S.C. Romwelle PM S.A.,

Corbului -Hinova, . Batoţi,

. GÎRLA MARE: teren agricol şi pădure VRATA: teren agricol şi pădure

5. SALCIA: teren agricol şi pădure

A1. C.H.E. - PORŢILE DE FIER I 2. C.H.E. - PORŢILE DE FIER II Localităţi, zone şi obiective ce pot fi afectate- C.H.E. - PORŢILE DE FIER I: 1. Gura Văii:- Motel Continental Gura Văii 2. Schela Cladovei: 200 de gospodării, E 70 3. Drobeta T

Gura Văii, S.C.ROTRAS S.A., S.C.S.C.Severnav S.A

4. Şimian, 5. Ostrovul

67. Vrancea, 8. Crivina. - C.H.E. - PORŢILE DE FIER II: 1. Gruia- Portul 2. Cozia: 200 de gospodării 34.

88

CAPITO

ACOPERIREA RISCURILOR

ECŢIUNEA 1. CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE-INTER

În cazul producerii unei situaţii de urgenţă se va avea în vedere

LUL IV.

SVENŢIE

:

ei de urgenţă, pe raza căreia s-a

ipiilor,

ă a Comitetului Judeţean, prin Secretariatul Tehnic Permanent din

lui Judeţean, în situaţia în care posibilităţile Comitetului Local

re Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a

ace necesare

acţiune a forţelor şi

rea primului ajutor;

ea persoanelor accidentate; onstrucţiilor avariate şi evaluarea

ilor care nu mai prezintă siguranţă în exploatare; necesare;

tate; şi

pulaţiei prin mijloacele de comunicare în masă şi

ediu, a surselor de pericol complementare şi

Inform aţional pentru Situaţii de Urgenţă asupra efectelor

ore de la notificarea situaţiei de urgenta

COORDONAREA ŞI CONDUCEREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE

Activarea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă/Celulprodus situaţia de urgenţă specifică şi punerea în aplicare a planului propriu de apărare;

Comitetele Locale/Celule de urgenţă pentru situaţii de urgenţă de la nivelul municoraşelor şi comunelor, respectiv de la operatorii economici pe raza cărora s-a produs situaţia de urgenţă specifică, procedează de urgenţă la evaluarea situaţiei în scopul identificării şi evaluării riscului, coordonării acţiunii şi întrebuinţării forţelor şi mijloacelor la dispoziţie într-o concepţie unitară;

Informarea operativcadrul Centrului Operaţional Judeţean al ISU MH, de către primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv conducătorii instituţiilor prin mijloacele de comunicaţii aflate în dotare, asupra situaţiei constatate, estimând victimele şi pagubele materiale, precum şi necesarul de mijloace şi forţe de intervenţie;

Convocarea/activarea Comitetupentru Situaţii de Urgenţă sunt depăşite;

Evaluarea situaţiei de urgenţă, de cătsituaţiei, pe baza informărilor operative ale comitetelor locale şi constatărilor structurilor cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice şi stabilirea de măsuri de intervenţie pentru:

a) asigurarea condiţiilor pentru efectuarea manevrelor de forţe şi mijlodesfăşurării acţiunii de intervenţie, în raport de evoluţia situaţiei;

b) concentrarea şi organizarea intrării în dispozitivele de mijloacelor stabilite prin planul de apărare; c) deblocarea-salvarea persoanelor şi acorda

d) stingerea incendiilor; e) transportul şi spitalizar f) inspectarea post situaţie de urgenţă specifică a c

rapidă a acestora; g) evacuarea clădir

h) protecţia - adăpostirea persoanelor sinistrate şi acordarea asistenţei i) paza şi protecţia bunurilor materiale şi restricţionarea circulaţiei în zonele afec j) formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale

a mijloacelor pentru intervenţie; k) informarea permanentă a poasigurarea comunicării cu aceasta; l) supravegherea factorilor de mneutralizarea acestora, după caz. area operativă a Comitetului N

produse de situaţia de urgenţă specifică, a măsurilor întreprinse, dispunerea declarării stării de alertă la nivel judeţean şi propunerea declanşării procedurii, potrivit legii, pentru instituirea stării de urgenţă pentru zona afectată, preşedintelui Comitetului Naţional; Rapoartele operative se transmit din 12 în 12

specifice şi ori de câte ori situaţia impune. Rapoartele comitetelor locale se transmit Secretariatului tehnic Permanent, din cadrul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi de către acesta din urma către Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetul Naţional.

89

anagementul situaţi

ijloacele tehnice

la situaţiile de urgenţă produse, gestionarea şi

e riscuri se face la

nducere şi Coordonare a Intervenţiei pentru situaţiile

s structurile vor acţiona în mod unitar şi

ctoratul pentru Situaţii de Urgenţă asigură coordonarea aplicării unitare

În situaţia apariţiei unor situaţii de urgenţă, toate structurile cu atribuţii în milor de urgenţă, vor acţiona pentru prevenirea şi limitarea efectelor acestora.

a) Unităţile M.A.I. şi operatorii economici vor pune la dispoziţie toate mavute în înzestrare şi/sau folosinţă ce constau în utilaje şi mijloace de intervenţie, autospeciale de descarcerare şi acordare a primului ajutor calificat, echipament şi aparatură de transmisiuni, mijloace de transport şi alte materiale tehnice specifice;

b) Centralizarea datelor referitoare coordonarea misiunilor şi acţiunilor desfăşurate, se va realiza de către Centrul Operaţional Judeţean din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Drobeta” al jud. Mehedinţi;

c) Angajarea resurselor în situaţia apariţiei unor stări generatoare dpropunerea inspectorului şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Drobeta” al Judeţului Mehedinţi, sau direct de către prefect/primar, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean/local pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza informaţiilor de la populaţie şi/sau de la instituţiile cu atribuţii în monitorizarea surselor de risc de la nivel local;

d) Activarea Centrului Judeţean de Code urgenţă va avea loc la ordinul prefectului, în cazul în care amploarea situaţiei de urgenţă depăşeşte capacitatea de intervenţie a forţelor şi mijloacelor angrenate în prima urgenţă. Din componenţa acestuia vor face parte reprezentanţi ai fiecărei structuri M.A.I., precum şi specialişti din celelalte instituţii cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă.

e) Pentru îndeplinirea obiectivelor prezentate mai suintegrat pentru repartiţia judicioasă a forţelor şi mijloacelor în zona de competenţă şi la obiectivele de intervenţie.

Inspe , pe întreg teritori

nilor de intervenţie

ul judeţului, a măsurilor şi acţiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice, constituirea şi pregătirea grupelor operative pentru gestionarea răspunsului în zonele afectate de situaţii de urgenta specifice .

onducerea nemijlocită a actiuC este realizată de către comandantul cţiuni

re autoritate la locul urgenţei şi dreptul să dispună asupra:

oacelor; re a fi puse în aplicare.

Punctu pectoratul Judetean pentru

aţa locului a Comandantului acţiunii, conducerea operaţiunilor se asigură de com

SECŢIUNEA A 2-A. ETAPELE DE REALIZARE A ACŢIUNILOR

funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, răspunsul în cazul producerii unor si

pe etape şi urgenţe astfel:

rviciile voluntare/Serviciile private pentru

za a II-a - nivelul judeţean de acţiune:

a i, în persoana celui numit de către Prefectul judeţului, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către Centrul Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei, Grupa Operativă / Punctul de Comandă Înaintat.

Comandantul acţiunii a• procedurilor de intervenţie; • întrebuinţarea forţelor şi mijl• măsurile care vor fi transmise populaţiei sp

de Comandă Înaintat este mobil şi se asigură de către de InslSituaţii de Urgenţă.

ă la sosirea la fPânandanţii de intervenţie, cu sprijinul reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice locale.

Întuaţii de urgenţă se realizează gradual, continuu şi unitar de către toate structurile cu funcţii

de sprijin de la nivelul judeţului Mehedinţi.

cţiunile de răspuns sunt organizate A

1. În etapa/faza I - nivelul local de acţiune: Intervenţia se asigură de către Se

situaţii de urgenţă de la localităţi/operatori economici pe raza cărora s-a produs evenimentul.

. În etapa/fa2

90

Serviciile voluntare/private pentru

a/faza a III-a - nivelul zonal de acţiune: te de intervenţie aflate la

. În etapa/faza a IV-a - nivelul local / judeţean / zonal de acţiune:

rile cu

SECŢIUNEA A 3-A. FAZE DE URGENŢĂ A ACŢIUNILOR

n te în scopul prevenirii agrav

unurilor proprii aflate în zonele expuse riscurilor

ţiei aflate în zonele expuse riscurilor;

ente de prăbuşire a unor construcţii;

or de patrimoniu;

executarea cercetării chimice, biologice

ficarea şi evacuarea substanţelor explozibile şi inflamabile;

e muniţie nefuncţionale sau

şi menţinerea legăturilor de comunicaţii cu dispeceratele proprii şi

ărie comunală;

În etapa a II-a şi în etapa a III-a se continuă misiunile din etapa I, până la terminarea acţiun

nd declararea stării de alertă şi transmiterea

toate

rselor umane şi materiale proprii administraţiilor locale,

anagement

Intervenţia se asigură în comun de cătresituaţii de urgenţă de la localităţi/operatori economici pe raza cărora s-a produs evenimentul şi forţele specializate de intervenţie ale ISU MH şi celelalte structuri cu funcţii de sprijin din judeţ .

. În etap3 Intervenţia se asigură de către toate forţele specializa

dispoziţia judeţului Mehedinţi împreună cu forţe de intervenţie solicitate în sprijin de la judeţele limitrofe sau de la nivel naţional; 4

Intervenţia pentru restabilirea stării de normalitate de către toate structufuncţii de sprijin de la nivelul local/judeţului şi cele sosite în sprijin.

Î etapa I, de regulă, sunt cuprinse misiunile care trebuie executaării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării consecinţelor acestora şi se referă la:

1. Deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor; 2. Căutarea şi salvarea victimelor; 3. Protejarea personalului şi a b

complementare; 4. Evacuarea şi adăpostirea popula5. Localizarea şi stingerea incendiilor; 6. Înlăturarea sau limitarea riscurilor imin7. Acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă; 8. Salvarea/protejarea, în limita posibilităţilor, în special a bunuril9. Asigurarea măsurilor de protecţie la vecinătăţi; 10. Participarea, cu forţe şi mijloace specializate, la

şi radioactive în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru protecţia personalului şi a populaţiei afectate;

11. Descoperirea, identi12. Decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii; 13. Descoperirea, identificarea şi asanarea muniţiei şi a elementelor d

neexplodate; 14. Asigurarea

întocmirea documentelor operative de intervenţie. 15. Limitarea/înlăturarea avariilor la reţelele de gospod16. Îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.

ilor de intervenţie. Aceste acţiuni se referă la:

1. Elaborarea ordinului prefectului priviurgenţă a dispoziţiilor către autorităţile, forţele şi mijloacele destinate intervenţiei;

2. Numirea comandantului acţiunii şi transmiterea ordinului prefectului cătrestructurile de intervenţie;

3. Angrenarea tuturor resuoperatorilor economici şi a tuturor structurilor cu funcţii de sprijin de la nivelul judeţului;

4. Desfăşurarea intervenţiei, prin executarea acţiunilor planificate în etapa de prevenire aunei situaţii de urgenta specifice, conform planurilor operative de intervenţie;

5. Realizarea cooperării între toate forţele care intervin şi asigurarea unui mintegrat şi unitar;

91

6. Informarea populaţiei cu privire la riscurile la care este expusă şi luarea măsurilor ce se impun împreună cu autorităţile locale pentru asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei;

7. Întocmirea ordinului prefectului privind rechiziţionarea de bunuri şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public în cazul prevenirii, localizării şi înlăturării unor dezastre în cazul institurii stării de urgenţă;

8. Aplicarea şi transmiterea Hotărârilor/deciziilor Comitetului Judeţean / Naţional pentru Situaţii de Urgenţă către structurile implicate;

9. Asigurarea suportului logistic privind cantonarea forţelor timp îndelungat (peste 12 ore) la locul producerii evenimentului;

10. Asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi; 11. Monitorizarea, evaluarea şi centralizarea datelor şi informaţiilor în vederea informării

Inspectoratului General şi Comitetului Judeţean / Naţional; 12. Constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă, inclusiv apă; 13. Cercetarea cauzelor producerii situaţiilor de urgenţă.

În etapa a IV-a se realizează următoarele acţiuni:

1. Refacerea căilor de acces, reţelelor de utilităţi, capacităţilor functionale şi a capacităţilor operationale şi de aprovizionare afectate, pentru revenirea la normal a vieţii social-economice în unitatea administrativ-teritorială;

2. Realizarea evaluării daunelor şi facilitarea acordării unor compensaţii către cei afectaţi de dezastru, potrivit legislaţiei.

SECŢIUNEA A 4-A. ACŢIUNILE DE PROTECŢIE-INTERVENŢIE 4.1. CONCEPŢIA ORGANIZĂRII ŞI ASIGURĂRII ACTIVITĂŢII DE EVACUARE A

POPULAŢIEI

4.1.1. MĂSURILE DE ASIGURARE A ACŢIUNILOR DE EVACUARE Asigurarea acţiunilor de evacuare reprezintă un ansamblu de măsuri realizate în scopul

asigurării condiţiilor materiale şi umane necesare pregătirii şi executării acţiunilor de evacuare. a.) Cercetarea se execută în scopul procurării şi valorificării informaţiilor necesare

executării în siguranţă şi în mod organizat a acţiunilor de evacuare. Datele cercetării trebuie să fie veridice, oportune şi complete. Cercetarea se organizează continuu şi unitar, se execută din timp de normalitate şi se intensifică în caz de situaţii de urgenţă.

Cercetarea trebuie să asigure informaţii privind: a) evoluţia situaţiei de urgenţă şi consecinţele acesteia asupra populaţiei şi bunurilor

materiale; b) starea căilor de comunicaţii şi a mijloacelor de transport; c) caracteristicile localităţilor şi ale zonelor în care se execută evacuarea şi posibilităţile

de cazare, hrănire, adăpostire şi asigurare medicală; d) posibilităţile de continuare a procesului de învăţământ şi a funcţionării instituţiilor; e) situaţia contaminării nucleare, chimice, biologice şi starea sanitar-epidemiologică.

Datele cercetării centralizate şi nemijlocite se completează cu informaţii obţinute pe linie de cooperare de la alte structuri cu atribuţii în domeniu. Precizarea/actualizarea datelor cercetării se face la primirea ordinului/dispoziţiei de evacuare.

92

b.) Asigurarea ordinii şi siguranţei publice

Măsurile de ordine şi siguranţă publică, paza bunurilor, evidenţa populaţiei şi fluidizarea circulaţiei pe timpul evacuării se realizează de către structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe baza planurilor de cooperare întocmite din timp de normalitate, şi constau în:

a) asigurarea ordinii şi siguranţei publice în punctele de adunare, îmbarcare, debarcare, primire şi repartiţie;

b) evidenţa salariaţilor şi a persoanelor care se evacuează; c) dirijarea circulaţiei, asigurarea priorităţii şi siguranţei pe timpul deplasării coloanelor de

evacuaţi; d) paza bunurilor materiale; În funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă, pentru misiuni de siguranţă şi ordine , ca şi pentru

alte misiuni: salvare, transporturi speciale, aprovizionare, comitetele pentru situaţii de urgenţă pot solicita, cu respectarea prevederilor legale, sprijinul unităţilor militare din zonă.

c.) Asigurarea mijloacelor de transport şi efectuarea transporturilor

Autovehiculele, carburanţii şi bunurile materiale necesare acţiunilor de evacuare se asigură de către comitetul judeţean, comitetele locale ţi celulele pentru situaţii de urgenţă.

Mijloacele de transport repartizate pentru evacuare vor avea plinul cu carburanţi asigurat de societăţile comerciale cu care s-au încheiat contracte sau convenţii de prestări de servicii.

d.) Aprovizionarea cu produse alimentare, farmaceutice şi industriale de strictă

necesitate Se realizează de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în sistem raţionalizat,

astfel: a) în primele 72 de ore de la evacuare sau de la instituirea stării de alertă, prin reţeaua

comercială locală; b) ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă, de la

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat - articole de igienă personală, textile, încălţăminte şi alte produse industriale, în funcţie de sezon. e.) Asigurarea medicală şi sanitar-veterinară

Asigurarea medicală şi sanitar-veterinară cuprinde totalitatea măsurilor şi acţiunilor care se întreprind în scopul păstrării sănătăţii persoanelor şi animalelor care se evacuează, prevenirii apariţiei bolilor şi epidemiilor/epizootiilor, acordării ajutorului medical de urgenţă şi asistenţei medicale/veterinare în caz de îmbolnăvire sau de accident.

Asistenţa medicală pe timpul evacuării, precum şi în localităţile de dispunere (tabere de sinistraţi), se asigură de Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia Sanitar-veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Serviciul de Ambulanţă Judeţean în colaborare cu Unităţile de Primiri Urgenţe, precum şi de Filiala Crucea Roşie Mehedinţi şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Drobeta” al Judeţului Mehedinţi, pe baza planurilor de cooperare elaborate în acest scop.

f.) Cazarea evacuaţilor, depozitarea bunurilor şi adăpostirea animalelor

Cazarea evacuaţilor, depozitarea bunurilor şi adăpostirea animalelor se face prin constituirea TABEREI DE SINISTRAŢI, care:

- se organizează şi se conduce de către CLSU din unitatea administrativ teritorială aflată în imediata apropiere a zonei de unde s-a produs situaţia de urgenţă;

- are ca scop primirea persoanelor rămase fără adăpost, cazarea, hrănirea şi administrarea aceste colectivităţi până la relocarea în spaţiile iniţiale sau în alte localităţi;

Organizarea şi dotarea se execută cu personal şi tehnică aparţinând sistemului naţional de apărare (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Filiala de Cruce Roşie şi alte elemente).

93

Pentru asigurarea funcţionalităţii sunt necesare următoarele elemente: Comandant tabără :

se numeşte de către Preşedintele CLSU din zona care organizează tabăra; răspunde de organizarea şi asigurarea tuturor funcţionalităţilor din tabără; verifică primirea, repartiţia şi cazarea, asigurarea condiţiilor de viaţă pentru sinistraţi; ţine legătura cu organele abilitate pentru aprovizionarea taberei cu alimente, tehnică şi materiale; organizează şi coordonează paza perimetrului şi accesul în tabără; stabileşte programul taberei şi verifică respectarea acestuia.

Şef birou primire: se numeşte de regulă din rândul serviciului de evidenţă publică din localităţile ce se evacuează sau a celei de pe raza căreia este dispusă tabăra; verifică identitatea sinistraţilor, îi înregistrează în evidenţă şi comunică operativ birourilor de evidenţă a populaţiei de la judeţ; asigură serviciul poştal şi de curieri cu militari din rândul jandarmilor sau alte categorii de forţe; face demersuri către organele de poliţie din teritoriu pentru căutarea membrilor de familie, a titularilor din tabără; verifică modul de respectare a disciplinei din tabără.

Corpul de pază: se organizează din militari sau jandarmi; funcţiile se stabilesc de către comandantul taberei, iar planificarea şi executarea serviciului de către comandantul corpului de pază;

Punct medical: se organizează cu cadre medicale aparţinând Ministerului Sănătăţii sau în cooperare cu Filiala de Cruce Roşie; răspunde de asigurarea sănătăţii sinistraţilor, stabileşte măsuri profilactice şi a regulilor de igienă din tabără; organizează infirmeria cu punctul de prim ajutor, tratament ambulatoriu la apariţia bolilor contagioase şi izolator.

Punct preparare hrană: se organizează cu efective şi tehnică aparţinând unităţilor M.A.I. sau cu elemente din comerţul de alimentaţie publică, cantinelor, etc. g.) Asigurarea financiară

Fondurile financiare pentru pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de evacuare la nivelul judeţului se asigură după caz, din bugetul de stat şi bugetele locale, precum şi din alte fonduri legal constituite din timp de normalitate. La întocmirea fondurilor necesare pentru anul următor, se va include şi necesarul de fonduri băneşti pentru pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de evacuare.

Fondurile financiare necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de evacuare la instituţiile publice şi operatorii economici se asigură din bugetele proprii şi din alte fonduri legal constituite.

h.) Asigurarea protecţiei împotriva contaminării NBC Se va realiza cu sprijinul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „DROBETA” al Judeţului

Mehedinţi. i.) Asigurarea asistenţei religioase

Se va realiza prin grija Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă cu sprijinul reprezentanţilor cultelor religioase locale.

j.) Asigurarea psihologică Asigurarea psihologică a populaţiei pe timpul evacuării reprezintă ansamblul acţiunilor

întreprinse de personalul forţelor de intervenţie în scopul evitării producerii panicii sau combaterii acesteia în cazul în care s-a produs.

94

4.2. MODUL DE GESTIONARE A RISCURILOR PRODUSE LA NIVELUL JUDEŢULUI MEHEDINŢI

4.2.1 ACŢIUNILE DE RĂSPUNS ÎN CAZ DE INCENDII DE PĂDURE

a) Monitorizarea pericolelor, riscurilor specifice şi efectelor negative în caz de incendiu de pădure

centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor precum şi a efectelor negative ale acestora se face de către dispeceratul I.S.U. / C.O.J.;

monitorizarea fenomenelor meteo periculoase şi a fenomenelor de secetă; evaluarea efectelor negative ale incendiilor şi pagubelor produse; înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice.

Atribuţiile personalului din dispeceratul ISU - MH

Identifică locul incendiului şi posibilităţile de acces din discuţiile purtate cu persoana care a anunţat incendiul şi autorităţile publice locale (primar, viceprimar, poliţie, etc.) şi Ocolul silvic.

Alertează subunitatea în a cărui raion de intervenţie s-a produs incendiul. Raportează ierarhic:

- ofiţerului la continuitatea conducerii în afara orelor de program, - Inspectorului şef, - În dispeceratul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, - Instituţiei Prefectului, - Consiliul Judeţean Mehedinţi,

Informează / alertează DIRECŢIA SILVICĂ. Ţine legătura cu autorităţile publice locale şi reprezentanţii Direcţiei Silvice aflaţi la locul intervenţiei, pentru cunoaşterea situaţiei operative la faţa locului. În funcţie de situaţia operativă de la locul intervenţiei raportează inspectorului şef pentru trimiterea forţelor suplimentare. La ordin, solicită forţe şi pune în aplicare Planul comun între unităţile M.A I. Solicită forţelor care intervin datele de mai jos:

- Locul incendiului:Ocolul silvic, Pădurea:U.P., u.a., trupul de pădure, - Zona geografică: câmpie, colină, deal, munte, structura pădurii (compoziţie vârsta, ani); suprafaţa pădurii (trupului) în hectare; felul incendiului: - de coronament, subteran, mixt în plantaţii de arboret, în pădure sau poiană, pe teren plat sau pe versant cu pantă mare sau redusă, pe culme de deal sau vale, în zonă cu locuinţe intercalate etc. - Condiţiile meteo: gradul de insolaţie, viteza si direcţia vântului.

În caz că nu este vânt, se va ţine seama de faptul că noaptea şi dimineaţa curenţii de aer sunt descendenţi –dinspre culme spre vale – iar de la prânz până seara şi îndeosebi când este insolaţie puternică, bat brizele din vale – curenţi ascendenţi.

Obiectivele din interiorul pădurii (trupului de pădure) care pot fi afectate (locuinţe, unităţi turistice, material fasonat, diverse instalaţii etc.),

Măsuri pentru localizare - lichidare: - ce forţe au intrat în acţiune, - dacă au fost mobilizaţi cetăţeni în zonă, - ce forţe mai sunt necesare, - posibilităţi de acces şi itinerariul de deplasare pentru mijloace auto.

95

b) Conducerea şi coordonarea intervenţiei la incendiile de pădure.

Stingerea incendiilor la fondul forestier se realizează pe baza planurilor operative de intervenţie întocmite pentru fiecare Ocol Silvic în parte.

Metodele de stingere a incendiilor de pădure pot fi împărţite în: metode de stingere cu ajutorul pământului; metode de stingere prin foc; metode de stingere cu apă; metode de stingere prin substanţe chimice; metode de stingere prin explozie; metode de stingere cu ajutorul aviaţiei.

Fiecare din această metodă poate apărea sub mai multe forme: stingerea directă a focului, izolarea incendiului izbucnit de restul suprafeţei împădurite şi/sau amenajarea zonelor de baraj.

1. Metoda de stingere a incendiului cu ajutorul pământului Prin stingerea incendiului de pădure cu ajutorul pământului, înţelegem înăbuşirea focului prin

aruncare de pământ peste el, şi prin amenajarea centurilor mineralizate, în drumul de înaintare a focului cu ajutorul maşinilor pentru prelucrarea solului.

Metoda activă de luptă cu focul, se întrebuinţează puţin, din lipsa maşinilor ajutătoare.Este destul de greu de a stinge focul, înăbuşindu-l cu pământ aruncat cu lopata. Aceasta se aplică numai în cazul unui incendiu mic. Concomitent cu acţiunea de stingere se amenajează baraje de protecţie.

Centurile de baraj trebuie să aibă de obicei următoarele lăţimi, luate în mod aproximativ: în cazul unei pături de pe sol formată din licheni, muşchi verzi, muşchi Polytrichum

commune şi sphagnum – 0,3 – 0,5 m; în cazul unei pături de pe sol compuse din merişor, afine, iarbă neagră – 1 m; dacă pe solul pădurii se găseşte mult lemn mort – 2 m.

2. Metoda de stingere a incendiului prin foc Se pot distinge două metode de stingere a incendiilor de pădure cu ajutorul focului:

metoda contra focului îndepărtat; metoda contra focului apropiat.

Prima metodă constă în aceea că focul se lansează în întâmpinarea incendiului înainte de apariţia tirajului de aer, iar metoda focului apropiat constă în lansarea focului în momentul apariţiei tirajului de aer.

Prin tiraj de aer se înţelege mişcarea aerului din direcţie contrarie incendiului. Tirajul de aer apare în urma faptului că aerul încălzit din cauza incendiului fiind mai uşor, se ridică şi creează în zona incendiului o rarefiere. Aceasta din urmă provoacă un curent de aer în spaţiul înconjurător, care e dirijat înspre incendiu.

Metodele de stingere a incendiilor prin foc, aplicate la incendiile de pe solul pădurii, se utilizează prin lansarea focului de pe linia zonelor mineralizate, a centurilor de protecţie şi de baraj, a drumurilor şi potecilor, râurilor etc.

Pentru acest scop, se aprinde de-a lungul acestor baze pătura de pe sol şi lemnul mort îngrămădit în pădure. Focul de pe sol astfel creat, ne având posibilitatea să se dezvolte în sens opus incendiului, din cauza prezenţei obstacolului din spate, înaintează în mod lent în întâmpinarea incendiului şi distruge materialul de ardere ce întâlneşte în calea lui. Ca rezultat, se creează o barieră lată şi sigură împotriva incendiului.

3. Metoda de stingere cu apă a incendiilor Pentru stingerea focului în cazul unui incendiu de pe sol, trebuie folosită apa în stare

pulverizată, în cantitate de cel puţin 0,2 – 0,5l pentru fiecare metru de lungime a focului sau 1 – 2,5 l la 1 m2. În acţiunea de intervenţie se folosesc pompe manuale cu piston, motopompe, autospeciale, vase şi saci pentru apă. Metoda este însă influenţată de lipsa surselor de apă.

96

4. Metoda de stingere a incendiilor cu ajutorul mijloacelor chimice Substanţele chimice se întrebuinţează pentru reducerea capacităţii de ardere a corpurilor

combustibile. Aceasta se obţine prin izolarea corpurilor cu o peliculă, care se formează în urma topirii substanţelor chimice, prin micşorarea conţinutului procentual de oxigen în urma degajării vaporilor şi gazelor inerte şi a coborârii temperaturii din cauza consumului de căldură pentru topirea, evaporarea şi disocierea substanţelor chimice.

Substanţele chimice se întrebuinţează atât pentru luptă activă, cât şi pentru amenajarea centurilor de baraj.

Ca substanţe chimice se utilizează: - soluţiile apoase ale substanţelor chimice; - soluţia de clorură calciu; - disfosfatul de amoniu; - monofosfatul de amoniu; - acidul fosforic; - sulfatul de magneziu; - clorura de magneziu; - clorura de potasiu; - carbonatul de potasiu; - bicarbonatul de sodiu; - carbonatul de amoniu; - tetraclorura de carbon; - bromura de metil.

5. Metoda exploziei se utilizează pentru crearea centurilor de protecţie împotriva incendiilor, este indicat de a face încărcături de 250 grame şi de a le introduce în pământ la o distanţă de 2 – 2,5 metri una de alta, la o adâncime de 40 cm.

Conducerea şi coordonarea unitară a intervenţiei la incendiile de pădure se realizează de

către Inspectoratul pentru situaţii de Urgenţă “Drobeta” al judeţului Mehedinţi.

- În etapa/faza I - nivelul local de acţiune: Intervenţia se asigură de către personalul Ocolului Silvic şi al S.V.S.U. pe raza

cărora s-a produs evenimentul.

- În etapa/faza a II-a - nivelul judeţean de acţiune: Intervenţia se asigură în comun de către Serviciile voluntare pentru situaţii de

urgenţă de la localităţi pe raza cărora s-a produs evenimentul şi forţele specializate de intervenţie ale ISU MH, ale I.J.J. MH, I.P.J. MH, Serviciul Teritorial al P.Fr. MH şi celelalte structuri cu funcţii de sprijin din judeţ .

- În etapa/faza a III-a - nivelul zonal de acţiune: Intervenţia se asigură de către toate forţele specializate de intervenţie aflate la

dispoziţia judeţului Mehedinţi împreună cu forţe de intervenţie solicitate în sprijin de la judeţele limitrofe sau de la nivel naţional.

a) Acţiuni/măsuri/competenţe ale forţelor de intervenţie.

- participarea la activităţi de prevenire, - participarea la operaţiuni de stingere, - participarea la crearea căilor de acces sau la benzi (breşe) de oprire a focului, - supravegherea unor focare stinse, - intervenţia în zone inaccesibile , - intervenţia pentru îndrumarea (consilierea) administraţiilor locale care solicită, - acordarea de sprijin medical, - participarea la celule de criză şi coordonare.

97

b) Materiale/mijloace de intervenţie. - mijloace specifice în lupta cu focul de pădure - rezervă apă - utilaje grele

o tip lucrări publice, o specifice fondului forestier, o lizierelor, o crearea de căi de acces, o întreruperea focului, o curăţarea arbuştilor, resturilor, etc., - echipamente specifice pentru intervenţie, o elicopter, etc.

c) Mijloace disponibile şi timpul de răspuns.

o Conform planurilor operative de intervenţie

4.2.2 ACŢIUNILE DE RĂSPUNS ÎN CAZ DE ACCIDENT CHIMIC LA SUCURSALA ROMAG PROD

Accidentul chimic – reprezintă eliberarea în mediu, ca urmare a unor cauze antropice sau naturale, a unor substanţe toxice industriale în asemenea cantităţi încât depăşesc mult nivelele maxim admise şi pot afecta sănătatea populaţiei (pot cauza intoxicarea sau moartea).

Spaţiul în care substanţa toxică industrială îşi manifestă acţiunea vătămătoare, ca urmare a unui accident chimic, se numeşte focar chimic.

Zona letală este considerată zona de acţiune a norului toxic în care concentraţia substanţei toxice (concentraţia de intoxicare) poate produce moartea unei persoane într-un timp de cel mult 15 minute prin inhalare.

Zona de intoxicare (zona de planificare la urgenţă) este considerată zona de acţiune a norului toxic în care concentraţia substanţei toxice (concentraţia de intoxicare) poate produce intoxicarea organismului timp de 1-5 minute, fiind necesar tratamentul medical (limita de suportabilitate).

Zona de planificare la urgenţă constituie zona în care concentraţia de hidrogen sulfurat poate depăşi 10 mg/mc.

În cadrul zonei de planificare la urgenţă, în cazul producerii unui accident chimic cu emisie majoră de hidrogen sulfurat, în funcţie de concentraţiile de hidrogen sulfurat, s-au delimitat 3 zone de periculozitate:

Zona în care concentraţia de hidrogen sulfurat poate depăşi 300 mg/mc, concentraţie care

poate să prezinte pericol asupra vieţii oamenilor, include partea de nord a platformei R.A.A.N. Sucursala Romag Prod şi are o rază de 240 m în jurul rezervorului de hidrogen sulfurat şi o fâşie de teren de 100 m lăţime lângă latura nord-estică a platformei obiectivului economic.

Zona în care concentraţia de hidrogen sulfurat poate depăşi 50 mg/mc, concentraţie care poate să prezinte pericol major asupra sănătăţii umane, include aproape întreaga platformă Romag Prod şi zonele adiacente laturilor sud-est, nord-est şi nord-vest ale platformei Romag Prod şi are o rază de 607 m.

Zona în care concentraţia de hidrogen sulfurat poate depăşi 10 mg/mc, concentraţie limită prevăzută de Normele Generale de Protecţia Muncii-2003 pentru un timp de expunere de 8 ore, are o rază de 1410-1450 m. a.) Monitorizarea pericolelor, riscurilor specifice şi efectelor negative în caz de

accident chimic se realizează de către operatorul economic, pe amplasamentul acestuia şi de către ISU - MH, în cazul manifestării riscului în afara amplasamentului ROMAG PROD.

98

Notificarea şi informarea comportă trei aspecte: Notificarea/alarmarea salariaţilor şi a ISU –MH despre producerea unui accident chimic

pe amplasamentul R.A.A.N. Sucursala Romag Prod - transmisă de către dispecerul de alarmă chimică;

Notificarea/alarmarea populaţiei din localităţile aflate în zona de planificare la urgenţă despre pericolul eminent transmisă de dispecerul de alarmă chimică al R.A.A.N. Sucursala Romag Prod prin folosirea sistemului centralizat de alarmare - de către dispecerul de alarmă chimică;.

Notificarea/înştiinţarea despre situaţia de urgenţă produsă către toate structurile cu atribuţii în gestionarea unei situaţii de urgenţă - transmisă de dispecerul de serviciu din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Drobeta’’ al Judeţului Mehedinţi.

Informaţiile obligatorii care se vor transmite de către dispecerul de alarmă chimică al R.A.A.N. Sucursala Romag Prod în cazul producerii unui accident în care sunt implicate substanţe periculoase sunt:

tipul de urgenţă pe amplasamentul obiectivului economic şi noxa degajată; locul degajării noxei sau exploziei; direcţia şi viteza vântului; cantitatea aproximativă de substanţă periculoasă eliberată; zonele (sectoarele, localităţile) probabil afectate sau ameninţate de norul toxic.

Monitorizarea factorilor de mediu se realizează de către: Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinţi; Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinţi;

Monitorizarea se realizează prin prelevarea de probe şi analiza acestora în laboratoarele din cadrul acestor instituţii publice, după primirea acceptului de la comandantul acţiunii de a intra în zona afectată..

Cooperarea între instituţiile ce execută monitorizarea factorilor de mediu se realizează prin schimbul de informaţii şi compararea rezultatelor de laborator, urmând ca în urma rezultatelor obţinute să se dispună măsuri în consecinţă.

Aceste rezultate vor fi comunicate Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Mehedinţi, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Drobeta’’ al Judeţului Mehedinţi, Direcţiei de Sănătate Publică Mehedinţi şi R.A.A.N. Sucursala Romag Prod.

b.) Conducerea şi coordonarea intervenţiei în caz de accident chimic

Conducerea şi coordonarea intervenţiei pe amplasamentul operatorului economic se realizează de către Celula de urgenţă, constituită la nivelul acestuia.

În cazul producerii unui accident chimic cu urmări în afara amplasamentului conducerea şi coordonarea intervenţiei se realizează de către Inspectoratul pentru situaţii de Urgenţă “Drobeta” al judeţului Mehedinţi, pe baza Panului de urgenţă externă şi a Planului Roşu de intervenţie pentru acordarea asitenţei medicale de urgenţă.

- În etapa/faza I : Intervenţia se asigură de către:

Detaşamentul de Pompieri Drobeta Turnu Severin, cu toate forţele şi mijloacele aflate în tura de serviciu;

2 echipe mobile de cercetare chimică de la Romag Prod; 1 Detaşament de jandarmi format din 15 persoane de la I.J.J. MH; 1 echipaj de la Secţia de Poliţie Izvorul Bîrzii, 1 echipaj de la Postul de

Poliţie Malovat, 1 echipaj de la Secţia de Poliţie Şimian, 3 echipaje de la Pol Mun.Drobeta Tr. Severin;

Serviciile voluntare de la localităţile Izvorul Bîrzii şi Malovăţ.

99

- În etapa/faza a II-a:

Intervenţia se asigură de către: Detaşamentul de Pompieri Drobeta Turnu Severin, cu toate forţele aflate

în turele libere; Toate echipajele SMURD de la subunităţile inspectoratului, la ordin; 1 Detaşament de jandarmi format din 50 persoane de la I.J.J. MH; Intervenţia se asigură în comun de către Serviciile voluntare pentru

situaţii de urgenţă de la localităţi pe raza cărora s-a produs evenimentul şi forţele specializate de intervenţie ale ISU MH, ale I.J.J. MH, I.P.J. MH şi celelalte structuri cu funcţii de sprijin din judeţ .

- În etapa/faza a III-a - nivelul zonal de acţiune: Intervenţia se asigură de către toate forţele specializate de intervenţie aflate la

dispoziţia judeţului Mehedinţi împreună cu forţe de intervenţie solicitate în sprijin de la judeţele limitrofe.

Comandantul acţiunii va fi numit în persoana inspectorului şef al I.S.U. - MH.

Punctul de comandă operativ/înaintat se stabileşte în sediul Şcolii generale din localitatea Halînga. Toate echipele de intervenţie se vor regrupa pe aliniamentul Şcolii generale din localitate, de unde vor acţiona numai la ordinul comandantului acţiunii, echipate corespunzător cu mijloace de protecţie (aparate de aer comprimat).

4.2.3 ACŢIUNILE DE RĂSPUNS ÎN CAZ DE ACCIDENTE RUTIERE ŞI FEROVIARE CU SUBSTANŢE PERICULOASE

În Europa transportul rutier de mărfuri periculoase este reglementat de ”Acordul European

referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase” (ADR), încheiat la Geneva la 30.09.1957. Începând cu data de 1 ianuarie 1995, România respectă prevederile acestui acord la care a aderat prin Legea nr.31/1994 promulgată prin Decretul nr.75/1994 al Preşedintelui României ( M.O. partea I nr. 136/31.05.1994).

Transportul feroviar de mărfuri periculoase se desfăşoară după ”Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase”(RIN) valabil de la 01.01.1991.

I. Măsuri ce trebuie luate în caz de accident sau incident

Măsurile de prevenire adoptate după accident sau incident cu referiri particulare la primul ajutor, la securitatea rutieră şi la cunoaşterea echipamentului ADR au o importanţă deosebită pentru protecţia dumneavoastră, a participanţilor la trafic; a mediului (aer, apă, sol) sau a vehiculele.

În cazul pierderii substanţei transportate în urma unui accident sau incident rutier sau datorită nefuncţionării sistemelor de siguranţă există o serie de norme generale de comportament în caz de urgenţă:

- menţinerea calmului; - îndepărtarea dacă este posibil a autovehiculului de pe partea carosabilă; - oprirea motorului; - scoaterea bornelor de la bateriile acumulatoare; - acordarea ajutorului victimelor; să se evite materialul deversat; - să se delimiteze zona accidentului pe o rază mai ampla în funcţie de produsul scurs şi

pentru a evita apropierea curioşilor sau a amatorilor; - menţinerea cu spatele la vânt; - avertizarea autorităţilor competente informându-le de natura şi cantitatea pierderii; - avertizarea fabricii producătoare de materiale periculoase.

100

II. Activităţile ISU- MH în caz de accident cu substanţe periculoase

La primirea informaţiei despre producerea accidentului pe timpul transportului substanţelor periculoase cu mijloace auto sau pe cale ferată, ISU în a cărei responsabilitatea intră zona de producere a accidentului execută următoarele activităţi:

a) Culegerea datelor şi informaţiilor despre accident : - timpul şi locul producerii accidentului ; - tipul mijlocului de transport; - situaţia accidentului (fisură în rezervor, răsturnare, împrăştiere pe teren, incendiu , etc); - direcţia şi viteza vântului la sol; - detalii despre teren; - persoane şi bunuri în pericol. b) Înştiinţarea autorităţilor publice interesate: - Poliţia ; - Jandarmeria - Primăria localităţii pe raza căreia s-a produs incidentul ; - Staţia de salvare; - Agenţia de Protecţia Mediului Mehedinţi; - Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Mehedinţi; - Direcţia Pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi – Unitatea Fitosanitară - Administraţia domeniului public. c) Dispoziţii preliminare se transmit organelor care urmează să realizeze acţiunile

urgente de protecţie şi se referă la : - oprirea circulaţiei; - stabilirea şi marcarea unei zone de izolare; - evacuarea tuturor persoanelor din această zonă; - interzicerea accesului în zona de izolare a persoanelor neautorizate; - adăpostirea prin izolare în locuinţe a persoanelor de pe direcţia vântului, etanşarea uşilor şi

a ferestrelor. d) Identificarea substanţei periculoase : - interogarea şoferului; - consultarea documentelor de transport; - identificarea etichetelor de avertizare şi a indicatoarelor de avertizare înscrise pe vehicul; - identificarea naturii şi tipului substanţei periculoase. e) Evaluarea pericolului: - evaluarea zonelor în funcţie de natura substanţei periculoase stabilindu-se :

o zona de răspândire; o zona de pericol; o zona de izolare; o zona de evacuare.

f) Aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie - protecţia şi intervenţia se realizează în funcţie de natura substanţei periculoase.

Conducerea şi coordonarea unitară a intervenţiei se realizează de către Inspectoratul pentru

situaţii de Urgenţă “Drobeta” al judeţului Mehedinţi, în persoana comandantului intervenţiei/acţiunii, conform procedurilor specifice de intervenţie.

101

4.2.4 ACŢIUNILE DE RĂSPUNS ÎN CAZ DE INUNDAŢII

În judeţul nostru se pot produce inundaţii ce pot provoca potenţiale situaţii de urgenţă şi/sau dezastre fie ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi prin scurgeri de pe versanţi, fie a spargerii barejelor de la Porţile de Fier I şi II sau fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole, depuneri de gheaţă, chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă ori poluări accidentale ale resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

Monitorizarea situaţiilor de urgenţă, evaluarea informaţiilor, înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea, alertarea la nivel naţional, precum şi coordonarea aplicării unitare a măsurilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă sunt asigurate de Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă, organ tehnic cu activitate permanentă, constituit în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor.

La nivelul judeţului nostru coordonarea tehnică de specialitate, verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei şi a fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale se realizează de către Grupul de suport tehnic nr. 5 din cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Drobeta” al Judeţului Mehedinţi.

Înştiinţarea comitetului judeţean şi a comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi a obiectivelor sociale şi economice, din zona de responsabilitate a I.J.S.U. Mehedinţi, ce pot fi periclitate, se realizează de către centrul operaţional judeţean, prin dispeceratul propriu, pe grupe de înştiinţare, conform procedurilor stabilite şi a schemelor de înştiinţare întocmite în acest sens pe mai multe variante, conform Planului de Înştiinţare, Avertizare şi Alarmare al Judeţului Mehedinţi.

Conducerea şi coordonarea unitară a intervenţiei la nivelul judeţului Mehedinţi se realizează de către Secţia de Gospodărire Apele Române al judeţului Mehedinţi, în persoana comandantului acţiunii, directorului instituţiei, conform Planului Judeţean de Apărare la Inundaţii.

Acţiunile de răspuns sunt organizate pe etape şi urgenţe astfel:

În etapa/faza I - nivelul local de acţiune: Intervenţia se asigură de către Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă de

la localităţi pe raza cărora s-a produs evenimentul. În etapa/faza a II-a - nivelul judeţean de acţiune:

Intervenţia se asigură în comun de către Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă de la localităţi pe raza cărora s-a produs evenimentul şi forţele specializate de intervenţie ale ISU MH şi celelalte structuri cu funcţii de sprijin din judeţ, astfel:

- ISU - MH cu forţele şi mijloacele de la subunitatea în al cărui raion s-a produs evenimentul;

- ISU - MH cu forţele şi mijloacele puse la dispoziţie de celelalte subunităţi din organica inspectoratului;

- I.J.J. MH cu 1 Detaşament de intervenţie a cărui valoare se va stabili în funcţie de nevoi (minim 15 persoane);

- SGA MH cu echipele specializate şi mijloacele din dotare; - I.P.J. – MH cu forţele şi mijloacele din dotare, a căror valoare se va stabili în

funcţie de nevoi. În etapa/faza a III-a - nivelul zonal de acţiune:

Intervenţia se asigură de către toate forţele specializate de intervenţie aflate la dispoziţia judeţului Mehedinţi împreună cu forţe de intervenţie solicitate în sprijin de la judeţele limitrofe sau de la nivel naţional;

În etapa/faza a IV-a - nivelul local / judeţean / zonal de acţiune:

Intervenţia pentru restabilirea stării de normalitate de către toate structurile cu funcţii de sprijin de la nivelul judeţului şi cele sosite în sprijin.

102

4.2.5 ACŢIUNILE DE RĂSPUNS ÎN CAZ DE CUTREMUR ŞI ALUNECĂRI DE TEREN

În cazul producerii unei situaţii de urgenţă ca urmare a producerii unui seism/alunecare de teren se vor avea în vedere în prima urgenţă:

activarea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, pe raza căreia s-a produs situaţia de urgenţă specifică şi punerea în aplicare a planului propriu de apărare;

comitetele locale pentru situaţii de urgenţă de la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor pe raza cărora s-a produs situaţia de urgenţă specifică, împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi cu alte structuri cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice, procedează de urgenţă la inspecţia(cercetarea) zonelor din aria lor de autoritate constatând, după caz:

a) zonele afectate şi delimitarea acestora; b) necesitatea deblocării-salvării persoanelor şi acordării primului ajutor; c) clădirile prăbuşite sau în pragul colapsului; d) reţelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicaţii, gaz metan, apa, energie electrică şi termică

etc.; e) incendiile sau exploziile produse şi/sau iminenţa producerii unor evenimente în lanţ; f) distrugerile sau blocările căilor de acces; g) contaminările chimice sau radioactive ale mediului. informarea operativă a Comitetului Judeţean de către primarii municipiilor, oraşelor şi

comunelor, prin mijloacele de comunicaţii aflate în dotare, asupra situaţiei constatate, estimând victimele şi pagubele materiale, precum şi necesarul de mijloace şi forţe de intervenţie; convocarea/activarea Comitetului Judeţean, în situaţia în care posibilităţile Comitetului Local

pentru Situaţii de Urgenţă sunt depăşite; evaluarea situaţiei de urgenţă, de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a

situaţiei, pe baza informărilor operative ale comitetelor locale şi constatărilor structurilor cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice şi stabilirea de măsuri de intervenţie pentru:

a) asigurarea condiţiilor pentru efectuarea manevrelor de forţe şi mijloace necesare desfăşurării acţiunii de intervenţie, în raport de evoluţia situaţiei;

b) concentrarea şi organizarea intrării în dispozitivele de acţiune a forţelor şi mijloacelor stabilite prin planul de apărare;

c) deblocarea-salvarea persoanelor şi acordarea primului ajutor; d) stingerea incendiilor; e) transportul şi spitalizarea persoanelor accidentate; f) inspectarea post situaţie de urgenţă specifică a construcţiilor avariate şi evaluarea rapidă a

acestora; g) evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranţă în exploatare; h) protecţia - adăpostirea persoanelor sinistrate şi acordarea asistenţei necesare; i) paza şi protecţia bunurilor materiale şi restricţionarea circulaţiei în zonele afectate; j) formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale şi a

mijloacelor pentru intervenţie; k) informarea permanentă a populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă şi asigurarea

comunicării cu aceasta; l) supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare şi neutralizarea acestora,

după caz. informarea operativă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă asupra efectelor

produse de situaţia de urgenţă specifică, a măsurilor întreprinse, dispunerea declarării stării de alertă la nivel judeţean şi propunerea declanşării procedurii, potrivit legii, pentru instituirea stării de urgenţă pentru zona afectată, preşedintelui Comitetului Naţional;

rapoartele operative se transmit din 12 în 12 ore de la notificarea situaţiei de urgenta specifice şi ori de câte ori situaţia impune. Rapoartele comitetelor locale se transmit Secretariatului tehnic Permanent, din cadrul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi de către acestea din urma către Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetul Naţional.

103

FAZE DE URGENŢĂ A ACŢIUNILOR

URGENŢA I

1. elaborarea ordinului prefectului privind declararea stării de alerta şi transmiterea urgenta a dispoziţiilor către autorităţile, forţele şi mijloacele destinate intervenţiei;

2. angrenarea tuturor resurselor umane şi materiale proprii administraţiilor locale, operatorilor economici şi a tuturor instituţiilor prevăzute în plan;

3. organizarea misiunilor de cercetare de specialitate la nivelul localităţilor/judeţului prin echipe mixte formate din reprezentanţi ai ISU - MH, membrii şi consultanţi din cadrul CJSU/CLSU;

4. desfăşurarea intervenţiei, prin executarea acţiunilor planificate în etapa de prevenire a unei situaţii de urgenta specifice;

5. investigarea de urgenta a construcţiilor, reţelelor de utilităţi etc., respectând reglementările în vigoare din diferite domenii şi punerea în siguranta provizorie potrivit prioritatilor stabilite de specialiştii abilitaţi şi luarea deciziilor de evacuare, după caz, utilizând "Manualul pentru investigarea de urgenta post seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediata pentru punerea în siguranta provizorie a construcţiilor avariate";

6. comunicarea permanenta între autorităţi şi populaţie despre măsurile şi comportamentul care trebuie adoptate în zonele afectate pe toată perioada de intervenţie şi refacere, cu sprijinul mass mediei locale;

7. aplica şi transmite deciziile Comitetului Judeţean/ Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Inspectorul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Mehedinţi asigură, în perioada imediat

următoare producerii situaţiei de urgenta specifice şi, în continuare, pana la încetarea declarării stării de urgenta, permanenta la sediu, constituită din 2 persoane.

Experţii tehnici, verificatorii de proiecte şi responsabilii tehnici cu execuţia, atestaţi, sunt obligaţi sa se autosesizeze şi sa se prezinte de urgenta la sediul Inspectoratului de Stat în Construcţii Mehedinţi, pentru a fi repartizaţi în vederea inspectarii de urgenta post seism a construcţiilor, dotărilor şi reţelelor tehnico-edilitare avariate şi stabilirii soluţiilor cadru de intervenţie pentru punerea în siguranta provizorie a construcţiilor avariate, potrivit legislaţiei; raportarea se va face zilnic, sau ori de câte ori situaţia o impune, asupra măsurilor întreprinse şi a modului de îndeplinire a acestora.

Inspectorul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Mehedinţi avizează soluţiile de intervenţie imediată pentru punerea în siguranta provizorie a construcţiilor avariate şi urmăreşte aplicarea măsurilor stabilite de Comitetul Judeţean în acţiunile de intervenţie operativă şi refacere. URGENŢA a-II-a

1. refacerea căilor de acces, reţelelor de utilităţi, capacităţilor functionale şi a capacităţilor operationale şi de aprovizionare afectate, pentru revenirea la normal a vieţii social-economice în unitatea administrativ-teritorială;

2. realizarea evaluării daunelor şi facilitarea acordării unor compensaţii către cei afectaţi de dezastru, potrivit legislaţiei;

3. revizuirea şi actualizarea planului de apărare, pe baza experienţei acumulate.

COORDONAREA ŞI CONDUCEREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE

În situaţia apariţiei unor situaţii de urgenţă, toate structurile cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, vor acţiona pentru prevenirea şi limitarea efectelor acestora.

a) Unităţile M.A.I. şi operatorii economici vor pune la dispoziţie toate mijloacele tehnice avute în înzestrare şi/sau folosinţă ce constau în utilaje şi mijloace de intervenţie,

104

autospeciale de descarcerare şi acordare a primului ajutor calificat, echipament şi aparatură de transmisiuni, mijloace de transport şi alte materiale tehnice specifice; b) Centralizarea datelor referitoare la situaţiile de urgenţă produse, gestionarea şi coordonarea misiunilor şi acţiunilor desfăşurate, se va realiza de către Centrul Operaţional Judeţean din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Drobeta” al jud. Mehedinţi; c) Angajarea resurselor în situaţia apariţiei unor stări generatoare de riscuri se face la propunerea inspectorului şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Drobeta” al Judeţului Mehedinţi, sau direct de către prefect/primar, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean/local pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza informaţiilor de la populaţie şi/sau de la instituţiile cu atribuţii în monitorizarea surselor de risc de la nivel local; d) Activarea Centrului Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei pentru situaţiile de urgenţă va avea loc la ordinul prefectului, în cazul în care amploarea situaţiei de urgenţă depăşeşte capacitatea de intervenţie a forţelor şi mijloacelor angrenate în prima urgenţă. Din componenţa acestuia vor face parte reprezentanţi ai fiecărei structuri M.A.I., precum şi specialişti din celelalte instituţii cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă. e) Pentru îndeplinirea obiectivelor prezentate mai sus structurile vor acţiona în mod unitar şi integrat pentru repartiţia judicioasă a forţelor şi mijloacelor în zona de competenţă şi la obiectivele de intervenţie.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă asigură coordonarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul al judeţului, a măsurilor şi acţiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenta specifice şi constituirea şi pregătirea grupelor operative pentru gestionarea răspunsului în zonele afectate de situaţii de urgenta specifice, conform Planului Judeţean de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice provocate de cutremure şi/sau alunecări de teren.

Coordonarea investigării de urgenţă a construcţiilor, inclusiv a dotărilor se realizează de Inspectoratul de Stat în Construcţii Mehedinţi.

Conducerea nemijlocită a actiunilor de intervenţie este realizată de către comandantul acţiunii, în persoana celui numit de către Prefectul judeţului, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către Centrul Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei, Grupa Operativă şi Punctul de Comandă Înaintat.

4.2.6 ACŢIUNILE DE RĂSPUNS ÎN CAZ DE GRIPĂ AVIARĂ, EPIZOOTII ŞI PANDEMIE

4.2.6.1. Gripa aviară este o boală cauzată de un virus, care poate produce îmbolnăviri la curci, raţe, potârnichi, fazani, găini, păsări acvatice şi migratoare.

Porcul şi probabil şi alte specii contractează infecţia, nu contactează boala cu manifestări specifice, dar o pot retransmite păsărilor sau, după o mutaţie genetică, omului sau altor specii.

Cu cât contactul dintre păsările eliminatoare şi cele receptive este mai strâns, cu atât mai uşor se poate e infecţia direct, pe cale respiratorie sau digestivă. transmit

Efectele negative ale gripei aviare. Cele mai multe cazuri de infecţie la om au apărut ca urmare a contactului direct cu păsările

infectate. Perioada de incubaţie a bolii este de 2-17 zile, în medie aproximativ 7 zile, şi are următoarele manifestări:

- boală cu debut brusc(apariţie bruscă); - febră peste 380 C; - disfagie(dificultate al înghiţire); - dispnee(respiraţie îngreunată); - tuse.

105

Monitorizarea pericolelor, riscurilor specifice şi efectelor negative se realizează de către Autoritatea de Sănătate Publică Mehedinţi, astfel:

1) centralizarea datelor; 2) monitorizarea pericolelor; 3) evaluarea riscurilor; 4) evaluarea efectelor negative. Managementul intervenţiei la epizootii - concentrarea forţelor şi mijloacelor; - constituirea unui Centru de criză la nivel judeţean - organizarea dispozitivului de acţiune; - furnizarea unei liste a centrelor locale de control al bolii - măsurile aplicate în caz de suspiciune sau confirmare a influenţei aviare ; - realizarea carantinei zonei afectate; - identificarea persoanelor afectate, izolate; - organizarea evacuării persoanelor afectate; - organizarea eutanasierii animalelor afectate; - organizarea decontaminării personalului Acţiuni/măsuri/competenţe ale forţelor de intervenţie. Se pot utiliza măsurile de profilaxie sanitară: izolarea strictă a focarelor – DSV/IJJ, distrugerea

tuturor păsărilor bolnave–DSV/IJJ,curăţarea şi dezinfecţia riguroasă a adăposturilor şi a tuturor spaţiilor de cazare–DSV/IJJ/ISU, ecarisarea şi procesarea carcaselor şi a tuturor surselor posibile de contaminare-DSV, controlul vectorilor în populaţiile de păsări-DSV, interzicerea contactului cu păsări cu un status de sănătate necunoscut, controlul traficului de persoane – DSV/DSP/ IJJ.

În cazul unui focar se aplică: tăierea sau uciderea integrală a păsărilor în efectivul afectat, ecarisarea carcaselor şi a produselor provenite de la acestea, curăţirea şi dezinfecţia.

Conducerea/coordonarea în situaţii de urgenţă se asigură de către:. - Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă – Prin Prefectul judeţului, - Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă- Prin primarul localităţilor.

4.2.6.2. Strategia generală de pregătire şi intervenţie în cazul pandemiei vizează:

a) prevenirea răspândirii focarelor de gripă la nivel judeţean, prin depistarea precoce şi limitarea lor în cel mai scurt timp posibil, prin măsuri de sănătate publică preventive, după cum urmează: a^1) depistarea şi controlul precoce, de preferinţă de către reţeaua specializată de epidemiologie, a primelor cazuri de infectare umană, importate sau autohtone, şi a contactelor acestora, cu ajutorul reţelei de supraveghere epidemiologică; a^2) limitarea, pe cât posibil, a călătoriilor în ţări afectate, controlul monitorizat la nivelul punctelor de trecere a frontierei, limitarea deplasărilor şi aplicarea măsurilor de prevenţie ale fazelor prepandemice; a^3) limitarea contactelor în locuri cu o mare densitate a populaţiei, care favorizează infectarea (diminuarea sau oprirea temporară a transportului în comun, închiderea instituţiilor şi unităţilor de învăţământ, amânarea manifestărilor cultural-sportive sau de altă natură); b) obligativitatea profesioniştilor expuşi mediului de risc, precum şi a populaţiei în general de a respecta măsurile de protecţie şi de igienă în caz de boală virală transmisibilă pe cale respiratorie; c) elaborarea programului de organizare şi adaptare a sistemului de sănătate în caz de pandemie: c^1) organizarea adecvată a triajelor, în sensul izolării la domiciliu sau la spital a pacienţilor, în cazul creşterii numărului persoanelor îmbolnăvite, în funcţie de standardele de triaj elaborate; c^2) mobilizarea unor unităţi de îngrijire medicală şi socială pentru a asigura coordonarea serviciilor de îngrijire atât spitalicească, cât şi la domiciliu sau în spaţii special amenajate a persoanelor afectate; c^3) mobilizarea la capacitate maximă a instituţiilor şi unităţilor de sănătate publică; c^4) utilizarea optimă a rezervelor de medicamente constituite în prealabil;

106

c^5) asigurarea aprovizionării adecvate cu medicamente, materiale medicale, echipamente de protecţie şi altele asemenea; c^6) creşterea capacităţii operaţionale a altor structuri cu atribuţii în asigurarea funcţiilor de sprijin; d) asigurarea continuităţii activităţii instituţiilor şi a vieţii sociale şi economice, precum şi menţinerea ordinii publice şi respectarea legii, într-un context dificil: d^1) menţinerea unor condiţii de viaţă adecvate pentru populaţie, bazate pe solidaritate şi susţinute de colectivităţile locale; d^2) menţinerea în orice condiţii a activităţilor esenţiale pentru continuarea bunei funcţionări a instituţiilor, pentru asigurarea securităţii şi protecţiei populaţiei, cu sprijinul colectivităţilor locale, prin adoptarea unor măsuri organizatorice speciale (munca de la distanţă, planificarea înlocuirilor de personal, utilizarea tuturor resurselor de personal disponibile - personal ce se poate mobiliza, voluntari şi altele asemenea); d^3) menţinerea securităţii instalaţiilor cu grad ridicat de periculozitate, în condiţiile insuficienţei personalului disponibil; d^4) menţinerea ordinii publice şi asigurarea respectării legii; e) susţinerea strategiei printr-un efort continuu de comunicare, educare şi informare: e^1) asigurarea nivelului de pregătire (populaţie, profesionişti) necesar gestionării acestui risc, prin diseminarea periodică a informaţiilor autorizate privind riscurile pe care le implică pandemia cu virusul A H1N1, în vederea creării unei culturi de securitate preventivă şi de încurajare a solidarităţii umane; e^2) menţinerea spiritului civic şi a coeziunii sociale; e^3) coordonarea procesului de comunicare în vederea garantării coerenţei şi eficienţei informaţiilor privind situaţia de urgenţă şi toate aspectele implicate de aceasta; e^4) diseminarea unui afiş electronic prin adresele de e-mail şi prin internet (postarea pe site-urile instituţiilor publice) care să informeze asupra măsurilor preventive de primă necesitate, la îndemâna întregii populaţii; f) asigurarea unui consens social permanent în privinţa principiilor etice de bază; f^1) o pandemie este o situaţie excepţională care va necesita definirea unor priorităţi de acces la serviciile sanitare, un efort de solidaritate la toate nivelurile şi un angajament total din partea profesioniştilor a căror activitate implică un contact direct cu bolnavii. Într-o astfel de situaţie, este necesar să se ajungă la un consens în ceea ce priveşte valorile etice comune pentru a asigura coeziunea societăţii, cum ar fi: f^2) datoria societăţii de a proteja profesioniştii şi pe toţi cei expuşi riscurilor în timpul exercitării profesiei (inclusiv familiile acestora şi colaboratorii ocazionali din serviciul public) şi de a asigura viitorul familiilor celor care ar putea deveni posibile victime ale epidemiei; f^3) acceptarea de către populaţie a principiului prioritizării de acces la resursele limitate disponibile, inclusiv în ceea ce priveşte produsele sanitare şi aducerea acestora la cunoştinţa publicului de îndată ce au fost stabilite; f^4) eliminarea stigmatizării persoanelor bolnave izolate sau a celor aflate în carantină; f^5) conştientizarea de fiecare cetăţean a obligativităţii de a participa, în limitele posibilităţilor, la efortul susţinut de asigurare a continuităţii vieţii sociale; g) evaluarea în permanenţă a gradului de pregătire şi dotare a structurilor cu atribuţii în domeniu de la toate nivelurile, concretizată prin completarea şi actualizarea periodică (la intervale de cel mult 6 luni); i) pregătirea serviciilor funerare pentru a face faţă situaţiei, dacă se impune.

La nivelul asistenţei spitaliceşti se vor asigura izolarea corespunzătoare a cazurilor aflate în îngrijire, precum şi terapia adecvată, în funcţie de indicele de gravitate şi aspectele clinice ale cazurilor.

a) Managerii spitalelor vor supraveghea respectarea cu stricteţe a Protocolului de management al cazului. De asemenea, managerii spitalelor vor pune în aplicare planurile proprii de organizare a spitalului pentru situaţia de pandemie.

107

b) Spitalele şi secţia de boli infecţioase, indiferent de forma de proprietate, vor asigura condiţiile de izolare şi îngrijire de primă intenţie a cazurilor preluate, precum şi îngrijirile necesare în funcţie de starea clinică a pacienţilor, inclusiv medicaţia antivirală specifică şi/sau de terapie intensivă, în conformitate cu Protocolul de management al cazului. c) La solicitarea Direcţiei de sănătate publică, la nivel judeţean se amenajează spaţii temporare de consultaţie sau de îngrijire de scurtă sau lungă durată, destinate pacienţilor afectaţi de pandemie. Spaţiile sunt identificate din timp, putând fi situate în şcoli, internate, cămine, corturi, posturi medicale avansate şi altele similare. d) În cadrul managementului operaţional se vor asigura funcţionarea optimă a sistemului informaţional, colaborarea interdisciplinară şi interinstituţională, precum şi protecţia specifică a personalului propriu. e) Serviciile de transport medical, ambulanţă şi SMURD vor asigura asistenţa medicală necesară şi repartizarea pacienţilor la serviciile medicale corespunzătoare, în conformitate cu procedurile în vigoare. f) Direcţia de sănătate publică coordonează implementarea măsurilor de sănătate publică necesare pentru prevenirea şi limitarea riscurilor de îmbolnăvire a populaţiei.

Personalul din cadrul serviciului de epidemiologie va fi informat şi pregătit periodic în vederea intervenţiei rapide şi unitare în cazul apariţiei unor noi situaţii epidemiologice.

B.1. asistenţa de urgenţă - serviciile de ambulanţă de stat şi private vor suplimenta numărul de maşini şi personal medico -

sanitar având în vedere creşterea solicitărilor în funcţie de rata de atac care la copii cât şi la adulţi poate fi de 320, 810 sau 2.080 pe zi la o populaţie de cca. 300000. Se va studia posibilitatea folosirii rezidenţilor, studenţilor în medicină, elevilor din şcolile sanitare şi respectiv a mijloacelor de transport militare, poliţie şi pompieri. Se va mări şi proporţia de ambulanţe dotate pentru intervenţii în urgenţele cardiovasculare şi respiratorii.

- camerele de gardă ale spitalelor indiferent de profil vor avea amenajat un compartiment special care să acorde asistenţă bolnavilor cu gripă severă şi/sau complicată reţinând bolnavii în secţii special organizate sau să-i direcţioneze spre alte unităţi.

- se va vaccina în totalitate personalul care acordă asistenţa de urgenţă (categorie prioritară la vaccinare)

B.2. internările în spital a cazurilor cu evoluţie severă şi/sau gripă complicată - se vor amenaja în funcţie de spaţii şi circuite, saloane sau chiar secţii pentru bolnavii mai sus

menţionaţi în spitale de orice profil fără a perturba major activitatea acestora mai ales dacă ele acordă asistenţă de urgenţă.

- se va urmări vaccinarea în totalitate a personalului medico-sanitar (categorie prioritară la vaccinare)

- se va face o aprovizionare în cantităţi suficiente (eventual stocuri) cu medicamente specifice tratamentului complicaţiilor gripei (antibiotice, antitermice, antitusive etc.) dar se va avea în vedere şi cele care se adresează terapiei intensive (cardiovasculare, respiratorii, şoc septic sau vascular)

- în funcţie de rata de atac numărul de internări va creşte, dar va exista o restricţie (limită) impusă de capacităţile efective ale unităţilor spitaliceşti şi de menţinerea unei asistente optime ale altor boli care necesită obligatoriu internare.

Măsuri de igienă şi de protecţie individuală Deoarece virusul se poate găsi atât pe mâinile bolnavilor, cât şi pe obiectele murdare, se vor lua măsuri de igienă (spălarea mâinilor, ventilaţie, izolare şi altele asemenea). Suplimentar, în funcţie de situaţia epidemiologică, se vor dispune măsuri de "distanţare socială", cum ar fi evitarea aglomeraţiilor, promovarea muncii la distanţă sau a teleconferinţelor şi chiar măsuri radicale ca închiderea temporară a şcolilor şi interzicerea manifestărilor sociale, culturale sau de altă natură. Virusul gripal se transmite pe calea aerului, mai ales prin picăturile fine rezultate în urma tusei sau strănutului. Limitarea acestei căi de transmitere se poate face şi prin folosirea unor dispozitive de

108

protecţie respiratorie individuală (măşti). Recomandarea utilizării acestora se va face în funcţie de contextul epidemiologic, de severitatea bolii, precum şi de recomandările şi deciziile luate, în acest sens, de către Direcţia de Sănătate Publică Mehedinţi. Pentru categoriile de personal care nu pot lipsi de la locul de muncă, cele care au contact permanent cu publicul şi/sau persoanele vulnerabile (în special unităţi sociale şi medico-sociale), va fi prevăzut un stoc suplimentar de echipamente de protecţie (măşti şi, după caz, mănuşi). Purtarea măştilor simple sau tip FPP2 de către personalul profesionist implicat în acţiunile de intervenţie şi de publicul larg, ca măsură de prevedere, se va recomanda în funcţie de evidenţele ştiinţifice existente privind eficienţa lor. La nivelul unităţilor sanitare care acordă asistenţă medicală bolnavilor suspecţi de gripă, respectiv la nivelul unor puncte critice, indiferent de natura serviciilor, ofertă sau drept de proprietate, vor fi utilizate corect proceduri de infectare (mâna şi suprafeţe posibil contaminate), cu dezinfectante pe bază de substanţe alcoolice.

Managementul situaţiilor de urgenţă produse ca urmare a epizotiilor şi pandemiilor produse la nivelul judeţului se asigură prin punerea în aplicare a Planului Judeţean de urgenţă în caz de pandemie

4.2.7 ACŢIUNILE DE RĂSPUNS ÎN CAZ DE ÎNZĂPEZIRI Înzăpezirile reprezintă un fenomen natural, produs din cauza căderilor masive de ninsori,

viscolelor puternice sau producerii de avalanşe, care ar putea produce grave prejudicii populaţiei din zonele afectate.

Efectele negative ale înzăpezirilor blocarea totală sau parţială a accesului; sistarea furnizării utilităţilor (energie electrică, gaze naturale,apă); imposibilitatea desfăşurării unor acţiuni de aprovizionare; sistarea activităţilor la obiectivele socio- economice. Monitorizarea pericolelor, riscurilor specifice şi efectelor negative 1) centralizarea datelor 2) monitorizarea pericolelor 3) evaluarea riscurilor 4) evaluarea efectelor negative

Managementul înzăpezirilor. a) în perioada premergătoare producerii înzăpezirilor : - monitorizarea zonelor predispuse înzăpezirilor; - montarea de parazăpezi; - asigurarea zonelor cu tehnică şi mijloace specifice intervenţiei. b) pe timpul înzăpezirii : - recunoaşterea zonei; - estimarea urmărilor (nr. persoane, nr. animale, km. drum); - sistarea furnizării utilităţilor (dacă se impune); - stabilirea şi repartiţia forţelor şi mijloacelor; - organizarea dispozitivului de acţiune; - stabilirea căilor de acces; - asigurarea legăturii cu persoanele afectate, izolate; - organizarea salvării şi evacuării persoanelor şi animalelor afectate; - asigurarea cazării/adăpostirii şi alimentelor de strictă necesitate evacuaţilor; - repunerea în funcţiune a utilităţilor (dacă au fost sistate). c) după înlăturarea urmărilor : - monitorizarea zonei; - distribuirea materialului antiderapant; - refacerea stocurilor de materiale folosite în intervenţie.

109

Principalele măsuri de prevenire şi protecţie în cazul înzăpezirilor şi temperaturilor deosebit de scăzute

- Actualizarea planurilor de protecţie şi intervenţie la înzăpeziri la nivelul fiecărui consiliu local, regie autonomă şi operator economic din judeţ ;

- Asigurarea mijloacelor de deszăpezire şi pregătirea utilajelor de intervenţie pentru deblocarea drumurilor, a căilor de acces spre obiectivele economice şi sociale de importanţă deosebită ;

- Asigurarea stocurilor de materiale antiderapante, a celor de combustibili şi piese de schimb necesare utilajelor de deszăpezire ;

- Pregătirea echipamentelor şi a utilajelor pentru evitarea blocării captărilor de apă, a apeductelor, a instalaţiilor de decantare, în vederea asigurării alimentării cu apă potabilă a localităţilor ;

- Verificarea amplasării parazăpezilor în punctele apreciate ca vulnerabile în condiţiile căderilor masive de zăpadă sau ale producerii viscolului ;

- Asigurarea stocurilor de combustibili pentru funcţionarea la parametrii optimi a sistemelor publice centralizate de producere, transport şi distribuţia energiei electrice.

- Aprovizionarea cu medicamente şi materiale sanitare a spitalelor şi dispensarelor medicale ; - Organizarea sistemului de asigurare a primului ajutor şi asigurarea permanentă a asistenţei

sanitare pentru populaţie ; - Stabilirea zonelor probabil a fi afectate de zăpadă sau ger ; - Organizarea unui sistem de înştiinţare-informare corespunzător ; - Pregătirea populaţiei privind regulile de comportament la înzăpeziri şi în condiţii de

temperaturi foarte scăzute .

Măsuri de intervenţie la înzăpeziri şi în condiţii de temperaturi foarte scăzute Executarea înştiinţării şi informării populaţiei despre producerea dezastrelor; Executarea cercetării traseelor afectate ; Organizarea transportului şi organizarea spaţiilor de adăpostire a persoanelor aflate în

mijloacele de transport înzăpezite sau avariate ; Aplicarea măsurilor de restricţie a accesului persoanelor, paza şi apărarea bunurilor din zonele

înzăpezite ; Dirijarea circulaţiei pe alte rute ocolitoare zonei înzăpezite ; Asigurarea degajării zăpezii cu mijloace tehnice adecvate de la secţiile aparţinând

Administraţiei Naţionale a Drumurilor, de la alţi operatori economici cu atribuţii pe linia deszăpezirii, consilii locale şi persoane particulare;

Intervenţia echipelor specializate ale S.C. CEZ Distribuţie S.A., Romtelecom Mehedinţi şi a societăţilor de gospodărie comunală şi locativă la avariile reţelelor de utilităţi publice ;

Asigurarea de către agenţii economici specializaţi a produselor alimentare de strictă necesitate ; Asigurarea asistenţei sanitare de urgenţă în cazurile în care impun deplasarea în teritoriu ; Asigurarea cooperării între forţele care intervin ; Constituirea de echipe operative de depistare a mijloacelor auto blocate şi acordarea primului

ajutor celor înzăpeziţi ; Organizarea unor detaşamente formate din 20-30 de subofiţeri în măsură ca, la ordin, să

intervină oportun la acţiuni de salvare, sau, după caz, deszăpezire, precum şi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative ale fenomenelor meteorologice specifice sezonului rece;

Asigurarea logistică a formaţiunilor care intervin; Pregătirea mijloacelor de intervenţie din dotare; Prealarmarea personalului din turele libere; Pregătirea grupelor operative în vederea activării şi funcţionării, la ordin, în regim de 24 din 24

ore din unitate; Asigurarea schimbării efectivelor în cazul desfăşurării acţiunilor pe o perioadă mai mare de

timp, precum şi a condiţiilor de lucru pe timp de noapte; Monitorizarea situaţiei operative, a forţelor şi mijloacelor implicate, întocmirea şi transmiterea

imediată a rapoartelor operative către CON.

110

Organizarea şi conducerea acţiunilor de protecţie şi intervenţie

La nivel local, acţiunile vor fi conduse de preşedinţii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă care vor acţiona pentru :

- asigurarea condiţiilor normale de circulaţie pe drumurile publice ; - funcţionarea permanentă a serviciilor publice de gospodărie comunală ; - asigurarea condiţiilor pentru aprovizionarea ritmică a populaţiei cu alimentele de bază; - menţinerea în stare de funcţiune a circuitelor de telecomunicaţii; - instituirea serviciului de permanenţă;

Conducerea şi coordonarea acţiunilor de prevenire şi intervenţie pentru combaterea lunecuşului şi înzăpezirii drumurilor judeţene se realizează de către Consiliul Judeţean Mehedinţi. Conducerea şi coordonarea a acţiunilor de prevenire şi intervenţie pentru combaterea lunecuşului şi înzăpezirii drumurilor comunale se realizează de către Consiliile locale; Conducerea acţiunilor de limitare şi înlăturare a căderilor masive de zăpadă, viscol şi ger se

asigură la nivel de judeţ de către prefect.

În situaţia în care întrunirea comitetului se impune, pe agenda de lucru a şedinţei se vor avea în vedere:

1. Operaţionalizarea completă şi în timp oportun a serviciilor pentru deszăpezirea drumurilor naţionale, judeţene şi comunale;

2. Asigurarea serviciilor medicale pentru populaţia din zonă(urgenţe şi tratament); 3. Sprijinirea, de către toate serviciile publice deconcentrate din teritoriu, în raport cu

posibilităţile şi resursele existente, a acţiunilor de deszăpezire a drumurilor publice şi constituirea de echipe de intervenţie care să acţioneze la solicitarea autorităţilor administraţiei publice;

4. Cooperarea permanentă cu reprezentanţii poliţiei rutiere pentru a cunoaşte în orice moment condiţiile de trafic, precum şi cu specialiştii Direcţiei de drumuri judeţene, pentru a fi la curent cu starea de practicabilitate a drumurilor, ca şi cu eventualele situaţii de blocare sau îngreunare a circulaţiei pe anumite porţiuni din acestea, ca urmare a înzăpezirilor sau a carosabilului îngheţat ori acoperit de polei;

5. Pregătirea tehnicii şi utilajelor de intervenţie pentru curăţirea drumurilor de zăpadă şi gheaţă, în condiţiile manifestării temperaturilor scăzute, a zăpezii viscolite şi a vântului puternic;

6. Pregătirea mijloacelor de transport şi tractare, precum şi luarea altor măsuri ce se impun, pentru a acorda ajutor participanţilor la trafic, imobilizaţi din cauza condiţiilor meteo nefavorabile;

SECŢIUNEA A 5-A INSTRUIREA

Pregătirea şi instruirea factorilor de conducere şi a populaţiei se face în confomitate cu

Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă, elaborat anual şi avizat de Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Pentru pregătirea personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, Comitetul local, sub coordonarea Inspectoratului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi împreună cu alte organisme abilitate, participă la exerciţii şi aplicaţii în scopul pregătirii organelor de conducere ale forţelor de intervenţie, precum şi a populaţiei pentru protecţia şi intervenţia în situaţiile provocate de producerea unei situaţii de urgenţă specifice.

Anual, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă organizează şi execută exerciţii aplicative pe baza unor programe adecvate pentru verificarea pregătirii tuturor forţelor de intervenţie, şi a populaţiei, funcţionării sistemului de înştiinţare, avertizare, prealarmare, alarmare, precum şi a tehnicii, mijloacelor şi materialelor de intervenţie aflate în dotare; exerciţiile vor fi prealabil anunţate, pentru a nu crea panică în zona unde urmează a se desfăşura.

111

SECŢIUNEA A 6-A REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAŢIONAL-DECIZIONAL ŞI DE COOPERARE

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării,

detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă specifice.

Transmiterea informaţiilor şi a deciziilor se realizează în conformitate cu schema fluxului informaţional-decizional.

Informarea Secretariatului Tehnic Permanent ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă asupra locului producerii situaţiei de urgenţă specifice, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.

Schema de principiu a fluxului informaţional-decizional este prezentată în anexa nr.23.

112

CAPITOLUL V.

RESURSE: UMANE, MATERIALE, FINANCIARE

În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora se vor stabili tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel:

- inspecţii de prevenire; - subunităţi de intervenţie pentru stingerea incendiilor; - formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare; - formaţiuni de protecţie civilă (echipe căutare-salvare, NBC şi pirotehnice); - alte formaţiuni de salvare (Crucea Roşie, SALVAMONT, scafandri profesionişti ş.a.); - grupe de sprijin.

Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

Controale şi inspecţii de prevenire pentru: - organizarea apărării împotriva incendiilor şi a activităţii de protecţie civilă; - respectarea condiţiilor de securitate la incendiu şi/sau protecţie civilă stabilite în documentaţiile

tehnice şi pe timpul execuţiei investiţiilor; - servicii voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă; - sisteme de înştiinţare şi alarmare; - puncte de comandă; - construcţii hidrotehnice; - localităţi în zone de planificare la urgenţă; - respectarea legislaţiei în vigoare de către operatorii economici şi instituţiile deţinătoare de surse de

risc radiologic. - activităţi de control executate prin cooperare şi colaborare cu instituţii şi autorităţi ale

administraţiei publice locale şi centrale cum sunt: Garda de Mediu, Direcţia Silvică, Inspectoratul de stat în construcţii, Inspectoratul teritorial de protecţie a muncii;

Autorizaţii de securitate la incendiu şi protecţie civilă pentru: - obiectivele de investiţii din construcţii stabilite prin hotărâri ale guvernului; - laboratoare şi poligoane de încercări la foc; - transportul deşeurilor periculoase; - poligoane de distrugere a muniţiei rămase neexplodate;

Avize de securitate la incendiu şi protecţie civilă pentru: - Documentaţii tehnice de proiectare şi execuţie a obiectivelor de investiţii în construcţii; - Dispoziţii în domeniul prevenirii în situaţii de urgenţă, reguli şi dispoziţii de apărare împotriva

incendiilor pentru domeniul public şi privat al judeţului; - Planuri de urgenţă internă, politici de prevenire, rapoarte de securitate pentru operatori economici

ce se supun HGR nr. 804 /20078; - Materiale de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă realizate de persoane fizice sau juridice în

scopul comercializării; - Planuri de evacuare în situaţii de urgenţă şi conflict armat; - planuri de răspuns la accidente tehnologice; - centre de formare şi evaluare a competenţei profesionale a personalului serviciilor de urgenţă

voluntare sau private; - planurile cursurilor centrelor de formare pentru ocupaţii specifice.

113

Acordul pentru: - Executarea jocurilor de artificii. Asistenţa tehnică de specialitate pentru: - elaborarea actelor de autoritate şi documentelor specifice activităţii de apărare împotriva

incendiilor la nivelul organelor administraţiei publice centrale, locale, instituţiilor, operatorilor economici; - elaborarea reglementărilor tehnice, normelor, dispoziţiilor, regulilor, strategiilor în domeniul

apărării împotriva incendiilor de către organele administraţiei publice centrale şi locale; - proiectarea, executarea şi recepţia obiectivelor de investiţii; - constituirea şi încadrarea serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă;

Informarea preventivă a populaţiei şi a diferitelor categorii socioprofesionale privind prevederile legale în domeniul apărării împotriva incendiilor, riscurilor de incendiu, normelor şi măsurilor de prevenire, reducere şi înlăturarea acestora, evoluţia incendiilor şi concluziile desprinse din analiza acestora.

Pregătirea populaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă prin: - exerciţii şi aplicaţii de alarmare publică-evacuare;

- de alarmare a serviciilor de urgenţă de la deţinătorii de surse potenţiale de risc major şi minor; - de alarmare a serviciilor de urgenţă de la alţi operatori economici surse de risc;

Constatarea şi sancţionarea încălcărilor la prevederile legale: - stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la prevederile legale privind apărarea împotriva incendiilor

şi protecţia civilă, precum şi la normele specifice; - anularea autorizaţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi de protecţie civilă. Alte forme de prevenire: - analize cursuri şi instruiri cu preşedinţii Comitetelor pentru Situaţii de Urgenţă de la localităţi; - directorii de unităţi şcolare şi personalul didactic desemnat să execute pregătirea în domeniul

situaţiilor de urgenţă; - convocări de pregătire cu şefii serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă, cadrele

tehnice şi personalul desemnat de la unităţile administraţiei publice locale, instituţii şi operatori economici;

- recunoaşteri preliminare la obiectivele cu risc ridicat de incendiu, săli aglomerate sau cu aglomerări de persoane, clădiri înalte şi foarte înalte,

- respectarea legislaţiei privind introducerea pe piaţă a produselor pentru construcţii cu rol în securitate la incendiu;

- auditul de supraveghere a persoanelor fizice şi juridice atestate să presteze lucrări de ignifugare, termoprotecţie sau reparaţii ale mijloacelor tehnice de intervenţie în caz de incendiu, instalaţii cu rol de protecţie privind securitatea la incendiu, etc;

Pe lângă structurile serviciilor publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă, mai pot acţiona:unităţile poliţiei, jandarmeriei şi poliţiei de frontieră, structurile poliţiei comunitare, unitatea specială de aviaţie a M.A.I., unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii, organizaţiile nonguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.

114

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planul de apărare specific.

Resursele financiare necesare acţiunilor şi măsurilor pentru prevenirea şi gestionarea unei situaţii de

urgenţă specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse interne şi internaţionale, în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor de prevenire, intervenţie operativă, recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forţele profesioniste cât şi pentru forţele specializate voluntare din cadrul societăţii civile.

115

CAPITOLUL VI.

LOGISTICA ACŢIUNILOR

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice, de către autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

Logistica acţiunilor de intervenţie va evidenţia activităţile planificate, organizate şi desfăşurate în scopul asigurării la timp şi fără întrerupere cu resurse materiale necesare îndeplinirii misiunilor, menţinerii în permanenţă a stării de sănătate a personalului operativ şi a stării de funcţionare a tehnicii şi materialelor de intervenţie şi de comunicaţii.

În acest capitolul se vor face trimiteri, prin anexe, la: a) echipamentul de protecţie special (CBRN) şi alte materiale necesare pentru efectivul participant la

misiuni (tipuri şi cantităţi); b) tehnica prevăzută, pe tipuri de misiuni, destinată să intervină la producerea unei situaţii de urgenţă; c) modul de anunţare a evenimentelor prin intermediul Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă

112, organizarea fluxului informaţional – decizional, tehnica şi materialele de comunicaţii folosite pentru realizarea cooperării (tipuri, frecvenţe);

d) alte anexe, care se consideră utile, potrivit specificului intervenţiei care face obiectul planului. Anexe: a) Fluxul informaţional – decizional (anexa nr. 23); b) Forţe şi mijloace avute la dispoziţie (proprii şi de cooperare), (anexa nr. 25). Cantităţile de materiale necesare pentru desfăşurarea acţiunilor de intervenţie se stabilesc după normele

de consum existente, după valorile rezultate din calculul forţelor şi mijloacelor şi în funcţie de natura obiectivului şi a misiunilor, precum şi de volumul de materiale consumate.

Logistica acţiunilor de intervenţie de lungă durată se asigură prin concentrarea la locul acţiunii a efectivelor pentru schimbarea celor din dispozitive, precum şi cele necesare pentru asigurarea echipării şi hrănirii acestora, conform normelor legale.

Punctele destinate aprovizionării, conservării şi distribuirii hranei, a antidoturilor, a echipamentului de protecţie, precum şi altor materiale, de acordare a primului ajutor medical, respectiv a odihnei personalului de intervenţie se dispun în apropierea locului intervenţiei, în afara zonelor de pericol, conform deciziei comandantului intervenţiei.

Principalele măsuri de asigurare logistică se trec pe harta sau schema de lucru a comandantului şi grupei operative, iar dispoziţiile pentru asigurarea logistică se transmit odată cu misiunile de intervenţie.

După caz, resursele pentru logistica acţiunilor de intervenţie pot fi solicitate cu respectarea prevederilor legale, autorităţilor administraţiilor publice locale, operatorilor economici sau unităţilor limitrofe.

Compartimentul logistic este obligat să manifeste preocupare pentru aprovizionarea la timp a personalului destinat intervenţiei, cu alimentele şi materialele necesare, să cunoască sursele de aprovizionare, să îndrume şi să urmărească primirea, distribuirea şi folosirea judicioasă a acestora.

Pe timpul acţiunilor de intervenţie se vor asigura cantităţile de carburanţi, lubrifianţi şi materiale consumabile, conform normelor de consum, precum şi menţinerea stării de operativitate a tehnicii.

Ajutorul medical de urgenţă se acordă pe timpul intervenţiilor de către personalul medical propriu, precum şi de personalul unităţilor sanitare din zona de competenţă sau raionul de intervenţie, chemat în sprijin la locul acţiunii.

Date post:	21-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	simasever
View:	209 times
Download:	7 times

MEHEDINTI

Documents